POEZII DE LAURENȚIA CULEA

Grădinița mea iubită

Grădinița de copii
Are multe jucării:
Iepurași și ursuleți
Pentru fete și băieți,
Trenuleț și mașinuțe
Și păpuși tare drăguțe;
Cu ele noi ne jucăm
Și-mpreună ne distrăm.

Cazuri și necazuri

Să vorbim acum de cazuri

când în viață ai necazuri;

Dacă ai promis ceva ce

mai greu se va-ntâmpla
și apoi te răzgândești,
laș se cheamă că tu ești.

Dacă munca nu-ți priește

și de fel te plictisește,
leneș te-o striga de-ndată,
pe la colțuri, lumea toată.

Dacă-ți place să visezi

și mereu să inventezi,
grijă ai ce și cum
zici, să nu fie… minciunici!

Grupa de copii

A fost odată ca niciodată

într-o lume trăită sau numai visată,
o grupă de copii frumoși,
vrednici din fire și inimoși.

Lumea lor era minunată,

cum doar copilăria a fost vreodată.
Iubeau jocul, iubeau fanteziile,
basmele, culorile și poeziile.
Știau chiar și un cântec pentru fiecare
animal, floare sau întâmplare.
În așteptarea lui Moș Crăciun

Îl aștept pe Moș Crăciun

Să îi spun că am fost bun,
Am dormit și am mâncat,
De părinți am ascultat.
Când la „grădi” am venit,
Cu toți m-am împrietenit!
Merit deci, o jucărie,
Una care-mi place mie!

Brăduleț, brăduț micuț

— Brăduleț, brăduț micuț,

Cum de ești așa drăguț?
Și tot anul verde ești,
Tu nu mai îmbătrânești?
— Vesel sunt, de nu mă știi,
Am prieteni mulți copii,
Care mă gătesc cu drag
Pentru Moșul cu toiag!
Omul nostru de zăpadă
Omul nostru de zăpadă
Vrea și el ca să ne vadă
Cum zburăm cu săniuța
C-a venit iarna, drăguța!
Lunecăm și lunecăm,
Prin zăpadă ne jucăm!

Baba-Iarna

Baba-Iarna suflă tare

Peste case și ogoare
Și albește totu-n cale.
Fulgi de nea cad ne-ncetat,
Vântul bate supărat,
Apa din lac a-nghețat…

Un mărțișor îți dăruiesc!

Un mărțișor îți dăruiesc

Ca să-ți spun că te iubesc!
Alb și roșu-am împletit
Când la tine m-am gândit,

Să îți poarte mult noroc,

În inimă să îți faci loc
 Pentru zâmbet și iubire,
Sănătate, fericire!

Te iubesc, mămica mea!

Mama mea, comoara mea,

Astăzi este ziua ta
Și îți spun că te iubesc,
Pentru tot îți mulțumesc.
Mă educi, mă îngrijești,
Tare mult tu mă iubești.
Tu mă aperi, tu mă crești
Și tot timpul îmi zâmbești.
Dacă mâine aș putea,
Luna de pe cer ți-aș da!
Dar acum sunt încă mic,
Mai așteaptă-mă un pic!

În așteptarea iepurașului

Iepurașul, când sosește,

Tuturor ne dăruiește
Câte-un ou vopsit frumos
Și-l ascunde-n iarbă, jos.
Noi, copiii îl găsim,
Încântați apoi, ciocnim,
Bucuroși c-a înviat Hristos cel adevărat!

Fluturaș, drag fluturaș

Fluturaș, drag fluturaș,

Parc-ai fi un coconaș
Ce s-alintă printre flori,
Printre sute de culori.
Toate-l vor, toate-l doresc
Și în brațe îl primesc.

A venit vacanța mare!

Uite, vara a sosit

Când noi nici nu ne-am gândit!
Și-a adus cu ea în spate
O vacanță jumătate!

Vom pleca să ne plimbăm,

În mare să înotăm,
Ne bronzăm, ne odihnim,
 La toamnă nu mai venim!

Către școală ne-ndreptăm,

Adunarea s-o-nvățăm,
Să scriem și să citim,
Să-nmulțim și să-mpărțim.

Să fim oameni buni cu carte,

Viața să ne facă parte
Iar noi s-o trăim frumos,
Să fim lumii de folos!

La grădiniță

Grădinița ne arată
A ei lume minunată:
Jocuri multe, jucării,
Toate sunt pentru copii!
Hai cu toți să ne jucăm,
Să cântăm, să desenăm,
Lucruri multe să-nvățăm
Și frumos să ne purtăm!

Un băiat și o fetiță

Un băiat și o fetiță
Merg acum la grădiniță.
Ochi albaștri fata are
Și păr galben ca un soare.

Nasul cârn băiatul are,

Părul negru cu cărare.
În prag, o educatoare
Îi așteaptă zâmbitoare:

— Cine sunteți? i-a-ntrebat.

— O fetiță și-un băiat.
Doi copii cam năzdrăvani,
Care-au împlinit trei ani.

Cine sunt eu, cine ești tu?

Ia priviți-mă, sunt fată,

Mă prezint acum de-ndată:
Am sandale, am fustiță
Și în păr eu port fundiță.
Tu, desigur, ești băiat
 Cu păr negru și frezat,
Porți cămașă sau tricou,
Pantaloni și chiar sacou.

Amândoi suntem copii

Și ca noi sunt alte mii
De ștrengari frumoși, isteți,
De fetițe și băieți.

Fructe dulci

Toamna, la noi în livadă,

Fructe dulci încep să cadă
Peste tot, ca un covor,
Iar noi le-adunăm de zor:
Pere lungi, moi și zemoase,
Mere oacheșe, frumoase,
Prune brune sau gălbui
Și pufoasele gutui.

Merele

Toamna, plină ca o ladă,

Umple pomii din livadă:
Mere mari, roșii, frumoase,
Parfumate, dulci, zemoase;

Mere galben-aurii,
Cu miez alb, dacă nu știi!
Chiar și mere verzi mai sunt,
Dar sunt coapte, pe cuvânt!

Morcovel și prietenii lui

Morcovel cel voinicel

Vrea prieteni ca și el.
Colorează-i tu legume
Și pe nume i le spune!

Ceapa este dolofană,

La culoare – cam bălană.
Verde este-un castravete
Ce se uită după fete.

Cartofiorul cel gustos

Zâmbește prietenos
Și o roșie, se pare,
 Bună e pentru-o gustare.

Carnavalul Toamnei

În grădină sunt legume

De nu le mai știi pe nume:
Ceapă verde, usturoi
Cu mustăți și frunze noi
Și ridichii roșioare,
Tari la miez și rotunjoare.
Uite și verdea salată
Cu foi multe îmbrăcată!
Le voi scoate de îndată
Și-mi voi pregăti salată!

Vântul bate, ploaia cade…

Frunză verde-ai fost odată,

Veselă și colorată,
Toamna însă a venit,
Frigul te-a îngălbenit.

Pe pământ tu ai căzut,
Un covor ai așternut.
Și când ploaia a-nceput,
O umbrelă-am desfăcut!

O căsuță minunată

O căsuță minunată,
Într-o oală răsturnată
Animalele-au găsit
Și s-au împrietenit.

Șoricelul curios,
Iepurașul cel fricos
Și-o broscuță verzulie
Rătăcită pe câmpie.

Oare cine-a mai venit

Și-n oală s-a adăpostit?
Cine, vrând să se-odihnească,
Făcu oala să trosnească?
 Turtița fermecată

Azi, la noi în grădiniță,

A apărut o turtiță
Care-apoi ne-a povestit
În pădure, ce-a pățit:
— Sunt turtița fermecată,
De prin ladă adunată,
Din cămară măturată,
De bunica frământată.

În cuptor sunt rumenită

Și-n pădure sunt fugită.
Când pe vulpe-am întâlnit,
Povestea mi s-a sfârșit…

Sfatul mamei l-am uitat!

Eu sunt o fetiță
Și am o scufiță
De la bunicuța,
Unde merg, fuguța!

Să-i duc de mâncare,

Să-i dau alinare.
Mama m-a trimis
Și ceva mi-a zis…

Însă eu n-am ascultat,

Lupul rău m-a și păpat!

Cine-aduce bucurii, în ghetuțe, dragi copii?

Am visat multe bomboane,

Ciocolată și batoane;
Se făcea că le găseam
În ghete, când căutam!

Nuielușă nu era
Fiindcă Moșul bun știa
Că am fost copil cuminte
Care-ascultă și nu minte!

Iarna a sosit în zori

Iarna a sosit în zori

Cu-ale ei albe ninsori.
 Prin zăpadă alergăm
Și cu bulgări aruncăm;

Lacul parcă-i un ghețuș,

Hai cu noi pe derdeluș!
Hai acum, haide, fuguța,
Să ne dăm cu săniuța!

Baba-Iarna

Baba-Iarna suflă tare

Peste case și ogoare
Și albește totu-n cale.

Fulgi de nea cad ne-ncetat,

Vântul bate supărat,
Apa din lac a-nghețat…

Brăduleț, brăduț micuț

— Brăduleț, brăduț micuț,

Cum de ești așa drăguț?
Și tot anul verde ești,
Tu nu mai îmbătrânești?

— Vesel sunt, de nu mă știi,

Am prieteni mulți copii,
Care mă gătesc cu drag
Pentru Moșul cu toiag!

Omul nostru de zăpadă

Omul nostru de zăpadă

Vrea și el ca să ne vadă
Cum zburăm cu săniuța
C-a venit iarna, drăguța!
Lunecăm și lunecăm,
Prin zăpadă ne jucăm!

Petrișor și animalele

Un cățel și un pisoi
Se jucau ei amândoi,
Petrișor când i-a-ntâlnit,
S-au și împrietenit!

Petrișor chiar îi iubește

 Și cu drag îi îngrijește;
Despre ei multe-a aflat,
Lucruri noi a învățat.

Azorel

Este cel mai bun cățel.

Vrea un os și să se joace,
Pe copii tare-i mai place
Și cu ei se-nveselește,
Peste tot îi însoțește.

Vaca și vițelul

Vaca are un vițel

Și-i e tare drag de el:
Ea cu lapte îl hrănește,

Și de el se îngrijește,
Ca să crească măricel,
Dragul vacii de vițel!
Și-apoi vaca o să dea
Lăptic pentru fata mea!

Ursul și vulpea

Moș Martine, Moș Martine,

Fii atent, ia seama bine!
Vulpea este o șireată
Și te păcălește-ndată.

Nu-i mai căuta de sfadă,

Altfel, rămâi fără coadă,
Fără pește, fără tot
Și te lingi flămând pe bot.

La Zoo

Ai văzut și tu maimuța
Când pe creangă se da huța?
Uriașul elefant
Ce seamănă c-un gigant?

Leul, rege peste toate,

Adormit pe jumătate?
Eu la Zoo le-am văzut,
Tare mult mi-au mai plăcut!

Legume timpurii

În grădină sunt legume

De nu le mai știi pe nume:
Ceapă verde, usturoi
Cu mustăți și frunze noi
Și ridichii roșioare,
Tari la miez și rotunjoare.
Uite și verdea salată
Cu foi multe îmbrăcată!
Le voi scoate de îndată
Și-mi voi pregăti salată!

Cu ce plec în excursie?

Se apropie vacanța,
Și-am să plec cu trenu-n
Franța!
Că doar nu iau sania
Să ajung în Spania!

Avion, și nu vapor
Voi lua, de vreau să zbor!
Avionul totuși, zboară
Cel mai repede pe-afară.

Cu mașina, uite-așa,
Repede mă voi mișca
Și încet, de vreau să merg,
Un autocar aleg.

Bun, excursia e gata,

Merg cu mama și cu tata!

Un mărțișor îți dăruiesc!

Un mărțișor îți dăruiesc

Ca să-ți spun că te iubesc!
Alb și roșu-am împletit
Când la tine m-am gândit,

Să îți poarte mult noroc,

În inimă să îți faci loc
Pentru zâmbet și iubire,
Sănătate, fericire!
 Clopoțel mititel

Clopoțel mititel,
Alb și frumușel,
Primăvara o vestește,
Și ghiocel se numește.

Ghiocel curajos
Se ridică-ncet de jos,
Scoate capul din zăpadă,
Soarele ca să îl vadă!

Te iubesc, mămica mea!

Mama mea, comoara mea,

Astăzi este ziua ta
Și îți spun că te iubesc,
Pentru tot îți mulțumesc.

Mă educi, mă îngrijești,
Tare mult tu mă iubești.
Tu mă aperi, tu mă crești
Și tot timpul îmi zâmbești.
Dacă mâine aș putea,
Luna de pe cer ți-aș da!
Dar acum sunt încă mic,
Mai așteaptă-mă un pic!

Aricilă, zis Fomilă

El de toate ar mânca,
sarmale și ciulama,
pâine, slană și friptură,
mititei și tochitură.

Bagă-n el nemestecate
soiuri multe de bucate.
Nici nu-nghite și vorbește,
peste tot în jur stropește.

Ora mesei nu așteaptă,

bine nici nu se deșteaptă
şi-ncepe-a-nfuleca
tot ce-n față-i va pica!

Niciodată nu-i sătul:

cât de mult – tot nu-i destul,
 De-aia toți l-au botezat
Fomilă, arici umflat!

Rândunica

Rândunică mititică,
Harnică și frumușică!
Iute ești ca o săgeată
Cu codița despicată!

Și, cum soarele răsare,

Cuibu-i plin de oușoare.
Pui din ele o să iasă
De sub streașină, la casă!

Am sădit un copăcel, grijă voi avea de el!

Primăvara a sosit
Și-n livadă am ieșit.
Am sădit un copăcel,
Grijă voi avea de el,

Fiindcă este doar un pui

Luat de la mămica lui.
După ce-l voi îngriji,
Sigur mă va răsplăti!

Iepurașul a sosit!

Iepurașul a sosit
În coș cu un ou vopsit.
L-a ascuns jos, în grădină,
Așteptând copii să vină,
Oul ca să îl găsească
Și apoi să îl ciocnească!

Fluturi, flori și culori

Florile prietenoase,
Colorate și frumoase,
Pe fluturi îi îndrăgesc
Și în brațe îi primesc.

Fluturii, la rândul lor,

Le duc dorul florilor,
Prin petale poposesc
Și le spun că le iubesc!
 Fluturaș, drag fluturaș

Fluturaș, drag fluturaș,

Parc-ai fi un coconaș
Ce s-alintă printre flori,
Printre sute de culori.

Toate-l vor, toate-l doresc

Și în brațe îl primesc.

Ridichea din poveste

Ca să facă o salată
Și ridichea să o scoată
S-au aliniat aici,
În grădină, doi bunici,

Nepoțica și-o pisică,

Un câine, o șoricică…
Toată lumea greu trăgea,
Dar ridichea nu ieșea…!
Fiindcă era cât o casă
Și d-aia nu vrea să iasă!

Astăzi este ziua mea

Astăzi este ziua mea:

S-a născut pe cer o stea,
Vreți să știți cum s-ar chema?
Ce culoare ar avea?

Toate-acestea nu contează,
Căci la fel ea luminează
Pe pământ și peste lume
Și COPIL e al său nume!

Ne-am jucat, am învățat!

Patru ani am, chiar și-un pic,

Nu mai sunt atât de mic,
Știu de toate, am învățat
Mai ales când m-am jucat!

Poezii știu și povești,

Să ascult când tu vorbești,
Să trag linii cu creionul
 Și să colorez balonul!

A venit vacanța mare!

Uite, vara a sosit

Când noi nici nu ne-am gândit!
Și-a adus cu ea în spate
O vacanță jumătate!

Vom pleca să ne plimbăm,

În mare să înotăm,
Ne bronzăm, ne odihnim,
Că la toamnă iar venim!

Un drăguț de iepuroi

Ce se vede pe cărare?
E un fel de arătare,
care parc-ar fi călare,
peste altceva mai mare!
Două coarne țuguiate
alergând înspăimântate?
Ei, drăcie, ce să fie?
Ce să fie, măi, bădie?

E-un drăguț de iepuroi

cu urechile vâlvoi
și codița mititică,
tremurând ușor de frică…

Iepurilă, uite-aici,
un exemplu la arici:
când dușmanu-ți iese-n cale,
fă-te ghem și hai la vale!

Chemare

Primăvară, vino iară,

scoate toți copiii-afară,
fă-i să joace și să cânte
și prin parcuri fă-i să zburde!

Adu soarele-n grădină,

cheamă berzele să vină,
dă culoare florilor,
muguri verzi dă pomilor.

Aripi moi de future

 fă din nou să-și scuture
praf de aur și lumină,
iasomie și sulfină.

Vino, vino, vino iară,

mult dorită primăvară!

Când vine primăvara

Zice ursul: — Măi, arici,

doctore, ia vino-aici!
Haide-mi fă o frecție,
poate și-o injecție,
fiindcă am temperatură
și n-am pus nimic în gură.
Toată iarna am bolit
(cică m-aș fi odihnit…).
Blana mea, sărmana,
pare că îmi cade din spinare.
Sunt bolnav și flămând tare,
de-abia mă țin pe picioare.

Du-mă tu la dispensar și
îți voi aduce-n dar
o grămadă de insecte,
de-alea care-ți plac, selecte:
cărăbuși, furnici, lăcuste,
chiar și unele moluște,
melci și râme groase, late,
să mănânci pe săturate.

POEZII

Ursulețul Martinel

Ursulețul Martinel
A găsit un borcănel
Era galben, cu capac
Si isi zise: „să-l desfac".

Înăuntru era miere

Ce încântare, ce plăcere
Băgă lăbuțele toate
Și mâncă pe săturate

Apoi toată ziulica

 Îl duru tare burtica
C-a mâncat cu lăcomie
Asta orișicine știe.

Buchetul mamei

Eu, măicuţei i-am cules

Violeta, albăstreaua
Şi mai albe, mai albe ca neaua,
Ghiocelul, clătinându-şi
Lin, cercelul.

În buchet nu am uitat
Să îi pun neapărat
Sănătatea într-o floare,
Bucurii şi strop de soare,
Fericire fir cu fir
Şi în panglică legată
Toată dragostea curată.

Floriile, de V. Alecsandri

Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii,
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,

Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Păcat, zău, de cine moare

Şi ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Copiliţă, nu vrei oare,

Nu vrei cu mine să vii,
Când Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare
 Viorele albăstrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare

Mii de sărutări şi mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zâmbitoare,

Te-i face că te mânii...
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Doi frați cuminți, de E. Farago

Noi suntem doi fraţi, în casă

Şi nu ne certăm deloc,
Şi suntem tăcuţi la masă,
Şi cuminţi în orice loc.

Avem hamuri, cerc şi minge,

Când pe-afară ne jucăm,
Iar când plouă, ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm.

Sursă: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/119202/Doi_fra%C5%A3i_cumin%C5%A3i

Degetele

Degetul cel mare

Pleacă la plimbare,
Arătătorul
Duce bastonul,
Mijlociul
Duce pardesiul,
Inelarul
Duce geamantanul,
Degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru că e pitic!
 Degetele, de Nicolae Nasta

Cum stau laolaltă

Frunzele pe ram,
La fiece mână
Cinci degete am.

Sursă: http://www.copilasul.com/poezii/altele/Degetele-de-nicolae-nasta-copilasul.php

La bunici

În vacanță la bunici
Vin și cei șapte pitici.
De la ei învăț ușor,
Alfabetul cărților.

Alba ca Zăpada are

Ca și ei, multă răbdare,
Să-mi arate pe-ndelete
O mulțime de secrete.

Acum știu ce spune vântul,

Ce-i răspunde-n somn pământul,
Înțeleg și eu acum
Șoapta frunzei de pe drum,
Trilul pasării de noapte
Și aroma ghindei coapte.

Și mai știu că dacă ești

La bunici, parca trăiești
Într-o carte de povești.

Sursă: http://poeziisiversuri.blogspot.ro/2015/01/poezia-la-bunici.html

Primăvara, de Nicolae Labiș

Sub soarele de primăvară

Zăpada-ncepe să se crape
Şi-n brazde freamătă uşoară
Minunea firelor de ape.

Sursă: http://poeziisiversuri.blogspot.ro/2014/04/primavara-nicolae-labis.html
 Ciocârlanul, de Otilia Cazimir

Zările-necate-n fum
Ca de spaima stau cuprinse
Lin, cu gândurile-ntinse,
Berzele pornesc la drum...

Stoluri iuţi de rândunele

Trec spre miazăzi, uşoare.
Iar un ciocârlan moţat,
Cocoţat
Pe-un măr uscat,
Se tot uită după ele:

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/ciocarlanul-5zshcuu.html

Unde-s ochelarii?, de Otilia Cazimir

Bunicuţa-i supărată,
Că de-un ceas întreg tot cată:
Cată-ncolo, cată-ncoace,
Ochelarii nu-s şi pace!

I-a cătat pe sub saltele,

Şi-n papuci, şi-n ciuboţele,
Pe sub perne, pe sub oale,
Pân’ n-a mai putut de şale!

Sursă: http://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/otilia-cazimir/unde-s-ochelarii.html

Primăvara, de Virgil Carianopol

Din somnul lor, de noapte-ntunecosă

De unde-au stat, departe de frumos
Se reîntorc livezile acasă
În rochii înflorate până jos.

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/virgil-carianopol-7zudzst/primavara-
5zppcdu.html#.WaVH9tE3XIU

Sania, de V. Carianopol

Am o sanie ca fulgul,
O dau jos din pod acum.
I-a venit iar, astăzi, timpul.
Haide, sanie, la drum!
Sursă: http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/433/SANIA-de-V-Carianopol11261.php

Sfatul mamei este bun, de Fl. Iordăchescu

Mama mea m-a învăţat

Ca să fiu mereu curat.
Serile şi dimineaţa
Îmi spăl mâinile şi faţa.
Pe urechi mă spăl, pe gât.

Sursă: http://www.anidescoala.ro/divertisment/povesti/alti-autori-romani/sfatul-mamei-este-bun-de-
florin-iordachescu/

Prietenii, de Dan Faur

Dis-de-dimineață,
Trei prieteni mă răsfață:

Apa, peria si săpunul.

Mi-s prieteni toți, ca unul

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/p/poezii-pentru-copii-despre-igiena-poezii-
6zuoddd/prietenii-de-dan-faur-6zuutdd.html#.WaVJB9E3XIU

Concertul primăverii, de George Coșbuc

Chiar acum din crâng venii

Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.
Vrei programă, lămurit?
Stai puţin să caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte ţări venit
Va cânta din flaut.
Cântăreaţa dulce-n grai,
Cea numită „perla
Cântăreţilor din mai“
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.
Va-ntona apoi un psalt
„Imnul veseliei“
Corul dintr-un fag înalt.
 Vor cânta-n sopran şi-n alt
Graurii câmpiei
Turturelele-n tenor,
Şi-alte voci măiestre,
Toate după glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,
Voci de gaiţe cari fac
Să scoboare ploaia,
Şi-ntr-o scoarţă de copac
O să bată tica-tac
Tactul gheunoaia.
Iar naţionale-apoi,
Cobze şi-alte hanguri,
Glas de fluier şi cimpoi
Pitpalaci şi cintezoi
Şi-un taraf de granguri.
Se vor pune-apoi pe joc
Până chiar şi surzii,
Când vor prinde dintr-un loc
Să ne cânte hori cu foc
Din tilincă sturzii.
Vom cânta şi noi ce-om şti,
Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini,
Că e dus departe.
Cine-i contra, să-l vedem,
Ca să-l ştie soţii!
De-aveţi chef, tovarăşi, blem -
Ura-n cer! Cu toţii-avem,
Mergem dar cu toţii!

Lăcrămioare, de Vasile Alecsandri

Multe flori lucesc în lume,

Multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lăcrămioare,
N-are-n lume nici o floare
Miros dulce, dulce nume!

Voi sunteți lacrimi de îngeri

Pe pământ din cer picate,
Când prin stele legănate
A lor suflete curate
Zbor vărsând duioase plângeri.

Sunteți fragede și albe

 Ca iubita vieții mele!
Cu voi, scumpe strugurele,
Albe mărgăritarele,
Primăvara-și face salbe.

Dar deodată vântul rece

Fără vreme vă cosește!
Astfel soarta crunt răpește
Tot ce-n lume ne zâmbește...
Floarea piere, viața trece!

Copilul si cartea, de Andrei Mureșan

Carte dragă, de la tine

Eu pot multe-a-nvăța:
Tata tot mereu îmi spune,
Și eu cred că este — așa.

Vino dar de mă învață,

Că eu te voi asculta,
Și voi fi în a mea viață
Precum mă vei învăța.

Dară cartea nu vorbește

Și copilul se mâhni;
Mama însă îi șoptește:
„— Vezi de-nvață a citi".

„Cartea poate să vorbească

Numai celui ce-i deprins,
Care știe să citească,
Ce într-nsa este scris!"

Arici, Arici, Bogorici, de Tudor Arghezi

Ghem de spini și țepi uscate,

Stă-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Că nu simte nici atât
Cât l-ai gâdila pe gât.
Că să-l scoată, ca sa iasă,

Sursă: http://poeziisiversuri.blogspot.ro/2014/12/arici-arici-bogorici-de-tudor-arghezi.html
 Primăvara, de Nicolae Labiș

Sub soarele de primăvară

Zăpada-ncepe să se crape
Şi-n brazde freamătă uşoară
Minunea firelor de ape.

Sursă: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/105363/Prim%C4%83vara

Oaspete pe drum de seară, de Otilia Cazimir

Focul tremură-n oglindă

Şi, de cine ştie unde,
Pân’ la patul tău pătrunde
Cântec dulce de colindă.

Sursă: http://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/otilia-cazimir/oaspete-pe-drum-de-
seara.html

Ciocârlanul, de Otilia Cazimir

Zările-necate-n fum
Ca de spaima stau cuprinse
Lin, cu gândurile-ntinse,
Berzele pornesc la drum...

Stoluri iuţi de rândunele

Trec spre miazăzi, uşoare.

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/ciocarlanul-5zshcuu.html

Supă de zarzavat, de Otilia Cazimir

S-a dus gospodina să ia zarzavat,

Și vine acasă cu coșu-ncărcat
Cu morcovi,
Cu varză,
Cartofi,
Pătrunjel,
Cu sfeclă,
Cu ceapă,
Că toate-s la fel!

Și toate încep să se certe pe masă:

-Ba, eu sunt mai dulce!
- Ba, eu mai frumoasă!
 Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/gospodina-
6zuocpu.html#.WaVPntE3XIU

Primăvara, de Nicolae Labiș

Sub soarele de primăvară

Zăpada-ncepe să se crape
Şi-n brazde freamătă uşoară
Minunea firelor de ape.

Sursă: http://www.poezie.ro/index.php/poetry/105363/Prim%C4%83vara

Trei rățuște, de Otilia Cazimir

Trei rățuște joacă-n iarbă:

-Baba-oarba! Baba-oarba!
Zice rața cea bătrână:
-Stați colea, mai la-ndemână,
Că vicleana stă la pândă !

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/trei-ratuste-6zutosn.html#.WZw-
TOk3XIU

Noapte de iarnă, de Otilia Cazimir

Luna plină-a răsărit,

Sus pe deal s-a odihnit,
Şi pe cerul ca oglinda
A pornit-o cu colinda.

Sursă: http://www.universdecopil.ro/noapte-de-iarna-de-otilia-cazimir.html

Povești de toamnă între flori, de Otilia Cazimir

O dalie :
-Cerul scund, cu pâcle grele,
Parcă stă să-mi cadă-n cap.
Iar mă udă pân’ la piele
Ploaia rece și subțire…
Am așa o presimțire,
Ca din asta nu mai scap!

Sursă: http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/433/Povesti-de-toamna-intre-flori-
51123.php
 Oaspete la drum de seară, de Otilia Cazimir

Focul tremură-n oglindă

Şi, de cine ştie unde,
Pân’ la patul tău pătrunde
Cântec dulce de colindă.

Sursă: http://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/otilia-cazimir/oaspete-pe-drum-de-
seara.html

Ciocârlanul, de Otilia Cazimir

Zările-necate-n fum
Ca de spaimă stau cuprinse
Lin, cu gândurile-ntinse,
Berzele pornesc la drum...

Stoluri iuţi de rândunele

Trec spre miazăzi, uşoare.
Iar un ciocârlan moţat,

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/ciocarlanul-5zshcuu.html#.WZxEwOk3XIU

Ce-i bine și ce-i rău, de Vl. Maiakovski

Un copil micuț odată

A întrebat pe tatăl său
Spune-mi mie dragă tată
Ce e bine, ce e rău.

Dacă nu dai cu săpun

Și nu-ți speli corpul zi de zi
Asta cum crezi tu c-o fi?
Asta-i rău, ce să-ți mai spun!

Dar dacă te speli pe dinți

Fără multe rugăminți
Asta să o știi de la mine
Asta-i bine!

Dacă umbli tot murdar

Și îți rupi paltonul tău,
Asta iar nu este bine,
Ci e rău!

Dacă-ți speli cei doi galoși,

Și îți faci pantofii lună
 Ca să fie iar frumoși
Asta e o treabă bună!

Părinții mei, de V. Carianopol

Amândoi, părinții mei

Parcă sunt făcuți de zei.
Chiar atunci când mă privesc
Știu îndată ce gândesc.
Mama, ca o mamă bună,
Îmi ia mana-ncet în mână
Și m-ajută drăgăstos
Să scriu litere frumos.

Sursă: http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/433/PARINTII-MEI-Virgil-
Carianopol54333.php

Ghiocelul, de Rodica Toth

Lângă plopul din poiană

S-a ivit un ghiocel,
Cu scufița pe-o sprânceană,
Mic, ca vai de el.

Ce-i cu tine? a țipat

Bradu-ncremenit:

Tu nu vezi ce vânturi bat

Și că-i ger cumplit?

Sursă: http://www.copilasul.com/poezii/Ghiocelul-de-rodica-toth-copilasul.php

Licuriciul, de Elena Farago

Eu lucesc și sar: plici, plici,

Seara-n iarba din grădină, -
Eu lucesc ca o lumină,
Și mă cheamă licurici.

Vin' și prinde-mă pe loc,

Să te joci puțin cu mine, -
Că sunt vesel ca și tine.

Sursă: http://poeziisiversuri.blogspot.ro/2014/03/licuriciul-elena-farago.html
 Somnoroase păsărele, de M.

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape

Între trestii să se culce -
Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie -
Noapte bună!

Vară, vară surioară, de Emilia Căldăraru

Ai trecut în zori pe afară,

Lipa, Lipa în papuci,
Cu alai de flori și cuci
Și, în treacăt ai lăsat
Teiu-n curte-nmiresmat.

Sursă: http://www.scrigroup.com/didactica-pedagogie/gradinita/433/VARA-VARA-SURIOARA-Emilia-
Cald53969.php

Vara, de Duiliu Zamfirescu

Cu firea ei cea arzătoare

Sosit-a vara înapoi.
Toți pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi!
Când dimineața se ivește
Din al văzduhurilor fund,
Tot câmpul parcă întinerește
Iar, deșteptată de pe prund,
Cireada satului pornește...
În urma ei un roi de grauri,
 Ca niște valuri cenușii,
S-amestecă prin bălării.
S-așază-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtată
Spre lacul trist se pun pe drum.
Și cum se duc, - acum s-acum
Se mai zăresc încă o dată,
Ca rămășița unui fum.

Brădulețul ***

Brăduleț, brăduț, drăguț

Ninge peste tine
Haide vino în casa mea
Unde-i cald si bine.

Pom de anul nou te fac

O, ce bucurie
Cu beteală am să te îmbrac
Si steluțe o mie.

Si fetițe și baieți
Bătând din mânuțe
Ți–om juca și ți–om cânta
Cântece drăguțe.

Mama

Soare, azi e ziua mamei.

Mai frumos să străluceşti
Şi din cerul cel albastru
Pe toţi norii să-i goneşti.

Vreau să fie ziua mamei

Cea mai mândră dintre toate
Pentru dragostea ei mare
Şi nespusa-i bunătate.

Cumătra vulpe, de Otilia Cazimir

Ţipă gâştele şi zboară,

Zboară penele-n poiană...
-Ce-o fi asta, surioară?
-Ia, o vulpe năzdravană:

Cum stătea-n tufiş la pândă,

Costelivă şi flămândă,
 S-a gândit că pentru masă
N-ar strica o gâscă grasă..

Sursă: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/c/otilia-cazimir-7zudznu/cumatra-vulpe