A.blumE - Consumul Si Dependenta de Droguri

A rîiiu r W .
B lu m e
-! m ^ r
f^DEfc i
IGUKI
Traducere de M iruna Andriescu şi Florin Sia
POLI ROM
2011
C o le c ţia P s ih o lo g ie c lin ic ă ş i p s ih o te ra p ie e ste c o o r d o n a t ă de Ion D a fin o iu .
C o n trib u ţia tr a d u c ă to r ilo r :

Miruna Andrîescu: cuvînt în a in te » c a p ito le le 1-4
F lo rin S ia : c a p ito le le 5-8
A rth u r W . B lu m e» Treating D rug Problem s

© 2 0 0 5 b y J o h n Wiiey & S o n s . AH rights reserved. T h is translation published
under license.
© 2011 by E d itu ra POLiROM, pentru ediţia în lim b a ro m â n ă
A c e a s tă c a rte e s te p ro te ja tă prin Copyright. Reproducerea integrală sau parţială»

m u ltip lic a re a prin o ric e m ijlo a c e şi s u b o ric e formă» cu m a r fi xeroxarea, scanarea,
transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziţia publică, inclusiv
prin internet sa u prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară
pe dispo zitive sau siste m e cu posibilitatea recu pe rării informaţiilor, cu scop comercial
sau gratuit, precum şi alte fapte similare săvîrşite fără p e rm isiu n e a scrisă a d e ţin ă
to ru lu i copyrightului re p re z in tă o în c ă lc a re a le g is la ţie i cu p riv ire la p ro te c ţia p ro p rie
tă ţii in te le ctu ale şi se p e d e p se sc pe na l şi/sau civil în co n fo rm ita te cu legile în vigoare.
www.polirom. ro
E d itu ra P O L IR O M
laşi» B-dul Carol i nr. 4 ; P.O. B O X 268» 7 0 0 5 0 6
B u c u re ş ti» S p la iu l U n irii nr, 6» bl. B3A» sc. 1» e t. 1» s e c to r 4»
04 0 0 3 1 » O.P. 53, C,P. 15-728
Descrierea C IP a B ib lio te c ii Naţionale a României:

BLUME, A RTHUR W.
Consum ul ş i dependenţa de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic
şi tratam ent i Arthur W, Blume; trad. : Miruna A n d rîe s c u » Florin S ia . — la ş i:
P o liro m , 2011
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-46-2224-5
I. Andriescu, Miruna (tra d .)
II. Sia, Florin (trad.)
613.83
Printed in ROMAN IA
A R t h U R W, 8 L U M E . profesor j e rsnQ 'O g.e 'a W asningto" S tate UmverS'îy.
Vancouver, este specia!,st in ad,cţ:: ş; as ro:og'e cc tvcâ, avanei o eccenenţâ
d e p e s te 2 0 d e a n i în tra ta re a p e r s o a n e lo r d e c e ^ d e r t e d e arogud şi a p ^ b >cat
'n ca!date d e autor sau co a u to r, nucreroase artico’e c e nârg n e a a c e s ta ; s u b ie c t
S i'n a centrală a cercetărnor sase c c o n s :itu :e co'r-Dortament&is d e p e n d e n te ş
a p a riţia abuzului d e s u b s ta n ţe ia o e rs o a n e cu p ro c ie m e Ds.niatr.ce si r.can ti-ce
s o ia a ţc deţin u ţi şi membri a: mir,or.ţâţ>!or.
Pentru Karen, Amandci >< Racheî,
care m-ou învăţat. fiecare în felul et,
lucruri valoroase despre iubire,
viaţă, compasiune şt schimbare
C uprins
Cuvînt î n a i n te ........................... , . ; .................................. .............. ........................1 5

M u lţu m iri.......................................... ..........................................................................19
C a p ito lu l 1. C o n s u m u l şi d e p e n d e n ţa d e d ro g u ri:
sc u rtă p re z e n ta re
R ăspindirea consum ului de droguri . .................... ......... ........2 3
Ce înseam nă, mai evacu problem ele legale ce cLoguri .......... . 26
Cei trei fa c to r i „ c ” .................................. ............................ ...............27
C onsum ul com pulsiv ...................................................................... .........28
P ierd erea c o n tro lu lu i........................ . .......... ............................... . 31
C ontinuarea consum ului în pofida c o n se c in ţe lo r............................3 4
M itun şi realităţi in p n vim c consumului ş: dependentei oV ar o c n ă 35
Patternuri ale consum ului şi dependenţei J e droguri . . . . ......4 1
P roblem e tem porare şi problem e cronice . . . . . ......4 1
D ependenţă versus abuz ............ . ..... . ...... ...4 2
D ependenţa psihologica >t rsu: dependenţa f i z i c ă .................. ....4 5
Remisia >ponrană si m aturizarea . . ......4 6
Populaţii clinice şi populaţii maicii race de st mm V
persoane îşi rezoli c p n /p lcm ea c-da:,î cu m aturiza re.a / .....4 8
E voluţia . . . . . . . . . . ................................................................48
•J reo*em eîe legam de d r a g a m urs m o a r D m r h c s n c ia i .... .................4 9
factor: de r'yc biol: g io . . . . .......................50
ra>.tori de n o as a. m fi -nea adm. ............ ... . . .................... ..5 2
Fac.coc de ,m r comportările codi . . . ....................5 5
Porto r; de f tn ::: £ n ir u . . . . . . . . . . . . . . __ 58
P icb îcm c e. «gnu r e m:-e.a e r o . . / . , . :îc .subsumţe .... .............60
Factori d e risc e m o ţio n a li. . . . . . ............................ .................... ...............62
Epidemiotogia anumitor populaţii supuse riscului .................................... 70
Influenţa vîrstei şi a sexului ........... ........ ..................................... .......72
Consideraţii de ordin familial ........ ................. ............................. . 75
Succesui/eşecul tratamentului............. ........................... ................. 76
Ratele de recuperare şi de recidivă .............. .............................. 79
Tratamentul, subestim at: programele de prevenire........ ...... .............79
Ce ne rezervă viitorul în privinţa tratamentelor ? ............. 81
Concluzii .......... ............. .................................................. ............................84
Termeni-cheie ....... ................. ............................................. ...............__ 84
Lecturi recomandate .... .................................................... ............. ............. 85
Capitolul 2. R e c u n o a ş te re a unei p rob lem e le g a te d e droguri

Simptome ale unei probleme legate de droguri :
ce pot observa familia, prietenii şi colegii de m u n că........................ 90
Indicii ale unei probleme legate de droguri: ce anume
pot observa specialiştii ...................... ......................... ........ ...... . 96
Cînd rudele sînt primele care cer ajutor .......................................... 100
Recunoaşterea existenţei mai multor problem e........................ ....... 102
Tulburări de sănătate mentală asociate .................................... 103
Simptome asociate unor afecţiuni fizice __......__ ....__ ....... 113
Şi specialiştii pot f i afectaţi ............................................................... .. 114
Influenţa atitudinilor asupra problemelor legate de droguri ....... . 116
Colaborarea profesională .... ..................... .......................................... 120
Obligaţii profesionale de a interveni .... ................................... ............. 122
Obligaţii faţă de alţi specialişti ....................... .......... ....................... 126
Recomandarea altor specialişti .... ............. .......... ...... ................... . 129
Concluzii ..................... ........ ........................ ...........__ ................__ 190
Termeni-cheie ........... ........................ .......................................................... 141
Lecturi recomandate .............. ............................ ........................ . 142
Capitolul 3. U tilizarea re s u rs e lo r p ro fesio n ale optim e
Dezvoltarea uiieî reţele profesionale .................................... 144
Alegerea terapeutului adecvat........ ..................................................... 150
Indicaţii şi contraindicaţii privind trimiterea clienţilor
către alţi specialişti ............................. ..................................... ............ 152
Motivarea schimbării ....................................................... .................... .... 154
Strategii motivaţionale............................... ................................... . 157
Interviul motivaţionai ............. ........ ............................................ 164
Modelul transteoretic ........ .......... .......................................... ...... 168
Depăşirea obstacolelor cu care se confruntă clienţii ...................... 174
Depăşirea obstacolelor apărute din cauza terapeutului.....__..... 185
Prevenirea şi gestionarea crizelor .................................................... 192
Agresiunea şi mînia ............................. ............................. .................. 192
Comportamentul suicidar .................................... .............. ................. 194
Dezintegrarea psihică ................................... ....... ....... .................. 200
Strategii de management al, riscurilor....................................... . 205
Concluzii 205
Termeni-cheie .................... ....................... .................... ......................... . 206
Lectură recomandată ......... ........ ..................................................... . 207
Capitolul 4. E la b o ra re a unui plan d e tra ta m e n t eficient
Interviul introductiv ....... .......................................... ................. ................211
P'aniîiccrta tratamentului . 214
Stabilirea aspectelor pnrnhm e a n picur: Je naujnent ............. 219
I;cpurmnţa w aC ării Io tratau viît . .........................224
E-. uimirea istoricului u diagnostic a! . .......... .......... . 224
E- aliiarra patîerpurdoi ac c Tihzare .* o o rv /o r precum
şi a cmcecintelor p contextelor <• a con tur ......................... 232
Ei n lua ten potenţialului cin temui de o p m Opr-hp
n-mpormmerjul ..... .....2 3 6
EitJ.i^rcu funepei coenitr. t . . . ............... ....... . 240
L aduni ca si mc tom eh o psihiatru e .................. 244
Esfiluareu n biţii >'<.r aterpt monah ............ . 246
E, anume c • a interictşic . . ........................ . 297
P'otnctKe u- pi. re •n • \ /- - ......................... 249
Irip'icareu CmiLci si a piictcinLi ;n rc-ur c J ..................... . 253
.. . a. crea pro gre>■.,iu; . .... ................. 259
Concluzii . .. .. .. ................................................ ..... ........................ ....... . 266
Termenl-cheie ................................................... ............... ........................ .. 266
Lecturi recomandate ............................ 267
C ap :to iu i 5 I n s t r u m e n t e d e r e c u p e r a r e , p r o g r a m e şi t e o m
Instrum ente pentru .stimularea schim băm şi prom ovarea
angajam entului faţă de terapie ...................................... ,,.„ 2 7 0
instrum ente de tratare a aspectelor h;oioe:-_e. psihologice
specifice consum ului >; dependentei de droguri . . . ............ 271
Instrum ente pentru tratarea aspectelor psihologice specifice
consum ului şi dependenţei de droguri .................................................. 272
Strategii de schim bare a com portam entuluj ............................ ..... 273
învăţaţi-vă clientul sâ-şi m onitorizeze şi să-şi. schim be
lanţurile com portam entale ale consum ului de droguri ........ 274
M odelarea com portam entului ........................................................... 276
Invăţaţi-vă clientul să-şi m odeleze com portam entul
şi să caute activităţi a lte rn a tiv e __ ____. . . ................................... 277
D eplasarea de la consolidarea pozitivă
extrm sescă la cea intrinsecă .. . ........................................... 278
E xpunerea la stim ul activatori ş: prevenirea ră s p u n su lu i......... 279
Strategiile de m o d p c u re c o im E v d ............... .......................................282
C om baterea un o r convingeri ............... .................... .................. 283
E xam 'narea consec n*eior . .................. ...................... 284
R ezolvarea de problem e şi planificarea pentru viitor ................. 285
im aginarea . . . ............................. 286
Practicile de m editaţie, inclusiv m ed itat'a m indfulness ____ _... 288
M odelarea glodurilor ................................... ................. . „„. _____ „ 288
M odificarea altor tip u n de erori de g în d ire ...... ...................... . 289
Gindireu de tip „totul sau nimic ” ........................................... 290
Anticiparea nou', rezidim negare m u slab ........ ........ ............. 291
D eseonsidera'ca la tu r i n,/7iti\e ................................. 293
R aponarea em oţn nula . . ........... .......................... 294
Etn h î tar. c a re <’ r r 'nd m cur m m clienţi ............................ 295
F iltrul e n >kr ~ nega •• r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
V ’.mc’j g:aj;0":c - ........................... ........... 297
G tn em o za reu m m -eva ............................... . 297
CM C o .Cr/te’tj, mm - ..... ................ ............298
Optartx v o -u s ■>>o*, m c • ' 7 V7. o o . meniul
gin c r :cr :h r«' cc /- ........ .................. 300
Fort, iarea am 7 Mp .4- * „ ................. ................ . 302
G ru p u rile ac sp r-g n . ...... .............. .................... 3U_
Aujte:*-i pc c i n 3 --, cr g t i e s p r i j i n , ....................... 313
Teorii şi m o d ele ale recuperării 315
Psiho>r ^ * tf ' ?* r tl diferite are 324
rtiif»! j 11 pp nti 325
Ps r _C „C ^ ^ ’ odelul sp 326
iinoeducaţia in .m i>i' 327
Ps '„j*. r r n 327
Ps odelul an 328
futati - vă c.i lentiil 'are 330
Te tlidate em p iric peintru m lb 330
*-,. r a ihpi -t r -t
ci tulburării bipodare ..... 331
i ’ ti A/v a >t >, / /■ >i
Ir ■* >r ** "0 t ' i m 333
Terap. I U „ rr'T r m m >- 334
Terap, a r Tm en a * ^ ^ *it 0t Uitate 335
Terap, m fnjf- .w s .f/i >e- m * 336
r ‘ art'h>,trea <f nr,ia a 336
Cum va s wSLi i'u c v> a CP 1' ‘U'h. 337
ulturale ale recur>erării ... 340
ii " a jm ■ , .............. 341
342
Lt .~n recomandate. .............. 343
C e p ::>c î 6 **?.s:er*a !n te g ra*ă

.: de te m p e ra re V C m e de mratm np . .. . . . . . . . . . . . 347
ti v p*- ntr,, 'net^reo ea- *r*-Ttău
t.n prugram n , eta p e i T e a post-cură 349
p .cp Pa ;ccupw m r ] . .. . . . . . . . . . . . 350
v c ' i>t r ~„uoe*ăr-i . .............. 351
P'-cor m '. n' ;m_mată ................... 354
• >rt'r n>~o~-~r' r h v n hi oc r v ’C i d / , - -.'ă . . . . . . . . . . . . 356
u \ u- p ">' • c ^ ' i m :r. .>• m _ „entuiui
u p ’n T ' i t mal • ............. 356
360
,p ' L ^ +r ,-*> *a :
*«. *•■£ tK’ 1*<’ <V* S. V 362
.a-'rtlti m 5vt i r < -ă.'- * ^ yd - * 363
hiiniic.irea p a r ic n e rJ r r ş: problem ele de cuplu
uapă perioade, de ira rm e o î . . .. . ......... o64
Impliearcc. familiei şi problem ele de faronie ............ . 365
Ftape ale m eaperm iî l a m f i a . c .................... .............................. 367
M o d e lu l c o m p o -ta rn en ta i c ! D>'Si-curei . redai ere a v o lu m u lu i
o m p t t i p şed in ţe ie de su sţ.n er^ . .......................................... . 367
C rizele m tim pul ap sten ţe i post-cură .................................... . . . . . . . . . . . . . . 370
,4roer ele etice şi tvero1r leşine de tratament
terapii• ţi asistenţa integrală.............................. ................. . 373
Tratam entul şi asistenţa integrată im puse ........................................ ........ . 383
Concluzii .......................................................................... .... — ................ 384
Term eni-cheie ................. ............................ ............................... ............. . 385
Lectură recomandată.... ....... ........................... ...................................... 385
Capitolul 7. G e stio n a re a p erio ad ei d e re c u p e ra re p o st-cu ră
Modei de recidivă ........................ ...... ................. ...................................... 388
Vulnerabilităţi ce pot conduce la recidivă........... ............. . 389
Situaţii cu risc ridicat: declanşatorii....... ................................. 391
Capacitatea clientului de a gestiona situaţiile
cu risc ridicat influenţează cursul ulterior al terapiei .............. 393
Căderile....... ........................ ..................................... ........................ . 394
Stmiegme de prevenire a recidive’ ... ...__...__ _ 395
Restabilirea ec* Jd>ru>ui ai stilul de viată ............... 397
PLu croyiKOgat . .................. .. ........ ............. 398
Renul imaginaţiei în iahipTare . , ,,........... . 399
C-nundul -mmultior ţi . xpunert a di m n u r o . f v o r ' ........ .......... 399
Etichetat ea > iMcasarea . . , ........ ...... ...4 0 0
Aidonimiitorizcof a . ............. 401
E nlux.it ea compar,cor- KOeu' . .............. -CP
t m '• m:t C m t n m . .................... 402
Harta recidivei .............................................. ...........__ .............. -C>3
Exersarea reacţiei în caz de recidivă ....................... ..................... .. CC
Abilităţi pentru gestionarea cu succes a situaţiilor
cu risc ridicat.............................. ........................... ..................... 4T«5
Matricea decizionali . ................................................. -k>n
identificarea semnalelor de alarmă .....................................................
Contractele în caz de recidivă ........ .............................................. . 409
/. ' r < " ''V > _;p ............... ....410
C ’ " , ................ 411
C >n >m „• <C•4 413
1 . !. T . ^ m .............. . .
r _„_.i . m s . - . i „ ‘.v. ^ î ", *. .................... 415
Tj „mc" 2; r_v. O’ » ' . i "Z’*, 'i " ’ i
j.; -.aKi g ;• : -r-^ţî'c: . ........ . 416
mo , - m»>■< 5 ; £ ,K ' ........... ...... . 417
C*' %!it -mm :t >J- e ....__....... 418
t ’-„ . ~ a u . i J r ei cr>h.L , ................4 2 0
F' ir ir “ 7, *- uo era re ? r>~c _ 2 ............... 420
Impi»cmea tum bei in pielea ren d u _< .................. . 421
Concluzii ............... ................. ....................................... ..................... 423
Termeni-cheie ........... — ....................... ........... 425
Lectură recom andată.... .......................................................................... 425
C a p ito lu l 8. Noi în c e p u tu ri: d in c o lo de a d icţii
Recuperarea biopsihosocială ......... .......... ................. .......................... 428

Recuperare sau recuperat ? ................................ ........................... 429
Sănătatea fizică şi starea de bine ......_____ .......................... 432
Preocupări intelectuale : gimnastică pentru minte ...........................435
Dezvoltarea emoţională ....... ........................................................ 437
Ameliorarea relaţiilor ....... .................. ................................................438
Dezvoltarea spirituală ................................................... ................. 442
îndrumarea şi lăsarea unei moşteniri .......... ..............................444
Concluzii ............................................ ................. ..................................... 949
Termeni-cheie ....................................................... ...... ....... ........ . 449
Lectură recomandată ..................... ..................................... .......................450
Bibliografie ................................... ....................................................................... 451
Index .... ....................................................................................................... 457
Cuvînt în ain te
l uwrvJ w; p e r o a n e _ au proo ome , d „p - . .

de J in g u r: „ str ar>J 4m e c •lo’Titn * e ^xie :na e r a . j v 2a> re rrer~o a r
^„’-e +c iă êle m t m u he sa ivoicp da ap''- aur» a - ir w i 'v ta e
T r a c ic a c o i M i n ji u ' şi dependenţei dc dic_,‘ r -epêz-rnă r z * d r n-
p» >ve meg de >^reee p ro b ien e*e ac pa* J te* « a r e * _ ' i_
m _• '’ v f v a ”>ă io. aha P io b iu m e ic leg a li d. cl ’gur v :r m m* , i r ^. . ■ >
ur<u: *re\v. asT*eI irc -t dC'_.o- e u e â an_ p c*I.îen"C j . o z r ^ r-x a ,
'«'g.ec sau c h 'a r pr *bleme m >c ale sau p r b-eme .eg a le dc *ned.u arc n.
s>iî\ei> ^ an corn i.en r ^ o : ca~e cn rip l: i c, w t j - a 'a 'e ' m m m ,h - t x
„ega.u ne d 'P g^ r Dentra „a <> pr.-blama d-pem iem e. J„ d z ^ i ' ><r ,e
'ra ta şi ^fit ent, toate p rob lem ele de rra* sas i r u x -ă n e razm rn-v n - u
^ r o d i r e : c i * r vrm ed i.il 'e - p p m b > e a e * i m e .m tor l >,.>* uUu!
şi dependente de d ro gu r v-ominuie o TaP.vi ; e a « ’-dma'' de n a u c - m o
deoam^_ a w ^ ee'ă m a d ip 'e n o daln ăţi de *r < por*ra „ ,z- *.
g’ ebîem c man> rentat.. şi n errra că pc* so^nc Iv. 'v v C P r . i ^ „ j d i . 'u dc
t -r l^n.e ^ m deSccu* la n x - ii .a ^ u c a n 1. -i -m p ._at 'a „i «c u / „ •<-
'ne nul vo rsu m u lu i s' dependentei cie d» g »r ’ *_râ t
a . , • la* i;,.d că cvtdN n ?s e • ■ u nu< ru " r r | a-c'< e~ >p 1 _ ~ * r *
p>a*'Torp' Ul.e ecuprr?!-) x a i r A c ^ P P ' m cU- Tra:a*_
d*" 'pr;a r" e a vâ n ară 'e g a li de depend \i«a de a ' g „ n a im _p • ^ „
m *d fatv^îr a i t m ă >r> 1 m.c .ui c%ih.P : r - m* m 2 .<pg
, a n c e i., s io g jf i o p o a n e ar v< m u ie ru mv 1 m " e o ■• i .*> d em
negai ca w i a de !n :accr> u x r >:<r n e r i u n i ? . -iia 'in ă v t am > o a ta: * 4cCdin 5- nc-sprtr m otoru psih nogim m v . J i si Pe ’n cw u c a r t m flim rţează
evoluţia unei p ro o s n e (sau i rezo lv am piob1 de armament s-û m od : t a . *n m od Svm m 'ica m A v t s ’ pro e » ^ derula,
m tr un n :m lent. anerr- prea l t n r penrm a le f n.d ciienplo~ n o s ^ 1 p t>a.t
t a din cauza fap idu . ă m -iteta ern m spe^ ab stn âm se o .u p ă cu im a
m entui vorbesc adesea um bi diferite si au diverse niveluri de toleranta si ae
ritm vizavi ae s c n m n ă u , ,ai uneori aces.e di ftre tu ş a” „rea+ a n u n ţ e
snspiom ni «i chiar am m ozuau nu e cem eiăiorn ta re Sv «'cupă v. sm d’ul
dependentei s speciabstu m .raiarnent Dome mul -,-a sebumba^ insa îr m od
radical, m pot de acestei difrn n:n:., ar Cercetătorii >i practicienii av u iio sc
acum , în general, fapm l ce na rome drogurile m nu mri P ierdu < m ia fel
că tratam entul efim em u c o a .e să tină _ont de u d e m ţele individuale o i a u r
Si de asem ănări ie Jirbre clicn p
Aceste sch viroan. O iid Tde deranjante ar fi fost p cn tia eci c a rt Iucrează
in acest dom eniu, sui ui m um a j al clienţilor noştri care beneficiază de o
m g ri'ire m a, Hm v i s u r :n perioada îr> m m am o ^ p u : d t să - u d e /
P rogreseie ip m u ' rga epnm an*- de t a l e n t psih dogme lemn-ac ilo g ic e
suit im presionante e w b d _m u m ă r .m p rcsn >rant de m ataricp e pe> n a
cei care au nevoie de sic b t m u r «o o^ntr^ cm eam m am u< • i !e J o
In plus. v O ip iv 'c, a~en .aptn-î va m ai e persoane * pi D'tune mgate P
d to g u r1 au m toarnă n aîm « id r-rc b le rx o r i j c 4 d te r,dh >răr p - 1 im*. va ’ i
<Tcbu,e 'c * u > i. Jele : J . t h v m. dn , ucrk a n >a m êz oi e c^pam 'aiea
de a „ u i a mai t . a k v , r *m u c - m Un* v n r ^ . v ’ a m e„ id : ~ „
pron’,vator eL enpie 1» u n J ; i \ i v t rem d’va
V iite ru 1 .râm i tente a v ş s o n du, n> J^ p cn d c^ ţc n~ ai
de prom .ra"''r, nc V u J t, \:i j eAvLua.e o c o c n 1 t u te
eriphcaţî m ceea ce lac, «ar u i'^ r * a f cr p eu ti lie d ^ a o m «"v ce „ t a, a
i- z n îciitio m 1 s1 p ram ir mc dc mmmm pe eme A .c md zt e
ci cp n Im Cu nare ? a > v - ^ nr , r c „ - , m Mm ă a \ > m ’ uiu ^s.v c«.eâ
S:
L\ H iM IY N J JLNJAflD
;i;5 - *
Aş vrea să le m ulţum esc pentru ajutorul şi sprijinul lor editorilor

seriei"* R obert H olm an C pPm bs şi W illiam A. H ow att, cărora le sînt
recunoscător pentru sugestiile şi com entariile lor foarte utile pe
parcursul procesului de redactare a cărţii. Le sînt foarte recunoscător
că m -au invitat să contribui cu această lucrare la seria lor, „Tratarea
d ep en d en ţelo r”.
Treating D rug Problem s a apărut la editura Wiley într-o serie despre

tratarea dependenţelor.
_o A o r * r> r ' ^ . ;U
A D EVĂ R A T SAU FALS?
d u p ă ce ve ţi a i i a ce s: ca o ito i vei. d c rea râso u r-a e ta u r c ă

toarei© în tre b a u
u O am en i po t re n u n ţa sin g u ri -a c o n s jr r u l şi d e p e n d e n ta :ie
d rogur> A d e v ă ra t sau cais'7
2 Consumul ş; d e p e n d e n ta de drogun ce a gravează cu T-n-p.d
A d e v ă ra t sau 4a ‘>s7
3 Prob-.emeie «egal© de droguri ai© a o o ie s c e ru :o r suc. n ucue ai
’denfvce cu ce?e a ie a d u îţf’or, Adevăna- sar- OO"7
A R e c id iv a -indică captai că tra ta m e n te ; nu a dat rezu-iata
A d e v ă ra t sau fa is °
5, F r*ca in d u s ă consum atorilor de d ro g un e ste o m o d a lita te
e fic .e n tâ de a «mpuiSicna schim barea A d e v ă m î sau £a ;s 7
€ R e a lita te a v>rtua.ă ar p u te a f; fo'.csnă ;n o e r t r c e de • na -
ta m e r.t d n v iito r A d e v ă ra t sau ?a :s '?
7 ÎSÎSv’Ol-S 1 0 3 :J n 3 Cj 0 0 3 1Uf 3 ^?' O ■C- !C3 A 3 P ^ 3 fH 7 3 ’
îdiS i
R ăsp u n su rile s e g ă s e s c fa pagina 36,

ii Vfl ? Uv -0-31%Ua d,T~ ^ îl i.3.J- r "vl "mlD* _ Lvw ^fCl “**
•g n i’o i ' 1 n w '-^ r 'tm >~ i \ h u z u î Gv c r o g u n l m s o n . e <> * :<'c e m u
m a g i â d e - a a u r e în S I A . as ’r a c o n s e u o ţe l j r g r u s p n c u > are r e
afecte*-. a pc -~t> -„ n d 1 -a u ait-d
D in păcate, d e o a re c e a r ■ ^ u n u ' si d ep em eo ţn d t m u g u ^ m G v j ;
opinii pate mce n aceasta ţară acestea d in g rea d t e O F . n , m a r
dacă nu concordă ca cele mm -ecente studii c n i d i t c în c o n s e c n ţă
c \:s ră a n e n e studii mo ...arc nu ajung sa de cu no seu te de către cci
care elaborează s tiu te g iiîe privind dro g ările, de către ct* care a
tratează pe cei care consum a sau sînt dependenţi de a ro g u n sau de
oătre c ti c a rt cunosc o persoana cu astfel d t eroh'em e sau care
i>,euiesc îrrmreunâ .. e ea în b ec are zi învăţăm mai m v h despre ceea
ce ar trebui sâ facem pentru a ajuta persoanele ccn su m atoare sau
dependente de aro^.^n, dai. dus păcafe. este nevoie de tirrp pentru
ca descoperirile cele mai recente să alungă la oam enii care ai u\ea
de cisiigat ie pe urm a rcsp em v elo r inform aţii
O parte du: \ mă ie aparţine cercetătorilor cărora b se poate năre-a
dibcil sa \orbească despre cercetare pe înţelesul celor care nu lucrează
ir dom eniu sau a. cek r care an dificultăţi legate de von urneazea
reies ante’ de>wor>ennl'»r s nuitlor în ceea ce n n v e p e tratamente; <aa
deciziile Ce e 1adorare a strategiilor In parte. ' ura le apurţne p ee'or
care -.abilcse m a tc a im . u t iau adesea dec zii <mr*'r!anm cm
m otive nia1 degraoa p faninm» o r o _u noile rtb, ic; n*' smt _ :p voohcibiţi
dm cau /c Irbatorm •>. n n . _ t n u ci trier n in i. e u ^ c -v -a fie la
cu r e n cu u l r m e ’e Jes.n»pcnr Psr- ea u za chestor problem e le g a te
de com rr.'cam i r ,c u n c e s c : d m dom em -ji cer. e ‘Arn o de
transpunerea lor ir> ne n r a ttg i. si traianier.ic ea re sâ ajute per-
so a n e ic c o n s u m a i nare v o c p e o c e lîn d e c r o c u r . r*r og*"-=n ;ă*m i m n -
C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE D RO G U R I.. 23
S ta f l e eu mo o21 îl » c u % " î ^ <ji v 1 1 c - .iu • s _■a • 2 ~~'itUUlv. ■ M A „C1. j Iiu sl 2c'_‘7’ CP _-M _i_
R ăspîndirea c o n s u m u lu i de d ro g u ri
C e rt mu '<c i c ! o ” e p : d ' i " ~ te ! 1 u~2 ~ s, t .*- c 1
S lm a rc c r ^ b i S t t -c g d .e d e c >1 „u ra o b - Tu a ’ r ' 1 m , r ^
d-n m u m a n e a re p r o o l s i n - ^ alte w A sta , - jc jî- a«c u> al s m a .
Aciue m d M ur ta1 Heaitr. s e r A ', \d u t r c i . o u A u rio - pm ~
Substanţele consum ate ce1 m n iL u t :x V A săi a _r ■'!> .
mu- t e a ? da*- patie**T „1 es e u c L ^ a „ s r* u. j . >\ s. * , r j / c •
acetac cm p De exem pD , o "mmca ut ^ aie p r u um- _ t -u
n a ijuaua. sau noab uid-â mit e«>c .ma. 2 * >1 1 2 a r a tă In c m â s u ă m p o n e a / ă c e ta te no S. ~
„• i b - a i c a J e s u b s ta n ţe ile g a le D i n ă ^ • m -c -c v.m d- o
m J t a m e r ic a n ' a u c o n s u m a 1’ d r a g . c ce nu u n una. m m ut 4
fu n d s u b s ta n ţa v.el m a i d e s r a p o n a i ă " n u d t d o M b n \ L a dm a m
o a m u r s jî v le ţu sa u ir u ltim u ’ an S u )Ţ ic „ ., ? ( i r p e am . m c d im m e r r tŢ
p A N c is e p em rn . r ^ a m e i t u l d n r e r ■ se -plă p e > „ u c -V t m
J d w C v C iU i s u b s ta n ţe lo r e c io t P u i ; m eic î ut si ^ o„ . atm ui«
ricdi 1 d - J d m a iu n ă A b u /u i d e m ed m u u e r tu r i e c - N t t \ . . u r
:u c „ e O sc u t îm r v. t r ă s u r n p m i rcicu "m b e n e b e c - u m
L i ne* >n_ pi e să pi ev. ^.m u b u / t . dc ", ^ ca n u n >vi > »
Uat . Cj .c /it m c t 'r e n u a i c ver; -asa , 1 - t > 1 u t u u » -! „ \/ >y o
ai r e ica«r T a n c ,- . I 2 d ^ s tre a ^ ă ' 1 0 0 m rn a r c a , >e*' m ^ <
Ii i . ^ 1- a M 'naC 2 U ’g^*r d c » . ,c.» _1 . „J i i C ^ v» ^
C.,]*w 5. O C v O" CC " i J TvT-"t-; . a ^ _ u !
‘ m- > „r- puri* . :m • ■ > "m „ * ^ c , * >* - -
„ "T ' t i »ê >>U, „ ti. l . 1 D.A _ u c „ ^ a ~ ,m r U 1 7
fcpLsU î î «'L Pe ' 'I Şl ex Ser m m " >r " ■ „j- „ nip( .A A
-csi v u n m m : ' L ” 2 ' • m o m * ■ <* "t c f cc . ,1 v m ' ’*rau *
pr n I vu .u .2 \ i e , . i v. i s t a u s i . " ’ v.' ' . 1 mm* d t' u j D' .n u
m„_ . e g a le d a b ju ci uc 'Uu s _ u c ::u m p c 1 . a . J p c r ’. u m c
a ^>ior s u b s ta n ţe *â r u e a i ^ r i n to id ec.^ ca o proh.em a r e c tia «e
c o n s u m u l a c e s to r a
N ^
Î33fe _tf * 1- 7 -t 774 72-3 7'6-v.r1 .7' ar y~ 7 te r a
Fôcer*tiJ
/în a fa ră
* •,|cacaeii>
;an
il:^
.itzi.c
a
r--o|
'taiacaet!aput.jn
3 rcc e '> u 1 , P re c e -t J
1 p o O
ceîo r ca^s
*
'
_ ;
a
j:
cele-' ca~e " 'a c * c a -e
% 1
! - ! a nter.or ,
!,"2n
c'oC
arB:q.'e3'=f:^ ! -?.2 ,. iî •'•ec.ita
azc
i
O
'
3 ^ î O ~7 1 ! 23
^
,p:3 57 "
' o
9 ‘ o
a z
na
"
™-
*
e3
a-e^
ao
-te
fa
-n»a 4 E
r~ 1 î1*
Hi
1c"rr'rs~taaiaanrt .........---i1
-I b -*“*2- j 3^ J r
1s„S ^ E
n -s t'.? , 2 ^ ii r?y ii
I~ < er~ )'a 1..vT"...^
~i,'-'■■a S -* E '
j 1. '1 i
' 3r -j ac
^ c- ^r ^ ^ 3 * T^ - - 3 rr-
V 3?r^? rrs r ~ *r ^ - ' v- *h> re a d a te lo r S A H M î

s a c a e c - eoe- ~ '7 i r a '- e _ j " i 4*- j ~ ~a r c*
'o * a’i .. 77j a - r _. c n ' '~x *r " 4'-_ I' ^ c r'-
.C> '
T u 3 - . 2 , 1 .2
> ~ ' * f o*
brupu P ro c en tu l F ro c en ti
e t • „=»»-. 3- a ™r ca
iti liz a t-o ce!
C O N S U M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI... 25
N otă' procentele sin: aproximative ş- reprez-Atâ o extrapolare a d a te ’o r S A H M rM

ş: a datelor recensământului Datete SAMHSA ni_. N-ciud utilizarea de substanţe 'r=
' ?ndu, p e rs o a n e lo r cu versta m a : "A ca de 12 a r": a stfe l câ a c e s te a s d i estim ă'',
a p roxim ative. R a p o rta re a utiîizăn: a e s u o sta n ţe z a însearr-nâ n e a o â ra : existe n ta
^ n s r p ro o le rn e le g a te de c o n s u m e de s M s tâ 'A e 4
> Ţ d ;peîe uSUC 'L >A-AU . .> ' d ' v ; i r ; L ' '-EU ' _
;v ,4:PvLC2:c 20' JX’Diui! Ce A J j r.U I U î : r ■i MM O l A _ o ’
N f " t A.I 5 tUdC* î p e ’ i^ v e x ’Ţ l N U Ţ a; • _ _r MrAtw.A \ _ ,, <■
de U p a i" P Dr> iţ pi d< : 1 C ., M ă : 1 0 ţa m Je v : u „ : - .
r.vJU , l PuCU CPiA IN'-Ur-'Î.^ 4c - 4 . __ : 4 / ~~r, re "1, d' i;ideii
• a :C L r c r . ^ u P - 4 :Al , . - • •• . R e o. a d . X..!
U ' ^ « » A-Al »AiT e_r >j H I ' U u t t , ■'L a f- - T^ "'"n * - lătatî
se re r u c v.. a : 4. a _ te!.- jai :r a cp- j _ ^/H ^ **: ' T i ; ’ h ' 'A ’ »
Pil 2' rU r--n l- ■r< o v s - U , cîe su b stan ţe s-au sin

i lJ ; * dl_ t). a ~ , t 1 U iS* ,, % ' - 1 ’ . 25 ş
"44 *' a ’1 ' TAtJC'H P-M A. . -1 . J.-H - . , ,/v 4~ r* -* *4'
26 C O N S U M U L Şl D E P E N D E N T A D E DROGURI
Prevenirea şi C ontrolul R ănirilor, 2003), M ai m ult, consum ul şi

dependenţa de droguri au fost identificate d rep t cauze ale traum a
tism elor creierului şi ale măduvei spinării, ale d eficienţelor co g n i
tive, hipertensiunii, malnutriţiei, arsu rilo r severe şi înecurilor.
Ce înseam nă, mai exact,

problem ele legate de droguri?
E xistă m ulte m odalităţi de definire a p roblem elor legate de droguri,
dar în cele din u rm ă persoana în cauză trebuie să decidă dacă are sau
nu o astfel de problem ă. D in perspectivă istorică, în definirea proble- ■
melor legate de droguri au fost utilizate două abordări diferite. Prima ;
are în vedere cantitatea de droguri consum ate de o anum ită persoană
şi intervalul de tim p, sau ceea ce unii cercetători şi terapeuţi numesc
niveluri şi pa îtern u ri ale consum ului. Avantajul analizei nivelurilor-
şi patternurilo r de consum este acela că utilizarea constantă a dro
gurilor poate conduce adesea la consecinţe care pun în pericol- ';
sănătatea persoanei care le utilizează şi la alte consecinţe negative.
Totuşi, nivelurile şi modelele consumului pot induce în eroare uneori,;:,
din cauza diferenţelor sub aspectul dimensiunilor corporale, a dife-v,
rentelor dintre sexe şi a altor diferenţe dintre persoane. Astfel c i t ;
doua abordare a definirii unei probleme legate de droguri, caret:
vizează analiza consecinţelor utilizării drogurilor, merită investig;
D eloc surprinzător, cercetătorii au descoperit că există o asoc
între consum şi consecinţe. Cu toate acestea, relaţia nu este în?
C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A DE DROGURI... 27
C ei trei facto ri „ c ”
Consumul şi dependenţa de droguri sini

.,Cînd r e z o lv orobiem e. s a p ă -a
deseori exem plificate p rin cei trei fa e to n 'ă d ă c in â In io c s â tai P j ^ z e u / ’
nc ” (utilizarea roinpulsivâ, pierderea c o n
A n î h o n y j D A nge o
trolului şi utilizarea continuă, in pofida ______ _________
e fe c te lo r secundare)- D eşi unii oam eni care au problem e cu dro
gurile m anifestă toţi cei trei factori, există m ulţi la care aceşti factorii
nu sloi evidenţi. Totuşi, o persoană care consum ă sau este depen
dentă de droguri a m anifestat probabil cel puţin unu! dintre aceşti
factori, aşa că identificarea lor este destui de u tilă în evaluarea
existenţei unei problem e legate de d roguri. C ei trei factori ..c " sînt
descrişi detaliat în secţiunile urm ătoare.
CEI TREI FACTORI „C” ŞI C E ANUME îl PO A TE PRO VO CA

1. U tilizarea corrtpulsivă poate fi a sociată cu.,.
* C o n s o lid a re a
* N evoia de a consum a
* O bişnu in ţa
2. Pierderea controiufut poate fi asociată cu...
* M iopia in d u să de droguri
* Nevoia de a consum a
* C onvingerea că persoana va pierde controlul
3. C onsecinţe
* T ip u rile d e consecinţe variază de la o persoană la alta.
* Im p orta n ţa co nse cin ţelor poate varia de la o persoană
la alta.
* Consumul ^/convingerile personale pot contribui la apa-
■riţîa consecinţelor.
28 C O N S U M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
C o n s u m u l c o m p u ls iv
Ţ o r.D e t lape aU c -a - m p „ „ ..w r i u u Pt* •* m ,^ a m c .t m

r c p n ~ ' t ' : J 'lo «• i '* •. >a„ pr r' c 'm U 'R * a c i„, . „■ 'i a i a Timoiie C 1' d m -
’J !iA -> J u - A »> u ’ M e ”'',, -p Al 'PPM P P L i J ’ s.' P R .U iA d
are „ ti urmau ■ caMa Jc. m i , e i^ „ j\ :iu v ma ,v ^C r r <rMlv!ă
Ţ pâ mea re* U2v.r o v m m MU m o m a ua:ă or p. U
ît>A R . p t i n j A r . i v c i A - Ju p r i!'2i i R p ' - t J t n M m a ep^re
‘ M -~arM* U p r^ r;.p A. _ A ’j “e^ M A m . ' v. '* • ^ pa p
b „ p î f p R C c V t i i ! <*« 2 A u 2 ' U ' i A p„< W.U, _<. I A f R Nt , <-0- P L 1
re a LDS>< ir - tl ^ r a .: a ' Ţ . c r? „a '«i a „ ;l : cri „< p r *p R m -» p . c a
A *"D o:fi v ; p m . •. i r^se \-s _â a m m p e ’N e 'tIm p u ^ h p i . C ai a
MU MU- M 'J îl vCNcRă ' l ' -M M M A P TI. P i ' A I . i ' M . T f ' T-

vMncr.iaia ; M enire ^ Bl sk ’ :e' a *• ^ r ete m a*m im
v i - t i v i A d R i R..C 8hA ' N AU vi A P i*c :> P ) U r m c U .¥ l a* A 1 a N J.TPIÎ
.'M M e M L D îjb A ’A A A , *{'-t U i <» _ i„v > 'vi r v e jş ic în
, . tc tj.it „ a i a *5( „«m ;*i e i m p r *„ , ,/P ~ - m m - v . r v *pp p m _. > ' ca în
com po - A i H M M j! A * P m i i n> r i r i - M J . ŢM AU . p _ A ’ „ A j —c
'ăCCl Ci J . N 4 U R tr.t A o n s o lid a r e a va f ; " M M p , Ţ i np
C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
a ::tr , >: : c.u j > a. '• J
■> c v p t r 1_ r I c 1 " CK-Jf i „‘ ~^ 1 , ,"1 ' ' _ . r N“
r ur . i xv. ric _ a ' „ -c.'. c_ n a ■', j u " . sta a <u. c c ~uu
"~ c ‘ j 1*■r ■'__' f'aata _i„ *■’1 « „ i . - *• ■’• 1 d
ri„ a_, -a1 r - J c a < -^le '«lar^. a* . ;’: .e ^kcozj »- u< iâ
■ ’u* -. < ; - a -'-- cP •-*-* ^ : ~T •a'' r j ; 3
*-. a t * gc r’c: u . p a —a r u,_ u-'i*,a-rs g r ' r , r.e f - L i a n v ^ x -
ic*lip,c r,u * g lă c . ?" J â a u - -ai a to n UI -m v-TC ut»
•"!„> d e t a r u t J c g a t e a s> ep Tâ ’
I r w1 ^ c .ie a > a , j ~>A m . *. n >.1 i»r r j : ,gi : * i a t j r r*g
v . ->r>t t u ^ r i* •>>>i . i,c ~L.* • u£u „ „ă — „ d ^ .i
ta r j r a : Li p r o c e s e l e nc '^->F. t d e u t . u 'c r e p ^ c r .c r e a / ă ac.c se.- . - a . u
tutem a t e î u r ă Hn c i u n n o m e n t d e : a . : a t a p e r *ara v ^ C t tiv ă
■ă in s d iite;se alSu p r a .actţiu n i. lo r I r ta m te să ^ • u r ; r in d ă . M em < *r »
a g U -a. ă <a ^ ir j c o rn T' o n e n t S ă t*u r ) ’ i i m p l i c i t e ,, c a r e r a ; tin e
' g ' r;. Î1\ ri c ^ lLii !SJ.V •111,000 ir- t î^l t* a „ a IU >
‘r n“
io r - - u n i ş o f atu !
a u T^2^\ . g t b ic ic le îă . x 1 '"•a.cp n ag> ru _v‘ ’IL C L ir . d • c.y *wta>v < .ie
, „ Pa b ,~ ^ -i ^."3 s c .r «'-c : ,av.' vTt •* - e -t p u ' v 5
.a r . r. Vt a r dc d -. ' c r r .^ 1 ~ "Ufn r > ^ g- -r-
. a TUu h ' • tra 'r. ..\-' m 1 . ur r 7t p iu i~ ^ * ( * cU r. a
,r e * . r- _ -c ,a '""a a.: e < -i
~-şi.-r" j, jv j , i , ; i^ ' a ~r •> ’ _ -t p ■>■ r '
C O N S U M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE D R O G U R I... 31
b
d r^ su o M r I_ u i-z c tc u cr ’ rv o Ţ
IN FO R M A ŢII U TILE PEN TR U C LIEN T
AVEŢI PROBLEM E AŢE LE E D O 9 j ' i
1 VI se pa re gre u să e s tim a ţi cîn d an u m e veţ- c o n su m a p rea

m u lte d ro g u ri?
2 Vi se pare d ific il să în c e rc a ţi să c o n tro la ţi sau sâ d im in u a ţi
c o n s u m u î de droguri din cîn d în c în d 9
3, A v e ţi m o m e n te în ca re v re ţi sâ c o n s u m a ţi uri a n u m it drog
sau sâ c o n s u m a ţi d ro g u ri în g e n e ra i9
4. D ro g u rile v -a u c a u z a t a n u m ite p ro b le m e sau d ific u ltă ţi în
u ltim a vre m e , de e x e m p lu , v-au fă c u t să du ce ţi lipsă de
bani sau au c o n trib u it la s tre s u l tamDa-i sau re la ţio n a l 9
5. A ţi u tiliz a t d ro g u ri c h ia r şi cînd aţi c re z u t câ e o >dee proastă
cri după ce v-a u c a u z a t p ro b le m e sau dificultăţi m a jo re 9
6, A ve ţi s e n tim e n te de re g re t, v in o vă ţie , ru ş in e sau aîte senti
m ente negative cu privire ia faptul câ aţi utilizat êcent droguri9
7 A ţi u tiliz a t droguri în situ a ţii fo a rte riscante p entru d u m n e a
v o a s tră ?
D acă afî ră s p u n s „da ’ îa m ai m u lt de una d in tre a ce ste în tre b ă ri
şi c o n s u m a ţi în p re z e n t d ro g u ri, a lu n o ar treoui sâ £3 ce ti o
e v a lu a re p ro fesio nistă, p e n t r u o r i c e e v e n tu a lita te
C O N S U M U L Şl DEPENDENTA DE DROGURI... 33
a s e m e n e a , v ez i s e c ţiu n e a în c a re se d is c u tă d e s p re fa c to rii emoţionali

34 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E DROGURI
dificile. Indiferent de cauză, studiile sugerează că convingerile ar

putea ju c a un rol esenţial în experienţa pe care u tilizato rii de droguri
o descriu drept pierdere a co n trolului (vezi discuţia din acest capitol J
privind factorii cognitivi de risc) L
E xperienţa pierd erii controlului, descrisă adesea de către p er- j:
soanele consumatoare şi dependente de droguri, este o problem ă gravă, c
E valuarea situaţiilor în care persoanele rap o rtează p ierd erea contro
lului poate oferi indicii cu privire ia posibilitatea ca un consum abuziv
să fie asociat cu afectarea percepţiei, cu dorinţa de a consum a sau cu
sistem ul de convingeri al persoanei respective. Intervenţiile în vederea r
prevenirii pierderii co n trolului vor fi d escrise m ai amănunţit in
capitolul 3.
Continuarea consumului în pofida consecinţelor

C onsum ul şi dependenţa de d roguri au adesea consecinţe negative.
Totuşi, nu se poate presupune că aceste consecinţe ar fii im portante
pentru persoana care le trăieşte. C h iar dacă nouă consecinţele ni se (
p ar dăunătoare, de m ulte ori utilizatorul de dro g u ri poate să nu fie
conştient de acest lu cru sau poate să nu interpreteze consecinţele în
acelaşi m od ca m ine sau ca dum neavoastră. în parte, discrepanţa
dintre ceea ce alte persoane percep ca fiind o p roblem ă şi ceea ce
consum atorul de droguri percepe drept o pro b lem ă este cauzată de Ţ
m iopie. C onsum atorul de d roguri p u r şi sim plu poate să nu fie
conştient de acest fapt din cauza acestui handicap. Totuşi, este posibil
totodată ca consum atorul de droguri să nu considere consecinţele
im portante sau asociate cu faptul că el utilizează d roguri. In astfel
de cazuri, consumatorul de dro g u ri poate sâ nu aibă o m otivaţie
pentru a se schim ba sau poate chiar sâ nu realizeze câ o schim bare
a com portam entului este necesară în plus, conştientizarea conse
cinţelor negative asociate cu utilizarea d ro g u rilo r şi conştientizarea
efectelor niâcute apar sim te tar» si indistinct, iar, conform s tu d iilo r ,
efectelor plăcute tind să fie reţinute m memot ie mai degrabă decît
cele negative (vă amintit, de rememorarea euforică ’ t Efectul net ar
fi acela câ o persoană poate filtra in m od selectiv experienţele
negative în favoarea rememorării amintirilor pozitive asociam cu
utilizarea drogurilor.
Deoarece consecinţele sînt interpretate diferit de către oameni
diferiţi, cercetătorii au studiat modul în care pot fi utilizate consecinţele
jcZZ m a
t xgz tp iu ,
.»■*.»
%
f „«
J.O
unele
I|~:-n
s
i—
re
motivare; dt _ _d•»
îîlOtlV
perse>âîlâ r i , <-_m vh crede
^Zc .Z -Z- uzuluickî substaoţ
din vMâij ”O r »a >. ii
p “i tneiz.e
c o rs t-i-n c c i u v 'i î 1 n u n m m m C 11 O.
n m s m m a <a nc LtTD ‘ <pe~<j- * • ~ n » „ Iu _g - ore motive
ubinm ăr ez« c a r a ’J 3
x efZT-* 2. vO inp'iC ^ U v A* i s,, >_ ' A C . _ li ->'* I*. 4 C \ G„
Zi f u ii . c u n adu % d r a î ,r , «m ^, _ , u x t - i -i , ?-
D eoarece consecm êie sun cei. goliu m u .i cap._i-atca \ r a
m d *a -m m 'D ai ea este d d e r tu :> ' r ^ . ! m c z — i u v . - ' c • t -
r.ro g u „ m ru o o r t ga ggi m a i 3> ir?z i I>e , c a t u u , - c r f a î m u i .
stup4’ a c t.c iie care uîii-zeazâ .c a n .j pa t r te m r 5 u r* p iu pentru ca -ti *\
ane r > «ji re a wi tespecT e’e ap uri d a m e > r< • ^c âr?r^ ' V " J
>o„ In 9iU deseori, r*ncrr m O u '..-. "■ dl l'G 4.• r|y_ jj d„i If;
n r î atadr • im ediate vad aspect J vc''*~Cj ,1 fi( ^ri;t -,j J - r . ; i r "
ne t OIZ-Zgmţe da»orna retesei de r n u u v c c e r rr tt dC j|»c s sr
alte Zls+U iţi! Sr >Gia io
n i"«n a r a r e efuar dacă fe~ :.e ne= > 'Z 'l J ; DCIc desea cu
ofţr»vijmul <Je d ^jg ijr dese* m ele *u -u. 1 U j J tiu ^; la fel de către
per >iure c ife r te Discu-arca c. >n .c> û r*» Ate c< 2<’ >îb tiî i„1 4VU ,
m u >{U V ’’ m r ă ■n oTppnrtame^ p i" ^ As f, ■
*
ll S|"||3l Ţ\e care să
% r i -u r A re u ’p ce •- ^ ’ a n " i* - v'n-iţr , t rea:li7at de către
ier&peutul cmc rom e ce a g r : Â ^ CA*A de g,_ ^ %
per?*-C**- x’■& clientului cu care lucrează ('pentru idei !p nv:itoare Ia
2■cCwJ^ a. e-î-t-j i i ’u epzi cs oîtolnl 3)
A ff r z s 'e u ~e ' ta consij m u iu i

£2°yzmi
Ş>! i**- cr c1*~sc î e n ie > j c %
j '^ c ? ,*r i
? - . c » ^ emeritele obişnuite priii care poat*e fi identif ă o r>roblemă

V.1 J„UJ C U‘^1 J cei trei ta cto ii c ” cx.istă ^şi nume-
1{»d *G1 C C i Uan m ic u ,r_ n j
ă ot fi' j U •r-c *c" •< 1 "a! • i T<~ u r s
- Vad» ctiori T reatii _i i Fu ,'H ’Cai ’Revie w o f !C lii •. „ : T \ <Ft c "
(Subiec :c ' >bulîn tra c u„ c rC ^^C iI-v. : rel atare er , »‘T1iă a u «Jo-
nilul clInie) i {* I T " t I i j g r ^, Con i j n t î î -■ urm ă ci p -r'e
zece an a I o a<. t a tt rr u y 1 U’-mara â :Li_ ? 'a»r ina „• r r *\ mţa
UOI *, ^ aspe•CtC „ ->£ T,a!c n g a ir a oi />_>' Ut *iibsts * \ 4 "c C>r r a ^ d
cu căld _ră N-î citiţi ace;ti am eo i . jcCii a' tţ] 1 şi ciac j v F >ptere~
scana »a <OV-r m n i * m . . itr c£sp r t m itU ! j _ ■*"*►r-î <--*r 3 ite în îiruîa T.eru al
n des ..n ,i ic «aesorc

2 v.«'n -511rr* ti sî dependenţa de droguri.
■'"•'e c . c o T r c ■'Uorrie u j i - 'i al „Taboo T opics... ”.
#">t, , i r , > > nr*.
d,'r^<:m'!e r’î':c c cte c e ' esar ocuitu ’"c_;ipc“arr:"
la ui c;e ^fuvd. ,n' c o ic a d -rn .rrn:«* A r e o >ane ,nu r-iohlCTne legate
ele suostanţe ue •j ,. UI] 4i ..ca _e T â m p lă
' ue c <, ’ 3.TI . a l t de" . r'- : . i?a d e
rra r a t j -n > u ■e u v „ ă >, o< ou h e u - u . ! i/ i cF t u j ; . U ' 'a r
w e ^ ! i st tu aurite Ut ii - a9-" n_u p ..ur n > F > m* ^ r - ui <>aTiem
•re l i r v - r,r n> ^ >- .«.n , *-»'•«• O. , *r» "p *»
at; n T r j P; ~, +* i ”r l- ^ r »^ r ■*
C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A DE DROGURI... 3?
u ia generala
s -, n cu ' ' ic • r*^ -■>_ i < > . . i ' ' " v • „* . ■

. a/.* * n . u n c r u r .. . . . e .’ Un - '*e "
Jr^ L -n ce. rrc"*-! : n p « u r c „ iu . r ei >» -• ; v r r _ .
gm uM . u ’irr p _u ; r r u g r ~ !' ' g u e n t v r< ... 1
-unire i-4 a c p â u p u E k " ele a ş a . a *2m - - -au- ^
." v a U m n \T a : i ce eu „U v ... - n u r u m . u U;
a i r n! U Urn dă dacă d n î e ' j i ' -re n u n
respectiv; ~ c j . ' h f p r a t ' u tilă « t;eic i CÎE e . “ -uŞfc a l v r., -.1 . .T
Ic e a u •_a u~ sguri In : a / j i m a n i e )T oarr
V/' î ' e . >. u net» avea • . c::eu - uS * u
p r , * - u r V le c a ie d e a r - ig iiu iu ~ '. cuie' tu . . . ' ’r <c ■t *
lu *i i/ J D . ’ u n g u r n : '* In re al n u ~ - U d ’i 'e u . '- . ’. ' l i-
J m u m - n ic^g u m a i n e g ran g de ni1 de ’e . r u e . v u c *” .
:TM. . » IULj du . <“U d.l’ ut-.» r|jP f% ~>i n r - ~v >,, , n • 1 <
.11 '■! L . P - Ce dD*aa~I J L jU K U .a M .1 . . „
_.c-SÎ
C O N S U M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE DRO G URI
• , r -D r " r ' , ,," „ n se ns tuegativ, c

„ -i 'a r <1 ; ; ~ J* 1 - i , schimba
r >. 'y"fr\ *_ ,1 i r , y^ . T ^ţ-r Titiil t p r a r lentului1
dirnm - ~A - ■' 1■ Dacă ter * - i >
^ ~ " î 3 r ", i _ ^ "}r r;i rezistaiţa clien
Elf ' TU - - 1 - A A AU . J P Jniiează această a
XlACt’j 'A î. - ’ :iE ‘A E Am, şi pe pai'cursul a
AtlR , •” , ' ~TT^ -* X . iau dec izii privim
noTRPNl Ic" " JdT "fclagr 111 P* Joar să Inc'U-l <Xjw^V' %
ac-s: pm es 'APApeum pm * ' u lita ameli OFclFCH, i
vare, m a , p teiiA rc .a„ , umbare 1u neori c.
lerapeuUiu Acesr Jap: ar trewn: ■ n1 rz r . - - - r* §>u
sa j p a Ea ~ n iner a e u r >c. o : ^ *_< ilitatea f
re vrie j i i e a o i u
M \: ■ a a â a ~ „.T a i; pe rsoanele :care au ;
droguu re<*gâ accm x c m , >a> a»e-i'-ă are trebi
IcuI e a c a .,„0„ ^ ' a 'r '. -le- p r e al şai>_ -> ' ’
un clieiA mm-im n >u ista dura - x e a / j ~ AP şa
t r a t a i ; u du ş * tAsm a J Joc-ArcTA ' < „ ' X j», . ~
ideea .o a a p t ’, .a m ta m e rr a » ’ f c : a t -. a .„
a b o Tc X -c a _iXe c - ă a e-z . . -una. In i
fost e t u <ie ta t n m o d n u J i u a n a l d re p t n e g a re a r pi. . n a
'le g a r e D O p je iv i^ m ă ’r-u e s t e c o n ş tie n tă d e c 1v
mu c .1' c « r . AnDwi ; x is tă şi alte situ a,ţii, i f *
p r e . J- t of ect; >ÎO. c a p a c ită ţi l o r c o g n itiv e sa u ITliO!p ia -
•îl s m 0*1 ’ ~'A> )3)1 a r e s p e c ţ i 1. ă _ -x - ansei - in te
’.l
d e c; a t r e teT a p e u ţi ş*i c o n s ii ieri e n e r vap c a p e c) arm ;a i m p o t r r ea clic -r

i - A ş su g e r a e v it a re a cc . f le tă t\ tPT'ine nul5 ii ' • - , n )arece
ITU ex i s ta «.o,-1 ^ a ^ arsite c ă n< a re a . t r e b u ie id en l 'd - . » >4-U
conifrii 1 ta tă p e n tr i i c a o |pers •oană■ se sin ită m ' f _
M it u l , ■/« ». Q • Ţti g e r ie ra l.«drc> gurik A g a gc c * ;ază d C__ I --
H^ yi ţa jinti -y' x f - î ' H|fr ma3 o “Cit id ro g u i iie Q. i „ ' U d rit m h . r ^ 3 c
d e ’e ^ S U u •<c nii a u d d Qons tra t c u tăi i „ ad V1-C^lii Ca CNf -1 ra p t.
P a r ti
- al
w rl A c l i t a p h e ti. d n f e i '.C - - <^ al J«. 'C ' •e g a l i: vc r
m h S l i . î f Si 1 *. -«v e.i C d e -O ’ v- ie P 'J - I c ; şi e c o iu irue^ e a r e
exe:r c i t % ^ CSC Ol l r re siu n i a.' i J,Cw l?ldc - ■>*re. - _,ie- D e exe:.noiii
s - a Ic n o ; a i i a t ea alco o l este m a i r'_< l„ u lo s - k : ii u- ^ L. -Cî o g u n
llc 8 C-w CC C” CîTiO *- c a r luai . t \ 5- i, w*i -O J 3 tÛ^t , ! C . rl i og
re?cd3ibil Or J>- - - ■î ! - itru 1io an e o e a m e r ic a n i in > i ele
ci-Ai . ie g3.1 t_ fc j •’C£.'d>' f f 1 i-f >gunic *r a X't l U f ,i *w ». ■pulp
dciCH S€i iat IU x. >»i X i ' li ^ p ro f i ă f i : uJiC i ^ w di e - ( i r .o e
Şl c tirij r r c t e s u p o r t a t e d e SOCl e i a t e ’ fi-, *c , . —c
Ls>ii"’~La ' f vrf C''v
G aiurai d. J > ,» - - C V I -- I a a a f1' < Ut
c e : f i t j - ^ h J i iHvi.'J A i n e l a r ir v* p j-vjtv %u.roti sânâtâţii
i • pu- -d ii ' >jtv . *J w 3 n 1r ’ * ^ ^ • u*
Uu* r C a. S Cf'w 1. I l 1 c .r . o ’ n ^j u
-c o c o ' - f î i- ->A „i- »c r - !*■■* *, »* ,-* t c ‘S^ 1 ^ v >r
substante li se ati îbuie 11.11 mi
i »„ o*- a* * r^ i " \* r 1 *
42 C O N S U M U L ŞI D E PE N D E N T A D E D RO G U R I
recreaţionale. P rin urm are, consum ul de d ro g u ri nu im plică în m od

autom at pericolul im ediat ai dependenţei, nici existenţa unei problem e
legate de droguri nu im plică în m od necesar agravarea e l
in cazul persoanelor la care ap ar problem e legate de utilizarea 2
drogurilor, acestea nu sînt neapărat continue în tim p. U nii clienţi au
problem e continue, situaţie num ită deseori de către terapeuţi depen
denţă cronică de droguri, Totuşi, unii clienţi scapă de problem e,
apoi se confruntă din nou cu ele, astfel incit u n eo ri p ar dependenţi,
iar alteori nu. T erapeuţii num esc această stare de fapt un pattern
episodic sau tranzito riu . P roblem ele continue sau cronice asociate
cu drogurile slut descrise adesea ca dependenţă de către clin icien i,
în tim p ce problem ele tranzitorii sau episodice sînt desem nate adesea
p rin term enul abuz, deşi nici această distincţie nu este întotdeauna
clară (vezi secţiunea urm ătoare). Institutul de M edicină (IO M , 1990)
a investigat abuzul de alcool, de exem plu, şi a d esco p erit că pro b le
m ele legate de consum ul de alcool s-au schim bat d rastic în tim p,
m ajoritatea oam enilor avînd problem e tranzitorii, iar d o ar un procent
redus din consum atorii de alcool avînd problem e severe.
F igura 1.1 ne oferă o perspectivă (folosind m odelul Institutului
de M edicină) cu priv ire la cî|i d intre consum atorii de droguri au
problem e severe legate de droguri. D upă cum puteţi vedea, m ulte
persoane nu consum ă deloc d ro g u ri, apoi u rm ează o m inoritate
însem nată, alcătuită din cei care utilizează droguri în scopuri recreaţio
nale (dintre care unii pot avea problem e uşoare sau episodice legate
de droguri sau chiar deloc), după care observăm un grup foarte m ic
de persoane care au problem e legate de d ro gu ri şî care este posibil
să aibă nevoie de ajutor. C onsum ul d ro g u rilo r nu duce neapărat la
problem e legate de droguri, nici nu înseam nă că persoanele respective
au nevoie de tratam ent.
D ependenţă versus abuz

M anualul de diagnostic p statistică a tulburărilor mamaie <DSM-fV- TR.
A m erican Psychiatric Association, 2000 j precizează că printre simpto-
mele tulburărilor induse de substanţe se num ără toleranţa, sevrajul,
pierderea controlului, eforturi lipsite de succes de a reduce consum ul
sau de a renunţa la consum , co nsacrarea unui tim p Îndelungat pentru
procurarea, utilizarea substanţei sau recuperarea după utilizarea
acesteia : afectarea anum itor dom enii specifice din existenţa unei
C O N SU M U L Şl D E PE N D E N T A D E DROGURI
persoane şi continuarea u tilizării, în pofida consecinţelor negative.

Pentru a Întruni criteriile d ep en d en ţei, o p ersoană trebuie să prezinte
trei sau mai m ulte dintre aceste sim ptorne Pentru a întruni criteriile
necesare identificării a b u zu lu i, persoana respectiva trebuie sa mânu
feste consecinţe negative ale consum ului de d roguri Intr-o astfel ce
măsura lucit ce'; p u ţin un dom eniu aî funcţionării existenţiale sâ fie
afectai (de exem plu m unca, fam ilia, viaţa socială).
Figura 1.1. Curba problem elor /agata de arogun

Notă. p a n ia d in a c e s t g r a fic a re d o a r ro lu l d e a e v id e n t a n u m ă ru l re la tiv ai
D e rs o a n e io r c a re n u c o n s u m ă d ro g u ri, ai u d te a to m o r d e d ro g u ri ş; a: c e lo r
ca re au p ro o ie m e cu d ro g u te e . p e ru m a o fe r: o 'm a g m e a p ro x im a tiv ă ,
O m*a pmate irum p c»>Tt . . l. l a ir a / .u o U î

Pt ' t u n « I C , J- •C V o " H S’ r c ^ altele, d e ş i e x is tă 1în g rijo ră ri
m gr \ i u. i c te oggvujpp , r' t> ' m m a ocrmiafn
înse-'- * - rpr- l *g depe* de mă o . r* t “ \ ~~te ~ te - te , f
der-v r ăt ^ U îC îl "3 **, ^ ţ.S j _ , C lf jr i e x e m p lu

p o -u r : o e,s -a^ă diagT os mm., i D ^ ^ 1 r p , tranchili-
eon _ >5 G G ar I’LtCvl 1 v ~~v Ci».* 1 - -w t ''-al 1~ a s e m ă n ă -
tem e ~- ’T’ _r *• _ ’Ccp mi "^Gm 1 < a 1 ' ^ >g c la r cîrid
pre - a - c "m g i f,*: ~ *"' te - r _.. mm g - •m -

«1 1 ~ i - < ~r c^ m te t e ' " ~ U; ,,
p a m ’" - >, cm C '' , > _ >-ţ- v- -te i' > te - l<
44 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE DRO G URI
-i > e . ~ş „ u , ._r --u i > ~ .•e. „;c d> ' * T,- rR,
S-„ i ' L 1' }J.\~ I . S , ' J 1. ' u ‘ Cv Ii . . ' U r ’ i _ ~ „ M -• >t. M 3 . i C
»£îUU'£~*j „ o d o „ di iu Ţi.o - o M G i *• e - c u ^ 'u i ' r m ccaoă
P 'o e u - o m *A . ^ :A_ m le p -u iA - — A ~~ . • . m . w A - a nu
MaUîMOâ >aopc d >c M êpc: -.u , u u. a I r g ac l .-;c ^ i i a c r u s -
L„ J D3> p u '< > JeiA A rr r . ce i t mi l o i O ’ „pic ' - cile,
sk*aă ce f u r a r e p-.n n CMg’M iOicaM . a R o d d v Ţ c c d c n e Ce . „ eeaşi
- ARMAUla, 'N . M A'>'Mitc-'d r -u’Tn ■*"■' d 1" - r'I.
DS M~ J f - 7R m m m a i a . ca a e e u e J ia g : m u „ c sip* '«n ai o a d u ă de
i i i b t / u o 3 fe ex-vr-i t <- _;l o 2k trc dept* i J e r î s d a r au p r m o ! ’n
u n te .r u al d i a g o >m i c A d ' de a b a / de surM anie m m <<ipuJ u:< pc< s e a a a
al a r* »c» nu / arc i C osmosi . m u t *dupeAdertu d~ V A rooru ierrectrvă
A m a *ră deu.nU e ''-ut^rea/O vi - iâ t _i d e a m - o u e _ j m j ^ u ^ d ă de
jr<*pcr> m p 'v ie î c â i ’iĂii <de exe~rpiu poare l e . e r : e c p c n s t u i dar
e’a Pd _e M ic d c D e n d c i b id-iuiic d î a g n o u .t am p r o - d e x r A c o Ă de
C O N SU M U L ŞI DEPENDENT >>- D RO G U R I.
R ari pe viii or, î 1. *>>i să se interv ină a su p ra ace lo r factoi

IU % ~v ee u rs i îl aee*■ 1J’ I MU ctor .i cai
lemel< ' *1 ’j ; , .uni e p o a te fi 1
*r T U C -O f ' ! *
D e o e c . j e 1 tu o s i r u ă ijC .? c e MM - r ş a 0 ^ 1 ta o
Şi ură p ' c alîta te de ^ * ”0 ,4 u;a ^%Z* L|.Wi pb 111010^1 e o
co rtr a o a * im mm ga re a deRer-de^'G fiz ic e . D e w e m ii. ’ !'■
es :c i c 1ic •*I Jv conv ,^L- &1 *• ^ - . v raed- ' Ă ara :
pa m ra m r Rt.. .CU - f 3 . ^ te |ă |>roblemel<jr . L ) e p e t
P- m alfa . 4arte, uc u e o c p r - R ' i m if i c ă r i le f izice
r s ^ n a 'u rjrr g a „t . w3 N Ş iute a4-e a drept co nsec iRti
sevra. m .•ierantă Ti raG Mp* cu c î * \ r a - m m *c
^.iC „ „L>/Mm ~ I m vwRtC\I ' v U c a r • a, rac n e C i t 4-
! *” i.N a ^ra >» -'te ra; m.. l . c ; (>; >g i'' " m r c r ;.t
:ie «'perne „ a M tupc m uc c a .c a m . i :p v d-
1 o G . a . \ c i i / _ r c a tle p c rM c rtc i . a ' c 3 *ra ? c , a u r e p
v, ‘- n o c D l»u r ă : m u m - M i c ■M ar »u mc
ci rara >■>< a \ e * ^ r c r o* ce c,- ; -. >• -u "■ r* -t ->
rnOL „ ‘m ’ U ’_C » G u m ' ,J ' I )• . v>!,a -D* R
t i " . ' -1i am
Jt I a „.Ut ? , - „ r _e < ' '1 _ -t
46 CONSUM UL ŞI D E PE N D E N T A DE DRO G URI
R & f o is î â s p o n iR f.a ş i .r-a tu n za ^ ea
* oele per-ua'V rara au rmbtofue togme ic c u g j r* î* r _ DU şvş*

re z “ 1'-,u s s i-g ’-t- fu 's b .e iu e lu mm. u a îa n m r; ? ; r u : ; r/> r : ; i D u îm î
_ a m z /U e a., ;<rr b ? ir c U g- c du " v.J. m ' A ' c r ;; m-m Te
■'ece-uj r e n im a vedea .o re v<m tort re,a >m:â a prob r o e ’ a r în
cmmiri mmerub'’" oame:i> Rez Tiarele uim im 'm i r touimtome sîm
tomu ut ntere cunte si p u n m a s e m n a i intrebârn • Tn-mp :s > ;nTcnti
căreia m ate p ro o le m e le legate ae dregeri u n mr-mme si progresive.
Aceste toucm ?u relegat că, D ir .d a persoane p r to le m legate de
e i'caT iu 1 de sjnMarţe cane na u rm e a z ă Pdtarner.t, d e p e n c e -g -le au
o esoluţie ma* d e g ra b ă c ic lic ă ş. nu una lin e a ră si prc-gresrvâ. U n ii
o a im irc an e u ş it să se a b r n ă cu succed dc :a rc -D u n i, fă iă ira ra m e n t,
chiar si după o oenoaaă ce a r f i p u tu t f i d e scrisă d re p t dependenţă
seceră. Corifonn s ta tu ilo r muite persoane care au proMeme legare de
d ro g u r i mec p r in c ic lu r i ae abuz sever urmate de uenoaae de c o n tro l,
după care st manifesta u n e o ri recidiva, drept pennru ca re tra ie c to ria
este m aî d e g ra b ă c irc u la ră decît s tric ; îimarâ D aca se p o a te spune
ase. t r a m e o 'rip naturală a a c L c ţiiIo r dup ă v u m reiese d in s tu d ii,
: ugerează eAista d ife re n te individuale intre persoanele ou ricblem e
legate de c r o g u u şi că ru toate oeisoanele p a rc u rg o naicetorie
tr?a<cmnalâ 1^ ceea ce pliveşte evHuna s^mptomelor.
- —— ---- — - - — --------------- ------ ---- — ----------- — - STUDIO DE CAZ
E D IS O N E X P E R IM E N T A T O R U L
E d iso n e ste inginer, are 23 de an i şi e ste c ă s ă to rit de puţin

tim p. A re în faţă un v iito r strălucit - d a r lucrurile nu păreau sâ stea
aşa d in to td e a u n a . C ln d E d is o n era la liceu, a fo st p rins o dată
ftim în d m a riju a n a la ş c o a lă şi a fo s t s u s p e n d a t tim p de cîte va
zile. D ire c to ru l său i-a pus pe o iistâ a e le v ilo r „e x p u ş i riscu rilo r''
de a e şua din p u n c t de v e d e re e d u c a ţio n a l La u n iv e rs ita te ,
Edison a avut note m ediocre în prim ii doi am, speciafizîndu-se în
p e tre c e ri şi în a b s e n te is m . Totuşi, în p rim u l an de s tu d iu ş:-a
d e s c o p e rit p a siu n e a în ca d ru l unui curs de inginerie şi a în ce p u t
sâ c o n s a c re m ai m uîî tim p s tu d iilo r sa le şi m ai puţin c o n s u m u lu i
de m arijuana. In ultim ul an de facultate a c u n o scu t-o pe Kate, de
ca re s-a în d ră g o s tii. D u p ă o vre m e , p e tre c e rile nu i s-a u mai
p ă ru t a tît de im p o ria n îe . Cinci a a b s o lv it, a lă sa t în urm a zile le
de d is tra c ţie , cu m fa c m uiţi tin e ri c o n s u m a to ri de d ro g u ri!
C O N SU M U L Şi D E PE N D E N Ţ A DE D R O G U R I,.. 47
în o iu s, traiectoria p roblem elor legate de dro g u ri mai po?te M

difere şi în funcţie de virsta urei persoane Tinerii adulţi d iag o tu n cu .
în adolescenţă sau la începutul mamriiăţii cu problem e regate ae
droguri au dem onstrat capacitatea de a învmge respectivele probleme
odată cu m aturizarea Term enul „m aturizare5' este conceput pentru
a descrie de ce atît de mulţi adolescenţi pot fi diagnosticaţi cu
uşurinţă folosind criteriile D S M -fV drept persoane care abuzează -ic
droguri sau care sin: dependente, Ia Începutul adolescenţei sac vi
perioada facultăţii, d ar u lterio r ajung să aibă o existentă prodneus ă
şj sănătoasă, fără să abuzeze de substanţe. C onform studiilor, m aturi
zarea survine de obicei ia adulţii tineri după ce absob ă facultatea, se
angajează sau se im plică Intr-o relaţie am oroasă pe term en lung. Ii;
concepţia noastră, trăsătu ra com ună a procesului de m aturizare a
oam enilor o constituie faptul că sporirea responsabilităţilor co n tri
buie de obicei la dim in u area problemelor asociate cu drogurile.
Mulţi adulţi tineri d em o n strează că au capacitatea de a lăsa în urm ă
experim entele cu d ro g u ri şi consum ul abuziv din tinereţe atunci cine
se confruntă cu resp o n sab ilităţi existenţiale m ai am ple.
48 C O N SU M U L ŞI DEPENDENTA DE D RO G URI
p e r s o a n e îşi rezolva p r o b le m e le o d i
re z o lv e p re a u ş o r p ro b le m e le
,!. Ş ă le 3 0’ »" o„u

' "r n J_pc* o
„'•>«‘0».. ‘O» !) j ^< l
.. u r i m1 "O0 .0 G n
pi -v t ;.'T iî-
E voluţia
T \ p„ >■ . * ** 1 o - - ,o / l , : ş -■ . v ’V . i u iD orea
p J o m v d ’ m m a ~ ^ u l ' 7 c e or z r' o o c „ m r m ->-înd
O bl mm o «■%. _ , /- " * ^ . v ' :< -* * "s jed o tis. a
a boi o mi v a t H at -m o o ~ a. -• p r -_„“G c ra/mclu-se
3 e ' r o m o G o p . u > . ' Ş c o o* o x b . t u e o - o - i . ±\c zno** d o n u c u
d e r o o d c m a *>0 ^ 1 d e a l c o o l T r ^ ' o r r r - u d o m m . , h . i *_ o f t ă r i şi
u.o m i u c «a t o P v i r o r « m <o >c > i . * > p. > i ' d c p e o b e ^ f c ’ la
J c 'r o iie c ic c ..> ::v ă o m e ta p e i^ j o e r o o o , „ar» <4 î\ _r : o p l ^ rm a re
p re d - - og am ' 3
un m ode- c - c c e 'n : d : v j; -
Ct'î P-ivi' pi P-^.:

î' p
'.*-e ••>c* '•p -Pt T' j i w
pp a ru n i:'-; .>p «„a-ţc 3 a *<- p t .-. -O p
or-)C->iic *'s_>p " " i _ a 3 .i
j.jr p a rte a n i-^- t p e i . a LOegu'~ O p a
taur. Oran : ia ' ira O ' i re
aeT'>pe_i.»3. ei jr,:c ucie ic ■*<„ u:
Toiinjiaiă rr i” r ’a;> •:. u* „a i r O
a e n e p .e _:p - "a <r d e ^ p î p r p Pe-vL .
50 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D RO G U R I
farm acoterapia a în reg istrat unele progrese, sub acest aspect (vom
discuta despre acest lu cra In capitolul 5).
Figura 1,2. M odelul b io psih osociai a / problem elor leg a te d e droguri
în cadrul categoriilor am ple ale p roceselor biologice, psihologice

şi de m ediu, cercetătorii au identificat anum iţi factori care par să
am plifice riscul confruntării cu consum ul şi dependenta de droguri. Ţ
Există cîteva categorii d iferite de factori de risc care tind să set::
asocieze. Cu toate acestea, o m are parte dintre aceşti factori de risc
se influenţează reciproc, prin urm are este dificil să vorbim despre
unii fără a-i m enţiona şi pe ceilalţi. Pentru a sim plifica, voi clasifica:;
factorii de risc în urm ătoarele categorii : biologici, de m ediu, com
portam entali. cognitivi şi em oţionali, deşi trebuie avut în vedere
faptul că aceştia pot interacţiona.
Factori d e risc biologici

Terapeuţii şi cercetăto rii an descoperit că un istoric familial marca!
de adicţd poate constitui un factor de risc extrem de puternic pentru
problem ele legate de d ro g u ri, iar riscul pare să fie şi m ai m are dacă
un membru al nucleului fam ilial abuzează de substanţe. Specialiştii
din domeniul îngrijirii sănătăţii au observat că abuzul inîergent-
raţional de substanţe survine frecvent în cadrul familiilor. Totuşi, nu
este clar în ce măsură tendinţa de a manifesta probleme legate de
droguri în cadrul familiilor ar putea avea o componentă genetică.
«ai1 -•voniemf* ^r t-aosm utre « r t c r g e : • m e d - '•m - _j " ^ .ur
In e a a ia 1 ramam or esm m ^ a t a po~ mm 1 _e ^ n a ,a‘A a 3,- -
care a" purec induce %Emerub J da.c -ac -mar . ‘a* dc .-.zi de md ' mc
arogurîor, p leca m =1 de m nielatoa <md tp.auvă ^âa/asL ac • i e r ’p* •
familie; care consum ă substanţe pe»"' - . rdv£ fată pm H en cL r
Deşi studiile referitoare Ia compune >■ a gem nea nu <•"'! ueocair.eum
concludente ea stă dovezi eonv i-igâtearc o* nforn* carcra cel
mare factor de risc b iologic asociat cu problem ele legate de drogm
il constituie o tulburare p sih ia tric ă m m .an După wUir ain *• lenuoaa;
anterior, stu ci’te ep id em io io g ice au ară tu c . m m -em u mrtrn z \ o d e
mele legate de droguri si tulburările osih amice este destul du îm cn v
nată , sc estim ează că între o treime aouă rtin 1 dnurc mate
persoanele aep en d erte de dregar; au ce- p^tm o îidbarate pstb.amică
asociată Există dovezi care atestă ’agum că armonu. ruibe r fr,
dispoziţie şi tulburări anxioase pcu % tra. sim sc’ de !a r generape c.
alta. în cadrul fam iliilor, astfel încă este oruihd w presupusa trausnu
icre intergenei aţională a prublem eloi ‘egide ue u U ^ i n m de ac d r
asociată cu mansmiterea intergenerap ram a a‘ecţ um-ur ps v m u i
care pot tacdita r-sout ca «1 anum uă s>e,c la-w să de' mă m -m m.a*ram
sau dependentă ue drog m M uiti d e r . ^ u i V u ^ m m e „mb
că problemeic m legate de b o m - u a . g ' o u pm rao:: „rum un
a mcemăru ce a s* im ti prm au , - m . . . .p „ ;■ ib i 4 <_e
mutomeoicat a o snm-zata rra’ d -m 1 : ■ i dera- M E*_.m ;* <j„
multor cuci t> t e u t c , a. ds<x>«_> ^ „ _ u . cm i.t^n e» „c. „ . pm..
mai întîu s^mpmmem m g u
52 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A DE DRO G URI
/ c3{7<iori de f IS C 3 S-0 * r 0 1 r C 6 s ' J8
racto r mi de risc '■asociaţ1 m ediului iiiriucm teaza Ia rîndul 1« - * -t:a

şi p arc :ursul p ro r -1 r legate de drogu:ri. De exem plu să ’ : Cit
asociaită ou proc :ente m a1 11ian aie prooiei nelor leg ale de dro ~ *' -dr in
z o n e le - -*^ ^ *, i * — trează de o b ic e i nu v e iu n n u .■> « , - m'ui
d e dro cy?^r i In r%l'iis stre sul a fo st identific :at drept fa c to r d e 1~ uiat
c u eve *^ w XS ~^ ‘""Tî^. " area p ro b le m e le >r le g a te \ - c 1 Mulţi
T e 1. rn ra u sp îa ’ 1 v ; v5 1 ; g cz.'yp* Hrr^cru n p e n tru a - unua
stre su l1 sa u c a 5 - ^ 1w^ _/c >*kr u. e arogui * '• „*•. /d t de
m ulte s tre s o r i p- ^ > ş: i ^ r i r e c a re ^ i , ^ 2 . t • Ic stresul
provoc;at d e fan lîlîe , ba: • -M 2c luncă de' rr ’ „ - m c azari
M U<^. n u ic m . ^ iH«r iU _u_c c \ ’ 5^! La.O p *'U- r T , .c r .u ă t o n
. - :X a p . ' j c ă loci u 'u ’* . ap- ag îo m e ra te i c u r cu
n u im m i m . '21_ • '<te:i= a r p . - t c i r a . dS-Uli s^_c l c >C d> ^.u an uzul
i c T” g î d c . c ? ‘i Ii l T 1 u p i . n r- N n m - 1 j H 1 a ev^tdate,
N 'i r t w c u <- tic! >n c o c i u n a n i:> u «u d, c’J .... M iâcia.
A c d u 1 i --*■ g' CUc '"C n dCU? t CUM2 nC „Mw e 2 •mode
ra lă m urne a ' i .itv.c» „am o r o /* g ”- ", , p „ _ aî*e : ren te ,
' cJnuat.c u t ~, iz an enorm _a *>pcr> m l c* n ,!: I m u n muri
,n.i’ r tu u v>‘ ic a î . u i m rîe m e b e a te m m n u n To ' u 51 educaţia
m ie scir. . v - J i ; _ '-c’i.c . i u „ 1 ' 1 u »i> „ _ ir ar*r m igură
ou ml ', j *ii: i v . U b U i n uc t cu ăeu n ue ui m m . ecuruatea
r i a r . a. 1 -'m u n ef a n i m a t m .u ş . N _ a n n . . rcdul
•.•.dc i u M- »*v . d n n bute m n ' n e g m r ./ u '>~r u* n d n u î al
r 1 " m m _ i" _ 1 o_ , . ' ; r n m n m r ^ e. „m*i „ 1 ' ini
' " î’P’p j 1 "e - - 'i c .. ri , i _- n » n, . ^ . c i J ^ p ă
zon^vC” ia z ~ a i i f / a r a si ca ra-ai!rt . '; i . “ . , ar •• o -_.Li z '•
pra tdir i >c‘ î ^ v : îc ’ia a r a r _*. l *. ’ v »» a _~ u
talt şi ’i o iZ 'alc It'Ciair . Ir
J1
L • r'* b , \ j , ~ ,j a 7^-r-» ,izr>
tic c ^nr a z i . A- nT.i «Ir lor <*>*.d -j.11< Ar 1 *1 5 ®_J ' _"••■__
C*CP.ţe’c wC a a a ria c zziv ' h mL**- _ i.z "-rt h.c>a_-!
Jroiia’ \**^ 1-'L * -* .1 * i r;«J*„ a .r .i. ^t ^
veneai..* . a a*. =; ,o:a_ -i _ t_r .a ^
.t *vjz J i ^ _i a <.■ tic > ^ ^j _,---- ' . ji,' .. ^ „
iur
p
U t . . u r „i * - ii . J ' moţe
j , *. i i) . . . m s m « • . i ' i e . mc > ' s - - 'î* a se
- < J ~r v p ; ; j ; , . - j m m u J't _ m u taţi
s - c. 'M • - r r - . j «„mmzt m p ^ o m , - v a- n -» o a 1 » m n -tul
c. i " v» "a.a : p ..ea prorr va n~ cm e . a , i . am m as s.msîctnţe
'• ' *_ • '" M pi >. ic „r nsmJ -U -. p p i ' i a ' î p ' i mc mucm p . n Un
a mm ; . i - p „ mm mm O ii iua. . * tgm tza . „u sm : ul de
t: m«;im „ | . „„m tem ii « ’r t a eu două Jmc-mi d ii " am are m
pr-me.n m e r >c mai m.m U t arm? m u1 de m anj mum a- .o a pa raţie
m d "U n p i a r ă _e<st :g de _ apare»m , mală _r ^ rezultate
. v' i r ) ,r;r,c i u pmer^mc n î ’ . i jd ia Ci; tmamaşi
r? ^dmm „m „ '*■ Jt-noMam sap «sperau1 _ rsi.,ruLn re aurml în
F’ p . r__ rar- >' reg •'treaza _m rumr < ti x mm .. .v. roze
~Vri IZ Sl ' a r î î a ’111 Uimtem aj d;_ iKl ' ' T'—pai,—r / i „nei
PCU „ne mm u,acu . r.gare Uirt ex i Siesta !ior.
—— ~— — S*aţele Ur Itc <tu ■% „ 3F1t ’, stern sântă
Ar fi o n ec ^ sa ''taO 1 -a îr3- a :no JLiiuaţJt ■i ci ud „ *aie de j *ezolva
t >erv 3c f 3 r ffi ini 11 pr
M en e ’e ugu .e d„ 1r - ur 1 O-m xnter-
i» %_Jii om Dcs*mOt •“* "Zr d ^ , „
n rdrU' j IStv 'lltil u: Csi.<! 3, r »rm : urm e-
■inii s daj "
- ’3T^ ■* di Ui ac! \ ..11' ■ r da „a>nrICIrit To inele
pr iv in ţe, ac e ste ■i:n i si et if a r.etral
opus c%c P
’U * ’ re un; •za: am - „ 5t c -€-«v î c K u Ictr o za ă pe
îngriijire. M ai irecenl:, aceşti e dc ' : J t U * i p j IV IOCl gest’lOl ’ r^P'e-
m elc ~ U> w,u ’OSt , f > X n mc>d criîai tiv idnil
aşa-]n u m ite lo r na le sp €CliQrllZ12t€ D€ dlrog uri, ir a r e eîoniit s „ ,a la
trata .ment pent r"i i r\iO.‘- ’IU.’ .Ji inc] „ .'U f j, ept altei‘nativ ă 1ia u - ûe-val
da ^ -le* m tu d iili î a ra tă T * al ^ cum > - s i t *Btiami ’ d -‘Ste
,'-C , - f u „ t dv v ll CI‘Clenţi a- 111 iv i u 1►dS t a pre >s*U r lelo r ie gat . >U o ro -
eu *. io plus* A-te ^sorile c1111 su.
Â Silit S‘u pr aagtcjm erate ""’ c an
E u ro p a * -
■0><er'm - -1 şi fie au re<
•mu a. / o , • rogunlor d
schimb resursele c o ^ j „ j „ '
m ah -1 r - ~ In prezent,
captam'- ' v , j^tc de ternii
* SC a . . ; i • r la pedeapsa
gregar1, dm a . ■' ;E C—z
^ î*"X Ur'*\ -i“r mfi
p* 1V fi£d a. ii de ordin
dvdma c *' ’ jr, • ' eu - !•
*j.zi^ r~ ^ r o ^- viduali Pri^
legate de ~ d o >E di-l ^^r:p 1
moa-* Ct _ jli «. . ~~ - ^^
>eccu.r „m i ^ _Î3 3F9 ai
as - - c - * i- m D u ^ is
F a c fc r ' r e e s c c c , ^ c c r c
Dup'. „t, r „ m p g Ca. i>

rj«t'*^ r m* _rr i r o - •p*
«O' V _■ .'.a m » •»<’!: n \ - aa'.
aji o ~ r > ; .grî ’ _, . w
CM-dă ' - *. J -e 'i u .
mut -;e . „ _• iii - uz m ii D c u
„hm .1.tcă persoanele cu problem
Ut d-U . ZU t-I“ D .'X^rcp Z
a primi o recompensă sau ceva pl
tip de c ' ’ 0 '*' ’ i O 1crit , - m _ j r i
v, J i folosit un dros osiiios

r(r> , <" r a? d, u* j <*^ >*0
i. ^*"r%- î- ^t- 1'-f ~~
>ai» a___ îC-'’ *” >'P-i"
v-
rm\ ^ a car în mod regulat. De e;

lumea,: ă i 1 d ecât e z> o . mr
pentru r e t a _e tăcem lo uneie •
_ . crează
r JU.Cdt
* ar
; ex a le r ta
o c arilor,
. <Inci cu
3-a -'u n itu l
ju ^ 'e noroc
.a-;c musele
._a ''dinte.
i>d v.3 data
hm c chiar
rd - -r mod
„a- x pensele
_* * norocul
ax. .a te' de
* iernam»
r . 'r a c h o im r o o ^ G
J . ^ / . '» if 3 xVOd Y 3 *V C n O S N O O
JT JJJjJJJJj
- , - ;J J .:rr
' jî^'t; ^J'u3~"
' ,',/î-| in-sn+

, - t .' ' i r :*'J p i i ?"
L9 •"ran o o H a 3 a v 1 m h g m h <i 3 ci i § an w n sM oa
53 C O N SU M U L Ş! D E PE N D E N T A DE D RO G URI
D eseori, clienţii se referă la droguri ca îa o form ă de a u to m e d io

a durerii, a disconfortului emoţional sau a simptomelor asociate cu . .
tulburări psihiatrice. De asem enea, automedicaţia poate fi analizată
din perspectiva consolidării negative. P ersoana respectivă poate avea
convingerea că utilizarea drogului reduce simptomeîe psihiatrice sau
fizice neplăcute, de exem plu, depresia, anxietatea sau d u rerea cro
nică - iar uneori acest lu c ra poate fi adevărat. Totuşi, studiile arată
că, pe term en lung, utilizarea dro g u rilo r poate înrăutăţi sim ptom eîe,
In loc să le am elioreze. D acă utilizarea dro g u rilo r a fost însă consoli
dată în m od negativ din cînd îe cînd, d atorită dim inuării sim ptom e
lor, clientul poate continua să utilizeze substanţe, fiind convins că
drogurile li vor rezolva sim ptom eîe de data aceasta.
în concluzie, problem ele legate de droguri sînt deseori un rezultat
al u nor aptitudini deficitare de coping. U neori, oam enii apelează la
droguri pentru a face faţă stresului sau pentru a evita problem ele.
D rogurile pot deveni un fel de soluţie pen tru oam eni atunci cînd ei
nu au alte m ijloace de a face faţă p ro b lem elo r sau de a le rezolva.
E xistă studii care sugerează că m ulte persoane care au problem e cu
drogurile m anifestă dificultăţi în priv in ţa unor aptitudini precum
im punerea propriei p ersoane sau capacităţile de rezolvare a p ro b le
m elor. D eoarece ou reuşesc să se im pună în m od eficient in faţa
altora, au adesea dificultăţi sau dau dovadă de stîngăcie în relaţiile
sociale. A lţii se pot sim ţi constrînşi din cauză că nu sînt capabili să
rezolve problem e în m od m etodic. Problem ele respective pot fi
soluţionate prin predarea acestor aptitudini (vom discuta despre acest
lucru în capitolul 5).
Factori d e risc cognitivi

Sistem ei de convingeri al unei persoane poate influenţa şi patternul
n tiîî/ă rii droguri lor M u lfl clienţi an anum ite convingeri legate de ce
anum e va face rau nu drogul pentru ei Aceste convingeri privind
efectele unui aro g sînt num ite a şte p tă ri. P rin tre aşteptări se num ără
convingerile pozitive sau negative cu p rivire la efectul utilizării
substanţei. A şteptările reprezintă convingeri foarte puternice, iar
m odificarea lor este dificilă D e fapt, studiile au arătat că aşteptările
pozitive p rivitoare Ia utilizarea d ro g u rilo r se p o t p erp etu a ch iar şi
după ce persoana respectivă nu a consumat droguri pentru un timp !
C O N SU M UL Si D E PE N D E N Ţ A DE D RO G URI 59
Din cauza aşteptărilo r pozitive, oam enilor le e greu sâ-şi dorească să

se schim be, din m om ent ce consideră că utilizarea drog u rilo r le va
aduce lucruri pozitive, precum dim inuarea anxietăţii sau a depresiei
sau Îm bunătăţirea vieţii lo r sociale A şteptările sînt legate de ceea ce
unii specialişti în psihologie numesc profeţiile care se autoindeptincsc,
care se referă la m odul in care convingerile unei persoane ca privire
la rezultate pot determina persoana resp ectiv ă sâ acţioneze îmr-ars
anumit m od în viitor (confirmînd de fapt ceea ce persoana a con
siderat m ereu că este adevărat). In acest studiu, după cum am
menţionat m ai devrem e, dacă oam enii cred că un lucru se va întîmpia
într-un anum it fel, ei pot de fapt să acţioneze aşa încît să faciliteze
apariţia consecinţelo r anticipate, fără să fie conştienţi de acest lucru.
Consecinţele utilizării d ro g u rilo r pot constitui adesea o consecinţă a
convingerilor clientului cu p riv ire la rezultate. *•
GÎNDURILE P O T IN F L U E N Ţ A E V O L U Ţ IA U T IL IZ Ă R II
D R O G U R IL O R
C o gn iţiile re p re z in tă c o n v in g e ri c a re c o n trib u ie la c o m p o rta

m en tu l a s o c ia t cu u tiliz a re a d ro g u rilo r, U rm ă to a re le co n vin g e ri
im p o rta n te au fo s t a s o c ia te cu u tiliz a re a d ro g u rilo r
• a ş te p tă ri le g a te d e u tiliz a re a d ro g u rilo r,
• a u to e fic ie n îa a s o c ia tă cu c o m o d a m e n t u i a e u tiliz a re a
d ro g u rilo r;
• c o n ş tie n tiz a re a c o n s e c in ţe lo r u tiliz ă rii d ro g u rilo r;
• n iv e lu l de m o tiv a re a m o d ific ă rii u tiliz ă rii d ro g u rilo r
• p ro b le m e n eu ro c o g n itiv e a s o c ia te cu u tiliz a re a drogurilor
P rintre e m o ţiile c o m u n e a s o c ia te cu p ro c e s e le a d ic tiv e se
n u m ă ră :
• m în ia:
• tris te ţe a şi s u fe rin ţa ,
• ru ş in e a şi vin ovăţia;
• re g re tu l şi ru m in a ţia -
• p lic tis e a la :
• fe ric ire a .
Mulţi clienţi d e p e n d e n ţi de s u b s ta n ţe c h im ice au d ific u ltă ţi sub

a s p e c tu l id e n tific ă rii şi stăpînirii p ro p riilo r e m o ţii, ceea ce ie
d ă u n e a z ă m u lt.
LIilTlO te u
Bl t
BTI
*i t;
Q p v ~ — ;q o jd o ncs e ju n
~u
B <3 <, O SUISfGOlG. 3 •f - is
'V «V i I 4 '
aOd 30", ' k' 1 1 0 3 J tllS 3 | i1
31T3 v„ î * ,( i-'*,»- svjp »-puii ui 3 u o u .t . PE 3 p l P iţnoiji
^ r u r>- , ] o
P3Y? -3 iv - . - r - u f'tp an T U T '.F ^ U î -iv 30 ,1P -n u n n j pu
3p -^p î ;-p ~ • p~ ij!»' ' r 'T j3 ; p r r F *UT'*/ 3 | 30 -'p^F

^ > 3 ' ,o U 1 ; k \ ijr r o i B' p • - 7 3 ^ r l i ir u \
W O 3 t.i.r 0 ~C 31 J FI - U ’' * 3 | f i n o ^ m :\ ru î 'o u :
: tr . i u . \ i - -rv jr 3^ . q d S fiit ^.p S ÎJ ÎI U ”*(. i----/V
V .-; u - _ . r u - i >t i r ->„ Vzi'A KIC. 5 , 3 . 0 3 î e . - J i r - ~ ~t iv us* tu r s a
13"v;v IQ |"I3 ÎBIDOSIî JSO I "B I J I lâ O J p -7 30 C D . 3 3 - 1“
s ;u e :s c r s <sr n / i q e r~c a i e p o s e a>«; u r o o auue 3 cu
u n 10 • 30 r a.-, f , t >, e v t ' . - i s t , p - : ' V- . - J. p - î _ B ' >3U

O Puf IU - S ^ " UvU r-3 (TiF : r ‘ S30 tţ« t3 j:u sj< -tţ 0 |T^J , p itlU \v>'S^r-*
UJî7 î'ji i ^ ,,Nj * »i ~~ I* • ’ ► , - v*,'1' <r^f _1»‘T* * ‘I Ic u ^—* f 1 q, «* •î. uu
şlto o j*- . ^ ,. - - - 'i i vi '" ''L h / u ;? u 4p . r e ir op -'•-iisn p iu -w s-j
nps K.1- iM/jţ. o* c ' ' p t ".u.Si , -t . ^ ?_}r £Z'

BÎU30 .3 U - ~ "3 "t O--' • \" .q« 3~~, 3» ..> i u (, r r c
îi-p ' • * *. ~ • .. ' - • j ~r _ ' ,, o ’ , t*~ >' - i : r _ , « i i -î
'p j.tr'-. q f - >n *

ÎT'1 j. - 3 °F l
ran o o n a ho v iM H C iN H d a a iS i n w n s N O D 09
C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE D R O G U R I,. 61
i>~ m .
Î r» <
LoI-iN L- " '
de a g în d i a b s ti
c o m p o rta m e n te
i
n u u o -
r L <v
m odul
tictiilor cerebn
res.- -
ÎL Na i nrr >gunlior. Abse;ca- „ *p' u ' >*J C’ i' z ' ~ ”'' ;
ţaţe de guri s -i . . u esităţii d im in u ă ri 1 v >V •_ r V * I U
dn ţi T\ T%o a te 1* u g a t t d e p r e lu c r a r e a o <u»,.U - 1 UtîX ’_,r 1 o
1* Jr
* .V o f } r.Ti? r mai d e 1c e rn e , ceea ce ' M _ X, : * ■• . .
îun.e- 7 V pOulc 1 Uu Mr' i f, - !>iş ' 4eT’U‘* i
C cru *r\** >rii a " rd a r„ <_' v e r -; 70 ' va N O IO*' ...
abuz-M n 'Li, dc c ib u a n u , i o c . l ,' - aV<i_ *-* ,r " 'n ^ d C v-,~ -■ —
•o * a i v iiin e ra b ili de
alij* e b a - ' r v ' N , ţeî „ m , •> - _ >„ ,
diop-v< au i e v u N ^ D * 'iv u i.'tl p ■ b u m « c n i e • u o _ „ ro
da T_te\a1 lap iui c 5 ere ieru l ,.dM c' m • 1 5 m a i r ' ’ m :r„-o _ , i -•
raml u M .M c M o p , m c ^ m* ta: u > : - ici-. - v 'a
p.vll. U '".U .U ,d L L 'rD - . ' ' - 'o ' **7 J- U < M _ X . •''V
-I ! 1■c u m o ut; u o 'V * . Ui ‘ r
JU'N’Cd '~w»i _ i »/U- llvu.-!:’ S. ’>"ir ; ■r~. , a ~ ^N
'i f e / '; — -i'^- pa" i ’ 'r u ,»>e~_ u ; c r e ie ru lu i.
E" u- _r u ' ; S j U : : ’ d u 1 ?; : o* tip» tnr\-?“%«?iKcvlnL«r*i/->■;£» ■&
"£.•%
*"%ir£*
COR* ~ .î.tC _ U; G « ; a . *V L d-i-ij. J '
r 'N c» p’ '..i ; '' 5 ' 5_
'• >uO J„ U N „ ; îL u da j >_ j, , ,
o * S %1^T1
■%
*~
s~
i
"tr
, \ ontroia im o i
:r
a s o c ia te
62 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D ROGURI
le fi d e te r m in a t să d e v in ă v u ln e r a b ile la a p a riţia p ro b le m e lo r legate
o . P n ’< v ' * u _lu a i» , a v . j »,a . ■ r a

^ ui _ ~r c n a m r. m d~' _m i bm' •• i< u : ei
*_ r A , 3 . ri-u^ld 3, du J j ■
b - u c i r j$ n r^ r.e o m . bum ; m . • a m u ea . m m m .
u - cu, r a* m , c ş s i n m i c u : ? zc _„ o v c m m m araiu *
Je u f g r , iui î m c « ' t ) r m a r u â i e v O ;u ’ ’ . u i n*^ ^ „ „m " u <m iu m
u u s e rm In^nnătăUTUd m e r e -iapă per,oacL> de b. m r «_ wp c .n a
.5 m t g „ m r ta:a ■ %! m t i c i D o b r - e c o g mw aw_, e u n el-u iea ^ a
. m r j * l . n -u ir:.,^ rd A l- g r d o e v m i a mmu m re
^ u i c : <o< * n u a b n i c -p m a i g ’ c u de i i c r kf>« m p. „ pc s . - a *:r.ip
d c w t~ v; «m, ',a f m i , d a o â „ i ; . c m m e a t u i„, m m i e a u u rm ă ,
~ • e ’- n * .» i „c. e~~'b.iS_
Factori d e risc em oţionai/

C O N SU M U L Şi D E PE N D E N Ţ A D E DROGURI... 63
. i
xpr
din
s, " 1 a <_v A _ %C A, ' A P . ■_'r' I ~ 17
O ? p -A”' ' P * J 3 _ i 1 ,*■-» i - -r i t, ■ ,
fâ M ,i ’ 2 < tl A i * . i p v -T * ; U F c . <*> - ~ A j - „ • J l ' «< . <\ !•»**; 1 •»
p lu ta *.3P>iQei3 M hditatca car-oju. a ă * a» i.i«ă -a iuriAU i ^

-oană
C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
66 CONSUVÎL.I. Si DEPENDENTA DE D ROGURI
sau dependentă de droguri care nu a trăit o pierdere m ajoră sau care

nu are vreun m are regret. D eşi pierderea în sine nu poate fi atribuită
întotdeauna utilizării drogurilor, persoana poate consum a droguri
pentru a ev na să-şi am intească pierderea.
Studiile sugerează că, pentru mulţi oam eni, p ro b lem ele de zi cu
zi ale existenţei slnt m ult m ai greu de gestionat decit schim bările
existenţiale m ajore pe care le trăim uneori. D eseori, oam enii sînt
capabili să facă faţă schim bărilor existenţiale m ajore, d ar au de
suferit in tim p din cauza încercării de a suporta m icile necazuri
cotidiene. Tracasările cotidiene sînt percepute drept problem e nesfâr
şite, care pot genera în tim p acum ularea unor niveluri ridicate de
frustrare şi de stres. U n eo ri, tracasările cotidiene p o t influenţa
consum ul de droguri într-o m ăsură m ai m are decit crizele Am avut
clienţi care erau capabili să facă faţă provocărilor reprezentate de
evenimente existenţiale m ajore, dar apoi se poticneau cind încercau să
negocieze activităţile existenţiale cotidiene.
O altă em oţie periculoasă asociată cu problem ele legate de droguri
este experienţa ruşinii, R uşinea, drept consecinţă a unui abuz, este
m enţionată de m ulte persoane consum atoare sau d ep en d en te de
droguri, îndeosebi de către fem ei, ca fiind legată de consum ul
ulterior de droguri. C hiar dacă o persoana nu a fost victim a unui
abuz înainte să utilizeze dro g u ri, ea riscă să fie supusă abuzurilor
atunci clnd consum ă dro g u ri, deoarece oam enii sînt d eseo ri vulnera
bili la victimizare cînd sînt debilitaţi. Studiile an terio are au relevat
că m ulţi adulţi se află sub influenţa substanţelor psihoactive clnd
devin victim e şi. desigur, cercetările au evidenţiat totodată o asociere
strînsâ între dizabilitarea în urm a consum ului şi com iterea violenţe
lor. Totuşi, ruşinea nu trebuie să fie neapărat un rezu ltat al abuzului
sau al victim îzâriL R uşinea se poate acum ula ca rezu ltat direct al
perceperii eşecurilor personale sau al ratării scopurilor personale, în
relaţie cu consum ul sau dependenţa de droguri.
O altă em oţie asociată cu consum ul şi dependenţa de droguri este
vinovăţia, care, spre deosebire de ruşine, este legată de violarea
p rin cip iilo r sau reg u lilo r p erso n ale sau de în călcarea încrederii
imerpersonale. Totuşi, prezum ţia câ toate persoanele consum atoare
sau dependente de droguri se sim t vinovate cu priv ire la com porta
m entul lor este eronată. D e exem plu, persoanele care au problem e
legate de droguri şi suferă totodată de tulburarea de personalitate
antisocială probabil că nu resim t vinovăţie sau rem uşcare, fapt care
1
103.Î-
t- c
cem*."
Flca ; . s ' . r f
r itte - r * A ici se im pune o clarificare i prin. definiţie, te
ur ?aw^ ; legii şi prol
m m 'Ui a. v i.te _.c'~te> * ■’i ) r a lte tu l Din
j t e x 'x r .
perm * ~ n r i o m " nc ur m i ~ mm fi diagnostic
trem e ^ , a a m s i ulo r- x pi m cd ! j m "> r., - “
drogux' ~r r’" t f-, : . m f n u mc » - A 1 ri„. g
vare a m -' i . n u a » r >m. J ^ , - gate
ai iîi"r'~~1 - 1^3?cl«os. -% C Î51 r, j
»>•C .'- —3 Iu corisuîTiâtoiiFc ie d ro g u r i.
trebu - s ci at CI f a itil ii Toş,j’ lor

\ t e vi *> am ri Ci r „ _ fIL3 t r l isături antisoc ia:le 1 • o
cr a m r * i grno dc tn.o\ ătic L irv t er .HF€ l C i i > ~ gu.i i lo r şi a
^ F p a m n s m d s r n o c ate T "i' _ , er ren ' * i n v i , 1'.! . siafi in flu en ţa
drogim io i 3e con.pe*rtă astîe ’ x r r i v inc a 1Zd ~r o p >i ^ P n n m n _u
pro * 1te : l i 'a r -> <r pc>s;ip >f , <-«t *,g . J ^ f~r t r*~~ să e ie
să-şi r x . r.e r m p : >ui «xcm ^ „__ ri Sa 1 >U Ji r In /- _*-K.c^
adera irv )> p^rvpecrn*â corrtr*- <t& w a a la re-. _< >n lă m« Pe-’ i
de a >mdare *■» iov ăt IH *sîc o f o r e . CC " „pe’ s3* m m m orecţiei,
oesprc . c om iisw - ii ci i.i' v j T io ltli 3 * otudiikî privinc1 factorii care
dererm irri u n d - r t ou re iC ^d l ca r ^ « ra şi o i rc devia
efor a r i ie de -nr m -»a 1 md acere dv' ■ i că, de irîulte
ori fm s r a r e ’e resr oi iive vor utili ti U" 1 n o u d ) t . r , n c u . ’ d să
^
evut n u ’n e n tt >e oe ruşi ne V:s'< t_ ( wj ariatt, 1O fitfel,

a tili/'d o rii de d ro g v ri itm ^ m - r T m cerc v i ” 0- r^ iiO ^ r .
perie „1 mm v r,''*vâ<tp ci ta *2>r"16 UFîTIO-tC de ccinsum ul ■V-O >rit 3Kyuite

în vede’x a m e ! iOrf »•' • x o.rr-e ClO r r ;ctive 2V”I “ 1 incit nersc rana
esm e p r î ’ 0 ”tre o p ă c e v a c a re îi va sp o ri
m ş iTn ^ aUU »- *
itl j% ? - p f ,f*t /?- c p |i îiYÎrt în g q J cj
(gînduu i ?d ău n au o are <>^ 0o.1r wp -JV
jmrsiO’ ™ %
m ; r x e .1 e ■ o r . * - cit şi re g n etul s:înt aso c i.ate c u pre >ble-
me«e m gat^ _ : o p . d in ■ c auza n i multo r TTÎOtiv e impe)rtante. Pe:iltm
>xxr t *~i "■ ’
grev te _ x-
or m r 1 ~r 4 AC ^
<J V ' ~ ’ or
m zat D e a se m e n e a ,
ru m iîia jia şi re g re tu l m a i p o t ti a s o c ia te c u p ie r d e r e a u n o r ş a n se sau
t o " >j. i~) „ _ _ , -o ». m ,t . 1 '• ■ _p i« ece
m _ -m -A . * - _m 1 1 , - _ ■„ Dar,
i ’: ---- 1 : - - s _ - o r i i u~ mre
i m m m 1 i .u . ’m D . n i- '< _a - ^ a <*m 4 v . r m m e le
'--ude: -CCS' mî a -i.u - oc m e d u _>« v numec s ; , m _ua „ pui . >ană
m u >■ • - r - 'd 'ia u ' \ 11 ,T,r*'.' c m u t i c io. m f •• - mc - „m rm OD or
'Rmm : mrrmrm B d :u Ammp.m _ V D - 3 b * bp
STUDIU DE CAZ ■
B U C U R IA a JO ^C E
J o y c e ; o fe m e ie de 36 d e ani ca re în ce rca să sca p e de d e p e n

d e n ţa de X a n a x (a lp ra z o la m ), şi-a d a t se a m a că îi m e rg e a
d e s tu i de btne. A ve a o re la ţie m u lt m ai buna cu copie ei după
ce a în c e ta t sâ m ai u tiliz e z e X a n a x, ia s e rv iciu se d e s c u rc a m ai j
u ş o r d e c ît în a in te şi a v e a o re la ţie cu o p e rs o a n ă care părea
m ult m ai d ră g u ţa d e c ît cei cu ca re se în îîin is e în a in te sâ se
Sase de co n s u m u l de s u b s ta n ţe . Nu a f o st m ereu u ş o r totuşi, i
La în c e p u t, cînd a re n u n ţa t, a fo s t cup rinsa de o a n xie ta te atît ;
de in te n să îneîî c re d e a că va ce d a n e rv o s şi şi-a dat s e a m a că j
avea sta n a lte rn a tiv e de irita re in te n s a şi de triste ţe în s o ţită de j
piîns. D upă o vre m e , s ta n le de d is p o z iţie i s-au m ai c a lm a t şi j
s-a g în d it sâ u tiliz e z e din nou X a n a x d e o a rece m, era sigura j
cum să fa că faţa a c e s te i e x p e rie n ţe a bucuriei intru c itv a , se |
s im ţe a v in o v a tă că se sim te a tît de oine duo â ce se sim ţise ’i
a m o rţită atît de m u lt tim p . A cu m e ste re c u n o s c ă to a re p entru j
a ce a s ta b u cu rie şi p e n tru to a te c e le la lte s m o lii - m clusîv pentru [
cele m a' d j Pp s a tis fă c ă to a re pen tru câ eîs 1: a m in te s c că este 1
vm ne a m o 'îitâ !
iu
VC \ iZc -4O - —-J Utea «-C *" o-- r '£|J tte te a’ -isc -te* te 1 ■- 1 -
ae dr< gnr o r o lO iteate •:: ~ - rz> t*.s>-i ăut-ir.*^ r >.soirilor şi cu
irnnate1- 'I v .- j o o :i e te to u o_ ie*"1- - m u u n u , teU3/<
drUfctur . c _ „^ ib jia r | t?*- ‘ '.'O av .‘ ~a. te ■.- r „rc>-• i.r r C C Otete,,.*
nas.*-v- *, ~ ■»«»*w ^ ^ - s te J „te tete .e aceste co•mportamente
j wz*■
speClfte- ~ di- c-w n g d i O ttim entele cons te-te te ^ l’C O- aia -1
\td n o . c o o - - e ::i tîzui o ’î sr > 9-* , - 1te x »ta l, ' orderiine, iar
^.ăUtctl'r * l >.^jr »U vaU a 'v îte aţii lor tari este c'„te , . te ' izul persoane-
lor o • o . r o de t n i o rare - nou. r) te .te' u „ ~ *r i i, a
tete*-’>„ i i i r i j'-'rrtr , ; razul u n o r o p 1rsoane cons umatoare sau
C ep en o ate de drog„-~ , v _ ,.intrarea tinipuli te -a-a te ! t >î *;** _ **
.al- _v - - ’ 1 ~g c 1 1 >, U' *nuiative în abs * i on te
T 'n . a; •:> e : ,* ir , -. - ■ mbăru coinoor tamentului.
r. P'i |, - - a v tinzător, pentru unii —f€rici ren şi bucuria
tete te ." a , -mele persoane ic onsumatoa
j c:a , 4 . ’ _ . > V - E xperienţa fei ic in i şi bucu rie i poate fi
tete , J 1 te r U "’•te „ i rest dificil
,J %' t; • i ->_ -; . . _• „ te ’ -' J ate părea incon idiferent dacă

oam eni nu
gestioneze in mod adecvat exjaerienţele emoţ dintre clienţii
rppj m i_o,, emic r o fp-ririrf»- ou ocnrÎQfp
bat
i . ( . r e , "' . r ' £<j / .zi v j o 1* b < ic „sociale
c „ _ u , _ p o a s < > r- . i ^ r ; v « „ _ u -a u '1 - r c « - .„rr m - c n a l e
icc 10!• 1 c 't it.’i sr -iCxjS a *' caid d t'/c d i cd^ c.c-c^.i * * » dintre
0 1 0
e r o n . - r i c men e ^ c e rie p c U em cv io ^ a'e e 'P e r n e - v a c a z u l de

d 'T g u r 3~ - ■u 1 ci-' „ o r e u im i s-m d e s e r o e trcr* era „r m stările
P v ' nop ? e a n r i'z a îo r lo r c e a -a g u ri T cruşi, m a p a J în n u em o ţii şi
n m u m _ - d r-m u rd o r es e c c m r ie r n ă s brd •■ _uc • ’ i m o t a t ă de
;o t> e c b U P i n te» ne c sv c * n a ta u arderi ir m aêsr v a p ita :
r e - - n " a r «n n ti p f jc 'o r m m m >1 e x te rn „a apariţia
s: c c rf.T ea o r a em e!n «egart de droga o r a c a n . ger e r o sau un
m i a i n iid: a. m i z ă r i de >ciDSîa*ne depăşesc d e c v .n J m p Pe»*ea
re n o ră de c a i r o ! , d a r m e s i fac ton ne p o t UjUta im it îcăm 'Omenii
Su3u5 î n c • v n a rc c ; r ră n . c ă tit ei n au cg > ‘ J i p> evemre.
fc a° a m se a sv >mrn | .. de m d r e ram m d'o^p^c.^rnerrali.
crem -' - -i : e m u - m a i p er fi m oc b caţi P ilă află o; ira i m m e despre
p ieiu rso ^n m>..»g<n -1 geticuc- ci p ren u m e lo r ’câîe de c ro g u n şi
He< rre ~ r s a i r v j - de o e ta n ^ a n i m f a c îo .. d t „ n . i n e : ,c; aile
asuora me- Ji 1. jo m r>oTrdrrient<iîu’ e o g riiiro '' "i i-r.vti:*ar oferă
1
cele n r n m sp eran ţe r p im i a n p i a n : n ci i-m care se

iim I cc p -o b ie n e legate ue J rc g u n sau rim ă a - i„ l de problem e
E pidem iologia anum itor populaţii

su n ase rjs c u l a i
in -0 . <1 *\- ■Pt ' CCCI: ■pci , ,/m c _pn;?' cei trist di'e rcH ' ub aspectul ; |
w A i r . d rocerior •r- a. nrf | de "ie « .01 legate de dec TC’ă*Eir
- *■ D e e x e m p lu . •. |
pat "ern.;: de Jc _rim are e ^rr*guridor po: Jirer: nşcr a n crap etnic 1 f
mir.ootc. ’a m J • ) tabeIul « d f. a.itîei : \ c c^t m p c ■tar.i să • l
COT-pceot ■tir . cam r:m ” - o s;r<t f Toa* £rec^_ct-t 'î> 5d e - m e n i- 1
C O N S U M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D R O G U R I... 71
drcgur- i u r - ^ u n e p ; n o . r j v J >e cr 1
au rele'uu cri u l i ir d im n ş: tini. • di A, i m,- o ~ «Dl
a Jvpendeuo de usturee p s’-u’d^».'7 a n t i c > ut v g „v ” - nic
( 1 3 , 9 u - S'Al'tdîu m 3 _ s>dt tîo d a . a» ■>-■ c^ - -j ,
procente ee : v u u r - Ţ î r i u ™ . ,u - r r u l c e -m <- -
parte -u n ^ ai .i dc % £ u i e u u r u . . . „ui c a. 3^r>z v ^r< „ „'
de abu/ du i ' e lu a ie grupvm i'e r u t „e Io wU*uu. g u * p t - u
esisîă ^ d c e re n rc Srue ^ c \t cur aceseu . . ^ ^n •
De exemplu, procentele lepcuC eutej ce "urwaiLţe '« r b i J r r
îi cazul u ârb a.ilo r hisparvu: îaum zeci- u z .' tu™ e- .
T a b e lu l 1.4. S u b s t a n ţ e l e c e l m a l d e s fo lo s ite în s c o p u r i n o n m e d ic a ie
(cu excep ţia a lco o lu lu i ş i tutunului) în lunile anterioare. în rin dui m em brilor
grupurilor ra siale/etn ice din S U A (c u vîrsta d e p e s t e 12 ani). 2 0 0 1
Cel m ai A t r e ia
c o m u n t ip A d o u a c a te g o r ie d e c a te g o r ie d e
G r u p ra sia l/e tn ic
d e d ro g . d r o g u r i c o n s u m a te d ro g u ri
fo lo s it c o n s u m a te
A fro a m e ric a n i M a r iju a n a M e d ic a m e n t e p r e s c r is e C ocam ă
(5 ,8 % ) p e r e ţe tă ( 1 ,6 % ) ( 0 ,8 % )
A m e ric a n i d e M a r iju a n a M e d ic a m e n t e p r e s c r is e H a lu c in o g e n e
o rig in e a s ia tic ă (1 ,7 % ) p e r e ţe tă ( 0 ,8 % ) 0 5%)
Hispanici/latino M a r iju a n a M e d ic a m e n te p r e s c r is e Cocaină
( 4 ,2 % ) p e r e ţe tă ( 1 ,9 8 % ) ( 1 ,0 % )
A m e r in d ie n i/ M a r iju a n a M e d ic a m e n te p r e s c r is e H a lu c in o g e n e
n a tiv i d in Alaska (8 ,0 % ) p e re ţe tă ( 2 ,3 % ) ( 0 ,2 % )
N a tiv i d in H a w a ii/ M a r iju a n a M e d ic a m e n te p r e s c r is e In h a la n ţl
lo c u ito ri d in (7 ,1 % , p e r e ţe tă ( 1 .1 % ) (0.2% ,., '
in su le le Pacificului
A m e ric a n i a lb i M a r iju a n a M e d ic a m e n te p r e s c r is e C ocam ă
nonhispanicî (5 ,6 % ) p e re ţe tă ( 2 ,3 % ) (0,7% ;
Sursa. SAMHSA ( 2 0 0 1 ). e s tim ă ri statale ale a D u z u C ! d e suDstante Dispomp-’e
ia b t t p L w w w , o a s .s a m n s a .g o v /
în plus. persoanele cu tulburări psihiatrice m anifestă de obicei şi

problem e legate de d ro g u ri, poate ca urm are a tentativei de auto-
medicaţie a sim ptom elo r tu lb u rărilo r respective. Terapeuţii ar trebui
să ţină cont de faptul că o se n e de tulburări psihiatrice apar de
obicei în asociere cu consum ul sau dependenţa de droguri tvezi si
capitolele 2, 4 şi 5). P rin tre cele mai frecvente tulburări asociate cu
abuzul de droguri se num ără tulburările de dispoziţie, precum depresia
72 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A DE D RO G URI
lburarea b ip o la ră
ie
n te pe:n tru trai:am e n tu l dure;rii (fa p t c a re t te;iz ă pier uc1e

re sp ectiv o să :ia nnai nn alte m e d ic a rn e n te ). ' Ti
p e rs o a n e ne c a r j de ci u r e n c r c m ice au i > " 3rc h tem e le -o c Je
u til izare;a siibî;tan ţe lo r• îna: in te d e a se ră n î (u n e ori re t « m st
c o n s e c in r ti vui)ui abu z ) , ia r n MC J - :ele su te i şi de •' m ăr
p s ih ia triire ase i-, r u p » ^ ^ . i~p . ă <jc n ir ile
D e ş i se ştie că , dv, >tC ' fM . a *1 i IA *S, ^ YV . .a pr< c o lo r
’-m-ut T 7a . •_ u r i _N«e m a re cPv V u z ă TIOmii lo r n t • i’a r să
în c e r c e s £ K, M v m C *M ' 4 . t *«£*' în n ar 1 r o a . în
s p r p r 1 ]jn tc s ta t istic il e st; c a 1-; <•* iu m- role *»r ' 5 o a re la ri . :"m-d de
p e rs o a n e • c a re au at la • aivU n r T - ! A j. in c h eia Pil c UC( . " sînt
m z riîO iă ro j r t "v. 2Ur !I j _ă m i J o P ;;a e a c e ste *:> ~*p m i m a c risc
• SU , t ii 0its e t•vite ,;L. m ult diecît i:nsi , I-icien ' V
i a ni io n A __i s iv* e ste cla. >_c a r<um ■ ^ k a,ică s. _ -ta r v a de a
urm a un r iM . v.r I 1 cie a - 1 ■- c m i i . u m -m ’ i c e - k A p t>pulc >4 m risc
U S A >U d a r h istit ut ui 'NTitiomi le b ă u ă ta te incuriije.07.X 4, idi tle ca re
.a s tt
%) o „ A igA c/ 1 ->_■N.C deze v ‘U 1A „ la niveliui se n /ic or d e s ă-u M te
m e n ta la Pv :it I U 41 A.ţt *c_,v . c m p d a lii m * v\ az:ă de s .. a de
?ulMUA 1, tabsel ui 1 .5 t i c / u.a _ iu e ic recen n e , pe caite _ >r. c o r s tă
U m O A l .a i'^ it L 'U v-C, e' m c a: n u c m di itre ce i c ar■e au ne .« c de
* e j ' ! - j 1 urm c **. ă ele . it a * a r m t u l ,
influenţa vîrstei ş i a sexu lu i

i m erii tin d sa ti
ic d ro g u r i în c jupdrdţic cu i i 3 ~ să
u r *rv it od r ’ I r J • » 'um
^c- 1--»^ ** iSt *î 1 "i - .m e
% U wj}"’ N^ N t , o m r:.te şi
ritate de utiL zatorî ____ • o ! ,i. să
rnTnc _ o ,: n . u c N L 2 / efil
C O N SU M U L Ş! D E PE N D E N Ţ A DE D RO G URI
x e n t u c e io r t a r t a i* 2 ^ , ' ,
G '^ p u î de p>pu<aţ> a« tr a ta r ă m -
P enet: ea a 7 d e el
: Pe catego«-‘ de vGs+â
18-25 as
; ?9si« ?
1Pe c a te g c n , de g e ^
Bau a'
- q r,c
i Pe ca te g or» de rasă sau etn-e
, Arr'îa^'.-' ;n "
~?r a a rc
h'Spa-" u -U : 'A
A^r.ţj - H„ -
Na7 »i ' ~>aa i 1 ' r din
Da ; î ~u „
' AT".er c<x" 'a a ~ >n i
î Totalul ,a i r A y ’ Sv..A a- 20'JC ' 6,
V r 'p r ■*z 1
de" ţ --
a«
ds 1**3**^*
i ô v v »;\4<_:L SI Db P E S P E N 7 A D e D R O G : 'R?
Adolescenta este o perioadă a căutării nou tă ţii, asociată ca curiozi

tatea şi cu învăţarea aptitudinilor de supravieţuire care pot face parte
din procesul natural de m aturizare. C reierul adolescenţilor nu este
complet m aturizat. Îndeosebi lobii frontali, aspect asociat cu. rezolvarea
problemelor, ca marea deciziilor ş» cu judecata. Nu ştim cu siguranţă
dacă a căuta noutatea poate constitui o com ponentă com portam entală
im portantă asociată cu m aturizarea creierului sau dacă poate L un
produs secundar com portam ental cauzat de dezvoltarea msuncientă
a funcţiilor creierului, care poate conduce la alegeri deficitare. Indi
ferent de explicaţii, adolescenţii caută de obicei noutatea - astfel s-ar
explica faptul că oam enii sini interesaţi de experim ente iii general şi
de droguri în particular. P artea negativă a căutării noutăţii constă în
faptul că poate conduce la com portam ente riscante, iar uneori adoles
cenţii estim ează greşit riscurile şi consecinţele anum itor acţiuni.
Subestim area riscului le poate cauza adolescenţilor tineri problem e,
chiar dacă consum ă droguri doar periodic. U tilizarea de substanţe
com binate este tipică pentru m ulţi tineri adulţi şi există dovezi
conform cărora patternurile acestui tip de consum com binat p o t f i
mai distructive decît p atternurile de tipul consum ului de obişnuit.
D iferentele dintre tinerii adulţi, sub aspectul p roceselor cognitive,
pot explica de ce multe strategii tradiţionale de prevenire şi tratare a
problem elor legate de d roguri care dau rezultate în căzui adulţilor
deseori nu funcţionează în cazul tinerilor
E xistă şi diferenţe de gen sub aspectul riscu rilo r de aoariţie a
problem elor legate de d ro g u ri. B ărbaţii tind să fie supuşi unui risc
m ai m are decit fem eile, deşi. odată cu trecerea tim pului, un num ăr
tot mai m are de femei au problem e legate de droguri. Fem eile tind
să abuzeze de medicamentele prescrise pe reţete în procente mult
mai m ari decît bărbaţii iar bărbaţii tina să utilizeze droguri injectabile
intr-o proporţie m ai m are decit fem eile. Pe m ăsură ce egalitatea
c intre sexe se eximae in societatea am ericană, va fi Interesant de
văzut dacă Giferenţeie dintre sexe sub aspectul patrernuriW de
utilizare a drogurilor se vor dim inua - tendinţă pe care am observat-o
în cazul altor riscuri de sănătate, de exem plu, al bolilor de inim ă.
In cazul fem eilor de v irstă fertilă, un p ro cen t foarte mic au
raportat utilizarea d ro g u rilo r pe durata sarcinii Totuşi, ca şî in cazul
alcoolului, consum ul de droguri pe perioada sarcinii este asociat cu
riscul unor m alform aţii grave ale fătului, precum şi cu simptome
grave de sevraj ale nou-născuţilor aflaţi sub influenţa drogurilor.
uluite " gr t . f ; j w C ' . c >'ansrrdTm " ;:: o :'
ce p : 1 g-i~ gcm i-ur -'.c.'-" .' g 'm -. d s . r p e ^ - , •,
co:£!r 11 ’? >. ^ T*> m - i i o ruz ' , " >. o c 1
Peo-mr-m ' : ' T- ’ 1 ' ,r '
-x c m e-T = t ; o 'm re
Ce o : j c ^ c .--r.ieo mmm- r_
d i Tt ic: 1’ ' P m , . : ; e e a / , : i u mi*- , ^ :m p > o , .
rate:, ;■ b . . *. amb m n e ■•' ' c a. m p u - ;, •■
C o r s -VS r3 t l LSI a ~pV**~ O r b a ^
, d~“ r <rr u n z p ,afolerriele legeite de id rosii ?

se pe „m■nem- ir »adruî Dn ihm r „ s ' parte din v U l
m ar - J genetic ’i g bîj3<*gt- ă, de vae*>r , ^<=i ooate ' ca
nudei» . c o m c j i t a n e r t a i ^ iUC ^ ,, - . ^d
> v'Hf : pentri d tiGc P t < tem elor sau p er n a s
de^con* 4 p-ÎM __ractn-eciiuj ' a a -> *rvaţio, fi im
mm 5 *D, ii ia suect<urţe<c pa * O f x , . m \ - i ~ i ~ L1S,
^ -* ' :re r„ a <»a Jlrd e „ t „ z Lr i ş r > ^ i ~~ " c b
’.a \ , m>;.^ -’c vz ve cv « ă c ^ , e m* a teren ^ î
toate ţipiirite do ~ a bimiîc a C ' a ’' ătate m entală
Şî al!:i fac toi:i din cadrul fan iliei polL fi as« o ra ' CU
eg x . cir -ga' > D c _ c i c lu, te mperan.lentul unui c‘OT11
un oarec are efec mânem Dm 3 t ^moerai - »i -j 1 ^ ij * POP
c irp tr -iiuentun* » oănr-ţiU r •;au te <n 'r j , ie n tu liii fam Ml
">o 'âllZâ 1q P " p r 3 m m"•a v * ' r ? *• ^
poate s i m t i a l 'n D rr ib'’ ş, t c a r f i ; r , C,
p ro r i. D a c a tr '" r e ,rarnen ' ul c o p ilu lu i este confli
al c - .titraţii :a 'D e , d e exem plu, ş c o a la , a tu n c i a i i
f’ ; -■ n f r m m.marez u n o r s e m e n i d i n t r e c e
.i i a r o c C „U . U~ - «, v. ^ .
d e drot ?uri şi "da
mm » ~ r t f ir , ' . *
m r-'- - -.„ -» r t , ~r'Jr 'zd _ ~~i r. • 0 -s >~ „ * •>; ' <

Agate ui, oiog atu De ‘cri :u fam-inie iare L> ^ r .ir c ^ r propriii
membre _ ; b C r c e un membru A r o r D e A cbm. pruiberne
legate ue cro g ari.
b oi u î . -ree^re prmaipi- pai sa >e- apia... •>, ir uepă smn cu
m -ces a ^ne' probleme legate de droguri Vucoarta Du' două este un
?sptml peien în m t/ui Aier>ţm>r .a re t a r o ajun r n: m; vm.g> probLiiie-
lt*r iegatc dc urugim i l n e o n . pierderea roman tuim „n .uimita aimi-
ru c a z ă sprijinul social pe care un consumator de droguri aliat în
recuperare n puate arca după ce este ajutat. Dpi care poate transforma
progresul mai degrabă Lur-o luptă. Alteori, fam 1 ba poate sa com u
nice totuşi cu edentai, dar nu intr-un m od uti! Ane f m martoiuî unor
cazuri în care m em brii fam iliei îşi revărsau nerv u asupra c !lenţilor
care urmau un tratam ent sau eare nremai modelaseră rratarrentul si, cu
siguranţă, mînia lor era probabil legitim ă. C u toate acestea, studiile
privind recuperarea persoanelor cu tulburări menta1o arată că astfel
de m anifestări em oţionale dăunătoare pot avea o influenţă negativă
asupra recuperării Acest lucru este adevărat mai ales dacă ţinem cont
de faptul ca disfuneţiile em oţionale constituie adesea în prim ul nnd
un factor care facilitează apariţia unei problem e legate de droguri.
S uccesul/eşecul tratam entului
Caseta de pe pagina alăturată oferă informata cu priviie la cmc anume

caută tratam ente pentru problem ele legate de droguri. Tratamentul
pentru abuzul de droguri poale varia foarte «nuli Modelul tradiţional
constă în tratamente individualizate ş- de g rnp, iar m odaiităple pot
varia de D tratamentul intensiv, cu pacientul internat. !a tratam ent
am bulatoriu. A lte persoane apelează ia pMn jterapie individualizată
penim probleme ie lor legate de drog un, tai unele optează pentru
serv .cil farmacologice m dc exemplu, irammeraa’ suostuuiiv cu
ajutorai metad<mei Dub stanţă prescrisă m distribuită adesea în cîimcile
dc cart.cr. .„a uim: n i t r l 'a berc*mm D .pa vum <*ru menţionat,
aceste diferente ^ o: n d e s c r ia mai detalia* in capitole. 5. d ar am
cruţ sa le menea. nez aici pentru i evidenţia dbî, a bău le «egale de
evaluarea eficamtăui iiatam enulu. O problemă le cată ac mţelegerea
succesului şi a eêcuim rrauirnenru’ni c u b m fapta 1 că c a s tă
cm erse mocu*:.i«ăţ: ir. care <* persoană poate nene b A a de ajutor pcm ru
C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D R O G U R I.,. 77
0 p ro b le m ă le g a tă de d r o g u r i, iar a c e s te m o d a lită ţi de tra ta m e n t

d iferite au standarde d ife r e n ţia te de evaluare a s u c c e s u lu i. D e fin ire a
su cc esu lu i tra ta m e n tu lu i e s te o c h e s tiu n e fo a rte d is p u ta tă , ia r u n e le
d efin iţii pot fi c o n tro v e rs a te s u b raportul diverselor m o d e le de tra
tament. D e exem plu, unele m odele de tra ta m e n t e v a lu e a z ă su c c e su l
doar în te r m e n ii abstinenţei, iar a lte le consideră un su c c e s dim i
nuarea u tiliz ă r ii substanţei d ă u n ă to a re . A c e ste m od ele d ife r ite vor fi
descrise mai a m ă n u n ţit în c a p ito lu l 5.
D atele federale adunate pe teritoriul S t'A sugerează că între 42%

ş’ 52% dintre cei care îm e p traiamenuu *mntra consum ul s-m Jere~
de^ţa de droguri îl si u rm ta/ă pc r>em< ad« recom andata a u .g r ;
mulul Persoanele care p r e /ir tă o m m abdhate mai redăm de a
inehuc, tratam ente 1 sim êie dir, cute cor de de risc d ’v_ etate muam ,
in acest >_dp.«oi La îîn d i.i f i client p u ’1 pu * m •' o v-
care nu %e încadrează bine ’Hî ~p n m? a rrodahm te »_e itanvu
DS_d jbar d u c e /r ce- c m M c m ' d A Le m m rnntp imm _ ;
r e /-o de ck c? d-ioH er». i -r rp. « *' v
um et.! =e ro» vrea r n , mu. _ p" . ^’ , dm o <r m , ' ~
Jinum D e 'ţi ĂPLfi u<nr>. u .mm .o >'< ^ ''c: mai ~ ui m , u -
ies J în f i . >er - a . • 2011). D: ,U>_ T,* ^ J,,
d e n , p , i ' , >pc_,ch-m 1 t: u’j 'M ■- să M
ru in e '^ ..e s u i'u c m . «Cw C , - o, . ” -tar a c- ’ r pe; o j,m J e „' v. A tiv.. v
ucesr 'a c. rdir n ă **ă ut*- /•me m m m * p 4 u r m . e - ’' ’D - n *v
degmmc m m . pe~<ucu* --m p- t *' p •>* o^ d u r dc -if-nd
7Ş CUVs >* 1v!UL Sî ţmtMLNDb.XŢO Pf- v k a O l - ^ l
Poate şî mai iraeresarrx stiî Loveai;? convingă). oaie o tmfonri

eân ra c^y;fu:ihi!C'ire{: d m i't m e m pi • -rc*pt m mmm a ;l cm mai
import mt factor anticipator „d suw/muluj m mu A tei v c rn m na de
r’a n d;r?3 tratam ente 1 ccm u rm iu ; s; deoendermri de rit a a . Do'/e-
zde m ată ca m aia 1 m, care an -mape Triteazâ .m. ch em .n îl >tentează
r \ p j i f a i r e z u l t a i mate m c r d u h u e neciz •- ulm. a a ; : e d e n u lu i
n rptd-t la a n i n în ;u.a de ne vede Tem pcnţo v a n u choi Jenză pe
v î ier ci ir. mod agresiv g e m c a z a deseori r t z .n e e a acestora, iar dacă
.Jm ntn >imr că na au fost tratan cu respect, există ş a rm n u d mai
nuci ca ei să apeleze din nou la ajutor, ne viitor. A ceste descoperiri
evidenţiază im pactul relaţiei terapeutice asupra succesului sau eşecu
lui tratam entului
Prin urm are o nană c o m p a r b ^ u m e între terapeut m client este
esenţială Există trei factori im portanţi care oct h asociaţi cu o
compatibilitate bună Io prim ul rînd, atunci cind elaborează planul
de mataniem, terapeutul trebuie să tină con, de scopurile clientului
■•'vezi c apuci ui 4j U neori, terapeuţii perm it ca oiopriile lor scopuri
sâ dicteze planul tratam entului, fapt care poate d eterm ina clientul să
>e sim tă invalidat (sim te că nu este luat în serios) In al doilea rînd,
terapeutul trebuie să dea dovadă de respect ţaţa ce parnem. acbcă să-l
susţină, nu sâ-< contrazică. Ir, general, clienţi» nu consideră vechiul
m odel bazat oe aplicarea timpurie şî frecventă a strategie- confrun
tăm a fi respectuos, iar acest model vechi a fost asociat cu rezultate
nesaîisfacătoare ale tratam entului In cele din urmă, planurile indivi
dualizate de tratam ent trebuie să fie cu uaevarat individualizate,
ceea ce sugerează că un anum it stiî de ierapie nu sa ua neapărat
rezultate în cazul tuturcr clienţilor lini dau seama că acest lucru
este diricil de realizai ni u s to u ţiik In ,m re teiap eu u io r Ic ie ş ir e un
num ăr m are oe clie^ţn da- e s re important ca individualizarea erapiei
sâ se realizeze prin intermediul unor m odalităţi cieatL e pentru a
asigura rezm iax pozitive
Terapeuţii pot m iiica aceste >ugesrii pe num u-şi ghida ômporta
nte ntu5 faţă ac micuţi p en r u a r romoâ o >eg?iuiâ icraoeutică
m râio asa La rînd ui \ j : eo m u m am ru r in d i/a to rî de droguri care
apelează m tramciemp ş* farruiide lor poi du os. o_eşu tic -actori
asumaţi cu o bună com pudbdiiate arunc: -Ard caută un terapeut
adec’-aT Oe asem enea co n su m ateri" sie drosn; i tm T apsecut dacă
mmoeAd ce rtao o ien r -e norriveşte :u p m or; de lor iic* m si concepţii
despre viaţa -'pentru m c m U m Jcutlii o eu p x v . g d d t de 'ra iment.
».cz* capucîu! 5;
C O N S U M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D R O G U R I... 79
Ratele d e recupe ~are ş; o s recidivă

După cum am m enţionat, doar o m ică p arte dintre clienţi reuşesc sâ
rămînă abstinenţi tim p de cei pupii un an după tratam ent. Aceasta
înseamnă că m ajoritatea vor avea o recădere sau o recidivă., dar
acest lucru nu trebuie să îi descurajeze pe cei care cunosc o persoană
care a urm at un tratam ent sau lucrează îm preună cu aceasta Recidiva
trebuie considerată o com ponentă norm ală a procesului de schim bare
şi mai degrabă o şansă, decît un dezastru. Recidiva este definita drept
o revenire la vechile pattemuri ale consum ului, ceea ce o diferenţiază
de recădere - o scurtă reluare a consum ului, care poate genera sau
nu recidiva. Nu este clar cit de m ulte episoade de recidivă pot avea
în mod norm al persoanele consum atoare sau dependente de droguri,
înainte să reuşească să se abţină, d ar studiile priv ito are la fum at au
relevat că m edia este de m ai m ult de zece încercări serioase de
renunţare înainte ca o p ersoană să reuşească cu succes să renunţe la
tutun. D atorită acestor descoperiri, recidiva este considerată un
progres către schim bare, m ai degrabă decît un eşec în procesul de
schimbare (pentru m ai m ulte detalii, vezi discuţia despre prevenirea
recidivei, din capitolul 7). P rin u rm are, terapeuţii şi persoanele cu
probleme legate de d ro g u ri nu trebuie descurajate de procentele
recidivelor, deoarece acestea nu fac decît să indice unde anume
trebuie efectuată o corectare în planul de recuperare, astfel incit
clientul să aibă succes în viitor. Recidiva este o şansă de a învăţa,
mai degrabă decît un eşec pe parcursul tratam entului.
Tratamentul subestim ai: program ele d e prevenire
Una dm tre ceA rr.a subestim are forme de cr-urmem este r a o p .

In ceea „e p r m e p e .ra ta m ro m i dep av d rrn m de d r e g e : , u . geme d;,
prevenim tute m r i v D e o j u l u r m km .'grm - c-e vindec -se A* n m
grame de prevenire ca re se d e p ile az ă ir r>-emerit î i v i z e t ă pe a d u c
cent şt tin en : adulţi.
P rîntre cam parufte recente de p im e m m >? num ără orogrem e
prec am „Hduv.31 e s Opccr„:m :dgă cA AAmu. ce D î ogm A P A I
un program desfăşurat ît: secii, care urmăreşte spnunmea decm
de „a spune n u ” drogurdor U nele cam panii publicitare se adrese acu
mea
campanI îIojr axai:e pe că iimol ic;1 două t, H1* ■f f “» a „m
de \ „dc “rOl dezvo] ,m tinerii ;adul c-» t a * se
. f i r i r— un mon al vieţ:. fm ' a - Sâ creadă c•4r*» &AA'3*«r j A igL_»cl^
p : t io î Z o ri ie v.m .1 ce li s-•ar pu.ic i U ninpla o I) acCv^v •. etajul
bazat pi r v.Ci ■*.**te as>oc:iat I] 1^ ii ;ral cu iCa a rtea, ia t j J . . \ r şi
mmr o m r ’.1i afli’ dOlil|i sî,iit pre a puţi de inc-joc dml rimd
ea pa a„ 0 c / v otar e care se crm. ace - o câmp; î o „ -» ating
„a
~sv• pr* Ir D d*311CE rî liui j adlJ» i mai în vîrstă a >m*duD‘ >ieşea
„ „mir ardilc EXâtC ,mw » -C2l *. i: rm _ v »U J 1 ll SC p *m_ t._ ■r " .» al*ora»
im pr *>bar li nu s‘ \u intîiHipp chiar It~)Y
Froi\”v *S-d . I d .'O Ca v r iţu ■JLCvi'tJI Kr*-**. jAtbr1r ~f c P T, _i " m olte
pr >ei ar-m buzat* pe afc>5tlpe o;â ru prea v: înr_a h lix .o tu c ama
p ru t .a m d r >r de t o_< , D> a c n ? ” consl a 1 ' <fan tul „a ^ » „ uvată
r » c \ a că «urnaQV pa r Pc/C la situ a vIilc ^ „ ' 2 . 1 Om it în
oi- Duri efic •cum , rm.» LFUdl w IO “bCl ^P_» A-t Cu •»» » • . « . u i m .uiuni
ad a'ti o * rr m pr' >cej.*sZÂt: în c %/ CC* ai» m m ce* a „ D a ” m >c»l dm
j m „. ju-mtc m 7 „t~r*r m an. Cc s-w cn -w1 ^r a *
■ine* »h ; >aî •„ < r m c : o J m o o î a r ' - _ . - o m g a o Di m tJ ’cS-
r i L r m m ţ i ’ .ne:! O J >_* o uit mtl j i r . r : r >-'<nc» ■> v l 1 L C O i F U
p r . / . e ul O - . - m * »v4. a O „ m 1 10 »m_ o or probleme»
-.',1 1 - ’ o i o: mm - ,i_ >vmm m< , mm ■o , - ' urm.
*' i •f " ’1 ! 1 r * '<f 1 r *< 1 1 ‘ *i , i j ''i le
' ' _ „ î' v mi
s*aîi _ mm a • _, - r . 't » - o •.«.• o „ c . _ ■ai
">j i i> 1 ' . -*■■, i >5 a «r f- > s „ n
. _ îltl-
r • . 1 j ’ i c Oi ' t. ' a ’ ’~ * . c. . u ■ “ > > ’ -'itţ

n i- > j t 101 Ui I u Ou * * *»o rj i r „ - ' a m ' C oc i O «*■ î i -c m e
Ce r z '~ze~'vă viitor privinţa tratam entelor?
i n c i t 'c lie n ţii p o t b e n e fic ia de* fof de» «v ■>- v icii în w „. »v am en -
’jii ) f a r m ,r CU tl . V a r ă i i a ^ fv ne * i-c_ da m ă mai
V SpV-i ai i.f 'a - ', V 1 ii 1a va _ ,.m i ii ' f <dr - v " e v „ ra ta
m enti ■'’h _x ’ n : n a ( **-ii V ^ g îC t ~,r"- ^ ih J şi r - de a
c o n s i m •j v , j c 's s i ' , _ y r»-- ^ 1C cn*e' -,r. , m pe
oare- V n ^LaU»; o tulu r - a ţ >e’>li Şl co - S’lieri i tre b u ie S€ >tvc=ali-
/nze în fo lo s ire a iunor tera p iii Ci1 SUJu rî ptri c, care vIZCia i _ m m od
i\c ■a: i m ăi .:1c as ociate fu nt c u c onsi im ul şi c1 „ b - ''m de
Jr-ti u ri c ra p i ile cotjrritIV-Ciomp ort: itru ti -1 -mările
depr C'Slv e şi anxic , 1 germ u mtai n- v _ i rforna a ţii, v e 2’A c;ap. * 5)
In p Ins ile n eiirnn h< » 'CICC r deivem m a *r- 'rmute,
Je* mc V* >■- -!• ^ au ev H *m i at /' - rso a - „» e ca ** 1 1 ază d t'"-’guri
, ' i" f r s ia I*v.. * it prc > n f ■ e c*ogniitive s 1 m ni fic a tiv e .
S tru n u r< _ ~i *■■> ă S I T\ ' i schim ' i se previ^de c a ' i 1-m l
1 c>d * i i 1 ) n-p , a m rican i v o r fî ciepă;v n nur toa te =* r-’alte
c: i r uri. etnicorasdale. Inc m sugeireiiz a ’c ă „ în viitoim ’ . irrea
îîidpi păitat, trata: meni j L^îbui să ţin t Vont d e i m i’,t€ '-‘cete
cultutrai : *enăsi.rea b»ai ;relc jt li TIU1oişti c e v a dieveni r ->iai
urine>rt£te ta şi m ill|l c lienţi - -i sa c onc;epţ] . 1 - ^ iu • 1v a i
d ife r ite ' i r . a Oi a n e i or pe c a re le traită.‘ -la m
, , 1 O . _ e clif erenţt fi | ,p-nţa iy i ; ai »V J1
De € m p lu , în o re 7{ent, Îî n ele ZOIie .ale id e * <i< dm
_ -se c u ltu ri sii 'itati s,ă SC . c pliciî în. trai f« C ’ ar j . ae
2"( 1 _.ce:5 - ~ - a rlpypin p r o b;îb •11 o n e o esitlate în m a jo r itai:e^- r ts-tor
ţ ă r i i , f a Ud U .1 ■bare e ste t e li g p ii l e cie ■suport tra d i |i< r< * r cor
n ea vC idC Ut wJUu î pe < V J el Ol: cu „ **î: _cr»ţii p *=-. n r c *’_ C£<r e ■_b u ră
T u b d e m c a l t ; ultur îi mai 05• tafv J V areîce î t exL1S, â d-_ vezi
~onîrarv de .x e m p ^ \r r m v M 'îie*' T e u g a ^ 2' f j ?
kjL'C-tis tel li
nm •e --: n r . . , o. ■: -
Ir _>> ! .7 ;t prevenţia treb
>7st 3*Ci ~ >robîemeJ 1., - >>„ ., - ; -
L CCIfU „ j i~ii f <r c 7rw ~7 - •en ^ÎT
jr 2.1Prt » acest*-'a Sj ifMT «i \j> r« \ _p
conôrn b m de dro g u r IUi ;i_ . D ; e n te In tre c u t şi tre b u i
elabora» c pr ;=rjir.c r<a. ;_ir c treDu.e '«j e * Sa <şUTt cw7V D -fa
!or 5-r' i i> c a " in
__ . totodată să nii-i îi -'■ r » *
îYLesa ui ca.ni
parm 1 i ce prevenim tr* O i”e '**■> n c V O r l.J p u b lic ă , mr
.
degl a ' a *icv D Da v. ac rece ac ; a

_ •r i1 —rebuie să fi
. »-
ipv ( ^ i„ a *V- cU: U- nu u cC

- ^ a j at d e c e i caire a u c e a n u
,
*m u ^ ^ î^
fj -se- ‘••^nmib ari ' f -j ' H - *' , f u m u, d e o a re c
cera r ta a ^ o iin iiv n V- , fi n ev o iţi să î: -U ^ I r< ■ *1"/• u T t-
dec‘ r *' r a - ’ea 3 '* de < , r> ^

în c o n c lu z ii 7 c o n s id e r c
,
o ./- " T e ’ u ta m'•'V

o * ’ i r “> ^ <_ * ' c * D r 1 "'’ J*
*1:_ . a 7 *U ”r . •
c :r _i ~ , -* : u -„
84 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A D E DRO G URI
C o n c lu z ii
Definirea anei problem e legate de droguri este o chestiune complexă.

oenip!lentă şi mai mult de numărul mure de mituri culturale lipsite
de tem ei ştiirtţifk. M ulte ocinii din cultura noastră legate de ceea ce
constituie o problem ă legată de cru g u ri sînt contrazise pur şi simplu
de rezultatele cercetărilor. C onsum ul de droguri nu conduce neapărat
la apariţia unei problem e legate de d roguri şi chiar atunci cmd
aceasta se m anifestă, ea se poale m odifica în tim p. fără nici o
intervenţie. M odelul biopsihosocial sugerează că problem ele legate
de droguri, atunci cînd apar. sînt influenţate de interacţiunea unor
factori biologici, psihologici şi sociali care variază m ult de la o
persoană la alta şi de la o cultu ră la alta.
C ea m ai bună şansă de a trata problem ele legate de droguri se
leagă de tratarea factorilor pe care ştim să-i m odificăm în p re z e n t:
In m are, este vorba despre factori psihologici şi factori de mediu.
D at fiind că problem ele legate de m ediu pot să difere de la o
persoană Ia alta, terapeuţii şi consilierii trebuie să-şi individualizeze
serviciile de tratam ent pentru a rezolva problem ele unice ale per
soanelor, chiar dacă tratam entul se face în grup. M etodele de preve
nire vor fi prim a şi cea m ai bună arm ă a noastră, dar în prezent
acestea au o finanţare insuficientă, iar dezvoltarea lor a răm as In
urm ă cu ani de zile faţă de dezvoltarea serviciilor de tratam ent. în
viitor, tratam entul va fi influenţat de m odificările dem ografice rapide
şi de progresele tehnologice Tratam entul şi terapia dau în prezent
rezultate şi se vor îm bunătăţi şi mai mult în viitor datorită tuturor
acestor sch im b ări.
T erm eni-cheie
Automedicaţie încercarea unor consumatori de droguri ae a diminua

siraptomele akei prob’em e folosind arog mi
B iopsihosocial l n m jd e l m care se consideră că apariţia unei
problem e legale de droguri e k e cauzată de interacţiunea dintre
factorii biologici D u h o 'cg k '; m ai m eciului social.
C âiitâ rta puii* H i: »t tc r cr.'-* » 1 u"_ * >.i -.--vi
ritP r- - o si tm er=v j u
P eto ^ ifitr t, « zca .. ^ < 5- m - - ţ ' ■ >*11 -
Vjto vi'.t '
Farmai ote» jp'.t O m -c rm *,.M ■ '~.M < - - m »
tiafa p w ;r:’ .*
M aturiza» c i e» * ;a u . <- - j 1. ’ c m z« . . * ••
io*-» v-c m g n n c r „ r J_ -v~v m - -. M m .-
maiuri/.ccttă.
Miopie n d u s ă de drogur» D ^ r m 'e_ -^ rt m . i ~ i m t
lN J v g r ir ; în cj' oem o ' r a 3 »m r iei ^cu Cazj ^
anuu.c ' c p r r r p ’ă u jumd v*_
M onitorizare p a re n ta lă Penc^rL: ce *’r: i "v v T~- m r r v v r_! c
ÎIl m u u a c t i v c U C O p i l I .
Negare O m odalitate de a descrie a p a m r u lipsă a vmjşfjeriîizăn»
din partea cuiva a faptuiui că m e c< problem ă «egata de d rag o r;
Nevoie (craving). O d orinţă intensă de ă miLza d ro g a re . a n p-mtc
avea fundam ente de ord in fizic sau psih ologic.
P rofilactic. M ăsuri preventive pentru a im p ied im o p u blerr;ă mamut
să se m anifeste
Recidiva O revenire la vechile p aîtern u n J-; utilizare ^ suostauţei'
după o perioada de întrerupere.
R ecu p e rare n a tu r a lă Fenom enul p o r ta re mul o. persoam*
problem e legate de droguri reuşesc sl d e p ă şe a m : singur; ; t :-
pectivele problem e.
T u lb u ră ri aso ciate. O curenţa altor tulburări In asociere cu consum ul
sau dependenţa de d r o g u r i; sinonim cu diagnostic dual sau
tulburări com orbide.
T em p eram en t, A sem enea personalităţii, reprezintă m odul în care o
persoană se poate înţelege cu ceilalţi.
L e c tu ri recomandate
v ar ic C D iC :en;cr.fe •'Vev> VorA FruilPav: Pr er>; 20u 1>; Această
ca n e cîeră : prezentare detailata a sta c rd ^ r Wes-je Je mo Lai -tău le ele
- a e : »- : c a p r - c A e i n e e v i e t a i r a c .. t . c a r i a ’ - „ t v a e L c
AD EVĂ R A T SAU FALS?
! R Ă S P U N S U R IL E L A ÎN T R E B Ă R I
i 1 . A d e v ă r a t; 2 . Fais ; 3. F a l s ; 4. F a l s ; 5. F a l s ; 6 A d e v ă ra t;
7. F als.
C a p ito lu l 2
R e cu n o a şte re a une> problem e

legate de d rcgun
A D EVA R A T SAU FALS?
După ce veţi citi acest capitol» veţi putea răspunde la urm ă

toarele întrebări:
1 . în g e n e ra l e s te u ş o r de s ta b ilit d a c ă o p e rs o a n ă a re o
p ro b le m ă le g a tă de d ro g u ri. A d e v ă ra t sau fa ls?
2. A b o rd ă rile b a z a te pe d iscip lin a dura im pusă de cineva a p ro
piat s în t în to td e a u n a c e le m ai b une s tra te g ii d acă p e rso a n a
iub ită a re o p ro b le m ă le g a tă de d ro g u ri. A d e v ă ra t sau fals?
3. D e p re s ia şi a n x ie ta te a s în t a s o c ia te fre c v e n t cu p ro b le m e le
le g a te de d ro g u ri. A d e v ă ra t sau fals"7
4. M u lte p e rs o a n e ca re au p ro b le m e le g a te de dro g u ri dau
d o v a d ă de a n x ie ta te în s itu a ţiile so c ia le . A d e v ă ra t sau fals?
5. Terapia şi tra ta m e n tu l pot îm bunătăţi c o n s id e ra b il viaţa per
s o a n e lo r c o n s u m a to a re sau d e p e n d e n te de d ro g u ri A d e v ă
ra t s a u fa ls ?
6. A m b iv a le n ţa cu p riv ire ia fo lo s ire a d ro g urii o r e ste norm ată.
A d e v ă ra t sau fa ls ?
7. în g e n e ra l, trim ite re a îa un a ii te ra p e u t bar ă m pe un clie n t
A d e v ă ra t sau f a!s?
R â s p u n s u n 'ie s e g ă s e s c îa p a g in a M 2
Unui doim e ceîe mai d u ic ik 'u cr m- ue stab tiu este. do că >_

persoană are c pnrbiemâ legară de J a g m Pentru teo ip ecţi, riec t/k
este diată adesea tacîndu-se apei k inform at” de ic o sumă 'c-cendsră
sau terţiară, p rin utilizarea unei evaluâ* i relativ sum am a cem per -
tamentului sau prin utilizarea u rn i interval foarte scurt de contact cu
iiTnente
•> ''stenţa
_ •cntU-
acză
c T’C~iim
.»reră o
ă este
reuni şi
, ihuzul
-- 'robo-
rrtz en ţa
i- î enei
e >emne
RE C U N O A ŞT E R E A U N EI PRO BLEM E LEGATE DE DROGURI
AuU — 'A •L • e
riece-oui r-c c' ’1-xi~ a i4s.ni-. i » i :t
Ir. . . o t ? rCc „l l :i ia . i : <•
toi w-i jlOl t m iîh J v s p a
treû-.c ^ 4 : ‘o ^ u ş n c /v ‘L a ; „ u
'-rêci3i ' f! U L J i i * ;i 'c c r - î , i.
sOaiu'c 7 ■ ’-U -A 1 7 -c 1
v ' \ n 4 j l . ' *"-1' , î JjKciLl L A ^ G Ti 1r
„ t'C «7 — , i* — ■„C*.O r 0 7 .■
IP.t'a; V N_ MUL A: >c,L : c cl _ rs

uncie _ -r - t r - ml •. m ar»M m _
ev ide , 0 V ie 7 j -v «.iii j C u -m u M c
ddtZ >u , . 1 -- J - "'..'TIO
P
■*a"- **r t^
fO
M 1*Sr^W* t«l,W“n!* * ■
< !■'x, â l© u n ş i
^ % ^»»j1*~r~ \w #% »T
tuAÎ l * o>o>
N, - nJ n f •W*DS
p ~*x* x ■>. | c *. N* VI ’' i 'p
D upă cum am iih serv at în cstoito 1 cu

‘ ri d ». p ' că de obicei J'acte sau
e m edii , Av •'X îni in inte ; m odel du • 1 ' r u t : 23. ii şi
X»C" X'c ale u n ei prt Dulci 2 o.CC da fle A
Ql(*-s , _ , ^ A> j trei
o m e n ii Fu ' c n e le leg; e d ro eu ri pot cauza mcd"d m ă u ale
î. uri i i c - l u ă ! de S:au ZXÎ.C 4 ir a-? c x c d m* ;isp i e i şi
m o ţiilo i JUC i]Ki N; ijin ţe ' ■« 1 cd’ mu < , - care
^ r\x - --f . ^ ub
*- d.t.11 i ^ '.r' . r ‘ >':ar c m ii 1 • x ’ - m >: " s " * .*- 3 "wităţi
v De u m, mim mala Pesem x ;cr-. ' i De ari? c u ~v>--\itatea
a. c ocru . m t«. câ m a- - a (- or c e rP . x c< ■c »? >. - dumdeazâ
e~-tc -x r . x r ^ â ' > ~'>d' r'si iC i e : •: o r ooate
*< face u n s tră in (sau c h ia r un
•x-p* m > ' c ^ ' ' U*1 ' ' X C ' " e ' meori,
p persoanele c a re au p ro b le m e
ce . Se p-'C er * u*ui C c pp ’T ' e - ; ,e m a sc h e z e . In mod frecvent,
’m*
'r> » e n r n < x »J n r m b r nm ru X C -' arie a e x is te n ţe i lo r, părînd
_esT-d „P * >ot uîc c m ^crsocCî \ 1 . P ' T p ' k m* x m u re . de
, r r i xim» m i •• r.*''l'?Tă g m _ *' re r r*a ' i ' cm „o _ ' mtene-
d Je x «j T,u m *si2 am -r- ■c i ^ ! e ? ! -m* .i -- >ltzn de
m' i i -- ,r sr-vza ux m m oh ” î ± ' u r * mic?" a a * există
xx _ r m u ^ . m m 'm d m< x c -'O i - , « ,m Demă
■ u* tr >J. !' m T' - im f V c - d - i i n i 1 r '•>' r-p ir d v m e i
j r j i ' x •- v m u ''> x r .ii-/ a*->t , *_ xx f .- u f n-ct abile a
î a rI <- -i b =xr ■> 1 *• n 'X X« 1 x -I 1' -»~ O? ” XÎ capi-
,, , i~ 1 - om _ „w - x- x >, _u , rin e
„ - -U , ' / * ~ - Xl „ ' « - J p J , • b ' , - r >e m e
legate de d ro g u r i e s te d im in u a re a fu n c ţie i c o g n itiv e . Dacă o p e rso a n ă
m *• <m =, r • - _ „x Dpi
- -i x ., ,x ■ r. \ i V u- '■'r e'i ’f>i c m - _t * *• deş1
r ' sie d m: i.m •’ _ . . - - - x - ' u ' ' x ,x ' r ’u • e. în
'* x » .. ’ “ mis ,r m ' ' .i i ” ; r , > :ae n îi-
ût P x W c x -a. U XJ a" t U '1- , ^ fecta m ulte alte funcţii ale
•_reierj«u' pot semen» rcd .ficat» <Kser dPV r'e pi u c - e m v aiplexe
de gindirc sau cb.ar ale c m ps ’rupiemr.jIu* b :ie e p erso m ă devine
RE C U N O A ŞT E R E A U N EI PRO BLEM E LEGE >GURI
NAP
VVJ,J r ' iona te 2in te rio r şi n u du mmueaza ui m o d e\

ncî'C' m r e s ţ >ecitive. De exempl u. iritabilitatea şi d
""TUN JGTlsista şi pe pareiirs u l z ile i şi p o t inc
>eviv. D snnsncH, consumu 1 de d r o g u r i p o a te
pieii* e
’ e , răn ^ . a ~
: >*“. ne ale p ie lii c a re ni
Tgnet»r> rîetc *T| 11 c o le g ii d e ser viciu şi p a r te n e r ii c
ncăr at- •arL i Li s a u a le ritm i dUi w- L L AM IUI
perAM* SCt''; *a r><-?K l - e i c ă e f e c tu e a z ă a c tiv
accelern sau 1n.*- 1 iern mm l -j E - m e -. > »je
somnie - « ru sec X! p c f ' mpa e or> ' ~ ' JTTM
îşi neg la :ază t» < tătjsarc:- m 1? 5v.i r .,U> U ,£
public > măn it LrfDndL "C - '• 1 <-• • ~~
îngrijum >'*0' Mă • i mmrăi m '. j, L ~ ' - ~e
inse mo mc ale ereatâf < pTm im şl U r «*’ *’M
persoaor Ala: ift ~tâ for êiAib'l i m ' .im ” î MM >
rezol a eO far îl «. CPz taV dr ' i L
pentru Ului iPAjî t A C „ ^ . ! .: U ’> - '
Ten. * mc >dî 1 i . i n i : *■ m e ii sln t s in g u re le in : u r - t
anei p oHvine !c o l uc o r V - bservate schi
ţÎPp'^rr *r r ■* - *b - 7 i1 ■*■*
îrecd '-’crr'h-’ *m i m -r< _ m m _ ’ - ,.:rU . * ~
din ? „1 ~>c M 'i e o pn , lt e c mm i ca n işte sirăi
Mr "M ' ' *_•^r - >î-m i Al ' m - m
TTu-vP P Ş n , A ~U . Î L z < -
v-M2 .. i Xcc v s ^ 1. C U 1 c . L ^
A" 3 T ? U *- 5 m-NM ' - - L r-
an ^n*; s. , ^ m - d _ ~ . * • , r a. z
tatii M ■) I A" :C '. ’L'- * v a ro g u j
ira» ’ „ m m - - *- *- 1
? s,
ism ■'r,:'' * -*- yi ~ - ' - '''*'■ ” - -i
1
i
: ' - . d>r»at
* m. i m alte
m - ' laaţia
- ^ an
’r^ >ncît
e „ , , Lit-r,
• "• t - prea
r rmm mm -anele
v*"> u m - . : n >.r m „.a v\ '! i ’«: - m- - Tic are
: . , u r e . a ' : - „ >m m m m e ’ „ mb < . ; i - * - - - m-emive
a l idcstJv . -w p m m r m r-m a 1 ac „ei mm m a Pentru
„m- pj. . n m il, mc c ,'t ’ m m ac,, , ' j .„•• y, „* V i.erti-
z m aâ"m c v prem e ne *eg uc Jc m o g m ferm ^îm iî poate
reg! i ,v g unâ-".! r:,::k m’m». -\. v mai mim iz meredere
d em i u i p :_ Ir geticii» . v i r a ,c ornam Pcptai, pe it as ură ce
''u -^ L n a ’egaic d- drotmn m vi;v> j/:. z -e m . P v u r v imediată
a mrimiâr.Im e>n Jbiedă Io .-.ele Cir t .t . u *pom jc<o , 1 e problemă
«comă ce drog o mm*- -o g !’ 1 • „ >• m m a: 1 ' fa1 mm > t 1 ». n p " n să le
it_-îuc «mp, " î . v i m . > t • >m d-«> nmu j.v,m .m ţgc mma*5_u an .c preuiiă
ea râmi’ 1 1 p: tetei ai de cxempdi » a mm m t sa r-aa-P „unele
maronia ac cm c on im m a ^--u c - „s-aern c i e r a . î a a m z r portantă;,
a â -a v r e j .a .’m > -< . j 't a o ^ am m m „ ^ ,_• ; mm i v g n sau
mâ . m k i j a u d o u-m ,, . r e r _ v . , -- d>. im V* a ncările
' p 'm r m r . c i i t a k ~ o - - ‘m : iz m -T î zn m'< >* - e - .m a r a
Ppscn de k dzbrz*» p?e g î, m u a. m este >k ’C T r m o >■ tgrava în
” ar P ^ •'ir'u 'Z 'p e •' * >. m . . ' , ~* * ,r ” ’ „ m> • -m sarcini
c i j :zd?.« î z J. ■'•'■' -p - -i >: .m ? r :f ■j v•"d- fm nm
e ^ e r „mm: m tec ~e „ m a e v ’r - . a 1 ^îediul
^ m - ' u u "s o „ < m ■>i> "_t - «. î 1 ' ev 1 ;' a c adopta
• e . V '. z e v. mm, -^ m ^ s v ; r:m% - 1': pa ' o 'semnul
, :is«„ m . < ‘ e ‘ ' m *- '' > d , -*ir p - • m ’m ’v
•. . ; ?n*m „e ; u.a *m ■^ „g , > j . - m mpîă
a ie .-j.e T e^ ae z m «•, - >. im „ «mnpor-
ee ~e :m :e r ^ v ” - * d„ m i lor
'v -am: ,t> ' *--r. . _* - - *c > * , - „ a r - ' ' ir">niu
r-c - *e v - . „ • maz’ce
încuia -
Rcm -
, i r , ■*
;a.U'x..: - ,
ZU -»d
■ vii *■»■■*■
a>v*pra l <r,ii..i
taica v- ..... >-< -- ii- r . e ,

I ' n e ‘ 'ri r; e n „ a . „ a ; .u Jc ,
d e/iru r c " -n ax-a v d / . , a ra : >J U,aJ 'I
obiCci Ai'c>-r.. r- r' ap ărra . jcu;--'i-_ ■■ , r j _*
aa/ur- jc a- - tn i mu c u i per u b c '
âbsiai-,. ’J p e r - > >aâ . d e ara j ~ * / c e ţ r
aurite. ;-'V, ar, ’i jcacs i ce-,îi Jia c r r _ r.:"F e
VlOnUi izica s x . « I „a tdc UTd Hji ' a C , _ :* . aZ
abuz sex u al. „x. d . i d . . t u Tf 3 rp*s. i ^
eri, cj ’ r :';- e m an jb . ' < f ,r « i ;
ia eviî ’t ' U UvTiară un . '^ a . u. - . , w _» ,:.a
COp* d - .: » .xiTc „ t ‘ ‘Ud Uit /I »II ~1 >"
\ d *Jt >- t - . a ■> i t 'i u
Ut n ' : «u»r. aU'rU . c -Otu* „ j f t
Pciiu! , . r, t *| n“
s: r t m u •""V. 1
Ht j ! j >< r-ii:
SC- M ^ ~ '
sa. a p •
3>
-ma
oate
in|ei
_i> - con-
! mita
1CUJ ■'''sta
ersi f,r' mate
îscoperi : rup - _ LJT3 în
' rana
’V - t * I *
N. - 1 *
”*L. „ C . • ^ i-o an a
3 ^ r^3 - a . r e c t. mr ~ c. îr i, c" .1 * ţ. ■* * T \ ope-
r u m r r o r m r u Uc o r ie cu, mi m sca iir.j. , x a ; i i p„ are o
m i !e tt ■_ V *t. PO T Ic t »r -LPPiv. luXt c*. O j Pc a i :> xi e dacă a
emsmr o irtenue c a d _c j m ..^re- x*c orna* mm -ent.
De aêne: ea prmmr ^ p. r «K en'î T c j .I a lr ' . m^> ’ '^mentale
care ^ eru /eazâ mmmu upci ?< s.pile nn ih iem e 1agate ...e rr< r'j n De
crude »ri r aoromarc, Oecmîu rD ,, o: m _r" '-egala de
dremm ; p r-etcuu- tpr. p'v.i porte . hîfc a că se W 'tează fără prea
im îlte crn hcrti>‘ •^ poate *cia cu CC, -111cot; ti sau chiar cu
nersoape rmc pa* nă itbâ îî carnete^ nepruriv*: c *i pe
In elite - aZ vai CCi t*.r pce or . ivire 1£j * c\
Pri arc a’ if a c i 7ă dri-_mr’ p-c * s C ăi iii Şl s p >> vcii a h
coi CPUnioi u o: r M u'ic pcr'- m*ie ci i ..am am ■ u : r -Tape ut
:<u-au p<me^tcv c i aa pieid ur cai pu <r. r-rie .c o .a p -c u r id din
caiiza s-r g ■t**>i * r ieê°’ r a av «ynam^ ă rec;re'tul că c- 'p i e r e a
xu.pecliv ă î ’ UîX 'rciz^ri pr-eicp DOt detec:ta ^ i- Vo
dn mei i în v ’ 3 FC . <t mernor ~*:x :h_ 1 r î •şi dea 5>ean pur şi mplu
peim: că aceştia = d in urmă pot fi p c a im plica ţi Ii . « e t i să-şi
de;_ m :m e a r „ m m ■ '.mece într-o m ani ’ va De
îlTTieJ prietei 111 pot fi IÎ1E1 SC»e- ' S;j i c e h v. mp om
r ~ ' j* * -> ^ J iifn î
c . i : m ** 1 >, ’ s „^ r u -w" re mite

r» D r e i r : _ r o '•„ *cr r<l _ p- wr- £* P ii -J I -f : r Diurnă
c p ; * oe m m , -' r r u ' m !. Cv-, c e lo r la lţ i în ’• - 1 ■ r de
>=tT'-'cj^ „in» 11 -vf r i; , *r r c _>vrp i ..* p > î r f n'J UPIÎl-
.•mm-. m x D . p* im - x x » r --*1 aw m ., ’ -e ilinitp la ti
R E C U N O A ŞTER EA U N EI PR O BLEM E LEGATE D E DROGURI 95
îfijrcCkAî ' o o ^
sau aPM ’Lc <~C - : 1~ U Uctlld p&l i i
not se^l' " •' A» /*Ui • c ib ts n u itt
AgaU U p. girn aiin ci tôî ineir
nani *-1 *“)?4 ^ 2 " - * 5
ti eu >-■ -ab ilitate legate de pi
riorra~ - ;lte sai
n. uG - ilar d ispariţia sau d<
Copidi şi a d o le s c e n ţii p<
jbsenu
COI ig» . A ‘ ' . / .'G
taa a p ■ „ U >.n ( ( " __ 3
m pu " . ) . r — r^- - e poate m a n ife s ta ca o hărţuii
COlcgM * rara ^ usuruL r o '• m u fr e c v e n tă şi m u lt su b e stim a t!
pre/eru ''„JA " « x m d„ ' : U - t :U d ro g u r ile p o t a d o r a u la curşi
Pe de a* A u u o r r i i ! - ' i. tu r o u o r e lo r d e c u r s p o a te constitui
un ird u f ? -*t r* np uram - c , . ; e d ( a . r, s :i
deci1 au . >ţu»u1 t ra u a-< r*cm u a,
de p m U m * ' *: *0 ' ' v ^ u i - “ < c r * >
jr»m~UU - a r c r a u <t ^ ^ JLte c a u z a p T iM< • r ’T* m G ‘ 1 j
- v c J b i _ co m i d in ca u za stre su lu i a v io len tei dom e^
ă .1 ik unCCG1 ~ npilului a * * 01 t* " 1 ^ ' 1'
ra m îic -- u: a g . ' . j m r X M' A , » » . î i . , m- <■ -
noate . : V iJen.. n w *i <! > < » ’ - L _ .0 ■■r „ , r
pro ~G - i m * 5’r a inocem J J- | i l !v . .

D x -rU it '• t i / . i a r p u te ţi iy re su p u n e, p e b u n ă d rep tate
■' • 1’ , L t ne).
nbări sub asp e c tu l ^ r _ i *:>r c a re p o t indica o p ro b le m
legate G d j
*5 y n 3J" fi J"^ « y
-tJlULwC-lC*a activităţi.lo r s o c ia le sau recre aţio n a le
d U_ •
du. cm ^ ’u-r s o c ia le în c a r e olD işnuia să se im p lic e în m o d activ.. D
mui a s t ă m e d ii . ... â f i observ*ită ca o p ie rd e re a interesuli
fatd J • ;re sau neg ;iijarea u n u i hobb >y care o b iş n u ia să fie foart
.nm " ’ itru persoai u , r ectivă. In aiiiuinite cazuri, o p e rso a n ă s
pom rU p e neaştep ta te dir ' ’ V _■ i • U< . U '' I ( - 1■
r% t ^ ţ « impresd a că soci„alizeaza p r in ra p tu l c ă „s
distra-'"'-* u a ■ y ceea c , poate fi a d e v ă ra t la m ode

_/■- î.irican d . . __ _*o - a ’ a 'UaM i
p m m r,a-C ->s pcv f c Gutîv tiis, m _?d'fu ai _ radradlă ? gra.tu ,,.»i
ir-jjM 3c- • '*rv 'u-i-' <m. 5 -iar de
j rec <J st r >.a ujg <3,3 r . •'izării
j 3- : >. r-d ■'i_a - u,.. ,<>■' *i:jie în
m ^ a ~ ~. i •'*' poate
• ■•« - *u s ^ i- m , -^ .pune
»c ,t • v r . : a n t . ^ - r A • f r e™n agată
«llfjlC -. r<»e a P e i U ÎO D ^^P ^ J d ic O e J ’ L 'y g i i

ce a r .a n e p c t o b s e d a sce n a .*'$ tr
-n p- Tn | p r p [reduta a ' i ' -ă c \ a sJd rc:« _"aspr-ce r îh î onportant

„ .irn pe n r e d p->,ji: v v ’-'rtp ; re • .. c -* t* e p r '.rană ce
.r '.v-.î s p ',- ^ 'e r f egaiă ,is z r ) C P ' '> e ,C-_ire aprofundată,
aldllc,, a r a r ^ •ntar a.:ului urci r e rv panj2 reprezi *nă iova.iorentul
do d u l şi ra d ia ”i r£ răpi Z1 Ct. care vp *">e m r c u „ r ie c tn d Oc -soană
r YvZZ r . a* „arc.i -ÎS*c defeîCtilC ‘dS3 ' ?Lll CSIte e:fectuată î n mc f Cc giijent,
a te rr n . ita r a r io p j ; va îi c icienta îs te ; i r rv t vp 1:C -penalist
' î *Cl.K i^^totdeau-11 * „,ă e v “ uC c1e s e p u *c e \ ■nţiale discu-
tate a u pr i«i „ l a fa c rrr •c ifc„ar» H i:;n :icalive aie cc pllfi .ra i rentului
şi indic 11 3ac CH’H”' (se io „ '' ic.: ii c i s cLiUX\la te a şi I n Y v . n r-c ţia
vă p e r -3 Oj J C r î îs p c s i |i a şi t U d r a ia le :
C m ;L j iC’e : 11 şi alte r e i ^ t e - ■ fii ^cC' t ‘i, , -«coal a , se î ' -ciul,
k^LL, r, .
»î* O-v .,riî e ş i i u te:re s e l e acitivităţi le re :creî XJ , P p , e c îa l: V U pot
V r * a -:c e - , ■) n a ' n 1 i s ii p l i m e e t 'a r e si e 1a m e n i.b r ii fa: r iJ u 1 ae la
o n efen i ;;a u c o l 0e i de se n /iciu t:are îi | io t ajuta iii T' r- <■c -'’d J e
o i o. pot
1o ic- ? de
r . _ ara^ă
CT.VS. K L L >: D E P E N D E N T * DE DPOCLKi
totuşi câ acesta este un stereotip com un, deoarece m ulţi oam eni cred
că învinuirea este tipică pen tru cineva care încă nu este gata să-şi
modifice com portam entul de utilizare a drogurilor. O am enii nu dau
insă Întotdeauna vina pe altceva dacă au o problem ă legată de
droguri, iar uneori comportamentul de înv muire este legat mai
deguibâ dc personalitate decit de abuzul de droguri. Nu puteţi
presupune pur şi sim plu că o p ersoană suspectată de problem e cu
drogurile vu apela îc m od excesiv ia învinuiri, ia iei cum nu puteţi
rr.ci -va presupuneţi că, dacă face învinuiri frecvente. înseam nă ca
are o problem ă legată de droguri. C hiar dacă ani văzut com porta
m entul de învinuire la clienţi care aveau problem e cu drogurile, nu
este drept să afirm ăm că învinuirea constituie o caracteristică defini
torie a unei problem e legate de droguri
Printre alte lucruri pe care le pot investiga specialiştii pe parcursul
şedinţelor se num ără reacţiile em oţionale sau de dispoziţie inadecvate,
precum şi sim ptom ele fizice - dilatarea sau constricţia pupilelor;
urm e de ace sau alte m odificări ale pielii, inclusiv o tentă gălbuie
(hepatită) ; agitaţie, transpiraţie şi alte răspunsuri ale sistemului
nervos sim patic «reacţii de tip „luptă sau fu gi’fi ; indicii ale intoxi
caţiei. mciuzlnd vorbirea neclară sau incoerentă si dificultăţi ia nivelul
atenţiei, concentrării şi al altor procese m entale : vînătăi vizibile sau
sîngerări nazale şi constituţie anem ică, ce poate reflecta malnutriţia
si scăderea in greutate A naliza sîngeluî poate da inform aţii despre
persoana pe care o trataţi, dar ce reflectă cu adevărat datele 1 Testele
toxicologice pot atesta utilizarea drogului, dar aceasta nu dovedeşte
neapărat existenţa unor problem e legate de d roguri. în plus, aceste
teste nu sînt neapărat infailibile. U neori apar rezultate fals pozitive,
iar in alte cazuri unele persoane cu problem e legate de droguri se pricep
destul de bine sâ păcălească în m ulte feluri testările de acest tip.
Pentru i stabili existenţa unei posibile probleme, vă poate ajuta
să vă mai întrebaţi ce anum e a determmar-o pe persoana respectivă
să vină la dum neavoastră în acea zi. A avut un accident ? Studiile au
relevat ca m ulte acc’dente g o sp o d ăreşti. accidente de la locul de
m u n c i sau accidente rene re suit mgate de abuzul de substanţe.
Persoana respectivă a avui n tentativă de sinucidere ? Conform
studiilor, m ulte persoane care încearcă să se sinucidă au probleme
cu abuzul de substanţe într-un sens foarte real. speciali soi trebuie
sâ pună cap la cap dovezile, ca nişte detectivi psinole-gici, iar în
multe cazuri, dovezile pot fi indirecte, vagi sau circum stanţiale, astfel
ÎRCÎt este c : : e . ie , cm
intereievatS -c k arm ă ! " • « '= '• ■ !'--
Probleme zcm c b de itxrm mm. ^wi nervă m ,
^ u o a e u e . ■ - A b > - ~ - vf ; W -re rk ,
icekei
E S f f l -------------------------------------------------------------------------
SIMPTOM!E PE C A P E i_E kEDEA PERSOANELE
A P R O P IA T E Ş l C A R E p r . ‘ ‘• t k f i R A e P R O B L E M Ă
L E G A T Ă DE D R O G U R I:
» m o d ific ă ri a ie stăm ae s ă n ă ta te s a c aie m fâ ţ;şâ r i,

» m o d ifică ri aie c a p a c ită ţilo r cognidve . de e x e m o d . aie m e rce
riei, ale c a p a c ita te de lu a re a d e c iz iilo r sa u a le ,udecâtîi,
» m odificări ale perso n a lită ţii dispoziţie sau em oţiilor, m d e o s e k
a p a riţia e x tre m e lo r e m o ţio n a le ,
m odificân ale co m p o rta m e n tu lu i, rutinei, valor:ior sau reiatelor
«nterpersonale;
• p ie rd e re a in te re s u lu i faţă oe ro o o y u ri, e v e n im e n te som ate
sau m o d a lită ţi ae re c re e re care o b işn u iau sa ce im p o rtan te
pentru p e rs o a n a re s p e c tiv ă
kd , 3 uD’ ^ e ^ * a " e pe ca m :e c o c '^ cP=e a u t: c
• v rto -^ a tu m ente de a.ţ i a e s m e c cm
• ,e:<cema de 3 discuta d^sn e v ă z v e a -irnq^ p ,
• p e m o a n a re s p e c tiv ă da - t a ne ?.t „a n ne c m u c s W e
c e n tru o m e ie n -e Tn ’oc sa dea n ? 1_a-ea c v.c_ * <-r
• s tă ' sa ^ e ^ o n -nadecvate m ac testere catcu su> s u e n t-
• ■ d e *'z c e ‘egsde ae acuzu. te a v g v
pireu m s t a n m - e c a re 3 j - c m A s P e r m a - se^m u u r^ v
ucuî.
m :D e c e a c.c , cm 'v m m s?t n su . dig,
• ~>ni ta re a " acu J e - 'k s ~ . n „ ~*n *- m - ^ m -’ ' -
de ca "ăntaş
Nu u ta'* â a c e ste c*'~’ P c -^ e c ? z r r - cez a , $ 3 m

prcc e m e c e m g a m m m ~ s v e v - v ă c ~ rr
cr nd^t a c la m a r e up V -«~ 13 c
" ' ' te de
e ni bi de* nu
ai rei esc ^ -i că este
^' - * leinp:ie t “1 recite de
-1 < ■' #1 ' . 1 ibrilc ■’ d ui i t c - o r m r e la
d - i.-’i'c r d k e C ..m n ţa i•apir-rr 5rH către
dcddC J!v Uc a o m l e n u m itică. AC c-de respon-
u u i i '* * ' ^r. a m u lt d e la i d e o bic n i aplică o
m m a riscu l _> r ti :n! *t îdC -a . v .7 a'<ut de
A 1><'< 'CC •dîd.'jt.' n« ?UTJ C >â cunoască
«ănătaţn m o^năstării
duf > '• *T. >aT aceste
i ’ceialist, vă
r -c*' o e ja j j â u; i J u ru- purn-iH v. » *e d e n m n s e u n a despre
*E „ _,c-d di c a p iu <Lsi ? i E> m ă m u im nlre r e s u r s e privind
bii* " n i - m n i ii/ 3 r . ' um» î r ) , wU a m e r r x . E ’' de sprijin,
o e d / . eifvVa e î n n o r a r ă p m , d :e >cr» mi im ri-.udude p e n t r u a
igm . o,,m m e u c i m i n V K t e r u / a i 1
IE un g j. u m j x t -arcei - v d a r i e , e - m ,ruo< : ta.'d că m<cti n«; ite că
, a .V : ■; .a ,, r . . m u c J. ' n iVw _ m m u n . d m a ale
- d - 1 • L .d - ^t e ; d - pi. edem e Ev_de dc d - d e n , dar
-i ' e î ! p ,e e du î ' n e e n « - cn- p e r o a n e
- T , - a -j ,d -e - a . ~ >n e s d - - ' >: o n u v un
. ’ ' _’ - 7 „ ' e ~ , 1 , ,. _ -.o ’ __ ~ m n ,n, o
4 î p , * 1' • , ' r r - ' . m” " - - - , i | *- -» n J
1 - ■ *> < ■ t» iacă
*c. " ' . c 1 a . .* * * ' m ... - > -*ă o
r.,1 . m . ;• ' m i ' * m~ - 1 - » i CC
« , n' * . m eze
lotuşi : > a .uă Cu rj - v - 1 p-< . »
SvJ.i- »*“ ■‘ ''— ’“■*“ 1' - -* * ' i~r
h eroin ai *â:r>ir< î n c u i a ţ i n . e. ’ l . u t1 •i j. ..
an '■a
nene o» v n >n• re a liş ti aia
a ;rterori.: J /t ali V*11/ dl 0*1
în <enij s pe c!a !işti ! p-e c^Jec . a r „ - ac
via'»! ecre a 1 revai ta' e m ai ~ m e ^ c ' ' - i a v i'1?
cehii ^~1’aWr' a»VswA-.nî -.a j au abc arcane <e ma
Xu vi taţi cii probie m vl - v'C ^ * ,k-~-"’*• - ~ 4 n p e şt a g ita ţia ;
fi det einiii ■~S|- ‘■4 ^ alte iac ra ri _ce r a.. * . - _» ir
jetiwîl e ? eeV - * .
nasc iieiV_ir; i. eie r igieiiu ^ e r îl v « - .i i , t 'u v a „>
3 ivesc ~a , - l e n e 1Pe N.ce-vp.. a -.a 'vau ,‘ic f ^_'cir* i i"
>i acea-sia v alte l e n t c i c - r t .- • ra _
uf US*CU 1 --uCi i O . „
indu^r 1 •a » j ,z a O r ., _-
rîu;' - „ . ■'aieis t c . < ■ - 1
l)fţ 1■I» » n r'.t' ; f’

’c.t: ■i'> î
î i
* :sl i
M,!
i
102 C O N SU M U L Şl DEPEN D EN TA DE D RO G U R I
u- ciiftc rr' biio.Rt ineiou u a< um< r . c r caxu tr >vgwra , D'Îr^litav

, iu â - m u c i de prcolem e UvcUea birui ;?r>-ise rac j redatei ■„:
jccc* >: Rn : c e d'tus» de o e o o a r a care o t p ro b ’c-r» .agacd^ă ; p
u i _ . r - _ *"J*- u u C n ^ n rae ^ u m u u u, ii/Li -ca *rcblerr.c
i> £ o ’ 1 ^ ^ O u r ,„ - ’>, n -- . ' e a d;r,
>i . r j , „ u O m> gur- o r c ; a u ,r u “’â ru 1 p-_~rra ._
C m c : r -o " ' ;a - „ tu r - o a’ a u ie „ n
^ n o a ş t e r e a e x i s t e n t e * ^ a i rn u d c r p r o c l e t e
Ide o n e m e t c> 'ei o ro rd u n e le z a u ae m u g u r, p o a u >ă ue d °ar un

iu,?p vi LUgo. v. v„ p_»t£11 curb ii. d u cap u c—-i - u c persoane
cart Ha p ro b u ue 1egate dc drcguri au si alic problem e de sănă-
a u *;r' u j pe- o u ă C o d e m o r e aceste p .o t Ur. e p^~ a o con-
u c u â < ‘i,* /âr,: di ogari lor dar p e r ’ru mm o am er rrctu ein ele de
-'ăiiâota o r p c t - M ru a b le n e le u g a u de o r m ur, Ii.djdereni de
o iu ire j :r m u m u m anifestai acestea, se -m pure identificarea
_ro E c u C . • „ u e o u C-u-- jo ; emu* .nu dcp„runu, a de droguri,
aude, : u-, a u c u ' -a punice sca - n g o jir c m t n a n r-e to n un trata-
uieie bc succes
£ \r -m a se n e de sim p'om e soecifice pe care m em bri lamiliei,
pr:etc’>. a u u ' de gmxiciu >i upecialişio »e got d ' r u pentru a reuşi
7ă etaCdcmu* daeă mai există ,v aite problem e :n afara de utilizarea
J u g i u u r 1J^r'ificarea U ioi p’obtem e de m iăm iu ue ordm mental
sau d a u p e, aiuia o „nurouă persoana să a o e.eze la sem icxi speciale
Pcti- ru „r O u e . u u pe n o u p e u m -m iubită pcr.u „ u t p: ieten sau
^r»leg de r. perum a-i eteri aeest>uă cele r. ounc îngrijiri
posibile- ^ > i,? i. u e r u iiu tiic ii acestor ind.^n x u .u n e i jm e nu face
cucii u Uv m m e„ privire !a PCGibditatea u n u Oct proP’em e - nu
arjîf, n u _ n e nu eMt prob-carta Cuca o p se r p- t a c . i.e existenţei
joc i u ~ ^ u ' t o ' e ttePr ie *ecom and -rp r aduau amărunţită
t f c c !u a u d - că o c u i ^pecm lut cure are o v p ă î" ouârură cu
u n . pr> dc u i t a ' »e >ut c^wingia ut>s p c c u u p u u s u u c t ie _imîcă,
vn rs-r v j*” ^ 'pe_ta(.sr u dr-mer ,u> -ă'ăC uu .neurale, cu
p ,t j C . ’.l UTUiij.’ _ ,. tavU rta - a S1'T/(.iţ 1 UupaDi1 UCe>i v.a.r.CvcV't /âStfă
STUDIU DE CAZ
R E B E C C A E S T E A G iT A T Ă
R e se c ia 6 5'3 £ OtiVâ "-C >3 3 Cb.s r '££ mT 'CI. 0 "r £5 3 3'j

p rOP‘€* 1i ţC'J-3 â ~' d 0 0St*r "»l j «ic; .5 ' _‘>5 ----- *
râs s l a b e a r a t a câ c e . j m. a s t e " "aa :a ~ar s*-- o ; .
desDre c e e s t e vc> o a E i m s D t ^ e c a 3 e h g - ca c u m t a - a
a g ita ta r m a s ă ş c a c a m s ă *-e j r n v c m e a — s* r
a o D s e r r a t câ R e b e c c a e s t e ' " ' a r t a c i a > c â ~ 1 , =.a să
1 o r e a i r r a c e î o n a T i D e a s e m e n e a ,m- ~ e s o a ' a a — a e r r i>
câ a c n e e a R e o e c c ă i s - a a g ra - a t 'v 0 0 0 . c a r a f e c e a c e — ' te m
săptam îm
P rn jr m a r e ce s-a ?n tîn rp la î Cj R e t a ; '" a 7 C r r 'S j e ^ a e g / "
1 Suferă de tu lo u ra re a ^ 'p e rk m e n c a c*1 d ra c e Je a t e n t e ' a E s '
expusa la a lco o l s a u la d re g u r ?n s ta re f eta.ă ia r a c v rr 'e se u
sâ se v a d ă s mot o*— M a r d e ş t i s m vTome n m c u r a - me
iU b u ră n m e n ta le m a jo re 7 Es*e ar. jz a 'a sau " e g 'ija tâ a c a s ă ">
Cure s ă -ş 1 dea s e a m a 0
Tulburări de sănătate mentală asociate

Comportamentul psihotic reprezintă cel mat evident grup de stmptome
legate de sănătate m entala care pot ti îdenuficate. Term enul psin o n c
se referă Ia faptul câ persoana are o tulburare m entală care co n u l bme
la apariţia unor senzaţii sau convingeri fără corespondent în realitate.
Senzaţiile care nu sînt reale sînt denum ite halucinaţii u om fi
percepute prin interm ediul oricărui >„mţ De exem plu, halucinaţi de
auditive sînt percepute adesea drept voci sau zgom ote care în real bate
nu se aud. iar uneori aceste voci îi com andă persoanei retpectr- e >â
facă lucruri pe care aceasta din urm ă nu vrea sâ le facă H ak njnup.lc
vizuale, uneori sub fo n n a viziunilor. înseam nă a vecea D e m n cam
nu sînt reale. D e asem enea, ha! uc inabile mai pot fi tăcu ie E m p u p
cu pipăitul; pot bietude percepţia unor m ariifesiăr: corporale m m
nu au lu t m realitate sau pot f: olfactive. împliemd simţirea unm
mirosuri care ru există. U neori, oamenii percep cinar geston pe
care nu le sim t de fapt
D eiiûnic. pe de altă parte, sirit convingem sau sisteme de convingere
persistente care nu au fundam ent ;n realitate şi adesea o fac pc
persoana t_are le m anifestă să devină arxxoasă sau paranoică Multe
a>H
* ir .4
'".''lir
'j criţă
cinatii
m in e c o m u n e ale sch izo -

p re s iy e sa u b ip o la re ) şi
văin că a c e s te simptome
sută. D e e x e m p lu , dacă
l u t-n . Je , .3 i. /.ut c e v a fugind p r in faţa
■o umbră. E ste p o sib il să
;I.v -s, ' . m F l’3 m .r e d a r a tu n c i cînd vă
’ ' • U-_ .... "■ vă p riv e ş te . Halu-
; - r i '. k U jCu u . tî ;eA . o o r. rc a z ă , iar
o a j a j '. • • j„ ic o ' -o ; ->cmit de
-> c-ce : „i >a « r„,:u; . . „ ucn -> u pc baza
n o a<Je m -.A mm.. ; .o c ' p _D m n p to m e
13. p Ot 11 ti Au« e r e i.; .nedicamente dacă
:Ct SI d..,. 1 perse .j _ . >,.ză de un tratament
rr ă in m u a o r ,*ur„ :»că p o a te co n tro la
ia r o> tniuo i i ue ; . r o- n 1 r J ' s U O i e anti-
rr u Cut r.^ m t • . n : J J -. x i i i i i . c i care
’r v m c î* „ p“ . * r> i ’ p -m o n ee
re r c r o ' . A . o ; j C - terapie
• _ jirim -c mp u i3 .o ’-v ,r a învăţa
m m- ' . • 3 <_ 1 > ‘ m o i vezi
~ ro : m ! - ^ o r >- u . - 1 > _ Pnrări
sta n ţe . o.araî, ocurenţa compor-
. A tu n c i c în d apar astfel
în c e rc a re a d e a le stabili
n e p s iiio tic ă , d a r şi de
n* (de e x e m p lu , metarnfe-
: ce s im p to m e psihodee
rniite p s i h o z ă in d u s ă de
IGr, rO N S U M î. I- SI D E PE N D E N T A DE DROGURI
despre autom edicane din capitolul 1 >. Specialiştii trebuie să ştie ca

un modei ciclic al u tilizăm de substanţe, care paie să corespundă
schimbarea anotimpurilor, poate sugera o depresie sezonieră subiacentă,
chiar dacă această tulbur are nu a fost Diagnosticată anterior Acest
lucru este adevărat îndeosebi in cazul persoanelor care locuiesc in
zonele cele mai nordice ale Statelor U nite A stenia sezonieră poate
'A nu fie observată ae specialist dacă acesta nu caută in m o a expres
un pat tern sez.onier al utilizării drogurilor.
Dacă un m em bru al fam iliei observă unul dintre simptomele
m enţionate anterior la o persoană apropiata, atunci respectiva per
soană poate fi deprim ată şi trebuie evaluată de un specialist în
sănătate m entală. D acă o persoană apropiată îşi exprim ă gîndurile
suieidare sau se descoperă că şi-a pus afacerile in ordine ia vîndut
sau a făcut cadou părţi im portante dm proprietatea p ersonală, a scris
un testam ent, şi-a achitat datoriile e te p , atunci ar fi im portant ca
persoana respectivă să beneficieze de ajutor cît mai rapid posibil.
Sinuciderea este o problem ă m ajoră a persoanelor care abuzează de
droguri, deoarece un m are num ăr de tentative de sinucidere din Statele
U nite sînt întreprinse sub influenţa d ro g u rilo r sau a alcoolului.
In m ulte state, specialiştii în sănătate m entală sînt obligaţi de
lege să evalueze posibilitatea autom uiiiârîi D in cauza ratei crescute
a com orbidităţii depresiei şi com portam entului suieidar cu consumul
drogurilor, ciim ciem i care lucrează cu consum atorii de droguri trebuie
să cunoască legile şi procedurile respective privind raportarea posibi
lelor autom utilări in statele în care se practică acest lucru. In general,
este im portant ca toţi clienţii care au problem e legate de d roguri să
fie evaluaţi pentru o posibilă depresie şi pentru ideaţii suicidare,
precum şi în privinţa istoricului com portam entului suieidar (pentru
mai m ulte detalii despre evaluarea depresiei, vezi capitolul 4). De
obicei, tratam entul preferat pentru depresie constă dintr-o combi
naţie între psihoterapie «de exem plu, terapia cogruîîv-com portam en-
talâ sau terapia m terpersonală - vezi capitolul 5 < şi faim acoterapie
ţantidepresive) ir. plus. o altă sarcină dificilă constă în stabilirea
problem ei care a apărut mai întîi, depresia sau utilizarea drogurilor.
D epresia poate fi o consecinţă naturală a efectelor reluării consu
m ului şi a proceselor de sevraj care survin după abuzul cronic şi
acut de substanţe, prin urm are este observata foarte frecvent la
clienţii care utilizează droguri Totuşi, unii dintre clienţii cu care am
lucrat m i-au spus că îşi am intesc că erau trişti sau deprim aţi cu mult
timp înainte să b arim ae drog-mi m u ae c ă n u r ă od-d n c d
depiesia r-u :ep r ezim â intetdtuuitu o o: rx e ’J r z d , ci rnulc d c j
antecede'^
u - ’ — - - o - " - ^ ‘ ■"
~ - '*7'* - - J~ . • T - •' ' * '
<\wt StC . •> b -5 O " - v ’ * 1 ’ - '
em oţioi ^ 5 - Jz am , Jv> u m - ' • ' m. d d . *
totodată Tm C p , vmcXX ”' i C„ r - ^ r’ ' 1
energ*- >n s. x r-, ’ g c*'<z. -i~nr, ^ - r~> b r >a „ . m «1 -
unu’ ex-es m cnerg-e - " - îd i m r mm *
pxeci m 'n : * 1" . ! . '~< » ^ x •>< ~ •< •■ 1 ~ r ’ - m *_ mu
mrnpormine- * c*u c .r Dg i cu - 'u - i p - "u _ - - d u .
"*\ g1'? i i ’r'< ' i Z * 1>1 * rf~Z — S. — „r •J , t , O • ",C > »>% r
\aloare? ^ at.ceuuă , s ne Ui p *x-e x rc~ ^m ana ctc. \ vrirKir _' £«■ j—i;_
rapida în p<-rî-3 a e r'iă SI - ne' ; > coensetă ; cap ' IU n
judecară . sau fjg ă Je mei *nsa ’e i-,-icrie ^ ^ $ ''CiOuC.l u„,
■U»! fbr ft ^ ece i ^ C&TV "r£ •'"j ,f- _ ut în 1 r- - -re ^ .arc nţa mai
m ukor ; iGiê n ei s* da-'c. aceî?»te simpte cr - »i -

%’aîa pe ri sa?*e resn t ' tive. 1 ,»- eniMU mari iaca! este > I ^ „V- wU
■de c'C1^, O- c .. CC v-<xCt- ’ 3-lică in tim pul căm ia pic r - mi u
poate P »rmî na!" v i j :-n: f ■îerP U ' ită dt O m - . 'bêr
astfel d^ Si*~îproirx ia u n pi ie"er. c . . la o ’ cv fp: î U.C " 'U O :C
ca dccn ^ ri-i re c re a ., /,xC. cs fx e^dic ic c ă tre tin spcci a îîs t le
sănăian i' u ~ o ’d
Tc~ o r m c O m te c. ^ i, a ..’ x-n i , .,- d — ~ ~ ’ * u<
coirpotm n -„ine cm c r~- i ie t i k mar m în ~ c - m /m p--' ' mf«
să rm m - - p r u m ^ c s 'a .ă c m c- j -.c " m - u - ~ ^ ^
anu b»u_ •, ila~ + Qp ac'td c* * n* - -', z5' d 'D :
TIC!v < tiS^ d e d r o g u r i ; d. -CJ c ^ c : t i u . t u - înt m ai
tPJ It d eci -^ :C c j «- J ” v ‘ lor. D e a s e m e n e a , s p e c ia liş tii tre Wiii c
tic e r c ; ’C î Cc fa p tu l că r:iscările d e sinuciidere Ia persoai ie le cu
m ir e ' U,r -,L î c - ’ t l e u -i m a r i în tim p u l i - 7r. s < me sau
de r c î ’lam e {c • H ^ mr-r Ip p o t o fe ri ene j , ' •
=■ ''T*' ;prinde
actul ^ . c <u .. -c r d ^ " u ;,: oc ^ "'cb^ j , - ■'Vil
Tuib * "r ’u ’'«c ^ 3r- 'U . •; L-i-v . 1 “ X n n u 'T '
care 3 int"',: ,z z z -, p - '< - 5 c n n r cer ^
S 'T r ‘ "neb ^r? z* *^j m u . . ^s n n - ,r ' P ’r ^ . >rn r ~ -
i r a m t r ^r -1 n^ i . a c;f*. ' n .* u ^ p c„r ~1 ' uc ' . a
ca p n c t i "
108 C O N SU M U L Şl D E PE N D E N Ţ A DE D RO G U RI
U n alt ansam blu de simptome observat de obicei la persoanele cu ■

problem e legate de d ro g u ri este asociat cu anxietatea. Pe Ungă
observarea celor m ai evidente sim ptom e, îngrijorarea şi agitaţia,
persoanele apropiate m ai pot observa reacţii exagerate şi extinse „de
luptă sau de fugă” (reacţii aie sistem ului nervos sim patic), pe perioada
cărora persoana respectivă pare tensionată, încordată şi copleşită* , f
sentim ente de team ă extrem ă sau preocupări exagerate legate de |
ceva rău care se poate întîmpla sieşi sau fam iliei sau atacuri de i
panică în care persoana crede că va m uri şi îngrijorarea că poate fi
vorba de vreo problem ă de ordin fizic (de exem plu, un infarct, un ■|
atac cerebral, can c er etc.), ch iar dacă m edicul nu constată nimic lit |
neregulă, în plus, p ersoana se poate tenie foarte tare de anumite J
obiecte, experienţe sau situaţii şi poate face tot posibilul pentru a Ie f
evita. P ersoanele care au trăit traum e în trecut pot sim ţi uneori c i |
retrăiesc evenim entul traum atizant şi pot m anifesta anxietate sau |
îngrijorări ca urmare a traum ei respective, inclusiv coşm aruri la |
tim pul som nului şi posibile rem em orări ale experienţei cînd sînt |
treze. P ersoanele cu problem e legate de d roguri pot fi supuse unui |
risc sporit de a fi traum atizaţi, deoarece utilizarea drogurilor le . |
amplifică vulnerabilitatea faţă de victimizare şî le poate duce I
anum ite situaţii In care să fie supuse unor violenţe. |
F v ^ iă îHTP
c ir ii'"1 lt
crăsătm- c >'r -î*
«mrim -r
uata r' - r '-‘ r " ‘ '* r
n1>sib«’,ta a . . - n '* >^ - -• - *' « ■
exprese :’ - Clî*': ...
muirim- - m . - i r D - ^ m ă
obse^m-c n o u -J em._ > nn ^
earaetenst că tr ^ ,- : t3 L i .f'x r -ap? a.
r e s p e c t 5v o do -mcm olm vcalumm m i e i i i a .• t ^ C i ' _ .m ^ m
cau/a îăm» t ale p :d n îngniordiu e \ nu u .ouate c t m icreb; \i!. „?
>anâtate sa? ane obiceiuri e x te rn e care p a rmpimn ^ em <_ -
reverifkăT-'le, num ăratul eb sesw şi v_hiar put te rm in ritualice d_
comportau tem reoetate n c o r b n u u U b u i rolouraie anxm asă Im am
de experienţa u re i traum e este str cv ji ;>usi-traamatie cam po m
surveni dună ce persoana ^ eso e cm ă s-a confruntat n c r dezvasma
aroazme ?aa vu un evenim ent uare '-a p m în pericol viata
Fob'V* « om iri legate de ^biecm. cxrsneuţu sau situatul ropn
zmiă o experienţă ^ o rn a ră p e r tiu p ero a n ele cu probierm legate oe
drogun D e exem plu, f o b i a sau unxiDan a sociala ap am
Unii dinţie c iie rţn m ei mi-au spus că au ? mmput să ’j b b /e z e d reg u n
ca moda diate ae a face iuta anxietam Si îtK e n lo i legate dc mtuaub.
sociale PefN.iareD cu fobie y u i d â >ir *,i ae- «rcl s tirie rire Mmm
uşor. deseori >mt perrceţionixtc Dant m t? le d eterm ină să se
cu asprime pe ele însele şi re a ip o, di ob*wn an anxietăţi «ouate ue
perform anţe m s u n a m ’e semm c tr m *r; l m evite 2..m m nle - •..al.
pe cit pemrnl din canza m grn uâ«m u Urna e d e n m t i c ş uc . şe-. T <.
asemenea agorafobia e n e >- D b u rv n de ' ..i.ntă ia m m ?a x-v . t c
au p rt bierue .... u t s e m n - f ' CVC \ ryij: : • '.e v .1.' m c n
unor lo_cr «de m e m o lc m m r tm dm - k m o t r i r a 'm , . - -D «î- . _
rate. '■•ncU -no uni r mr> . f -/a se poate - i r - ' .'•<nă du , ^ ./" „
se t o r . -a .. : n b*. tă, persoanVă p e tre ce m b ^ O’-' „ u,_
evită - vc ^ 'e j.r m . . n lo cu ri. Agio raio b ia j'• n .t o l u s
conm?w l z j: r, ; m s x u t > o tu . m n „ * n e r -' >»,x m '• p e ,.
se m m n î a : • m ed J t s in tr-u n îioc un d e it.. O *•?'•''
p rn i! i1*o > ! - ,r c m . m
S n ^ v ia,■' ' n e * ^r.„ că anxieta - ) 1 e a J > t o i
CU CC5,v'Ca £isO"Ci CU este fe* m~,4?d . ’-4 m m si ^:1 o P f e /t m _ 3 .
110 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D RO G URI
dintre aceste simptome ia un client, sâ evaluaţi şi prezenţa celuilalt.

D in nou, una dintre dificultăţile evaluării anxietăţii ia persoanele
care au problem e legate de droguri constă în faptul că m ulte substanţe
pot induce anxietate prin intermediul simptomeior sevrajulun prin
consecinţele copleşitoare asupra existentei "'.are pot rumeni din
cauza uiilizăru dro g u rilo r sau prin interm ediul modificărilor neuro-
ehimice pe term en lung (asem ănătoare cu depresia >cauzate de unele
substanţe ia nivelul creierului. Starea clientului poare fi complicată,
deoarece anxietatea dude să se intensifice aupă renunţarea la con
sumul de substanţe, ceea ce înseam nă că pentru o vrem e, după o
m odificare a ruveiuiiu de utilizare a drogurilor, va fi dificil de stabilit
dacă anxietatea constituie o consecinţă a modificărilor ffi.ioJogice
sau este vorba despre o tulburare anxioasă subiacentă
S enzodiazepm ele (tranchilizantele) sint m edicam entele de care
abuzează cei mai m ult persoanele cu tulburări anxioase. C h iar dacă
cercetătorii au descoperii că benzodiazepinele agravează de fapt
anxietatea pe term en lung {deşi pe îemnen scurt acestea o pot
dim inua) din cauza efectelor de recul, m ulţi m edici continuă să le
prescrie in mod obişnuit aceste substanţe anxioi-Jtce pen tru a trata
anxietatea. Pacienţii cu anxietate poartă adesea ia ei cantităţi mici
dm aceste substanţe (numite doze de siguranţă ?, pentru a se sim ţi în
siguranţă, şi tina să le folosească m exces sau chiar să abuzeze de
benzodiazepine. mcercînd sâ-şi controleze simptomeie ce anxietate.
Specialiştii care suspectează tulburări comorbide cu abuzul de droguri
trebuie sâ evalueze şi utilizarea de către client a herzodiazepmelor,
iar cei care lucrează cu pacienţi care suferă de anxietate trebuie să
tacă evaluări de rutină privind abuzui de tranchilizante. Tratamentul
recom andabn pentru tulburările anxioase este terapia cognitiv-com
portamentală (vezi capitolul 5), care înregistrează succese m ari In
tratarea acestora iar în unele cazuri, utilizarea m edicapei antide-
presive poate fi utilă pentru a controla sim ptom eie.
u n eo ri. îh lb u r â n le ae p e rso n a lita te se pot m anifesta m asociere
cu abuzul de droguri în rînduî persoanelor care au problem e legate
de drogur: sini mai frecvente trei astfel de tulbim ăn personalitatea
antisocială, pe-sonaîitatea narcisistă şi personali ta tea bonderline.
Personalităţile antisociale au drept caracteristic: indiferenţa faţă de
reguli, dispreţul faţă de autorităţi şi, uneori, indiferenţa flagrantă faţă
de binele altor oam eni. D eseori, personalitatea antisocială se defi
neşte prin com portam entul său. inclusiv p rin m anipularea celorlalţi
în interes m o p • i ~ crem inc r oct d» - e 1itnp s• îDu u. a '
comporta re'-* uc mmae; mnde p JLua. ^ : o ., j
căuta sem-dn- ia’ t D n sic mp m::m_a „den*' . n r u -
cara cter"- ^ < o m g i Tn ,■"• •d »i ,*c - m u a _ *dau. '"■: x „
inciCera x~n m ala jm ito Je a n«_„ x „ I o ' ~r * u - ' . • ■
problem- D a ra a mr _ n r ari. *af n ...» ; - • _ < •_-
antisociala i <"tu s i 1 ^ antene»^ a mu m n ~ a,*- i ^ i1 "nf '*
de d ra g u l1, ^ a ' i r a e „ j n ^ i a d u _ . '~x>..p . u ia a -
vitâţi Peg de n eersare cm utniuau v ^r,' 1r u .a i div-t-duim
Totuşi, da_ă o persoană âre are a» e ia udata oe u . u,
tn irod constant regaftle. U ‘dem r o• u niarnpi'Tarî «.au- •
pare sâ ucţimieze Cu >«nge ou,_ x „ X a să a-ba p ab’e.nc u.
conştiinţă er prix ire ia ce" dm um alune» | »--,a «uam >u : ucu
posibilitatea vd aulizaurd drogurilor r e axuiatu eu personaiuan. î
antisociala Numărul b ărbaţilor u-arc îmr .rm c euttuble aces-e, ■•ia
rări este ma1 m are decm al tem eroi. cat diac! câ e>istă ş. ‘xnvu vdit
suferă de această aîeeţnm e l 'neon com-rrrameno.! norder'i -e <dcx ' -
ulterior în această secţiune j poate fi înerprctai grecii Jrepr vOirji'---
tament antisocial si cu siguranţa o»u e x .O i '.n r a n u ^ e r ' mor,,
două tulburăru Totuşi, chenţn cu cam arc i x ai >i cam a\ca^ turn n e
borderline dispuneau în general de canacnama de a L j ă> ' de ct :>
oameni, dar persoanele antisociale put -o cu aibă această i r p rt%.u-u
Dacă clientul este un adoiesêm sa - - . opiî „ a c prez-m a c o t
portaineru antisociale, atunci trebuie loara o. com .de cuc p ix tu m u c 'i
tulbura . de ccndm ta m iniorm de dem cu rnifcd de m trp'-m a rm ■
mai poate indica si tulburarea op^zilia-itu sf.datoare urna ec iu a
putme *u m ţiortatrente itv ia u K . d^r r- n- coriiraz,ce’': e^b-T s
mcâlcă’ 5J e dorinţei autordăpi iparm'1 u C> •îrrui’rTa"mr:c:
antisocic» adult este d d c ' 1 de 'rata. da. . o i d de cbiCwi c l 1 m
modificat î comr.ortamerta-e . z- ■.„mo „ mc. s:m .
!entek>< T •l fj a t o rea de • a, c’ tulburar ea opo ; .î ; r ; . I-drUd. jore
pol fî traiU*"' C u sc.CC>: > ori i di d ^ - 1'wdii , _*c -m artam eritale
şi p r” u r ă i ’icarec .nectrul as t r.ara:u x îxempl _■ '**<1- sind ter apia
Fuli.Sx'',e'r> _ \ sd- ^ udcV. „i'î '*l a ■>,. î "•u "’Dg" - e/i Cd-p.i )l —i 5).
Im tm ed c a .u n , ruX .u ui ca dc CC*" • ’C; : t-.w . :ă s . r*oate
asocia a>n cn ?b.m tî ue o r •guri, cit 'i : ^ * 1 du ^lal.
De obnai persu ine ie d : c lW ^ ^T''' î e e r • aCC ne cm’a 1 au ZO'V "a j. sînt
talentat ş specia!: sn* a og m p ''U c rc r u ep u t CXCCSiv de s n ie şi
i . . i i u .m i m .J^ u rare
* u> , K tl j .cm • m naţionale
. '• .n n v v u m mtimente
v _m a. j j ,. m a >^rimitaţii,
. l i n a i i n i ' C n mociată
acm n a 1 mu. ’u n c ' ' Pot
, v»c viitor <•« m .<noi cind
n , . m._u> n : i m moment
r j i _ m m ut _.prn.nnl social.
.993 > dCCv li*r >am ir ă r i de
dial eciic (extren •c prevum
' V Z i ‘ •rtj.rncf’ u l meori pe
mai . «>i > 'J'îaî, m a lucra
li c ra ri c in /a i ui primul
,-Lreê
AL
Uf>
V
3 Stîci -ti -
cart p' ' -

„ii^ a -*-
îerapeaact
\' *a r-
_:::d •- v
warc p ^ -
^ratial ~
sl âCCw *
OO^Î ’' !
m poşete
a'îHv. —•-- 1
n a '/c r'j’î'.;
P©
Aitc aîe v.j

m entale "s
crorucă sa j
un alt a ' a
legata ac „_«
arc pronL-.»-
cap '
âpCiC ;■-.-
m-ra o ,,
* - -
c\ ii . .
'1 4 v'ONfUMVJL ŞI n c 3 : ! \ T ):-N ] A DF l'HOG î K1
în plus, durerea e-de utilizată adesea drept scuză p en tru obţinerea

sunstanţelor in clinici, în cabinele stom atologice, in secţiile de urgenţa
din spitale si în alte clinici specializate, A ir auzi» despre persoane
care au solicitat şi au Keneficiat de procedau chirurgicale şi stomato
logice irurile, doar pentru u obţine analgezice. Abuzul de medica
m ente prescrise pe reţetă reprezirtă una dintre problem ele legate de
substanţe cu cea mai mure am ploare în Statele Unite, iar o m are parte
dintre aceste comportamente sint asociate ca cele legate de durere
(deşi unele problem e debutează sub form a tentativei de a diminua
simptomele anxietăţii, după cum am p recizate D esigur, venirile
repetate la m edic pentru diferite boli sau răniri trebuie evaluate cu
suspiciune de către m edici, asistente şi stom atologi, îndeosebi dacă
prezentarea problem ei nu corespunde cu descrierea durerii.
Ş i specialiştii p o t fi afectaţi
Desigur, nici specialiştii nu sînt imuni la probleme>e legate de droguri,
fapt care poate genera dificultăţi atunci cuc! specialistul respectiv
are contact dmect cu clientul şi vine la locul de m uncă sub influenţa
drogurilor. C hiar dacă nu se prezintă ia serviciu sub influenţa dro
gurilor. specialiştii care profesează în dom eniul îngrijirii sănătăţii pot
să nu aibă o capacitate cognitivă m axim ă Ia sen tciu dacă abuzează
de droguri în tim pul liber Iată citeva m odalităţi de a-i identifica pe
colegii cie serviciu care pot să aibă problem e legate de droguri. în
prim ul rînd, indiciile observate la locul de m uncă, d escrise anterior,
pot include îniirzieri, pauze lungi de prinz şi pauze muitipie, absenteism
şi o dim inuare evidentă a calităţii şi car-titâiu m uncii efectuate. In
plus. specialişti 1 din dom eniul m edical care au acces la medicamente
le pot folosi ei înşişi, pen tru ca apoi să m ascheze deturnarea prin
interm ediul unor dosare şi notiţe frauduloase. D acă diagram ele par
ciudate şi sesizaţi un m odel al neregulilor cate tr d ’câ un anumit
angajat sau dacă an naciem pare să nu reacţioneze la un anumit
m edicam ent, încercaţi să vâ daţi >eama dacă pacientul respectiv
chiar prim eşte acel m edicam ent C ei m ai frecvent, deturnarea are
drept obiect pacienţii cărora îi s-au prescris analgezice U n alt indiciu
poate fi irosirea excesivă a m edicam entelor ac către an angajat, care
poate sugera că de fapt m edicam entele nu sînt deloc irosite. în unele
cazuri, personalul m edical care are pro b lem e legate de droguri se
recu n o a şter ea u n ei pr o b lem e leg a te d e d r o g u ri 115
noate M U V ' -I U' >t ' 5 -

posibil o 1 M», m - f j ;-. e -
fi o n c c 'o u a , - - m o j u ao '.- u i <
durere ; t ’ —~ : -
de RreJ'CA m -m m -a ,
T U L B JR Â R I ASO C a T £ FRECVENT
CU P R O B L E M E L E L E G A T E CE CRO G UR*’
• C , L ra stfe j : m . r : : u " d u r---' j ^ . a ua

c o ^ o j a a ^ e " e e 3 j c oare
• Tu O I a r 5 " x C5 So r>r 3 1. _» A DcGH» o <cu V n
şi fo c ; de exeror, u f o v a ş o c a .a s a g ira m n .a
■ * R* o j - â ' de o e 's o r-a tam ce ru , o e 's ? o u t a ''
soc a 'â Dcrd e " ■m- ş. r a r : i s s ‘ 3
• D jr e rea c : o r că a s c c ata pj acc ce«' ie ş, a test' m o s a i i ?
; • T 'j'o u ra re a M peosm eucâ c . d e f e l ae a îe ~ T e tu A j o a s de
co n d u îâ şi L ' c j ' a rea o o c z ’tc n a .~ 3 * d â :o a re a une-
M edL ii care aa pioDiem c Râte de ..ro g u .i folosesc lutm-1 a

proces num n t e c u U a r t , pentru a obţine mcGicnmente p en u u t / u l au
personal , R ecoltarea’ are loc atunci c r ic m trem e <aparent m . m p
roagă un pacient să-i rtturneze toate aiutR eztcele ne un ii mu. sau *b
tip de m edicam ente care m od iiicâ disuoznia M o iL iu i va _nu-ic
pacientului că această măsură este pcmru propria sa protecţi . pentru
a îndepăila pericolul miii/Gi u dCciiiectuîe a medn.ame^Tuia c e m ire
cineva din ramihu pacientului M rau u î ofem ,ă <*cape ue *» e i c . -
mente m m od adecvat asttcl inert aceste* sa nu rârnîna m .ut ..rit.
Totuşi prohabn să macacaroentcE u x f < ue _ăt.c rmtbc i _
să fie arm cate x acienţu treb ne să t u ca uf că, d m ă m fsau av --irMc.'
medica’5, ^ pip*-;) • m u- r T v- _ ’ fb ' -»,*' ţ
pnmui M u J c np'.â ac M că a~ur _ *. m V b ută cu ' m
trebuie -ă he e o rs iu e 'a iă a r .a ttiu rM _ a_ -- n-t- Ia r> ar. r^ n ră
Toau • 'L r a * ' t u t * n a ,r c a c ' ” -m m m c na „ <*
tdcntM uu.ca 'D e. r>»"-nicri„ L a a u du v ' :w , d a 7 vj, r s t ' 1 ->j r.,.
uitat „ă l a u - r ş î . u n r n. . m „ u „ ■ /„ - r
un unam n Pp de p ob em - \ l f u 'te a ca„ v ', c-urv*- _ -•
multe n;i» *i r»ru o ,eT' r - rr^ ’A iar pm - ~*t: n ^ ’ a i r - j u r . r <
în s e a m n ă :seană:.-r „ â o r o f - e m a r e s p e r u v â e ste le g ită d e d ro g u r i 0
e v a lu a re a m ă ra op rh efectuată d e r e so ecu ev r r e r f e / m i ă lin g u ra
m odalitate d e a r a b i n u i „e* „nadir» e dec t r m** soartă u m ilă , un
p rie te n . c r ie r c i , c 'i c d are a prooleacă ic^mă d r dmg*»d După
ca-a ei- a f i - r r r m m c mi ui * a u m ia u _a pr<mle::,e:e leg ate de
d ro e : n n i *»>o mam Pi fel -a p a varie u :h tspectnl n a n n e ştirilo r, al
s e \ u itaţu ^ al c c -xC .'. j *n c u re trebuie u a ia .e in p»u~ c h ia r dacă
sim pli n ic-e m n-m i r ’c » b m r\a îe m dm ? • p -u n E m * leg dă -Je droguri,
există în to td e a u n a posibilitatea m m tu n d ă! să *_xmie v nbc orobleme
a s o c ia te cam n e b u n D a re ie . o n A denom
Influenţa atitudinilor asupra problem elor

legate de drogur*
A n u m ite a titu d in i a s o c ia te -„u u o h z a r e a c lro g u r d c r p o t influenţa

m o d ific a r e a c o m p o r ta m e n tu lu i şi p o t c o n s titu i u r m o tiv de îngri
jo r a r e . O a stfe l de a titu d in e e ste c o n v in g e r e a c â a n im a r e a d ro g u rilo r
e ste a c c e p ta b ilă în sc o p u l a e a face faţă p r o b le m e lo r ex isten ţiale
is a u , m a i c o r e c t, „A lo t d e a fa c e fa ţă p r o b l e m e l o r » E v id e n t,
u tiliz a re a u n u i d ro g p e n tru a fa c e fa tă p ro b le m e lo r n u c o n trib u ie la
re z o lv a re a lo r, ia r m m in te c a z u ri p ro b le m e le re s p e c tiv e se vor
ag rav a D e o b ic e i, u tiliz a re a d r o g u r ilo r re p re z e n ta o m o d a lita te de a
e v ita p ro b le m e le m ai d e g r a b ă deci* d e a Ic re z o lv a C o n s u m u l de
d ro g u r i p e n tr u a fa c e faţă p ro b le m e lo r n u s p o r e ş te c a p a c ită ţile
c lie n tu lu i d e a re a c ţio n a în m o d c h ib z u it ‘a a c e s te a u n i nu il ajută
să s ta b ile a s c ă p la n u r i a d e c u a te d e a c ţiu n e în sc h im b , g estio n are a
e fic ie n tă a p roblem ele»! n e c e s ită a p titu d in i n o t de a b u z a r e de la
c o n s u m u l d e d r a g o n p e n tr u u e c r a a p a r .u a u n o r a n r n t m e noi.
O aîră idLe m e m o r a to a r e p e ^ a re o p o t av e a e f ie r tn cm e a c e e a câ
u tiliz a i c a dîo*m tu i n ale c o m p u n e a ^ e \ a m u m m m lin ^ e ţte din
v e ţ i l e Ie r Ev ide.a . J r u m bc a: capac.1ta t ce de a m a u r;; plăcere,
re k -x are alte e f a c p o m t se . a: feric u u do c. m p o z iu a lo r chim ică,
în c m c u v U iU ş in f r u om umple g s .i i A um viata o a m e n ilo r
D u p ă n eA rctch d m g a r n o * ^ r s i p n c , g o A r îlt re m ir " m a rc a re a de
o e; fe e ţio o u n , si A - »A m fc ^ '* ie :„ , i e u c u a „ n r - s U d r . t m pective
in io c a e a c o b z a d n g r penrr-. t «c c tu r.p c m a m c mau m u ltă logică
'X .c n re r, lu.ia
RE C U N O A ŞT E R E A un ei pro blem e legate d e droguri 117
T entativele de aam m cd im n e p o t fi p ro b ie rn m ic e be-m im -e - • *: "

adesea ia pcr.term n eo m p o rtarreu tale de utilizare a Jt.vcm m a : m
dacă drogux n u a ie d r e p t s tu c . Jind lu arim Anrpmmeim m m 3 mm
air, o b ê-vai în cm piM jui i » CJ n - . u -m ic d c ă im o m ed tem n a s i n .; .■ r
o moduluam mu eterna d ; t ra.aru a %Mmmî7cdm s;m cir mi „m - m. >
nice şi di u n ii u t m o d ific a i Mu a : d a m d e c e rn e su g e v a / 7 . ă am- >a -
aicaţia n i dă m m cbM e fom .e C u re Iu n m >. j L m . r e m m 1 t : m m m:
substanţe p c e . ; tz r,'\r cauzeaza n ^ ' â ' T < muc m e r E r i m -„ucu m r
bffiptoFV run e x a c e r b a re a \ c m a io r -'rr.n Te n :c p n r . m tc rm c u im
t.fecteIor r e c u p e r ă m . e h o tm d ^ z *m !?. ,‘sm j..î m r pr-r vM-mpa. r;
tu lb u rările şi s -m p to m e ie o rig iru v c
In c e le d in u r m ă . a n to d tn ile p m u n c p u te re a ă iiu n m o r d r e g e - '
<mitun >J a ş te p tă ri p o z în v u le g a te de d m g m o p o i g e n e ra p ro n ie jm
in cazul u n o r o a m e n i. D e o b ic e i, a c e ste u n tu r i sin t c o m p le t fa lse o
pu sîn t s u s ţin u te d e s tu d u . A lte «rudi* g o t nvea i n s im b u re Jr.
adevăr, d a r d e o b ic e i c o n v in g e r ile r e s je m iv e n u în g lo b e a z ă roate
efectele d ro g u lu i. D e s e o ri, c re d in ţa i r ace>te m itu ri c ie e a z ă p e rc e p ţii
greşite c u p r n i r e la p u te r e a u tiliz ă m u i % u !u , ia r s p e c ia liş tilo r Ic
este g re u sa le m o d ific e D e o n m e i. : n :î o î’e u m p te tiv e su s ţin c jpm
citatea d r o g u lu i d e a fa c e o p e rs o a n ă sâ fie m a i p 1a c u tă şi m c
so ciab ilă, m a i p u te rn ic ă d in p u n c t d e -a d e re fizic , m ai c a p a b ilă
in telectu al, m a i p lin ă d e e n e rg ie , ma» p o te n ta se x u a l şi m ai a tra c tiv ă
C lie n ţn o u s în t s in g u rii c e p o t avea a titu d in i p ro b le m a tic e care
pot b lo c a e lim in a re a p r o b le m e lo r leg ate d e d r o g u r i . M e m b ru u m ilim
şi p rie te n ii p o l av e a d e a s e m e n e a a b tu d m i p ro b le m a tic e dară ck-
perso an a a p r o p ia tă s a u p rie te n u l c a re u tiliz e a z ă d r o g u r i C e le m a.
p u te r n k c a titu d in i s i n ^ e îe c a re in flu e n ţe a z ă m o d u l In c a re se
co m p o rtă un m e m b r a al fa m ilie i c u p e r s o a n a c a re u tiliz e a z ă u r o g u o
în tre c u i m u lte p e r s o a n e c re d e a u e ste o id e e b u n ă să m ba >,>
c o n fru n ta m in te n s ă c u p e î s c a n a c a ic s tiliz e a z ă D ro g u r i, p u i u u 1 1
face să a c c e p te re a lita te a T otuşi acu m stana c â o c o n fru n ta u , csrc
ra re o n m ila şi că a re p o ten ţia* . ! de r r 'm m ă u d e Mp* Im mu ■
te n sio u iu d m la p u z a o e r s o a u a c a m u t / p m îf-e n iâ le g a tă de jr>.»gs. •
Deoaretm u n s p rijin so m ai so lid este -uz a n tic ip a to r al succese>v
cu m a re im p u ' a s u p ra m jta rn e n ru h d p ,r re c u p e r ă r ii, tenm 'm m ,,
iniiidâ a u n o r a<afj j e r e i a u e ste b m t i ce .p ern ă
îi 1 p L m nu o . e i stu d ii m m e -p, p: >. cot c e p g a ă : a r um m
d u ră d m p a r c a c e lo r d ia g . acum, p c cm au p ro b le m e legate cc
d ro g u ri ox. d e sapi e x is tă m i/u rî In . am a s tf e ; e e in te r-m m u d o '
" n r d ' n . n _:r,e ?i < t : un , cp •> . >:'*rr^r -., .mv armate
tu m urm ur"! ' m rrm r - D ; ; r - ’j . r r m u r î rrrir*., m u : -• urimciine
•' -r - .V. -■ . r. r r crac. m m : r. r r m c il,;? m* " rm n a tc ii
rr, \ ' : p ; 7 : r a rr«-' p, r i u s ' .* md -h muşească
■ -m m t cam a r’î- m r; 1 , . . r . . : : ■ponibik
-u-.r - -r .'..-/.. " i m f r m r r r r i r*,r. c-. r . m respectivă
rrc ::-'- :• -" m u r- ■>: rrr r r : ; r ; r î J r - =. p:r~ ? , v nu aş
m„ r n j r r - r c r r ^ . i c r u - r a r m m m m . ' ? . ; - : r r ..r. tona a
;trnrnrrmr :.. r'*r: .'.n -r.a 'r'ci: umorii;:: lor-; u:r pai'a a u îo r dragi,
■:r generai r i s ^ m ia n u , meri"m r mim, nu o; :un*::u re: vor să
r - . O ' t i r r - ,u r r i uim:! r* îin p ..rt.o m m J ce . r i . m « .rugurilor,
im ţ.'ţr crea u r ; o r v;*r >ă respingă pers-) mu care u it nevoie de
m iceiui 1 ,r oertrr a re mhirnha «rninr dară r g .'.u a v a pumeană nu
„rtreazâ această im presie in prezent, pe viitor ea va m e a nevoie de
ajutorai familiei ţi al prietenii» *r » în v ia ii. Tuoerca legaturilor repre
zintă rareen o idee bună, iar ucem lucru este adevărat îndeosebi în
căzu! pm oiem elor legate de d roguri ale unei germana lu care ţineţi.
A SP EC TE C O N TR O VER SA TE
-^ h j INTERVENŢIILE
Intervenţiile au fo st utilizate pe scară largă de către fam ilii, colegi
de serviciu şi persoane apropiate, pentru a ajuta persoanele care
au problem e legate de droguri să urm eze un tratam ent, dar -.are
ele dau rezultate? Deseori, o intervenţie este ghidată de cătr c un
consilier care coordonează efortul participanţilor de a-şi împărtăşi
observaţiile şi se ntim entele faţă de utilizarea d ro g u rilo r şi c - a
descrie consecinţele negative pe care sînt dispuse să le sufere,
dacă persoana care are problem e legate de droguri nu apelează
la ajutor. Deseori, printre aceste consecinţe se num ără încheierea
relaţiei cu persoana respectivă, dacă aceasta nu so licită ajutor.
Totuşi, nu există studii care sâ arate că aceste interven ţii dau
rezultate su ficie n t de bune pentru a le ju stifica utilizarea. In
plus, cercetările ne~au dem onstrat ca pierderea sprijinului social
şi confruntarea sînt asociate cu rezultate m ai slabe, în timp,
ale persoa n elo r care au problem e legate de droguri, iar adesea
utilizatori.; de droguri ajung să aibă resentim ente faţă de spe
cialiştii m tra tam e n te în cel mal bun caz, studiile sugerează că
utilizarea unei intervenţii cu scopul de a sil: o persoană apro
piată sau un prieten sâ apeleze fe a ju to r constituie un risc.
D ar
rnfOCw> *■
jonsida
* &'*•*'•'*’*■*'
%nai
Dup: -
2 eHj2 .
nib
CTal^
n u er-
2 0 «' <>1 '
pen: -
jadn, "
l: ata f -
re la tin
>an>a >i
O al
ea ad o!
o ro d e
dbu/^ >
subsm
Maţ : ,
in <"
-3f' i' *
Dropie.
âtl'-'‘e
âV
nereoai
t
am . •
m am
Crf.g’ ~
reav ■
propm
ş ; p e p e n d l n '-a d e d r o c l &i
credibil si continuii cu tinârul Sc recom andă rcacu ne atente şi

respectuoase Intr-un astfel de caz. poate fi m ila exam inarea atitudi
nilor t "mărului ca privire la alegerea de a consum a droguri, pentru a
îm clege dacă există m o in e d i m gpiorare A iu<î vorba de curiozitate
fapt tipic p er.u a această grupă de v irstă '* în caritate de specialist,
aceasta atitudine î i u m ă îngrijorează Totuşi, duca m od ralia utilizării
drogurilor de către un tic ar se ascciaza cu una sau mai m ulte dintre
atitudmile probiem at'ce discutam anterior . foios-rea drogurilor pentru
cupm g . pentru a se diferit sac ..întreg"’ d u pereru a automedica
un anum it sin ip iem u atunc» re pot im pune m vestigaţii ulterioare,
pentru a *tabili dacă există o problem ă legată ie droguri.
O altă atitudine a specialiştilor care poate fi problem atică este
ideca de a trata toate proolem ele legate de droguri în m od sim ilar,
încrederea intr-o abo rd ate standardizată de tratam ent lim itează capa
citatea specialistului de a gări strategii creative, individualizate, prin
care să-i ajute pe clienţi A cest fapt lim itează drastic cap acitatea
unui terapeut sau a unui c e n s u ie r de a reacţiona eficient în cadrul
tratam entului unei problem e legate de droguri. După cum am afirm at
în capitolul 1 , na toate problem ele legate de droguri sînt ia tel, prin
urmare nu poi fi tratate toate în acelaşi m od U tilizarea anei abordări
com une a terapiei aau a tratam eoiulu’ tinde să îm piedice d ezv o ltarea
unei colaborări terapeutice puternice ca un chem care are im presia
că terapeutul ire îi înţelege m d A ‘dcam m eu re. autonom ia
C o iaoorarea profesională
Multe program e mc lua nep m a ia sper alu ri, v -re fi rn ţio n ee/ă ca o
reunire maroc D in"br,ară fm rsm d r u r m e k c tv e mm multor
cDcm'm-c drire tc. perne, n Mm re r a n m e nî ; : c .i v ,r e T.>! Deseori,
-‘'“re r nr: c - p i jg „errre .mere:re gM- a -e ' „ irire medici
- mc a ■-fere m g " ■ <ri mt'JUc- re - m re rec are i: re r re '-terapie.
pe Hngă m m s.hc m s xrcnJi/vS : n abeZ'i f f CI. 2-.r. - f ig'- e
tratamer- m u pc utc »*icl_*de vt?c»_ in .n i ţ p>- T '- n rpi . r i ;> U _
ţionaîă i z ^ n a i r ,n i tiz ii ' w h.: x î upinr uit ă. Spe c n 3d r ri d in toate
d o m e^ ric o .n * i 3., CC'" i a e. n plari m ultihite ra l de
tratarea r p-' b-> i ' i n ^ - - ^ »*itoiul ^V),
D in o i . ale iii toi te Cci:< c k CC TU 1;lt€ S nU uC. C e *' e
nelnrntum a - f c , incit o iu V du ’m cpcuiuiizm Ue refp ! • i *.. n i
rjQt sa bOMMSOd e _U‘i* O a ,. d* . r c n . J 3 'i rt i . r e tal ist i se
poate cerc că mo gplin " j s . a a «ai m ul te ro lu ri m a - u J" 0 c o r .
afara d im p n r s o ->a:e , d eo arec ^ s j_ e î-m aî‘n ir e- o i'-p- ' •ul i d.
recom andă >p%cm *1■st.» t - a dm uD .m - U 1 d -P d u ld
lor s i b t‘r viuiC t, C C o p ic g ă i re S.. o înd ÎTlm are ‘o rii'a la în noile
dome mi De exeo ’p : - im De or g n m e o u ; î ^ tuiW Pt pv>Srl wCulc mu o
cursuri si îndrumare c !mu. a ip domcrr ai ierurici de grup dcnantec
în p reca ri asistentelo r meu ic, Do :i s- o : Mc cern să Iruieplmea - f
acest od intr-ap cadra Vu, «o Dm oPiur c .u e , programeie d
tratament trebuie ■>! se asigure „a o go-u a u . v d 'c r a tâ s i i ave up
rol specializat ia cadrul trataroentinai arc pregătirea nccesaiă p e ri: >
rolul rem e-tm , -ar uorpmmato*v rra să - u om, -m1-Lecuit- per-- r c.
lului care im oD rnenteazâ tratam entul, inamm c i a rm su ap a apropiuta
să he integrată ir.tr- m a-dk. ’ du gr- »grar: \u c-ten font. spuse m - „
că în u n d e zone ale Mutelor l ehc o am en i ui m. u de puţine abernm co
îr p ru înţu tratam entul ui tar onp m ile sun r.c him taie Q,r« _-vp^
resursei* financiare L c i v ^ ^ e n a . e i n u ,ic program e do
tratament rite oi p cu ru lu '1. k> irtc p „ p f c c ' j e
în dom eniile a d o a t t ue "-M m ei-ta re' u ■ • e n sr„ c ia k -:>cu ■
Cu aib ip_ma' 1gi „uP b; < -ced rar.iM _-*<. 1 u c -c cuiul'* r e n
mu' -I iris p u p a "n i a ' a u f i n n e * ' ! *■ p i .j n -Udie -D _■
p e 1 ‘i Uu m „ - tu m in- -.o r. - . 1 , e ... o pr
irk em u f . : -m o m u o*" * ' o e . n ' e. o •:> »* - u t
tuto* - -t v Jc <* f o> ie 1 . o - u ” .c '*• , ■-■ii in
122 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A DE D ROGURI
am ' c s ential a
4 - - *1 1-’ --f. sarea
i 1 gice,
' U "- cam
>- u _ ~ ~ " -.c e
" - ' 1 -- • ^ este
u - mai
T 'r, >~ ir Metru
a s - "f e ' ; mai
-« >' 3 : • 'man
? r J t Hi 1 ' < h ,~ • ;T o u a te
* . mn l I’ -Ui3 c lin ic , d a r spec „ ,„ impăr-
m _;n n a i a d e t a *' ri u ju > ’ ' an _â T«m Im - t im i O :><-texte
îste important sâ pe rit cc ^ r, a ^ s - , tita n i
a. tm ~rr c a ^ înicît inform* d e a c e s t g e n să fie a c cesib ile
1 m 'A,. •tai. î r i lin e le ca i d a c ă un s p e c ia lis t b ăn u ieşte
' >i i>' *A * pr<3b]'*■‘33 :2d c Iroguri, in d ic iile pot fi găsite
’n o b s e rv a ţiile cric 3axc re fe rito a i iac len ţi, In c lin ic i şi în spitale,
r, iril e de o b ţin e nedicamentelor p o t fi identifi-
dtirca _ \ ] terioare despre pacient şi prin
u ^ ’ ^,i a îtte rn al vizitelo le n tu lu i la c lin ic ă . De m ulte
, i ^ r, c irita ţii care suger c ă o p e r s o a n ă a re o p ro b le m ă
l eaată d e di i, d { J JL V : pase
1 Silste matic pent. . at >are
O r* aaO p :/? > ^ u 1- o
i ^ . i „ j ^ „ „ î ^ > 1 »-a ' _ - - • * ' „ ceată

« ,’r ' -**' J T » ' 'X tsar
*c <„ • i ' ' «noile
'> a >»r ■* „ ou- r " - M „ m i . a m ip’eme
a •„ -u : ' t j i» . _m ^nr, . . t » - i t ' - mu'uare
1 j , .v L v .1 d . ■- o j j . a „ î m —m i a , ÎŞI
er d-, ->■ nM r.s A C A r ,’r f _* ~ ■ j <■' i - a » nj c că W
p T» Pi em u t t c r r v*e ,u i i <mc Ar a „ d itu > r c u a ’.> d o r li se
ix>a:e o ă rt£- m a i u>or să ’ m u gc încă dc la am coui *ă- mm trate ze pe
R E C U N O A ŞT E R E A U N EI PRO BLEM E LEGE ‘ ! ■ IGURI
R : .: u
M'i VU' ' 3 - U'~ 1 ~

TEN- 'A * " - G _- ” 1
ai- M 1 IC5|. *ţ.l u ITm u

auri care ar11 i u- - ;st;e nevoie d
SDM 1 işiilo ca 11 0 S<I SC axez ^ ~ i f
area un U. pe ciic nt. M r a stă StJ c t
OăCa t c ' t lis t ,
, ar Pu ,ereiu fS
IJ A,wJX
-iJVctULsdl ^ 3,
U-C
reiaţi'’ i t u Ş ' 3'ie.kî SUSP*SCPasC.■.3 ir ^ .
i-ai L . rU» n po sibilit ate a ; i „^ „ m
mRG d pnu a î 71c î1 fot i. tă. îl M"J r _
aiaia . e spe Clii tkStl '3 :orde mai multe
ir r•i >. es te ocîUOL ca SI %3 i
CLfl-L. 'U'*l i d 0 2a p îâJLr i 1UI:ii şi poate c
acest „ ac 12 pr aimik i**■u renunţat 1
p e r-n _ - _t '-.'U t p „ . t:!..- 1 ;- ' r ,-r
- U» ' G 3 iCÎC' .4 ,1 Tt d .
>PCv a. J'«.i a - 1 v, L-wvi N A■> . di- > - H
VaSpdrtc? ' c PI fCM Cţj -A* d * ,'
mm..- U c^ O U . r c *j s N o d
^JlUU. - t M vrea^j . _ U 't N , II *U „
o p ro b L u ' M u u d U N -t N > r N .
pro- *mă d e sănăt a te , d e exem plu» c
NN- 3 iş tilo r c ă p rt ' - m c -u •
ZtX-p J xecvent su b forma u n e i re a c ţii
Ud _. şeşte sa se s<ih im b e» în p o fid a a
ă _z iio r c ă o scihimbare ar fi în b
rJrj.ele p e rs o a n e tin d să a d o p te o pe
i n ! ' Ifoatf* fio rin r- >J ; ! f 1, ,
n , ep sc'hiinh dl ................. 1 ...

vb
v ina retspec tiv u lu i (c lie n t p e n tru c ă ou
ut’ ;rsoană care are p ro b le m e legate
124 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E DROGURI
• ■' - 1 - ’ - Cil
îr< ' * I . " - ■ • : msudv
1
*. • ' - ode
• - • r ~ portă
1 ■ ' - ‘ ~1 res-
~ ! ■* ucr*
i -< ' - . ' 1- u ruin1
- ' boală.
atunci m im a nu uu. u u ' ’ d » " ai - îiL-bi
^ ,1 ' u ’r 1 '■ , c i > . /„C î C C - a_ . ~ U ' 1 1' ' vâ o
» Ş : : 1.' 'v i L ' j
~ : , m u . _ u o<_- . * u * crm tadini
d efic lU U s a *ir toi ist o r v Ce U>r u ' ‘ J jA ? rr r y^l u -'-ectiv e (o
■d ^ rare c ,1^ - rta n c ' t •iă) arunc i mîr lia n I ^ Ţ con I ‘U'ûă CU
înţekîgerea icrm lui e l pe m i 1 M Vju• u f u s ' » ■<in.^m capa-
cităţi m ~a rp di une ni i , vt,-v 7Dacă vă Sil -r ;r
U~m:ut; p u suîu « a trebui să vă ;a ..d i *aţ 1r'iresupu:neri Ţ ju grnire
la d i ent şi O w u ‘ u> i 11 c*. *-ale.
U ri moţi V "f iâî <r r* *>’1tm • n e pec ti si^ t'i .-C " a esi■- «social cu
», irm mstanţ f!*’ îr are (clie■n|iior nu pare Cvt li se amsîl Ol ' e "îtaaţia
la feli de ral.d pe c 1 î — ar N spe r u (sau 'poate* că iui se ;Mv-uorează
> 1 nc < r r_ ?\ea «•iştilor da «. â ” . to u .r«- . i star - ^ v î lenţilor
i jf U>se -m r u < /c , iar cei ”tCij lnuc ciuli *e u --U !j . i orie . o o ă ajute
t ' C-ient, IJnes□r1 , !a. ^ irilic preş upu:îl£>î*l ale : 3 - _ d ’ jtilo * c . privire
la cli cRU >■ CU p n v 1_* '■ p P!ot ge:ngr A ’^-v' • uJ' » cutîel de
;'rei 'j:;jr'e u e u e < da' vi iDimi jr i e i vJ sr% i C i s. ! V ''t anunoreze,
âtllîlC i c r +ICC ice C Z CC pm u ri n( <, -><r facă. Şc. Li.ate£. .-Re că. îp
cazul *• » ■ r* ’-Vlai rr A Ţ 1 *. »U - r’ •-mi nive:Iul de C’' v. dare » -* marilor
SDCCI JT îl1U ie st t v c „ r. >m că de ce • ne ştepîănn ca *unle sa
- X Itfel In umta ‘îl tul uriei prtible:me Ii •te de dre v ^t î dacienţp
d u maior
. ia vv- i ' • V m u cită
> >ă m
- ^ care
. „ w»
dup
leau a ceea
* *■> r _ , T î î |- -
o- şn ne
(şi r
R E C U N O A ŞT E R E A UNEI PROBLEME LEGATE D E DROGURI 125
J e i e c o i 'v ^ n u r i 2u :_ R - u ” - -- m d „„ : . - o _
r a t a r r c iii” lu 5, : 3 Uet'u c "5 - .r, tn . - i? -ra-m. ^ a î „c „
«r.a1 a - 2.iv5 at;*vL , r.p r"a 5".' „ ' , ' - 2 . o "'-*'5 : r v~ „ , „
n A lt ~ L^l’ÎcElă C j3 U . C lO G p .if Ga , * 2 O Ş 'U C U A : r.^ u,
indicau»! o ăcu A ' , ••> ' ■ f ^ . c- rac *u s
ci ic Ptiu i' | ; u Nţ. pA-„^ ci meUer t .a "r I ~*U -*
rOc'i.T' P P 2Uka.TTi. t- r ■» "L A U ‘ L ,, “ ■=_
atunc» m u :i._râ-n na J u „ L . .m a i ^ < r un m y r •; „om 7 -
PCCU A Ic CI - c i %i 1 au " c ă i-.: • de n o i, A lte c >ri poate c 2 un . S.v G 1
In ' o u 1 DUC S itu aţia „L u n td 'N î n a J. - 'c> . • ^ A : i ile p r G “ ’ ’
o leru v p o t A -'U >L lU cA A ' .I r c u m s ta n ţe li ş }*-*■ 1 ilte c>ri, c lie n ţii
aii C-UL-V, UCU A a- A Uda’ / A . r :u c c u î. < "v e,ecit r „ ta
să c• A._ 0 u i URI t e l ai PC j 1 , aî ătu afia lo r De aceea, este
m re a1 'TA' ^ r~ A
u n * d 1 c '“''i n î c Uni •'.r r4 1 w C i r v; >s ' C ^ G V ' u „_
-A
ial a; i s ă ■_ ' 1,Cm c lie n tu l i i i să a le a g ă 5ungur c e a . m ai i bună c a le
<\ I J k l i i ', a A 2 A 2 , A. . t lucru le peri mite te ra p e u j i l .or sâ evite
dc/ r 0 Uî .c_am v-C - CU A c o ta r e a recoi 4 j ş A 4>r şi , to to d a tă ,
CON r“N ’' fi?(')('}| î|?I
i ^ûrnul
Recr-
trate/u
ofere J — ’ z tr a ta m e n t, p•rin u r a
vl»,Uv» V "i V „J dv I V 1 R (Ui sa u a t
pljitc: J - ^ l» * _* C - " ' ~ m
exista ,1 - m m d m m u r , * *
m n-id •j - - ic I p r im a t
p m d \ \ " ' za t r i m i t e r i i c , it a i
de : ’ ?•/>_/ , \( <{t? It te r a p
s t m - . r e ative în a c e s t î ’ us
Pnut; ? m î c lie n t n u disjauiie d e
temu* ; e art, • m :c d -a
să tu ă ( v. -r „ r. _ i d ato rii.
em d d J . ă c 1 U t.'c / a .
tra r~r i * b le m e le u n e i p e rso a
in term ed iu >2*. JL *1 ’i m a ri <
' »/ » ->i ib u r s ă r ile d in p a r te a
tZi-d i m c o s tu rile ' Ci .
1 i j ^ >a ' t
u u,
ibii
«ii i
nm
1 ]
130 CONSUMUL ŞI DEPENDENTA DE DROGURI
PR O B LEM ELE POT Fi REZOLVATE
D acă c re d e ţi că a v e ţi o p ro b le m a le g a tă de d ro g u ri, p uteţi j

sâ-i p e rm ite ţi te ra p e u tu lu i sau c o n s ilie ru lu i d u m n e a v o a s tră să 1
e fe c tu e z e o e v a lu a re a m ă n u n ţită . D esigur, e ste m ai bine să I
ap e la ţi ia ajutor m ai d e v re m e , d a că a ve ţi în g rijo ră ri le g a te de ’
1 utilizarea drogurilor. M ajoritatea c lie n ţilo r mei m i-au spus că ştiau :
că au p ro b le m e le g a te de d ro g u ri cu m u lt în a in te să a p e le z e la ‘
ajutor, ia r m ulţi d in tre ei ş i-a u e x p rim a t re g re tu l câ nu au făcut
a ce s t lucru m ai d e v re m e . Ş tim cu c e rtitu d in e câ m o d ific a re a i
o b ic e iu rilo r e ste m ai u ş o a ră în tin e re ţe d e c ît la o vîrstă mai !
în a in ta tă P e rs o a n e le m a tu re p o t în v ă ţa lu cru ri noi, d a r a d e se a i
au n e v o ie de m ai m u lt tim p p e n tru a se d e z v ă ţa de o b ic e iu rile I
vech i. A c e s t fa p t a re m ai m u lte ca u ze : de e xe m p lu , fle x ib ilita te a
m e n ta lă n e c e s a ră p e n tru a în v ă ţa lu c ru ri noi pare să se reducă j
tre p ta t, pe m ă s u ră ce o a m e n ii îm b ă trîn e s c . Un a lt m o tiv a r fi ■
dificultatea tot m ai m are a m odificării co m p o rta m e n te lo r habituale :
o d a tă cu tim p u l, d e o a re c e un a s tfe l de c o m p o rta m e n t su rvin e I
a d e s e a în m od a u to m a t, iar u n e o ri nu e ste în s o ţit de c o n ş tie n ţi- . |
zare a n e c e s a ră în tre ru p e rii c o m p o rta m e n tu lu i în a in te ca el sâ
în c e a p ă . A lt m o tiv c o n s tă în m u ltip lic a re a e fe c te lo r c o n s u m u lu i
c ro n ic de d ro g u ri pe m ă s u ră ce în a in tă m în v îrs tă , in c lu s iv a
efecte lo r negative asupra corpului şi creierului, care pot îngreuna
şi m ai m ult m o d ific a re a u lte rio a ră a c o m p o rta m e n tu lu i,
în cazul u n o ra d in tre p e rs o a n e le cu ca re am lucrat, re d u ce re a
c o n s u m u lu i de d ro g u ri în tr-u n m o m e n t în a in ta t al vie ţii a fo st
m ult m ai d ific ilă p e n tru efe, d e o a re c e u tiliz a re a d ro g u rilo r le J
redusese ca p a cita te a de a gîndi su ficie n t de clar pentru a rezolva
p ro b le m e şl p e n tru a lua d e c iz ii în ţe le p te 1. A lţii erau e p u iza ţi
fizic, pur şi sim plu obosiţi, fa p t care în g re u n a luarea deciziei de a
se s c h im b a în c o n te x tu l d is c o n fo rtu lu i fiz ic re sim ţit, C u to a te
a ce ste a , p e rs o a n e le ca re d e cid să re d u c ă c o n s u m u l de dro g u ri
la o vîrstă m ai în a in ta tă au ca a v a n ta j e x p e rie n ţa . Nu uitaţi,
n ic io d a tă nu e pre a tîrz iu sâ vă s c h im b a ţi d a r în to td e a u n a vă
va fi m ai u şo r sâ vă s c h im b a ţi a cu m d e c ît m ai tîrziu
S c h im b ă rile po t lua m u lte fo rm e . U n e le p e rso a n e care au p ro
b le m e le g a te de d ro g u ri sîn t c a p a b ile sâ -şi m o d ific e o b ic e iu rile
sin g u re , fă ră a ju to ru l şi s p rijin u l s p e c ia liş tilo r. D acă c re d e ţi că
sînteţi o astfel de p e rso a n ă , ar tre b u i sâ vâ stabiliţi ca o b ie c tiv o
p e rio a d ă de a b s tin e n ţă de p ro b ă p e n tru un a n u m it in te rv a l de
tim p, ca să re u şiţi să c o n tro la ţi c o m p o rta m e n tu l h abîtual, U nele
persoane ou oare am .c-sm 5 -au 313a iiî tbemf oam < «m m r 3 ' •_<
de prooâ o per oaa a s duam b me x - . a sama-" >. 51 som- > ^ 1
Aê'e au ja c a m ă m m i ' c m m r T ' o J i â f j j / o. ;
st;u a>_ re sşc - j p e aa ca r e u m '>er s ce cm sa j s te a 1 -
r.ecssc* c- pem * s ,_ t s j - m m ■_r o 1cm m= -
vâ a.u-a as s a j * m em. tm m ce 3 m s *' s sa* m t cm-* m „
ţ j r ;i d:~ ra Q b r r e o /c a s tra cor c s a o s a a rs , ' c e ? : ' - - '.a- s .* r a
dreg-ar, s? i p e ră ^ aa a „drama 1 ^ 5 a r. m r sec r.~ a
3 D 3 t < t a ac>ta u >> m s r u s a e slc , ■“ s ’ c c m a ase. r î ? s. :
aoţinet* cî: se j !f p a te ţ' deoarece aâ m '1 ra m iu m u g p
cofPu' durrr> 6 a / s a s t ra S r 1 €,,sr _, u.Os '*cirî- ae a um-d-mo, r -
c a r e - 'ă o c t* J c f o ! c s ’ c a : e " ; 5 * e a : e = - : “" j p ' : a a c c e , . . r
jp a dirmre a ce s te a e sîe C n ^ n g ; i j tm 2 cm p J S -"C nTam m
J C f-b a e s s ?• C C D=C.e~~eme Nt- . c ara ---o s B a o b m t.
Această ca rte este fo a rte cti-â, d e o a te c e /ă .ceaţa c j t să p-c -
g r e s a ţ i c ă tre sen <m b a 'e a c c ^ p o c a c e m a * a ce ca sa m , C i >
care că situaţi tn c c Ilh scbim pam î~ o r c ' e Pe ■'me:a' ae mo- re t
ş, de n o;â«-'e vâ s în : 3 u g e -a ie r o d a m ă : te s ia Te 5 t m- >fm • ?•'-
vă a ’j i ă pe p a rc m s u l p ro c e s a tu l de ? cs. -poare
J - v cm : e dum neavoasm â ar sm aa Co_.de că dam. ser - m^d m
,e t s c A m s a o o .s e ir’ oe a - .b 'z a c ro g m ~ a s u s m o Jw. soaţe r
sâ vă asocia?’ cu un grop de 3 u îc a .u îc rare c a 'e =e s ta te a „sd i a
sau r u 'o tra d iţia cete? ^2 e 'a p e Aiţg o* s ,d sa opta scem „ 00^-
s b e 'e T d ' v i d u a â sau p s ih o te ra p ie cu m c s .ro c g c m ? - e r
a sis te p : ş o c a * sa u csm .at. _ speteai z z t ad _ ... u s _ ,r s
a u re nea noastră a r pu te a deu.de câ a a : r ^ v c e ae j r c e m
nrerb xa r r a O re g u 'â e s e c ^ a lă aste cm i r : a e a u n a o s r e _s
aveţ< c e 1 put«n un p a r de re z e rv ă ” m c p ia r.j- o ->0/ a! a~
care , -' p m p e re t. aâ re z j'î a t e aşa s-m ' /ă a ş te p ta " Dcâd-
că p'S.oU A e s te s â re r'u n ta î‘ s t g m Ţ _c>'s, m , de^ â p„*ef
g'-^cf şi >3 un o 'a r' B sau un o ia r 2 za c ă o~ r r * r u dă rezu cam
Tn ohjs u n o r p e rs o a n e le p ia o s ^ o d e iu 1 pe e ta p e de n o c d 'a re
a o o ■“ p o rta rr, e n tu u m cad'b'. oâ-s.a - 0 ' ape a a a.uter s u o
m ă su ră tot m a i m a re d a c ă a ^ Te r , ^ r oe s j j *o - i m ...
a d a * r e z m t a t e u n e x e m p l e s e p>a^ e t a p e a r Pu :e c nê_ :
o 'o «n cerca rea ae a ren um a or n rm z v e d rm re a v ra s tra
*si('u , s*r* ^ a s u r ă ce p a -' 0 . • •••jeerza 1 f■r~c p u e t 1 ace -•gm
daca dedă to t ma* m j i ţ e e .s '-'e n te a«e s e s , - , . ’m ofer >:e u s n u a
/ s a s -g u 'a s j c c & ă u at "~*gt?r e a s u t u r c e a j c»3^t u
p e m o r a l e a e re d u c e re a e tn s u ^ , de ~4' :p »r
r‘e r-'~„- *tra r e a i cepms j ^ s : " ie r c mo * m e 're s-m a e -
rog*” T / a d e s p - e caê pu ^ ' i so-.Tc o_ c a m ■•
pr*m . ; „m cu. j f t a \ - . n> i : rr-.-t ' m o compa-
-* mmmm . m » ; ,/o-m '/"< f l .< asifea Jk exemplu
j ' I" „„„m: v , n * c . c U e . ..re vom -cpţi* t i c •>r e ■_ ..m o î .a rio diferite
n o i de imfe> u n *do>m'i < ••■> m.*ueial damnea-
•'naxtia ac - a a n - a i f r u da- Vnrre puOivnc U rn it Poate că
,'muati cc ■* persoană foarte iD>moj~a dar cnirm ejr'oa'Cră »u sir.teţî
JetOc ichgios Perne *â -ore Jtc>eni Fc viw wi*r-mea voastră, persoana
„u care «.olaborap na crede m nmdeliiî ad m irăm ca afecţiuni Poate
că intre dumneavoastră 51 client există diferenţe de ordin rasial, etnic
sau wui rarai sa^ bariere linge istirc, care afectează relaţia şi din
cauza cărora vă înţelegeţi cu dificultate Deseori, nivelul de acultura-
hzare (gradul m care o persoană s-a adaptat Ia caracteristicile culturii
majoritare şi le acceptă) atit al terapeutului, cit şi al clientului, este
mai im portant decit diferenţele etmco-rasiaie propriu-zise in stabi
lirea nivelului de com patibilitate din relaţia terapeut-client.
în al treilea rind, o tn tm te te c â Tre un a lt specialist trebuie avută
in şedere dacă sînteţi de părere că nu puteri lucra cu clientul respectiv.
Terapeuţilor şi co n silierilo r le place să creadă că siot suficient de
flexibili pen tru a lu cra cu toţi oam enii, dar, desigur, terapeuţii au
propriile lor prejudecăţi, reguli si lim ite, pe care şi le exteriorizează
pe parcursul şedinţei, asem enea clienţilor U neori, atunci cind lucrăm
cu un client, descoperim că acesta ne irită sau pare să facă totul pentru
ca relaţia respectivă să devină inconformhilă D esigur acest lucru se
poate întimpla uneori chiar si in cazul unui client cu cart, m general
colaborăm bine , relaţiile terapeutice pot avea ziîe mai proaste Uneori,
da^ă noi. ir, calitate de terapeuţi, ne dăm seama că nt deranjează să
lucrăm ca un anum it cherd, trebuie să ?\ cm în \ edem posibilitatea
do a-i recom anda altui specialîsi Ev idem, este difiei5 sapi maschezi
neplăcerea atunci eînd colaborezi Indeapioape Cu „îneca
Aversiunea noastră trenuie exam m ată aprofundat, pe U ra a vedea
dacă ooatv n depăşita Ea ic p-mm perm ite terapeuţilor mvete mai
mult desp-e ufe Emite personale m u chiar bm pm mele nrejude-
câţi neco isr.entizale m n a o r Uneam, avemi-mea poate fi înlocuită
ni o nouă hotar, m Jc d înec să funcţiune te r c .a ia rerepeurclient.
Exmicpnt m rm m er.tU ei nu mscmmfet mi rUuţin „sm sottirâ eşecului,
FORMAŢII U T IL E PE N TR U C L IE N T
B E N E F IC IIL E T E B A P sE '
Teras.a a 3 '«2 „etate e -ve a c rc a m atumr. ~ 2' t — au e _ ■ ->

c; a r o c r e a z a ca c ecn-pa L i r§ . 2 x 2 s ^ —V ,v , '
p.ne aşa ca '-c ' c x n a *d c j m a m x - j că ~ ir t--/,
oe c a re a r mecu sa - a-eget- dec>~ ta 1e s t ' C î i de c o m e , .a
durrn e a ro a s ^ s o e -m e u " 9 ~'eome sa map 't> ca ca _ a ~ „ ^ *
stil ae t e r a s e e ste ade-m at p e n r i- cm - - 'e a .'o a s râ x s e ra -,
n e v o ie d-jm re a v o a s m ă ‘ De a se m e n e a t . e r u s sâ \â as cp.ra;
că smdef com c-aob'l te r a o e A D D rm c.ca' D e! c a e /a _ ma
cu du m c ea v o a s tră ce! m a A e c v e -it;
în căzu! unor persoane. terap'a va 'r c e c e prmtr-o oef cadă o -
detox, fiere Detox<fierea este <r,tervarj: de timp >, care sg re...
dum neavoastră începe să se v n d e c e smqur, dvoă ce m cata:
să mai consum at’ cKogun Această per oadâ de t m c pca*e *’
inconfodabiiă deoarece uneie persoane /cr manifesta sm p to x e
de sevraj Terao'a deîoxifienî poate fi implementată în dcuă fcm e
diferite P f|ma este detoyfierea soctalâ, 'n cadrul căreia persoana
parcurge perioada de detoxd'ers fără amtem’ a tor
Disconfortu1 este trata* în a'te moduri rare ru smt at î ae
dificile pe cît par Detoxdierea s o d a iă da rezultate otme dacă
vreţi să vă aDţmefi complet de la co n su ^ u ae drogur' g ducă
nu aţ' consum at drog,_ r m cantităţi fo a <~*3 mgr.
Dacă opjşpum sâ co n su m a ţi ca n tită t m ar de d ro g u l c u le i cota
pentru d e to x ifie re a ^ e d c a :ă, ca re tra te a z ă .sau fa s o n e a z ă
sim pîo n e ie s e v a jo iu i, cu a ju to ru ; ader s u o sta n ţe ca re m
zează d isco n fo rtu l D upă ce s.m ptom ele de sevraj se mm r je a z â
adm .C iSîrarea T e a ,c 3 ~ e r t e o r . e s p e c t <„3 j a fi .e d u s â :*e ^:a r
în general -o a ^ c e ’e fip m 1 de d e to x f a r m ^ e a ci /ă o r " x t e
ri za S 'm cto o e 'e de s e o a j ş> vă 20r cent-ca sta re a ge~e a ă us
să n ă ta te D a ca at. -e rm n ta t ce ia *a a o a x ş per cada de s e r.a .
s-a înene.a t e s re a c e - o - sa - x ma* 3 * e î ' e . ’ > e j e a e u - v f ? ^
a a r p e n tru ce; : a re au om -su m a t n -ogu" c v -e - - e esm o d e -
Duna i a g e n e r a -, s a c e c e c &ze uc „ J c - ic x e a 'c ^ ijd id
comod 1 -;e 3 m ,rnnTa D uca m ru.-. , •>-- 0 5.^ 9 5. a
v a d r e c e s â re ; n â c e r c a t 3 ? . a v e T - ' e o o c - ■■o s e n a -
ta te a \ 1 a , r r va ea p e rn o a ^ c m n o s C ' m '• " D j- a ta ţ- 'e rs -
Pila C j a s e e c tu i c c m c rtu c jp e c r L i ’ V „ ^ ' c &> S! *‘-2
a* m m'u* r »0 j p or , - j ><j c j 1 c ape ce - 1.- ' r x u 'e u â i -=
v a ^ a z â d u *3 d 3 3 ; ^ 3 c -te .a 5 a c t i - - ; 0 3 ■' cne.e
deto^dm -'!
134 G O N S G M L E SI D E P E N D E N T A D E D R O G U R I
,*v De obicei psir.oterapia în c e p e s p re fin a lu l p e rio a d e i de detoxi-

j Sere sau c h ia r dup ă în c h e ie re a acesieia. MotivU acestui decalaj
, este de c i se permite c o rp u lu i sâ se v in d e c e înîr-o anum ită
m âsm â G a r.te sâ m ce p e t; sâ în v ă ţa ţi >ucrur ro« Astfel, nu
j vet. f- j- s u a s în m od in u til de ia a tn g e re a ociectiveior terapiei,
i î ' a d , r eptu' vă poate scrcm ba foarte m u lt v:ata D esecn procesul
' de t-p ta rre n t in c lu d e ccm pc-rem e ae ps;hoec!ucaîie în v ă ţa re a
uncv •nforv-atis noi d e s p re m o d ific a re a corrpodam entului) ş,
csm cte ao-e {în v ă ţa re a u n o r aontudin- noi pe m m a vâ atinge
: obiectivele ş ; d e s c o p e rire a uncm :nform aî!i no. d e s p re dumnea-
I v o a s ira i Du rata a ce sto r şe d in ţe variază şi a d e se a sînt efectuate
I în am buiatonu fdeşi u n e le p e rs o a n e po t oota pernoi internare,
! d a ca s-mî nevo-a unei s tru c tu o ş ; a unui s p rijin suplimentar).
Psinoeoucsţia şi osinoterapia vă o fe ră ş a n se noi de a vă îmbu-
j r.âiâţ, via ţa în m o d u ri fo a rte im p o rta n te .
i iVlubi clienţi d e sco p e ră o a m e lio ra re treptata a s ă n ă tă ţii fizice pe
; m ăsura ce p ro g re se a ză pe p a rcu rsu l tra ta m e n tu l;. Tratam entul
j nţ. fiu mai câ perm ite vind e ca re a ulterioară a corpului, o vâ învaţă
i m oda'itâţ, noi de a avea grijă de d u m n e a vo a stră sub a spect fizic.
| A ce a sta perioadă de vin d e c a re ş> de în v ă ţa re a unor noi atitudini
; concuce adesea :a o îm bunătăţire vizibilă a înfăţişării La sfîrşitul
: tratâm enîuîm , un,, dintm cEeoţii me' arătau mai tineri în com paraţie
I cu în fă ţiş a re a io r de la în c e p u tu l tra ta m e n tu lu i. In plus. veţi
: m cepe să re m a rca t- a m e lio ră ri ale m o d u lu i d u m n e a v o a s tră de
! g în d re pe m ăsură ce m intea vi se lim pezeşte de efectele drogului,
.Viemona în ce p e sâ se îm b u n ă tă ţe a scă , proces care va mai con-
] tinua un tm p P roblem ele legate de atenţie şî ae co ncentrare tind
] sâ se dim in u e ze cu tim p u l la m ajoritatea p ersoane lor Dacă acest
j lucru nu se în tîm p lă . în s e a m n ă câ se im p u n e un alt tra ta m e n t,
j d ar cel pu ţin v e ţi şti că e s te n e v o ie de un a ju to r s u p lim e n ta r
: {fapr pe care probabil că nu ¥• ş tia ţi în a im e ae tra ta m e n t).
1 D e se o ri, p e rs o a n e le a fia te su b tratam ent în c e p sâ o b s e rv e şi
îmbunătăţiri su b a sp e ctu l ca lită ţii vie ţii P uteţi în ce p e să obser-
/aţi câ nu m ai sîn te ţi ia hei de iritabil şi câ vă re vin e ră o d a re a De
1 a se m e n e a , p u te ţi obse rva câ vâ revin e m o ţiile pozit:ve dacă se
j dim inuaseră Tn tim p, ş> puteţi observa că nu vă sim ţiţi 'a %1 de des
j cooifesit de em oţn contradictorii. D upă un tra ta m e n t de succes,
; majcmtatea o a m e n ilo r oosem ă că em oţiile încep să se stabilizeze
j m c a z câ nu se întîm plă a şa a c e s t fa p t p o a te s e m n a la faptul
j câ poate 1 nevc«e de alte bpu ri de te ra p ie , a so cia te probabil cu
■ o altă a fe c ţiu n e e a .e nu a f o s t d ia g n o s tic a tă anterior.
! T re b u ie sâ observăm că tră ire a unei stan de d e p re s ie poate
surven* frecvent ia în c e p u tu l re c u p e ră m de pe u rm a unei
p ro p ie m e le g a te ae d rn g yr- D e se o ri la a c e s t a s p e c t c o n trib u ie
rECl :N O A Ş T E R L a I jN E î PROBI HM'c LEGATE Dh OR I > G Uk ! 135
»> ^'0 Serie de e le m e n te . In prim ul rîn ti, este pcs'bii sâ aoarâ regrete
personale le g a te de p e rio a d a de uhtizare a a ro g u m o r in alte
cazuri, d e p re s ia p o a te fi o c o n s e c in ţă a e fe ctu iu i de re cu p e ra re
de pe u r n a p ro p n e lâ ţiîo r c h im ic e aîe drogului G O a r dacă o se
întîrrplâ un a sfte l de lucru, este im p o rta n t să ştO ca există som:i<
în c a z u l m u lto r p e rso a n e , d e p re s ia se am e-iorează treptat după
ce se in te rv in e a s u p ra proD'emei le g a te de drogim , iar note
m e d ica m e n te antidepresm e şi p s ih o te rapîa pot co^trmu: a
dim inuarea sim ptorreior a c u te pe c a re e puteti a ve a Totuş
mulţi oam eni s im t şi o reală b u c u rie pe parcursul recuperăm
s a u sim t o b u c u rie pe c a re n-au ssmţ:t-o de mult tim p, a stfel
; încît vă p u te ţi a ş te p ta ş; la a m e lio ra re a d is p o z iţie i
în legătură cu a c e a s tă b u cu rie , o a rre n ; o b s e rv ă a d esea re v e
nirea p o fte i d e v ia ţă , p re cu m şi re în v ie re a «nteresuiu« fată de
: viitor. M ulţi d in tre c lie n ţii m ei m i-au d e s c ris a r r e îio rarea v ie ţi ■
; spirituale. V a lo rile , s c o p u rile , d ire cţiile şi ch<ar id e n tita te a perso-
! nalâ devin m ai cla re ş; d e se o ri oam en ii sume o re în n o ire a sem ni-
: ficaţie1şi scopului p e rs o n a l U n e le p e rs o a n e îşi pot re d e s c o o e n
c o m u n ită ţile s p iritu a le , ia r a lţii p o t să g ă s e a s c ă s p iritu a lita te a
prin in te rm e d iu l m u n c ii în in te re s u l co m u n ită ţi: ş> pnn a u to p er-
fe cţio n a re . U n e le d in tre c e le m ai m ari bucur;, pe c a re le -a m
o bse rva t p a r a s o c ia te cu re im p tic a re a în [um e, c a re s u c n e
după d is p a riţia p ro b le m e i le g a te de d ro g u r,
în cazul m u lto r persoane , aceste am eliorări se m anifestă !a locui
de m uncă u nde probabil vo r avea m ai m ultă energie ş» entuz'asm
Totuşi u n e le p e rs o a n e îşi dau se a m a câ nu m ai au aceîaş-
j e n tuzia sm ca în tre c u t p e n tru locul ior de m u n că , =ar unele îşi
schim bă s e rv ic iu l s a u îşi c o n tin u ă e d u c a ţia , p e ntru a în vă ţa o
: nouă m e s e n e sa u p ro fe s ie R elaţiile cu fam iiia . p arte n erii copiii
1 şi prietenii tind sâ se îm b u n ă tă ţe a s c ă în tmnp P ro b iem e!e ftnan-
< ciare pot în c e p e sâ se d im in u e ze , odată cu s că d e re a ch e ltu ie lilo r
legate de droguri E v id e n t u n ele p -o o ie m e nu v o r d isp ă re a
; do a r p e n tru câ aţi a p e la t Ia tra ta m e n t P o a te fi n e v o ie de tim p
pentru ca p ro b le m e le sâ se rezo lve d a r vec reuşi sâ :e re z o lv a t’
i ma= eficien t d a c ă aveţ> m in te a lim pede.
i Poate că a v a n ta ju l cei rra i m are adus de te ia p ie e ste Ebertatea
de a aie g e , V eţi d e s c o p e ri câ, deş> ave ţi p ro b le m e de rezolvat,
, veţi a ve a c a p a c ita te a de a vâ a ie g e d.r. i o j d ru m u l *ârâ povara
1 problem ei o s c ila n te a u tiliză rii drogurE cr ca re sâ vâ 'ncetm eascâ
M ajoritatea u t i l i z a t o r i l o r de d ro g u r cu c a m am lu c ra t au fost
im p re s io n a ţi (d u p ă ce au În c e ta t sâ mas c o n s u m e a r o g u e sau
' au redus c a n tita te a pe c a re o c o n s u m a u ' de c a n tita te a de rim p
■ pe care o b iş n u ia u să o c o n s a c re c o n s u m u iiL de drogur; Pe
j p a rcu rs u l recuperând v e ţi -edeven; stâDîm pe a c e s t tm p ş; v e ţ!
i:
^ Zi d 'z 0 0 >J ' - J t , î ~ . ! r- <,<•" . i di
3> „ 2 f -.j ' - 3 ^ ~ ’ ~3 ©■O'' "P "O w

*'5 c : s e r, a o :cat3 o:, >r oar o p e .3;
--j !e O 5 w^br f ^ £ t £ l r l < ' Pe»_ 3'tzzt Z 5 r Pi t
pe o a v v a i ■ ^ «1u1 1 ae i '- 'a .a 30 ao
•'5. c~^ V jo s. ^ s ta 9*c os s 1 -a^pa ea ; p ' =>t L ci ■ avantaj
3 * ~3 . zaêa r c*ic5 &î l«» ^ c e a s ta aboara ?anseie
sa *’e ra s r s t fa ' j t v ;ar •T â -ra ' 05' 2\ o a e v e t»
dorr r s a - c a s tr a
~ r - v rra s t t O ' o e J c O J' " s 3 < 5 s t s :.r Je s .x d j ' egate
p t ' ,r t j i t. 2 v ” s ■
—c i j a i ""o a * et cî 'ap Jtup©î> O©
sa ce< e_ 'e - O T a t t a r s o n e ria ce> p o v ce narata ,_vst penoaae
"*© p r r»rJ j r î v v a fa*"1oa _ « n !-»-'• mi o>r
P6i e </ •~Parare
. c-i ^ —■, d.ai_>c
<T
X
E
""a e a e s t " v t ă o i rre Ju"1 neavr a - î ' â pot ■

• a ^ ;"3 assf-'e n ;, oao ! <L P V d 3 -e z. st a v a l ' *
o-e-, t ' este " ' r w u< jr *• -jÔ“4 ' i e c ă a o s * 1’ 0 V a i
t d 'r - C / P"~ - ' 'O fs 'e ^coc <*r >6* d a „a> e vi N^ ale^
rr-od^ Zi re a a .e a p 'o o a b i c re p i s e r se ''r+ a a ^ e , o ari j z<bile
aîîr 5 >v t . i©ti o r re a j S'&^s*"-« j g aseea s sv i~^s ea este Duna
Ta ~ j f S C O r b '’ t ‘T y j fc 1v-* J S»J _î ctOi€* n U
_. o p ss'b a Jaf soa*e ~oos , : e 'a ,-d,e -< e* s ; e ’ 0a>=.'"o* şi
atoar e c c “e c a t e es:= p p p s sa ^ ^ j * - ~ a j , - - odată
I "C j c
-' 5;
. . 3 a r Pe
- * oe
' e ci_că
a r - :â
ce
d
'“’ON'Si M L l Şl D F t'h S Or N F DE DROGURI
sa-i ajutăm p e majoritatea oamenilor. d a r c u siguranţa nu-i puter

a j u t a p e t o p , U n e o r i e s t e d i f i c i l sâ n u te e n e r v e z i c î n d n u p o ţ i ajuta
u n a n u m i t c l i e n t T o t u ş i , cel m a i b u n a U o r p e care-1 p u t e ţ i oferi ar
fi să-i r e c o m a n d a ţ i clientului u n a lt t e r a p e u t , în s p e r a n ţ a u n e i compa-
îiD’i l i t i t i n U i b a n e . L a f e l, chema* p o a r e a v e a a n u m i t e senumente ca
pr.vire ta finalizarea relaţiei, ia r u n e l e p e r s o a n e c u c a r e a m lucrat
iru-au s p u s că a u simţit c ă Tirmierea c ă t r e u n a l t t e r a p e u t a fost o
nedeapsă p e n t r u c â s t a r e a l o r n u s - a a m e l i o r a t . E v i d e n t , i n aceste
si maţii e s t e i m p o r t a n t s ă d a ţ i dc\ adă d e p r e c a u ţ i e şi p r u d e n ţ ă în
p r o c e s u l d e r e c o m a n d a r e O s t r a t e g i e p e c a r e a m utilizat-o este să
s i a b i i e s c s c o p u r i d i n t i m p , p e n t r u m o m e n t u l î n c a r e v o m evalua
împreună t e r a p i a E s t e d i s c u t a t ă şi i d e e a c ă Ia u n m o m e n t dat ar
p u t e a fi n e c e s a r ă o trimitere c ă t r e u n a l t s p e c i a l i s t , menţionîndu-se
f a p t u l c ă p r o g r e s u l v a fi e v a l u a t d u p ă u n a n u m i t n u m ă r d e şedinţe,
d u p ă c a r e v e ţ i r e e v a l u a n e c e s i t a t e a u n e i r e c o m a n d ă r i c a soluţie
o p t i m ă . A c e a s t ă s t r a t e g i e îi a l o c ă c l i e n t u l u i t i m p u l n e c e s a r pentru a
ţine c o n t d e a c e s t e a s p e c t e şi d e p o s i b i l e l e s c h i m b ă r i u l t e r i o a r e ale
t e r a p e u t u l u i s a u a l e c o n s i l i e r u l u i , şi t o t o d a t ă îi o f e r ă te r a p e u tu lu i
tim p u l n e c e s a r p e n tr u a e x a m in a re la ţia te r a p e u tic ă m a i în d eap ro ap e.
A s t f e l , i d e e a u n e i r e c o m a n d ă r i d i n c a u z a a b s e n ţ e i p r o g r e s u l u i nu îi
e s t e i m p u s ă b r u s c u n u i c l i e n t c a r e p o a t e a v e a d i f i c u l t ă ţ i l e g a t e de
a d a p t a r e a la s c h i m b a r e .
T R IM IT E R ILE VĂ PO T A JU TA SĂ REZOLVAŢI
P R O B LE M A LEGATĂ DE DR O G UR I
D acă ave ţi p ro b le m e le g a te d e d ro g u ri, trim ite re a că tre un alt I

s p e c ia lis t p o a te h fo a rte u tilă p e n tru d u m n e a v o a s tră , p e n tru că j
vă va p e rm ite sâ p rim iţi sen/icnle a d e c v a te n e v o ilo r a u m n e a - j
vo a stră Nu tre b u ie să vâ s u p â ra ţ1d acă vâ e ste re c o m a n d a t un ;
alt s p e c ia lis t, u n e o ri, c o m p a tib ilita te a d in tre te ra p e u t ş; c lie n t ,
nu este id e a lă , tar, în a lte c azu ri, pe p a rc u rs u l te ra p ie i a p a r ;
p ro b le m e noi, c a re nu au fo s t lu a te >n c a lc u l iniţia! U n e o ri, .
trim ite re a către un a lt s p e c ia lis t re p re z in tă o c o re c fe n e ce sa ră
ia m ijlocul tra ta m e n tu lu i. D acă te ra p e u tu l d u m n e a v o a s tră re co - ‘
m a n d ă o trim ite re a tu n ci pnababii câ p ro c e d e a z ă astfe l p e n tru j
a va ajuta. De o b ic e i, re c o m a n d ă rile c h ib z u ite a duc a v a n ta je !
atît c lie n ţilo r, cît ş* te ra p e u ţilo r j
R E C U N O A ŞTER EA u n ei pro blem e legate de droguri 139
I r R c t ' i d r a ■ " c 3. »re Cc m c c r a i m

95 a r Tu_ ’ ’ f <*> ^
to n a le c m a - ' U r . - m v . u e J c. i r , , r. a - m m - -
ior către . • M A '- O U ' '« - 't i - " i.- 3
: r t i £ a -- - * r ' - ^ - >
e\e»r.p c a lita te de te rapeut, CE aţi clecis ca p erso a n a care
1
aie 0 o" "* le » « . >âte cie s e rv ită m ai bine d acă ai

1 1
lucra c - f m . • f raceţi lx in d terea r _ r ~ . 1

e\GA *: e rv a i în tre ui * îuirineavoiistră
0 c o n ta c t cu clien tu l ş.i
pum a ; u a o «re j. _lie ntu lu i cu sp c cisl istui pe c a re 1 l-ap re c o -
mandat 0 .. C 9 -i di. au a ră ta t că ECCSÎ 11 c t c. >: m 7T .
rupere a >’ * C*j- A~ * jLre îi poalte €iescura ^ ^ _r . ' rn - - -
d i t o ' Um Û cr'p ra se .mai p i ezi nta ia t . d - r a t a U A L • . .
celuia! se m ia list, iar ;?anisa se pmal . d a . !'■. _ ' i i r *'r
mai bn ~ "O ac LUUap a m o r t ■Itu^ p > : ra ^ < râ >a aragrarai d-
trataţi pc . ■c u r a m a : cî £ C !U ôie de ajutor.
Un a - d e /d ^ a a ra a „
< a : t<srijie r i co - ■» .* ^ a e i* :? e J i u r
terapeut c i ju ra c o l nî-'dam piie ^ c 1 a - '“ u u - T‘'iOţra‘ra'
este T u r c _ O C t u : r a - .. 9 s / v r lt p J •- ' ,,f >U « o a ş ô l i
terapeut „c C _ A* dT-^.rr ; m _ , n u r i m , . . " A . U . -A ^
dm cau7 < reaur ar.uărn i p j , a*> m capra. ra . m ^ o -ă
dezvooe v a s l i L .u >m v.L m 7 » e r a >? 1 - < Ura i \m r a m
a c e st U* u c l i c . o m t o i U " mm 1ftr ’ J m o l U <»]i'<e v . o ra
5
încerca 1 ra i t - ^ e u i u , î’o n e a v r ,^ ’ „ eram * dram 'L r -' v

ce'ălc!f m ram x actml m \ ă ' nOni- n u m~ _ : „ a p r * * ratr a
scurtă r e r a e d ă penura 3 U r a l m o a r z i O a iâ id r a ar + r â
r r e r g tm ' o . " t u n ă >_u c r a m u : «1 p : . n o u '" â • D i~ t> ac a .
mândru a a? vă asig m ap o -ovoua ' d i i r a - - a * %>_• u r a c r . - a '
pentru aiicaral re^ o ejt1* Rmmn andarcj a ,. « al: ~ ape i î mm : j
sigura-U N r T 3 pe ? r tî P e r mc ~ 1 . - ' _ m a m '* '• U a u a
prea a e L i . r a c m r i m r a m *- o c o c >e „c 1 ru <m ramp*
mt I m * Raite, t r â l Le a arl 1 7 J „ ’. " î a c P - uaL Rara
dev-*. v w wiae j a . i C ' c P L i c s t un-i a c -1 - o* L t la ~<. - a c
re v e r auaiă: O a» *x t- ' t e t ' p t „ , e„. • _ - îStl|l SL - —• m.,
a-! ai ata p e e b e c -â u ’tc >*e^gr> p ro ce su l şi să se !N i \ d „ , *>- b i n a ”'
leg ăm «ă ^ dvCdjto ’ ia c ă “ >
1 3 « ' ' S r , tuc^s şi îl sprîj in iţi. P en
■ **0
TIU - m ite i A rx c ' > -RTr. -*> , Ca .

3 ia^C ţi ’’3
CdZUi J it; 'C t,l ta.m ari c ă tre ra p ^ *" C , /ezi în . „ 1 <V » . U
9
146 Ui i v ■ Ur i . fl
____________________________ STUDIU DE CAZ
O IN V IT A Ţ IE N E A Ş T E P T A T Ă
Io rd a n e r3 b ă rb a t de 2 ~ de am aria: a în ce putu'- perioadei

de re c u p e ra re de pe ie rn a d e p e n d e n ţe i de m e ta rr.fe ta m in ă şi a
a b u z u lu i de m a riju a n a jo r d a n e ste un P am at fo a rte sim patic,
d a r d e stu l de tă c u t. A o b ţin u t re z u k a te b un e onn interm ediul
tra ta m e n tu lu i a m b u la to riu , ia r de a p ro x im a tiv a o u â luni nu mat
c o n s u m a s e d ro g u ri, e?nd a v e n it <ntr-o zi la b iroul m eu. Acest
lucru era ie şit din co m u n , d e o a re c e el ar fi tre b u it sâ fie la
se rviciu pe p a rc u rs u l zisei, b e n e fic iin d de s e rv ic iile de tra ta m e n t
a m b u la to riu s e a ra . A în tre b a t re c e p ţio n e ra d a că m ă poate ;
vedea şi, deşi nu avea p rogram are la m ine în acea zi, a ve am timp ;
sâ-l p rim e sc. A in tra t în b iro u l m eu, zîm b in d fo a rte v e se l, şi m-a ;
a n u n ţa t că va p le c a la Ie ru s a lim , A m fo s t puţin d e c o n c e rta t de
ve ste şi l-a m în tre b a t d e s p re ce fe l de p la n u ri de c ă lă to rie este :
vo rb a El m i-a s p u s apoi câ ie ru s a lim u l e s te ca sa lui şi că vrea
să m e a rg ă s â-şi va d ă te m p lu l. T otuşi, tre c u s e pe la m in e în ;
d im in e a ţa a c e a s ta ca sâ m ă in vite să vin cu el. în c a lita te de !
d is c ip o l. t
D acă d u m n e a v o a s tră aţi fi lu c ra t cu J ordan , ce a ltce va aţi fi î
v ru t să ştiţi cu p riv ire la el în a c e s t m o m e n t? C e l-aţi în tre b a ? ;
C u m aţi p ro c e d a a p o i? Ş tiţi ce le g i din sta tu l d u m n e a v o a s tră j
se a p lic ă in tr-o a s tfe l d e s itu a ţie 7 ;
C oncluzii
E x i s t ă m u l t e s e m n e ş i simptome c a r e p o t s u g e r a c ă o p e r s o a n ă are o
problemă l e g a t ă d e d r o g u r i T o t u ş i , m u l t e d i n t r e a c e s t e i n d ic ii şi
s i m p t o m e p o t fi a s o c i a t e şi a l t o r t i p u r i d e p r o b l e m e , c a r e p o t să nu
fie l e g a t e d e d r o g u r i . O e v a l u a r e p r o f e s i o n a l ă r e p r e z i n t ă singura
m o d a l i t a t e d e a s t a b i l i c e lip d e problemă p o a t e f i asociată cu
in d i c i i l e >1 s m i p t o m e l e c o n s t a t a t e . O problemă l e g a t ă J e d r o g u r i
p o a t e fi o b s e r v a t ă ia n iv e lu l m u l t o r s e g m e n t e d i f e r i t e a le vieţii,
i n c l u s i v a c a s ă sau la ierni le mi o c a . I n d i c i i l e şi m nptom ele d e s c r is e
în a c e s t c a p i t o l vă p o l a r ă t a d a c ă e x i s t ă c a u z e d e î n g r i j o r a r e şi da c ă
ar t r e b u i s ă interveniţi în m o d p r o f e s i o n a l .
I n p l u s cind c l i e n ţ i i ml leită a j u t o r ei p o t v e n i ia d u m n e a v o a s t r ă
S1 c u a l t e p r o b l e m e , p e lingă consumul s a u d e p e n d e n ţ a de d r o g u r i .
Termeni-che-.e
Colateral T em e': clm n k dom rvrem a d.m j r-cmomiă

laniâ p e n t r u ai; c L e rn -«ai: Pav-icri
C o m p o r t a m e n t deWant C o m p o r t a m e n t <* m o c m _ a r t m o.t.am
n o rm ele s o c ia le .
Depresie U n g r u p d e tu i du r ă r i d e d i n m /» i î c w âft are d r e p t trădător
un nivel s c ă z u t d e e n e r g i e , t r is te ţe , d i s p e r a r e şi u n e o r i, com por
tam en t s u i c i d a r
Deturnare F a p t u l c ă s p e c i a l i ş t i : ia u drng u r* d e Ia p a c i e n t :
c iu de U
c lie n ţi. Iu l o c u l d e m u n c ă , p e n t r u a Ic u t U z a e i i n ş a i
Fals p o z itiv U n in d ic iu al e x i s t e n ţ e i un ei p r o b l e m e , cin d d t fam
aceasta n u e x is tă .
Ideaţii suicidare G l o d u r i l e g a t e d e a u t e m u t i l a r e s a u s m u c i a e r e
Parasuicidar C o m p o r t a m e n t c a r e im p lic ă a u i o r ă n i r e a . ta r ă a p r e s ^
pu n e n e a p ă r a t şi i n t e n ţ ia d e a m u r i
Psihoactive . S u b s ta n ţ e c a r e a u p r o p r i e t a t e a vie a m o d i f i c a d i s p o z m c
sau p e r c e p ţ i a r e a l i tă ţi i
S c h iz o fre n ie . U n g r u p d e b i l i ta n t d e t u i h a â u m e n t a l e c a r e î m p a c ă
psihoza.
S u b s t a n ţ e an xioiitice M e d i c a m e n t e u u - m ulează a n x i e t a te a m
ob icei t r a n c h i li z a n t e
T o x ic o lo g ie S tu d iu l e r e c t e l o r d ă u n ă t o a r e J r ur« ş ş m i k r a u p u r m Io
giei.
T r i m i t e r e i către u n a l t s p e c i a l i s t ) b . - c o r pr<> o c ,ă m m . ro
u a T i c m Ia cp uT s p e e n b ' ' p a n 1 . 1 *0 mm m r t i i r r
T u l b u r a r e d e c o n d u i t a r U M o i m m m , ~ ; JoIc-.cc m U : «-o -
rizată p a n a m m c m U m e u r des cm i 5 , - m o o u
T u l b u r a r e opoziţional-sfidate ar* 1 ^ o p x :C K ă ace ..v c o -
!oo m m e t e n / a m p n r . Uid:-) t u m o ri,.
Tulburări atVi trie b ip o lan m. - . ! o U-'U;- .. e j i r - ’ m o
p a - ' U u n a ă c r c U r e / t o . e- :,i . a m m u t e r d c a e 'o ,, o : ; ,
142 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
T u l b u r ă r i a n x i o a s e . Tulburări c a r e i m p l i c a sensibilitate la modifi

c ă r i l e f i z i o l o g i c e a s o c i a t e c u Mstcinu- n e r v o s sim patic (reacţiile
d e tipul „ l u p t ă s a u f u g i" » si t e m e r i l e l e g a t e d e aces.e modificări.
T u lb u ră ri d e p e r s o n a l i t a t e . T u l b u r ă r i c a r a c t e r i z a t e p rin f a p tu l că
Cum ■=-!•= of' ;u u ' „ ti ’' r >' g if- " m mm '-ce sociale.
usct^^ă recom andata
D u c ă Ciiuat.-T d u . 'i m c a v c a s t r a m m o v : -• m m u A s u p lim e n ta r ă

pe p a r c u r s e i p r o e e s a i u 1 d e s c r u m bare. m r c l;< u r c a c r n i e <m e n ţio
n a ta H o ţ e n c v iu , n î p p ; u b k p«-:i - - - ’ e u ’ tic i a p m m f e 13 0 - 1 3 1 1
p o a m fi u t i l ă . C k a n g m g / o r G o o J . d e J O P r o c h a s k a I C N o rc ro ss
v A C D C l e m e 'Ne (V e w Y ork d u r BcvTs t u9d > A c e a s t ă carte
m t e t o a r t e u d ă p s n o u u - , p e r m u c .m m p e * s o a r e >ă f a c ă p r o g r e s e
c ă t r e m o d i f i c ă r i c o m p o n a m e n t a ic r e b a z a i o g l , i u d e s e situează
î n p r o c e s u l s c h i m b ă r i , i n T m c u e a e n i v e l u l m o t i v ă m şî d e d ic a ţie i
p e r s o a n e i t e s p e c t m r , v.nr - u g m * * e r r ' M i r a u m u m e p u i i ţ i f i c care
vin »p s p r i j i n u l p r o c e s u î u c e s c h i m b a r e
R Ă S P U N S U R IL E L A ÎN T R E B Ă R I
1. F a l s ; 2 , F a l s ; 3, A d e v ă r a t ; 4. A d e v ă ra t; 5. A dev ărat;
6. A d e v ă r a t ; 7. F a l s .
C a p ito lu l 3
Utilizarea re s u rse lo r p ro fe sio n a le optim e
După ce ve ţi citi a c e s t capitol, veţi fi capaoili să ră sp u n d e ţi la

în tre b ă rile de m ai jo s :
1. S p e c ia liş tii ar tre b u i să în c e rc e să îi a s o c ie z e pe c iie n ţ cu
m o d e le le de s e rv ic ii a d e c v a te c o n c e p ţie i de sp re lum e a
a ce sto ra . A d e v ă ra t sau fa ls ?
2. R e z is te n ţa c lie n ţilo r e ste un in d iciu e v id e n t de negare a
u tiliz ă rii d ro g u rilo r. A d e v ă ra t sau fa ls?
3. C o n fru n ta re a e ste e fic ie n tă pentru a a m p lific a m o tiva ţia
c lie n tu lu i de a se s c h im b a . A d e v ă ra t sau fa ls?
4. E la b o ra re a unui plan de a cţiu n e se im pune atunci cînd lucraţi
cu o p e rs o a n ă a fla tă în sta d iu l p rein ten ţio n al. A d e v ă ra t sau
fa ls ?
5. C lie n ţii c a re au ideaţn s u id d a re a r tre b u i în to td e a u n a să fie
trim iş i la a lţi s p e c ia liş ti. A d e v ă ra t sau fals"7
8. A ve ţi în to td e a u n a o b lig a ţia e tică de a lucra cu c lie n ţii care
vă a m e n in ţă . A d e v ă ra t sau fa ls?
7. F a cto ru l fin a n c ia r c o n s titu ie o b a rie ră im p o rta n tă pentru
m ulte p e rs o a n e ca re ca u tă a ju to r în îr-o prob<emă le g a tă de
d ro g u ri. A d e v ă ra t sau fa ls ?
R ă sp u n su rile s e g ă s e s c ia p a g in a 2 0 8
T r a t a r e a oroblem exor l e z a t e d e d ro z u n r.ecevtă u n emu* d e cola

borare în g e n e m , , e l i e n d i r a r e a u p r o b l e m e l e z a t e d e d r o g u r i nu „m
sp e c tru l a r g d e n e c e s i t ă ţ i c a r e por s o î i c t u s e r n.i« o f e r i t e d e mai m ed;
sp e c ia list! m v e d e r e a as -g u ra r-. u n u i t e r c l u ’ rm rtr'v ai te ra p ie ', j i
t r a ta m e n tu lu i. D a t e dina a c e s t e n e c e s i t ă ţ i , profeMoruştu p re c a u ţi ;ş
dezvoltă r e ţ e l e d e r e s u r s e , a s tte l m e h ci iernii l o r s ă d i s p u n ă d e c e le m u
~cazuri
i jiiş ii dh
caiâ poate
' "Fe~’aj;s:
1 ' -ur: Dc
• ' - -'"NUnic
■ peruru
" ‘ ’ ' : "'" drăij
’ - ’ - -l"POZH;c
1 ’ - x "csur^c
D - p . > ta raa _ ~e «e~ev. -fap] a ^ pi p
1 Dez-
/ă vp r.
ii, ^mar
O rete.t
ialisr
■- . ca ate de
• ic ndudc
' ’ - acestea
~ - ' r duhL
< - ntn m
•i . r-s r r r a tera-
/ • ce-reţea
- .prijiru
<-«_•’■c 11, cera-
' -.'Polog!!
v. ' lO tic
a . non
. ' o ^ ia n s ;;
1 rt'oa â
1 M-_StC
d î,pre
_> ». î i Li VU
L, ; >i i.' m ulte

r - t"<c - ».''i ■„ ut făv’ " ?<rc- din gi -mi r< c- 5alianţă ai
^ u- -r e<T wn .re • n:j T’„!• - T >Csd n- V J -pecificul şi
xatamentul problemador legate %_c Ir' c-,ri \ e-tc "■r *' grup de
— -'oi si vă
, v»' c e n tu lu i
rv a z â destul
- 1 - ’- â de alte
• i ■- vrbunătân
"ag: at sau dacă
r umncavoastră
- " i ii putep
~e, >ii t JL n.t-N . . rd ~ T „t - t t Lac a r* .' _ ,> . u x u de con-
-U - ’r*. ' , n n- ,.--> J f — r ’c ■ < căruia
- i J ' l u . "c x .1 a-~c -a.r^ ^ ^ :i fa -” "<,ir
A V. " ' a ~ 1 ' 1 Tr r a- 10-X S J- - '’IsJCU lă ît ajută
r e .i cm \a u <-\r r > *u gi t t \>• ac un < rm«.ă in iaptd
că ţf? râ >r, „ ia , r e r u u u . d .e - - , ~e Jceêbtt de
. j»r»,, -i.. -* m c - -r’u ic r> i « a ^ N c 'v e s ; *u t u rn i- d u re a ză cu
m*' , c ' .. . a " > : ' T t î !C v x .„ a ’_ ă~>r„.r _u _ •_ _mis altanţâ
' r p : a r' v J - u - ” m ca a u c u u inter-
' m t” ' •" * ^ ' r<a- _ r „ ” j :a m aude. c „ u~’ - "'vcn. e ■»mzxlalnate
• t c 'c < - J - , 1 -> *. , a ---- ' -i a > e: < < _ x _. j i-n care să
p - t _ s - ce " -a ’ ' - •x '-m îm bu
i v i1 • >m ;■ x> z " ^ a!- r , ■-_ n c x m v> i_ c-cr'iiâlizate.
^ ’ 1 ’ • r r r - a Ur ^ * »' J 1 oţelele
t a ~r - i ’ ' ; _■ f iac ’i r „ _ _ ' .r . . 'r a ; m ar
- ■ ^ Jc , 'Ca- 1tt " r ", - • i--c *• ' ' * , ie 1 anele
’ c,., • t • ,a >:c c ’”i c"( ^ ,a ;- , 1 " .P n e c m a
* i - ' r ■v'3, . ^ , T;i ample
> d - ' - ' ’ * I >' r ; a c c "C sl »a
P r\ - _ e^te *
. c>' !,>.>''* -- -a ,< ’c 1' -■ ' "‘C >- i J.nvedr
*■*" ’ t •. - ă t -j-, \ g e r - ’a • . î s - rederale
îr,jr;n rt:' '-» -a _ ' ■ r ”.r ' p - t -'cîr , c a u r i cea
'■>i nu t '.^"’u . ^ ‘ •*■ c - c a •>' m c " ’ , e ,c u r a g a n
d - u.c ; t r c d - p* .y a.- ic i ' c e s ' 7 c \ a , t " a \a te pe
in te ie se sp ec.aie <a nivel ,-u ta, r‘egit.nai ^ r'atm na - dii> care fac
p a r t e ratm br* cu c o n c e p ţii sim -ia re A ceste g nap ar- p u n la dispoziţia
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PT IM E 14?
- j" P t vu-i
ALEG ER EA TERAPEUTULUI ADECVAT

P E N T R U C L IE N T
D u p ă cum a n a b rm a t *r, uaoLc m t a e q e re a u~ui .erapeut

acecvâi. n y o tm ira ţtio r c ie r>ft Io* & sfc ese >. a'â g 3 'C ru Succesul
t t a t a ^ e n t j u: D aca s W te r un p s n e o c a r 3- r a t a r e 'tu ui Sadică
0 ofcrs o a 'â ca re sê o p T C ' s r ă -eg at» de t r c g jr , sau o mi dă
a a c e s ie 'a s m etcce să e / a :uat> aten t d acă m a r u-mt '-e r>tnj de
tra ta m e n t sau un so ec-aiist ca re vâ .m e re se o ză es*e 'o m p atib il
eu co n ce p t,a a jn -e-sa voastră a e s p re ’u n e eu vamr.ie ceituraie,
cu sccounie ş< n e ce sitâ ti'e asociate te ra o e> eu ^ o d e iu ! dum nea
voastră de ■"•terpretare a u oe p c jo A 'n e e g a te d« d-'ogu-n ş; cu
m e to d e le de tra ta re a p rc b l9 me« respect-ve oe care !e favorizaţi
Adresat- m J te întrebări ămnizor-'or de se n / c ca sa .'â daţi seama
da că exista o com pat.b nttate Dună a *e> cu n a<- p ro ce d a dacă
an dor, să cum păraţi o casă sau dacă ac căuta uo spetea*.st care
sâ e fe c tu e z e o opeiat«e c o m p lic a tă Sîud,* e a ratâ ; a o legătură
te ra p e u tm â o u tern icâ ic a p a c d a te a ae a -urma '^ s 'e u n ă ca
e c rro â j mt"9 c; en ţ ş. *e ra p e u i este esem -a-a ce '* u u,«. -ezuftat
Doz;t v m maparea urse; p ôpiem e e g a te de drago r
•'atâ c d e v a 'm re b â n s p e c A c e pe c a m le cm te : a d resa înainte
ae a vâ da a c o r d e p e n tru în c e p e re a tra ta m e n te u>
1 C a m e ste m odem : te ra o e ^ tm oe c a m i ap' ca sp e c alistul
re sp e ctiv si Cum n fi u e ~ te a z a m e s e u a s p e ct / o arcu rsul
tra ta m e n tu lu i i
2 La ce a n jm -e m eo-jie sâ /ă a ş te p tat. odată d e rufarea
traTamentuiu- - cu a ite c^ / nte ce a n ^ ^ e se a ş te a p tă de !a
'J u r x e a v o a s r a > ca m ate oe c eo t ce pa Cu Su, derulării
şi .m p ie m e o ta n . tta ta m e m u m ^
3 C d de des vâ /e ti ~ntî*o cu t e ‘a s e v 'c s- oe*,ff« ce du ată de
r.mc a d a ta m ş e d in ţa s ma, g&oem - . a c c durata
e st m ata a L a ta m e n ti iu, sau a îe 'a c e '
- C -.m ra * mmm-ata c ? " ; d a r-: a' tatea i z " ' e a >ca s tra pe
p a ro u 's m te ra p e-°
5 C 't ,a ccsâ T a tg rre n ţu - c e a r .m e -a j i e c - d A ş cum
,a t'e D u sa e fe c tu a . Diata v p " '. c tem ene^
‘ p Uc ’3;' tfe S3 3 p & 3Ti 3 3 (u tO " dl t £Uu* •>? u C 3 . u t- O ■Stâ
ie m e b ă r c m c . m iz a te > -abătură r <„ '■■e-ms-fL 'e du-^nea-
« o a s fă mmm., aţ ~ e " c.c-r-s ca *ă /■ e am m : ma r- ne ş !uati
notite pe m ă s u ră ce te ra p e u tu l va ră s p u n d e ’o L e ca re dintre
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R P R O FE SIO N A LE O PT IM E 149
' " 1
■' e'e Esîe m a c i sa -j a, ca ir-og mt P c îm â m s m î a<r- 0./R ~vţ‘’C
decizie o s - v u sac,a 'a te a tu ^ n e a ^ o a s tfa >\U r C ^ D C - j ti r1r^î_'U !
cat p n rra c a s e ce csme e veuet- rm< m„ a : r e o ia
spital pe s''"3a ca re " e c e ti c . e t j a t . -r a , ‘T u ClS m -ig *8 m e d e |
tratam e” ! sa U 1*$' ca.peuţi, Z S 3 3 **>3 3 ’C -O U-o fac eţi c e a maf bună |
alegere oe-P f u r»e cesPâtdfc ds_jfr >e a /Oi»st r3
Totodată u u.tat ca La* a r e r r . i i este o a 4â M v Ş, O i a<'10 35*3
cauză ^c * r *ro Cl^ S a i3"~ e m 7- c e a ' a '£3 e “t '5 CCisturiie |
scăzute J ^ ' e ce " t e c e t a t a r r e r : p c ' t D'dg g r-o •NO f ca. >
bună cantate da- r 3 10 cacur- orecm cuâ JS 0 ' • rti 3 C U ; )-
d eren îe !e Pe oro 0CO^ -i,rp - ^ f j i T , o n rpioOP " l p rec'r c
pânie oe'->*rc ■ °g "p ea c e m m ' A ceasta ~ . ^ste o c'it* ca a i esa
•ndustne' im o a s e *" tU o ’ d e o a re c e e r n * br'm i n t ' S SC
econom m â ru” *V>
-^ |s- Ş' ca la te a sermrmMr este ^ - ^ 3 r i tC HZO
segm enre'e :ngni* •,fOr rr ed-ca*e C a ^ a tu - 'â d e autoareP0CT,&
Mcercati sâ că c a 4■ S cg.j.< s s a 'r g d a t a t m o g r a ^ p e ntr u c a re )
y/rQ l SB 3 Otâ : a re ■o o e ^ m ■ t e u s îf- t ; L / ' e a v e a m 3
S p ecialiste f ••arte i l j n i/a ti c.u m*P Iu c \p e r : e _-'3 pămm

îiruo de ara ae /P e o ite m.t im a ţ u i e :m „ a rr ]c rtm t Ud c -î/f. r-;'7
interm ediul re te ie ’ o i. a ic ăt a*nPou->i b u /c Pe C ,M C U d d . ilZ l iiilv. : r o
intermediul căro ra u i ajută c>moţi! M u 111 im a p e e ti rv m c]L V ’ * s* • , ’■>/- m
1
*
aceste m fo rn ta p i m a g e m e M lo r elee treme o n ersy o a lc - ci‘ii ne m>L ,
laior M u ld Pitit:"C Cl cl ia m dc m ică o stere m reumete mu: r Pc^ a o ■

modelele terap-. urme ud op M U dc . - , v ? u - ; i p.ateU lor dcî con tact.
Deoarece m îlte grupări ui *v*e i tranşee od urnite!e Jhsupim c; ^
reţelele ie >*ter ă " p e ^ in io r S r r n m T'cro3->e „• m ia ^ m * a m m o-«»
oferi c l ie n ţilo r !nr • m a r c mtrietdt- ce ' c r> ; r > b ce
pregătit! ac «a i r d m r î i i â l u m o l c a lto r c e c i p r u c p u f „arc :m c c 1
tolosiPci i v e o t Pm - t c : lâ r; aru;*,u mo 4 •- - !n m n u „ r„e m mm •
î" c a m ! v p'uP.ui „ li e r ; car ■_ o e c o u m m orcLtre a* e m ? m u r
tratarea anei or, ;nieipe ,ec i>„ Pe ii: ^m .r *'c mu cam an * r r-U o ';u
oferă u’ r : „ -ăi o mm Ce -a - : >e - tro c- ,, a i u r a i mc u c e
ne care t c ; mm -o* > -tm-ma': ;U * m ^•rmS - *; - . m u ' m - \ m iu
rîndun, pe itre a r u . m O i ^ : ce P -- s e '- i m aPou m m
1
fO X jsijM f.'L ş] nî-PFK’f ) F \ ; * DE DE Oa-f RI
Alegerea terapeutului adecvai

„Iniorm atiiie utile pentru cnenC ae Ia paginile 148-143 oferă citeva
ragesta pentru e n e r g i i potenţi?.!: c ă r a nu au decis Ia c ă asupra unu
a n u m u rerapeu. m u cra/silte" Specialişti? trebuie *ă ţ i r ă cont de
a c c 'e a m considererirc arunci cmd trim it un ui ier-1 către alt specialist
pentru anumite sere ieri După euin uiu m e n ţio n a t In capitolul 2
g ăsire a unui e c h ilib r u Intre î n g r i j ir e a de cauram >i considerentele
c c e n o r m c c o te importanta p e n t r u a asigura o c o m p a tib ilita te buni
cu c h e m a t , în p m c asigurau-v ă că, in ca litate de s p e c ia list, aveţi p
vedere şi alte n e c e s ită ţi ale c lie n tu lu i atunci e în d e v a lu a ţi o astfel de
compatibilitate D e s e o r i , s p e c ia liş tii si clienţii nu sint d e acord cu
p r iv ire la ce a n u m e c o n s t i t u ie c e a mai b u n ă a l e g e r e p e n t r u aceştia
din u r m ă . Ir. alte c a z u r i , e s te p o s ib il c a t e r a p e u tu l ş: c lien tu l să ru
radă a e a c o rd c u p r i v i r e Ia cel m ai b u n p a r c u rs în v e d e r e a atingeri;
o b ie c tiv e lo r c l i e n t u l u i s a u pot c h ia r să n u fie d e a c o r d cu privire ia
o b ie c tiv e le tratamentului sau. te ra p ie i, In a s tfe l d e s itu a ţii, specialişti:
pot fi t e n t a u că i g n o r e c e e a c e şi-ar d o r i c lie n tu l să re a liz e z e , Ţinind
c o n t d e d e z e c h i l i b r e l e d e p u t e r e d in c a d r u l te ra p ie i, d e importanţa
colaborării te r a p e u t i c e şi d e i n c a p a c i t a t e a s p e c ia liş tilo r d e a modifica
prornu-zis comportamentul u nui c l i e n t , nu a r e sens să ignorau:
o p ţ i u n e a c lie n tu lu i in că zu i u n o r astfel d e d e z a c o r d u r i î n schimb,
p u t e m să le a d u c e m ia cunoştinţă clienţilor recomandările noastre,
dau în c e le d m urma. t r e b u i e să id e n t i f i c ă m specialiştii compatibili
p e c a r e li-î p u t e m r e c o m a n d a , pe b a z a d o r i n ţ e l o r şi o b ie c tiv e lo r lor.
nu ale n o astre . A l e g e r e a inui t e r a p e u t in d e z a c o r d cu Dorinţele sac
nevoile u n u i ciient a tra g e re s e n t im e n te d in p a r t e a a c e s t u i a şi. în cele
cm a r m ă u p o a te a f e c ta p r o g r e s u l Clientul p r o b a b il c ă nu \a
respecra a c e a s ta recomandare d a c ă ou esit ere ornată unind cont ce
m ie re s e ie sale
D a c ă r.r rateu c*urate m u l a i cu r a c o n r a n i a r e a pe care o faceţi
; • s tra te g ic jt fi să elaoi ra o mi p ia n I c re zeu vă pe rare >ă ni oferit;
ch em ulm. hi „a/m ;n rara- trput de terapie oe c a re şi-l doreşte
edemul i’u dă rezultate Lifă m e r a o g d >? rrasurracm râ dumnea
voastră. va r a i -tara oe t e r a p e u t , aţi lu c ra t cu u;i v l 'e n t care nu
îi r e g r a r e a z â ra z a , urat m u s t o r c i J u m n e a 'o a s tr ă C r e d e ţ i cu tărie
câ r e s p e c t i v u l c l i e n t ar itebu- să l u c r e z e cn u?’ t e r a p e u t care îi va
s o l i c i ta să d e v i n ă abstinent d re p t c o n d i ţ i e p r e m e r g ă t o a r e terapiei.
U T IL IZ A R E A R E S U R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PT IM E 151
......... j j i n s i s t ă c ă d o r e ş t e u r T e ra p e u t c a i e >u ~•
-leşină a b s t i n e n t ^ e c u a t c e i n u l D o-ograrn C ir m ’ r c J s « ’
} \id e m va s^sgoeţi f e r m * i m u , da, u c e \ r i r c ' t u - *<
T1 . s şj despre cnrr.i D e asem enea, in tu~*j e . D e"' ~ u n .. u . >
inai i la altc-'Mvi p>.""'Tv. ap* or v,ucâ ii „ m : : ; ; . >a- . - 1
•vuicecvat «co^torn- standardelor c b u '' i’ti • v ':; 5 - o j
-eî'U drept aondii.e orerrei gâu u rc U ru u In £tce~~.ă ^ „
recomanc >ă Ă u s ţm e o u t n a : * u i A ' i — r u v C - n i
năsirea unor _ăi c e i-i uium pe ci ie"- D z a d a.? -i c g n _a o d *
rezultate b pateu A b u a i să nuă o . j r _â „i e ^ -
mat buna a egere pem rii Li e Cum %e> >’. arcă o u , u u ^ ne
Clientul răspt oue, iar ap**» u nuteti imre - CC ^ v i w
dă rezultalU buue peorû une 5 ’ D uca w v1 e r u : u o ş a - n v %,_ t r a
şi un alt sper u b s t pe care ,-] outeţi rec oro :r.J^ d a c i u u m I ccuere
nu d i rv/vdtefc sjiLsdjt ă+o,ire Acea^-ă -n a ’g - s* ^r*> c .u o ■
libru intre c îu a ir<erese c o r o a d iu o r t a ; uuap .. u n - m r
vtzea/â r u - >_u >dnu Jum neavoaT ră _a:i!:... jc -c. u c u u . .
privire O iieucuea :erurnei sa^ a tratam e-u. „ D m e- - ; a D u r
in a ld o d c i î. w. m c . . c u ric â n tu 1 „â ^ c e ... n~ ‘ - a >
este vlientu. i:a „ s :apt care rr.entire ii.u.v": ecă r « fr r a a u L : D
al trei'ea nad dacă ntim 'i alegere a 'rd a r^ ~n s- , rn ir a ’
rezultau u r dum neavoastră .- iu o u J ,c r a >r la d.-> > •/>. » u.t
filau de e . alean- a Mucedului i u t M : > c . m u - _ - >
seama ,.^ ir<t>umcnî'd ia dă r*-/ îbaiv c r „i iVwt.s •> -u iu _ . »
oferă u i ae ac nune ac r e /e r v i a c e i «: x *’ 1 . c u rucei u
Pritur->' rategie dîp’orraîL ă. JuTT!naav< * 1 • . , n .» . -m
an v.o* 7'r~r~' o crap.^, c::e u .D c e a->* a av - - or ^ ^ m „r. . - -
peuti^ -l u eT .. ’ u r îe r e '.r . i enf> <o ^ * p~. v > i • - i
protcM! >i s i. - i c a / . a :r: î rac >n ■* c. ^ , - v " i .
De ^ s - . . c \v .i.p ^ ^ ^ . t- -
i m p o f t d i T , ă u s e r c a _ n u i --pe- . î -t .’C- „ / j c ‘ c .; - j~
fapt. 1 . > < a ’ ' '■"D . e sg fT < s - >.- » ._ t - . . ^ ■
privit. »a ^ o r o n v d, au a o u ' s , <. - _
te r a p t . " cn r.^.1. s % ;a d e u / i 1. f« i u ’ ^ m *c . i u >> •-.„
m ap ca:. a . n „ f uugee Spcrn , u „ x ' ,v-i ” c- - a c e c. \ - u
unele - i a " | e ,r . R u t ia tiîir e r d w U r *- c e " r .; * e u» u
tribu'-ai r ^ c "ă n u p e r T e ’ă a so D de ,o « L ,,a j > c . u
mea, t e r a p i a d e c i s ă pnntr-c hotărîre j^decatoreascâ Dvâte c a r e z u l t a u
mai b u n e d a c ă pe urnite o pam cipare ma: directă a c h e n p i o r M uip
-U-.ÎH- - a - . - -• .1 IU ru - - a1. z ..e a r u G f i n a l i ^
* Tr- • r -- ' m o tu a * '->'!<j u - . u - Umiteazi :
:eea ce a r p u t e a 11 j j c •, u ^ î-.. ; a : — - c e prmtr-o
1- ~ - -e ra l* dacă este posiba,
i - - r
' '* r - *-le mă,
iî j : ........ „ ~ ^ a».« „ r . f t uuei « .r , :
-! —- 1 i - '- g - i < - , - ^ r i la ah.
' - ’ ' - - -*■" ,a - - - Tai b^-
tîi "■ u ~ -i - > ■• *«“ - • ,<ui v iu a 1 - ic tj - v-uioascâ
'U.U L.l . _ i. > . ric Iir r r aî ' U * ‘’ t ' aSDcUne
' « ' T1 a „ -iris. > ; > - '1 . v- j w- ~.. ~ ~ . <ic deSDu
-C <- _ * - . ~ -s. — v. C d i^ C iC * Jl s- . - I 1 1 •* '>- s, ■J t t {J^
- - - 1- l * - -’ i - r „ j v. __ \ u^,_L u _ u ■'uzwk tli;c

' z i ; i.i u î j u t j ’i ’U' - u -a"!': i .-„vi r -\ practu-
- z ~ i _ v ^ -a ■-u> ' . L . u ' u u : , - , > , v >" uiihurăr.
r cî.cac* a_- -z >„ i , <> "i'i c. ru 1, *iv3 » c *i • i _ ) j ! '»„răr ;r
’ -- * ' - ' ' " ' -- u .■•a -L ' . .i« s d ane,
’ .!,>r*K n c ; - a " . <1 -r i f>r c r i.. U - ri m âza
• , - a ‘ ' . S . ' - ' i -1 ' ,:«U- u u C r . t nu es:e
u U C ! i . _i - • Ui » rru 1>.| ____ . 'C lâ tO ii
Jw z , t ; a. * î „i, «a^_i ,, ,a u . * . _ . a > ; zeIertau
-zî ' c, . - . U r u o ’ i ' U a_ r . . > ' i ' u -a. Jc> *z t u- . u*ibarar
- * t, ->* • , z ir . ,• .z ' _ r x T i ’U c *toterîiî
a r it 11ii ia ma,
>»’ âlc
-..'aîritla
' *1 : A ■ 1 * ' *' " r " ■ " ■ . . 5 '' '
' *.' *■ ; -rî^'

UTILIZAREA R E SU R SE L O R PR O FE SIO N A L E O PT IM E 153
efectuat! A ’p". „a e e O li „ •-) - * < 1 . * a i- / ’

154 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N T A D E DRO G URI
d u m n e a v o a s t r ă u n o r p e r s o a n e p e c a r e a c e s t e l u c r u r i n u le privesc, 0
m o d a l i t a t e d e a î n c ă l c a î n m o d nepermis c o n f i d e n ţ i a l i t a t e a este să
l ă s a ţ i u n m e s a j t e l e f o n i c c a r e p o a t e fi p r e l u a t d e o s e c r e t a r ă , şi nu de
s p e c i a l i s t u l c ă r u i a îi e r a a d r e s a t O a l t ă m o d a l i t a t e e s t e să contactat,
n e o f i c i a l u n f u r n i z o r d e a s i g u r ă r i p e n t r u a d i s c u t a d e s p r e a s ig u r a r e a
c l i e n t u l u i s a u să d i s c u t a ţ i d e s p r e c a z u l c l i e n t u l u i r e s p e c t i v în locuri
p u b l i c e , G m d i ţ i ~ " ă d a c ă informaţiile p e c a r e le c o m u n i c a ţ i a r putea
a j u n g e în m o d n e i n t e n ţ i o n a t ia a l t e p e r s o a n e . D a c ă a c e s t l u c r u este
p o s i b i l , m o d i f i c a ţ i f e lu l î n c a r e c o m u n i c a ţ i informaţii le .
M otivarea schim bării
P o a te c ă elementul c e l m a i i m p o r t a n t p r i v i n d ajutorul o f e r i t unei

p e r s o a n e c a r e a r e p r o b l e m e l e g a t e d e d r o g u r i e s t e c u m a n u m e să o
m o t i v a ţ i >â f a c ă p a s u l u r m ă t o r c ă t r e s c h i m b a m . P e n t r u început,
d u p ă c u m a m m e n ţ i o n a t in c a p i t o l u l 1, m o t i v a r e a s c h i m b ă r i i com
portamentului p o a te fi ■ a f lu e n ţa tâ d e n i v e l u l d e conştientizare a
p r o b l e m e i l e g a l e d e d r o g u r i în p l u s , m o t i v a ţ i a m o d i f i c ă r i i com
p o r t a m e n t u l u i p o a t e fi i n f l u e n ţ a t ă d e c o n v i n g e r i l e p e r s o n a l e despre
p r o b l e m a l e g a t ă d e d r o g u r i şi d e s p r e s o l u ţ i a a c e s t e i a .
C i n is e u d a r e a e f i c i e n t ă a m otivăm d e a se s c h i m b a a u n e i per
s o a n e o a r e a r e probi urne l e g a t e d e d r o g u r i constituie p o a t e c e a mai
i m p o r t a n t ă a p t i t u d i n e a u.nui s p e c i a l i s t . D e o b i c e i , o a s tf e l ae apti
t u d i n e sc d e z v o l t ă prin îmernrediu' u n e i d o z e mari de e x p e r i e n ţ ă şi
p r e g ă t i r e Procese, de consolidare a motivaţiei u n e i alte persoane
p o a t e b a s e m ă n a t f o a r t e bin e cu d o i o a m e n i cai-c v îsk >c în aceeaşi
c a n o e D a c ă o s i n g u r ă p e r s >awâ ‘d c ieste. amoamtiţiunea se v a învârti
ui ce re mm l o t u s : , d a c ă am bem p e r s o a n e am cau.oe fus le se în echipă
si îşi •w o o ru o n e a z â a c ; muie neutru a c o r e c t a c u r s a î v e h ic u lu lu i,
are n e i u : r e c s i '•u i r a o u e z e Terapeutul b m r c ' o r ; pregătit care a
fo st îrtstreir c u m <ă m u iiv c /t în n od eficient serdu.hama u r c avanta
j a i d e a se a fia in p a r t e a d m s p a t e a c a n o e * A c e s te a p t i t u d i n i îi
p e r m i t terapeutului să influenţeze intr-un r u D ioane su p ri! m oti
v a ţ i a . perndţmd a j u s t a r e a c u r s u ’u iâ, asiiei îiieit cheului aflat în partea
d i n fa ţă a canoe! să n u conştientizeze modificările i n s e s i z a b i l e ale
d ire c ţie i.
■NDICAŢII Şl C O N T R A IN D IC A Ţ II
t r im it e r il e c ă t r e a l ţ i s p e c ia l iş t i
!C0
. Efectuaţi trimiterea dacă clientul ar fî mai bine deservit
iucrînd cu un alt terapeut,
* Efectuaţi trimiterea dacă nu reuşiţi să lucraţi cu un anumit
client.
. Efectuaţi trimiterea dacă clientul ar beneficia de pe urma
unui tratam ent specializat adiacent,
* Efectuaţi trimiterea dacă aţi lucrat cu un client pe parcursul
unui interval mare de timp, iar starea acestuia nu s-a îmbu
nătăţit.
. Efectuaţi trimiterile ta timpul potrivit.
» Mufţumiţj-i specialistului care a acceptat trimiterea.
* Asiguraţi-vă că trimiterea a fost urmată de o înîîinîre între
client şi celălalt specialist.
* Asiguraţi-vă de siguranţa clientului în intervalul dintre efec
tuarea trimiterii şi întîlnirea clientului cu celălalt terapeut
* Efectuaţi trimiteri doar în cazul serviciilor necesare bună
stării clientului.
Pe ae altă parte...
* Nu efectuaţi trimiterea dacă aceasta presupune o pauză
mare între serviciile oferite clientului.
* Nu efectuaţi trimiterea dacă credeţi că clientul ar putea
renunţa la terapie, în loc să accepte schimbarea
• Nu efectuaţi tnmiten prea devreme sau prea tîrziu.
• Nu încălcaţi confidenţialitatea atunci a n d efectuaţ» o îrîm.tere
M od - utia p o a t e U înţeleasa v r e m a a o l un specialist a i e pm,udcoA

leg au U m m ite ^ iare a n v îih a iie : \ r,: a v „u'rc.ru-d p re u u n uşnu :,
m o tu a te i - u u client de a m m rarnh« “o >c tc u aUmbă DeLoa :
mr.*; . m t-, i- n L e s i v a r i e z e d e ia r r n a -Jik t .J a ' v n î 'a o o o • - e • <
vim ” " k Â' De m te m p le o a '. im ! j s n . nu im m ' d e ’ o, a g .a
a «.e o 1 «mmi pstuîe triue.-r'u i iu,- m-t m « i~- k e - ’u t iu .u
m o d e ’ m o t \ati& p o a t e ?• u r ' i ' J e o d i Jr a - m m aim iL k
P r n .„rmaiu c =îc pouiH’n ce cuU m e » •^• ^ :u ? i u ' u ^ aîdeta*
iro t u r n o r: pe - sp e te a a c<-r_u k e -a ' o o. ~ -Jei d u ut k-_ m:
d e ra ; .. o.N 'D a t. a m p c :> pe vU 'va r«r ro.ua. u-'du> Lio: a c t m o u \ u
p o a t e U m a i i m p o r t a n t «Ă s t a b i l i m P a v u - v a e m c n v a p e ai m ini A i e m
în r a p o r t e u s c o p u r i l e s u ie i e &a t e d e t e r a p i e , v r u in r a p o r t t u m o d u
m c a r e î n ţ e l e g e m noi te rn i d i n i a c e s ta . O esigi C u r poate
c a u z a un oarecare d îs c o n fo •rt tei LcipCil|.H\Jl 9 I Vansilierilor, - <arecc
^ ^ V ’r „ r ' a. - - a ,j .“‘-a - 'p ei să nu c
v ^ tete clin u r i n ă , a 0 a. a' u a ' dic
u r i n a ooate a iu ta clientul, cl u p ă c u m veţi vede a în conţin nare.
Importanţa a c e s te i aece p tă ri a p u n c t u l u i dc; v e d e r e al v U n iu g
~ ; '' v . ' m e x e n ip lu , un c o r p u s foarte int UC
_ m m u . m «- m c relei/ă fa p tu l că tei" ap eu ţn ii tm ca /ă pt
- ’ a’ . ' n a 1 j ar* i finit;ţie de c e e a c:e ştiu cit p'Ivire P
•- - n st „ >T r c - m , - ai • c o n s i d e r ă că u11 c l ie n t est - motivat
a, as ? m ^ u /■_ / ~ o tei m c „ m u cu c lie n tu l i a'Dcativ
a .m ’* „arm .r „mr leră < „ < 4 . 1 '. 1 ' lient nu est e mc>uva:
l î_ .,4/ ± u r i i ia convingerii t e r a p e u tu l m sir.:
t a i , 3 , m v' m , „i a,ca fv uSti a la„ î ts.’ upa utul 1-
c o n s i d e r ă lipsiţi de m o tiv a ţi C D 1 f mr^ ^ mcâ, no i, s P‘- m ăştii.
, n * r za»* -"'nv _c t n •aitia m •’ iv ri.< a te rs p e c iiv a a u m t a U i
.t mr-inl d am m ' m ; :sectiv ; cm - 1 _ t " O' ariiăw
p a im o w u * c u m ^ ; <:v IC ‘ 1 *I *t vuv ^ /.KÎ l"* _ pi ’grcvd
v < \ a . . m 1 i * dulii 1, e s te mai bim î să presupi a v u «r
mm „ Uc ii • »i . ca-s■ c!d . a - > a m .v. g a ta d e drc v r ,
* *ii» *d i» ita’v jv. ,i ’t â g ă u V J ’i . l v t u t •î _ < •* r* ’ r ~ * motivaţie
-:a s t * m . u b / a m c . u ’v r “ 3 opr u ' m m r u or«unere
^ m . V! «. r.v-- e a co "■> . a. î*a« ti se poate n .. , ir
\,.lv n ' ' a m c r > p* - a . im ~r c / ■u .■ j ” ^ a . g au * a 0 vtstiă
\ ,' v* u a » ' » >_! ia *i . 11 m > ,, > 1 , ~'U " v v a : ’Ui »dur
' i a c j . r n . '-.a. ■i • . 3.F 11 tte. U n e o ri. -*•_c ^rt ca
1 ■>;K---J __»3 1 *<-_*■- r faţă iI r_ m * m »- .— c.a ^Cil cm
u rm ă au dat rezultate p en tru clien ■>m . * ‘ . U, a mo
Si a -a •’ ' m un , * ,n' au, 1 v v poate
r anta. w>
n teri!
nseai ‘1 H să >C
- * m W-
_ m ajutărr
_ , mbar.
. i A.oev
re m . - m u n ţii
ti val •m u căr’
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FESIO N A LE O PT IM E 157
Exi>râ - ■ 1i f i i f' \
wOlPP°r X lentului ^care p

nU\UlM I ;o m an d an i unu
>nlui— Vcit ele StiHTlju
»
aure <- - *
j mo>’ - v 1 ■
S tr a ia g s ~ ~ A l,
E ' ">l5 - ' e n e de strateţ

rrêcUS" biosociaî. deşt:
probL». r ' - - 1 c _ i ' ' - -
.ilîatT I U 1- - - A- — * - "ca
>cr <rrnl a ; sub aspectul s;
IF.O.vi1 A *r î ' A'’’" 1
’11*.vO’»f- 15 _^ " a- â
eăn>r:i pa ’ţi specialişti nu unosc pi
puci-: ' Ml - T .e ;.'
Stlidl —»C : nt efectua! de <
Abu/L.rr ■' c , .. \ la i
i Jur _CA AU E ; v „ra ,' i
nu r a . •A ' A A Al _r
’. ^
Ui! P a :OA 1 >l ’. t i a " - r .

probic1 : i 1c A i „C - .
Si a c O a - J . » dical
A 'A 'L , a . i<CJ > . .* A A
Tc M a ’ ' - <. 1 A _ •
O 'i ~~ , M -A -
T A „*c ’ -
ne * ■>' '• 7
*r• • ^ . u . ;.
G iill U . ’A . _ e" -, s •' i
s e ri' * c •. , , "* .i ■ -
daca ■ > v „ '• A 7
ar c c_
cC." . „ *■ w "A ( * , “ j .
je n a u 11 T ţ V -~S1 * v ^ 8 ^ *A ,
;><- d'QX'SL M ‘ ’l. SI r r Pr.N D B S I a \ ;p D R i . > < C, U i
D e e x e m p lu , este bine sâ-i fa c e ţi lecom andăn paciem-mu*. d a c ă le

fornvuD.p în felul u r m ă t o r : „ A l t o r p e r s o a n e c a re au av u t rezultate
asemănătoare a le a n a li z e l o r ie-am r e c o m a n d a t s:l - A Procedînă
astfel, -p e c ia iis tia r.u h s p u n e pacient ului In m o d dnect ce anunţe
trebuie să faeă, d a i Ii dă fouaşi s ra iu ri C in d ne prezentăm astfel
r e c o m a n d ă r il e , c -ic n iu l n« se simte ameninţat
S tr a te g iile d m d o m e n i u 3 r s d i o i c g i e i o p e r a n t e pun n şt ele foarte
e f ic ie n te In c o n s o l i d a r e a m o o v a t î c i . Ati t e r a p e u t c a r e stilizează
a c e a s tă s tra te g ia va a m r c c m ire a g a sa a te n ţie a f i r m a ţ i 'l o r clientului
c a re d e m o n s t r e a z ă s a u în c lin a ţie s p re n i o u i f .c a r e a com por
ta m e n tu lu i, ig u o r în d armincigile c a m s u b m in e a z ă m o d vaga sau schim
b are a »sau a f ir n ia ţ n îc „ a re p o t fi c o n s i d e r a t e lipsite de motivaţie).
A c e a s tă s tra te g ie p o a t e «ia r e z u lta m n u n e hi c a z a i p e r s o a n e l o r mai
p u ţ i n c a p a b i l e să r e f le c te z e in m a n i e r ă r a ţi o n a lă a s u p r a modificării
c o m p o r t a m e r t u l u ’ . D e a s e m e n e a , s tra te g iile o p e r a n t e au u n succes
d e s tu l d e m a r e a t u n c i cinci a fost s ta b ilită o l e g ă t u r ă terapeutică
s o lid ă , iar clie n tu l a p r e c i a z ă a t e n ţ i a p e c a re i-o a c o r d a ţ i <o consideră
o r e c o m p e n s ă ) p e p a r c u r s u l şedinţe>or şi nu s u p o r t ă să-l neglijaţi
F o rţa a c e s te i s tra te g ii se b a z e a z ă pe u tiliz a re a a te n ţie i şi ;t laudelor
in s c o p u l m o d e l ă r ii c o m p o r t a m e n t u l u i . T o tu şi, tr e b u i e să aveţi grijă
s ă nu a c ţio n a ţi în m o d p re a e v id e n t.
în u n e le c a z u r i , m o tiv a ţia p o a t e fi stimulată prin u tiliz a re a strate
g i i l o r d e a n g a j a r e - Icnehan. !993) în l u c r a r e a lui L tn e h a n sîm
d e s c r i s e fo a rte amănunţit trei >trareg ii fo a rte eficiente. ..piciorul în
u ş ă ’ . „ a ş a In n a s ’' >1 .a v o c a tu l d i a v o l u l u i ”. P e n tru în c e p u t. ..piciorul
în u ş ă ” şi ..uşa în nas"' sîm te h n ic i u tiliz a te de comis-voiajori. în
c a lita te d e t e r a p e u t , a tu n c i cînd fo losiţi t e h n i c a ..uşa in nas”, îi
c e re ţi c lie n tu lu i A - ş i ia un a n g a j a m e n t fo a rte amplu, d a r obiectivul
d u m n e a v o a s t r ă es te să n e g o c ia ţ i d e fapt u n angajament m u lt mai
re d u s . D a c ă î n c e p e ţi p r i n a îe c e re fo a rte m u lt, c lie n ţii au impresia
c ă au cişîigat a tu n c i cinci cădeţi de a c o r d cu um ere ia mişte cerinţe
mai re d u s e în r e a lita te c lien ţi: m r consimţi să facă c e e a ce dumnea
voastră, In „ a fu m e d e m e c i r d m mi v ru t u z ă u e >?. în c e p u t Toată
lu m e a este mulţumim fee mc a .p ic to r u l în u ş ă ” este <> abordare
o p u s ă , p rin i n t e r m e d i u l că reia în c e p e ţi p rin a c e r e m ai p u ţin şi
în ce rc a ţi să negociaţi m m m u l: D e m u lte o ri. ut: hz au ac este strategii
c o n c o m i t e n t în c e p e ţi urm a s o lic ita m u lte lucruri, vâ mulţumiţi cu
m ai puţine, apoi s o h c t i a p a m n o u m a i multe
Iată u n e x e m p l u d e u tiliz a re a a c e s t o r a b o r d ă r i in c a z u l unui
c lie n t c a r e a r e o p r o b l e m ă le g a tă d e drogu n . S ă p r e s u p u n e m că
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PT IM E 159
. ciient î n c e p e s ă d e a sem ne c ă îşi recunoaşte problema l e g a t ă de

'rasuri, i a r dumneavoastră vreţi să v e d e ţ i c e a m a n te e s te d i s p u s sâ
facă" ÎR a c e a s t ă p r i v i n ţ ă în c o n c e p ţ i a d u m n e a v o a s t r ă , a r fi e x t r a
o r d in a r să -l determinaţi p e acest c l i e n t s ă u r m e z e t e r a p i a pcidro
orice p e r i o a d ă d e t i m p da, v r e ţ i să te m u ţi cir ce departe a r A d u p i m
c lientul să m e a r g ă , Puteti d e c i d e să f o l o s i ţ i ace'te d o u ă strateg*:
îm p r e u n ă . I n pnm ui rîrd. îi recomandaţi c l i e n t u l u i r â u r m e z e trena
m c ntul p e o p e r i o a d ă d e c e l p u ţ i n ş a s e m m •>intervai a le s a r m i r a r m
acest exem plu ) C l i e n t u l , c a r e n u e s t e d i s p u s să r a c ă a c e u i r a m vă
spune i „ E im p o s ib il NTu p o t face a sta ’ L r ă s p u n d e ţ i în raf.J a r m â n >r
„Părerea m e u e c ă ş a s e lu n i e perioada potriviră. D a c ă srsâ nu * rar.
să u r m a ţi t r a t a m e n t u l timp d e ş a s e lu n i. c e p ă r e r e a mu d e s p r e un
interval d e tr e : iu m ! D a c ă c b e r d u l r e f u z e , reduceţi d in n o u te r m e n u l
D a c ă c l i e n t u l e s t e d e a c o r d , a t u n c i p u t e ţ i î n c e r c a să m ă r i ţ i d i n o u
intervalul. D e f a p t, folos în d t e h n i c i l e „ p i c i o r u l ir, u ^ ă ” si „ u ş a ir
n a s" a s o c i a t e , n e g o c i a ţ i a n g a j a m e n t u l pe -tara şi-l ia c h e m A .
C e a la ltă s t r a t e g i e , j o a c a d e - a ..avocatul dia'-oluiu..' Vcbuie aplicată
cu m a r e g r i j ă , p e n t r u c ă se bazea/ă p e o oarecare l ip s ă J e r e s p e c t
î r a c e s t c a / , p r o v o c ă r i c li e n t u l să d e v i n ă m u r a , , evidenţiind dntcidtb-
ţiie s c r n m b ă n i D e fapt. v ă direcţional* argumentarea mi.vorr1• a
scn.imnârîu f a p t c a r e îl d e t e r m i n ă p e c l i e n t u l amfora Ic iu să a d u c ă
a r g u m e n t e in sp n jitm l s c h i m b ă r i i . A fi ..avocatul diavolului" poaic
im p h c a a s i t e î d e aPrmaţii din p a r t e a C im irte a v i-a ra ră Fii bine
inţeteg d e ce n u v r e ţi să v â s c h i m b a ţ i A v e n pup ac m o t i v e să t u L v!.
consumai d e d r o g u r i " O uită a f i r m a ţ i e a r putea u, . A r n extrem cc
di tic’1 să vă schimbau, a ş a c â p r o b a b i l m eu d r e p t a t e atunci cmc
sp u n e ţi vă rahimbarea rra este p o s i b i l ă p a r u r a d ra r.r-e av o c tsiră “ Ps*"mm
aptitudinile n e c e s a r e utilizăm strateg.ci av.eLu! cbavoiai-u" >c
n u m ă r ă c a p a c i t a t e a d e a v ă susţure r a c m u r a u e a u n a ic s e r i o z i t a t e ,
fă ră a ti l i p ' i : d e r e s p e c t >ra_, sarcusim LA m ac a u t rv'p k d ^ jra''..
profc>rari;uă cir vi m i m i c a d e s p e c i a l i s t pentm a r e u -î vă păreu
sen* ' S c o p u l u t i l i z ă r i i a c e s t e ' s t r a t e g u r a r a s ă - ’ p uraţi p e -ir p-„ „m
clieru sfidător s a u c a r e s e c o m p l a c e , c ă r u i a :: u l m mult o r : . v o m i i m
sau c a r e p a r e c o m p e t i t i v Folosirea etic iertă a a c e s t e i t e h n i c i neces.tâ
p r e g ă u r e şi exersare, a ş a c ă n u v ă r e c o r a a r u să apelau ia e a d a c ă m;
vă simţiţi încrezător în capacitatea o a c u r a m u t i s i r ă d e a o uiiU/u rau
m a x im ă ab ilitate.
D e a s e m e n e a aptitudinile de t e z o h a r e a p roblem elor con soli
dează m o t i v a r e a d a c ă sînt u t i l i z a t e în m o d e f i c i e n t ( d i n n o u . ' edeţi
I
capitolu ii \ ŢTfio d t n t - ~i n u- de ie, - f „ _ ’ i Pnuucn; constă

i l a r e a clie ă g ă s e a s c ă s i n g u r so lu ţii V'- • clemelor,
p r i n m e;toda braii j> : Cucă - i,> 1'i ’ ‘ •-''vd meu-
noaşte c:ă a r e o pir o b le m ă ” - tu.. JU - " . - ' uu ' . . a tmtegie
O
îl poate v: ru -- i sa.-si iyihodifice comportamentul.
<£
p
o
J
u a i ;re clientu lui să id<e n îifîce p r o b l e m a In terni- - 'c ; recişi.
astfel în eu s-o pui eţi rezol- ^ ,.> n :u e u». uu.-r. -'r- ' cêamnă
o descr îe re comp 5 » ^ ^ • — i :' , mu X u r "u >i n. . ’.t noată fj
: er ” -xdj ” ” i xCi' „ U' L’r,J _ ' u t „„ ^ . g i .. dc drogcr;
m n • *p r o b l e m ă globala . J l n .£; C' 1 ' r . , u . ■’ vtem plu
nre precis ;ă a r fi r- U J._ „r ' M j r m Y - r '-v - 1 ' ’£ m w „
g e n e ra t ~'r m m * in s e g - V. u f X Y c D m 1 r. - >, „ . ' d r’ :îâ atît ae
- i - < ( * idt. ~^ Iu' -• m " X num . *« n ' .r , modifi-
GaFCa IX u.n eîltoilii. fant c a r e amplifică saxis*„ _ j - e s p e c m al
c l ie n t sî1 2±vL > „ i printre ) i i f j J „ utm ~ .1 IC
Cmo<mcn 0: -x a n : i n * ' u u ă m m m . ' / _ - ' v- w „ . J i i a ! 13
ea .vum ă o diver ■ s, iiw ‘ ■ ,.■
> u t ” p cm.. : o . u ' '• •;frigului
■Y Ui i Început, pi Y1;a '' •YC . a • î «wr ’ y c e • . i-r .• U ' k nml >>d
se fainii n> z r _ 1 stilul in i t" m 1 S ” i; - i I *u jlter^d-
c w b ,■a 1l n u l e U -i-a s.r U, mi. ” f ” . „ mute
3 J C' ţ r a ’ e v a lu a t, . ** u , _ . "u ’i r ■: -- - 'ca* bune
o p ţiu n i. x' • a 1 » g U *5 " >•>■' > • timpui
^rj ,' ,r î i. p u r şi r o u - ' uic. < d . . uez pe
m ă s u r ă ce Ie găsii Y-.: , _ - ' ’- * r" • . ■'* _ ', ■ ' ’ - ” moc
d ire c t o u p r o b l e m a soeci f iv. 1 a- . . : j £ i: Jr -n * urmare.
ca exetT ' ij _ i»- _ ’ , ' — , ;ri gul în v e d e r e a g ă s irii une ' . >Yn ie să
r - ^ < idei mai p r e c isc I .Ufcla
exemple U m.* r - - VY u ” , • u ^ 1unei.
centru !a trata inc)dul m c;are m ă e n e r v e z pe p a rte * 1 itU L C;
'Fisurii dro •euri” , .Să. î n v ă ţ să-mi s tru c tu ri ..r c u r
prieteni .mă d r o g u r i s a u activităţi 1 : m
au „Să
■Ju'ca
162 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A D E DROGURI
ln:îm p:a‘\ pur. interm ediu' căreia provocat: el lentul sa->i con :
cale mA m an .-errer' ^ gsra de e’u n in en ca l de care :i este gi.
A poi ii cereţ1 cuentulm sâ derută p io b a b ’,iratea ca deznodăminte’
cel ea: c a u t să sLv«ra .taie. \ E £e .. d jiuim. să pura ir
êuâa*!' â ârecrţia o c~ p e - ir- le ^raîmea. -.ac la u ta p ie s, . ■
r r p ’ecacâ -ă facă ^rreă'or- 1 pas . ă re ûhiinAired cv mpcrumemulu;
De-agim r.v.ă dt. o început, cea ma bară so’cci^ ar P _a speei...i- ■-
s: tenace au s A eu irireprm că mmcc care să-: d eteem n e pe clienţi să
eu muu apeleze A ser' i t r din udaza frici: '
N FO R M A TII U T IL E PE N TR U C L IE N T
A B S T IN E N Ţ A DE PROBĂ
Vă Dut9t> ÎP 'A 'j-’âtăţ- şa n se M .1e a /â m o d ic a probAm a A g a tă

ne dêgu" aacâ A t'e c jp e t- p e n i r o •<re r e c ^ e s u ^ j' A b s t i n e n ţ a
d e p ro o â p r s s u c r e sâ va s ta b c Ţ s co p u ae a i c consum a
droga'" pentru o o e',o a d â s tu d ă de t r o , de e x e ^ p iu o lună
sau a o u â sâptâm îm A c e s t lucru vă ea pe-nntte sa vă recăpătaţi
in tr-o o a re c a re m ă su ra c o m ro M 1asupra co m p o rta m e n tu lu i dum -
peavoasă-â a r totodată corpu- va ave a t«rro să se vindece Vet1
reuşi sâ !uaf. d e c zu o u :î m a lUdiooase cu dcv re 'a obiectivele
aum neavoast-â or v n d n-educare a p ro o ie ^ e ' A g a te de droguri,
da ca aveţi m ^ te a f^ o e d e
1 ÂDsî.nePîa de o robâ m cepe pr<"d'-un acera de a nu ^ a i con
sum a c ro g u n ce o d u ra:â a tată de tim p "ăcu! ce d u m n e a
voastră nsiva şi cu te ra p su tu sau ^ o n s U e ru d ^ m 'e a v o a s îră
2 J n e o ri oacâ va mat- a ^ g a a m a n tu l să A c e r a cest A c ru în
u e z e c a a !A : o e 's o a n e c-esc şanse*e sa A re s? e c!a ţi
a c o ra u i.
3 D e c id e f cîn«a anum e va vet o u =>. o e r u ce r :e c a , ae t>mo
4 As gcuat -./â c ă a p e la t a te m c e u tc r sau c c r s re m durrvnea-
m as!,a a -e a o t r u - r pe ca re e -a c d o n n -i * s’ a o r ce
an s n p n pe* c a re a s p u ^ s ? o e ^ iu a a: nge s~oou oe
o a 'T j"? acerne ce 1c a d e dn a b s f T s rta
£ ^ :s '& 1 ° u n u t -a sâ ! m e c s ţ c ^ n c „ A A zaţ;
d -o g m o se cta r d e s p 'e e>.pe" e ^ a o ^ r r e ş . c a s r a u tera-
2 9 jP - , o " e r j Si tise d e t ca e a r cm e a r ^ r ^ â '
fc d , oas 3p"e " o o n ; a e a c j r v o a a - r 'e n u u
Ac st.- e ' * 3 ie proba jm ? :e sa ->0 * s u s c a ră da" .a -,rs ‘ d u un
s ta u s â r â îc s re z o u am a D o t e l e d j^ '^ e a voast-â '©gate
de d r o g u r
Ivii ^■■»arC COTlitoulC - O'î/OTtj
or»mw ucca Ci cîfîiiiL* ;â j l a < *~>
r
intr-u.. d c .i.ic t m o 'v e n ' , r>t ' . n u n
"•e/ D f m_ c ^ io r ir . ÎdFiCur Je li)"' a<c T
e\j!LaP ’ up "cutia pr og- e^ oi eau Dac, . "tre t
TiiTiâî ’ Daca Dienr<D nu a i te a n c .
rene re - - T u . r c a e u»e - 'îennJu* p întru a
_
, n t ? * ! ■) 'i r c : | t . w.tic
’ > >' j „te
terapie - iu Ce tratam ent
1 tie b i
'-l- î-itd
>i ur-T>ars,
' - r-epuiu:
-j > r ruptul ^
1 ■u „ IU "C. 1
’’ '< a pe ctnevi
u „■ r o a t e i \ e a -
• •ru lm e n tu lu i ’
-u."_ n m cazul
- o . : - ’uer.ţiinr
^ J o . Vhiler b:
’- ■> O "UK Jevtl-
rh-» ci iKcfu ntP
' '. ■ uz 'n jq\ a-
' u f p eu /ă
r _ r >»>î lu-Cd/a
-* • VJ i
*5- Z' t."i CU
- u-î ara
■ <t~* i %
TT» ~
In te rv iu l motivaţional se axează pe lim b a ju l v e rb a l şi nonverbai
al clienţilor şi u t iliz e a z ă p r o p r iu l limbaj, p e n t r u a le permite să-şi
investigheze a m b i v a l e n ţ a n a t u r a l ă cu p riv ire la m o d i f i c a r e a com por
tamentului, inel uzi nd atu a s p e c te le p o z itiv e , cit şi c e le n e g a tiv e ale
utilizării d r o g u r il o r . T otuşi, a m b i v a l e n ţ a este e v i d e n ţ i a t ă in tr-u n mod
foarte s t r a t e g i c p e n t r u a c o n s o l i d a m o tiv a ţia c l i e n t u l u i de a se
schim ba. P r i n t r e e l e m e n t e l e e s e n ţi a le ale interviului motivaţional se
num ără ră s p u n s u l o fe rit c lie n tu lu i c u p r i v i r e la c e e a c e vă s p u n e
acesta legat d e c o n s u m u l d e droguri., c o n ş t i e n t i z a r e a c lie n tu lu i că
sc h im b a re a e r e s p o n s a b i l i t a t e a sa, se o fe ră sfa tu ri a tu n c i c în d a c e s te a
sînt o p o r t u n e s a u sîn t s o lic ita te d e c ă tr e c lie n t, se p u n la d is p o z iţie
mai m u l te o p ţ i u n i a t u n c i cînd c lie n tu l este gata p e n t r u m o d i f i c a r e a
166 «' P M m v i ’ ' L M D ă ? L 6 D E N ' ; A D E D R L ' C l W>
cmrpm. 6 iii“ r-Uiui, se e.\ cremă em p aâ pen tru eddUi.a .le n tu lu i, se
vî™rs \Cxti *-*'*1o e fim„ .a u._~ cbcu ;n rjgfdem.ar îmam nim. ru in le modi-
m m . 'x m> n porîdn ien tu l’J i . De ecem piu a-i „-feri reedback un^j
: ' ‘ m -mnă de ' bice . m m m «-a- a re" a r . e a ~ j i .„ m e r e vorbele
l • ' • ~~ t * i m , ar im m m m t nă acestuia n
«m e . : _ -, • ,a o u - -.mmm -a Cb a: mm â v. m - c m tl opinia.
_mm g_ p ~ a ~u . imc;. .:. ' m m . m reia ..- m - c rm 1m deseori, este
a " , - n.r 'r ■,.V mm m au c g m k a mmm primire la
mmna_ _m e r . a c iu .- >i mmmc, uc e-w rrr ia a . m m , ru sin:
• ,p- 1l a f -m rad uir-tc 1 i . c ta m p ă re r e ,** ’ ‘ D-a D sa clientuiu:
re-p. m b • iimec. pe: *'a bm m b crt Înseam nă p a " ş Mmplu a reca-
î nume meapm, iiuitv r e r p x i c b . -b i-i determ ina pt miem -ă întreprindă
a s n n --o '.ak i '-na m et poarce acestei incapacităţi îi eliberea/â
pe te râpe. şi a pe rin te să rană e c o n c ep ţie im . p u p a personală eu
, t
pr vere ia c m c t - b.ieă r a se desrasoarâ aşa _am şt-ar dori el

O bservau vă a-' «stă van-a de um da s î a m n chentubn d ar aceasta
m b t r ’U t o rd iâ ie d en s n m :r i e m ă cî ie r tul n află intr-un
m o-nem a! , iedului w n n n b ă ru in c a re ar accepta suit <de exemplu,
dacă are n c u v u im e mai ta*i i .m b 'v n ie o tâ tată de sc m m b a re şi este
ai:n r at -ă n e a pa - ţe a s tă uitucţie< şi a a m sta.ni ar -i binevenit
cim perspectiva v i m . u i i n Dacă na sîrded sigur duca clientului i-ar
plăcea D \ ă atiaă - fătul n ă re n u p -I, prirur-o tcrm u iu re dezarmantă,
de d p c i - . r i u -a uu. m.m ar porneda. alte pe* v a n e care s-au
afi.a b m> - 1'j u p e u-v tu>* armare v ^ a ta ' b a le* du -a o persoană
m ie D s p m u sâ elan, ,ie /c u p1ar» rmm* l a se w h im b u c>te ■m ponart
să-» -«murăm o var te turn de . p u m a imn d e g ra b ă decit ^na singură,
iar ip ; • r : g f î” r e . iie a -ă •» a 'c ag ă pe vca ^.are ■ r u te că i se
p e tr o e- m " U i bm e D a c i b t ' . a r c ^ a -ai., a n c ă •rptianu este
m.u nC.r p er cm „ c e r i -ă le m r::/e ne mc T m up. i x , . ,««.c^'«b vă . m m r. sa .*.r* - «^:> plan de
mm ă r . .• : m ■ j ă -e/* k : s <« . c u ' eiacntului
i • _, b ' . i c m a m v* erupe ic ~r„ > . ,caC j . -capărat un
ă c e - fu -i. j „,vir_.uc... im u-a - fj - r . x • mseamrâ
r T . m m„ , 'm r-, . .m. , a K- -1 si m~ . e v.e spus
1 •' f' i' "t C - , 1' - r' k. ' .'.p a r j j C s i - w ‘ '!>’ is 1 1 v. 1C ' l a aid
ri ier* . D- b "c ,c . r p er r . m r , c m *"p» ■-m . * j sp r yini|’
u t :c r . ; b .e k m . cê-stam ’ ;: » „r-c . „e. - > e s m'p.emerita
1 , ! 7 . 'p r A PS ' m rfS , . . '
plai ■> 2_s r r 'T v , m oJ> flUj«-Ui ,a r> a îT j il 1 > C *^*■ "3 -*• Si - IV' -
■ - 23 îT.Oli IC i e ă >r 3, j i n a .. -u„ ~ t i c: r C ' ^ ^ ^ a d m ite p e
n;.r- arsul ■*e'n in ţe U,r
în îm r Cenie i 'L ire'' ic e m m -U ateeii in te rviu ii m ntivarim ifi! se b az eaz ă
3 *-»T{Z% ţ- ■; î v ef> aî ă c r w*%h * p e duratei
ne ur. ? r ' ^ *»ee ifl
Ş d irtun P r ima }~^TIU " s tilis tic ă v erl 3â lă c o n s tă î n re lu a r e a
a n rm a tn ' or cli ier_u L u m r c m e u ice> >ia. ;s ă Ic poată r *
m-si J i r 1■mu,c 7 e ^rrs’^ -v a ’e n a „ l Sa a fi r m a ţii r e lu a t
■mec iaIo- pc)t »*er r o d u c e i>rj r>ara"r a 'a Sll\ i . t c d C ICI I s rx"*»*
’P.cn s i-s fn r o Ti4
' nbdata ns^ri- at.~ ne 1 -c scl lim b a , o ri p e -
t fi fo lo site
pe rum a iin O . a a n rb r, a le "
4 a f UT‘ Un a - 2 :ti p r iv ir e la c o nsumul de
d ro u u re _ \ r us 1 -> a P im a u P a V el Uaie j. - cli entului. A d o . . r -«
êntâ o r mu -ă v<e rh a lâ e o m u n i p - j r ea »* *- *> r ’ss cm r ă s p u n s
de'L >?o. o e c r*ri i e v ita răspunsu rae d e >u’ d a n a a i *1ci a ^ n a a
tfeb ^’c >i s 0 a t m i b e im a 1 d e g m b ă d ec îi; s; n 1 co,i ' m uefn o

mc îi m iile*’ tre b u ie să-i d e te r m in ă m DC c f * e " P "»ă v.lNvU uj r m
e
întreba'' i I“ r : 'ă t p u r s d t^ c ^ is ca* e în V3D d e o b ic e i cu cuvi:o ţele
,.vC •»£ * im ' în c u ra je a z ă c i’eru ,a, ţ n„zi I;ie SDll . .a r . » .c v a lui
Ir. a 1_»■> •>p e m a b s to a r tre n a : •»a ^C\ 1 »s,^wâ; „ T'v-'m ii u* c* u a r e ! '
:n o v u P u p e n tr u a c o n s o lid a te ud ir ţ i d e 4m i n u c j ■'*■■* y *C« s •/aţiei
>î S Us »t ' ic ^ c b iP ib a ie . m e c u n s. ne nu m a Sf 1UU ?-T *L an |a.
î " •' 'il £ rc 1 "'C>U IrtUdelt w' 1riN* >lidasrej - 3e n t iu i \ r . >ii ini ţiati-
veL u. w w u r 'c g r e *uiu’ iar ;a a!m p * m ude u-1 i . . ca re e v iden-
p a/ă s . . ve n a n te r io a r e a ’e e u t n u i u i . 'Î y-ţ p ru s , d ^ f n i a J i u bu 1Hd ~! V^
ICZ lV c n n rtba ^ o m p e n e -u â «u llSt! r 1 er"bc. ă _a re o f e r ă c) tra r
mim v ”0. bpns îic n ta . ^ j o iv ire 1? u * 'U im i *^ i i *ateii-
pîior u > >A e i 'e aê^lrtiu ^t, 1> <x r . wi' 1 r nipc *s-«s• 40im »-Y * V m u de
m 4 / *- r m m ’<y~ 4 p f ^ n u e’ SUim a ţi rtîpeti l 4 7 0 * ^ ’ le veirb ale
ale ^ . v a iul ii -ii. d . am llllî>vf c iză f j ' wl a ? iZlt 1
mie ic v :eea (-- -a sD la Cl-c „„ ia r apo i o fe firj i ui şe<d m ta
Je Ui a: ■ie. a x.." a j , ~ ,r~' fe b t t ! u'■•>nti ale c OI 4 > r ile u i
lod.re i ^ ^ j ; „ b . D d v a ă i r 'i u.s* m ai nul.] t w \>4 A 11Ipar
W c ’ V Cim ek
<2002 . i ' r ’ t -j-CUiii! i u r c UU c UC“ V,re a< stsr - r a t e g n şi uc cum
< rcrnu e fe c t ac.: " . u r n e 1 n: a ,^ i a "*m i ti'-C ;n r „
Lmu'’ î111 ■ ■ • mi •'"-d p<m"c r i rc ZUltc» -» 3arte; b u n e în a--1 inc tiraj a
V
pe ui>e, > -2 a 'C 'v Z e —i 4 U . -rt rt >- m i c e p r in to r ţe p r oprii

tari e rd u l d c u tiliz a m a a j*i
O
di 1 La i c a u n c li cu>. iâ in
1?
*i
o
368 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
„ ■î'.hR n-m d il h dai ' 'e. o t * u-si LiterU. ■

0 * r-a;u r wi ptu~»r .1 cap » û 'M -u lod a pi u : t < tratament s
g n* ii sa - E t | ’t *_>, „ _j . ' " - f ' /' i u . i a u ,. mă fcedb • *
'Ui _ • — - U . ' c i-M O' t ‘>V i '■<» -miU lat x ...» a. „ >. .şi cvpr
a. u • : tu 3 m o ' u N g a tu o r o i m o ţ . 1 u ‘ . p .ate od:.
> u e >i:U' » r : D i . ctraâu» ^ a n -.n p m , c i . ; - u u . u -bentiiltu
; c - t u u i - r . . .o* ' i u . u u r -ouarâ : v <_ ■ m .- m o n a l mai
Ţ'j.iU u . -u--,« . i ^ iC iiu a - m -anert r a.U x.. . : 'c j >n l. .itameni \
um > : u Ti r . ' i D i c p i u i c i g iLi a -eru~»e i-, a ’: a ' " c a r e a rooL-
s u \ - o a/* x.ap*'ui a 5 î
D ..pa *a o , '.ian...>T ut» >raci'v>L»i m oto a>e>: u _->.c d o a r una
d ; a tre opţm ude vU Lo iumc a. ru o i i v a a m l U u î Mai există g
aUa ru o c u u tă p d e n:o t;v a r_ a U i e n i d u r . p u r m ie riim d„_J evaluărilor
Si a î c e d b a c k u i u i »_u p r o ire la e v a t u a n . d a i u m_ a j u s a u l strategiilor
c o a i i a i v c >1 c o m p o r t a m e n t a l e m e n ţ i o n a t e a n t e r i u ' fu ? L v au fost
e l a b o r a t e si alte u i a p i i c e ^ ’z s a z ă u i m o l numea r < - d ' ane* c Lenţilor,
„are i u au O m a c ^ a o i u u „ ici. a u tc * e m it putcti itu d t a literatura
de s p e c ia lita te . d a _ ă v ă u t t e i e s c a z ă Şi alte o n u u n i
Mode'Ul t r a n s î e o r e t i c
1 n modei foarte uu! perur». a inteleae n u e L d mU 1 ti mutivatici de

a ' t schim ba a unui c h e ra e -U a urnit i s u A / r-
u ,, etapelor
(Prochaske UhCdem em e. N o c u u s iLu?, Pr- k.baska m
CîUcUi: săi a u c o n s a c r a t m a i u i u m ani stu d ie u i p r n m s c l o * cognitive
>j x»oinp- .rra in e r U i R n e c a r e le u t d i z e a ^ ă oume>m n a r „ ^ r s u l proce-
m . L : de T u d i c o n s ă r ă m ts i a c o m u n n a i r e n u h * . > au d esco p ere
_ă dese " u ei p a r c u r g e t a ^ e M ixulare h>ev. Tuoxie »« c-'îe d ^ t v a m d a i â
u a.reiu x> ce m a fa c im a •'tucn p e nd r „ a R-" a D u u ttatea, ÎI
u > ’Cc: -c i > > ' u r e p t i n L / i r i ja7 ^ rn * ~ c u~
C r1' » m -"udeA ’c UxirNie' -c u _ am . n xă p a r c u r g ă
du- - - -t u p v m am D lu » a -u . ...c u f; u_ - i . „u . n m l u i T
c mr La: ana ,• ^ n ue ' ei p t> • j_ .* xoenti/area
p r m l e n u a g a t e de J r - s j mi A b s e ’d a c o n s r u u r / m îU'j«,e datora
m_> m u i i e r : d a p ş v u m a*: ~ec n p ' ,.d c . p *• " < ’ P o a te că
•^10 şi m u r*’ . ' s u - . . i n a m * p e ( o \ a *m a . e s c . u . a i e care
l a c 11iMct/.ă ^ ş îu u tizare.» . cui r ^ u t e u , - . m -.^s^cu ^ a u z e mai
v o m p l e x e . d t e x e n . p î a f a u îu l c ă r e s p e c t i v u - i m i are problem e
p e r c e p t i v e c a r e distorsicneazâ r e a l i t a t e a In t r î c e c a z , e s t e importam
i i rc> / ' - 1 • .. ' ’î ’u
em o
D e „r. c e persoanele- ailate m ■ et..apa pneir Ltenţionailă nu conştienti-
n a /j ă
mJate
ipti
« - rr
nh] e m ă
ane
g£ită de- drt rg u ri. nii a
şt lente problen ngl
re se]îis să fie
st ll Iv. It.l aji j , < '■ : a Ltre c e i .1 frecivenle g reşe i , •ae ca:re le fac
sneeiu! M . '•. , . _ n , 2,3. cu r>en ►ane (rare a < ?ble ine hrgate de
ir*mu-i es IC pi CMipUUCT02 ac . r tienîi/e? iză fapti
ntn ne tm iji.t > r - sir’ ! > i ac o :ru Iiu este a de v ira t în cazul
unei .x rso m ai-am o ipa { t „ in m-' m a l ă.
Peu.* ni A ' - - _ V pei - »*nă a flată o e ir - * , anală să
aOt *. /e al v . a u . ,rt o . O 4n o r im « i rînd să ; - r . ' j u itl co n ş tie n tn
/a r ta . .*p t l a ■ . a .ic t ■ 3F0 biennâ tep a tă -d e cI r o g u n . O ; m gie a r li
utilizat s i ' * .s.1 m im n OtI'-Uf u '■id r e n .r u a- 1 1wi sn n - P c J ' U ’ i
%c be iscă s ă s. soc " ă '..IC s î via iar apc _L 1 v ienţia i « m
j n p . b n .t „ .nss.rcpan.-_ " c - ineiren.te l i ,. sr.i s . e ■ »t 1e a, a'nl •Hi a O-
corona i*’ _ E / a i e a m aia ă r n . P 1- H. ■ J. ! > ' . / c : m Wj(lientu lui d a te
obiemn e, vom pui ird con, pc .r- a:I ie nţ? | «său i ' n.’at - , . . n u ■ 'i e . .
comp î tun ic r tid or».si ^ c e ;u ' vii *- >cie taţii (sas- S- U " CI.
rrente. am sC jit A- sC,( I c a re aiJL D rt Olv ..e le gate de c1T g s . m . L a tel.
trebun s i l J F o c e d d î i C u p i U cocre în sti 1 de / a o n i i i i . O U -i. • J -u<
inter \ m iui rn«>ti\aţ,o’"al Ci eu. >l!v >tî ir u uite ■ Or, ; S, M . e l ri d f c In e ta p a
prem im :|IO n a i a e n c .< no sire u U* a Ote i, pen itr u ; et O a t i J . m a r e *
dai tren a n p, oue dau b o a r:_ _ci t O - - \ î o o ; li! a c lie n tu l ,
în a u m i . J c u i ! s. n e v ă s■înt tî ip n i o n ; i^rl-iul hoită rlrîlo r

ju d e c a .- t c v i ' . i u -.a re rm a.. r v ;o_ • n : m ee o
etapa pe, „u crti. u
predat, de r-erş, ,a" _ :<• a- r *nu ; :. m n .
prem t^ ii. îiahl ' •'l
■5apă "am L
HOUâr m f >n* w' 11* _ ^ ^ _ t *"^ ' *; .tc c a stâ categorie, in
lUU' O' a - a jelsl ^ ^ * ia *r* * 1 -iod involuntar (prin
inmt m 3 - 1 • r
„ ’e m c . -a u -n a - „o tra ta m e n t p o t fi în
ctan.i - r . u c ' a:. o f ' s a _« i • r. e ta p ă e m it a d e s e a
af:rrr..uu __ ..nu .fc <. _i u ■ _ n _ X a re p ro b le m e . Eu
O' *-1 V’ - > s - _ a - - 1
S\ O .o «•
'
Penii v. . o s_ .. «.*g a ~_ ■>. .r * • 1 e ^ ««.ş

mtennctea/a utcîr ams; n< o p irta iîn : i n r i amu pi* -ultmat - dc_>
CONSUMI/?.. >1 DKP6.NDEN1 A UE D R O G Lki
nu e s te a ş a . D e fapt, e s t e n o r m a ! c a o a m e n i : să se s i m t ă a s tf e l la
în cep u tu l u n e i m o d ific ă ri a c o m p o r ta m e n tu lu i.
P e r s o a n e l e aflate î n e t a p a preintenţionala în v a ţ ă r e p e d e să se
c o n f o r m e z e d a c ă c i r c u m s t a n ţ e l e t r a t a m e n t u l u i ii f o r ţ e a z ă s ă o facă.
Mulţi d i n t r e c l i e n ţ i i m e i mi-au s p u s c ă a u î n v ă ţ a t să s p u n ă „ c e e a ce
trebuie”, c a să s p u n e m a ş a , p e n t r u a î n c h e i a u n t r a t a m e n t a n te r io r
c a r e le f u s e s e i m p u s . D e s e o r i , p e r s o a n e l e a f l a t e în e t a p a pre inten
ţională î n v a ţă să d e v i n ă nesincere, d i n c a u z ă c ă c i r c u m s t a n ţ e l e nu le
p e r m i t să fie s i n c e r e p e p a r c u r s u l t r a t a m e n t e l o r i m p u s e . O a lte r n a tiv ă
a r fi ca tratamentul său p e r m i t ă u n e i p e r s o a n e a f l a t e în f a z a pre-
i menţionai a să-şi exprime îndoielile c u privire la o p r o b l e m ă legată
d e droguri şi să d i s c u t e d e s p r e b u c u r i i l e p e c a r e î le a d u c e consumul
d e d r o g u r i , d a r şi d e s p r e a s p e c t e l e m a i p u ţ i n p l ă c u t e C l i e n t u l este
s u p u s u n o r p r e s i u n i a t u n c i cind i s e i m p u n e t r a t a m e n t u l şi tinde să
m i n t ă , in Io c s â se i m p l i c e , c a s ă n u se c o m p l i c e . P r e f e r m u l t mai
m u l t să l u c r e z c u o p e r s o a n ă a f l a t ă i n t r - a d e v ă r î n e t a p a pre inten
ţională. c a r e p a r e n e p r e g ă t i t a p e n t r u s c h i m b a r e , decb c u u n a care se
c o m p la c * 3 dna1" s a t r e a c ă c a n o n i d e o a r e c e i r primm c i / c e l puţin
ai sarsa de a discuta > v e u i.esp n e c t o c p r o b l e m e
A. doua etapă a rpoatdidui ti aroteotetic se num eşte intenţionala
Soro deosebire ae persoanele aflam m etapa p rem d t"p o âlă. cele
a ^ atc îi tiăDă m utneonaiă -m oo istient.zează nroblem a 5egală de
d ro g m dar au o atmidiPt. m a n e am bivalenţă ua p m ir e la ea în
etan i p ie m teiîio F d la. n.tlutm s.ro m dec’şi >n^tieruinează atît
plăceri c ^ t şi dto m a rta ie le _ u b z ă n i d ro g m i‘o r C l.enm l poate
u m s tu m v a m o-, la .n c a r, m â s m i cor>>ecime!c consum ului de
drogu. , a a r acestea urm sa u t contracarate de aspectele pozitive
. t u r m n s o !uieazn c m . ^ n u i s; Cc aşteptările plăcute legate de
cu b zarea c’r m r J o r 1* urm e -..a rce\e n D Ot Care o tu.. pcciahştn
• . a,L c„ "nr*cănesc at«ax • o u*a ac m a sa o.esupunî
„ j m v v g : s g ,3’' -De u~ ~g -ră ^ a- i p r m'-enormă P motivat
sa ; : u a ce m u •*rn are .. in tu e . a n bontă faţă
ic _ astU't de o .i.: n r.<*u I . >. iu . c„. m. „ ian: z Gr in etapa
pi-ritcntum a* s ~ m.e j s a .j.i j e ' v o m , d r . consu-
-mdm i e drog? r ar m _ >oa a U i i t u n „ u i d . a • a distracţii1or
n i o o t e c_. e o ii'u n u i D am .o. m cn taln p r e c u r m smit devreme
„â a cor.stic^nz^ pr «bv ua ' n u m r .a chefliu 'amu m . , r e a anga-
ţa n ertu îio d*3 a mod un s „ a r ^ b i r a m snecu va ico s' d a poate cauza
co n flicte.
iintre Uturde ambivrc-mţei D e s e o r i , c l i m i n d va argumenta poziţia
opusă. O g r e ş e a l ă de*- în jUrina a s p e c i a l i ş t i l o r mm sa susţină schim
barea - fapt c a r e c o n d u c e s p i c o s u r p r i z ă u e s r u î d e m a r e , atunci cind
clientul u iim io etapa rut c o p o r a l a r ă s p u n d e prin intermediul unoj
argumente împotriva m b c d u b ă r i u După cum a m am mm m a i d e v re m e
e s te important c a c h e m a i să aducă argumente m so Epocal schimbării
mai d e g r a b ă decit specialistul.
M o d i f i c a r e a balanţei comportamentului ebeiiru.hr. e s te m a i impor
tantă d e c i t p r e s i u n i l e d i n p a r t e a u n u i ttiapeut s a u c o n s i l i e r ir, vederea
s c h i m b ă r i i . D o a r c l i e n t u l a r e c a p a c i t a t e a d e a m o d i f i c a b a l a n ţ a deci-
zională. I n c a l i t a t e d e s p e c i a l i s t , p u t e ţ i l o î o s i im e r v iul motivaţionai
p e n t r u a-1 a j u t a p e cliem sâ-şi m o d i f i c e p e m p e c t m a , d a r , in c e le din
u r i n ă , c l i e n t u l e s t e singurul c a r e p o a t e d e c i d e d a c ă sciiimbarea este
m a i P u n ă d e c i t a b s e n ţ a s c h i m b ă r i i . D a c ă a l t c i n e v a ia d e c i z i a în locul
Diemului. c l i e n t u l nu se va d e d i c a p l a n u l u i . C e a m a i b u n ă strategie
e s t e c a s p e c i a l i s t u l s ă loloseaseă in t e r v i u ] m o t i v a b o n a i pentru a
e v i d e n ţ i a a m b i v a l e n ţ a c l i e n t u l u i şi p e n t r u a-i c o n s o l i d a m o tiv a ţia .
L a p r i m u l c o n t a c t , s p e c i a l i ş t i i l u c r e a z ă în g e n e r a l c u c l i e n ţ i aflaţi
in m a p a preintenţionaiă s a u i n t e n ţ i o n a l ă T o tu ş i, u n e u n chenţti care
v m p e n t r u a j u t o r , p e n t r u trimiteri s a u pentru sfaturi se pregătesc
d e j a - s a u c h i a r t r e c la a c ţ i u n e - să-si schimne m odu1 d e vonsum al
d r o g u r i l o r . D a c ă o p e r s o a n ă îşi r e z o l v ă a m b i v a l e n ţ a şi î n c e p e să
planifice mâsunle p e n t r u a se s c h i m b a . î n s e a m n ă c ă a intrai in e t a p a
pregătirilor . E t a p a pregătirilor se c a r a c t e r i z e a z ă pnntr-o am o tva lenta
r e d u s ă c u p r i v i r e 3a m edii icurea utilizăm droguri km p r n u r - o d e d i
c a r e m a i m a m s u b a s p e c tu l i m p l e m e n t a i 11 schimbărilor sau a ajutorului
prim»! >i p r i n disponibilitatea d e 1 plănui paşii minatori ni vederea
întreprinderii acesior ac tiu ir E t a p a p r e g ă t i r i l o r no c. nsticnie ur
moment p r o p i c e p e n t r u a a c ţ i o n a , c i rnat d e g r a b ă .a : u.ţcrvul pentru
pi.r o a b e arc si p e n t r u p i e g i t i r c â a c ţm n J o < E t a p a p r e g ă t i r ă u c onstituie
tu: m o n i e , . t propice pernru c a s p e c i a l i s t u l s k i o f e r e >:ar.a • clientului
u ->1-: m u m e t e s t r a t e g i ; >h . «’. w e n s c i p e n t r u j - u m;:igc o b ie c tiv e le
p r u u u i m o d if ic a re a m m p m C i m m u u i u : . S p e c i . d u . u ; îş; im o r n a roiul
d u c ă l ă u z ă în v e d e r e a m r U i k c ă . 11 p r o p . e m e i h g n e c e D o g a r i , pentru
c f i e n ţ u a L a ţ: m e t a p a o r e g ă n r k o r m a c e a o â e i a o ă , m ie rn i; so lic u ă
sugesrai şi i n b n a n j si :m dna s ă r e a c ţ i o n e z e c a n c r r w m n m n discuţiile
d e s p r e p r o b l e m e ş; >o L . l ; D e s e o r i s p e c i a l i s t a m m v r a ia clienţii
aflaţi în a c e a s t ă e t a p ă a m p i c l i e n ţ i dispuşi c. U a j u t o r şi să-l
primească.
nroblcrna >-mida d r m uu "d a ,,. ~nd ă - - J- 7 * ' n e 'n . r ;o
O'jTB Îî udUlUl o “ ; 'ivv U..O ... v ’ U'C ' . ! _ Z- ■'•■'<:> t
-porturi > u s c - - m u <u-mvas 7 r > :i?c ^ î ; u ; ui -i t„'< '•r - »‘*v j v 5 m -m»,_. a •
- îu o b s ta c o le 7 c :r, A u r ă cm „ h c m c u : n e -: : ă s u - : 1 n u - u n u . . ,n n .
c ie d r o g u n ' A n u n ă : r e m ~ m - m u m a 5 _ u, m: .1 '•_ - •. ■ . J „ „.
care n v o r s p > n : 'apaenird a; ed -*- s m •■pu - • >p m L M . »- r ~ _ ,i - •
c o n s t h d i c . c a ni.ti p r e s a i . m prea-, a p a r t Cu-.ă „Lcnm,! .-,u mumurnă p Ci.s
dar s p rijin ire a a m satluie mm >. «1 a m t m d u r r u , a ,_ nm m _nt a.
o m a r e i m p o r t a n t ă ir. a ; e a s î a v r â p ă h i , r e a s r u a i i n h m fa: ,
este i m p o r t a n t să t i u t e o a u c e i e / u l L i t v a n s t r a i c g i d o - a c n u m af ;
J i e n t u l u i m v e d c "c u ^ n . m n i 1. mmm . „ m m m J ă 1 a/.vitale ţ v , a
şi ce n u m u r g a p r e a b i n e I r „ \ c u t n u i u a A T m o r d i n e a i t ă u r u l p
e la b o r a te şi p r e z e n t a t e p l a n u r i d e r e z e m ă ' n o i o s e c e r a te >. a \ v
r e su rse şi s e r v sen P o a t e a p a i e a n e c e s i t a u a vie a-i r e c o m a n d a t b e n i n -
lui alţi s p e c ia liş ti d a c ă ap a i rhocuje oare - ^-’ p - e J ia ă m- -j^nst 1 v~uv
atingă o b i e m ; v e le
M o tu ric a re a „ o m p o r t a m e m a l ă nu s; r e i e p u r şi s u r pi n J a O i
ce se u r n e la a c ţi u n e C o n d u m amoc!* a m i m a .r_ttae L e i n o d c l n f u
s c n im b a rm p e r i o a d a d e d u p ă a b e t u a n o » " u > d i î m ă ri d e v a . o
ale c o m p o r t a m e n t u l u i J e t a . n . r a a n e n a u n . ă e f u r n >hvnr r e ; . i
A c e a sta term e/, d ă u n . m arş al1 m re a s c h i m b ă r i i pe termen
lang. urau - a tă c e p a ş i a c T<v • e h e i c r - n ; o b i c e i u r i s ă n ă t o a s e şi d e
e fm ru m «emite d e T î o c j f m ăr d «egală ua vJr ’g.m
L e g a t d e a c e s t ra p t m g e n e r a l c l i e n t e i U v ' fS m a Ti m a i d e g r a b ă d m k
îşi m e n i r e s ^ b u n b ă r d e a d o p t a m ' . > m i m . a o s . u a /L u p i u
c o m p o u n d 'i l u iu r .tlâ a m c h d u i - . u r n : ; ' . 1a 1 e*. - , .CU'Ui
to a rte f i o u a t F u n d e a n c r i a u r c . o- n am se -
taie « u,„ . [1 1 V LK ■ d a lii ,b ii r s î >: *
if î's c , -fd 'u i nmdm. * . r~ c ” ,
11 a m 7 _ 'O „r "e ■tu o a. ■v tu a
parc„ sta < î. .0 _ a
^ ăco , -
pers... ,
Inre u.s«
la iUCup.,*
dCţimm m ufvd>
d i s c u t a m m a i a m ă n u n ţ i t m Cv.DUo:>a,u 5
174 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A D E D ROGURI
S p e c i a l i ş t i i c a r e l u c r e a z ă cu u n client p e n t r u pruna c a r ă s a u c a r e
l u c r e a z ă cu un c l i e n t «tare v in e ia t e r a p i e Înainte d e a~şi s c h i m b a
comportamentul p o t f o lo si m o d e l u l t r a n s c e o r e o c p e n t r u a s ta b ili
«mce marne se î n c a d r e a z ă ciiem ui s u b a s p e c r i d c o r u j i i u u i n c r u i moti
vaţiei şi a 1 d e d i c ă r i i şi p e n t r u a d e t e r m i n a m o d a l i t a t e a adecvată d e a
î n c u r a j a evoluţia c ă t r e e t a p a u r m ă t o a r e a .schimbării. In p n v m | a
e v a l u ă m motmaţieu t e r a p e u ţ i i şi consilierii trebuie să identifice
obstacolele c a r e li î m p i e d i c ă p e c l i e n ţ i să fie m a i moţi van in l e g ă t u r ă
c u s c h i m b a r e a h i următoarea s e c ţ i u n e , v o r fi descrise m u l t e d in tr e
a c e s t e p o s i b i l e o b s t a c o l e , m u fe i in c it să vă anumiţi s ă tui a t e n ţ i la
e l e p e p a r c u r s u l şedinţelor.
D epăşirea obstacolelor cu care s e confruntă clienţii

O b s ta c o le le c a re a fe c te a z ă m o tiv a ţia c lie n ţilo r şi m o d ific a re a c o m
p o r t a m e n t u l u i p o t p r o v e n i dintr-o v a r i e t a t e d e s u r s e . U n e l e o b s t a c o l e
a p a r d i n c a u z a c o m p o r t a m e n t u l u i c l i e n t u l u i , d a r a l t e l e sînt c o n s e
c i n ţ e a le r e l a ţ i i l o r iruerpersonale şi a l e f a c t o r i l o r d e m e d i u d i n a fa r a
ş e d i n ţ e i , a s u p r a c ă r o r a e s t e p o s i b i l c a u n c l i e n t s ă n u a i b ă c o n t r o l . în
p l u s , n u t o a t e o b s t a c o l e l e din c a d r u l u n e i ş e d i n ţ e a p a r d i n c a u z a
c l i e n t u l u i . U n e o r i , s p e c i a l i s t u l p o a t e a m p l a s a fără v o ia lu i u n e le
o b s t a c o l e în c a l e a p r o g r e s u l u i c l i e n t u l u i .
R e z i s t e n ţ a l a s c h i m b a r e c o n s t i t u i e u n o b s t a c o l f r e c v e n t . C l ie n ţii
a f l a ţ i în e t a p a premtenţionaiă s a u i n t e n ţ i o n a l ă p o t r e f u z a s ă e v o lu e z e
îr so re s c h i m b a r e , d u p ă c u m a m menţionat i a r d’n a c e a s t ă c a u z ă ei
ixh i nune. •_ m / î - t e T td - a e s e x e î o r r u n u despre w:re v. nn-ceră că
î> iP i o i a g c ă t r e sc m iT ib a r e D a m «r C a d r e „ r e - >ed rf e o m . mc «cest
u b s i a - o i el ză - i R i i e a / t i ^ o 1 o o ~ !a M o m i \_a aii UD.. t ; e ' C U p r e a
.nai L m . u sr,d! m e urmei. r tu ; '-z .u u pcvtm re
i î T~ u e a '- r "a. i <-.* d m U ' d e , a u o c m t C t « â e ă
o u a < r ‘- r i ° e ut>e. ■i ' c t m ri >-r< u o 1e / n m . U _Ue,. m u m _ m :e ia î,
r„ v-ie: c _■im ehent - du , mp. ’ m - m u c 1 <t ■ f y-v naie
v. 4„ i c 7 ~ Mte p u a t i . u ’e v. - 'c t ..«u.. ,ă h m -<* . t - ,m eg«e
U u . d m ^ n c 'i t m v ; m ;m m / i m c - <_ Cu’: 1. :>;>«). race
•tw iN ia " d c i t u ■ x n - ■. m z .. r m c ^ c «,,= d o
m ' m . u n „ . n n i - -1 U - _ ~ m, n e e_„ 1 . m - r'u ie.
„C•Nţ v i *>w t.c f Ct. ufn * 'L , ■ " w*. *U■, —■j .. ^w.1 _t*ca.
o c ..a a e u» e ' i w m r i r_vt _u ^ ,au U e v . t i u . p ^ c a e_..e ia r
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PROFESION ' . r )PTIM E 175
c lie n tu l d ă înapoi, atunci î n c e r c a ţ i o altă s t r a t e g i e , m a i p u p o agre

sivă D a c a c l i e n t u l r e î u / ă să m a i c o r c e a s c ă încet caţ: să r e z e m a ţ i
c e e a c e a s p u s a n t e r i o r . : a r a m u întrebaţi 1 daca aţi omis ceea
U n e o r i rezistenţa a p a r e e a u r m a r e a f a p t u l u i c ă aţi cmalicu greş o
m o tiv a ţia cliente Iui d e a se s c h i m b a s a u d e d i c a r e a c l i e n t c i e i ta U de
m. anumit p l a n D a c ă edemul î n c e p e m a i d e g r a b ă s a se supună de* c u
să aoisone/e d i n v o i n ţ a p r o p r i e , atunci purei; presupune câ ai: supr-.-
e s t i m a i e t a p a schimbări: si nivelările ->?de d e mo. ivat.e şi dedica; e
D a c ă d u m n e a v o a s t r ă l - a ţi a j u t a t pe client să devină motivau uium:
rezistenţa p o a t e fi a s o c i a t ă c u r e s p i n g e r e a planuU; d e acţiune Iii
acest ctu.. p o a t e fi util să r e v i z u i ţ i si U reîormuiuu p i a n u l , a c * 'ruinc
m a i m u l t ă arergie dorinţelor clientului Dacă ambivalenţa c u p r i v i m
ia m o d i f i c a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i , ir- r e i t e r a i devine m a i e v i d e n t ă ,
a tu n c i incă n u e s t e m o m e n t u l să e l a b o r a ţ i u n p l a n . î n s c h i m b , a:
tr e b u i să f a c e ţi un p a s in u r m ă şi s ă m a i bu c ra ii puţin la consobdarea
m o t i v a ţ i e i D u p ă c u m ana m e n ţ i o n a i in c a p i t o l u l 1 r e z i s t e n ţ a d e p i n d e
d e c o m p o r t a m e n t u l t e r a p e u t u l u i faţă d e cferit. aşa c ă l u a r e a rnâvu-
riloT m v e d e r e a d i m i n u ă r i i r e z i s t e n ţ e i edemului p e parcursul s e d a u
t e l o r depinde d e t e r a p e u t .
V etp'/n i e>te im a-t rostaco m t m n de ~ b ' C u i a u» T m,
ca v. m ^ t c n i a r e g a u a e s te g r t u i ' ' teica-.a de „ a t m u rn iţi m i . , b -■
D in a u n a m m e n ţ i o n a t ’n v_api o j r g a r e a p o a e _* > m î -
n.U. e a*m m< o e l i n g ă d u s a e c m u u 1'.1 e *»c e * c m m ~ e 3 v iu .
:m > m m r r e n e gc u ic re d v d v m-* ^ \ O
W* w f i u / â „u U i e m a ui m i : j > . o , . _a-*- Ji^v. cm f o •"
L(*,«s UTu 1 n e d r o g u r i t-a r r a c e r i n J e d . ■ 1 wPIdr : u T ,
"mov. 1 U v > m c «i .a in *, C S ' d e r a A n j ± — ’w ^ *ia Us a e >e »’ 3
,iv c U ir o m u 1 r m d U . w u l l ' f V v i ... j u ^ ue U ă m m - -
V>J‘ i ă w >t v m t â m : u -j.. .i' 'd u 1 ’T" sîiiixi c o e r c i t i ve, i a r a c e s t
UpT - a v. ‘‘d u c - m m : u c r a p i i s a u tr■ atam ent In
p lu s . c e v u . ooam ‘ cm c 1 " Lyt m r r p e c a r e v-o
d iv u lg ă r * ( '* *_ *i 1 *
** i r « ( la lo c u l cic: m u n c ă , la
” ,t . U Tu 31 a i ^ * e*~ m * ' o. ■ * ' "A » i e - 5
. ^. 0 U U N. »Gs_» _ 1 i _, Id S .U i° _
. . n i~ »_ ‘"v."-* a p a îf= "” U, .or in m o d voiuntcir. I n ac

c „ o u * iţe, e s te p o si * d Ci fo a rte p u ţin e lu c ru ri d e
; x r:„ -..
f r a -i ’u c ' sau te ra p ie ş:I Set iiC iO<a. i IC Sti-Spicios în a c e a s tă p»rivir
b ' U . U. i "U ' U C^'UjC să ţ i n ă c o n t ni *> v, ' e j- Ar , j i
a s p e c e s <- • ' >' i _ cd C v." „ U dPdtl

^ VA.11 V , ^ r i " ' - O0OBFC5C0 tF'e b u *^ â oy ^ . i " . ” ^ .OCÎlt
„ ~v*f* r . . \ 4 .. u i n o ac r u ’ c , m ă în tre b d a c ă f* -uCt
îiiip rei _" ă ce'A cm e vă Y * U P r in u n i o r ^ T p-..ie > - A d_Cs£
s i'p „>etnL u t P,PFl—i-l a în fo lo su l diT P ic a v o a stră ?
: d .că i_ d e n a i m aso r ent b u n ă dr^ s utv n . ■' r a i ■w * v, *.^ÎC
v * . e , Per a j r rjîca îi v. , . ' ! A u • „mp o tr i’ 1 s^ i 1^.11*, l J. .1 i *>Diiaatid

A- 'O. t .ţ -mcA U v ' J D i_a ut du Ol **_<i ' " ' î ă T JCLiiisl
t a id rep re z en ta u o agenţA c i k am _ r j a m u t *rtr«U , m m f u c n ţ â
(Uurra atauv.; r v L A . u s 'u . * *Twi*nbrui ac i t t c t litntul
is< va J a ûa'û o rA a ii, da j v ia A c r .. p ro b a u a iar a \ i o a ; r*urâ
n a n h u u ae a Juiiv i u i derâ d e re.* e u e d ir m p ip A u m ^ e r faţă
tY „Ueai I r n r e b a m ' f U i ă m \ u i sa i i e a te avn>euu legate d t
■_nr ac drog •*" a a a v t ••«uitu Da-M Y i a r u d «t t i c distrus,
a l u n o găsiţi m c c a lită ti c e a d:s*_a a J e - p r e u .i a .'- n * . ue e r o u . r i în
o r a r i Ură a d ac ara t d e s p re G u a , : a AtcP u d i L n e o n ,
*>'• »vtM t i NltI j s e n i a n ă i o r cu cel al >n e rv .u lm m e u val an i L ar ane > v 'n a o n s u a iâ d i o g m ide. a t u rm -au
relatat m des ore unele u>pec fe T a i p u r n plăci te u r a u . A cos şamul
Uv. J*ogar. c u m a» u A B m C " Ym Y ' inveT igati echilibrul
a r^ ta ra : fă ră Mi r e - p e c riv c-ierv s t< Ai . « i . - . t n 1 *> m aţii
A i e j ' u L -.jr_ i-m n a l t a p ’eu a i. -a I a e. :*Utet’ *os_ a*a -e>pre
n . , „ i p r - î de a se uMumbu u Y t _t aiic t»ci m a i c i .!. ■ ioc. „»>t în
o r n e * ' , Y . r u e %atu >’M* ■ o u. tu m t e. ' r < d e rne
.c c * v,v*> m g m , „a ce A t;U m - ^ u n Yr --a 1 *- l Ui~ă ati
e l i
^ Kd t u 1e e a *l A* d r 'g o i - )* ^ m ut d i . : . ’ I t acest
t u t * eu e-us a -„n p 'a t' p o i p , <_,< mi v i . e-t . r v Je -acces
, cer" d u * '- a , -ar-.n e p e o np u ”' A m %' u r • - r ^ n c a t c
de'.pne p i 1-M e^ e s-« Yga»i -le ‘io - g u i i o e a ^ ^ .. v • e d ! de
^ >ic ic, * aewă . A c - ' o r . u -j ^ f M ' u. i T c : ‘ rp, n r e *«ale
di J u m r .c a s p ă s t r ă a v e - 1 o b u g a ţ i a de a- *.s*gara ' cT icî -u n o r a i iul
a n e i *iîbuna< T o t c - c a u , a c e a s t a a b u r c a r e n r d ir e c ta p o a te c o t i g a
U T IL IZ A R E A RE SU R SE L O R P R O FE SIO N A LE O PT IM E 177
i r c r e i e , e£j vLeotiir-i a f l m L ie aţie p e i s n M l ă dc*ic<1: l : n ~ ,>

ea u n i i m t i e t . n - L uorc o e â n Ue- _ o r , d a - nu L r>, r
a m u t e d e s p re o t u a ţ i a L r a n ca r - e u _ m e n e a u n m , "
i * r t m r ; ~.c> câ m ^ mcm m l *_m 5 Li a a m r mm-
I r d»S m u a r i c r c g m a m n e ! CuuL c> ê.L n t i -*v , p. ' _
nMpee... ui cLvP m vOU-L'i r : n l u - n l c . \ v n e ir> n _•
i n m d a slav. a s :fei. r . r c c ' z c v n L n : r> c u A ' i A . v U r r . , n
Zi^n.'i m u n - e\pi« ' i -î L l e E l _ !** n m : n m cl p- v r < „
Ia c o r a r m u l du u m g e ru ai a^^.c r n a ^ a Td:e u r m"'"'1 : _ j , m
licttw. a c a n u m e ite r m >a n c n n 1- c l - -• n n c r n m n m ^ n ^
01?l ulL l'-dCÊ i L>;r,si/.„k ^ .. h ’L I ’ e v LL*C JÎ7 vj-C 1 J; 7 '" "Ca
pe c l n n să-pi c o r iM ie n r /r a ” n r c m m d e a ta .. , m - e »
a l a 'Ur ~*i QrîpitrU. jg c m i.U(. a c k a ">lC fc >>r*>tvi.^c ‘L U a ■
căzui m elc* e h c r t pai '.a ;.a n m ^ o l -j r a f c n p m e u i: pa n
p 'ă c 'L i u r o puîcr: c e L b ( - s l l n u a 2L> n p t n ^ ** n
n e n e u m n r m 'r / /c * pruU >ein * n n . - <„ _c a n p l .. n -
U-- .i V" U / L l i r p l d f v d ,a v E r ' •;■> d < a-, . c a !> - r P r acC'I ^ > n -
em ' a >punefi u r m a t ar ui n u r u n •>n r _■ .u e u ru p e a' l t .
a n 1 '-'mmo i c m _ m „ i „ u ^ .> c . e _ *» , - _ _ a
d d d rid 'P l Uc URI A C L , -U-v r ' L'pU . j iL v i ţ . n a-
C'C'ania! .je dregi ri v -,i. m ■ 1 ,rci . c c r -- » . ■,«. - -mr "Z,~r.'"' t n
Îtî _e a , j T i v ea >? • a e> » v»< f _ n ' r j~. u j i
U t ..— ii' „x m >a u i rn . a . . c _ ^■ "■ . e i>*' e alte
pr-'did^-e gref \ e 5. OcrL;r l c j _ . r- _ 1 nd )îiîi
_ i' ' e __»» _ 4, Li ? ■ _L w » ^ n i_i_ _ v ~i i )m-
IT*Tv I 1 £ 5m I l-wtp ' N JJ ^^ n 3 ’ < ^ »„
178 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A D E D RO G URI
e ta p a d e n e g a re , d ar, d e fap t, c a p a c ita te a p e r s o a n e i re s p e c tiv e de

a-şî. a p r e c i a î n m o d r e a l i s t s i t u a ţ i a p e r s o n a l ă p o a t e fi a f e c t a t ă d e o
oroblemă f i z i o l o g i c ă .
Un alt o b s t a c o l c-irc pcvite afecia m o t i v a ţ i a sad schimbarea c o m
p o r t a m e u m i n i s u r v i n e a r u n c i elnd clientul îşi rormaLzeazâ compor-
ramentm, eomparîndu-se c u aîre p e r s o a n e c a r e consumă d r o g u r i
C e r c e t ă t o r i i a u d e s c o p e r i t v ă p e r s o a n e l e c a r e c o n s u m ă a l c o o l t in d sa
s u p r a e s t i m e z e c a n t i t ă ţ i l e c o n s u m a t e ce aite p e r s o a n e , subestimînd
t o t o d a t ă cantitatea consumată a e e i i n s i s t P r i n intermediul a c e s te i
c o m p a r a ţ i i sociala ncreahste -.mele p e r s o a n e îşi i u s u P c ă c o m p o r t a
m e n t u l p r o p r i u d e c o n s u m , deoarece a u i m p r e s i a c ă el c o n s u m ă
c a n t i i â p m a t n i i e ; b e e u a ltv p e r s o a n e . S e p a r e c ă a c e s t ti p de
c o m p a r a ţ i e s o c i a l ă s e i n t i l n e ş t e si la persoanele c o n s u m a t o a r e şi
d ep en d en te de d roguri
A c e s t o b s t a c o l p o a t e fi î n l ă t u r a t p r i n intermediu! a d o u ă s tr a te g ii
d d e r i t e Prima c o n s t ă în m o n i t o r i z a r e a d e c ă t r e edem a e o m p o r -
tamtmîuiui a s o c i a t consumuri i d e d r o g u r i î n t r e ş e d i n ţ e , p e n t r u a
a d u n a d a t e c o r e c t e c u p r i v i r e la c a n t i t a t e a şi la d i v e r s i t a t e a d r o g u r i l o r
c o n s u m a t e . O a s t f e l dc n p e r m i t e edem ului, u n e o r i
p e n t r u p u m a o a r ă . să „costate e x actitate ce c an tităţi d e dro g u ri
c o n s u m ă şi c î t d e d e s In mno rrcvvnu, c l i e n t u l este uimit d e ce
substanţe şi in ce camuăli c o n s u m ă ' d r în unele c a z u r i , sim p la
m o n i t o r i z a r e penate f s u f i v i e m ă p e n t r u a uetermina c l i e n t u l să-şi
m odi ; ice C v Jir.p e ria m e n tu ! \ c o c a urmcgie e s t e folosită d e s e o r i în
a s o c i e r e c u p r i n , a Informaţi de oH<n ne d e c ă t r e c l i e n t p r i n in te r
m e d i u 1 aummonuuri m r i ; p o ţ o -ompamte c u u r w d ? < t e i a l e ale
ucu' g r e a „omparatn- a t e n t aris n u ie : mu îi clientul >â-şi poată
iorrna > opinie ob iectivi «.poate p e n t r u prima vuirăi c u p r i v i r e la
u c o u n u . obişnuit al drogmuinr *u rinuul D c m n a u v k - r d i n a c e e aş i
c a t e g o r i c c : el ^ n m ecu d a : ş r .u i m d o r u g a apco oe edent să-şi
u r m a r e c o n s e m n ; r o p r u ; „ i n u m e r i s g u c d i e e gr- o u l u i s ă u de
vizată. -stfe! inc ir c fiert b â„ <• o m i u • - c o m p a r a ţ i e c u ceilalţi.
I oh zarea dutomoruton/ărn şi a s t r a t e g r f o r legate d e r o r n N b sociale
îi nerrriie c r i e î i i u h r , s ă i j . n o n u . i t d e pau/â. iz c i r e să se
o rd ească d a c ă modul său d e u t i l i z a r e a a r o g u r d o z esm anormal.
C hiai aacă c l i e n t u l eo n r*neă s ă a p e l e z e p e n t r u comparaţie la p r ie te n ii
s ă i c a r e c o n s u m ă d r o g u r i , pentru a a r g u m e n t a c ă e l în s u ş i n u are o
problemă, 11 p u t e ţ i a r ă t a c l i e n t u l u i c ă p r i e t e n i i r e s p e c t i v i utilizează
(îegcd. ' [iîî Tţ *•_ 1 Jv»'...iLav-_o ' r « » _ Cf ~'T~‘ •->, i -s
P'"*' ^* * " ’"' " "* * -•~” ^ ’ i"-* ' -» *'*' “ ^ j —
*
lu c r * -a rc îrrp L aâ m . ^ u ' c m .n ia jî ; '- 1 J a ,-lc iicp : c rtrc . a dt
lutru '•a - a -i ip n e .r ac*" du mac Mc. n ră a i f ; v a J ~ __
ca re ac ie s u o r: r aî>ria Mr c \ n n r 4 . a l a u n a n ’n e u j 
sa n _ c rda .a l. , n l m , m I n m . a - ’x . c M igâ ca., -a r m . . _
u r hnbbv > a . o â c tiv ita*c fe c r c a t i v ă ^ L t cere.s m M ea ne i
aM ivmur «âu i f i a r e a b a ,, . ‘■«a*' dm a c v n tii t i * . a » « : *. -
rou •* L ^ •i-i in caic ui e Iee-uar a re > s ir. 1 pc pa MU S-.1 :bC^ *^\rz
daca c V > n'caan va e \ r tă pt.î oii itdfCa ca tO p e c tO iJ , i-wnt s i ’» -
c tc c id c /f c ir v im b de IUI fii V . tuiia li n em e . >err e , c . )l MJ
impLe arc — 1 .1*%
—*4—
11.A.1 a ui tf *i ac o >>tc— sau î ce i %w _1 c rc i r
Şl -CMpeu ţ F i ’i Fcnv ut / t'fi ! >('p u r l curiei ,o :
l OC - mc ru a m ic legata de tea. • di a «dl cc Of"eîjCHiâ. IU
ace??; . u ' ai rrcnui in tr a t >- cT«Viaca p o * t d p euism uiu. [. c3 ^ 1C ii
p w / l ""l - \ ">:_nrutu > â rsă -i n v ăţ a Ui i-iii .1 ivÎS| - v w.-*^
an un e poM c virCg - tr - ar. dat;- ’ dt ai e 1*1 al ^ a** u *
in e r ta >.ilc c -riali tu* o "e-ic •r >'l Mv. 3 1- >1 v.V _. 'it-ir 1>^ a U
n o a re S li - -I c a e - a m n r.C 'e^ ţc’ -i con »~*.~I' -ntf.*Si —
■’i.H », M - •»n ă rutiip către
p ro g .c S ((a C ; 'U >i be■haviori[Şti nuniese a„c isi j. - *f d' - o "e consoli ~
du' o - / V" ox i măi n io f ■-sui ’C€5IV€ căifTe si i j * s- ~~ T' n e nt.ă p entru
a u , ' - .titt ‘ ’ _ M _t ea cdientul ui :în ca["OîrlC1U ’L * - i J t av cal succes -
\ d c t *ri, v. ’t u a C'.V ase >c-d d ^ u t r i t-- t4: ? .C- ~fc ii ta . P c.atru unii
chera: a r. . J , m on DO î Ic -1 ’ v d ar» ci*il •> r • .e *c*'v are :a com por-
d l F c '' d" b _*U*C^ a j. arc IM Cte Iu cru leg ate de X* a Z.1, v.
p e r ,’*a a ev ita izoi area 't ase m en ea, in erţia poate Si vcm din
C3J/a - F* p n S_ al*a rcspvv'. a L i.c c * i Fij Os , l.e* DiăCcrt * * <tîJ . J
zi cu u Ivcsf" o iiaoitiLâtâ s m v oa'iv. ic g rx e ir c .„eca-mă jupiem en-
Arn m u mun le ie » j u* 7i mele- ia z u r. p-ci r *" .. v-g l , J recui-
'.in e i>i ; j-p u s n -d pe.1rm ->j p ’pl n ea ; u . mu de vner_o d pe -oarei,
el.-** o<tc ~'*\r-: u- e 7i c >a MpumoLu p e ş t i i u : o ig- d 1 a i n e m k ă
ni te /tiî i t c ,v .) r n n L e . n a n i ' 71 u / m *- ' 'p s / • o f u i u l q
o e n a i depm o e p> ne . < mda îu > .,e n "b_; 7 „am m t d e a ' o j linge
,'i \ e V mrupomm. .ai m ce o Jir< n : ; d ' c p e e e sr;-.-,; e n e p -
m l d a oam e l dea re /. H m m utul u mme J i m a-”. ' <ermen
'un*, i seu'- rtreiJiw i '> ? / ' .a n 1!-i»t’ ^ ;
I r> a«i oDs-acof c u i . n n „ .dea o h im b ă iu mun m KL me legate
de o io g m u ium . e . o cm du/ e - t w . l Multe ."x-rsoa: w^î i ^î./.KZ'SL/â
d m g e P :e sau a'couM i pentru a-x* reduce anxietatea m e r.. u>f 'iv ia ic
Fonisi cînd renunţa Ia e r .'g u r ei pt alcool p e r u a n a u s r e u u ă suferă
o coi,nnuare de m \ ie ta te - i x a u . care trebuie minute Anxietatea
soeia’ă 004.2 rep ru /e e ta .o obstm oi uluitor m w f td •Uavperăni,
deoarece multe -surse de x p rp i 5.; susţinere umplu 1 *. eu n u d social
u grup nule Iv t o d e t a u r i u i a c td k i sen .Mă ar HcMn rr nai i înainte
ca persoana respeeu - ă o ane ie e la d j r o p axê. u cu -mem marea
tu lburam pcate e c t'u c îu ’ o nu>dali-ate ac am plitm-n c a : 10/ vai ei, in
vedem a instituirii iratam m uuiu, ukerme M ^Jte c m . n anxietatea
sociala n o ile e x u a u u -m p k t r a n m e r ui, M u trcm nc u..u> c uit de
soiosirea stra<cgulor .Ti.rc’sonuie r< tratarea unei pr< »n u u Mgatc de
d iig u n Me exemplu uncie . t u o » pot ti efem iure -u-nue u> multe
g ru p u r: de suport ou aem n -p vari a n o g ru p u rilo r v .rc sc întrunesc
- num Totuşi „ea iins du nu s e d u c a~ f; xu im*u t u -c ntuiui tn
7cm c p e .in i a s.>eiab/j astiei m eu este de p r e.v,iaf ?r-*taf-ee a’ixietătu
-ocniic Tratamentul ai ' ictăm sţ -ciate \a f. prezenta, toi m âpnolal n
l a ■* ' *hsta^ n; coni^n ,t caustm uc asc^siam a t r i P. * ’• u fui in
? x a , t u fată ue p u p e -..e sp.-ii;r, m gc n_ru! - 0:0 xren grapu-
•'il » o r - ' o , a 5..a Cai'* ’*• u t v’t i . j " *2 - -> d '« .w jita tc
ui u i / i ’! ru. e*’ >r dună ^ a 1^ au c.e' o >.n’ u . c r i . " e ru rsoan.e
au e.u vcx- <despre iuiitc .ore s» 13^:1 . : ~i :n „n '’n «ui ^mentale
ale b; o o tn i r I d o o 5 m n -r-cjiv ;-u s. n -- g> ^puiile
da -o ^ s?n t con* r n _-e: e m ntr .* t e d o t. , u p ,rienţe
c p ţo • t. o .r d '.'n r : rtadi 01 al »*’i ^ : c t o m u ipat la
-uu d~ r m 'uc.o orna p- u o i.v c e x t'ta .c c u pc -,-aiiccare
.>jl s^ tegrea. j ' n u r- x«.r »;^.g n u c r d pa>i sa sn . î‘c g iu p a n de
' priun vtuditje sugerenzn e.t p: »oabn piajorutatea oei soanîoi care
U T IL IZ A R E A RE SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PT IM E 181
3L grC O A LA ’ eC'Uc CA LT •LUr ' PL-s LU-a „ A -1

nreCtL” ^ i T‘U '.iC '
rUv. ■’ " ' l L L J L rL ' a L'I „A ~ j ' ap-M „i j
. a** u>- a 3 ’ rrcb„: -C-i a _•' f i _s ,m r r ^ m -_
ap 4 - ’p I >- o c~. u u '" M i ' . a _ u !~z : > _ ' u
p ' , i rA A T' M d c L U - IC - <1A- c * -v.'; >• A • *U • ’ "a a î i '
t}, ‘ f [ ’ ' ~'J■ t. i 1'’1 . A< < t . y. f , u >’p{ ii r ■- i M A ’'
v3A ^ i %FUl T LR-M iA r. " I ' J „ if '• - _• .s
ac cu , p A . pupc p e d i u i i i a r'M* ' ' 5a \ : a *a . * o a ~
am: m n-A nU mai s_mA t"A I^ tF ' ' _ a-” u rr a „ L
r% a aN L i *” L _ _L R- L" m rtle cif u p o rt :tn gene I £%l. *->Llr .1 i ’';-' >1n o ile
gîUP^ r ue s - p ' r i as e r nat* vt,, r i f"cu k .i n , S m a r' R<_^ * _ ry şi
SOS F VMM ■>| g i l p a r . (de M "î IU, n f , ■i îra tio n M l LgC '.V. care
au u F p l <»Na€’ i- m o J e rA t’ i , TT'^ ii »T L i t ' e c ît ab s n c c n p \ 0 *u n it,
aneO ■ . i i ’ t 1 A - ro i'g -'; a p m m : r şt jtm e au. pn - u r . n c 'i -r o p rii
ir o » L a " - ' l l l L i l 1 'T Zi * L . n a la * * -U depienden|i LL dp a .P \ lu lte
a ir . R r ' - P - T‘ A r r c / c i Hala a l c >- 1* au pre _. < 1 A onlin e , exact U '
N ir a «AS \lM m v irn u s Pe ni* > n i ai ' , * Set «u e n:e d a te 1e de
a x *'* ale LII M t ^ >mri: ar 'IL *-,A nle n ţio isate, ¥. ti c a o ito lu l 4.
. . T 'f i «_L LU c r aTiî , t e n \ ig e r ea tra ta n .le n tu iii U a d iţio n a l co>nsti-
M ia '» tu e \ ara *â p u h O p j In p îa n ri „•* ' ^ - ’ t m o rr *• r*
a lte rn au , c ilt: ira ta n iL T t c ire * i po t f i p ro iiiis p •cai a uher .t. La 1
am m m l . •'L a J a p te a ? 5' ‘ -M l ia o m<3 ci;ad ia te tradîţn în iO -L î - ' " m A '
0 rc_ r t r J a r e Sapa i 1" N u J T f 1 p«siholcA L - JO ti i ' rCr HĂUL care
p r j . u a a l i p i i M>gruP v-cc >n p. >’ air r sen ta 1? «L i Jiu i ' lu 1) . ^ p ro -
g rc-m L :, ui a IptcATe; M m Pc^^H te a lte rn
crea* ‘ »c - r - r n ’.Ă îie m IIP J P ’SOanele *
L
^
*V,
1î T j ’ uer,'
m u r i A 11Ic Ui „
o i şi
„
p e r
î: .M'c U.C, • n a . a r aii obstaccil ]îl cons>tifuic f apt - v 1 le n ţi
ni ap F a m ia t- a n n s r . t LI L a l X' 1 Ciî se te îti că al.ţii îs) n r i a a iam a
Ă a- r F a e a '~ogiin ş i \ 'o r f o f osi irite:>rm l , u L '~ e d iv e , .
URDA ” ' t
t . . " S: r"
con fi ol€?liltlllt€I
O - )’ H A ' ar f i educ r ea c iitî n tilo r cu p r iv ir e la l<egile
r ]< ile. care îi roteje;Eiză de dp î raion _
sau. Ici le g ile Si * < ^ a
A P . Xf r e O Â
.
f-M M c o n fid e n 1 ' H M
ă m * * <* * T_ T I S‘ >' i
_
- >îa tain e n t u ii
*•' aflla ţi jfţ
le g ă tu râ
;* > J* *ebui
imul c ă e:xistă c ă z u i i de
sum o r» 1 *■ a c o n fid e n tia l:ită tii se că uiaeie in :u tii p o t ac:cesa
exp.K du _rf MgCe A ~ 'pi'L * : „a. -A .a a A , c A : . m A <_ Jî

carp i' , p ? -ir d ’-cp <\ ;?■*: / j _ a -„ >j -e mu ' . a »
182 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D RO G U R I
d„,<• ^ -i 'i m i i sm .e s i;e'" i u l . atingem '"'l u r o ă i u Mai

, v J ; d Uc c - r nu: e*te - iv B z t să m d u -a ia fr:*tarrcur. u , acestuia
a :m u . A "t 'u u a a wă L ictuisoui cAUiLa-l - ‘--'U L'-imis
ac.. > m r m .u a i a ' -a J u g c ’c ' apuci te n ... C a i .v .i ' Tu cele
A , ' r La 7 c . i U . ÎH* u , -» us-g . m t *N t "r>' c - LUTRU Iar
"■. „ . _ uda1 f t 'reped de a _C'-Nm , 7 7 ’c u j 'L m m eciive
C if * ‘"7 a n -a ^nsue \ u c a u ^ . U >A 7 'e de m a s ă ri de
pv- ic i .c ’ r<t „ j pm.m -- < C / j dar „M Maia rc m A li se
A mUN Nc t . ă Sr.Ut J C rN M a^mnc d. PI ;LC{U' ud 1 ^ liv
re lingă i ac . a u cnpi 'e p u e p n . i_< rru de
m e a m Si -*n iaj a t s-p a rc m r eres* ui a re m»r a d mc da schim-
Tdre3 unei protmrric l e g : . . ue m uguri. l_ r factor împM-Laă este asociat
cu Uw i’c yf o>'j''t; . "UN M/m n ia Daca an ;htn> . . u c că dacă va
ap e’a ia aiaC-s acest UtPt va afecta u b iig aau e sarn raira'm ie. atunci
a ’ mun p a fr i iro tu a ^ să c id e oj .m r S u d i c . - - e Mer.tiat raptu1
_ă. ir. ra z n . rerpeik-r . a p ro h iu n e ’egate de -ubstaiitc incapacitatea
Oc a avea g r ga ue a d u ’e b ip<edică ade se a sa a m ie z v la ajutor
d i u c la^dităp ac tratam ent m ûnosc acest obstmmd ?i •>ferâ servicii
a t ingfi.irc a . o p u i : . u a . c i ă i t •>ptmne este ' m ă cesiu', de rară
De d e m e n ta , cb cn tn um. fcru p u n etnice ranor tare care au
. tin e .p u i m laţionaje despre u rn e ce cu p r ird lo re v iu : i puternice cu
famd cxUpsl si ro lu n >oe ale o re u a b il’te pot avea dificultăţi legate
de Hoiiciiaica aiutoruin: dacă C dU m enL ' m e d u c - u î ’-elaţule
fam-bale m a- ro ta r le a n mie M i d terapeuţi s: aiu specialist! consi
deră m mod greşit ca v a lo a n j traiam em eiui o t e iti: cu evidentă,
pcR „îienm 1 va fl dispus sa->; m g b icze o b b g aţti’e mrrm.aie pentru
v 'ûi tă per oada ce tu^p p ' euerea ontumiu. a.i.». avantaje pe
term en Mng A ceasta es.c o cro ate ta r dam e orală n Im r^ î i u cultu
r i i iiiuÂ.taru Pvntru niwilp . Uf~ri dm ^ u t i riic m iuoritaie. distincţia
vrrtre sir.e '•i m iunic - r e . uduM , au _ r x .. „ :b ’ despre
separa c e -Tc c o m n lu ir.a.êptabd C m u irc ru m â .-u n tu t către un
tel ap cu CC-, aua .. .N !N ’c "o. . ’’ KL__ Nldc m mi Hale SI
sa u* U c. R ? t u ; j e r” t'i ta ra .Nta â .u aim na^rea sâ fie
c u c L .t ă . r 7 d ' o. <r; . l l : s> -,a a n m r x . 'i 'i n a o r t e pentru o
pc a u r a . n u . t .u a 1 2 L rcv f.arcc - ne - >m recomandări
priite „ '-Nr‘b„i 1.. ^ ,c<- ^ mr* i c n i t . *.N ■esponsa-
oi râţiN ur.U sdie
1 r Pi* \ Ostac«ci lo r nţ, a' d c o rM tu<e t î»n5 u #n ,t .. j * * iute cu
m / ’ ic/wd Dm fericrne, ir prezem . a rg a ja to au ia d m p o /u ie multe
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PROFESIO! 'PT1ME 183
i t r . o r m m i l s z i ' T r t m ’ . 0 ' * s ţ î 'i i du a > m

ctod «meat 1iertară l i ra s tu m m m U .« r •j . A i * „1
r->dn u D aiă n r « pop. ane r c o m a b d ă ,S1 dm nim ? z.m a v r c p ■i
pe^ tr . toc» tu a c ă m : r r e g r a ^ m m - . s u D u d e u " o _ ~ . . . .
trate.*' c mc1- da g au d f f ' u a u i. In ge ■ i ! r - e ■^p» ţieconcepuî să
1» c _ e’’e M *ot‘ '?• m u < uD i - C .U 1 m. TfFll A îllAPTlP
tu i mm ntul După cum am menţ *nt ai ' . capitolul 1 w-diile arată că
nOTJ1. o m ,ru’e ur Du ai ac " s" ■rit pentru pTOb].emele legate
dc urca . ri iau .eaUUT. Jatc’- >r, perşi ■r -- ''"m 6FC urm' r»
re/-, c* w II1a: palii. 'wă[( c v- d„p t r c.amrr i D'u Tu ’i
ăl a: ea >m:i aru dc ^ratamer. >a„ .4 l> *”.• ' - . decto'c "~C*1tru un client.
care -o ru *r terroece o a ^jn. ac ~i _ amr> fw •*w c
eăv.m a 'Ă i Je êr . ICL
C aracterul tncruziv ai planului Avantajele olanului pentru chem
* __ _L_
F*gura 3 2 r°a -e '-3 o 33 ~ 9cf<> c ■ „ ' •>" t- =.

ş C3'ac:er_ ~*UiF A cAC CrVaU 3/ &'T
r” u / : rm u o r oamen: i,y o : - , * „ m u u ’ . c„ ^ *
d sij, c .„ICC e r m c i l i e t J c u e a pE ' r m „cm -, p toc m ' ,0 ic
o r c ’î • m ’p e r ’rc s u b s t a n p u l a na» <m -> m d„ m r > u a _m
ac o l U ; te perSh-a.A vU g r U !c” c C m - c - J l h J U ' 1 :a ’_-* ■
dc N C 'cTr D m e „„m **’» C 0*4' '• J " -.mu-xto - .o
m a ■ iL J is p c d . m a r m .r u a _ m - __n ' au ^
A l -ti -1 _ ~ -a '* Ă u t l . w> , UAl U U . . . . „ _ A U v. L> 1 o, ic. 1 _
’ tr,* ji '_ 4 R V -rI .. 1 j_ " ,
v j r 'r ,~m „ itc ..: w "h J n , \ : dn m m „ !. -to ".pe^c •» 1 „ A . .
v. n m u A C - cdz l ca "i 1 . <‘ -Ă i c ; . A >. 1 ' . . c m *> _ '
/ ă r n ' v ' - o . ’.'f i c ’u u m c i ' . a tc u *A m m . o 3_cl _ u e r ' t
o ‘r o m a m sim ura ce a ace a a u c . v ..„ . rm nm 'dzsie D p v tr-c -
anui c 5îent consum ator ae d ro g a u m o a a to r'e m arc nu conctûic
m odalitate p rea eficientă de a-1 ajuta să im eap â o viaţa n . u i
184- C O N x -'d U I ŞI D b P f L't X" i a Lj — i •*vCl_ C "vi
L i c a z u l ivi >ra, pnncipa’ui o l - v a c o ' - a r c u u i m i e J i c ă -vă a p e l e z e

la a j u t o r e s t e g a s i r e a u :iu i > n v h . r d e < > a ; i ^ p o n k n ul>e c a z u r i ,
>ugaia>Cv* urur ic ^ icu s 5,u a fc egnoapc d e locv m u t r e n u l u i *?u d e
l i n u l -ăa c e murea roate ccuribu; u d cnim crea c b i d a n l c i o r l e g a te
d e uep'aârea p l r â la l o c u l d e ' - a i ,rr»eeT 'de a s e i i e t e . a c e a s t ă
uratcgie diminuează ddicidrăt le b a i u e _r în n u . e t îcramei în
vazD e r e i r<cr« o r v m că dovadă d e :r.tn x iu - s t cu d mintă c u
! mdar temporale d i n v_a .za u r 'uru’m ^rira o a» re s u a m g i i c a r e
c< rsohdează motb'dţia d e a resoeuu o . cv m n u d u r t . ănu u n alt
sptviai-si, >,e u m l *1 êconundărilt sci m iilo r a. eeu b d e t>r ' nter-
.r.eGiui c u r b u de autobus m u de r.ie f^ u ir cazul n^rMianc.or mp
c o r e u r„ ra k mai i/o iute. o D am nam ă ai d m b '/u rc a irtr o mânută
Cit ni a, --nare a ser* «cidor orerde pt>r inter-' ed u ! ir a r .c a a u .
t :: rector eserd ai nen tra v o n so ’idarea ad eră m la s d - in n ire îl
e r re?m ta m u l m rea u r n olan esoi ue u n r c De * bi„_> ônru/ulc
Mm u n u e p u d ra eb eu ţn a^ au U m ccr m u terapiei m u -<* dau.ennuîui
C o^H i/’d poate o „ a u /a tl d - o rm bi va’enta prem r.gua ci. oro tre la
s- • *r>are Ir, i !te c a /u n v . i d u / u n -ate f’ re / Jta . J m b _ jk â tilo r
. . g u m e a-o -ia te c o rs a m D o de d c i J o ’ re " c m . m g si tn
titău m an D ir acest m o n v p lan m n c >rch o . \ă tic d eltei de
pv se m d e c o n c r e t e b v o n u i r u _ va. p d ’d vj d c 'm o b işn u in ţă ,
or - ^ n r c c , u i p! r, bun u b , u u u t m u ' - . sir ..uc r a i o u rin ă ,
v. vl m u t îsţ p n - r e u etape - -e md< j, ’ ^ r r rrc e rD
D ■. c m o lj r u g , un • i- u ă n . u d- u- ‘c r 1'.'.»' b ’ udai
’ cu u.isodstră să pai J v / \ iv. t o r re ' z h i n p r u m n it
. C, r i/o - -e \ ' u . >tic > \ t re ci < -U o r , de a se
»r n *~a T e^r _ să ed4%. r , > anai , c r^cu r f s j- vu-uran
; e s . , .r p v v e^bd . vj îreacc^ b- ' r t r „ r r , u i ■-n pc
” >u r e " c ■' -u ” r ‘i i r r î v u r.-w c c /” 1 ■o p e c ’. v ' l
ov d .1- .. p r ' u Ov rt, , r< e' ■’ r ■ ,c ^ vc.np:u
1- _ .o ’e . d v ie “ 1 „ ■ •11 ce d,?a ur
I ' < .o . D r>e m__V.. .« L. v ţ V - ”'r _
. ^ , - u ’ o . **' *’ , ' » ’' .• . , _ v ri
.v
„ ^ V ‘ ■ t , s_ - vV , -V■*. gâ,
- ’ '. ' «- «• , „ ' '>■ „ -o .■,• re c
. , - e" : ;r, • - _ i _5*. - • <- , _ ,c * c.itira.
U T IL IZ A R E A RE SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PT IM E IBS
trenuie să vadă d a c ă p ’aiiui a >'ost prea peoiru a rute-* n

respectai D esigur, da c ă r z se iespeci.a p d m a i, ^ oa-e ml a m u im iiro u
c u p u c ; r e la e c m m b a r e s - a d o v e d i i n u . p u i e u i M ă d e a b u--eiam.ii:
i a t ă «it. p l i u , i a r s p e c i a l u l u i p e r n e a r.evv.p -ă uC-eU /a i m , a u
SÎMIepiile de corsobdaic 1 ILeeYrtîlCt
D epăşirea obstacolelor apărute

din ca u za terapeutului
C 'u .K ! r e p i c / i r r i m* . e .'O o '' ■ " o T ... . a c „
ie r a o e a : o Period „u. om e u » u L m pi-.p . . Uo,: 'a . - <•' r* ,.i ^ u
niv'dari ci . m e o r m _ :— r * ticni u n suvcitd '<■ . m
cădea sA tirn ă t.ro r cap c a n e P d e p ă : M 1 ^ A J re c v d „ .r p •„
m u i e di. . î m i v i c u a m d ; _ ~.ed m .. de ~ _ «> uiiM^..Uvc
peuu~ă u n r e P u r e ' ^ mc c u n 1 - e u r t c M i _d ic u d i
p n e d U A u a n m o: u b /a u - a m de^^rc .* : e d e e d u g m> s „ e • U > p -;
riv d c u a r e i e >»;■' - r îl n f ) «da ; ' ' t ; „ m „ . o _ v r t d 1 , ; e, . r _
c ă r e r.m r . rai C'-.LC . . . ' d î . e t , i J - \ e a • ! e t r , ■ ' I C O — n r~
por >u; e d ' i a t u . e. w ,„e d e u m , ~ m t o ■ Mc _ e p a ; t e i ; m t _ a !

p -o m - u o u m u i au o . e u „u c O u . de . a M .d t * de m , •• ,o p - - ~„d p* o u
■viamuuc I i . \ ’e di . arn u > uid m' ....... d„ >- <.c a a le
chvpuo-e in «.V -peCTifC S _d evo ' > _ ei^' * m a' „ . :
m ^ n ' n u . t a u r e uit' m»e , t . - R e :_ m u»* i ’ a' >u > , • ie *•’
J d tJ 'ta ” I 1... i * t tv. . : , L IC .. R . , • _ >Ut' ‘ „ t U ~ _
1!* s. u t . h ae ... _ i r_ au ^ ~ i a .. _ a
.r.u „trc n ,_ . ' p i c . 1. >•'. < t. . - s 1' o c j 'c
186 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A D E DRO G URI
Dacă-i a r ă t a ţ i c ă înţelegeţi e ă u t i l i z a r e a d r o g u r i l o r p o a l e fi a tît o

s u r s ă d e d i s t r a c ţ i e , c ît şi o s u r s ă d e p r o b l e m e pentru c l i e n t , v ă
c o n s o l i d a ţ i c r e d i b i l i t a t e a , c a r e d e v i n e o r e s u r s ă o b i e c t i v ă şi p e c a r e
c l i e n t u l se p o a t e b a z a ia m o m e n t u l o p o r t u n E lem en tele fu n dam entale
ale c o n so lid ă rii leg ă tu rii tera p e u tic e sînt a asculta, a învăţa de la
client, g ~i arăta respect ş i susţinere. U l t e r i o r , d a c ă aţi f ă c u t b i n e
a c e s t e l u c r u r i , v a v e n i d e la s i n e şi m o m e n t u l î n c e p e r i i t e r a p i e i .
I--------------- ----—----------------------------- ----- ----------------- - STUDIU DE CAZ

I EVADAREA LUI ROBYN j
R ob yn are 31 de a n i are tre i co p ii şi a în c e p u t să c o la b o re z e

cu un te ra p e u t, dr H a rt p e n tru a-şi re z o lva p ro b le m a legată de
a n a lg e z ic e . în p rim a o n â . te ra p ia s-a d e s fă ş u ra t satisfăcător
apoi, b rusc, R ob yn nu a m ai s u n a t şi nici nu s-a m ai p re ze n ta t
la şe d in ţă . D r H art a *'ost c o m p le t u lu ită de a ce a stă în to rs ă tu ră .
Â în c e rc a t s-o su n e pe R ob yn de c îte v a ori în săptăm îniie ca re
au urm at, iar Sa un m o m e n t da t a reuşit să o co n ta cte ze Dr H art
a întrebat-o pe R o b yn ae ce a re n u n ţa t ia te ra p ie , tar iniţia)
R ob yn a e v ita t în tre b a re a , s p u n în d că te ra p ia p ă re a să nu dea
| re z u lta te Dr. H art a re p lic a t câ i se p ă ru se câ R obyn p ro g re sa
| d e stu i de Dine D u p ă a ce st s c u rt s c h im b de re p lici R obyn a
| m ai m e n ţio n a t câ pornise pnn p o ştă o fa c tu ra p e n tru serviciile
i m e d ica le şi câ a sig u ra re a ei a co p e re a d o a r a p ro xim a tiv ju m ă ta te
1 din sum ă A a fr m a t câ se sim ţe a fo a rte je n a ta de a ce a stă
situaţie D r Hari a u s t H a r ţe u im ită de a c e s t lucru, p e n tru câ
nu se ocu p a de a sp e c te le f»nanciare legate de dirvcă. A sug e ra t
o întîlnsre p e n tru a d is c u ta c u m ar p u tea 6 re z o iv a tă a ce a stă
p ro b le m ă fn a n o a r â şi a insistat că a c e a s ta nu tre b u ie să
d e v in ă un o b sta coi care s-o Im o -e d ice pe R obyn sâ beneficieze
j d e te ra p ia de c a re a vea n evo.e La u rm a urm ei, d r H art este
! am abilă şi v rea ca terao*a sâ a*bâ succes in cazul iui Robyn care
1 fusese o clientă model, pînâ cînd p rim is e factura prin poştă.
D e asemenea, s p e c i a l i ş t i i t r e b u i e să-şi d e s c o p e r e proprii’-e iimite

U sâ le c o m u r a c e c î i e n ţ i i c r î n a i n t e t u a c e ş t i a să fa c ă c e v a c e d e p ă
ş e ş t e r e s p e c t i v e l e limite F i e c a r e dintre n o i a v e m d i v e r s e l i m i t ă r i în
p r i v i n ţ a r e l a ţ i i l o r , inclusiv a c e l o r p e r s o n a l e . A t u n c i c î n d u n s p e
c i a l i s t s e s u p ă r ă p e un c l i e n t , a c e s t r a p t e s t e l e g a t a d e s e a d e d e p ă ş i r e a
u n o r l im ite . P e n t r u un s p e c ia lis t» e l e m e n t u l - c h e i e e s t e s ă f ie conştient
UTILIZAREA RE SU R SE L O R PR O FE S IO N A L E O PT IM E 187
U 1A , e ’~ *• O i 1 i s„ 7£,: r < CC 7 r * a 1i , - r
L efJ'F i 1-vSL‘O
r*c’'Ă-. Mrr./c1 -u * u *- >o " / "1 U'"' "' o -
J_\> 'C Ji: J -O MotO CU JeLld "Ut . v U* „ A * C"s !

K v F P r> CRN U „TI «Otc _1 A _' enT r >A ^
a 1' d m' . ‘ o c a mu M o r-c lc re-s e_ l c >a , _- t _' * > a_
1 r )A '^ a i 'C gran ă J .n g A '~ ri„ ţă „ M Luc L T - 1
Jt.T'**' ? C tv* A 6 vI l- dt * 0 î
j ^ r* êr.via^c >, oc ^ a d~ .
tatei p J t *"ipt, p u m u avea u m iL v i r t o p a M i i i , i ,!/ v ’ ' r

C !>eP ^ mm- !a ş c d m ţa m m n o i e u , n ,ca\ o T 1 *_ _* _
j a r r . j . e d iu c tu7ă să - -a_ t >sr ia a <e ' u r m e u » c.„ r ' e e a
r r-c „« a . «e m o L v a re -ecpeusah L -a 1 er<> jz -l i U s ie d
ba a a p te iu i ca a m tirz iat , a c e l e a po' " A c te sa - '.a E -aE j a -
r e -J a a;. LÂuoc ră m în e " mcaoa a c* aA~c s r cd: s _ ăr . i t ■»
a s-a_ incarnai limitele şi ~u e a _ira*r a a d a u o m c
sc-iiae O iu C d O j aceste: ce alu ă r .. t .f oii .j •«atat d ter*
r>er s. ar a re s p e c n v ă pe parcursul ^ e c i r te 1 r <Jm?â cui i am n c u ’iT aî
m a d a m e tn a m s i capitul u u r e • i : v c a t ’ r*u m a Perne t
urm am > Lira da'- oc^ m l rapA. o t r.Ca 'a J j i d i ic >-< m d î
■
j e d r Ut -r ei poate r e a c ti u r a in verse m . - De Mpi „1 cutai i n u z ^ t
tmi l t e / ă ca "• [p n ^/iă b t autohuziu n u ’> a ~ / ă c i T m L v a p j u j~
2~> 1 'd 7 a ’ p m b 'c T ia legată de l a O r - 1e a / uT
i i . e î r ' C L s a f i l v d , î l , a e C ' î svw d lU l L t i P ”'e . i . i " U i m d î ' l't- i-
l'U va j*rd s c îitr n c n te ie pc ea e „c a - .■ u are >ji i u :e ' t t ă s; i,
„ Ce u i v j icru'-etax *“ c j, v r e ei .„iti \v c
ev - ,J< c r i p c am e iip te v ic „a a r ”• ' o .. r -
IC > U V-* n t o d t a i e s i t l-a • A, > [ — ,*'> ■’ 1• 1 --r r - •'
v j r .« "v „ou. eu a s**op ^ , ’ „oMi _ ” - c ' j ^ O *, • ’
sa v _.d ._c ’a ^ «-'-.‘S "îta .lU .'l ;i ■'' 'Ud , U ia 1c« .e aTMJ’. i
Udi’U ' T ’e ’ta să s. C -fca , t S ’ . a " , A vi > » ' e > -
3
dj..iUtuj' J î ' / l , ie A> Ce * * c .u i >

■ f „r*
♦re*^ ,t m j ” t ' j ^c - . - - • m m . -> “ .
to!C>_ te s J r>, ee iZap ^ T v e >* t4^ v d e „ CUpUs're -> .T J c .»a
E i . t c ; n . f *:-'-t a r e v e a i * : ^. L P t u L e u s ti'a p e a tu -a o r r sc f >
188 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D ROGURI
J e U Z I. U* Ut UuUUÎ vUPfP-C, M C C îV< n1 O n

sabihtatea a t „~1 TeC vtir e „UC**«. ’ U ’ L . - e -U vă
.îU 'k ^ -1 ■e i - d d .■• C ru. t ■>.>: t c u ~ r utu! va adm _ .. ’di N e
■X*U ’ w ' ‘ .LvC ‘ c'* , -te U:n re iu x- *rau x _» * 'u .. iîrM
aceeaşi val u v n e *u -'*v ■•e a •»«>’ m _ uiar dacă ter j* * "" _
m ix u acru o n>r:ic’e u i-o u tic ju ■» r o ,1 a Ou . m no »s.r
0 c , i ’; a c „> ^ i u u . u d a u . rna ^ r . u L Tc - '«u 'U C i- t
TJ np; ,» . i ' . m „adu i. U v a ’u U r .p __ — V < „ U ‘-linr
r ii i e un«ui . .. a„xVf !,k u „ n i »or ' cpe . i u n u u Adi
Hr u iauŢ - . i Ni t d e u o . u i mne-^
I a k vpecab p » , ,si dem op . u r. , lim' r ^ - r > , u te r
^ t u i 'b „: oi w Ţ U 'O L T '< Le x p n u u r s u ' .o ra r «» " «- "> >-db:’ ca
'D cîihstul că na u t c m -d icrt de *> a m um ia 1iu că p c _ „.d .u u i
ro s e j r u _ă >e ^î n r '.p a r a ' m im os ...c o iî.'if U ’! > c tio c i
un C it 't. ă â \ r e a r m o li’, aparent A! a tu J i d m nx c t i p u asa
v.e*a. st iu wi u e b ne >ă t e «d u s . y m îi u u u xâ-m! a ^ s - c 1 i »_c se
u tjm piă _n r i i i e si v.are . u u p u n a i i e r t al cb e n u L u m* j c u an>dt
is iu1 de m a m u D_>e >r. w îe vorba dtupfe «dciuiru, n o i urni no«
Innde. care tu nuE ' c c l atingă and m»r f 'x c -e '" în m ă u c T ‘ticni,
.s.e important să-i u'Riurncap S’ cheu-ui ai u c u uuum A sp e c t vă
\ Iodul adecvat de a i wuniurtic i ud mm ana .u r s i i r: c* o u- a o rb ita
ia ner->°an 1 1 : n a pe >•( a ia i TI a a c r u c a d u - c u „ mxnerua.
neutru a v ă a lin ia rep> >; sabilitatea « u im n u r . i c t r u t r>oi si
pentru a e\ da tnv !n »\ a.T e i vi m u d .n D tU u n p r e n u ‘> > c.u \a
D toarcce e«de \o rn a de^pre o «'m «l a u rap eu t i a *u ea \» ana noua,
t ' R u f u>. ni;-.>ra,n i Pe «CaU avi are pi ,>r«>n - ă *u - cuM ulm
>" U j _ letiu L i, C IU '•U vU iI 'U 1 .O r U >> a v«,P.' . C vă
^« d J e r P i u d - no n ă d m i u , 1 c i vi e l i b e e wun - ra c gii
-e P tr . . ă i . n a p" O i " • x_ t îua.’văi „ *u , t e a ’ > de î rec
1 u b '.c P «ut. • -UvCâră n t . n ea > . n . „ rn ^-'Sind
. ^ p r n - T ^ î ’!1 *er n» t ‘v- ’U . ‘r„ .. > \ *■ * > >r u .c e > >- de
i«. . <U* j L UU 1* L n->, e «Xx (.e:>d ,xa» 1
"l a* S 'P s e 1. U ., »r . x; ' rut, ?
x -e.u u - „ i s x nu. i u • ^ . u t . ; , , v .'.p r.T .:*■ - u c n«.eţi
t i t ,« : v- e _ n r ,; r ^ a! u i >j < 1- d • « .ă
•" tnv d u eU ^ Q * iii afar 1 xSCju U * - , v. . " i a , • x<;'i!da*e
a> ti duVd . I p«UwC "tF“ 0 zi este foarte pli 4 - s -4 n' ..r< i;i DC
n:e Ar' aumnem c u " p xi . p ’ ’ Ux . x„ u x», .d'imp‘ r
3 1lţ> r.ratc pt Şt, _J UtUNT ti UUS1t it vă .•'•ic 'U d 'a r 'U 'n n îe a
U T IL IZ A R E A RE SU R SE L O R PR O FE SIO N A L E O PT IM E 189
r , -i a* mscnv - J.'Cîc a .r- : W ,

progi c U . P~ r.a • « L f' j j i r „ j;
t,ţ l w s.; ig|| 3_o3.fâ clientul »înteţi intr-atit de neatei
oiitetj' a ct *. n r >' ? .0
e$jj ciriteti atît de i . r »« 1» ' ~•- ,
î« -i >«;!.; M „ L ’i .i SC *■ Ut A J- . 9 I O * .*
c'O - iL»» v 9 TV, v'S-',' - C_ i _ >> -T’¥ ■ - *- m
jr ’ V - t c CC A - • ^ ' «AA * ^ A Ac-. _ *
„ I v I -O VC/C 21 c- - „ ']Vc 1
fLiwi ch ier; m n ' ■_ >■ -mum ■ - >■" r r .iu că ' m*-r *'
Kt1 a L fr ><5 CV ~r*xs. JL '*’ M "F. * i
tw*Mr ^ *i w ^ x . j 3^ x « > s w / "? 1
_v _ \ -a T,uS P c ro «u i .1 2^ ^ dt5 3 "~S „ 3!

* ia ia 3
--* 2
a \ r t •a v t e a cc >oune client,ii • A ’ ' A i -
' e ’ ' MCM ’ 1 >tdMÎă D -e m ^ c r v 1 "'' . "a ~ 3 1
m ’M1 u l e i J cam ! îT c r e L i a. m _ «-' avram e.:>: O >1M ,, * <
!,i j . ie a Ocai’'?.a -M;ir ■!.- est e să e f ec lu aţi • >.i> „V 1 ii îl i- .1 -
O 11 - Al S'jl şedinţe I n e ••• ■ itV ii d e rc .. î. Ji>c ataiea s a rc in ile
liicrt A->L" tT ac 2 s i m t >_,>,tst'"-111 'i Va «Taţi en ,. V 'X Jc 4, vă reimj
1 r îc Trip<e ? u a _n.Q mitr ii ca sl V < te i Pra i r Pen ,
JvU âşi vtunegit - . a d u n a lastră î vi S ^ t A v in r U Jv V,C
CUC le c*ţl bio-o c mmA diimneai/oa-stră Idea a.» >nserv^
v d d t a t e r t i a n>r-r- s c d r i a
i)nnă s.Uii4 ap- v e n in na, - ^ a , L W c i n "i c -'"Ue 3 . wrj
1 VK Vi T i Vei inlvv,UMU>r D a U , ' ve . e . c n ten Truc", > urce u.
•
-arc este nict;\ 1 Un^tc V? c':e ’ 3 n ‘'L A T bl ' - ^n. i pe

UU V i< sCu’ tiiv- 1 >ll» l.C ' T i - , i '«.vid - ir_ _>. -IC- V. ic a
\ a ivi r.c i Obsw, - am i v! (Jv d' - i L e r -nm > R iT iiv i pe
•"ai. -»• v- 1 sedunei a n-,»a >• • m — • t>c iv a ci v s ta ' C )” V1 artă
an ~e’ ' , h , 1 • "V p~ Ud . ' - s_ - • , * • la fel şi în afar; A->c » c ir -
-d - ' 1 V1 ■ o r i-e c a ţ r >, _ v 1 *e~' v 1 c ^ vge
hiVe-""i n'r j,>' ,* , > -S >. 1c a c e stu iî 1 şi
C c u n !v.j ţ i v 8 L _ ic - 1 , ~>c**wv..r !î cprl jrţff*
L* f M -W v i’A . u f ale - c - , v ^ « 4wb<tvâ - Lscuţie, pL. V
- si , 5 i >reună m o d a lită ţi a lte rn a tiv e < de comDortam ent care p o t
fi mai fitricţi e er -1 , ’ îv - t »- al. A stfe l, un eomportairlent
disfuncţiomil c a r e îi poate în d e p ă r ta pe c:eilalti In lume a r e a lă a fost
m o d ific a t p i"', . iS' î s _ » r1 C fa p tu lu i c a v-<a|î d a t settma
~n i (a» i i i . i . h a , r<r n In um*’ v=~_ ^,-i dr nr m1
19*.» CQUSA M L I SI D f: P h N D E N T u I ; f OROGIAI!
Un aii obstacol p o t e n ţ i a l in c a l e a t e r a p i e i s a u tratamentului e s te

d e z e c h i l ib r u l chn v i a t a specialistului. D u p ă c u m ş t i m , dezechilibrul
c i n v i a t a ciienpaoi n o ş m î r infineiiteazâ p e a c e ş t i a m mod negativ.
D e s i g u r , a c e l a ş i l u c r a este valabil si in c e e a c e n e priveşte D a c ă
e x iste n ţa . n o a s t r ă e s t e a c z e c u i i i h r a t ă m aiara şedinţelor. nivel ni a p t i
tu d in ilo r n o a s tre pe p a r c u r s a , ş e d in ţe : m fi D e c o r D ezech ilio ru l
existenţial p o a t e c a u z a oboseala, n e a t e n ţ i e g r e ş e l i , m inte, irustiare
şi lip s a r ă b d ă r i i . A c e s t e p r o b l e m e i m d s ă n e a f e m e x e >1 p e d u r a t a
ş e d i n ţ e l o r . r e u e a l t ă p a r t e , e c n i h b r u i e x i s t e n ţ i a l le i n s p i r ă c h e n ţ i i o r
r o ş t r i o e x i s t e n ţ ă s â i J L o a s ă , ie o i e r ă s p e r a n ţ e d e iilo r şi h d e t e r m i n ă
s ă fie i n t e r e s a p d e m o d i f i c a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i . E c h i l i b r a i e x i s
te n ţia l ne p e r m i t e vă ie a r ă t ă m c l i e n ţ i l o r m o d e i e p e r s o n a l e d e s u c c e s ,
a s t f e l I n c i t şi e i s ă p o a t ă c ă u t a u n e c h i l i b r u a s e m ă n a t e : d u p ă
m o d i f i c a r e a p r o b l e m e l o r l e g a t e d e d r o g u r i . E v i d e n t , n u p u t e m fi în
c u l m e a e n t u z i a s m u l u i In o r i c e m o m e n t , i a r m u l ţ i d i n t r e n o i s î n t e m
d e s t u l d e o c u p a ţ i şi n e e s t e g r e u s ă m e n ţ i n e m u n e c h i l i b r u . P e d e a ltă
p a rte , d i f i c i l n u în s e a m n ă i m p o s i b i l , iar a p titu d in ile n o a s tre d e p in d
d e s ă n ă t a t e a n o a s t r ă . C l i e n t u l n u - ş i va d o r i c e e a c e li o f e r i m , d a c ă i
se p a re d e r a n j a n t !
P e l i n g ă p r o p r i a î n f ă ţ i ş a r e , şi b i r o u r i l e n o a s t r e c o m u n i c ă u n
m e s a j c u p r i v i r e la f e r i c i r e şi sănătate. D a c ă u n c l i e n t se s im te
încordortabil în spaţiul d u m n e a v o a s t r ă , a c e s t l u c r u r e p r e z i n t ă u n
obstaco1 în t r a t a m e n t Nu u ita ţi cit tie d i f i c i l ă e s t e m o d i f i c a r e a u n u i
obicei, iar a p o i a m p l i f i c a ţ i a c e a s t ă d i f i c u l t a t e c u dificultatea d e a
c ă u ta a ju to r în tr - u n lo c s tră in . D a c ă lo c u l s tră in p a r e g o l sa u nu
i n s p i r ă c ă l d u r ă şi l i n i ş t e , a t u n c i a c e r e a j u t o r l-ar s p e r i a şi l- a r
n e lin işti m a i m u lt p e u n p o te n ţia l clien t. în c e r c a ţi să tra n sfo rm a ţi
c l i n i c a d u m n e a v o a s t r ă î n t r - u n l o c în c a r e c l i e n ţ i i s ă s i m t ă c ă a r
d o m n i lin iştea şi p a c e a .
Ir. c e l e d i n urmă multe ci mici a u i a î n c e p u t u l m i t a i r m n t u l u i
b a r i e r e semnificative. c a r e h pot d e s c u r a j a p e U i e n ţ i . Unii d in tr e
el ier. tu m e i mi-au s p u s „ a a r fi sobcitat a j u t o r o e n t r .j problemele lor
l e g a t e d e d r o g u r i c u iraif> mai dc\ reme d a c ă ce r.ti ele d e t r a t a m e n t nu
a r fi i m p u s c o n d i ţ i a a b i c m e n ţ e t n e u t r u a î n c e p e t r a t a m e n t u l . P r o b l e
m e l e ;egate d e a rog uri >c d e o s e b e s c dc p-a; or date a t u l b u r ă r i l o r sau
prob'emelor d e sără taie, d e o a r e c e a d e s e a există a ş t e p t a r e a c a p e r s o a n a
respectivă să r e n u n ţ e la comportament p e n t r u a bene Ne ia d e trata
ment. B o l n a v i l o r d e c a n c e r n u li s e c e r e s ă fie în rerrnsie a t u n c i cînd
încep t r a t a m e n t u l . Pacienţii c u d e p r e s i e n u s î n t c r u n i ş 1 acasa d a c ă au
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PRO FESIO ! 'PTIM E
o <, cpres e acir să sn„ . m a n D sta ret idinţe ‘ ^ c»d ire ■ De 1

t r itnmern ului. ^ u rseau elo r eu se d u ni re-ixe nu li se ^ > A- ■
— ne c
să nu m ai n e p Slbnt u.C e i sa Pe «eûie rlf* servicii Tx i i
ce" *c ae Asearae- . ne a . a u r - au• PT‘oblem e e 2 ale d
11 £e s j a r-5 i ' A r c Â r, nunţe îa cc>mipoi loA c , (_sâw.1 ab;
la "•a nc . 10 Vi n c a »'</?r>te să li se o f ere sC w A
De Sigur '•c pune pr sble - i că . * (i iifiCL11 :e _e' idus un f
ira u rn e ''i c ică unii clilenţi ar vrea să fie abstinenţ1 şi au i
m u TRs ur-e dr .acri uar j ;i c1>, citi di e >^
ab;tr. !c t r sblCA jl P js p nsul tradiţ 1oi , Ia A t .j fO
a r [1 leCîl s să- e x e a u t '" Te _cU u re nu vor să
aL - r n a u i.ă a ' -ă A ’U1 l ’Tn u*
x 1* C »J, r dve _r> uiA "dc 1
- »«u
a> ‘u v ă oersoaneic ^ a a v » T u ac^ c - r v , sta -*
Le ?iti ahstmcriv m u - > je n a te a A u . î iar cei „a e „ *ma
v. U '» t c JLogur să steci a o a e sm a a - t
•ir, late Pentru a re ru m a la ai e u o t , a e u e 'e - a .
:r_K'î 5 h h vdLa! 'SUire,< o e r e - ' u> tre K p .c a s, > ^
per m ane ra re au n e 't ie de a ja " 'r
> P a rop<t e* sea. . e t v ic / i c p r g -m - ‘-u f A -*u e >■..
ce1 m g e ia,. asa i aceasta .ace nu e- *- e la " u uc< " i e m
t u u U rnea ar i u u e ie s iiă să Pere se > < sca -» ■»’ «« r
dispuse să renum e să mai u m s t ine vA a n a - " .tr e u .
r f tir O d ar pen tru u ’ urceu ,au r -m c-A a *a n - a
pr sx o i! i'D t -i _ 1 ar a mu 'r> n u -p n m r e :e u-e^*1 m - '*
Pci e .e u de spriji n d " ">ar L.a a« o _c " o 1 - s i e : 1 O r - u u
as tic' u t se* vieu >-a- a ,a u pe J , e m s -,P _* a , h ir. « ■ > :
IA j v c e e u a f a c i l u l i- i c rr it _ >*■ ~ ' <-.■>>. 'n/*r<_ -
cu _ de sCT”' ;e<’ a - \ uAj, ! e n « p a m iau * •/"
s ar Ludea să ' Ut i o , a ' „al - ' r , ■- - •a .
rm u. i n a j t . . u n i n r 1 -a a , - ar ~e! n , a ’
a _ - s a '-‘eî - 'uUu.iv. u t* . * * e a n
I * r nţ s-c "a d *■* « - c i
dr» I Ac*, ' . V fA< Aî A U L ’ ! ' ? - ^ 1
Tra-^'e’^p m u -- a i»cA='*e 'k t -a c u~ ^ *
^ m ru te r ” ’ a sec î - m * «~ n 'tu r a j m ’ _ <
piu- •..nare, mec a n uUt*' _ „ a t
p‘T» . A O dw -n -n 1
192 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N T A D E DROGURI
Prevenirea ş« gestionarea crizelor
U n a l t tip d e o b s t a c o l i n c a l e a m o d i f i c ă r i i c o m p o r t a m e n t u l u i o
c o n s t i t u i e a p a r i ţ i a u n e i crize c a r e ameninţă s ă p e r t u r b e t e r a p i a s a u
p u n e în p e ric o l b in e le c lie n tu lu i. D e s e o r i, a c e ste c riz e im p lic ă reacţii
e m o ţ i o n a l e e x t r e m e s a u p r o b l e m e d e d i s p o z i ţ i e , p r e c u m mînia e x p l o
z i v ă şi c o m p o r t a m e n t u l suicidar. A l t e o r i , c r i z a p o a t e i m p l i c a o
s i t u a ţ i e l e g a l ă . S p e c i a l i s t u l t r e b u i e s ă r e a c ţ i o n e z e în m o d r a p i d şi
e f i c i e n t la a c e s t tip d e s i t u a ţ i e p e n t r u a o d e z a m o r s a .
A gresiunea ş i m înia
îită c;e v 1 reg u li mm % ă v**r a;atu , i a^cve e ruumumrt In crimU
i m d in c e e a cc-« t v n e ş r t p e a g r t ^ i u . u j su i t ■-'* ” ' - ' t ' d o r
s/7 , ;c/ uk fe> d e : i r i h f f u u r t e D t c te m p lu d a c i v N m A c r u m r t
poate ivea marin e>tâi' A -rame wxp> n .v j, r> tur la-a -sa ocxmusă.
a s tf e l im ît cliemui p o a t e p l e c a a m u c i c u m c o m a ,ui _ > A g u *>ă not
monitoriza s i g u r a n ţ a u p>-f n u n c a i la n e v o ie Dac5 * it f in c u o
ACMounâ ^.are va un eu rtă o i i mr v L a u t a s p a în ă a d „a leguiă
a r c ’cgatuiă _u pruna ',u e te r< -h tgen -.0 c, ort _ ; a er\,>ana
t u,e ».•< cv cr>nia >■ m nut • cum ->ir da n al: - n c l v x t , d a c ă
cons-derau că perict>lai csrt iminent apt taţi n. m tontu c > a *minate
i c u _>»*re 1 :e a • »r ) r t ‘ a r „ seni 4 ă m . m ; t-a ' c ai a csfe
m-e; t să ma ^ 1 n m •’ ic"- [i iLu'U' Cert! 1 a ’ ~—y m . Peni
u r n i t e o»• r t . a u vă '< n r> r O f i n d n e r r ; , . n u , c o a . a , « te n o r
m ,*.; . n j r . - A e r t A u . ud rt: p n a
\ l.A , r. c „,rt U S rtr „ uc. X , a . ' * U M-U UUU1C
X- ‘f a ” '"t-mCr- ’ • r r t ' l m " 1c i 'U . _j ' ă Ut un
. „ • *!, .<■ ..r hac Ut î - >»v..a _ , r • A u-,,
>u «x ' ţ » g , t ’, C u" .a , - 1, rt „ r. ivillie
n - , „t l - i' , c '' : ! * rt ■ , rt a n > >*' *u o * »ana
x,, .„ m - c a ■ - rt -• c > r„ ■ 'I C O rt
■" x „ , , , t •>m , ,, - • > „ * - e i * - uă
b u n ă în c a z u l în liiie t explozive, c o n f o rm s tu d iilo r, catharsisui, d e şi îl
xa-Sl
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PROFESIO! ESTIME 193
r <. u iult d e c lie n t sau ii atingeţi, el dOtite uite rp re a g est m m od

greşii, d re p t a g re siv ita te din parte aa duiT eavo a s tră , , vă po ir v
i 1 - -Ţ uA , 9 . • , - U_ n-arsa ; ieşea o asîftîl de sîtu a|ie dacă
A "O .10 O u /ă O i dei e lîng: ire a cc31xioortiiniientelor
r. u , :iomate a n te rio r, terap eu tu l poate -eaeţ io n a c:aIm şi .ţiofiaL
'Daci 1 c Uv L U L<« L i. L„ >v »ă piitej "h , unde-li n . " . r „ n ă s u ră
„ ie . «. V* 1* 1 îC ’ ^ vt >cea, reatcţio »Vw, î ifi a rasiOUnde pe
„o i >n t> *. *. Agii vi» Ci '■* ^ % , wi m g eţi Sci vor h ’ i ş caaptă O'atorită
e \ t :*p-| t u« d . _jr>U'r' tU >' r •rezentt de im acţia rl iîîti ti p*înv1o astră.
el s r ÎL i *si pi ii»£ v î n n r c u .tii e A.V.U.Şl ÎU.V %.Ue V uLU 1 şi n..:,' .
c u r T>U M U L l uu '>i. \ 3 i V ' l 1 şi peiiuru li '* - 'i L 1 r n-^ . ilui . D eşi
e m ud c s» să v i u dXaiî c nu . îsnă . i » ' ta» ' £••>.*' « >îă r'' 4v'.v.
L1 tU T I m a n ş e p~ *
. Le J L u i asin >ă no o FQVOCaţi .« ; . u t ' „ şî m ai
agrease ă -i să-i m e riţi .d e n u m i , i rag C3 S;ă-şi re c<ipeu .tor; T u 'ii
D-m.i Cr l o r J î s o m p ă L _ nur Ll ^ ul p,rj icri ws,i fo^ • ' mod ten l u l : -
u r.e‘ m o M c ic ju te a c i< TUCS.Ei de m lni'*- ’ 'Evita U L 1ev HO O.a
ur.A a:u m c m ie riu l i u r m u l n E■ine şi i! pu te n o a > « if '• a . ; ,~*
pc u n a m n n o id m o m e r te k , .m e „ ie ntul nv, .-a c:ompo>rta r V o
r ' r a z i r fre p ru n e e
i,. ne l ifw m■p t lua în vtf .1’ mu i astfel
UC ,, •ie '> cMc U-l ,m. Inm ■ ’ x>_ J ităp al te < a gestic a
f**car \î€ v c.r.„- c /e K s " i i m iilor*i r - .d;iu i C -aW.lontrol
ăl lUTiC t In pr:p<u. ring ve rt \ : - ’ _i 1 a -;ă nu >UlOr\ ie ~£ 'y.'f’hzitţt ,c
care p, s i t u c r r,fu e a 3~~ eia \ < c iele . i u.-«
îm pr eu Ma _ v 'L U u { polen .ia ; r U » d eclai •>ai L * i i i *V.1 . s ' . -
p i-Lira a d e L 'n u ' ^ *e . m ăi l ' Z€ *r7f* c .a Ivi ’>e U A OL -
dt * V . în „ m j a m m .i , * ; t <m’ ■--- învă .a- ,L c .LI v. ,V n să-şi
~ UL ol . '. n u r a m n L r s e si tu aţii. Ir U J ' itedi rînd.
învăţ -u ,-) i •',( ‘ £■.'( ", f , * d $€ €$ riACişrt, în Itic să i i frunte
UTc ;iv U V l - ! m L, , ar fi in dica t să rac'ă exerc iţii fizice,
Sd - pl ’ >'Oe 'ă :ast s t . «uo - „ s i . 1 sau, să tac ă 1 ?Un uvitate
pe o a m -M " e~U o m »ă rărnîin; 1 *-v. -V ,-S 1n al tre ileîi rînd.
,n al a î i ro u o r r - re l a x c u Pri . iL Iv,. e oum ărâ
re!a< ar e » t?r ‘2,r* s va > - o v n •r, im aig:inaţi i n Mtă cul £t]iu torul
wv*.’*'ca•Dvhv *, A«.«os Iw- v r ^ *^*.vj **.£ ** .Le_.. ia r Iriţi ~ «C la a Şl 1»î - *
med; tap a Şi ^xeiepit-e lic i a «r <« a.1 Fc sp Udţlei î â rveu - ■V V.
;v4 C ! ) \ > t vlLi. l'A u d OKl-w. K)
frivuţaţi-i termici de ex^runure. astfel incit edemul să-ş« poată exprim a

rnîiiia in m od c o m ro la r î: i ceia cîm u rin ă , ajutap-1 fr4- r « e la b o rez e un
y !af: de o . d r x , în viaz că sim te că pierde controlul m im ai P lan u l de
evadare ii perm ute c iie n ia îu i sâ sta b ile a scă ce an u m e va face p e n tru
a scăpa vi m ir-o o a n a c noum pxi p e n e fro a -fr fi să r e p e t, -Tacul chiar
în ain te ae o ajunge iu <■>Ituaţiu respectivă. Astfel, chtm iul n p u tea
implementa planul in 010a automat, cin-i a c est iu cru demne necesar
U nele a intre aceste aptituctni; sini d e s e r s e m at amănunţit in capitolul 5.
Com portam entul suicidar

P e n t r u s p e c i a l i ş t i p o a t e fi d e s t u l d e s t r e s a n t s ă l u c r e z e c u c l i e n ţ i i
c a r e a u c o m p o r t a m e n t e s u i c i d a r e şi parasuicidare. Ţ i n e m la s ă n ă t a t e a
ş i b i n e l e c l i e n ţ i l o r n o ş t r i , i a r d e s e o r i sinteir a f e c t a ţ i p e r s o n a l a t u n c i
c î n d o p e r s o a n ă c u c a r e a m l u c r a t a r e u n c o m p o r t a m e n t autodistructiv.
S i t u a ţ i a c e a m a i d e t e m u t c u c a r e s e c o n f r u n t ă m u l ţ i s p e c i a l i ş t i d in
d o m e n i u l sănătăţi; m e n t a l e e s t e sa a i b ă u n c l i e n t c a r e r e u ş e ş t e uă se
s i n u c i d ă . M u l t e p e r s o a n e c a r e c o n s u m ă d r o g u r i s in i den rimate, iar
u n e l e a u t e n d i n ţ e suicidare a c t i v e . T o t u ş i , p o t fî f ă c u t e c h e r a l u c r u r i
p e n t r u a diminua p o s i b i l i t a t e a u n u i s u i c i d . D e s i g u r , êl m a i b u n
i u c r u p e c a m i! pump f a c e e s t e s ă ajutaţi p e r s o a n a r e s p e c t i v ă să
m c e t e / e c o n s u m u l do d r o g u r i , d e o a r e c e m u l t e sinucideri survin
a t u n c i c i n a persoana s e i : l i s u b influenţa drogurilor.
N U U 1TATI
L U C R U L C U CLIENŢII MÎNIOŞI Ş i A G R E S I V I
• Nu vă supuneţi riscurilor.
• Dacă slnteţî am eninţat, ieşiţi din situaţia respectivă şi cereţi
ajutor, la nevoie
• Nu încurajaţi exprim area mîniei, care poate declanşa esca-
larea acesteia.
• Liniştiţi clientul prin interm ediul unor reacţii raţionale, liniş
tite, dezarm ante (daţi exem plu de liniştire),
• Nu-1 atingeţi pe client.
• învăţaţi-! pe client aptitudini de evitare a escalării m îniei
îna in te să ajungă în acea etapă şi cereţi-î să exerseze
a ptitudinile respective în condiţii controlate.
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FE S IO N A L E O PT IM E 195
;omp o rta m e ntele sn s M ’r ■* T .«

O cO-M— sinu cidere. »v. *n 111_ j - i r
care DOf fi ; ,A' - - s
*tre şi im oarte, , "3*
do ilea r in a , corn] t a m e ntele siuicidare p o t in c lu d e
1A o i j 71 " 1 v* -e a act u lu i s u k , .-r ~1 n „
d e s p re :m etod e le ăi M e to d e le de s in u c
3 criPCtll k , -lităfii 1 ^3 t p ^ e ’9' îa lu l de a avea cc
I F i, p la n iul sa p la n . ^ j uprind ş 1 ^ rê-c „r
p la n u ri ru t ti C’ ^ ts îi apl ic a re irmediat, i.ar altele p c
JcT i U . rpp ■'rtarnentuii,1 uu , o dc d e a m au
ic « t 'O n a s smi dă o te , îin, multe cazuri Cimdeosebi în ca,
a v„f'n ctal e j A LA* :ă p e r s o a n a re s p e c tiv ă e
o t e ue'u iŞwirită 1,a t i m p . Akutom uti: ia rea (c a re nu e
ta o v ă v ar,s„v m - 'ie s in u c id ^re n u m ită cornpor
’ TU' oe tru <o diife re n ţia d r •rtam en tu l suicic
i m a r i Jdi e rA V• T f'>r ,c d '* r ~
x ehi ir dDvă i'Tc nţîa nu er J, T n 11!ri
scutie aduct în j ,-i rn- n*j funcţia v«, T-p A 1 . .
^ _.d t; I n v iz ,'a n jU A r 'W T fo ’i : • _* îOnme'H 1 * - .*
em* 5 _ a e a u z a m o a rte a ia r m _j , 1 . _r »*■ E :\ sL c e*e n
k 'a ’t mniative reprezintă , miAUn m m t c * iru n '-.'e,) .tm* ’ *
•» m p-eprirue o1 secret M r -jd , m j 'n _• ' r a . î ' S r u t . i ' t ac .
' sP n : £ ev a • ■„ n c i’c r) Mm -< * i c m ■w iî’ltL r - IU*
>„m . / a w-umocTiaiiientală a«n ,n e t ^ , th ia*- * ' 1 „ im o
e i l u , a n 1! : h e P t i l i -a ^ >piA , 
r N , U St IC - V' A ’ 1 /„ KO.-.d «e - __
■'3 ’ • T 'V ; t rru Olt! dt <, , m <**' . i ~i'"~ <- i i > ^ _ *" *r' -*
m r wt a _ T -e 1 ri^ ' **"’• m ^ > *■ ^
O; n o , r >.r>' mie ^ t, o e» u m < m f- „ *' r . >v
j ^Mii-rirc ap MM/a D-r *M l O •O r -v »
„ M ' uHJ I a I Si r a^<e ' ' ■ ^ r ' .j _ _ -
’ i'S _'iri.'a l »,.'U / 5 c . ’<“te - e ■, - ■" i >

>- , i r -o s - ,, - *■
r' e ’- i ^’ 3U t 'v i\ ». „M ' >„ U„_ - L. MO c i ' i "1
fsM m e a a t re f - e e r e u . -pe *r r - u a->c -tt R;:-. t,-* i 1 *-
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PTIM E 197
198 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N T A D E D RO G URI
d e p c U c u m s î n d e c ^ e b i în c o m p a r a p e c*. i d e e a d e a d i c h i p a n p v r a r
d e T ed eu m { p m .ic e t a r r .u - ' 'm tu m ade» ă ru i e s te e a o o j p r u d o z ă d e
l y k n o i ?Me mmU m<n p e r i c u l o a s ă In p . u s . c<t r a c le **ui letal d e p m d e
d e met- d i s p e c i f i c ă p e c a r e o n î o p i â c b e t r m l D e e x e m p i u , să r itu l
dc p e ou g- d p o a m k e x t r e m d e Im ul, d a r a c e r . u p i d e p m a c d e p o d ,
' o m r -ie p e p o d u l G o j d e n G a t e e s t e c a t o n i t. t a c \ a d c c t t sd - a n de
p e u î ; p o d d e la o înă Turte d e tre? m e t r ’, m m -u u la c d m ur-un p a r c din
a p r o p m r a , t k u m a r e a i D e lu i U i let?» e s te o a p t i t u d i n e c a r e f rov in e
d a i e cperseuţu. d ar m p A u mea o a p t i t u d i n e e x r ic r n d e urma:mantă in
lu c r u l ; a net m a n e c a r e au p r o b l e m e l e g a t e d e d r o g u l '
In G îs, tct ar>einu- a r tr e b u i s u l î n t r e b e p e c lie n t u a e ă a r e a c c e s ia
m m u r m a t e c u v i r c >u p o m e r i m ( d e e x e m p l u u a r m ă s a u c l a m ă de
u p D a c ă m ot r u m e m u l e s t e d i s p o n i b i l a c a s ă G e i k n t , t e r a p e u t u l
ere bine să-i e m ă c h e m u le ? să s u n e u n p r i e t e n s ? u o r u d a si sâ-i c e a r ă
p e r s o a n e i -e^pectivu, să >a i n s t r u m e n t u l r e s p e c t i v , a s t rc l loGu c lie n tu l
s â n u m a i a .b ă a c r e " la el D a c ă c l i e n t u l n u d o r e ş t e să i a c ă a c e s t
l u c r u , a Urne: f r e d a i c î n t r e p r i n s e m a s u r i l e l e g a l e p e n t r u i - p r o t e j a
«am d o c t i t a r p t -cum t k s p i e a c e r i l u c r u ; D e a s e m e n e a . t e r a p e u t u l ar
trebui s ă î n t r e b e d a c ă e d e m u l a r e u i s i r a m e m i b a s u p r a iui în m o m e n t u l
- e x p e c t i v - d e e x e m o i u , în r u c s a c : a u în g e a n t ă , in m a ş i n a a f l a t ă în
p a r c a r e in tr -u n b u z u n a r m u în h a i n ă e îc > I n c a z a f i r m a t i v . tr e b u ie
să-n c e r e u c h e n tu iu . s â vă d e a a u m r e w t > a s t r ă instrum entul R x c e p ţia Ia
a c e a s G m g u l ă o c o n s d n m e c a z i h în c a r e c lie n t u l a re o n u c ă î n c ă r c a tă .
In a c e a s t ă « i t u a p e p u t e p „ e r e m,urorui urne; r u u e a c l i e n t u l u i sau
c h e m a u m . a g e n t d c p a / ? ia 1 iţ a i n c u l u i , e a re să-*. v.eurâ c r e a t u l u i să
b e m - i m e a r m a >i a p o i sâ i-> • i m r u n e r e G e s t i o n a r e a u n e i a r m e ncărcate
e s t e m o l i m a , c a m o l i c ita d c c k s_esuor-area o r i c â n d a n e m i j l o a c e .
J î i i c a n , G c ă e s te p o s i m ! „ a . c m a să se d e s c a r c e în m o d a c c id e n t a l.
T c m p e u - u l ii n v g u G pc , . ; c : n c â o b i e c t e l e r e s p e c t i v e • m fi p ă s tr a te
de a k e m t o a uu; v o r î a m i n e m p e r m a n e n ţ ă ia t e r a p e u t s a u in m n s i l i e r i
>i că U mm'rea te tm m m e m b r u ai fa m ilie i sau u r m p r e t e r n dacă
c Im n tG -im.citd a c t t va c e r c c h c n t m u i G ie în in îtie /.c te r a p t 1r u n d -m m Ic m p ă s tr a în
* m m m .iâ [ i mu G hi -„ere m e n n a i o u a r e n e a p ă r a t ă ram -ic d e pastilele
r a p e r - ' e u k e x c - m r h n J n â >mr m e d e . a m o n t e d e m l a r g . p recu m
TjicOoono sau G o t pjr-mD ' ' e c e o o t ; - d e e x e m p l u , a v o n u d e p r e s n
p r e s e n - r c le m tă .- . l u a 1 .c r u p e atu? îi p o a t e c e r e e u e n t c G 1 - ă re n u n ţe
u rde \ , u - u n m o m e n t cdtern ir p t p a rc a r c u : t e m o îe i D a c ă instrum entai
e s te o m a ş i n ă î p e '' a r e i n t e n ţ i o n e a z ă sâ o i z b e a s c ă d e u n c o p a c , să se
c iSa n c e c u <e a . o . m u Ev a r 4 p ^ _ Ui rebui*e să in te rv in ă şi

Cu -i pern a tic c lie n tu lu i D r l w z »Cm~~ a _ m a ş i : n a , ii v a c e re
« a s a SC a 'U « C U u l dc d l c u e n < •lilU p la n u l es te e l a b o
Şl U J t. r ilo t i —' s in t d A A ' c u ™ -- „■*1 b u ie să in s titu ie
a i a 1 «t «i o ,, u t , e p o s i b i 1 p e n t r u a-1 îm p ie d ic r- * x. ' »- i - '
la r I l b ' . c c p n r j t c F T c J i x.. v -m r M ~ t i011031?.ă să -şi facă r ă i
â J a D u îl 1w h n s m a r r CNTâ 4v a tu *j e si a re u n p la n im ed
^ > p O » € a t, f 1 1r , d ) . e v i s t a a r m m m v e r . r L o >.✓ e şi i _£- o t ra ’
in c e p lu iire U i avan m m ! c a n t a l e j v c r n r . e . u i .c s ă ’ .RvC •
p c . ! u m să se r ă n e m e a m m a p e r n a *. m m e m . r r . 1 e re m u n -j
NJ .rv te i d e a p r o - e m , m o p o r t a m e r r e ' „ . - . Z r D m T ^ m p
s p e c ia lis tu l ‘r e n ^ t c ->ă a f ^ r ă d e la m>em e m a u tO o XT v *•“•
g â ‘o a re c ă r ..--i va a c t râu D a c i «1 e* u> 1 « m 1 m c o c p m ă _ -ta m u
v i i l o r o '.i^ret t C L v i A c a c r / a s-a a m ' u u p b ă Mau. al «n _ mc
ii î c e r c a r e r _ es te i i iiiP c rtă u t u o *~-'e m ' Ki1 . a <' > n * j
leg i i i i a nu L J i riw n e c e s a r ă a a i a r - e h ’ > 'vă •«• a m i c ă lî v e ţ i
\ c r T O " t D ieru n r ’’ m t e r m c d i u l v le ~ >*o <_ * -a < M m ' 1 ?e e l să v ă
\ u n e P u te ti s ta b ili d a c ă p r o m M U R d dc a rm i c r u ; , r i » v ch Id ^
b u ă Tred>ntâ ev al ru n d g r a d u l u t *rpp t a r t _ *;p
l-M v ut* a m , a e m c m tU L t e i a p i u a u r ă c m i . w ^ ii rree C1
N i r i - i d l P a t e u p r o g r a m a o altă \ e d n R i d p ă r . n < a v e j s j <
loc sa a ş t e p t a ţi o u ă s ă p t â r m n a v . n M r t D _ pa^<tm "a u
ă'^~xbul itvJl 1 D a m _m v b cn r c „ u ,' PM p o te n ţ ial 1e ta l r iu e s te de
act:>rd a NC r ărtedN-wC, JLxUUL . u e b u ir - tra ia : *A-> * s
-ui "ViC 11 'b .m gim i c a ieri am la 0 c !: tv î adecv 1 ă s-s l-x ^ p e rs o a n a
no tiv ă IU NOilClîă m m o d v l.U ' d ă . r f iTsd'r < U î ^ m ’ _
iu- tltll n e e v n ? c e ri 'u L g a tu le g a le (ace M i c Um I un sta t la
a ’.'Jl —irff rrm u \ ^ tv p - ’\ ir„ L’ i d ’ statu lu .1 d u n i n e a 1» a u d .
?r v ire la i u lcin ăv ic "1blige w>: , TC ra re tre b u ie > î e restaectati.
A 1'- inîpi iare
r _ c i r v i r T 11 . d ' i k v»C * 1
v.. xx . - • - „ A
x. S - . • Ap. abi
o r o b l e m e •x 1. ^ 1 ’
Ci L ^ J ’ i d :v î !1 L v'" O irta m e n ti
n - - ’.c. ■xa i’ ’ 1 , ; m v ’ u
Cbc P U u tiliz a to r i f e rv e n ţi <
ev i s j j iv _ " a L c . v A E u ’. c V. V,
d'd'vv UxĂ t f v RiOgO p t v »entru cont
c, m_ m *>r i v T m < . m c a u u. L , m< ’' ~ -• ' u Yi t
<: . . -j r _t o n , ^ te, m r , c ;■ /, '• Y 'fo m . m - n >< o. <c
V' " '-' “ <'” r c ~ m Y Y Că O r j~ Cm-t Jeg >’ ' adu1 ~
• _■m ... .,;jr f _ i_ v ‘J s . - rv ''’.'.'> î r _< mcJmro •,; Jc
cr- m m a r c D m c * „ c _ *: „p Yd* im . _„m ubd
ei CrmgC’u - m ici.»'ut m >c’'. c ,5 c r 'r r g ; i a o u <_nY Y *_ * -gura
•jpii m c " m Y - ’ • m c m . ' \ r > g 'r u 5 m.v m. n „ i - / c .
D r o g „* jc • rim , t ‘ _ ' O e m l i s ' c •” m Y . „ ' • u:< m a’’ Y
au>.i ^ a r p Y Ym Y ă sm m c rYCjm să m p n a n ^ ; [ ' . n m n c m ~iceidar.
clica c t ‘ m a c - itrN O a iu i j p : o !)!^?aj t a v a - „•* *1 mu . ( n a o
p e r v a '• a ure .a o'*:. <mi m c ' de a se m u c r a m . um.. o m a m L a obligat
Y. d i s ta n ta 1a u c u n u d l e mrau
tr i c s p m Y p c c ie rcu ) ui ia t e a t r u l d c u n e m a r e I a m i tat_ Y tc ră p e a i,
n e b m e Y i . u>o : ţa; pe m e r . u ’a i m e o a t u i e r 10 5.1 '— p- *\ u e a ca z a
n i e In t a i e ^ o n f i a e r p a s t t i t e a m a t e h m c î Y a i ă «: c m c t a :ar acesta
C 'Y a>Lcj dc e x e n n d a D c r d a , D avS t , d a i ifd* in m od
vOxact a a . Y ' ! pi ,Nihijii:att ia începutul teiapic: n a -ti» -i*ririi:Gc ai lentul
a - ^ a c i vîr^- v j r e 'p ^ t - a t : <»Kr g i t i le n a !>; D e : a?, p >ate - a clientul
îŞi ' a e x p r .n . a g a i t a n l e '• u a u n a r e s t a n e U a n e bi. e 'r e b a i e ă ie
a r a r t a ţ , e%pr irr e J u - v ntfe< u d o n n ţ a n e D u n . n i ’ ic a -noravlefui
l ' n e u t i p a te it u ^ h / a a c ţi u n i l e 1 1 s a r e \ ă or»lsga \ p u , p c a L a a
d e t c r n a n a ’",t e m a r ea \ l Y i i ta r ă a c u t a i . Y ’ D ^ v i »_g am inti
ciie. t u i a că a t a c ccvCti o b lig iţia d e a u r n ă c a ’' *■'n a d a c ă nu
v ie a s i a p e l e / e Y. a ;uts,r' a i u r a i ia -a r ; c-nu <t . . . . e p n s* ca
am*la Y a i u t o r m <rnu v Auniac D a n r o p u ^ u b n u 1 ea d e a vă
i v e a m «Y c lie n t L Y: m p e m air>m* - n . c j Tn cm c m im e a z ă
i t c e r î a n a F \ iucr.t aces* d e c n Y ăr^m d _o e U t n * u e o a re c e
^ o - r r Y i ie ui n i e n t i t e r s.a ’e g ă Y n i a r a p a f - v . t 1 •• n p o u d e rn a re
L n \ . \ d v i e s L ’.u. v a d e c i t a - ă ade s c i " e -a ’ia «r . >c î ..
D ezintegrarea psihică
I a fel c i in cucui com porrainerdulu 1 >un.der m cnie^î se poate
n întrunea c. u pet ic- *Yi m in e id de <c râ:u c a u r m a t e a c e 'i n t e g r ă r i i
psihice ih e c e d e e a m e « este un term en uYu zy t.c c v e n pentru a
descrie o izbucnire p s ih o tic â . Dm pune-, dc vedere t i c . u a g u r a ţ i - v ă
câ chentui este i n d i u m a i către o m g n ja e adecvată, cam va contribui
Ia stabilizarea sim ptom elor sale. D in perspectivă legală, se pune
U T IL IZ A R E A R ESU R SELO R P R O FE SIO N A LE O PT IM E 201
ML ^ M m ^ L J JA E ,' ’ . j i j
"A L .L Sj il’. 'a . • -1i P A o a -mv , ' ■* _ , -3 - ^ j i r -
NU UITAŢI
E V A L U A R E A Ş l IN T E R V E N Ţ IA ÎN C A Z U L S IN U C ID E R II
N u u ita ţi s â e v a lu a ţi:
• f a c t c n i d e r is c c u m a r b < sto n cu i b a m N e o t e n t a t i v e l e a n t e
r io a r e şi d e p r e s ia c L m c ă
• id e a ţiile s u ic id a r e - s ta b A b t o to d a tă cîf d e re c e n t s -a u
m a n ife s ta t a c e s te a
• d a c ă c i.e n tu i a re u n u i s a u m a i m u lte p la n u ri c o n c r e te d e
s in u c id e re :
■ p ro x im ita te a e v e n im e n tu lu i sau e v e n im e n te lo r s u ic M a re
p î a n if ic a te . în r a p o r t c u m o m e n t u l p r e z e n t.
• g r a d u l l e t a l a l m tjio a c e lo r d e s i n u c i d e r e a v u t e î n v e d e r e ,
• a c c e s ib ilita te a m ij.o a c e to r
• d a c ă c l i e n t u : a r e ia d i s p o A t . e m i j l o a c e l e r e s p e c t i v e , i n c l u s . v
d a c a l e a r e a s u p r a s a ia ş e d i n ţ a
in te rv e n iţi în m o d u l u rm ă to r
• d a c ă e s te o o s ib ii. c b tio e v de 13 edenr in s tru m e n te le ae
s in u c id e re ;
• apelaţi la rudeie sale pentru a obtme instrum entele aflate la
dornicii: j ! clientului şi pentru a-' -/erutca reguiat pe client
• o b ţ in e ţ i o p r o m is iu n e c o n v in g ă t o a r e m o p a r t e a s a câ nu-ş^
va face râu;
• în c u ra ja ţi internarea voluntară, dacă clientul nu este în
siguranţă:
• apelaţi la a uto rită ţile a d e c v a t e , d a c ă clientul nu doreşte sâ
se interneze In mod voluntar.
2 -0 C C N S C M o i. A LTdrkN A ID -TA OF. im u X U V J
U neori, c h e n ţ i i m a n i f e s t ă o d ezin teg rare em oţională. P u r şi

sim plu, clienţii îşi p o i pierde controlul pe parcursul ş e d i n ţ e i , tară a
tl neapărat psihciicî, d ar intr-un fei cam poate părea debilitam , sau
lip s it de a u t o c o n t r o l. U n e o n . aceste e p m o a d e sînt d e c la n ş a t e de
discutarea u nui e v e n im e n t e x tr e m d c d e r a n j a m sau d e d u r e r o s din
trecutei c l i r r l u l u i , de exem plu, un abuz. De obicei, reacţia c o n s titu ie
o consecinţă a sup raesp u n erii clientului la evenim entul respeohv.
C l ie n tu l se poate sim ţi copleşit cie intensitatea expunerii la un
evenim ent em oţional pe parcursul şedinţei şi va reacţiona in e re -
m e m n d , plîngînd i n c o n t r o l a b i l sau p r m t r - o altă reacţie la fel de
extrem ă ('furie neaşteptată, uneori) Vă recom and să evitaţi com plet
experienţele em oţionale intense la începutul terapiei sau ai trata
m entului, deoarece studiile arată că discutarea sau rezolvarea eveni
m entelor traum atice pe parcursul tratam entului nu este necesară in
vederea începerii recuperării. D iscutarea unor aspecte atlt de delicate
cu un client trebuie rezervată, dacă este posibil, p e n t r u p erioada în
care clientul dă dovadă de stabilitate sub aspectul m odificării consu
m ului de droguri şi trebuie făcută sub supravegherea unui specialist
în dom eniul unei terapii validate em piric pen tru acel aspect particular
(pentru m ai m ulte detalii, vezi capitolul 5).
O altă situaţie de criză care poate surveni In instituţiile de îngrijire
care im pun abstinenţa constă în faptul că un client poate consum a
droguri la faţa locului, pe parcursul unei şedinţe sau al tratam entului.
Acest fapt presupune consecinţe de ordin legai, deoarece utilizarea
m ajorităţii substanţelor p s i h o a c t i v e este ilegală. Iar m u l ţi terapeuţi şl
m ul ce centre de îngrijire m a n i f e s t ă îngrijorări legate de responsabi
litatea >1 de c o n s e c in ţe le i e g a ’e asociate cu an astfe l de com portam ent
In cadrul m cm ieior p ropriu Dacă o instituţie de îngrijire impune
abstinenţa, cute i m p o r t a m ca regulile f u n d a m e n t a l e să fie com unicate
clar în m o m e n t u l mm m a n i ; vezi capitolul -ii D eoarece în m o m e n tu l
mue m ă r i i m u l u c b e n ţi sire sub efe c t ei tmogurilor. este b m e să le
re am in tii! re g u m e dc 'oază cm pun» în la a b ţ i n e r e a de hi c o n s u m u l de
m bstauţe pe p a i c u r s j ! .c r a p ie i >„,c >J tm iam m m isjî cupă ce persoana
nu >c mai udă sub in f lu e n ţa substanţelor, pentr.. a vă asigura că
respeXcoU to e ru iş: am iute sie reg.biU ie înţelege D acă un
terapeut sau o m s i i î e ^ c :ie îngr.iire 1 a c o m u n i c a , ciur te g u la .
ia r clie .itu ' o ă a o v a d ă c i o m i e l c g t . uiuimu Iu ca zu l î n c ă l c ă m regulii,
consecinţele rzu-i voi s u r p r i n d e pe c lie n t - m general, asm vorba
despre întreruperea tratam entului. D acă u n terapeut >au un e b e n t au
AC
UTILIZAREA K.R5^ ;EL<3K 1 ' ^ ^siorSĂLI5 OP’TIME 20J
spic n f u a t : a re r»»;nu:,~i *cî C-*DOS u| Ug dro UL • e.sti , , ^ T, j l

<A>-măru rip ’-'.-.rilC'' a im I CC>I1S€^cîn•ielc olo rr.
al.IPOl1 e pe:1 J • J
A .m î11 trrP-j.c. .;o r,e !i. * € C"lipa cuna am ;m er L >:_al u iai sus, pentru
'™ '" e c n s n - 'z - n
■ > _wt77 _m „ ' v ll|l SÎO' - , r aţi t - r TIVIIrra rc Iiea fo-nfnl
lapon CEr* X
■-] u i -ied O" _.:ră. » , -r- ~) irIStîli u ţ i t î care sol îcitst citi?uinenta renre-'
zir — Z r>^r g - ___—*-i-i _î|î clieritî Cu si gur<4.ii|.a. 3-flf*3 uni'i clienţi vor fî
tei' • o .r n s *; c r să co r im e dirogtiri, daci
c o i dL.n\' P >e > fem TTo - şi, îng rijo narea cu nriv ire Ie pe n e oi iii I2
i z 4u c> vfun ak „1 m în ace sie circin TISIniiote depi iU. Jv ^
.clei 'u r - ” t4 r l " pri.vioB|â rj robie m eior kUd.,î de droguri şi
t da* m drt 'c c c O n m^ - ' r -r sLi : dac a oi>erati pe bâzii
inc ‘Cc’u'u _o>Uci'n oare « ^,s' QSUmuîl de d rogi i m-.-v ~ *2 s 95
atu om lipsea oe ţărm a zek 11i !p nţi îi SUD ST1ane r u ului de a ceda
teni-at w J c a m i ><m a r, * „ă p r
*„ Ci tî" se înf ’m ■>lă acest lucru.
Pe ’e -Jtă ^ jrre T i a e d ' co u n tiv-corupi□rta 'cP.tal j^0 „ ^ - v .
’ n m ră n le Pa êr x —c oanU - r ' p, »iereîa la ■4R persoane care
ULlUzează -.tm-nant- i u >mi c c >n;ide“U-ă îl p i jl inc re m şi poate
VfV-r: :nâ % . c a n \ ăia „iie aţii Să ;r er 3gUîi l e . •V *. - v11
vu * >m gzm care au „apam ta te—J e i a le g e U x~a vo r co:
*-kc-Ai opţiuni txiîă. pe p a rc ,ul tratam Cîltlî l u i;-. it , I
ti rr n irc. ei trebuie mvett ^ xă aC .'nă
ins lîa.tei p aîes. le a /ă pe ilţl c mut z . da. Faptul că
un ^•icut ^.on'.UMiâ a ro g a tt în v, dfJ'r; 1 c . 'i r iiţieti rcr►rezim ă un pericol
■s-*_ -. a r z a de a >nvdL Răa auz drLi * ' v“ | înr re ,tfe depinde de
mo adu* ac in g rip ic pe -.are i« idojptaţi, d ar ^rpc A sugerează că
t e n . o r c d 1< c,m u i! dt* c u <x\ i Vf'i\p*r ar, 1 ruviU ? *s
■d€£j a 3 a a.iia deci- i ă t nato iî C în caii ir, ! 5 vc^•> t iscu că f »îl t
w ' >’ r nCfc.•> c te ^ m t " A z ţ_'t v ,13 ; <■* 1
f ~ ' t g d ţ m ă _> â_es *im z ' te r m : , ' t' r 1 - l i n - <r _
r Az • om - m - * . •* mm«i _« m _ _ r_ Ac ^ ^ ) v.
4 ' , 1 , !• m ^ > ' e s - x* ' ' zV * i.ri ’ -
vr - _-r,’ m rm ’ '-'t ~ i Jr>,,y w _A “' ' l ~ _» ~A „ d ' ‘t >
i ’t ' »r i-» < t o * r* i _ 7 7 t
d j i r ' i l t '•‘C’' v Z> ' - * ~ -J , - l r>. ’ ’
. ' <c J f .Ta^viTc -i - z e n l . o a . n ' r g 17 - - ~

”1'»: t r ) s <• ■T t i 1 r ? r +■’ a ’i ' ' ' ' ; ’’. ^ d r s u r v 1. " 4 7 . _ i1: k m >
rauîfe m odele a s in g rat re. D acă un cherd i n te rn a t în*r-o inailauie -ic
tratament care impune absurieopi corn, urnă droguri, aium. : ..Iie mul
respect» v trebuie transferai in alia unitate- in c m c mu se- sol m ită
r.eapiirai a b ^ r in e m a <>an nu «-xistă a g e n iâ n v: acest mmm urepî
condiţie prelim inară perora e. prim i tom p in Cmiiiielc de Loiutnieni
complexe caic dispun ec mai îmbie urmaţi pot efectua un amlei de
mansfer m interiorii 1 aceleiaşi iiimiluţii. o r ch em ai eme orotcşai de
o posibilă discontinuu mfe in procesul de î n g n j i r e .
în cele din urm ă, urna! dintre c e le mai dificile n p u n de c r iz ă care
trebuie gestionată o reprezintă m oartea u n u i client- P e r s o a n e l e care
au problem e legate de d r o g u r i duc adesea o existenţă io an e n m a n t ă ,
iar am eninţarea m orţii poate fi p r e z e n t ă în cazul unor astfel de
clienţi. Persoanele care consum ă droguri riscă sâ d e v i n ă v icn n iek
unor boii infteţioase precum h e p a 'i ţ e l e şi SIDA. ale sinuciderilor,
om uciderilor şi accidentelor C ele mai triste e v e n im e n te d in cariera
m ea au fost asociate cu pierderea unui edem , \stfe ! ae pierderi îi
afectează pe specialişti, care îşi po t asum a un anum it grad de
responsabilitate pentru m oartea lui şi pot avea s e n tim e n tu l unei
pierderi din cauza f a p tu lu i că nu se vor mai in u lu i cu c lie n tu l. Nu
uitaţi c ă şi persoanele care acordă îngrijiri au n e v o ie uneori de
i n g r i j i n . fapt care se adevereşte în această s itu a ţie part t e m u r ă N a vă
sfiiţi sâ a p e ia ii la a fun>i dacă sim ţiţi câ m o a n e a unui client s-a
afectat viaţa profesională sau p e r s o n a l ă .
Daca alţi clienţi din instituţia respectivă îi c u n o ş t e a u atunci şî ei
pot fi afectaţi de deces C l ie n ţi i pot avea nevo»e de c o n s i l i e r e supli-
oieri ia ră în această p r i v i n ţ ă . Specialiştii nu trebuie s? evite discutarea
s u b ie c tu lu i ; totodată, nu trebuie să piardă e x tr e m de mult timp
didiogînd pe a c e a xdi tem ă sau chiar di seu ti n a 'Ubicv : mî m şed in ţe le
ele terapm de grup S p e c i a l ml ui trebuie sâ e v a lu e z e sentimentele
c>k*rutier, iar cei mai ’>ur. context pornim acest lu c ru Am: şedinţele
m d i v îu u a je t pentru a m. a m p l i f i c a n n »cc>u! ae c o li., prin in te r
m e d iu l p re s iu n ii e x e r c u a t e tic pre/.c nţ a e c m r l a h i ci-em is 7> «tuşi
dacă c l i e n t a ou dmcmâ m.i u > . r : r d d e s p r e m oum eniN e legate de
d e c e s . s p e c ia l iş t u nu tr e b u i e sâ lri>;>tc C o r . f m m dovemior. mipiu-
c v p u u c rc n persoanelor ia d i s c u t e u u p ă c w m n e o m cruuce «precum
traum ele sau decesul > au esm m nâ, ma c m a r in mie ie , - i / u n , le-
p o a te face rău.
U T IL IZ A R E A RESURSELOR. P R O FE SIO N A LE O PT IM E 205
p ^, «_„ J ^ i o * j , ■*! ' " 1 i ^ , i

î - /.*.*■*» d * Pv - * "t *.?N . . .1,0 _ „ '
a s o c ia te c u e v e n im e n tu l si re d a c ta ţi n o te în f i ş a c l i e n t u l u i , fo a rte
dotei a.c L ’' m ^ n o u . ol - ' ^ < „.mm c * i
" î n e i. • <" e x t -_ri i ■o ' '>• ^ j o . v.- * „.A ci. „ > *
N*Oi t u 1e w.e '* •>J. ’ ~I O j ’; i L, * , r_» ' O . w" k .L . _ *
■ o * - e r e i ua p o e m a ’ d T v d * _ x L .p ACÛV, > r dv -
J. X i'T’viH; Ovi ‘i IvC wC aO v, v t''îv ! iu; m CU • !i’ 1
d e lic a t al d . . a n e . r a ra o r 't e ” .d i-> a m . a -., e m a u ă m -. ~
c a ’ uate t U*e - ; ' ' ° " ’ *>< ° • MUa Iv?L ' -V-
Jn a t u i nţ r o n d - a r c e *■< n e *c •. c _o<.<g „
m : - „ . ' d " -p
C al ţ n n? j o e o r o k a m e a s ' g u r a r a Te O i . CT izele a, ' _ ! •
: o d< a urne m a t e n U il ’l l d i n : K . n e o T\V 'a«Ic n o tiţeile s ta n d a rd .
Î j i >u c a i u t. re a n e x ista a d e se a c o m ite te sa u d e apartam ente
. i r e se i c a p ă _ . C a, ICC • e m * x _Jui E x v t ! există p ’ >1 »_ <u -
bir. d t f m - i c , p t itr u i v S l I r a r , ( v c a * ” « O c < a stfe l Ii___r ' 1'
a strd de o r g a r u a m D c\co r„ . -x m o u < e \ Le c m ' '
vtU u ial '! d r J ' n „ : n p - i j e n ’ L - _______ p p n a . _ 1 __
e r a 1u <j ia ntu v,r>uî-•1 , -m pl „ _r re •* s ;o .,'. a r~. / o _ *

i i ic ltfa . > ac a ic <a >. a ip %e d e rc a p n t p i r ’ v r .p r i-npî v. ji U,
or^rtT U at! » al E loc* o fic ia lii c a re se < ■3 v. - U . Ţ - .r
r x P. . mM v.i "> OlP‘C* V. » • a, , Ô ' L ' \ v T i ;
p-v. • e - L- > * >rtant c a , î *' vJP v „ O c ia iist, să ţin e ţi c o
a» x a n d c v. *m n e a v o a s tră e tic e fa ţă d e c lie n it în a c e s te e irc u m s'
C onc«udn:
t n-M ■eU t' Ue . ^

o r. v ii '• w ■u . u «, o.
HM A n er. „ îl C r . o c x
CuCuiiic,, tf î v, *yfcră s m . '
206 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N T A D E DRO G URI
gl:,U ' O.-iL SI i UaD o -' j .* C -v e ^ nenea rczelcle

tem Ira^-ă Al C i , r C,a >. t a a ; . ; d a :o;- o ' e u 1 A '! lAl iRC Jţl,
>>T >»■ Occ >-A imnĂi ’ *ia v_a ^ ’te nu iipvc. ’r.a!‘ vi S ’iL'- iv î n t r e
G r NU „empeuv Iu > PIOL ' t ţ u SS.1 L v, ' HA ,LCaUl dacă
•.•ArAa'.R _ > S A5d AA> Al A. " ' a , a , c a s i i c , , p c ' r %x n . c P a m m m m ,
'.a'1' A-i«CC j ! Siteâ”n iSS'for-t j v ^ vi 'G n u fC ân i PcA-i rc!a^c'sv. temte-

g : n e de rG . î m b a r c ? o c c am _;r cium i O G e c a '' ce vurc a de
d e c - c a r e u dac i n u a t e i / a pe c n t r ,i cu î e o e c .. za pe s , s ‘v p a o e n e n ,
p t p a r c u r s e i procesului m rap etu v C ^ e n u i u p s t c o r t r â n t a cu
te m i t e b t e e a i e t a r , n î m r i t d i c a sa p a p re se le n t , r r a ; a •erupiei sau
a im tarnenruln;, dar l e i a p t u t i i y, v -o a s ih e rc p n e s p ^ p aji tă G lenţii
să a n t i c i p e z e ic esie obstacole si elaborează p l a n u r i p e n t r u a le
depăşi I n plus, terapeuţii u cva> il e r n p o t a c a b l o c a Ic p roprii şi
freb u ic s ă -a c c m ş t i e n t i / e z e propriile tendinţe sau problem e care pot
a t e e la i n o d u l în cam k. acordă te g rip ri altora Pw p a r c u r s e i uatam en-
tuiui p a t U T / e n i criz e, iu i AMuea pot fi g e m o r a t e cu p a y t A i o n a h s m ,
iar dacă stm gestionam bum , îl p m ajuta pe client pe term en 5u n g în
aceste circum stanţe au de cîştigat cei c a r e - ş i păstrează cum pătul.
Term eni-eheie
A b stin e n tă de p ro b ă . O p erioadă de t i m p stabilită de com un acord

pentru a încerca abstinenţa.
A u to e flc ie n ţă . A ptitudine a clientului caracterizată p rin com petenţă
şi încredere în succesul p ro p riu , în priv in ţa atingerii unui obiectiv
sau a îndeplinirii unei sarcini.
D e z in te g ra re . P ierderea controlului de către un eb en t apariţia
s> m p to rp eio r psm otice
G r a d de îetaJitate al u n u i o la n de sin u c id e re F u b a t i Etatea ca un
p. ia să fac dueê rea 1 marea nuci dom
G ru p u ri de c o r ^ u l t a n ţ â n m t u : : de m e m a i u u m ic ce î n t â l n e s c
p e n r - u a discute d e s p r e u z a u
î n g r i j i r e p e e ta p e C o r e l a i cu race» ului - A l e g e m i c ci ruvtnuu n ece-
U r I a nesm e m te n -c m u t p o t îl a n ir - b u c a r e teet -teU
L e g ă t u r ă ter a p e u tică C: -ie ' '-n e m ţ c t e g C a -u : : f Terapeutul.
L^gă privind c o n fid e n ţia lita te a mau c u c p rate. cază Citeiti 5 de
dezvăluiri publice.
U T IL IZ A R E A R E SU R SE L O R PR O FE SIO N A LE O PTIM E 20?
P î^ U O Optimii ?A Ol p _ ,, , “■ M
- 0 r ’z , '_T i ^ ,î ' i U L i , . , îj „ t j
\ 1 «-*.*■ct£;C*li' L’Iil 11 r , ' . uit- i r 'r >«. „dv * ' / •o - "<!Zu. '* ' 1 j• _.
a p r o te ja c lie n ţii, a n g a ja ţii şi c h ia r o rg a n iz a ţia ,
\ n n v * >.f*cialt Ir; - >~rmz .„•< *"-* O , - i -.0.
~ r jc - J l > i - r u o
\ o i t aia lisa clit itu k n «o u n>>u „ u p r a i re F m >gi‘ n ,
um cliev-uLu caro „ •, - < 0 0 p _ mc d ?-■ , r-n ;
Strategii nperantt FA m c. c a o i >. S v L , >.o a i u t e - < > 1 .
p e m m a m e _ e l a L c u r o r l , '.ctuv
Lecturi recom andate
D a m \ j 1 m e re s e u z a s a a lia ţi m a i .c c . p r i v i m F m >U' j , - „
c h e n p L i r v ă r e c o m a n d c ă r ţ i le Jv m a i j m 7r p ri m rip d î m m - u e
otic u i e s te i n t e r e s a t d e t r a t a r e a p r o b l e m e : n l e g a t e d e d u g u u a
c h e a s c ă i\lo t> va tio n a t înte> p u p d e M m - ^ R T k o '\ ? * ;
G m t i o i d P r e s s , 2 0 0 2 » . c a r e r u n u r t ^ i m .<*sO c L m e n t e i e d a ’" â / „
ale a c e s t e 1 t e r a p i i ci rn c ’ad şi m u l te 1 i f o r m a n i -u. o r o «rc 1 1 *_«_ea „~
p o . fa ce b*ne (s a u g r e ş i ţ i t e r a p e u ţii o c »rL>meiu în î n c e r c a r e ! h> oc
a~ş* m o t h a c h e n ţ i i P e n t r u t) d t ă Dcrspe..-! 1 cu n r " ire la 1re » ' .a. , u
e d e n r i r, r e c o m a n d c u m h m r ă T,':e TLn aho, >j M o >a r./ >•.
C o u n s P '/?z, c o o r d o n a t ă J t \ f d e s C şi u ~,z 1 ‘h n g e i t TI m m r
N e v Jersey. J o h n Wile„ S o n s 2 0 0 4 ; Li L s 1c e r n u . a iu I W r
C o r i Ks. Add u i o r R ^ c o erx L o r 1 F - >*s„r .1 O a 1 « C M d e r - m s mc
Pre>N 2oC)l) c u p n n t l c o s e m m n r d e s p r e r c ~ r r i r m G e m Îl î V a '
ta,ui de a av e a a c e a s t ă „ m L m b Kln no 1 ~ - l . m â 1 - ala c .1
ir L zuţi 0 m a - e variiî t a .e h 4 îi *m> r o , . ^ t s i ' i a i r a U! A 11
m* .1 ch e - i,l* 'T (u m P d u u r e ele si i_ m ! " t « " s e U M f L >L " ’ 1
.aR >
A 'i r i i . a i r: \3 td t r 0 ^ J ^ '(. s )v- _ O T iportam entele s u îc îd a re ş:
Ce' 1 : a » L 4 v ’. u î ’ ^c 1_ ' r c o n r • C ! . „ M V.Ic, c . - „> u
war'> <1 (_ z r> tr _ - p i a v i o r clI T r e a tm s n t o f B o r d e r lin e P e r s o n a lii}
D at, «N ; a v ' d G u ilfo rd P re s s , 1 - • . M u h, i , . .
D. a v w JU i _<a* le * 1z e a z ă tr a t a m e n tu l " ^ r'
um ". m e 4 P *r "“a t ’ şi s u g e s tii d e trata i i m _ - ,.m -v. *
c n a re < , I u n ’' ) - *■' U r . » _ ~ r a c lie n ţilo r d ific ili.
R Ă S P U N S U R IL E L A ÎN T R E B Ă R I
1 . A d e v ă ra t . 2. F a ls ; 3_ F a ls : 4. F a ls ; 5, F a ls; 6. F a ls ;
C a p ito l ^
E laborarea unui plan

de tra ta m e n t e S d e n t
După ce veţi citi acest capitol veţi putea răspunde la urm ă

toarele în tre b ă ri
1. Interviurile pot contribui la consolidarea alianţei terapeutice.
A de vă ra t sau fa ls 9
2, P la n u rile de tra ta m e n t de su cce s se c a z e a z ă pe c o la b o ra re
şi p o t e v o lu a în tim p A d e v ă ra t sau fais?
3, Un p la n de tia ta m e n t bine c o n s tru it va avea în ve d e re d o a r
s lă b ic iu n ile şi p ro b le m e le clie n tu lu i. A d e v ă ra t sau Fais?
4, A n a liz e le fu n c ţie i sîn î uhhzate pentru a în ţe le g e p a tîe rn u n ie
o b ie c tiv e le şi c o n s e c in ţe le u tiliză rii d ro g u rilo r de către un
clie n t. A d e v ă ra t sau fa ls 9
5. P ro b le m e le c o g n itiv e sîn t u şo r ele d e te c ta t îa ci lenţi > ca re
u tiliz e a z ă d ra g o n A d e v ă ra t sau fa ls 9
6. Im p lic a re a fa m ilie i p o a te s p o ri şa n s e le de s u c c e s ale tra ta
m e n tu lu i d acă m em bre fa m ii.e ! s p n jin â clie n tu î A d e vă ra t
sau fals?
210 C O N SU M U L Şl D E PE N D E N Ţ A DE DRO G URI
dacă poate tra ta in m od adecvat s i m p t o m e l e fizice aie persoanei.

D acă se c o n s i d e r ă că un p o te n ţia l c h e m este prea bolnav p e m r u a fi
tratat la ace! c e n tr u , p ersoanei r e s p e c t i v e 2 se poate r e c o m a n d a c altă
in s titu ţie , p e n tu v a p n n . i în g rijiri in ecb c aie m ai m te r s - v e .
In a! doilea n u d . c e n tr u l respectiv s ta b ile ş te dacă r o ie n r p a lu ’ui
c h e m î se p o t r i v e s c s e r v 'c îf e terapeuuce o fe rite . M u l t e centre de
'ratam eru uu restrîcu i cu. privire ia viitorii pacienţi r e c e p t a ţ i pentru
terapie. De obicei, aceste restricţii sin i asoeîm e cu resursele dispo
nibile . pi in urm are, dacă un c lie n t are nev o ie de resurse care nu siat
disponibile la cem rul resp ecJv se poate opta pentru t r m i t e r e a lui la
a r alt centru de t r a t a m e n t , care o f e r ă acele servicii De exemplu,
unele c e m re de tratam ent nu pot îngriji în mod adecvat persoanele
cu tulburări m e n t a l e severe $1 , pi iii urm are, le pot îndrum a către
centrele specializam în t r a t a m e n tu l acestor tulburări.
în al treilea rind. pe parcursul procesului de e v a lu a re , centrul
Stabileşte dacă respectivul c h e n t constituie o am eninţare la adresa
propriei persoane sau u alte rn . Com portam entul s e ie id a r trcn u ie supus
unor evaluări de r u t i r ă in cadrul interviului de evaluare. Lnele centre
a e îngrijire im dispui: dc rc'.uisele uece>are pentru a trata un client cu
tendinţe s u ic id a r e active - prin urm are, dacă persoana respectivă îşi
com unică id e a ţid e şi n l a n u r b e suicidare, atunci i se poate r e c o m a n d a
un alt centru De asem enea, centrul de tratam ent vrea sa-si protejeze
clienţii şi personalul de *' p e r s o a n ă extrem de agresiv ă şt ostila, care
pc a te c o r şn u r. o a m e n i n ţ a r e ia adresa siguranţei celor dm unitatea
r e s p e c t i v ? în unele c a / c n . ^ e n ir e le de tratam ent h pot îndrum a pe
act fel dc clienţi către ahc aten taţii dacă am eninţare? poate fi
c o n t r o l a ta in mod d d u ' a : m c e n tr i d respectiv.
în cele d m a r m ă . c e n tr e l e de t r a t a m e n t s ta b iltte dacă situaţia
‘m a n e i a r ă a eL entuM a va perm ite acestuia să i n t r e fără d îria u ltă ti
Im orugram ^l ■g e n ! oc e :e După auînncrem Ia m; a c o r d , şira v e rific ate
v j-ie le a s ig u ra te p e n i i - a mahib d a c ă u n t u r i l e tratam *.utnlui îî vor
m t e v â n i c n c u pc . „ .o : " în genera.', m f u n i a t vie r r m d sumele
iteopcmte dt- m m urare b -,0 -,, cotnm ucate p o t e n ţ i a l u l u i 1 b e m . a s d e i
incd acesta să poată lua ir c u n o ş t i r ta ac cauză o decizie cu privire
iu Gventuu'd im plicare in tei a p te . c \ înd m vedere aspectele de o r d m
financiar.
C lienţii p o te n ţia li trebuie să ştie că unii asigurători solicită o
trim itere pentru tratam en t sau terapie din partea unui m edic prim ar,
o autorizaţie anterio ară p en tru tratament, înainte de evaluare, sau au
E L A B O R A R E A U N U I PLA N DE TRA TA M ENT E FIC IE N T
11 €tS a c o i ;re d e• t:î a~? A U Î >re fei rate dir itre- C âHS Ci len ţii tre îiiiic ■
llZsLci
a l e a g ă , pc n:r^ a c»b| Ui e w m e ficii IX!m ie d e pe ia m ic i 3tSJigiirării. U iie o i
c în d o 3c • » 3 nă e s te pre- r â -.a în â r p e i’lPTXi p i a , CS"te d i f i c i l să tiî
îi -'•UF ’ îT- a c e s v'- iiIIOI - --. .t . : ste im p »ortaiit c a m e m b i
fiu n i i ie M d ic ire t^f e r t u e âZî ^ t r im i t e r eX 1£5, *l i n t e a s c ă pote:
ţi a l i l o r c l i e n ţ i i S2t-ş i veriifîce at.op>eii r i l e o feri t_ 1e a s i g a î a i m a n i
d c a o* >i ; » u i f_f) rn irii. F a m i l ia Şi pirie ten ii 's!l p o t .a juita p e c l i e n t să
o re a e c / r as.tgur; x3 •: şi să - 1 3lîcir îltDe b ă r ile :a d e c v a t e p e n t
a sta b il i i rvr«-p. **e >i 1 fTl i r ! a c : rn să A -\r tra tam en te >’ ^ —r . -
<- „ i c d c r u p m 3 I or:ice res'inc:ţi i p r i v i i ICl :r am bu rs •A c ■ >
r
D u j?P Cil.eii t e ' A s_ . 3:Uat ». ' - W'OÎ. s X r r a l * :-
ti p . j d e i R g r e Ac. v/ e> i t i s es e ad m s 3 r ’.0(1 »»ial ■s. V -- ■
u r m ă t e ■ rid A - • i>!ipârtati' r î e pr. ii d e m
tu Im este e l a b o r a r e a A " i rlar- ie tra ta m * b-ê t o r suui* X «
. , u o p p p e f e c t u rn e a m u 5 i n t e r i *j . m r ’_n_ v ap >r_r „ a a *
mm inforniaui "nuc ran ce ’c p i r u r u . •* r-\m a oem n 1 . -r'ţ;:''
p r o b l e m e l o r :e g a it d e d r o g u r i U u p r u - i i .. T r ai •-........._ „a
n fo r m â ţ u l e o b ţ i n u t e p e r t r u a e l a b u i a un m iu ă e t* u v . m , >- , *
s u s c n n n n z m d o iG A a P î d e - p r e d c X ă m ^ A-a raUto m i d a '4 - o
t a i c a i e r a r e u p i i r a- t e a p t â Xirm cu -,e r e t a v e d m»ă c v e u
vUSUmiilw 1 d e c r o g u r « >’ au p u vl’AOe • a >,m v . > P îc «> A sţ. ti
e s te s ta b il d i n tm nct d e v t d e r e m e d ic a * X n i a n o t P__m c ' C , ,
;p u )t.Uwti' A c e a ' l a a n e nare o p e r m .c t e -A a r u m
d r paner de ved ere u /ie m „ngu n i X o .a r^s e i v j _ :
c ' n i p ' M t la *r*ueodr;
In te rviu l in tro d u c tiv
/ " ' f n <a» :<e fi '•■t'.VK î> e -mp v . c - a d . m

’ i • . e i . - ’ u c >c t
^ ’AUC’e T T . ^ 1 „O! >a._. Mrîle* * C - < C * " V! c M ’
e ‘” M i;tr m d e - i 1 \ e e . i ’ — - r ^ -
p j- n e e e r e u a . . ^ - i „ c " a » a - _ ^ »>
SIA, e-dt ' »f U ; e ,‘l a ’ A r e*" * a ii « ■" L e . A i c '* ' „
_ i ' r^p v v j 1 lA iî'J ic -p c : v v > A * 1 * * . ' s *e i 1< d
‘ *î’ A N I « l t r T P tieâr \ ’- 'A ' , ' s I v ->■ «■ < e~- , *
r ° te u m eu L m c - i *f _ .c .'» e , <c U s .te. ct a
i r t : e K,pi v-i pe clic a X c mi- r e i - , _£eee.\<nm s^ -<■« t t,> a, ... ^
212 t. C>\S* .VII-L, >i lâL P E .X D E N J A o E DRC *!3 ( R!
centrului nostru - " >au un aît tip de Întrebare asem ănătoare La un

m om ent dat. ia îneepiuul in terviului, puteţi întrerupe puţin procesul.
întrcbir.dn -1 pe ch em uaca este de acord să \ ă notaţi ceea ce se
discută, ca ?ă reţinea am ănuntele. De oDîceî clientul este dispus să
vă permită acest lucru y va înţelege importanţa notKeLm C eiind
voie să luaţi nouţe, val filau erupturile clientului ir. procesul tera
peutic C lien tu lx a aprecia faptul câ ii respectaţi drepturile pe parcursul
şedinţe1» cerLîdu-î p erm isiunea să luaţi notiţe, astieî incit cresc
şansele ca el sâ aibă încredere <11 m otivaţiile dum neavoastră, după ce
ii dem onstraţi astfel câ îi respectaţi.
D upă ce persoana începe să vorbească, utilizarea stil al ui in ter
viului m otivaţional poate fi destui de utilă pentru a-! determ ina să
continue sâ vorbească, astfei incit sâ aflaţi m ai m ulte in îoim aţii. O
strategie a m terviului m otivaţional care se poate dovedi destul de
utilă constă in a-i întreba pe ch e ia cum decurge o zi obişnuită din
viaţa lui şi m odul în care se integrează consum ul de d roguri într-o
astfel de zi. A desea, o asem enea mtreoare poate sparge gheata»
relevînd totodată m ulte informau! despre client. îmi place să-i las
iniţial pe client să vorbească L b tr despre viaţa sa. sâ-i aud povestea,
pentru a dim inua orice nervozitate sau anxietate pe care ar putea-o
avea cu privire la tem ple U lterior, pot reveni şi îi pot adresa întrebări
mai detaliate, pentru a com pleta golurile biografice din interviu
M ulte centre de tratam ent dispun de m odele standardi/. itc ale
interviurilor introductive, care vă îndeam nă să puneţi întrebări legate
de diverse aspecte ale existenţei persoanei respective, pentru a afla
un istoric p s i h o s o c i a l am plu Unele dintre aceste m odele pot fi
destul de detaliate, cuprinzând num eroase întrebări foarte -specifice,
elaborate in scopul o b ţin erii unei gam e largi ele informau: Totuşi»
dacă utilizaţi doar m odelul de interviu, riscaţi ca acesta sâ i se pară
clientului destul de im personal. Vă recom and ur cchiL btu între
adresarea întrebăriiui standardizate, dună necesitau, y. încurajarea
ciientuL'i să-ş; spâna p osesiva aşa m m doreşte. A c e - 1 stil poare fi
num ii m t e o - V H a l u d e a , mus degrabă deci: t u r e n u s a u t r a n a
Rezumatele structuiate aîe interviurilor introductive «vezi figura 4. li
sini anexate Ia fişa Clientului. D upă c u m vedeţi ir acest exem plu,
există unele aspecte pe m re v reo să le investigaţi ;>e parcursul
interviului introducun. In prunul mm.» vreţi să o b ţin e a inform aţiile
fundam entale de identificare, precum si sâ descrieţi obsei vatiile
com porta mentale pe care le efectuau pe parcursul interviului. De
E L A B O R A R E A UNUI PLAN D E TRATAMENT EFIC IE N T 213
c b c f i , c i o c ^ c . e n i a r e a ir d o r i r .a ţ i i le r a mg1 ai î n -a u -i a , <iN A e . - m ce i: Ii
v o r b i r e . c o n d u . la ' l i o c u l a r a m tcra ^ tiu riio r sn‘ es d u mc to -
vii r a c a N A '' c r i , p re cum ", ube c a ru c .a : ce ~ v. c . ri.c c a c
rr p T taîf Tc e ’aKmama arm: pian Jr ‘r j a r - v ; 1'
R ezum atul interviului introductiv

Confidenţial
N u m e le c lie n tu lu i:
D a ta e fe c tu ă rii in te rv iu lu i in tro d u c tiv :
î n c a z u l m i n o r i l o r , n u m e le p ă r i n ţ i l o r :
T u to r e le g a l: T u to re f i z i c :
N u m e le te ra p e u tu lu i N u m ă r u l d o s a ru lu i:
N u rn eie s u p ra v e g h e to ru lu i
i
L I d e n t if ic a r e şi o b s e r v a ţ i i c o m p o r t a m e n t a le : j
If. P r e z e n t a r e a p r o b le m e i şi is to ric u l p r e z e n tă r ii p r o b le m e i:
III. I s t o r i c u l social ş i f a m i l i a l :
!V I s t o r ic u l s ă n ă t ă ţ ii m e n t a l e a c li e n t u lu i şi a f a m il ie i s a le :
V. I s to r ic u l m e d ic a l al c lie n t u lu i şi al f a m ilie i s a le :
j
V I. E x a m in a r e a s ă n ă tă ţii m e n ta le
V II. I m p r e s i i r e f e r i t o a r e la d i a g n o s t i c - DSM -1V:
A xa I : ------ — _ — — -------------- — — ^ —
;
A x a II: ___________ _____________________ _________________ ;
A x a HI: _ _ _ _ _ _______________ ________ ________
Axa IV : ___________ ___________ ______________________ _
Axa V - i n d i c e l e g e n e r a l de f u n c ţ i o n a r e : ____________ ,__ ______ _
F igura 4.1. Un exemplu prescurtat d e model de interviu Introductiv

Lncr u 'ML rx u pic z e ru l n c - i c m ci U n e o ri
U a u : St t "îi, r v ' m p i r - 1 m ' ra: id :r ro b in d cin. «_c ' m m Uuenail
v s c o l j m a f ; i n c rţ i i r r n i l ’ U i H i t o " o: unum - r m ne u r m a
U v O tW ’ p. r=' ana m p c m \ m l e r r . u i c r e .a m '„4 j U m U -u ră z t
m m m .n o r m nc p r o m ; m i — a u n r . n n ' i a d e « : i f e p
r r o r - * ^ arc „ mm r m ! „V D a g - m a c o n - . .* m m m « -<imoi si
D. c n ' _ „ m . r . a r - t n b z u m a m v g u r i e r n D t e tui a n e d o m e n ii
a i r e x m m - e ’ m e r m m \ - . v a u cern. c„ wă v p m _ U -e u m î m p r o me
*a c ;ea m î n o v >, ce n u r ol a e ’erod de n o u i r u i r e d ro g u r i,
m co tai de p n v >r u m v o e e i iceie c i i b z ă r u cb< .g„ n V r ' Unu n a c o n s u -
o U m de d»*3g wro ro n n . o p e r c e p e a c e s ta ip a tc-tm â e , d u u e a
n t e n mur tn r r p p uL-i\ U faceţi o im a g in e c l a r ă u f o r ^ ce a n u m e
î n s e a m n ă c, r v i m u i de tD m e r i p e i u m c m m şi m r > , a U c c rm viata
î n n L ’s, A c â p a r o c m a m a . fa m ilie i o a r e u t d ă p e n t r u A t e n t . iar
n o im a c n n i . m t e _r. r A e ’e să se m p b c e , î m e x a i t să j i n c lu d e ţi şi pe
v . e m r n t . a m b e » m m t e t v iu i a i t n n i u c t i v A c e m I r c c v i o c r m i t e să
c o m p l e t a u U ito n n a tiile c u d a t e p e c a r e c h e iu u l x vi x p o a te oferi
cu p r iv ire A o o n s e m m e U c o b z a r » d r o g u x l o r Tcnus, d u p ă c u m am
m e n ţ i o n a t m icu ţi; p o t A r o / a m a i m u ’te d a m C e s p ic tr e c u t decît
m e m b r u r a n n u e i , m r >; s i m p lu p e n t r u c ă :n m a m p a r te , au ascuns
fa va de fu m L n .c lo r raptul câ c o n s u m a u d r o - .u r i D e a s e m e n e a ,
in c l u d e r e a c e r ă r . A ^ U tm ihei m in te rv iu l i n tr o d u c nv u uransform ă
-n p r i m e l e v i j A m p a r ti c ip a n ţi activ» la t r a ta m e n t P a ro c ip a re a
fa m iliei i x m x / J n t a _m avântai re a l p e n t r u c lie n ţi, e m u m e n ţ i i şi
fa m iliile ior s t în ţeleg b i n t F o to u a tâ . i m p i i c a i e i .a n jL ci In p lan i
fic a r e 1 tr a t a i r e o A m p o a te f* u tilă . vom d i s c u t a d e s p r e a c e s t lucru
a l t e r n e . n t p m v . î s J a c e s tu i c a p it m
P la n ific a re a tra ta m e n tu lu i
P entm a maboru m pl:*r, a> :ţ\uam tjm de succes, nem n e să ţinem

cont de ne; factori i m p o r t a n ţ i . P runii ucu faeton trebuie să fie ir.
e c U m b r a . Ir- p r i m o ; i r d . m p l a n d e i r m a m e m de s u c c e s trebuie să
fie cup-in/âtor, pen tru a aborda variabile importurile care vor facilita
sau vor m i p i e a v a m o d i f i c a r e a c o r n p o r t a r n e - u u l m . In al doilea rind,
ur. plan a e tratam ent bine pus A punct nu trebuie sâ fie prea
com plicat sau prea cop leşi ur. astfel incit să-l îm povăreze pe client.
E L A B O R A R E A UN UI PLAN DE TRA TA M EN T E FIC IE N T 215
Prin urm are, un terapeut priceput trebuie să elaboreze un plan de

tratam ent echilibrat, care să fie cuprinzător, dar nu copleşitor, pentru
a-1 îndrum a pe client spre m odificarea com porta m eniului
IN D IC A ŢII Şl C O N T R A IN D IC A Ţ II
E L A B O R A R E A U N U I P L A N DE T R A T A M E N T
• A lcătuiţi un pian de tratam ent suficient de cuprinzător pentru

a-i asig ura succesul.
• P lanul de tra ta m e n t trebuie să co nstitu ie rezultatul unui
e fo rt de colaborare între clie n t şi terapeut.
Pe de altă parte...
• Nu e la bo ra ţi un pian de tratam ent a tît de com plex, în c ît sâ-l
copleşească pe client.
In al treilea rln d , planul de tra ta m e n t trebuie să reprezinte rezultatul

unui efort de colaborare Planificarea eficientă a tra ta m e n tu lu i eom n-
tu ie un dialog între client şt terapeut. C lientul ii spune te ra p e u tu lu i
d e s p r e u n e le a s p e c t e a le p r o b l e m e l o r ue c a r e trebuie să se ţină cont.
d a r 11 îm părtăşeşte t o to d a tă viziunea sa d e s p r e s c o p u r i l e te ra p iei sau
t r a t a m e n tu l u i p e care şi le-a pro p to C oncom itent, t e ra p e u tu l oferă
feedback cu privire la scopurile precizate de client, C atuindub m
legătură cu cele mai bune abordări în vederea atingerii a c e s t o r a De
a s e m e n e a , t e r a p e u t u l s a u c o n s i l i e r u l îl în curajează şi îi insufla
î n c r e d e r e c u p r i v i r e la a t i n g e r e a o b i e c t i v e l o r r e s p e c t i v e fapt c a re . ia
nud u l său, m otivează h o tă r î re a clientului de a r e s p e c t a pi arab
P la n u r i l e de t r a t a m e n t sirii s e m n a l e a t u de c lie n t, cît m de te ru p e m
sau de c o n s i l i e r , c a un simbol al acestui acord de c o l a b o r a r e , un
apoi sînt anexate la fişa e d e m u l u i C l ie n tu l u i î vc m m î n e a / â : » ■.. ţuc
a planului, pentru uz propriu. A c o rd u l s e m n a t s i m o u i i z e a z â rap-m
că c H e m u l este un partener egal m p lanul de tratam ent îCanm C:
sem nate garantează absenţa o ricăro r s u r p r i z e pentru c lie n t, ueoareme
este vorba despre un c o n s i m ţ ă m â n t i n fo rm a t Dc asem enea, c lien tu l
ca s im ţi că a învestit m ai mult în plan - prin urm are, şansele de a-l
re s p e c ta se am plifică.
M ulţi terapeuţi elaborează un plan iniţial de tratament, pentru a
acoperi prim ele etape ale terapiei (etapa introductivă) în cele dm
urmă, planul iniţial de tratament este înlocuit de un plan de tratament
2T CONSUM UL ş l u t PE xiVENŢ \ DE DROCI Pi
m ai c a p r i n z ă t o r . D eşi plănui cu p rin zăto r are rolul de a reglem enta

desfăşurarea terapiei, el nu este bătu t m cuie şi poate fi m odificat pe
m ăsură ce tratam entul p rogresează. De exem plu fie terapeutul/
consilierul, fie clientul poate i d e n t i f i c a an nou aspect p i u b i e m a t i c ,
după elaborarea planuim de iram in eiii Totuşi, c-rme revizuiri ale
planului de «ratamera trebuie efectuate in colaborare, t r e b u ’t notate
în fişa clientului şi sem nate de a m b e l e părţi, ca s im b o l al consen
sului privind m odificările în figura 4 2 este prezentul un e x e m p l u al
urnii plan de tratam ent aflat în evoluţie.
PLANUL PRINCIPAL DE T R A T A M E N T
Pmbfenne vizate: Obiective. Plan:
Data revizuirii Problem e vizate: Progrese şi modificări

tratamentului: ale p.'amă-T
Semnătura cisentuiui. _ Data;

E L A B O R A R E A U N U I PLA N DE TRA TA M EN T E FIC IE N T 217
a p titu d in i n e c e s a r e jii i o e m e r t â r n m o d i f i c a t e i ' D D c r A - N ’ m«c "ap

c l e c p i a u p a n e l e M u te , a r t c m p t u i i i s ea a a - T i r s O ' u ri; t ! u ■ _ ■ - >
a ju ta p e c h e c ! s ă o > d titx ;fk e u e a j c i n o A a p u r M c i e a ,,- m
'« p D tiu . a p o i ian e pru m t c m a m l O a M co a ie r C " i . . A a
J c S in e A d i t . ,f M . e ; l ' !. 0 „ e l . A A u ' 1■'
ourecan ă o j c z i e a i u_ g A / i r e M ' O O i T c a a ş a m« ir ' a -t <>. -
rai iC ic ‘ a r fo r te p i l a u .,v b < a i P o m * b e a o s; e m . o !o i c
N A P >viral L A O a l ă p c A v U c S T Dv ^ u i ' O- c A A " l . .M u _
<ûcwe" a i T L X ' r d P . c n t ^ i i ^ d e . R i t ' • -i J r - m a r b o r
P e d u a l t ă i» n u c ' i ! e . . r v -re a n * p r n 'N ’a ;u c p
eiubCAicu af. ~ ' i-.t.r > A T „i x, „A tu -u. e o*
Dlr»wujt'e: _um m p ie e o a .".„.p e :-L e . --_n» p ;j : , oua a _ ;
MLc <_L«K „■ -sa s ,Ki ~ *';n j L ^ „ o -A A a-,.c M c,a pr- b O l _c -
C i P c \ « u n ’ lv ]o r Au J . l l a i f CJ dtoş'u i Un M a p ă p a r d -I t
p 'a n a i d e f a im e 4I1- JU,u n ii te ic ‘ *.i p e ÛîC tf•ebuisc sâ :
in ir e p -i m ă c e , : ^ l i i- i a r «t eutului d ’d A co•nISîl ie r i
Vcd>_rc a - r hc -
a ii c o m p a : tai ’i n îuC pWUlVi;Ou' ic. a le le i - ’
m . ice Pfu V M "<%uhJ ^ V r*1o lo g ic â, c;01J r' -r a ine ntaî a c;0<gm ti vă sa
C W >Oi ■O-uă n< f J e - - I c di ui sa u , 91 u nel e -/ «
■u p re /.c A» fî n l a t i . T-' . \ v fl lîl n A O c ' te .a c t’el ■ Ae d o m .e n ii.
* în sa n i î T d e . m .1 p r *n:e ’A , te r AC- J . c o r c .i ier ul a r
să u i d / e / c re r o \h •Jf, ’ rf i e t ac ă a u fos . e* :o>. \Ţate şi ..
;■1■
' 1V/ :n
r- TU m pîeuL i . w > >c_ n« ^ mJl e em p ir:IC' Ins;eai m i i ccrcc
"1..- rii ■ij . e -s. a I - ..c u i T în cc ii .. „1 cx ; - i JT e n r * ifroia'
pm tru a J c A ig A “■ Jav t d / ti intr--3.deVcir re z iil <x'. ve o.e *cu o.
c a r ’i p t o b ’c n '? ! , izate. în or . TiL p>ei Cr J u api d e valli'd; n e e n ip iri
S c *vPC»P’nd_ • ^ * liJ .Ic *A tam^. *it. e d i l i>C îltul u n o r ciIrti d
buc;ate î o Or n - t ă n i u:nei te ră p ii p rec i s e şi c;t I NC .-vente
Viat M O c ’ m r i r. io r la b o r t r. a n 4« ita I31 ,k m ă v
~i r%\ f ' „ 1 » > * ■ _ ^ * uA a ',
A. " A !' a F A ': A - ■' V - »' ’ i- .t- ~ *î P 1’ . ■ ’i
r> ->. A 0 ’ i a <<»~ţ_ <*■> % u" * >’ ■- ' - r ■ ^ 1
z a r e a u n u i m a n u a l d e tra ta m e n t p e rm ite i m p l e m e n t a r e a c o n s e c v
215» C O N SL M L L Şi D £ P 2 M i 2 X Ţ A D E DROG* A I
utilizăm o abordare validată em piric penlru a corecta o problem ă,

dacă exista o astfel de abordare, deoarece nu este deloc logic să
reinventâm roata atunci eind avem deja la indem înă un cauciuc
rotund- Totuşi, dacă roata nu a rost încă inventată sau tentată,
terapeuţii şt consilierii m ai an ceva de făcut.
Povestea urm ătoaie am auzit-o de la un coleg şi nu sînt absolut
convins că are o baza reală. Totuşi, este o poveste bună, cu o m orală
foarte adecvată, t ’n specialist în chirurgie cardiacă >e aria la o
întrunire a unui grup de consultanţă, îm preună cu rezidenţii şi
studenţii sân D iscutau despre un pacient al lor care avea o afecţiune
rară. pentru care nu fusese descoperit nici un tratam ent C hirurgul
şi-a întrebat studenţii care erau opţiunile terapeutice, iar studenţii au
dat răspunsul corect, afirm înd că nu există opţiune A tunci, chirurgul
i-a în tre b a t: „Şi atunci ce putem face? Studenţii i-au răspuns că
m s î u deoarece sc t>are c i r n există > >tuu' Fâru ă teu T u 't pe
g m Jcr: C i n rgu' % j r, hc ^ u rn in d „apat sediiRCâ. dc „m m m .m ri.
y şi-a unuia* -studio ţi> A i :nă „n al Rezident d cu ^ca ma*. mare
expunem?, î n u ! .p ? . înireâi pc cl ""ai g n inter oi are Ia „are
ec d râspa: > ,, \ i ui>„ tal u r p u romc o p ţ:„..ae d o p o " tb,.v m se
pare câ nu exmiă nv« m u D ar irebm e -A hmem f >tuv „eva' M oraia
ooveştU, desigur, es e că >ptciah>tii am aom er rul n t J x a 1 pot sa nu
aibă înîotdeu mu „ m nm area ce pai tea -or dim».! i nu :n 'Ca îu g n -
p r . dar - : f oblicaţi -a : jg j t u m -.H lui p em ri a- a n - m ■'.in v u .
chiar u u n „ I nu y :u c -pre r ndeâr?
Dp iui p rn „ i / .1 . m nu cm ouşrtnn *, h n ’d, m*t e u o u multe
munco ~ ; p ro mc ,v ar m P m fxem -m m i •_ - r - v u i a
m e ’c J i v i r a s f i s. . toc n c .u z a u .
uraEHLw 'U :V a'er« 1 „U.i C O '^ J G a >R -V G J U g u r d
f teor „ste "• s *• ’ - * * n v>«. , d Ti * i .o „ mar >a
/ ucDntm ^ i / ’1 " \ " n 1 c ei f A teici ..am „ă un
m ' Kr 3 ' D~‘ - r . x . - U M b •.ofem tale a g e v i '* ,c - p r biernă
-m: u r i s a r o ? n r m ma»*.. r, ? , h m c :: »s „.mc t -m- -ra i si
ce rezustate a mem-mr j
ReuomuEdarea m ea n i e uiuizaţi m u -o tiA suiă n , mai mare
abordam sa lid a ie c ir p t r c penm^. a v a n p -o M e ir e b am b,| incit să le
acordaţi c lien ţilo r dum neavoastră cea m ai bună m g ry ire posibilă
Totodată, utilizarea strategiilor validate em piric contribuie la stimularea
E L A B O R A R E A U N U I PL ffA M E N T E FIC IE N T 219
S tab ilirea a sp ectelo r prioritare

din pianul de tratam ent
i c p l a i dc n a r a m e - n NiPt e. a b u r u l « d e a . u u j ' u T e n r 'c .c . j r c e P u ^
j U A d u t e c a p.A erîtutc 'i Z l a i u O tc r u p e ■ D e s t- p -u " - Ale?
■ C'Cwieei;' C'.Ce sfaoiTld » . f t i i Aba a r A u .a - A T i c ă m w >u<
portar~*emuiui p e n r e b m e ’e c lie n tu lu i u nr.-,pul d u p c u Pil ui l e A r u
'« e r o u dv./ ✓ N a i v i v .m 'p o rta m fc îiA L u . a a m u e e e t i t_At«fu:e-
rA reşca-,; d e B F 'd ’d c i uA j-s p tc i ut >*., ->»cr a . u e .rd e a A /„ a
alt asptcr Al c ă t u i r e a I e ic cu î l - u a „.c a - pr ■ u T e ,n . c.a D
p i u n ^ i ^ i Ut i r a t a i r e n t poate u m i a a . c v : ■r > p a . a * urc j w m Ic .c
u o r n r d a t c m a x i n ă sî it e s e n ţia le pct.i; u A w ue>iJ r j L n N t r . j . u -
a p c v t c l t c e p n o n t a e m e a i e -Âa a m _a 'A a u ă c o e . -
tiuje tar ^ s p e c u ie c ^ nrio» Rateu a . -as. t -n u e_ tc a
c i r c u l a J c p e ucrî d a ^ ă m l i r t / t d a k » .Tu l a a -c -u m p .
c \ t rerp u c icp» rtaule -j a j sp >- u i e u *.v, L-„ c
nc cocă en,p ’N p n p ' u » n n u pe.A i i u- j.c c c .u e a l pu.e p r a
r a r u s u.tvl C'r J b p u .u h 1 D*>UTtr J c<** «l r" ' A:AM*J ' r' ,: r • . _

uj p ar ' c f r , •. AM c “t e «Ou > t n i l " ' 1 „ C" a A . A * * '» -
u i v a ' T v f. c a T c u ' f Pv r a , ..al a ^ ' m a v r r i” r ; . ’ ,
r~"Ur>e.t u r m a t e
A C taU l T rT U d CU l i iLFc pe .c ' ~ i * 1 ' <' A3, AUTe _ C. - ’ •*
aPord'^r ; b>-m' u -r °» ''a m a c ! „ „O > ' a ' _ .m P - _ c
. Ht ~deic im -_u icT - ue <rmamen* A r. m ' t „ A c tac a ptr«eD >a l
■/ ’i i A i U i'erapeiitaî a c. .■armrarf _u F’e^tc... MentiOcâ pr 'LT^^.'C
220 C O Im u .v fu L D l - b E X Z 'î b N Ţ \ b ă D R O G * KI
care p o t coi^sikm e am eninţare re a lă p en tru a c e s t a si elaborează un pian

c a i e trebuie utilizat o ricînd e s te n e c e s a r să se intervină asupra
p r o b l e m d o i respective, pen tru a dim inua am eninţarea im in e n tă .
P r i n t r e e x e m p l e le d e p roblem e d m acest p r i m nivel se n u m ă r ă
p r o b l e m e l e de sănătate care pur* in p e n e o 1 vi aia sau corupe »ruimentul
s u icid ar. Cina a c e t i c problem e survin pe parcursul şedinţei, ele
tr e b m e să capete prioritate in rap o rt cu orice alt subiect. Al doilea
nivel priorilor al problem elor care necesită atenţie constă d«a proble
m ele care p un în pericol tratam entul sat. t e r a p i a A stm I de exemple
s în t crizele financiare ie g a te ele sum ele acoperite prii: asigurări sau
c o m p o r t a m e n t e l e d in cauza căro ra A ientui riscă să a b a n d o n e z e
prem atur tratam entul sau sâ h e exclus. Prim ele două niveluri de
problem e trebuie avute în vedere şi rezolvate în a in te de a realiza
orice progres prin interm ediul terapiei Riscul de deces ui.velu! 1) şi
riscul de p i e r d e m a i n te r e s u lu i tată de terapie sau cm ar de abandon
al tr a t a m e n tu l (n iv e lu l 2 >atentează toate celelalte p ro rriem e existen
ţiale. iar celelalte problem e nu o o t fi tratate p m ă ce nu >ir.t rezolvate
problem ele de la pru n ele două niveluri.
După ce clientul erae in s i g u r a n ţ ă v se d e u i e ă iranitacncalui pot
fi gestionate eficient si alte problem e im portante. In cazul unui
client care arc o problem ă legată de d r o g u r i , prioritatea urm ătoare o
reprezintă problem ele asociate in mod direct cu c o m p o rta m e n tu l de
utilizare a drogurd o t A ceste p r o b l e m e de ia al treiria nivel pot
include consecinţele n t d i / ă m d ro g u rilo r asupra :utira.-r aspectelor
discutate în această lucrare sau pot include c o m p o r t a i c e n te care
contribuie la utilizarea d rogurilor. M ulte dintre aceste com por
tam ente pot fi asociate cu alte p r o b l e m e d~ s ă n ă t a t e fizică sau
m entală în astfel de «cazuri, planul de tratam ent trebuie sâ prevadă
acordarea d e a i u t o r pen tru toate acele problem e asociate ive/c cap i
tolul 5 i în g e n e ra l. tratarea a c e s to r problem e arc p rio r, ta te ;n raport
cu ceea ce eu num esc problem e p r o in d calitatea vieţii «nivelul al
patrulea), d e c i rec c «specteic legate in m o d d ir e c t de vm -m m ui de
d r o g u r i pt»r î m p ie d ic a am eliorarea ca ii tatii viciu î ,<* tei ca atunci
cind cineva arcă scările >î. logic, trebuie sâ parcurgă in i i ir cotele de
ia nivelul inferior A s c ă r i : yi abia apoi pe ce le ornate deasupra
acestora, m ulte dintre p roblem ele asociate cu consum ul de droguri
tr e b u i e abordate înainte de a î n r e g i s t r a progrese rab a s p e c tu l proble
m elor legate de calitatea v ieţii, care nu sînt asociate direct cu utili
zarea drogurilor.
E L A B O R A R E A U N U I PLAN DE TRA TA M EN T E FIC IE N T 221
NU UITAT!
L IS T E CU P R O B L E M E P R IO R IT A R E
P ro b ie rn e le p o t f. c la s ific a te io fu n c ţie d e a m e n in ţa re a re la tiva

pe c a re o c o n s titu ie Ja a d re s a p ro g re su iu , c re m u lu i, p ro b le m e le
care p re z in tă o a m e n in ţa re mas m are tre b u ie a b o rd a te im e d ia t
iar cele ca re re p re zin tă o a m e n in ţa re m ai m ică pot f î vizate spre
fin a lu l tra ta m e n tu lu i'te ra p ie i sau după fin a liz a re a sa Prom is-
m e le le g a te de c a lita te a vierii pot fi a b o rd a te d u p ă re zo lva re a
p ro b le m e lo r cu g ra d rid ic a t de n sc iată o lista cu p atru n ive lu ri
de p ro b le m e , ca re vă va ajuta să stabslp p rio rită ţile sub a spectic
in te rv a lu lu i de tim p c o n s a c ra t g e stio n ă rii p ro b le m e lo r respective
pe p a rc u rs u l te ra p ie i.
P ro b le m e d e n iv e lu l 1 P ro b le m e ca re pun în p ericol via ţa
c lie n tu lu i, c a re tre b u ie a b o rd a te în p o m u l rînd.
P ro b le m e d e n iv e lu l 2 p ro o ie rre c a re pun în p e rico l tra ta
m e n tu l. c a re tre b u ie a b o rd a te în ai d o ile a rînd
P ro b le m e d e n iv e fu i 3, P ro b le m e îegate de u tiliz a re a d ro g u
rilor, c a re nu sîn t a so cia te cu p ro b le m e le de la nivelul 1 şi 2,
a c e s te a tre b u ie a b o rd a te în a! tre ile a rînd
P ro b le m e d e n iv e lu l 4: A sp e cte ormind ca lita te a vieţii, a b ordate
d u p ă re z o lv a re a p ro b le m e lo r de ia n iv e lu rile 1-3
in L «Jir U'Ttiă» a b o r d a r e .* u c n ' t s p e r n e !e g u fe d e di !Me ,

m u l rc p A Z T d ă L ire .n ti d e > . t >ri u ? r r o,ru am , r e b m c să ^ - b l ■
n rm ritatc red u că n p ian u l .d u T v i _ c \ c m p ~ u e d v u e . cu
c o m p o r t a m e n t ' >zat s i t u a t ia r r e d 1 a ‘ i c . r ^ . e a . a r ii r e d n e r l jl _ ~
' • c a ţ n n a - _ d a c ă ur. c h e r a i r . d m a - - A : 5 a a u o s ie a u m a i t A "
s . n o a t e . u n a . p c . . *egai d e x vj< ' n i o i p e r s . u a c
d t u . p h u i l ^ a s p t r a p iL » r „V a l i a u L r*r ’ > . a h t a t e u v eu* sm

/ m ta m a i d e ^ r a b a c a m v r u d e o c a .c v „ j. e n a a u t ,< d u .
ru n d _ s e n a a i pc t m u i s i n .a : c c ' ’** " . . u . m e A : e ;i *p -rud ,
pc TI C*' J A m _ Um ■ u n rc i UAjm Ap on —1
a c e s tu i fin
*s^ \ •J*ÎC i d t S v j n . d m u t f c I e J d „ nj . i m *»c LI p jo at e c h ia
r pcî l o i d u r ţ. r c c 1 s r -jv d n u u* n _ ’ .an 6) LI Iterioi
r ** n u n • A 'u P s i - .rc ie .1. P ţ-câ " *• _*• ^ . l - Nil* SC p c n tn i at
w-Lv ». ■-rU^ wt '«■v,. dai ^ .1 v *>5 . a '!%. s i fie di . '-c
r 7- 0 »’* r d, m . r t d i v i S~e 2:c iinsă c ă citem | {:e pre lu a itiativ
r . T j A i t t t a.vU,»l ' A ' .A ■(• >d ... . a U C a C-C O* d îe P T /f -
c _ ă lă --'iitr o e t s c d a i ă ie r n a pc u t c «i ig . mm J v T r ' V ai
INFO R M A ŢII U TILE PEN TR U C LIEN T
A V A N T A J E L E P L A N U L U I T E R A P E U T IC
P ia n T c a re a tra ta m e n tu lu i ?l a ju tă ce te m p e rd sa e :a b c re z e un
.ţjn e ra r al a ju to ru lu i a c o rd a t c lie n tu lu i Totuşs, p ia r.T c a rs a rtata-
m enîuîui are şi sco p u l de a vem m sprijinul d u m n e a v o a s tră , a!
clie n tu lu i P e 's c a n e îe ca re au p ro b le m e le g a te de o ro g u n ş;
a p e le a z ă ;a a ju to r u e o u le să c o n s id e re e la b o ra re a u rm plan
de tra ta m e n t d re p t o o p o rtu n ita te M ai îrtî». e ste n e ce sa ră p a rti
cip a re a d u m n e a v o a s tră activa ia d e z v o lta re a acestui itin e ra r oe
durata tra ta m e n tu lu i A veţi d re p tu l să vă vedeţi o b ie ctive le atinse
prin in te rm e d iu ; te ra p ie i sau ai tra ta m e n tu lu i iar e la b o ra re a în
c o la b o ra re a u n u s pian de tra ta m e n t c o n s titu ie o m o d a lita te de
a vă a sig u ra câ tra ta m e n tu l re s p e c tiv este re le v a n t p e ntru d u m
neavoastră în al doilea nnd planifica re a tratam entului vâ perm ite
sâ-t în vă ţa ţi pe c o n s ilie r sau pe te ra p e u t a n u m ite lu c ru ri d e sp re
d u m n e a vo a stră D acă te ra p e u tu l vâ cu n o a şte m ai în d eap ro ape,
vă va a juta m ai m u lt sâ vă sim ţiţi bine
in ai tre ce a Una p la n u rile de tra ta m e n t e v o lu e a z ă de o b ice i în
tim p ce e a ce în s e a m n ă că pla n u l d u m n e a v o a s tră e ste d e sch is
n e g o c ie rilo r D e o a re c e tra ta m e n tu l d e p m a e de d e d ic a re a d u m
n e a v o a s tră a ve ţi de fa p t u ltim u l c u v în t în p rivin ţa p ro g re su lu i
tra ta m e n tu lu i d u m n e a v o a s tră T erapia şi tra ta m e n tu l vi se pot
p â rea fo a rte m tim ia a n te , d a c a a ve ţi im p re s ia că te ra p e u t:: şi
consilieri: iau toa te d e ciziile d a r plănui de tra ta m e n t co n stitu ie o
m odalitate de a vâ asigura câ veţi fi un p a rtener egal pe parcursul
p ro c e s u lu i te ra p e u tic în ce le din urm ă, d u m n e a v o a s tră sînteţi
e x p e rtu l m p riv in ţa p ro p rie i vie ţi: a c e s t fa p t în sin e vâ în z e s
tre a z ă cu o a u to rita te în s e m n a tă Tn c a d ru l te ra p ie i C o n s ilie rii
şi te ra p e u ţii sîn t e x p e rţi In d o m e n iu l s tr a te g ilo r s c h im b ă rii, dar
ei au nevo«e de e x p e rtiz a d u m n e a v o a s tră în c e e a c e c ă p riveşte,
p e n tru a re c o m a n d a s tra te g iile de s c h im b a re a d e c v a te D eşi
p la n u rile de se n .m o a re e la b o ra te de te ra p e u ţi e x p e rim e n ta ţi
s~-T C a d e m p o rţa o îe Dentmj om eie d u m n e a v o a s tră a fei de
im p o rta n te sm t şi -rrto rrra tin e d e s p re d u m n e a v o a s tră înşivă pe
care Se f u m iz a t. în c a d m l te ra p ie 1 . S u c c e su l îra ta m s M u fu ' ş: ai
te ra p ie i d e p in d e d e a o titu d iC h e te ra p e u tu lu i sau ale c o n s i
lie ru lu i cu c a re lucra t! ş< a e e x p e rtiz a d u m n e a v o a s tră m ceea
ce vâ p rive şte .
P ia n u l d e tra ta m e n t vă p ro te je a z ă şt vă g a ra n te a z ă c ă sîn te ţi
un p a rte n e r e g a l In p ro c e s . Totuşi, a c e s t fa p t p re s u p u n e şi
u n e le re s p o n s a b ilită ţi. De e x e m p lu , e ste fo a rte im p o rta n t să
E L A B O R A R E A UNUI PLA N DE TRATAMENT EFICIENT 223
p —„. _ i r aj ~; ns-t i e r u l d u m n e
pe n ia s e fâ r e e ’a d o rs ti g
p /A
'A A , P 5 US O a< a d e “'■*3’
a -i o a z ă r-j "3 a ^ g a j a p c a j a ° p e p j-a - I
'£ v "'S A —o - T S - 'a 3 5= ' e e VA u rm ă tro b tj
t q , - - -% --
A A - d a de de«-:a 3tA£ t-* > »-
p .c c p a s e e rea s tra ie pe ; ^ a .> s ■ T z a r *_ p a A 'e
a pe s i n ’ j j& ■'0 2"i ■*s A ~re 'i.' ^ S0 . ' r it a P / a -tr ia
c rL j 5 a d jp a . s a D r- -p a s a j , .a P i- . a a *•
A w 3 a o r , e a e p a t a r e - _a a a e . 5 a a s- ^ j
3 3 x r a 3u s ii & ; j ng « a 'P P - c a -'e o p '■ger a -A
pp t * a a s p ' "a _ e ş, s ^ s j a o 2 3 '- J a -a a ; p 2 3 ’ r
'O N i e p i s =a .e ra r e a >< « s e . cc „ „ 2. r ê a A a s ~a „c
oploşeşte p.ane de t r a t a r e , a pe va e e > ce a -*0=* ■"a
i dai c>w ~"a s '’te1'! e_ ^ P 9 ? 2STră.
D l pa „A" p ro e i u vat «clas:ifi __*~W2L d*W_ «DA P A D

r . ârie.T ează pc Ari a ?- * ?îue. p.- * P d P p . P fJ •■_"-■ >L„.
eA tL i păi n la diirt-A aii wr ûlu , CC->e ^ r r ' ere v e t jA .t 1 r • e a
adresa v ieţ - •>i?e p- l* tra «aê 't e 1p priin t " A - Z A . e a uv» ^ *
r' a a AIA m " r o j e ^ p ar* e ^ ivin ~ ^-iii * te iţi.. P ^ ^ ^ 1J
P A A r p 'u a r e J a r rea* A dA r >)i e-A a a i , z rab.D A ! - ai.
reprez t H A p a r "iţea Die n tu luit de - s S * ' n i iP t ; ^ AvA ~ „
R*_ /* >' NdtFC.JI p ro b le irtlo r A re , t* P PJd să * - ^-ea >> p a . 1 *
A _w' â A sprjp-' o r a D e j i t n li in t e •> i i t-S >1v *■"• . 'c >r » . *
•: t< r !a _C a / j *cart a ^ r- bl a p eio r• legiat J ^ ^ i.1 r / u . >- > - ’
ar, s p r n i i to r a p t rc a i ■> •*• »u Aa ie i a 1
a >a, j tie a ix a re p r e / p 3 . a -a a a re a l . a _ a ~
. » p 1A.A „ ’lp rl; - p _ ~ ASAc c C^
nr n ^ p p l d , !L i l a p ce p ' * ’r r r *j r 't > ;v .» r
c r - ă " ie r ^ / r p p p j rit- P - ' ^ 1_ * _ _i , ' 2 ^p _jp ’
a ,r~ r'c <t'
>îa <a i a A „ ~ - .. / ’ r a “ l- '
” ' ,' a t . A P t ^ i j : C, a P - i ~ " - - A J i JA
*. „ •_ e: : - a ...D >„ _i a _ / < _>* r ■'- a
LdJ ' i u r a p ’e
■T p r r t p r ţ a p v a : r a o « o , t r a i a »*ce ^
E L A B O R A R E A UNUI PLAN DE TRATAMENT E FICIE N T 225
E L A B O R A R E A U N UI PLA N DE TRA TA M ENT E FIC IE N T
' ^ . % », i"- ■'c > t a c a „ c j t,5 i ^ a rc -V a /ă : ^v*c-’ v îreû!
,. . _a. _ u „ _* . 1 j ‘ . ' l r )T.'- „ r — ^ - - r ^ 'v a . a n d ă
, T,_ a • „ .“ i T,r - ' ^ ' ' " ; j _ i ’ :., _ . . a; ir ;'a m e r -
*j _ V ar :>’ . / / _ , ^ , c a_ , '._ ii "acut
- _ i. -• •!„ r , *Ciî ; • _> ■a s . m_, - - _ t u a r -l ^ a e s a i
' '_ ^ . ’t ; ■ n. o - a. ' i . i-^> ,
i ' a . / ‘ > i* - .c ... - r . ' i î t o __ ^ . .;-; .* . n a r a r e
■\ a "f , - i < >- a . -a. -«; „a. ,, ,«. r _,_ J e d c altă
s, V «: _ :C' I , i Oflvâ
, - <r ^ - -J- . - ' r--“ ţ» rt 1 " c a - ă -f >. .r C 17ul
_ ’ <■ ___„ „ _ r~ • ic • 1 r - . - a a ta î.tc
< - - _ ..* •:.a. r _ -le v a o
. a; . _. ti . j ^ " a ''..' a -"'' , a w '. -c. J- _ortri-
: ., _ . r ^ * *■ a T c>_ ^c ă a . o m a r
a _„x' a - '•-- ? , "s :^ -i ~ ’ ■> * „ ; v ~ „ , r ' e a c ţ r
c ■_- ^ 1 a ; «c proaste
„ *" , .• î_ ’r l ; ' " _ . ’ „ » > .*' . \ T~ _ i _.J H I \
,.. , "a , , , * ă , -’ *- ^ *< . % ' s. ;« a i , *v» ^ . a ltf e l

ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT EFICIENT 231
e *afâ~ea o a tterr>o t de . **;•ra rc- a ^*e'or,
>j,ecura 5; a oo^-soc iîe>c r s- c c ^ ^ e ^ îo ic r _7. '-zant for
l V> ** m 1 . m de
i c.< a î ,‘ o 71 <' „ V fUite.!
lt „ U . cU>„ r a V m aţii
J w' Or_. ,i i >' ti^ 1 • „ _ ’■» « \ i m j
atte .uieiL
u - m c and
N ,’ ' ' ’ 'î * ^ s ''v'îll-
t in te rv iu ri m a i am p le,
- 1 , *e ■ ' : ’ valuările ce l m ai des
*• ţ- ^ * m * *. e i > d e m etode e la b o ra te
J - X „_.*■»} -m
, .1 ^ _,J ; 1, _„e m bûrui
,
. „ __ 1’ v ' _ m m . . \ .. • I b \ <
v b b . i u '■ m m ; c « i m , - m u m i e m, *, n o r m a li,
m u r n- m i u t e i o d u ' u j - e a -.rr m < m d m t drept
]
£ vaiuai ea pore nţ a l !u c V ”î: 1
ae a-ş! ■ y-sP’niec* ca raportanie^rt1'
t >-i im p o r-
E L A B O R A R E A UNUI PLA N DE TRATAMENT E FIC IE N T 237
23S C O N S IM U L ş i D E PE N D E N T A D l; DROGURI
a d r e s a ţ i întrebări c l i e n t u l u i d u m n e a v o a s t r ă - a d a p t a t e in m o d s p e c i f i c
s i t u a ţ i i l o r c u c a r e se v a c o n f r u n t a d u p ă t r a t a m e n t . Vă p u t e ţ i e l a b o r a
p r o p r i u l T C S , f o l o s i n d situaţii d i n l i s t a d e p r o b l e m e din p î a n u i d e
tra ta m e n t (id e n tific a re a a s p e c te lo r cu risc s p o rii) sau e la b o ra ţi a c e st
t e s t a d a p t a t c o n f o r m i n f o r m a ţ i i l o r aflate d i n alte evaluări a le patternu-
iui c o n s u m u l u i d e d r o g u r i al u n u i c l i e n t . A p o i , f o l o s i n d situaţii
r e l e v a n t e chn v i a ţ a p e r s o n a l ă a c l i e n t u l u i , p u t e ţ i e v a l u a c a p a c i t a t e a
lui d e a se a b ţ i n e d e ia c o n s u m u l d e d r o g u r i a t u n c i c i n d n e g o c i a z ă
s i t u a ţ i i d e risc c u c a r e p r o b a b i l se va c o n f r u n t a .
O a lta m e t o d ă d e e v a l u a r e a a p t i t u d i n i l o r c o n s t ă in o b s e r v a r e a
m odului in c a r e c o l a b o r e a z ă clientul c u c e l e l a l t e p e r s o a n e , in ş e d in ţe le
d e g r u p , şi a i n t e r a c ţ i u n i i c l i e n ţ i l o r c u a lte p e r s o a n e , in s i t u a ţ i i l e
nonterapeutice d e ia centrul dum neavoastră, s a u chiar a interacţiunii
c l i e n ţ i l o r c u d u m n e a v o a s t r ă , p e p a r c u r s u l ş e d i n ţ e l o r şt in a f a r a ior.
O b s e r v a ţ i i l e d e s p r e a c e s t com portam ent s o c i a l o f e r ă d a t e d e s p r e
m o d u l în c a r e interacţionează c l i e n t u l c u a lte p e r s o a n e in a f a r a
t r a t a m e n t u l u i şi v ă a r a t ă d a c a a c e s t mii d e i n t e r a c ţ i u n e e s t e a d e c v a t ,
î n c e l e d i n u r m ă . j o c u r i l e d e rol d i n c a d r u l ş e d i n ţ e l o r \ ă o f e r ă ş a n s a
d e a - i o b s e r v a pe c l i e n t in a c ţ i u n e D e e x e m p l u . :i puteţi c e r e
clientului s ă s i m u l e z e pe roluri. îm preună c u d u m n e a v o a s t r ă , m o d u l
în c a r e a r g e s t i o n a a n u m i t e p r o b l e m e r e l a ţ i o n a l e s p e c i f i c e , p e n t r u a
o b s e r v a c u m a r p u t e a m t e r a c t i o n a c l i e n t u l în a f a r a ş e d i n ţ e l o r A s t f e l ,
a v e ţi o c a z i a să c o r e c t a ţ i c o m p o r t a m e n t e l e i n a d e c v a t e s a u disfuncţio
nale într-o s i t u a ţ i e s i g u r ă , p r e c u m şi sâ e x e r s a ţ i a p t i t u d i n i n o i. In
p l u s . îl o b s e r v a ţ i p e c h e m s u p u s u n e i p r e s i u n i , dacă jocul d e r o l e s te
r e a l i s t , şi a s t f e l a f l a ţ i m u l t e i n f o r m a ţ i i d e s p r e c u m p u t e ţ i să-l a ju ta ţi.
Pe l i n g ă e v a l u a r e a a p t i t u d i n i l o r , p o a t e c ă v e ţ i d o n s ă e v a lu a ţi
n i v e l u l d e autoeficienţă al c l i e n t u l u i , s u b a s p e c t u l utilizărilor a p t i t u
d in ilo r re s p e c tiv e in tr-o m a re v a rie ta te d e situ a ţii. E f e c tu a r e a acestu i
tip d e e v a l u a r e o f e r ă i n f o r m a ţ i i d e s p r e s i t u a ţ i i l e c u g r a d r i d i c a t d e
r i s c . în c a r e c l i e n t u l c r e d e c ă îşi c o n t r o l e a z ă c o n s u m u l d e d r o g u r i .
D e o a r e c e e v a l u a r e a autoeficienţei r e l e v ă d o m e n i i l e în c a r e c l i e n t u l
n u s e s i m t e c a p a b i l s ă fa c ă faţă p r o b l e m e l o r r a r ă să c o n s u m e d r o g u r i ,
p u t e ţ i f o lo s i i n f o r m a ţ i i l e r e s p e c t i v e p e n t r u a e l a b o r a u n p l a n de
t r a t a m e n t c a r e a m p l i f i c ă autoeficienţa clientului în d o m e n i i l e r e s
p e c t i v e . C h e s t i o n a r u l î n c r e d e r i i p r i v i n d c o n s u m u l d e d r o g u r i (Sklar,
A nnis, Turner, 1 9 9 7 ; e s t e p r o b a b i l c e l m a i c u n o s c u t i n s t r u m e n t de
e v a l u a r e a autoeficienţei p e n t r u a e v i t a u t i l i z a r e a di o g arilo r în d i v e r s e
s i t u a ţ i i c u r i s c s p o r i t . A c e s t c h e s t i o n a r e v a l u e a z ă Î n c r e d e r e a ielativă
ELABORAREA U N U I PLAN DE TR A TA M EN T E FIC IE N T 239
m e \ t a r e a i'-O R .ir-k ’T' i r m a i n m ■- .m - *-- - :

dr* p a i d.r p u r a II x m eîm n c
în ţe le g e 'e a " >e’ i m a p TU j d i o r '» a j u u c . v \ „ _
(> , Tm 'N ~at>iiă vă f i - i .e -i ^ "d p.d.^C . A 1 „C A •„ * . - *"
i - i v - i e ii ^.1 r c u T Tv p j R a J «cN U ct . i U . r t i a ' : n ’ < ă U
aotitad’m W J / c r d u i s, a lu .o c ^ . u i e< a J 7ir. a - - > < •
mare ->a u s ta ie d a -m m u >i :\ j u j r c - m m t ,e m u e> .
R .c n , D ^n m „a_a« . t a . .m e i * m 'd e . . C a d ur. n-, m* 1
r e z u l t a t e ~»eâti3"acăMaT'e a i t r j r r r > e r T 'm ţmm ^ e n u d ' 1 _— 1
c m ’cian poare b pn. cL-n: vă . a — • ,r~a T J<x m u la m g -’ "
^ s.a’ c u ' p a » b i> a l e a _a» c m g p r- _c s '‘c e M in a t e T d " . . t 3*
c r e a d ă ^ a r s e l e d e v a c c e s a»c D i e u - id t
I ~ ce le J m urm ă a r a cvaG ăn Cu ^ d J .U A .» ^ - t j
de tirogur , aureli folos* mul dintre »rm *- t e m e l e Garam i v p ^ •
m iw ra n n G m d c n .C n 1 1 k1 a d , J r _ u o 1 em pei v ■ ^ •*■- u
1 *e Tn r d e lu i u s c p ’ t p Hm ’ i D a ? m enn c u e t a p a t a Ht -, <
^ n ' u t d z ă ^ d e c i w j , \ e u p t . r c a d c n î T d a sr- u - k ,<c ._r , u . * _.
meUtna, p e n a . , a-1 a ju ta pe e r e ' >•?. m ea p - t r > . f - nu <
•c .'tu t ' . f J e r u L Ce « v u c a m v ar--* r v ra * ; . >r
' a. n a e l a i sa u c k a r a b e c t i / a m i pre 3 > r ’ c . r g a . c b_ k
d ă r u i e.i, v e p a f l a cit de c s d u cms. ac* s.u ' i e v ^ -o
t u n ă r ile md. n u le a le M apeio* > c k r l- ă " c num ără t ' - a i a u . a '
bai i elaH or a ă d j 1 n n e ^ i . p r e a R de k k T ' - r R IC \ D 1d a a c
Hugucs, 1990n Ir tape a oregă'm i' *c a ' i - .rn ih e e % «' - •* . -
s a L i fată d e u a t a n i e P t i S r j C ' R A l t s M ’ .ier. T* r m a . 1
Cêslitm arpl rt pr a r d c ; a *u > _ ' t a c i e t Ip a S*e- . ^
R e iiicT Gcucl H n: t '^ 2 ■ iu s-p ir *1 . s re a *". . -»r
** _ r j w .u i ^ _i • • e.Uâ iar*' i u 4 1: _e s -n , 1 t . , - "
u^ z r t u a i s ia ca c r f ■” . ' u t u . 1 ■ *> d i n
S C li ; , v » T i p c a m r u r i t u l u i .
P e * ’ T g ă ■% - . c ' - a x a m C e r . \ <' ' '1 s » T '

d e e v a l u a r e a » : d * + , î - - ^.î ! 1 J _
D e e x e m p l u , 11 1 c a z u l u n u l c l i e n t a
s e b 1 7T - n i t " . l e u 1 ■ " u n a ş a - n u m ii e c h ih b r i
f, , j -
z i o , t a r e l e e c h i l i b r u î u i d e c i
p e r 1 „ 1 r a «_1 V. 'N u , il d e a l c o o l
\! c- P N ,| - .. •
Uv ^
b - T e'-p!*’r e / - ' . r . h - n d P a n - l _na , a s ' rp
http i //w w w .sam hsa.gov).
^ - ?luarea tj .oţiei cognitive
de d r o g u r i au fost
d e n ie ale m em oriei
>ot c a u z a p r o b l e m e
STU D IU D E ;CA Z
IM-* m .'U L
D e a s e m e n e a , m ai e x is tă num eroase a lte te ste fo a rte b in e c o ta te ,

c re a tiv e şi s o fis tic a te , d e s tin a te e v a lu ă rii a te n ţie i, c o n c e n tr ă r ii şi a
fu n c ţie i c o g n itiv e e x e c u tiv e , iar d e o b ic e i a c e s te te ste sînt însoţite de
TUMUL SI D EPE N D EN T
>1 _ ’ II ■;^,5Cr ',4 .m- -va:" f . r ’ i-e r teV'^ s eu e j .s. \ ' 'iau»re
Sr* „» ' • ’ , .e v ,. >> J 3 U '. ~1 U” , v . t v . ~ , . ~ „ 'jm tiv e
_ pi ie a, *1 i*i ' £>*_1 -• U v. a rv . ,% ■ _ p er'' r ;c,:c __ o o b le m e
legate de d reg eri - "• c\d»rvr: r vVr.»?ş >:e = v. _pro fundat,
care sâ evidenţieze subuie care p ** r Mt ’dentiftcate cu
uşurinţă p i c i m ă c a r d c s p e c i a l i ş t i ’ f o a r t e p i n e p r e g ă tii E u m cep s ă
1
244 C O N SU M U L Şl D E PE N D E N T A D E DRO G URI
Evaluarea sim ptom efor psihiatrice

S i m p t o m e l e p s i h i a t r i c e a r tre b u i e v a l u a t e Ln m o d o D işn iiit în e a d - u î
t r a t a m e n tu lu i. aM n d m -vedere p r o c e n t u l r i d i c a t a- c o t n c r h i d i t ă ţ î i c u
p r o b l e m e l e l e g a t e d e d r o g u r i S ir i i o t o r u e l e :>ot ti e v a c u a te :n m u l t e
m o d u r i . P r i m a m o d a l i t a t e c o r stă m a d m i n i s t r a r e a u n u i t e u I C S D
( a d i c ă e v a l u a r e a m :uro>~ c a t e g o r i i l o r d i a g n o s t i c e a le P S M - I V ) D a c ă
u ti l i z a ţ i te stu l I C S D p e n t r u a d i a g n o s t i c a o p r o b l e m ă le g a t ă d e
d r o g u r i , u m e d a p l i c a si a l t e s e c ţ i u n i a le s a le . per-teu a ’d e n t i f i c a
t u l b u r ă r i p s i h i c e c o m o r b i d e . L m i s p e c i a l i ş t i o p t e a z ă p e n t r u e v a lu a r e a
pe A x a I ( t u lb u r a r ’ d e tip s e v e r , e x e l u c in d t u l b u r ă r i l e ck p e r s o n a
l ita te ) . .-viţii o p t e a z ă p e n t r u o e v a l u a r e a t u l b u r ă r i l o r d e p e r s o n a l i t a t e
d e tip B . d e p e A \a II I d e e x e m p l u , ui M u r a i ea a n t i s o c i a l ă s a u
t u l b u r a r e a b o r d e r l m e u d e o a r e c e m u lţ i c l ie n ţi c u a c e s t e d i a g n o s t i c e
consum ă d r o g u ri In p lu s . t o t u l IC S D c u p rin d e în tre b ă ri d e evaluare
c a r e v ă p o t s p u n e d a c ă o p e r s o a n ă a r e u n a n a m u tip a e t u l b u r a r e id e
e x e m p l u , a n x i e t a t e u d a r nu veţi a f la ce tip d e t u l b u r a r e a n x i o a s ă
p o a t e 11. D a c ă d i s p u n e ţ i d e u m p şi r e s u r s e cure fo a r t e b i n e să
e f e c t u a ţ i te s tu l I C S D c o m p l e t c u c l i e n ţ i i d u m n e a v o a s t r ă .
O a l t ă m o d a l i t a t e de evaluare a t u l b u r ă r i l o r p s i h i c e e t i c utilizarea
u n u i in v e n t a r c a r e evaluează c a r a c t e r i s t i c i l e p e r s o n a l i t ă ţ i i C e l m a i
c u n o s c u t i n v e n t a r ue a c e s t up e u e I n v e n t a r u l m ulora/nc d e p e r s o
n a l i t a t e M innesota «I M P M u aflat a c u m la a d o u a e d i ţ i e . D e ş i e s t e de
fa p t u n i n v e n t a , al persor.ailîăţik d u p ă cum sugerează num ele, m u lţi
s p e c i a l i ş t i II f o l o s e s c o errru a id en n b ca tulburări psihiatrice pe m r e
Ie s u s p e c t e a z ă , d c e x e m p l u , d e p r e s i a , tulburarea bepoUra. s c h i z o
f r e n i a >: tulburarea a n x i o a s ă I M F M a r e cile va soaie u e e v a l u a r e a
trăsăturilor com une a le oer> >rsakiăt.i. c u m a r k dcp icsia. m a n i a ,
d e v i e r e a p s i h o p a t ă şi c h i m consum e! d e a L o o l ş: c r u g u r i <Weed.
Butcner, M cKenr.a B ci-P o rath . ; PQp ?
în m u lt e c e n t r e d e îr.m ttrie rm i r v e m . î r u l l i i u u P a / u :C pe»sonabcate
Mirmos» cute u d n . m M î a : d r e p t c o m p m e n t ă a m g î r i t iinr d e ru b n ă
a c o r d a t e c i i c U î î o r T o t u s , . i n t e r p r e t a r e a i ez u ita te lo r n e c e s i t ă o p r e
g ă t i r e î n d e l u n g a t a l e s t u l c m d : s p o i n b n ş: în %e n e r v a c o m p u t e r i z a t ă
<a u t e f e c t u a r e a , c it p i n t e r p r e t a r e a r e / a l i a t e l o r v in a c e s : c a z . in ter
p r e t a r e a r e / u U a r e l o r p u ţ in d fi p r u s i c i â . p e r u m o m a i b u r e i în ţ e l e g e r e
a har P r o g r a m e ie d e j M e r o r e t a r c a r e z u l t a t e l o r e n t d e s t u i d e s c u m p e
to tu ş i , c h i n e i le p u c i o c o r o i i i e r d c a r e a u c a b i n e t e i n d u >duale
E L A B O R A R E A U N U! PLA N D E TRA TA M ENT E FIC IE N T 245
-JT- |||- In n1u !,-ter-rrrrj «: * r . u . v :

r r - ba C1 M 1 V te-
EL oferă unec ifi a tft d a rp.biv r etali i cite * Cp - --UT a •f T U t
( n •a n - M u iată e ui n AUT;.'M foart u r,•’t"* '» 5 ^ iLT ■ >•-

.
■j
con "•>*-’»• -*■a a b —

■ e Inisa urna o ac a M v
■% T_ X '/V T . v '
p eritrii a va pc•no. te aciest servkĂu şii dacă instituţia dum nevoastră ni
J '"V un SIleciaîIr * aa;te -a p Tu intei-uTlJ ' s îî'b l
v1H * - U ă şi uii a T instrum er•* ca evaluaire similar, riu.mil 1 tiveotaro
c ir I.1C Iîli iruiv â •*' *a >* .Ic. \I \1 ' cr*’. 1994), care evaluează psiho
u n s e T* I x ' 1r tea In ' o tjiu I u n-oI t i f e d c de p >nalitate M innesote
K M M uru „-A va .ri ■
,. -: in'ile, tia r d i n ien s iu n ile sînl o a r e c u r
d t e n t e i " . u L ta r u ‘ I **44 , a I ^ m a U, * L' \ \ -i' 1/ 1 .v u : T >, J ,
■i '!
vJ w x Ji* *\ v c! î | [tul;n TT J v i S M . 'U i ;) , care: nu c o n s titu ie u n pune
•r
to rte al TCM - L a f el. A 'u ’-a : ,_ ^ ii X T. , v t
T
In v c îîla tu i iw \ I H on, u •J It vd/,^1 ^ *8u* ^ \ l ’r n e v o . t t * - t
T .N rt. a ■r . x o L xiM xr- . 4 ., : ’:l e x c , r _ ur r„,> -
t: i< v. >1 ’. t U L 'X .i w7 5 ’ 2 :'> > î C A >«- »T “ '' p i A ’c ^
L A . i L t L c D „ . '« J C A ,rt _ U U T H î T J j * iX _ XX * U _ T _ ' T U ’
Ii a a r a d a i n v t r u a c !e d . „>eT <«jal o u r - u 7'- u * x î L ’T ’ a . ,

2\ :’ ;< t , _*îe *">% h « , z>c. l . ' U ' l „ 5 \ ' ' ’ .^. ^ ^ ~ j, , ^ - -i
a c e u 'v .- p -< -_ u ' : t -j c' a L u x a t :: ţ -> v c -x u l, ^ ■ ’ A-r> _ <-
1 ’U dlt L ' > ITT 5 SJ \ ^ Ut N-_j.lt axe * v_ t j* /■
>c u <b* N,inrp n c ■INS D u r o g i P T , M M '-* r A % i cA 3 . L a x T u b
<r ‘4 a i *' C" u T a a-a* T a ">oi i T tin rci-* > T a .; . a „t tn u ax * r ia ’
m> " i“ t c .x_ ‘T U i r a '- a i t x-UuiA a. ’T ’ ~ , a i i T i i r a a

rc a ” ; t 5 ■ J. <* •' , ,. -4., ^ / I L ia u . t lui ara _i xn nuu „
’" , ! t T , r t a i „ a u * UuPcMlTi , ra d u : >„ „ S( \ Ti, *>u
t l a M ii ,v,a v " j'a ; « r x . r :.i,c a „ ai I u „ w -
r L ^ . a L ,; , > r3 ,< X a u ^ v i .IU -;; L a ; ^ J T ch, , E , i a - a *
U* > iC .*i ,C" v 1., , _ 1 •,)x a , vXitt a.1 .5 1
t,'T ':u '»rr:> - . V , > Vl 1
i - ,T c .2 ,.T Te* P s t ă. T»xv. ' a ’^ p 1 -‘c.
,\,i! i,T T , ‘ >VVv .r rÊ u - u r ^
5* • b . -
^ e ; v istă o s e n e d
v t» i ; ,t - 1 , . ■ , t M A J . , X ,»î t -<
Jap _ ^f .v al„_ .1 - x«_ *
f ' r- .-.| >‘ - T u M X~ 1 * F
X , > v, v, * U >c n-a > r 1 ~■ **
pCÎ» „ „ i U< i1 r . I . t ’v. r *„rr , n vî - ? 11 * 1 , i >» L*UX a 1 U < 1 , T
246 C O N SU M U L ŞI DEPENDENTA D E D ROGURI
o .x „ U p~u « va -*■ T -i- r ' Ş I R ' - ' -do -~ss

^ . i _ g* - o u n R t c m Bec w ac* ~D e u -'• >n ~ m c u«_
^ : f Uc - x m r ruU m o 'io pe o .\ S ir k r t G e o ^ g em vă
ee ' t _ x „ 5i . ’. v i l ^ , e de m e c z ’ d >* 1 D ' D e
c .X Z 1 ” X *" J »MX. i * r%x f o p p ' a 1 t D I’ . o ~ J ut-
■1 ' ; - rm - r-v ~ tce m p i u n clm c v ^ r - m x D iB S- . i e p e
" a 1" ~D *‘ g m o - r - m m c B - m e ’ X* e . , r x _ .. de
- 1~ _ . m o e e c M e u «- S-. -m B ei b ^ ic -m <. u x ». o ■e m îo o
'
*-*' ,K 'Ce . _ i*” 5 X X ir ii C ->■>) 2 TI U ’J t T > ,- , B cD

xi s1- ^ •>. r -tm ' 1v g h > m m j n J B ttk i ‘ m x *U ! ,RA „ kosi
c i d '* •; pe* e e v a d a re a i r 1’ . n e] e r m ' edi A o - » u x e , ic ra m e i
c p i f i e ' m m m i-rû-tex- x td îh u râ x lo r .m \î< m . B c i^ . r c c r> .
i - S S , U c ? c ex*r m c u m i < o n c e o n t e j u r o : h ' . « o n - e t a t t d e
, n re Duenn ’ -a m te dc începerea f e c . *un v e a u i; F Cos.iee \> r *a
n t e r \ ' e M g „Cote n> »„< c . d e stu l ce a f1« â n c r‘ r ; e r ip e m v c o n s ih c n ,
d e ta ra x e B e ra t m u iţ* a m p r t p ic u r e ^ c k - : r e g ' * - x e i e «a o
f>cGiirta ti4tu.
A g i teran e m *c c e r c e ră u mc a u e l a b o r a t x e c i u r a r t a sM eacu no dre
pv u r a - e- «’ n >’i^ p i m t x a u r t c e D te re^L u ir D e exem p lu,
ex ista . c r e de ' . s i c c t d c d e c a îu a ^ c a s i m c c e ' . r r e j n c i >i
^tresumt "«o^îora^nîatN >i a ' t e ’ e ^ are e \ d i a x ă a r \ i e i a i c a s o c i a l ă
P t n t i u t a i f a r a R d d e v r o p c r t traum ai'c v ă recnrT.aT’ d S c a l a de
flîO tcjiU au a ' • i m . stresului pos^-traum atic i Foa Tohn,
2f«Jt»,, ât- ^că Jir lerxiuiiii reduce o r p m cri an'cem tea r i v a l ă -
Trn e m ? o d î«>e si a e 'ie tă tn soc* d e IB e ia d I u r :c r Ceuic> \ 9 9 3 g
d a to rita re z u lta te lo r lo r d o v ed ite.
E vafuarea relaţiilor interpersona/e
L’n : J i R t 'v - e 1 m a- ’M t c . n u i f a ^ L x i M rc»a \ v p c .ir u r-cr-' m e k c a r e

! n u ru ' s i - 1 x ească rio b 'e rr ele leg au d e d i *gc*"i a jn u ia p ilt
■n te rv rs o ro lc lenxu c.are îcciitiLâM a :n> ' n ’ c s ; o ^ r c re!aponah
p irtw \ e n : r c a a s , c r a : • r>c r a r e n r e n i u ' c o t r c L > J u i ai D a pe
cheul m i- e g i.x ,c /c Cj a c e s t e 's i t u j ’ ii o i a ah grad dc a v d u p ă
<c.*ic c e i u t a • i c r o o . h a i e s m o i - a ~ă la pc.r »s-mc <t *srobleme
legite de do g ^ ti voe-'Ul ro ap o rid i este an im p a r o r t Dcu r determ i
nau' a» rec,Jive'«'a < *ezi t a n i t - o aşi m - c r e m a * h ă e v a lu a re a
caii tău re»aţ” i o r m i c c m p o r t a n t c e t u l d i d;n v a a r t i x r. o „ r , t m a avea
in vedete a c e s t e pro b lem e iv planul d e tratam eni.
E L A B O R A R E A U N U I PLA N DE TRATAMENT E FIC IE N T 247
Pe l in g ă i r î e r u u 1 - i ' . u n , ''a r e r o r , ~ r : . n u' o c R a z a

n t i 'T m a a - I o ; . c il i i r a o m u e ut, r e to c k u c ; . c a r ^ :z .
A u d m e a c z E t ă i r i o c , r e 1a c : :r r e i r e ; u c .al t r u c a j . t. ” ■ ... i
îrrr eH ă rd - J R ^ a d r „ ' a c e s m r n c m t l s c e m a u are a rc t o e r e : a ■
pure u n : : r,K r «Ie t 'i m Z i . . A A - joşi - c a - ,« d r a
pr e s u L j . L L i c i L m- e p u - s r Ha r - m J ~ 1 re- e . rr
o: U a r r e r u A a c : / u , D o u ă d r e r e e e u u c wim ~^ _ m i E j
c v j a u t e s r u S c a la a d u n a u dridiC e Se o u " '' „ ~~'h - >cu"'
n isfa ru e i u a c u L SR>ckr 1Q"'9 ^ t c r r . e n c d Ai . e , v »
m u l n e m p m R e g e să <''A r e a u . r - ! „ . . Rup a ::, . . „u ac t u ,
d ' U ’ fuia* ei a p a r A m u n . , . p m e r e r „_cs .«pure M -
a b o r d ă m cL a r c a f c M ^ _ l u t u . c r ; u d , c Ac. se e c m : a . _ 7 i e
gîc-t a ju ta pe e d e m E v a l u a r e a r c u i i u . ■ r o> «dL* r e ' v u a , - t u u ■
m m e r t a r tc m m r e t r c r . j R R m S . g ' m t
Evaluarea ca intervenţie
Ir v.e c d m . t j -m g m e m 'j A c ar x p >x _ m m
c A e r 'c i t a u c re r n i i! i d <-« a m* t ’ "< J _c ^«r
tarncA U i E vauarea e s c ar i p s l ~ .p u p : _ u rd v' t .« rr . ’ i> ■ > a
o m m H u n c u r o 3 - u e re i s :a : . p. p m g~' n t a ^Ri r r r R s
p a A r m t umAll p io c u L L v ă un R m * A n: «p • *_ iu _
r i t A i A . r n u r i i d e s p r e e i n ^ . m a ' A u -A •" o _ J r . a r i r p , . >m
îu H e z t E -am are a R eteiă chem e*r - u s _c a m e / - v cepe*
i r a . a u i a j a a c p a ta^panu i i 5 ' r u i p r > ->a ” cir : r r . - .
2««;if« n v . a p r e ' au d ieare„ mi V i t p r _ , -nre ^-ir â t a ^ -r
alte C N.\ T rc A ţa 'iv - " nr>a>;e r At V j. ^ " A ” p .j - A_^ ' * "
p ro ! c ^ a rc Ac d r «a - ia r m o d ific i •. J ’ :’ _r C Z ^
p r a ’'0 clS"VGÎll al ^ r-nuune n lait atra ctiv ă. E ' > ' .aA ” ” ' u
Ha i s e . ’<■’>tise 1 *2. v '* ^ C 'itLzare a a c e s to r c u .c* ac rj„ w -
i.«: u L Ui ”'a r re a •ure'- an1 u tiliz e a z ă
con; u> / î i j n 1,0*10 V e rn u •? a m. u i i U " u .n -
C f 'T U ',H<e "â s. , va'L sec v. r v . u ’ d : . u r s S cpLer s R .c ,. t
Cartiti, 2UO('i Stu.diu; j I p ie /e rrc i rspr ’^'^da1 u „ pcrf
cor.sL.rndirr;î dc T a n ju a ra dt a fa^,e c <-v e_urtu pepU"^ a sc gu.e
c ă c o n s u m u l d e m arîjuana iu ’t c a u z e a z ă om b lem e n e p r e v ă z u t e
Cîtui p e r s o a n a respect vă s o s e a ia c e n u u se întîlnea c u u n t e r a p e u t
d
. ti>. 'a n c e ' -a 1 ' ..e_- T vD - c ^ ' n n . . i d m b j,
e n g le / lr^ î ’. 5 ung-.. - m ,U > .v a _ u _ r n n„ -p*n • A ^n . „ ^-are.
. r r e ^ a r A î~3 ’x n a ^ r d c p a i . D ic.< e i \ n ; a ■* . . . ' < - J a - e D e
. ’ em nL - d e c a a e * ^ ■ : / ( r o ctă* s *n e - t e . a e r ” i e . i x e i a ■_ . a u r a
1 a r a . a s e ■rn n t n_ v.s.e r d e t r u d - v Tn p d > * V a : ; ' ! D m te
r \ i * D - ^ .e ie g » 'p _ * -T->a _n ac d u r ă p . ‘ -*u ..,n
aere b ic ru e ia r A r a c e a ^ v - p a r • A <jr*u'a ’i S U A
^re ’ ■ u . ' c ” irp^c d vn u c C . m u r r a r ne .a \ i - î r • ’ **e eu ba -
r.v . d . n a n ~ă i a r A r u D % ">e ' r , r o a i ie . - -^.d, e ■ vdactată
t ■
. m a i undzaTi a p ^ .„ u ia dc > * a in ,~™- - _a
\ e-Te i:-.„a <a-" r» •> r ’ ^ ■'a .r_ A a : a n ' e T1" ap I _. rp^riie

n ’iaf<r” arv. .ee Sra^De f , Mui m nea - m i « r u '’r« - u malurile
* - ir-i-r-i xmatc m Ir >êr ~ ^ "m; *"r , * m „ A' vane,
asiatice, P, %-»r i i e i a« %i - ... s.__ le F ti ■r m _ m v r
m " s ' c u i’ ■* ’ •*: > 1'"- ■-.l-~~{ JSf i s . - r r >’ tei a-
p e u |ii al •a ->nc e^c s i - p ' i n u. * * ’iă iu e
„iu ;, ■ ^ n ^ ^ ^ .r -’ . ^?,a ez • ' ' t - : . u d e ja
m'en.ele
- - > A r-r-n
c* ’m - i c a T:
a"une -• u d r e m u r ^ i : i ^ b t a v a m . b t , - - l a D * «m -»eagă
P m i e 1” " n e ’: v r ' ' a L T.’ , i: d ă m «T1 î m ă Pe A* r “m -v ila,
• e m m i.c r e a c n o ^ i r ilnatw ^ a r c d e a ^ n p p ' c ’ ir ■ a între
ba. ea id r e e « ? ir>tna> -n V an a erglccu. ic p.a» c -r^ -cî^riităli
n i a , i7 0 'are as~e •PTerrrs.îe* ^âd c -j p ' .i>eă pt cuent sau
% m i h a acestuia f a p t c a r e p oaie a v e a d r e p t c u r - - e c c ;ţ1 . n e g a t i v ă
d ific u ltă ţi d c e v a lu a re u n s c o r atioit
ite să n i
Iţi m in o
c nm rm m c J O î: m r c < a î i ru n u ,j
ou . i - >„.* • ’u : ' n . ' 00 î . r_.
liU.C c-rCtO m ’Vt r,, m i l o t l a a_T 1.
i l o c ir-uşor « iv n i.iia m d m ^ c c J u . u <-*
u r c ă v i „tot v - f x e n ţa n u m m : i ş m .
u udul Uu £ Uc iîilp _Iio lî o .: C" ;a c ita te a est
t . ~>a u „ • V t.t 'v n ^ '< r j m U U L C o o ~ -n c r e d e r e a s u i t v ă z u t e u i a
ap t tră să tu ri zm pum . " |v~ jj.trmu ^ ?
d«C Ut CHICI 'C.tO d» ‘ U iU liH i -a a.~ ^ a a v u t u r i c o n t a u
«.d *_ *> X V-. •*.*. ».%*. a»J. "
je- *.W ~ N* Jţ » >ate f i r n a i u t i l s ă e v a l u a i
o it'„ D c i m ai a m rană J m „ „ / ^^
M PK
: a c d~ g m
u rii p r o b a b i l a ţi b ă n u i : a- c r : " 11 ÎS „ d u : f - d « s . c u c
>v, _c: ru ^.:ăo u z: s l m „im a t . o m ■c să gest ţ~ ►
- 0 f1 1 ^, 5t
v m u z i c a m i e o t o . >• > j* m r -ÎU( 1 •r - V î 'U i s
• c p v p f C ' a h s r r u ,f o t p e - , c e s e c „ li i m fi S O V i ''r " a „ „
d r o 1* d c t m i - ’j ' a - p r 0j ijitic „ m __ c ' _ -
am •■‘ • ' 1 3 ~~3i*i"r *u ** c u - c >m - - 1 - ! , », - ;i
f . • c - > u„ a „ a 1 i r o f î ati >„7 1 „ » a
•rm a o iie
j r e g u la di
v1' O ^ T
252 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE D ROGURI
C ER C ETĂ R I NOVATOARE
EVALU AR EA Şl TR A TA R EA C L IE N ŢILO R
DIN M IN O R ITĂ ŢILE ETN IC E
E v a lu a re a şi tra ta re a c lie n ţilo r d«n r r î n o itâ ţiie e trrc a p o a te T'i

d e s tu l de cifionâ d e o a re c e d es eo r. p ra c tic ile t,'adiţionale nu
d a u re z u lta te s a tis fă c ă to a re In c ă zu i lor P ro b le m a este că
rra ic m ta tea te ra p iilo r şî tra ta m e n te lo r au #o s t e ’a b c ra fe p e n tru
p o p u la ţiile a lb e d e o rig in e e u ro p e a n ă şi au ‘o s t te s ta te pe
a c e s te a . M ulţi c lie n ţi a p a rţîn în d minontăblo*" e tn ice nu -m o â rtă -
ş e s c c o n c e p ţia d e s p re lu m e a m ajorităţii- odn u rm a re , p ra c tic ile
tra d iţio n a le de te rap*e şt tra ta m e n t p o t s a r j ! se o a ră s e m n if>-
catîv'e sau in te re s a n te în plus, b a rie re le Ungvisuce în g re u n e a ză
e v a lu a re a a d e c v a tă a c lie n ţilo r a p a rţm m d .nm ontât! o r e tn ic e
fa p t ca re ia rîndul său. în g re u n e a z ă d ia g n o s tic a re a şi tra ta re a
e fic ie n tă a r o b ă r e b ' Itu le g a te d e d ro g u ri C e r c e ta te i* au
în c e p u t să în ţe le a g ă a c e s te p ro b le m e şi sâ re a c ţio n e z e la e-e.
în să e la b o ra re a u n o r e v a lu ă ri şi a u n o r m e to d e de tra ta m e n t
noi ro je v e n te s u d a s p e c t c u ltu ra l d e c u rg e U tr-u C <em.
Totuşi e :a o o ra re a j n o ' m e to d e re !e v a r te o^.b a s p e c t coR tual
p en tru tra ta re a ci e n tilo r a p a rţin in d m n o m âtiicm a tm e e e ste
fo a rte im p o z a n ta , d e o a re c e se a n tic ip e a ză că > u-m aT-m 53 da
an- aceste g ;u pân L .o r d e p ă şi numeşte pe a .o i ă<-g c -u m e r ra c .
""ratam em u: a ' ueou< să J d e m m e u de ce c a f od m
v e d e m a c e s te m o d T c â n c e rn o a -sd e o md ca •:-* a r sc-d m a te a
ance rioa c ă i
E L A B O R A R E A U N U I PLAN DE TR A TA M EN T E FIC IE N T 255
256 CONSUM UL Şl D E P E N D E N Ţ A DE D ROGURI
e s t e m a i m u l t decît c o m p e n s a t ă p r i n v a l o a r e a p e c a r e o a r e s p r i j i n u l
so cial p o zitiv p e n tru b in e le c lien tu lu i.
A SPEC TE C O N TRO VER SATE
* C O D E P E N D E N ŢA
Codependeriţa, d efinită în general d re p t o dependenţă em o

ţională de persoana care are o problem ă legată de droguri» a
b en e ficia t de o largă răspîndîre în cultura populară» iar pe
acest subiect au fo st scrise zeci de cărţi de autoajutorare.
U nele au m ers a tît de departe» încît au sugerat că ar fi o
afe cţiu ne cronică şi progresivă şi că persoanele iubite dau
dovadă de neputinţă şi de pierdere a controlului, sub aspectul
ataşamentului de persoanele care au problem e legate de dro
guri. Cu toate acestea» studiile nu au evidenţiat existenţa code-
pendenţet ca afecţiune» fapt ce a determ inat Centrul de Tratament
Hazefden să declare public că nu au desco p erit nici o dovadă
a existenţei unei astfel de afecţiuni» iar în D S M -fV nu există nici o
categorie de diagnostic pentru codependenţă. în pofida absenţei
com plete a stud iilor care să-i d em onstreze existenţa» în cultura
populară persistă conving e rea că ea reprezintă o tulburare
m entală atestată.
in actdas’ sen.' >e îu scn c s, ^ m v ’ncerea ea aşa-ruirpta dar taie

/• ta Jt t/R caune a r i partea ’vt'n.hnio*' tapM:e> m a prurim .tlor este
im portantă pentru reaşu a orientului - dat şi aeeusta este un m r
N‘< uru l tir‘ am m e r p o n a t în cap a >rid , <Jnri:ateu p u n ă d e a m e p a n e
^ e oaruridatâ ^ ' jc c o pm a :, „L ee., la*- pe rar . mi-zareu •aur J o r
E L A B O R A R E A UNUI PLA N DE TRA TA M EN T E FIC IE N T 257
fo'tosmd r e l a ţ i a d r e p t o arm ă p e n t r u a i m p u n e s u p u n e r e a ceea m

îrs e im n â a d e s e a c ă s p r i j i n u l s o c i a l al clientului ii e s t e retra- d a m n . i
f a c e u n l u c r u sau a l t u l . T o t u ş i n u e s t e ne re.ie s ă i se r e t r a g ă s p r i j i n a
social p e n t r u a e v i t a consolidarea com portam entului d e v t i l i / a f e c
d rog urilor M e n ţ i n e r e a u n e i r e i a ţ i i apropiate e s t e mult nun î n m o i -
taîită per.tru c l i e n t , a t u n c i cînd apelează ’a m u i o t dec ii am eninţarea
d e a-1 e v i t a d a c ă n u a p a r e o m o d i f i c a r e a ct-m por-amer. tulul. Deseori,
e v i t a r e a clientului e s t e c o n s e c i n ţ a m i n i m şi a fru.-.A ârii. ian, e v i d e n t
penimi o r i c i n e , i n c l u s i v p e n t r u c l i e n t A b s e n ţ a c o n s o l i d ă r i i com pot -
tam entului d e utilizarea a d r o g u r i l o r n u i m p l i c i t c i o a m e n i n ţ a r e p
ooate fi î n t r e p r i n d ă f ă r ă c a respectiva p e r s o a n a s ă îi s p u n ă m ă c a r
c l i e n t u l u i c a f a c e a c e s t l u c r u , m odific m a u ~şi p u r şi sim p l- modul i u
c a r e in teiacţio n ează c u clientul a t u n c i c î n d acesta c o n s u m ă d r o g u r i
R e l a ţ i a c u f a m i l i a p o a t e fi u t i l i z a t ă în scopui în c u ra jăm s c h i m b ă r i i
d o a r în m ăsura în c a r e această relaţie c h i a r e x i s t ă
E x i s t ă o s e n e u e a s p e c t e i m p o r t a n t e l e g a t e d e A le n ţ i o c c
m e m b r i i tarii îi c l o r l o r c a r e t r e b u i e a v u t e în v e d e r e p e p a r c u r s u l
te ra p ie i d e o a r e c e se p o t tr a n s fo rm a în p r o b le m e d u p ă d n e d z m e u
t r a t a m e atu tui P r i m u l f a a t o r c a r e p o a t e a f e c t ă r e ? a p u c r u m i l a i e g
su ccesu l tra ta m e n tu lu i p r.v e şte e x p rim a re a e m o ţtilo i ue c ă tre m e m
b r i i f a m i l i e i D u p ă c u m v ă a m i r .t i p p r o b a b i l , e m o ţ i i l e n e g a t i v e
e x p r i m a t e d e c ă t r e m e m b r i i f a m i l i e i la a a r e s a c l i e n ţ i l o r pot î m p i t u ic a
p r o g r e s u l r e c u p e r ă r i i . M e m b r i i f a m i l i e i p o t ii n e r v o ş i m u d a suft.ru
d i n c a u z ă c ă a c e s t a consum ă d r o g u r i si m i p o t e x p r i m a a c e s t e
s e n n m e n te in ti- u n m o d in a d e c v a t. A c e ste m a n if e s ta ii e m o ţio n a le
p o t lu a f o r m a u n o r c o m e n t a r i i p a s i v - a g r e s i v e a înv s n m n t o r s a u
c h i a r a a g r e s i v i t ă ţ i ; fa ţă d e p e r s o a n a c a r e a r e p r o b l e m e i c g a u d c
d r o g u r i E s t e p o s i b i l c a m e m b r i i f a m ilie i s ă a i b ă n e v o i e d e c o n s i l i e r e
p r i v i n d e x p r i m a r e a s i n e l u i , p e n t i u a d i m i n u a tA C u r i l e a s o c i a t e c u
e x p r i m a r e a e m o ţ i i l o r n e g a t i v e A c e s t n s c p o a t e b Mabih-: ev a l uî n u in
c a d r u l ş e d i n ţ e l o r d c , e r u p i e i n t e r a c ţ i u n i l e e m o ţ i o n a l e a m e i ţo a r c
d in tre m e m b r u fa m ilie i a c lie n t, p re c u m n e v a lu a re a sen tu n en tM o î
a c t u a l e d e n n n i r a i e m e m b r i l o r f a m i l i e i ţa ţa d e c h e m şi m o d u l m
c a r e sîn t e x p r i m a t e a c e s t e a . C o n s i u e r e u p n v m d e x p r i m a r e a Mnelu»
va fi p r e z e n t a t ă m a t d e t a l i a t în c a p i t o l u l ^
U n a l d o i l e a f a c t o r c a r e p o a t e influenţa r e l a ţ i i l e fam iliale şi
s u c c e s u l p e t e r m e n l u n g e s re p o s i b i l i t a t e a c a u n c l i e n t să s u f e r e d e
d e p r e s i e d u p ă c e îşi s c h i m b ă c o m p o r t a m e n t u l d e u t i l i z a r e a d r o g u r i l o r .
258 C O N SU M U L Şl D E PE N D E N Ţ A D E DRO G URI
Sim ptom ele d e p r e s i v e a i e c l i e n t u l u i p o t fi a s o c i a t e î n m o d d i r e c t c u

e f e c t e l e reataşam entului , d u p ă î n c e t a r e a c o n s u m u l u i d e d r o g u r i , s a u
c u s c h i m b ă r i s a u p i e r d e r i e x is te n ţia le a s o c i a t e c u r e n u n ţ a r e a l a s i t u a ţ i i l e
sa u p rieten ii aso c ia ţi c u c o n s u m u l d e d ro g u ri. C o m p o rta m e n tu l
d e p r e s iv se p o a t e manifesta p r i n l e ta r g ie , in a c tiv ita te , d e z i n t e r e s f a ţ ă d e
v i a ţ ă s a u f a ţă d e f a m i l i e , neim piicarea î n e v e n i m e n t e s o c i a l e s a u
m o d i f i c ă r i a l e o b i c e i u r i l o r d e som n ( n u e s t e d e l o c n e o b i ş n u i t c a la
în c e p u tu l r e c u p e ră rii să a p a r ă p r o b le m e le g a te d e s o m n , n e a so c ia te
to tu şi d e p re s ie i). D in fe ric ire , s p e c ia liş tii în ţe le g a c u m c ă a c e a sta
e ste o p r o b le m ă c o m u n ă , ia r m u lte c e n tr e d e tr a ta m e n t tratează,
d e p r e s i a p r i n i n t e r m e d i u l p s i h o t e r a p i e ! ş i a l farm acoterapiei ( v e z i
c a p ito lu l 5).
î n c e l e d i n u r m ă , u n e o r i d i n a c e l e a ş i m o t i v e pentru c a r e p o a t e
ap ărea d e p re sia , d e z in te re su l sex u al m a n ife sta t d e c ă tre clien t re p re
zin tă a d e s e a u n alt f a c to r p o s t- tr a ta m e n t c a re p o a te a fe c ta re la ţiile de
c u p l u . U n eori, p r o b l e m e l e s e x u a l e a p a r î n a i n t e c a u n c l i e n t să
Î n c e a p ă t r a t a m e n t u l , d a r d e o b i c e i sînt p u s e p e s e a m a c o n s u m u l u i d e
d r o g u r i ( p r o b a b i l p e b u n ă d r e p t a t e ) . T o t u ş i , cînd a c e s t e p r o b l e m e
p e r s i s t ă d u p ă t r a t a m e n t , i a r p e r s o a n a i u b i t ă n u m.ai c o n s u m ă d r o g u r i ,
a tu n c i p a r te n e r u l său tin d e să c o n s id e r e că a c e s t c o m p o r t a m e n t are
m o tiv e p e rso n a le , d eşi d e o b ic e i a c e a s tă in te rp re ta re n u este a d e v ă
ra tă . î n s c h i m b , lip s a d e i n te r e s p o a t e fi a s o c i a t ă c u e f e c te le d e r e c ă d e r e
u l t e r i o a r e r e n u n ţ ă r i i la d r o g u r i şi u n e o r i c u e f e c t e l e s e c u n d a r e ale
m e d ic a m e n te lo r p re sc rise (d e e x e m p lu , a n tid ep resiv ele au un procent
f o a r t e r i d i c a t d e e f e c t e s e c u n d a r e î n d o m e n i u l s e x u a l i t ă ţ i i - d e p ild ă ,
d i m i n u a r e a i n t e r e s u l u i şi a c a p a c i t ă ţ i i d e a a v e a r a p o r t u r i s e x u a l e ) ,
în alte c a z u r i, p r o b le m e le le g a te d e re la ţiile se x u a le p o t su rv en i
d u p ă t e r a p i e U n e o r i , a c e s t e p r o b l e m e s î n t d o a r u n s i m p t o m al unei
p r o b l e m e mai a m p l e , c a r e înseamnă în g e n e r a l c ă p a r te n e r ii a u p r o b le m e
d e com unicare s a u n u p o t r e z o l v a une’e aspecte conflictuale. M u l t e
c u p l u r i d e ac o p e r ă c ă . d u p ă r e z o l v a r e a c e l o r l a l t e p r o b l e m e şt conflicte
d e c o m u n i c a r e , s e x u a l i t a t e a d e v i n e mai f a c i l ă . U n e l e c u p l u r i pot
d o r i s ă c o n t i n u e t e r a p i a şi d u p ă î n c h e i e r e a t r a t a m e n t u l u i , p e n t r u a-şi
îmbunătăţi u l t e r i o r r e l a ţ i a .
D e a s e m e n e a , u n i i d i n t r e c l i e n ţ i i m e i şi-au e x p r i m a t t e m e r i l e
l e g a t e d e p e r f o r m a n ţ e l e s e x u a l e a t u n c i c i n d nu c o n s u m ă d r o g u r i .
U n i i m -a u m ă r t u r i s i t c ă n u m a i a v u s e s e r ă r e l a ţ i i s e x u a l e f ă r ă să fi
c o n s u m a t d r o g u r i d e a t î t d e m u l t t i m p , i n c i t e r a u î n g r i j o r a ţ i în
E L A B O R A R E A U N UI PLA N DE TR A TA M EN T E FIC IE N T
’e g ă t u r i c u a c e s t aspeo* C iţr a m ’-a^ spus c ă c u câu U gun

a v u t « reodata reiatn s e x u a l e -ară sâ h t onsuirur D o g o r i Iu a p e l
eazur, U ifc n p i e v i t ă relam le se cua’e c u r a i ţ e p e n i Jm cauz^ - x e s r
teire" i C t . p l ^ n l e t r e P c î e să ccnsîierTMC>j a r m e * tciuuv: r H i a r .
inşate de c ruiiD*jrtameutui sexual -g r c u r v e e r p \ - t p c .
~-cC/'d- <tcvjaic după tru tirren ! •». - - e n x ~ă x a n . „ e u >
dcnU is c net. o M rnpd at>~-uiic d e sc risa o r e e n v î pt\ clem e
>^f.c’.cTtă pentru a-:>djiLa pe ciier t; o rg :vcă ta a w p a n u , _ c
r d e p ă s . a ^ c o e m g p jc ra r m ip n ,
p a rie re ru ’ I n D e a s tir c r e a , n oor . . . o a N c a s a t e -t? s 'm
c e u ^ a a ce a *râ ’r ipre
C ri dispo u^d: d«ver^s M: uiv„c g a aceea C c.zec za c ■av
re rape ut a t care pcu îi ~*t*i dans ""'t*; ere e
r .a l e .x a a la c-..e udcctată oc c m u.p- ; î,-*
arac - :or de dn -pur. u u ae m edicam ente e
p rc-cn vc. 1n ie o se b ; ce le 'eu ru 'nuv>' m 'c i d n . r n r L-'v.ca*
d e v p m a c e n e ap vi ura. c - a r, m e u m a a- . e : a . o-em ^ m e. u
o-T u e i au e.e e e c t c a J ' u n e
Evaluarea progresului
PD u n le de uatanter : u n t efu „tvu M r îi ajută Jc ~ iC r*f-a şi p

ta rr11, «i . !(>r â m s,rrdă n a ’ p ne t- m •. . e 111 a mom fQl . _•
rr .'gr. s M .ACUlv Ă rtc./u iN periodic planii rile de tratament . D
o h m , e .h t p e ’e de *ratamenr cltum tcC cv., luări in .r c is t Lplj i<jr
>am ăn -Mit A . ar.> p t 't p u .N im M a' recoma:' u i: ;c piîr so
P a L ’ fi ic iUd» Ui t eaerca :n r .-” D : * ' >m. i •' r î !- acord;EitC sîn
TU 'I m ie ai fişa cj lentuhu v 11- . ._ r- T■r 1 î Li - ' |aj*js al*
m a - ac v iln . •a. e e 'tu i e •u i u n - 1e tJicia u n , vir ţ^clo
.•■un -a ţl IO i w dîU-_. :< s p a j ' c a m _ ■ r oereseli _ ' -P' t* -
D ' > r -o ; n n ; ‘•no*'' a _ u t . t
N 't u 1 _ 'L r . a re - J P •r j i a P l r
IN FO R M A ŢII U TILE PEN TR U C L IE N T
A V A N T A J E L E IM P L IC Ă R II F A M IL IE I
Ş i P R IE T E N IL O R
V e m b r.i famsiiei şi p rie te n i1 , se p o t îru re o a ae ce este im p o rtan t

sâ p a rtic ip e ia te ra p ie sau ia tra ta m e n t, La urm a urm ei, se pare
câ problem a a fost din to td e a u n a consum ul de droguri al clientului.
Totuşi, tra ta m e n tu l le o *eră m e m b rilo r fa m ilie i şi p rie te n ilo r
a p ro p ia ţi ş a n sa unica de a în v ă ţa m ai m u lte d e sp re m odul în
ca re ş i-a r p u te a a ju ta în m od e fic ie n t p e rs o a n a iu b ită . Vă
am intiţi toate m om entele în care v-aţi dorit ca respectiva persoană
sâ nu mas c o n s u m e d ro g u ri? A c u m ea se a flă sub tra ta m e n t,
d a r nu va fi un p ro c e s u ş o r p e n tru n im e n i d in tre cei im p lica ţi A r
fi bine să vă im p lic a ţi cu p lă c e re în p ro ce su l de tra ta m e n t,
d e o a re ce s tu d iile a ra ta câ p a rtic ip a re a d u m n e a vo a stră sporeşte
şa n s e le de s u c c e s a le p rie te n u îu i/p n e te n e ;
în parte, p artic ip a rea la tra ta m e n t o re su p u n e să în vă ţa ? d e sp re
p ro b le m e le le ga te de d ro g u ri şi tra ta re a lo r D upă tra ta m e n t
se im p u n e sâ fiţi o su rs ă de sprijin pentru c lie n t aşa cum aţi
fo s t d in to td e a u n a T e ra p ia sau tra ta m e n tu l vâ pot în v ă ţa m o d a
lită ţi noi pnn ca re să vâ a ră ta ţi s p rijin u l, ia care p ro b a b il mc-,
d u m n e a v o a s tră , moi p e rs o a n a la c a re ţin e ţi nu v-aţi gsnd.t mai
în a m te V eţi a fla m e to d e noi d e a vâ în c u ra ja şi de a sp rijin i
e f o rîu n le de re c u p e ra re aie persoane» 'a ca re ţin e ţi,
De ase m e n e a , tratam en tul şi te ra p ia vă vo r ajuta sâ vâ clarificaţi
p ro p riile s e n tim e n te fa ţă ae p e rs o a n a >ubftâ şi con su m ui ei de
d ro g u ri, ia r te ra p ia vâ va p re g ă ti să vâ e x p n m a fl s e n tim e n te le
re s p e c tiv e sau sâ le facefl fa tă In tr-u n m od s ă n ă to s atst pentru
d u m n e a vo a stră c it şi pentru p e rs o a n a la care ţineţi R eflectarea
asu p ra p ro p riilo r g lo d u ri şi s e n tim e n te vă va ajuta sâ d e cid e ţi
cum sâ vâ îm b u n ă tă ţiţi re!aţ»a sau p o a te c h ia r cum sâ vă
s c h im b a ţi în p.r.e M o m e n te le ae c a z ă c o n s titu ie oportunităţi
m a.o re ae d e z v o lta re p e rs o n a lă , iar terao<a vâ p o a te ajuta în
aceasta p-<v:- tă im p lic a re a d u m n e a v o a s tră m te ra p ia persoane»
ia ca re ţin e ţi nu în s e a m n ă că aveţi m ea p ro b lem a - d a r vâ
p u te ţi da s e a m a pe p a rc u rs câ p a rt.c ip a re a ia terap.e co a te ?>
la fe ! de e lib e ra to a re şi p e n tru d u m n e a v o a s tră şi p e ntru p e r
so a n a u b .îâ M.u'ie ru d e şi p rie te n i pe ca re î> c u n o s c care au
p a rtic ip a t »a p ro c e s u l te ra p e u tic p e n tru câ o p e r s o a n a pe care
o iubeau sau prietena lo r au u rm a t tra ta m e n tu l pentru o problem ă
legată de drog un nm-au sp u s că au s im ţit că e xp e rie n ţa aceasta
i-a îm b o g ă ţit sufleteşte. Sper sâ aveţi o e xpenenţă asem ănătoare.
E L A B O R A R E A UNUI PLA N D E TRA TA M ENT E FIC IE N T 261
u O iu T A or . F, 3 . r r' - i » v" •
o oui a \f k < a « c r a p e „îi o „ r e r m -m i 7> ' 1
■ mu - ir-t - t J im tul î;i c e c u . s - d u a s > r» \ j - •M , ‘ >-
«IR -f umană v i p e r a l a t m r o _ u r c >* * ^ ^.ă ..
-er 1~ J . e i ’ -iP >> re>iin c> v- c - “" r m \| u au ) v t .* - - "•<
se a s ^ „ _ a* a r’ ie 'CumdMC'diiT a v J i c p _ >mp m m m , ... d -a
pe p d e ( i c " ă M;em>u r, a -.3 m m t w iu â r : c E '
g r e m i u . N j .v .r . a c e l e a b i m â c i t c M i r c a - * *r> v- d e , 3 o - **
m e d a al A s t b d e u m i t m N m e t i o i a z ă J v r o i i p u t p c k r , f
M o m A Pw ^ a r c ^ r 'U> a c e s t r u e s a m ă î _ u i „ i c s a b a»"V r v-^j p
să v C !i u t m m ăce şe le whe~A.J^ , ~ "„ r ance „a -
neê-ută o a t e p p c s p o r i t ă Ir aceste M d r m i c te e iin a ^ u rccm c m
cniv.n> o r i d e a a m e b m e n ţ a e iicm tu 'u : csiau ,ncii wăsiw n r p o * m F c*
e le să d t p o / i t i v c , r e v o m a s i g u r a c a ^ o t c e u d e n e c e s a r e oc p a o u r m
tratamentului s r t la m dem îna c L e n o u : s* că ^ r o o k ^ c w irumţAM* c
por ti rezolvate Dm ev p e n e m ă , am _e'-•om a» v 3 m est-, ... r m
s t T . r j i u i i e p p » - : oe parcursa1 te mp 2 . m oH em a o, _ m * . «. ,
so’uţr sat s l avem aşteptări pi ea rea*- ..e >a ei b od m a m
P e F u r t te p c e r s e ă m ’-a aibă -.lacu ,
E- . a l u a r r e m o d i f i c ă r i l o r M m p r o m e l * A . j o - t u T U j <.0 . p u 1
j n k pe 1 d* »c e n u n ţ a r e a p r o g r e s u lu i su b a^p cerni d u r u a Sr.. a r u c T ' i
sau d e p r e s ie i Tera p eu tu l s a u c o p s i h e r u 1 r o a C v t’ Siza d a t e 'e a m a m ’ * _
am-tm A n i A s u m ă d e s p r e p r o g r e s a i c . e . i L i o ah _ ^ L r.’ •<. •
p e ite p u u e la d i s p v u i a u h e n t d ’ u, i e » , ae r io rm u in daea o
Iu l **u est» î t i v d u 'd î u 1 s ă u T ) tu ^ i e * . u u u v a e u C d- A
wbentul ji i " \ e d t re a a b o r d ă r i j a b s u r d e 1 p u c o ^ L i p e j e - u : a 1 3-
s g a p e • c- ? : n d e r e v - i , i
P e u u u 1 ev al m jg tts u i m p r t .:„a ^ >ml >k :vL * ■<_ ^
an c u l t : u n, ^ e Pe a ' i d o u a t_ 1 C U ' * si ' m , <e v e . , . , j r f • ti . ,■
>j l " t c 'u
e r ml i ic u. M e lc v A n u i„ tră it î n s itu a ţii de m ed iu c a re
k-3U f*r-P ■ ' <ie'» m ' CA >i e . e -"’ . 1 p riv ii"e la c o m p o rta m e iritul lo r
NdU t’U C- |T T ! d„ ' r esaie. ŢTyiL»!*=* r\_*’m,trA^ r%t*/a1*>lemele
J ic n i 1 u j s t 0 a , • ci>ov, „ u m od d « ^V v v
arter-omA , vCJ,' i A . v. t , „u :u vita la coir »n ‘ m vat faţă

de Lv. i i';i l L e J „JNi^. Z * <_£<_ TCîH Sii ^ ^ ^ «ta le de
sp e e o lo n e s te să p e r p e tu ă m a c e s t p a tte rn al feedbackului incon-
S€v\ 1 >3 i .. c x v.. pi u * p . <im p o rt am entul clienţilor 'v>,' -
Evdlu. tdu- 1 ^ lu g c v a ' o u ’Ou rege la t, nu ^ n i i e Zd u. nem la
262 C O NSUM UL Şl D E P E N D E N Ţ A D E DROGURI
dispoziţie feedbackul necesar pen tru a-şi schim ba comportamentul,

ci îi oferim şi un m odel de onestitate, consecvenţă şi predictabilitate
in interacţiunile sociale
Documentarea p rogresului este de asem enea ‘importantă pentru a
stabu; când se va Încheia terapia sat. tratamentul Majoritatea tera
peut» lor vor documenteze diagnosticul şi prognoza în momentul
externării clientului. Fără o documentaţie a evoluţiei parcursului
tratamentului, stabilirea şi, desigur, justificarea diagnosticelor sau
prognozelor ia încheierea tratam entului este dific'lâ. U nele com
păru de asigurări nu au o atitudine favor ab 13 cu privire la evaluările
de final de tratam ent care nu sînt justificate prin intermediul evaluări
lor documentate ale progreselor înregistrate pe parcursul matamen-
rjîui . acest fa pi poate pune în pericol rambursarea costurilor de
către a tieia parte implicată. în plus, unii clienţi pot avea nevoie de
un sumar al tratam entului pentru a-şi relua serviciul sau pentru a-1
pune ia dispoziţia tribunalului care le-a recom andai u a ra m e n tu l;
Jin nom evaluările progresului de-a lungul tratamentului \-or veni în
sp*ujinul afirm aţiilor dum neavoastră din acest tip de u a u r
Unele liste de problem e dir. plănui de tratam ent sînt redactate
astfel incit progresul sub aspectul unor ttemi iiidn iduab poate ft
documenta- chiar în planul de tratam ent (pentru un evt-mp'u revedeţi
figura 4.2) Aceste docum ente sînt prevăzute cu spaţii pentru notite
legate de evaluările regulate ale progresului clien ţilo r. precum si
spaţi. pentru note despre recom andările privnid m odificarea planu-
rdnr de tratam ent, pentru a veni în m tim pinarea nevoilor clienţilor.
Spaţiile din planul de tratam em destinate notiţe lor ii oferă tera
peutului o m odalitate structurală ae docum entare a p ro g ie su iui şi de
a include corecturi p t parcursul tratam entul in. alături cu planul de
tratam ent original, pentru a avea aceste resurse A un ioc. m fişa
clientului Notiţele regulate despre progresul clientului poi fi utilizate
neutru a v.jinem na mai m ulte deuiiiu dacă spaţiul nu perna te inserarea
acestora chiar in planei de -ratam ent Dacă se foloseşte ur plan de
tratam ent in curs de redactare, terapeutul sau c '-" s ilk m l poate pune
ia dispoziţia clienţilor, m m o c regulat, copii ?âc p lan u rilo r de
tratam ent muici fen te , iar apoi ie pot aere chenuim să ş. dea acordul
3-i.pru lor prind -o jem râC ară D m nou, avantajul sem nări. de către
c iern a m odm că: dor este că n u n i m e umoresm că p a ’-i'ctpă într-o
c.nuni un minimă ,a revizuirea pîauuim de tratam ent ş‘ im arată dedi
carea Un olar: de tratam ent sem nat am de D iem , eh ş: oe xrapeut
E L A B O R A R E A UN UI P L » ' TRA TA M EN T E FIC IE N T 263
poate avea rolul unui contract de lucru In colaborare în vederea

atingerii obiectivelor clientului,
în cele d in u rm ă. planul de tratam ent trebuie elaborat ţinând cont
şi de îngrijirile acordate după tratam ent şi trebuie să includă strategii
de prevenire a recidivelor (vezi capitolul 7n precum şi strategi?
com portam entale pe care clientul vrea să le utilizeze pentru a-şi
m enţine schim bările şi după încheierea tratam entului. Aceste planuri
de m enţinere a sch im b ărilo r pot deveni un contract pentru un plan
de recuperare pe term en lung, elaborat tot în colaborare M ultor
specialişti le place să lucreze pe parcursul tratam entului la elaborarea
unui plan p o st-tratam en t, pe care ii perfecţio n ează in limp Planul
respectiv poate consta iniţial din tr-u n acord elem entar legat de ceea
ce intenţionează să facă un client aflat în tratam ent, pentru a evita
problem ele legate de d ro g u ri, iar apoi. în tim p. va deveni un docu
m ent p riv ito r la activităţile de după încheierea tratam entului în
general, plănui constă în planificarea tim pului p etrecut de client in
afara terapiei şi include activităţi care pronume uză dezvoltarea p erso
nală şi sprijină m odificarea co m p o rtam en iu iu i. m inim alîzind şansele
consum ului de droguri.
U n e o r i sîr.t f o lo s it e p la n ific ă r i ale tim p u lu i p e n tr u a-1 a ju ta pe
c lie n t s ă - s i s t r u c t u r e z e s ă p tâ m m a in tu ru l a c o ^ r a c t iv it â t i c a r e
în c u r a je a z ă p r o g r e s a i în v e d e r e a a tin g e r ii v t o p r r t l >r tr a ta m e n tu lu i
F ig u r a t 3 J u s t r e a z ă c u m p o a te a ră ta o n A m m a r e a tim p u lu i D u p ă
c u m v e d e ţ i. s e a m ă n ă uj un c a le n d a r să p tâ m n a i o m c u o a g e n d ă pe
c a m m u lţi o fo lo s e s c la s e r v ic iu . O h m e tr -m e>te sm u ci u ra rea tim p u iu i
în a ş a fe l în c n să >e e v it e o c a z i i le d e a re lu a c o m p o r ta m e n tu l a n te r io r
de u t iliz a r e a d r o g u r i lo r S e c r e t u l este ca rm p A M n e structura?
a lt f e l în e ît c li e o m i să fie p r o te ja t. d a r r-u c .v 'e .;a a : T r e b u ie g ă s it an
e c h ilib r u in tr e s tr u c tu r ă si s u p r a s o lic it a r e n e u tru a p r e v e n i o b o s e a m
şi fr u s tr a r e a . ->are - d u p ă c u m a m m u. m e n ţio n a 5. o u n c m -a e p o te n ţia li
fa c to r i d e r is c p e n tr u u t iliz a r e a d r o g u r i» o bhonao o Niprul că
p r o g r a m e ; d?n â g z r a £ 3 m c m d e d it r e b ilr e u - ~m urm r a z 5 r e m e ta
rea p r o g r a m e d u , p r e c u m m â C iîv it ă ţ m j ' c ' T i o r p c t a r e V p o u e
efectua clientul in tr -o s itu a ţie d e u rg en ta
ra te u o reprezm tă structm ure:; mie'"' Tefez oe titr p in cum
ci ier-ml este supus te iu l ruai ir,an riSv'Jr! de i m u n n m g , ; : ,
Puteţi tde* tifle a iceste in ter-ale :u mmm d mm n c r . d --r . urnim i i
ciierî in cadrul evaluărilor n a ite rr u rn o r de concern şi u: ana^zeA
funcţionale ale consum ului de dôgur’ *, ubzaţi aceste informaţi?
264 U j X S c MLL $1 DLFDNDLNTA DE DRCX-L F <
pentru a stabili perioadele de risc m axim de consum sau abuz de

droguri, în unele cazuri, patternuî poate consta în consum ul de
droguri în pauze sau în pauza de p rînz, la serv iciu ; alteo ri. după
serviciu, în funcţie de patternui clientului, trebuie să structuraţi acel
interval de risc m axim , apelm c ia activităţi care să îngreuneze
consum ul de droguri Pianul pentru activităţile structurate este notat
pe orar, âre poate fi şi el sem nat de către client tun exem plar pentru
client şi un exem plar pen tru fişa clientuluii şi folosit drept contract
de incepere a recuperării, cind clientul se află încă în tratam ent
Z iu a s ă p tă m în iî;
Ora: Activitatea 'C u m v e ţi ajunge în lo c u i D e ce a c e a s tă activitate

p la n ific a tă unde se desfăşoară e s te importantă pentru
activitatea? dumneavoastră?
6 am
7 am
8 am
9 am
10 am
1 1 am
12 pm
1 pm
2 pm
3 pm
4 pm
5 pm
6 pm
7 pm
8 pm
9 pm
j 10 om L _ _ Ij
A c t iv it ă ţi p e c a r e le p o t fa c e d a c ă sînt p l i c t i s i i s a u stresat şi care m ă v o r a ju ta
s ă m ă s im t m a i b in e
F i g u r a 4 .3 . E x e m p lu d e p r o g r a m p e n tr u str u c tu ra re a timpului clien tu lu i
Timpul poate fi stru ctu rat in m oduri foarte creative. în c a z u l

unor persoane puteţi include şedinţe de grup, de autoajutorare, în
vederea recuperării, dacă se simt bme în astfel de grupuri. Planificarea
E L A B O R A R E A U N U I PLA N DE TRA T A M E N T E FIC IE N T 265
tim pului poate im plica activităţi recreative interesante şi procr

eatoare, neasociate cu consum ul anterio r de d ro g u ri, eventual ş„
activităţi fam iliale. In cazul altora, puteţi sugera frecventarea unor
cursuri. Scopul este întocm irea urnii plan săpîâmînal pentru a Mmctma
timpul clientului, astfel în o t acesta să n i fie plictisit sau tentat
Acest plan se va transform a treptat intr-un p lan posi-iratar.uern.
care va fi adaptat In m od regulat Trebuie sâ evaluau periodic
eficienţa acestui p ian sub aspectul structurării timpului clientului în
cadrai evaluării, clientul vă va preciza activităţile pe care Ie considera
interesante sau atractive, cele care nu i! atrag sau care nu îl ajuta sâ
atingă obiectivele tratamentului, dar şi d a ra planul este prea am biţios
sau insuficient de am biţios. Terapeutul sau consilierul va reflecta
asupra acestor rapoarte, după care poate sugera adaptări ale pianului,
pe baza recom andărilor. A poi, terapeutul şi clientul discută şi nego
ciază potenţialele schim bări ale contractului şi reconfirm ă acordul
cu privire la contract, sem nînd docum entul revizuit, după care sin:
făcute din nou copii ale acestuia.
In cele din urm ă, în tim p, contractul va necesita mai puţine
adaptări, iar clientul va începe să transform e pianul intr-un obicei
La sfirşku) tratam entului, va fi elaborat m tr-o m an ieră asem ănătoare
un nou contract de recuperare după tratam ent \planul post-tratam em ;
Totuşi, deoarece planul a fost elaborai la începutul tratam entului şi
a fost adaptat pe parcursul acestuia, contractai de recuperare post- tra
tament nu va consta în ceva nou ce trebuie învăţat şi exersat. în
m om entul in care clientul intră intr-o nouă etapă a m odificării
comportamentului, fără a mai beneficia de sprijinul tratam entului
Clientul aplică de ceva vrem e planul respectiv, care a fost tentai Şi
adaptat in tim p, pen tru a-i satisface necesităţile. La finalul tratam en
tului pot fi făcute cîteva corectări, dar planul de recuperare post-trata
meni va fi foarte p u ţin diferit de ceea ce a făcut clientul pe parcursul
tratam entului Acest proces trebuie să reducă ia m inim um stresul
clientului legat de încheierea tratamentului L n aspect im portant
legat de planul post-tratamem, ca şi in cazul planului de tratam ent
este faptul că trebuie să fie destul de uşor de ram at, astfel incit
clientul să-l poată respecta.
266 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N T A DE DROGURI
C oncluzii
U n p la n d e t r a t a m e n t b i n e s t r u c t u r a t e s te e l a b o r a t p e n t r u a o f e r i
m a x im u m d e a v a n ta je p r i n i n t e r m e d i u l u n o r in te r v e n ţii m in im e . Vă
d a ţi s e a m a c ă a ţ i e l a b o r a t u n p l a n d e t r a t a m e n t b in e p u s la p u n c t
d e o a r e c e v ă u ş u r e a z ă m u n c a ş i p u t e ţ i o b s e r v a r e u ş i t e l e c li e n t u l u i p e
p a r c u r s u l t r a t a m e n t u l u i . U n p l a n d e t r a t a m e n t b in e întocmit c o n s t i
tu ie şi u n r e p e r p e n t r u a a l e g e m o d e l u l d e tr a t a m e n t ş i s tr a te g iile
c e le m a i a d e c v a te p e c a r e s ă le u t i l i z a ţ i î n te ra p ie » d a r ş i p e n t r u a
u t iliz a o p t i m in te r v a l u l ş e d i n ţ e l o r . F o l o s i r e a u n e i p a le te a m p le d e
in s tr u m e n t e d e e v a lu a r e v ă a ju tă s ă s t a b i l i ţ i c e a n u m e s ă a v e ţi în
v e d e r e In p l a n şi c u m s ă g e s t i o n a ţ i c h e s t i u n i l e r e s p e c tiv e . I n s t r u m e n
te le d e e v a lu a r e a u l i m i t e l e lor» dar» d a c ă le u tiliz a ţi c o re c t» v ă p o t
o f e r i multe informaţii d e s p r e c l i e n t u l d u m n e a v o a s tr ă . Ş i membrii
f a m ilie i p o t c o n s t i t u i s u r s e e x c e l e n t e d e in f o r m a ţii d e s p r e c l i e n t şi»
d a c ă îl s p rijin ă » p o t d e v e n i a l i a ţ i f o a r t e v a lo r o ş i în p r o c e s u l d e
tr a ta m e n t . î n c e l e d i n u rm ă » u n p l a n d e tratament b in e e la b o r a t
c o n d u c e la u n p l a n post-tratament b i n e e l a b o r a t . D a c ă v e ţi in v e s ti
tim p u l n e c e s a r p e n t r u a lc ă tu ir e a u n u i p l a n d e t r a ta m e n t b in e s tr u c tu r a t,
v e ţi a v e a d e c î ş t i g a t a t î t d u m n e a v o a s tr ă » c î t şi c lie n tu l.
Termeni-cheie
A f e c t . S ta r e d e d i s p o z i ţ i e ş i e m o ţ i e v i z i b i l e .
A n a l i z a c o m p o r t a m e n t e l o r I n lan ţ. E v a l u a r e a m o d u lu i în c a r e u n
c o m p o r t a m e n t g e n e r e a z ă a l t c o m p o r t a m e n t şi a ş a m a i d e p a r te .
A nalizele f u n c ţ i e i . S t a b i l i r e a s c o p u r i l o r c o m p o r t a m e n t u l u i în c o n
te x te s p e c if ic e .
C od epend en ţă . I d e e a lipsită de fundament ş tiin ţif ic conform c ă r e ia
membrii unei familii d e v in dependenţi de p r o b le m e le persoanei
apropiate care consumă a lc o o l.
Evaluare n eu rop sih o lo g ică . Evaluarea funcţiilor şi problemelor
cognitive.
Facilitarea consum ului. Ideea că membrii f a m ilie i, fără să vrea,
pot să-i înlesnească clientului consumul de droguri, deoarece îl
protejează, ajutîndu-1 în diverse moduri.
E L A B O R A R E A U N U I PLA N DE TR A TA M EN T E FIC IE N T 267
I n t e r v iu in trod u ctiv . D e o b i c e i , p r im ui in te r v i a a m p lu e f e t im c ne
te r a p e u t c u c l i e n t u l .
I s t o r i c p s i h o s o c i a l , E v a lu a r e b i o g r a f i c ă s is t e m a t ic a ,
î n g r i j i r e a d e d u p ă Î n c h e i e r e a t r a t a m e n t u l u i . O fe r m ă de ira ta m em
c a r e u r m e a z ă c u p ă te r a p ia în a m b u la to r iu s.tu su b fo r m a in te r
n ă r ii, m a: pupii: in t e n s iv ă D e oH Ath s c p u n e a c c e n t p e p r e v e n ir e a
re c id iv e lo r.
P a s iv - a g r e s iv . D e o b i c e i , u n c o m p o r t a m e n t a s c u n s , d e e x e m p lu
b îr f a , e x p r i m a r e a n e m u lţ u m ir ilo r s a u î n v in o v ă ţir e a a lto r a .
P la n d e tr a ta m e n t. D o c u m e n t e l a b o r a t p e n tr u a g h id a p r o g r e s u l
t r a t a m e n t u lu i.
P ^ e ju d e t a t â c u l t u r a l ă C o n c e p ţ ia că i n - t iu m e rite le a e e v a lu a r e su n
m a r c a t e d e p r e ju d e c ă ţ i t : m o d e e v o m sat. i m p A m . d in u c u
vu b e r ilo r c u lt u r a le şi a lim b ii in c u r e ? io t e la b o r a te
V a l i d a t e m p i r i c . D o v e d ’ t şl testa t p r in : n e -o d e ş t iin ţ ific e
î n p r i m u l r î n d , v ă r e c o m a n d o c a r t e i n titu la tă A sse ssm en t o f A ddicîive

B e h a v i o r s , e d i t a t ă d e D e n n i s D o n o v a n şi A la n M a r l a t t ( N e w Y o rk ,
G u iîf o r d P r e s s , 1 9 8 8 ) . E s te o lu c r a r e f o a r t e a m p lă d e s p r e e v a lu a r e a
p r o b l e m e l o r le g a t e d e d r o g u r i . î n 2 0 0 5 a a p ă r a t a d o u a e d iţie ,
r e v iz u i t ă .
In a l d o i l e a r î n d . v ă r e c o m a n d m a n u a lu l e d ita t d e N a tio n a l I n s titu te
o n D r u g A b u s e , c u d t l u l A sse ssin g D r u g A buse A m o n g A d o l e s c e n t ă
a n d Adults : S ta n d a rd ize d Instrum ents ( R o e k v ilie , M a r v la n d : N ID A .
1 9 9 4 j. A c e s t m a n u a l p o a t e fi o b ţ i n u t c u u ş u r i n ţ ă d e la in s titu tu l
r e s p e c t i v şi. c u p r i n d e o m a r e v a r ie ta te d e i n s t r u m e n t e d e e v a lu a r e a
f a c t o r i l o r p s i h o l o g i c i a n t i c i p a t o r i ai c o n s u m u l u i d e d r o g u r i , atic
p e n t r u a d u l ţ i , c ît şi p e n t r u a d o le s c e n ţi.
în a! tr e ile a r în d , v ă r e c o m a n d d o u ă m a n u a le p u b lic a te d e S u b s ta n c e
A b u s e a n d M e n ta l H e a lth S e r v ic e s A d m in i s r r a tio n . P r u n u l se n u m e ş te
S c r e e n in g and A ssessm ent o f A lc o h o T and O th e r D r u g - A b u s in g
A d o le s c e n t ă (R
o e k v ilie , M a r y i a n d , S A M H S A , 1 9 9 3 ; A c e s ta p o a te
fi o b ţ i n u t d e !a s e d i u l i n s t i t u ţ i e i şi v i z e a z ă în d e o s e b i e v a lu a r e a
p r o b l e m e l o r le g a t e d e d r o g u r i ia t in e r i. - 3 ..alea a r e ticlui A i c o h o l
and O th t- D - S c r e e n i n g o f H o s p n a l i z e d T r a u m a P a t i e n i s (R o c k vil ie,
Maryland, S Â M H S A , 1 9 9 5 ) , A c e s t m a n u a l este u til d e o a r e c e vă

p u n e la dispoziţie m o d a l i t ă ţ i d e e v a lu a r e a a b u z u lu i d e d r o g u r i la
p a c ie n ţ i i s p i t a l i z a ţ i d i n c a u z a a c c i d e n t e l o r tr a u m a tic e .
ADEVĂRAT SAU FALS?
RĂ SPU N SU RILE LA ÎNTREBĂRI
1, A d e v ă ra t; 2 . A d e v ă r a t; 3. F a ls ; 4 . A d e v ă ra t; 5 . F a ls ;
6. A d e v ă r a t ; 7 , A d e v ă r a t.
Capitoiu* 5
in stru m e n te de recuperare,
p ro gra m e şi teorii
D u p ă c e v e ţ i c it i a c e s t c a p it o l , v e ţ i p u t e a r ă s p u n d e la u r m ă
t o a r e le î n t r e b ă r i:
1 . N altrexona e s t e f o l o s i t ă p e n t r u a-i f a c e p e o a m e n i s ă s e
s im t ă r â u a t u n c i cînd f o lo s e s c d r o g u r i A d e v ă r a t s a u fals?
2 in s o m n ia în r î n d u r ile c o n s u m a to r ilo r p r o a s p ă t r e c u p e r a ţi
p o a t e fi t r a t a t ă n u m a i c u m e d ic a m e n t e A d e v ă r a t s a u f a l s 7
3 C o m p o r t a m e n t u l g u v e r n a t d e r e g u li a r p u t e a s ă - i determ ine
pe ciienţi s â î n c e r c e s e n t im e n t e d e v in o v ă ţ i e s a u • 'a n c h iu n ă -
A d e v ă r a t s a u f a ls ?
4 Abilităţile d e t o l e r a r e a d i s c o n f o r t u l u i î n s o ţ e s c î n t o t d e a u n a
e x p u n e r e a la stimuli a c t iv a t o r i A d e v ă r a t s a u fais?
5- G r u p u r i l e . terapiei în 1 2 p a ş i" a u fost d e z v o l t a t e p e n t r u
prima d a t a în c a d r u l filosobei modelului medscaHzat centru
t r a t a r e a c o n s u m u lu i d e d r o g u r i A d e v ă ra t s a u f a is °
6 C e a m a i e f ic ie n t ă m e t o d a d e t r a t a r e a t u lo u r ă n io r a n x m a s e
c o n s t a ’m u t il iz a r e a m e d ic a m e n te lo r’ a n x s o f u c e A d e v ă ra t
s a u fa is 7
7 C e n t r e l e d e t r a t a m e n t d in corn unită? se e t e r n e nrvnontare
u f î i z e a z ă a d e s e a m o d e l e t e r a p e u t i c e d ^ e n t e d e c e le a m
c o r r . J O ît â t n e s u b u r b a n e A d e v ă r a t s a u ’a - s ^
R ă s p u n s u r i l e s e g ă s e s c la p a g in a 3 4 4 ,
Tratarea problemelor legate de droguri necesita numeroase abilităţi,

în general, dependenţa de droguri este însoţită şi de alte probleme,
crescînd astfel com plexitatea tratării ei. Un terapeut sau un consilier
270 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A D E DRO G URI
care tratează dependenţa de d ro g u ri trebuie să aibă la îndemînă

muite instrum ente p en tru a-i p u tea ajuta pe clienţi să-şi atingă
obiectivele terapeutice sau de tratam ent. C apitolul de faţă va analiza
aceste instrum ente terapeutice, p recu m şi m odelele teoretice care
susţin utilizarea lor. In plus, voi fi discutate şi alte tratam ente validate
em piric care au m ai fost propuse pentru alte afecţiuni psihologice.
Instrumentele terapeutice vor fi prezentate în secţiunile urm ătoare
in contextul m odelului btopsihosocial.
Instrum ente pentru stim ularea schim băm

şi prom ovarea angajam entului fsţâ de terapie
în capucini1* 1 s-aa făcut muite p ropuneri în mgătur\ modul în

care paiem stim ula schimbarea, aşa mei: nu ie m m m . rene ta şi
aiui Strategiile propuse o e n tii moţi area une: per mane dc u căuta
t, j o . ruucttonea/ă hirte ş. m cazul vCior aflau Ueu m irmamem \ u
uitaţi chiar aacă o persoană a căutat deja ajuum ae duatc au
este în mod necesar r oţărîrâ să se schimbe sau cuie' pe dc -a-nuegul
motivam să vă urmeze Măturile I” tim pul terapiei S-ar putea îndmpia
de multv, ori ca în timpul terapiei să fiţi obligat s? m sh/aţi uaategii
mciivaţionaie pentru a incuraia acordul pacientului ap5» de un anumit
cum a* act turui propus de dum neavoastră sau chiar Luă d r ducerea la
bun s Trşiî a planului terapentic M etodele dc sim u late a uorntei de
m-imbure, cum ar fi utilizarea .n e rv u rilo r motiva-tonale, şi de
îcsidrc «>i promovare a angaiamtntu*ui fata de scnimtuitc - cu c\em plu.
U h n u iie de g eru l .avocatul utavoiuiah' sau , pic» o» eu •» ^>ă* ■„uşa
m m-ă" - ar i a tea t uoduatt de-a i d n g M terap.ei o c r e u a - i ajuta pe
v f e na sa u-rr.eze o <anum e ae uatam er: Pe urnă uêas.a. autorr.o-
m . r / a ' u comportamente ]•>■ u c v e r x a mai pe - mg u u r. moare m
a c e cum to i' reaii/aiă m i t îcm .tţcie . . : a ; c m -, .o p L a m 'âri
ol ovaţia i m .rcMcrea c nstim rmă *u ou meu*' o . -m •< rxm cirale
şi a consecinţelor acestora.
1. Tehnici de persuasiune. Prima constă în a face o solicitare m inora la

început, p en tru ca mai tîrziu să obţii m ai m ult, iar a doua - în a solicita
iniţial o acţiune cu un cost mai m are, pentru a accepta în final o acţiune
cu cost m ai m ic, vizată de ia început (n.tr..).
IN S T R U M E N T E D E R E C U P E R A R E , PR O G R A M E ŞI TEORII 271
în fine, schem a terapeutică ar putea fi folosită pentru a-i impulsiona

pe clienţi să-şi atingă obiectivele personale legate de terapie sau
tratam ent R eam intiţi-i clientului ce anume vrea el de la tratam ent,
pentru a-i reînsufleţi angajamentul faţă de planul terapeutic Totuşi, nu
faceţi asta intr-o manieră invazivă şi m oralizatoare, pentru a nu risû
sâ obţineţi un răspuns defensiv din partea lui în treb ări sim ple - de
exem plu, ..Care sînt m otivele dum neavoastră pentru a continua
tratam entul ? ” sau „C e anum e vă doriţi de îa terapie ° - ar putea T
suficiente pentru a-i ream inti clientului m otivele pentru care s-a
angajat pe acest d ram ,
Instrum ente de tratare a aspectelor

biologice/psihologice specifice consum ului
şi d ep en d en ţei de droguri
D ependenţa de droguri poate supune n nume chinuri organism ul

uman. astfel Incit terapeuţii şi consilierii trebuie să fie conştienţi de
m odul în care pot fi tratate efectele fizice ale utilizării drogurilor
După cum am recom andat în capitolul 1, chenţu cu problem e legate
de droguri ar trebui, dacă se poate, sâ f e exam inaţi de către un
m edic, ca p arte a î n g r i j i r i l o r regalate m e td 'n .e tratamentului De
vreme ce consum ul de droguri poate u:ecTa negauv regim ul clientului,
ar putea fi de asem enea im portant ca pacientul să fie îndreptai câtrc
ur. n uriţionist care poate stabil; ducă există vreo deficienţă arraetu
tară poate stabili un regim a lim e n ta r pentru a-i ajuta pe client în
procesul de reînsănătoşire
După cum am practza/ în capitolul 2. de.oxifierea ar putea im pura
folosirea anum itor m edicaţii pentru prt" e rire a disconfortul ui sever
sa . cmar a unor posibile efecte secundam k e.v e de simptome e care
însoţesc abstinenţa Aceste medicament.; pm varia de la tranchio
zante i adesea benzodiazepire i şi anodeorrarae !a anticonvulsive şi anh~
hipertensive. astfel că practicile medicale de deroxifiere su r depinde dc
drogul sau drogurile de cam s-a abuzat, ce sem nele vitale ale chemului
şi dt alte sim ptorae, de riscurile cu n o scu te ak unui anum ite sirn p îco e
de absnnenţă asociate cu drogurile folosite. D urata u tilizăm acesmr
m ijloace farm aceutice pentru a controla sau m asca tulburările care*
1 C O N S I M I l ş : D E "F N L 'Z N T *, DE D^Cic;! R*
în s o ţe s c ao>tinenţa esre determinata a e m o n i t o r i z a r e a simptomelor

c li e n t u l u i , ia r c a n t i t a t e a a c e s t o r medicamente v a fi diminuată tr e p ta t,
p e măsură c e simptomele d e a b s t i n e n ţ ă v o r d is p ă r e a .
în p lu s , medicaţia p o a t e fi p r e s c r i s ă pentru a controla n e v o ia d e
d r o g . D u p ă c u m a m m e n ţ i o n a t in vtapkoiul I , a c e a s tă n e v o ie p o a te fi
atît d e n a t u r ă f i z i o l o g i c ă , c î t şi psinologică. î n c a z u l n e v o ii p s ih o
lo g ic e , s -a d e s c o p e r i t c ă u n e le m e d i c a m e n t e p o t u ş u r a I n tr - o o a r e c a r e
m ă s u r ă a d ic ţ i i l e a s o c i a t e eu a n u m i t e d r o g u r i Cele m a i p r o m iţă to a r e
m e d i c a m e n t e , c u m a r fi n a l t r e x o n a şi acamprosatul p a r s ă fie
e f ic ie n t e în in h i b a r e a adiethlor c a r a c t e r i s t i c e d r o g u r i l o r opioide. î n
momentul d e fa ţă se î n t r e p r i n d c e r c e t ă r i s e r i o a s e In c e e a c e p r iv e ş te
tr a ta m e n t u l f a r m a c o l o g i c a l a b u z u l u i d e d r o g u r i , a s tfe l in c it e s te d e
a ş te p ta t c a In a n ii u r m ă t o r i să f ie d e z v o l t a te m a i m u lte tip u r i d e
m e d ic a m e n t e p e n t r u a m e l i o r a r e a d e p e n d e n ţ e i d e d r o g u r i . U n e le
s tu d ii a u a n a liz a t p o s i b i l i t a t e a d e a u tiliz a a c e s te m e d ic a m e n te a lă tu r i
d e p s i h o t e r a p i e , p e n t r u a p u n e la d i s p o z i ţ i e o s e r i e d u b lă d e lo v itu r i
în a t a c a r e a dependenţei ş i c o n s u m u l u i d e d r o g u r i . Ideea e s te c ă
m e d ic a m e n t e l e d e a m e l i o r a r e a d e p e n d e n ţ e i d e d r o g u r i a ju tă c lie n tu l
s ă rămînă s u b t r a t a m e n t în p r i m e l e f a z e a le t e r a p i e i , a tu n c i cînd se
m a n i f e s t ă în m o d o b i ş n u i t d i s c o n f o r t u l c a r a c t e r i s t i c abstinenţei,
a s tf e l in c it a c e s ta s ă a i b ă p o s i b i l i t a t e a d e a în v ă ţa n o i a b i lită ţi d e
s c h im b a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i In tim p u l p s ih o te r a p ie ! .
Instrum ente pentru tratarea aspectelor

psihologice specifice consum ului
şi dependenţei de droguri
S -a u dez\oltat m u lte i n s t r u m e n t e d e t r a t a r e a aspectelor p s ih o lo g ic e

c a r a c t e r i s t i c e d e p e n d e n ţ e i şi c o n s u m u l u i d e d r o g u r i A m m e n ţio n a t
eîteva d i n t r e a c e s te m ij l o a c e m a i d e v r e m e , d a r nu a n i d is c u ta t în
a m ă n u n t u tiliz a r e a lo r. I n s t r u m e n t e l e p s i h o l o g i c e ţin te s c în p rim u l
rînd să-l a ju te p e c h e m s ă în v e ţe m o d u l în c a r e p o a te fo lo s i fa v o ra b il
s c h im b a r e a comportamentală . L a î n c e p u i , te r a p e u tu l îşi s p r ijin ă
c lie n tu l i e p r o c e s u l d e î n v ă ţ a r e şi u tiliz a r e a a c e s to r in s tr u m e n te în
tim p u l ş e d i n ţ e l o r d e p s i h o t e r a p i e , d a r pînă Ia urmă s c o p u l e s te a c e la
d e a-1 f a c e p e c lie n t s ă fie c a p a b i l să f o lo s e a s c ă in s tr u m e n te le p e c o n t
p r o p r i u , în a f a r a ş e d in ţe lo r . E s te u n p r o c e s c u n o s c u t c a g e n e r a l i z a r e a
INSTRUM ENTE D E R E C U P E R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 273
U iii'zu rr a b i'iîă ţiU /r S i m p l i s p u s , g e ^ e m P i z a r e a a m l . t â p ' e , m aug o

ca p a o e r î u l e s t e n s «me să fu! A e a \ c l c a a v C c ' r r oa->pâ. m \ î „ i *v
c a p a c i t ă ţ i î i i i r - o m a r e car e t a t e d e si a a p d e v .a tă , :r. a la . a >*u
. o h o te j u r a t . G e n e r a e b « d î R d >r c g a - ' t . n v. - J
u i u c r . : c s A m o ; ? D c r u m ir s u pa r „ ______< ' i ~<Je r'
Ci £-R i
fii 2.CCI Uli I t L - T e a j i e - o r I C î - C J ^ t e . *. «A't„ A . . -> a 'A
_c v o r h i a DC U E ic~a * p -O,? A< 1/.. _ p a A<a .w c A-
i '. u t r i P ” m ia se GJ e a . I R A C a t al a i t g ’U< 7 Oc t’V 1’ i
„ ‘T j ’ O Ita R ’.c G ta lă M loSiM p e A ' ut '1 a G . l ’. j E e l o „ v ^ “
cO i a d . 'tr a te g g j rnt ti t v a t _ _ 'g m . ' *... „ a r c o i u o e %.> c a o „

w ah» G a r r î’’ Ie r n a g 'r . d e * ' a a e ‘» <>t » «- g a te „ - >r -■ _
tlA » g ^ o A t i c j a sewpu* e vd e x a r G i A > o . . ~et a m i n t e a . >• o j v
L . " » ( OAbOcAe CaţiOGalc 02 v.ai C V pj>e , •• pcC e , , A' ; ^ „
M i e n n o n a n e a s n a s t r ă j O ' - a m wumr- ., n ■> a ^ e i o . i a . , ' â d„- »
. >"’ rc t u t c a s c u p a ! *_*_ a >a - ' ■ >^ z a a rr* ~ " „
r i r a a r c v u i g e la Mii-minal d e J e g- i
Strategii de schimbare a com portam entului

T d :a p w rch„»c sa atace Â i N i M i r u a ^ . c a .. a n a ira d a _ a . . *.
a J~ _i ta* V.L > CSUR Oc , ri-elc ^ a -7 ~> - \ * ’hv _ a „ ; *'.jO a '
- 3 »:v ■_.,n g a T p l k â j r t n \ d e i 2 .* a ' T 7 t T ,M . -M e > fa.A : . >i
iccu ^ ca i R e ia t d ^ iU iie a u tia sira a u • ' t i. " j * ^ c ' n '" 1 t _- e
tu a . t(. s <v. c a p n c M t e a ^he» m e dc ■ *- . - c e . ...___ •__ - A . -n
o e nvu Tc . e re ^ te > ’ p re b a Hd ca^ -e ric > , l u d-~ * d a ..
274 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N T A D E DRO G URI
învăţaţi-vă clientul să-şi monitorizeze şi să-şi schimbe

lanţurile comportamentale ale consumului de droguri
Pentru început, terapeutul sau consilierul îl ajută pe client să înţeleagă
contextul, funcţia şi isto ria consolidării com portam entului său de
consum ator de dro g u ri. A ceasta se face p rin utilizarea analizelor
com portam entale, care sini utile în identificarea rap o rtu rilo r dintre
diferite com portam ente şi situaţii, pe de o parte, şi consum ul de
■droguri, pe de alta. Terapeutul sau co nsilierul va dori să identifice
m odul în care comportam entele, gîn d u rile şi em oţiile se întrepătrund
(sau interacţionează) In cazul m odelului de consum ator al clientului,
în tim p ce terapeutul analizează lanţul com portam ental care duce, în
cazul clientului, la consum ul de d ro g u ri, se fac eforturi pentru a
identifica fiecare verigă a lanţului şi m odul în care aceasta conduce
clientul cu un pas m ai aproape de consum ul de droguri. în fiecare
punct al lanţului, clientul învaţă ce ar trebui să facă pentru a opri
înaintarea procesului. In efortul de a generaliza abilităţile însuşite In
procesul terapeutic, clien tu l învaţă prim a dată cum să intervină, cu
ajutorul dum neavoastră, asupra fiecărei verigi a lanţului aflate în
discuţie, însă în cele d in urm ă trebuie să fie capabil să utilizeze
singur acele m ăsuri de intervenţie în lum ea reală.
De exem plu, gîndiţi-vă că clienta vă povesteşte despre urm ătorul
lanţ com portam ental specific m odului în care consum ă droguri. Ea
vă spune că foloseşte Xanax (alprazolam) chiar înainte ca partenerul
ei să ajungă acasă de la m uncă O chestionaţi în fogăturâ cu acest
fenom en şi Descoperiţi că se tem e de sosirea partener foc» deoarece
acesta tinde să ţipe la ea dinm-un m oto sau altui de îndată ce ajunge
acasă A şadar se uită ia ceas. iar în ju r ac 5 st ara. cina partenerul
iese de ta m uncă, ia p rim a pastilă de Xanax. urm ată tic o aha puţin
mai tîrziu. atunci e :nd aude uşa de la garaj deschizindu-se şi semnali-
zînd întoarcerea parteneiund Lanţfo său com portam ental include
legătura dintre o acţiune ( se uită Ia ceas pentru 4 şti cit c ora) şi un
răspuns em oţional (anxietatea ’egată de faptul că el va ţipa la ea) ş l
anum iţi stimul 1 particulari (ora 5 seara, uşa g araju 1ui deschizm du-ê.
dar şi prezenţa partenerului) care duc la consum ul de Xanax. Crescînd
gradul de conştientizare a clientei ie priv in ţa acestui lanţ de eveni
mente, o veţi înarm a cu acea cunoaştere care îi va perm ite să se
sustragă consum ului de d roguri In acea situaţie, dacă o veţi învăţa
-•>'..«ne j S '.u a titi *1 . », ti
.li
Xanaxul > -m _m ’c' T , 5
J. P * ~ CCPi' ' i l 1 J, 1d w„ i t|M
rrtodaLtap p -,p< ,.;c i ■om . m
t? Ci .’b i 1 n c 1 i. c v-roguri
Ô 'tru a înţelege O <t!rlr‘0 'l . v ^ ' im p o r ta m lien
, j (renui "ă-î m oooonreê v t e rumte ■'îi „
wiî^vi >' vie v,c j r pateu >u e c tim e /i asu w m r \ y c ce ' , i i„c ş u> * m*
mam ouate sa mspundă m ’CuC Uite:. or medio t m mtc
j e a se au vrn^>uL' -iz-* pc cam demne ^ usiră, va im am ul • v o •
ir vata să şi-o însuşească. F igiua o i prezintă m ai odei care ar nuiec
sa-! ajute pe clientul dam r.ea\oasoă m~v u o r e n îormeze c('p p m --
n»cnnJ g in d u rd e >i em oţiile Vodele* om / o * : , aim a'c doar vF oiic
de evciî piu VeO p e te a e ’abora pumn*.! im c v a v n j s c â nom e’
o&nira a include aspectele particulam lcgi*e de ne' -/de p v i- ă e . -*b
ulicptem i pe uare veţi uun ca acesm a .c r ir tu S v a lueCc e
Feriţi cu mai multă irformape pos*bt‘ p r m m Jm n tin m i lok>NtoJl
pe a tru a înţelege felul m r im m cotJeie -> e •mportamem tic c zid
la tonsuniul de d ro g u ri >i ce poate e; sa d v a n f,e rm e mard £
la n ţu l u i pentm. a reduce probabil1îaîtu w m m ăru dro^îv^
In mea ce pr-veşte ideea amo^ômto-^:'ă,' , s- o rute c să rred . c vă
să ' ă instruiţi uientul pentru a ideruriia modal In m re in urumn
comportament duet. >a anumite -ăsp ::v„ri eicogo ia le si " ..v is
1 ’m clienţ. var intimpinu propteam. : a .vCtiSCvd rele’ ir am >v
reiatiorează e^’-otnle şi comporeim-muv' s ■* p nea nordertda u-rdu
p ‘c cu eme puc -\Ui vlierdi ar o mc ^ a o - n hmPi. m 1 g^s
alternative de u rezolva profcleme’c sa . ; . m îe.egc w cu >4 m^-N^î-jd;,
ia »siiv*«ţ‘e nat tm c la* â m m vj Jder-* V gute a ^1' a a1nun v.m 'U
mm a-> sugeia u : ujttw de e*evnoie „ss . ou să iascund i m ..
t’i . v t t f ■Cvă * v . %e r g « J n t - v j ' 1 ' ui i . v. ,s . *'Cg~t t u ^ e v î e ţ „ u
F i r v t i o a b t-rj ir f p e tip jîitem m m ■: : m i d i c \ n p!.. • -t
putea sjgcr-i vueaiu iu i _? ,?i. • t a n m d l-o mm-,', >: : p v « v \ -
cu .. u u m n e a v t a s t r u iu c u s •> c a *o icm*^mnă a ş -x n^ r c 1’ d
im U i- prezentări i.p tn ” ■«'.- n-i-i n im , ' ~>rtcr*' . , ţ *^t: • ^m
i-at ’rr.Puê cliercplm propr-u> J j.r c e \ "> an
jjbl
v *'Oi «au m-i Z2'■^ 3 ţi"cg^ •
4—?iu»c4 i i i
~y;,
t L.IUCÎ o
Z ' Tj I1
2
Z iu a 4 j
Z m :
Z cae j
Z _a ~
A îte o b s e r v a ţii d e s p r e u tiliz a r e a d r o g u lu i în a c e a s tă săptănvnâ (alte
c o n s ta tă n p e c a r e ie-aţi făcut):
Figura 5,1, Mode! d e automonitorizare
\ înde tai ca ooiporiam cm ului aflm »n domnim a vne *» w z .um m ent

puternic pec.iovaju i s c - ’m ^ a in V m _d-m ’o. u v co u t J muipiei ap
oulca > r - m - .'dcbtt. o mirm n a ine mu-' J ic r a a'u i pr.ii m term ediul
. vjrîşoîidărr r o e i ^ t : u - r e o n pfao o o r n c i u * m acro u C u i s o i i -
tlart-a pn:: •m ures c m o m r u h rjrea ca up z u t n i m iu r e n m viitor un
ama m i compui lame n ir genei al, puni ră„uti ae ciicni ^ m u l de a
r.r >em. u :, je-n-ecOd legam de drog m ar ,rtfn ’ r cc-ir.Der„sati Recom
pensele o peiec re c ita t r e o n a ’ i aie am mie mu ' i mu- r tu ’* timp
' ’- enm i i m . m a u ! >cdm m ', Ia r u e Ut V >P >n Id eea e
" ' v 'i i *■.cu ra' - c ă în tă r iţi \ e iiU vrr e*1c ✓-■irav t1 c lie n t uim atunci
vhO : p r o g r m - ' cp -:t. m p j.a r v d OI 3 „ "«Z .. -C i . i uragan
P p Uf* a lta T' „ 'C X- JT- T ’U - •' d«ir iţi să. fo lo s iţ : d e a p sâ
.,v r r m , ^ , *en t. P e d e a p s,a p o a te f i g r e ş it i să d e \ ■m u we in
u n e le ca.z u n m.so ţe şte c o m portameritu l au tciritar ş i e s te h « i-r d o .a .
,§ ie c it cu v v n j de
^ V ii ’ în înci „m - - * -i contr< - m ..
sc h im b a co m p i ri c , - i QC IE f cts c ă îit iiiz a n " ’>"U OP
INSTRUM ENTE D E R E C U P E R A R E , PROGRAME ŞI TEORII 277
[ ia . .< c n ic T f "< T * ~ a 2 ' „ ’ t * , ? ^ ’ - n _ n „
i, 4 l i â m P ‘ î ' i t i v E Nî n p A - A i n . T . Î i . A , ! -_n-n.
*N j ţ 'A î •m p J I A p ' ‘-«r r ' V» ' "-I a 7. --> _ _
m n m n -p o rta ru c r n ' n > 7 1 j 1 ■> I „ n 1 7 - 7 - „ p n 1_•
1 „<
- i r. v jJ i —‘Ut. 1 arT2:7r<",f i-l j a A- _ * n „ r ; „ 1 _:_a . , . u
_ 7A ‘1 p m a * ' api<- Rtc s. r-p O» I 7 ' - ' ' ' - *e ~ _ •
a ‘ r. -E a " - , 5 -i n i 7 , 2 : a a -. e
va ta ţi-/â c î;o°tui sâ~ş: m-,de!eC"

s i 'Tsportaêct^- şi sa ca Jte ac: a ia * m
1:. :in j., \ c ş 7 n a n - i u r e a a u '> m ' 1

n î'p m .îiii :»»irpori3iî c n o rvuT" a
„ îi'p .r ta n E ''ic o itm iulE ■n ţ ’' n .m
,, n n » -Car: ^ ~oT ii ■" a r a „ ’ - . J
al- ujSv, ' r>-i*tEE"'i5 -la i ^ n 1 1. -
m Je- iaş^c re acu raă,- oUt-mm *% . „mc -a - a ,rup '_.. pô-n .naica
ai *gc*m S ^tdg'TiL ; tu, ^sean nă par şi
-ap ’ - ; rc c co n io o a £i’T c’1tf * *r ' i >- '.fără o TtcrmJi m la
ochim ôra r a i a r:*eni care poate ’ , o r. v ^ r-u - cl ra . 3ii.il r a
^ ) ''.uio „< v . w ^ i p a n m re m e n -o- ţ e c^ c - j r ^ c u v 3 ~ ^ . i o i -
iâ i fe a i U i r a u v e a r cO a ă -e m ic c m m
o i ^ m a : v m m m a n te ,
re ra m u „ c i v - o p 1 . Pairi'ngaî
-< a r m u r a m P u n g a i e p e ^ i O 1,
vt Caumai u undes moa, a e t u r n e a Cc ra ~nhb\ m i a u n o r pro
grame de exem tu sp o itn e ^ a a a mc>r .t_ i< \ită p r \ vv o n o a r e şi
prafuiui rarrtinrae praetmi ^ i r i o a d sa^ d a n e rrad’tm nak,
dcz\citarea jmc»r no1 r e ţ e l e r a o a i t d e n n r r i>uu implicarea in
a m n i l a V sociale n m D e asem enea, a v m r a â r n e s o c ia le stTucturează
tim p u l c l i e n t u l u i , a s tf e l incit previn riscul a p a r iţie i plictiseai şi
a c o p e r ă g o l u r i l e t e m p o r a l e iv ite în m o m e n tu l în c a r e m o d e le le d e
c o n s u m s lu t d i s t r a s e .
Deplasarea de la consolidarea
pozitivă extrinsescă la cea intrinsecă
T e r a p e u ţii şi c o n s i l i e r i i a r t r e b u i s ă - ş i a d u c ă m e r e u a m in te c ă s c h im
b a r e a p e r m a n e n t ă e s te m a i p r o b a b i l s ă a ib ă lo c în c a z u l în c a re
c lie n t u l u i i se p a r e c ă n o u l comportament e s te c o n s o l i d a t p o z itiv
în ă u n t r u l ş i î n a f a r a c a d r u l u i te r a p e u t i c . D e ş i î n v ă ţ a r e a u n u i n o u
c o m p o r t a m e n t în c a d r u l t e r a p i e i se b a z e a z ă în m a r e m ă s u r ă pe
în t ă r i r e a p o z i t i v ă (d e e x e m p l u , lăudarea s a u m o d e la r e a ) în tr e p r in s ă
d e d u m n e a v o a s tr ă , în f in a l c l i e n t u l v a t r e b u i s ă se b a z e z e m a i p u ţin
p e c o n s o l i d a r e a d u m n e a v o a s t r ă şi m a i m u lt p e p r o p r i a c o n s o lid a r e .
Pînă la u r m ă , n u veţi m a i fi d e f a ţă p e n t r u a în c u r a ja n o ile c o m p o r
ta m e n te a le c l i e n t u l u i d u m n e a v o a s t r ă d u p ă c e t r a ta m e n tu l s a u te ra p ia
se v o r fi t e r m i n a t .
O p a r t e d in î n c u r a j a r e a d e p l a s ă m d in s p r e consolidarea e x trin s e c ă
( c a r e v in e d in afarăi s p r e c e a i n t r i n s e c ă ( c a r e se n a ş te d in in te r io r u l
c lie n tu lu i.i c o n s t ă in a d i m i n u a t r e p t a t în tim p v o lu m u l d e conso
lidare p e c a r e îl o f e r i ţ i . Diminuarea este î n ţe le a s ă c a o e s t o m p a r e
ce-i în c u r a j e a z ă p e client s ă s e b a z e z e lo t m a i p u ţin p e c o n s o lid a r e a
d u m n e a v o a s tr ă p o z i t i v ă d in t i m p u l ş e d i n ţ e lo r . L a în c e p u tu l în v ă ţă rii
u n e i n o i a b i l i t ă ţ i , e s t e i m p o r t a n t s ă c o n s o lid a ţi e n e r g ic c o m p o r ta
m e n tu l c l i e n t u l u i d u m n e a v o a s t r ă p e n t r u a în c u r a ja p r o g r e s u l. Insă
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 279
m ai tîrziu, cînd noul com portam ent devine m ai uzual, restringep

volum ul consolidării pe care o furnizaţi şi arătaţi-i clientului modul
în care schim bările com portam entale p ar să-î am elioreze calitatea
vieţii. F aptul îl va încuraja pe client să caute obţinerea consolidării
pozitive a com portam entului p rin creşterea satisfacţiei personale în
urm a experienţelor din lum ea reală, şi nu de la dum neavoastră ca
terapeut sau consilier.
Expunerea la stimuli activatori

şi prevenirea răspunsului
Expunerea efectuată cu scopui de a reduce sensibilitatea ;a snrur.:
activatori care pot declanşa dorinţa care ehiar pot fi puşi in
legătură cu un m odel eo m p o rtam en ta 1 as.x consum ului de d ro g au
i m
poate fi extrem ae eficienta E/punerea clienuior ir condiţii con

trolate la stim ulii care activează com portam ente sepcibce cmMumuku
de droguri poate m odifica reacţiile lor !a acei acn vama;
Tehnica expunerii a fost dezvoltată prim a dată pentru a-i mata pe
clienţii care sufereau de anxietate. însă ac,„m arc c plajă ma’ largă de
apbcaţîi, inclusiv pentru cei dependenţi de droguri. în căzni tratăm
consumatorului de d ro g u ri, stim ulii (d eclanşaroru sau am m aronii
folosiţi sîut exact ce* asociaţi direct cm ab u zarea drogului. Pentru a
expune eficient un client la sbmali sau activatori, trebuit, să-: cercii
sâ inftuiite activatorul in timpul şedinţe: pmâ la punctul m vum
apare disconfortul si să stea iu prezenţa acestuia pînă d u d discon
fortul dispare. Ibîsconroruu! va creşte şi va descreşte asem enea una:
val. şi atunci cînd aproape va fi dispăru:, Mimului mu va mu : declanşa
un răspuns nesănătos din nai tea clientului
A doua parte a expunerii constituie ceea. re se num eşte p r u m v
'ă sp u m u iu a in care a u m n e a « d w a cu m nioeiu îi îm piedicaţi po
client să u rm e le vechnd corr.ponam err in c::np ce-i expune: -declan
sa torului sau activatorului com urnidui de C iocuri E xpunerea lu un
stim u l. arm aiâ de prevenirea răspunsul c ii perm ite clientului sâ
înveţe cum să spargă vechiul m o d e 1 de com p o rtam en t to lerm c
stim ulul fără să răspundă prin consum area drogului în cete din
urm ă, stim ulul Licmează să mai fie asociat cu d rogul, ceea v i
înseam nă ca nu 4 a ma» declanşa răspunsul care constă m utilizarea
drogului.
280 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D ROGURI
■
CO ŞM A R U L M U ZIC A L AL LUI M ASON
M a s o n e s t e u n c li e n t d e 3 4 d e a n i c a r e s - a s t r ă d u it s ă învingă
d e p e n d e n ţ a d e c o c a in ă . U n a n u m i t c în te c a! lu i E ric- C lapto n
d e s p r e a c e s t d r o g i-a p r o v o c a t c e v a s u f e r in ţ ă ; o lungă p erioadă,
cînd a u z e a a c e s t c î n t e c , în e l s e d e c la n ş a d o r in ţ a d e a c o n s u m a
c o c a 'n ă , î n timpu: prim uiuf t r a t a m e n t » c u cîţiva a n i în u r r r â ,
c o n s i i i e r u i i- a s p u s s ă e v i t e a s c u l t a r e a a c e s t u i c î n t e c p e n t r u a
p u t e a e v it a n e v o ia d e d r o g . C u t o a t e a c e s t e a , d u p ă c îteva
s ă p t ă m î n i d e !a t e r m i n a r e a t r a t a m e n t u l u i , în t im p c e e r a b lo c a t
în t r a f ic , a a u z it m e l o d ia urllnd c u p u t e r e m m a ş in a a lă tu r a tă Â
s im ţ it p o f t a urcînd la s u p r a f a ţ a , a s t f e l î n c l t c e v a m a i tîrzîu. în
a c e e a ş i z i, a r e c i d iv a t . A c u m a r e u n t e r a p e u t c a r e ş t ie s â
f o lo s e a s c ă t e h n ic a d e e x p u n e r e fa stim uii a c t iv a t o r i p e n t r u a
r e d u c e p u t e r e a u n o r d e c l a n ş a t o r i c u m e s t e a c e a s t ă m e l o d ie A
fost p u s s ă a s c u lt e în m o d c o n s t a n t cîn tecu l î n t im p u l t e r a p ie i
în a c e la ş i t;mp, a î n v ă ţ a t s ă s e f o l o s e a s c ă d e t e h n ic i le d e
r e la x a r e , d e u ^ e i e a b ili t ă ţ i n o i ş i d e m e t o d e l e d e p r e v e n ir e a
r e c i d iv e i î r t im p c e a s c u lt a c î n t e c u l, p e n t r u a e x e r s a u t il iz a r e a
a c e s t o r tehnici în v ia t a r e a f â P e m ă s u r a c e sfîrşitu; t e r a p ie i s e
ap ro p ie , m e l o d ia d e c o ş m a r a lui M a s o n p a r e să-şi f i p i e r d u t
f o r ţ a d e a a c t iv a d o n n ţ a , p o a t e p e n t r u c â a a sc u ifa t-g d e ah tea
or; m t r - u n m e d iu Uosit d e d r o g u r i
t x u m mai ’n u ,rc or-dahtjtt: dc a cxp^v.v - m n

umrrn'ur. a s u m a Uie V o r P t v r i u i •ieruri -"a a punerea in
i , c p r e u m u m _a expui crea u i t d h ; . m ^ na Uz ” ^mm uu le
. „e*. maîe L p- u iu r v u '•* <. w p e . r u t e h v n ; !.*r m v\ eiseze
m > - m c k . l g r . m • »»• m "MmUa wd i ta r lumea
emi : ,fc- . „ «« a u a. . J u r er rt r > u u _,~rm *oie
- "v m~ m e c cm _ r a ic - o u r . .. > ' * m
IN S T R U M E N T E D E R E C U P E R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 281
C u to a te a c e s t e a , u n d e e x p e r ie n ţe d e e x p u n e r e r u ţ v a =m u u _ a~
t ie b u i s ă +ie e f e c t u a t e u i >or* d a u in v :a ţa re a lă / A c e a s ta d e o u tc v c
u n e o r i c o n d iţ iile s îm g r e u a c r e c r e a t ia»~ a lt e o u e x p u n e r e ., o.* ^ ?.
p u te a ti rusca T ă p e n tr u e d e n ; b a v t c e ^ c t u i a c i,s d e u
p e c ii i a r n u te a n o ta p e n t r a -dn scam a . -v > e o c '
o u declanşatori uaociap t u c o n su m ă de tu- guri ;n e .„. m î . 1
im a g in a r e p u r e p c h e m u in raţa H a n d i i u a u t Ta>r : .u d "j« m .
c o n d iţ ii s în m ia t c . u j ui u n o r a r e a k P m ''„ r e a o r u & : a -a a p • - j
i m p ’ ic a m c u l d e ro» a p u ca ,, iu ^ r e d •’ i u r . u E x d d ' . - c ; r e c -*c
i is c ă r ile a so c ia te c u c o m u m u 1 de d o m o d e n c e r- “e d u c n m r o '
s e d i r u c l 'r , s a c s t’ m cd a re u M ie i- i- « â u a g 'A u - c s o -- a u u :
•m n d u u C si d c v p u . e x d . >'i\, v w . u . . u ' ^ n t n : .ir u g i ’u i c d r a c ,
n - m u u r m a fc»r<e> aUi> m i m t c e a o u a u m r u - r u n s Cam c e i
in T ilo s ir e d u r o g u la - E x p u n e r e a trn ig a . \ o cu c m c a j u i u Iu I a in o c
in d ir e c t, p e u h u t i c to n e le >n n .a x a s n m b u r . m o
Io cazul v i i e o p l o r v?iu au prum e a - _e - v o -h u ;
c x n o . e n a i t M u r i t li i e C i i e u c r i p - >i u i v.: t i o u r m ; v >cr „ ,«
rc-'lu ce p u t e r e a s tim u lu lu i s„> j a t u ai s , m - d - i „ m . , , c . ţi a a n
pr«»D?brl m , o r r f i o î i p E t i * " d c u •- a m : A u c a ':.. O u
, U c e i- l 2 ti c e p u s , UCasu sa d i* A x .r ’’ Aa C . u lV i ÎL* ic A 's r .
a t e M r u n a to n a s o c i a u c u d r o g u l a " ~ . mm n u s .'..a r c -a
i e d - c e r n s e n s ib ilit a t e a sa la a c e ’ uM ’ > ta ' ■u ui . pr< o a -
u m . v- J u n e n c u a - m a d 'T e v a i r»r acer .a u t d e c \ > .1 m . -> v n t 'i - :
u~ a -e H iene a 'C T . a i , 1 , u rn p-i. C u t c r , 1- a gr d*~ .a c t u l c_
282 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE DROGURI
va m ai simţi vreo dorinţă sau tentaţie atunci clnd este co nfruntat cu

acel stim ul, aţi putea trece la un declanşator ceva m ai incom od.
Adesea, o astfel de expunere trep tată este denum ită desensibilizare
sistem atică în cazul desensibilizării sistem atice, începeţi cu stimuli
m ai puţin periculoşi, p en tru ca după ce clientul, pus în faţa unor
astfel de activatori, scapă de tentaţia de a folosi drogul, să treceţi la
stim uli mai puternici, care produc niveluri m ai m ari ale tentaţiei.
Acest proces necesită dezvoltarea a ceea ce se num eşte ierarhia
activatorilor sau declanşatorilor, ceea ce înseam nă că îi cereţi clientu
lui să ordoneze ierarhic activatorii de la cel m ai puternic la cel m ai
slab, în funcţie de capacitatea tor de a produce dorinţe sau te n taţii.
D upă ce clientul term ină operaţiunea de ierarhizare, începeţi prm a-I
expune pornind de la cel mai slab clasat, pînă clnd disconfortul
dispare com plet, după care atacaţi treptat şi ierarhic stimuiii pe
măsură ce clientul învaţă să controleze confruntarea cu stimuiii fără
a resimţi In nici un fel pofta sau dorinţa de a consuma drogurile. Nu
uitaţi ca, pe măsură ce realizaţi expunerea, să preveniţi răspunsurile
ce iau forma comportamentelor asociate cu consumul de droguri
care în trecut au fost determinate de astfel de stimuli. în plus,
consilierii şi terapeuţii trebuie să se asigure că pacienţii trec cu bine
peste experienţa expunerii, motiv pentru care veţi începe acest tip de
terapie cu folosirea unor stimuli activatori mai puţin periculoşi.
Puteţi trece la următorul nivel ierarhic numai după ce clientul a
reuşit să stăpînească com plet confruntarea cu stimulul precedent.
Expunerea necesită o abilitate tehnică terapeutică foarte greu de
atins. Aş recomanda cu toată tăria ca noii terapeuţi să beneficieze de
un training clinic structurat şi de supervizare atunci clnd învaţă să
conducă acest tip de tehnică de schimbare comportamentală. Totuşi,
învăţarea modului in care se poate realiza expunerea va adăuga la
trusa dumneavoastră terapeutică un instrument extrem de eficient,
prin urmare vă recomand din toată inima să depuneţi toate eforturile
pentru a vi-1 însuşi.
S trategiile de m odificare cognitivă
Dacă vreţi ca pacientul să-şi schim be cu succes comportamentul,

atunci terapia trebuie să se adreseze şi acelor convingeri ale clienţilor
care contribuie la consumul de droguri. Datorită acestei forţe a
8,2 riliM ^ _ J O î r ~-' 1Mi r .1 iT a u ru .TU> î

>330; A ii NOcNtore iR’ ~ m AS i ',1 /„A M « i <
. T d O i 'c fiM cf»I l-e A 3 A> i f i 1>A ... ic 0 „ o 1
D e m ters u l s e v;a r e f e r i in c lu ş i u r u C unor a ş te p tă ri pc
co m f i 'A ' e a l o r ;; la ai 3 1 A ■c- a - » ’- ; r "
d r o g 1 în ain te î c a p a c C f i » să t^ CC av ? ™.Td? 1 1
a ,nv a r a r e a 3 h n ic ilo i r d e re, ZQ ' /a. C a r a :NU*, ' a 40
v-c’ tru ' i.u » r , c ir^ ce»*fiv* -*re î %r v î ^ t . i a ilo r ş i g o m " 1 - a
IT 'T . fO! o s i r e a a 'to '* vteAte m e „ 1*^ • T f i ' u u e o ne A f to c
:u n i n g 1 SI u m c a l e a g CCiiî d i to a te a c e s t e a 1 m : r 1 A m c>
111 aCC|llj.niiC iii âliâlOcIlc.
Combaterea unor convingeri

A ş t e p t ă r i l e p o z i t i v e a le clienţilor d u m n e a v o a s tr ă în pnuanţa c o n s u
m u lu i d e d r o g u r i a r p u t e a r e p r e z e n t a un b lo c a j pentru schimbarea
c o m p o r t a m e n t a l ă . V a fi f o a r te important sâ-i înv ăţati să c o m b a tă
a c e s te a ş t e p t ă r i intr-o d i v e r s i t a t e d e m o d u r i U n a d i n t r e m e to d e
p r e s u p u n e p u r şi s i m p l u s ă le p r e z e n ta ţi a t e i e informaţii c a r e a r
p u t e a c o n t r a z i c e ş i r e s p i n g e credinţele c u r e n t e p e c a r e le a u In c e e a
c e p r i v e ş t e e f e c t e l e d r o g u r i l o r . T o tu ş i, cînd veci fa c e a c e a s ta , tr e b u ie
s ă f iţi f o a r t e a t e n t c a n u c u m v a d e m e r s u l s ă s u n e a p r e d i c ă s a u le c ţie
F o lo s iţi u n s til c a r a c t e r i s t i c in t e r v i u l u i motivaţionai pentru a p r e z e n ta
a c e s t e f a p te într-un m o d n e a g r e s iv . î n c e r c a ţ i sâ nu-i a d u c e ţi p e c lie iF
î n t r - o a t i t u d i n e d e f e n s i v ă folosindu-vă d e c u v in te c a ,.m fi s a u „ c o n
v i n g e r i l e t a l e ” , c i d a ţ i p r e z e n t ă r i i u n a e r m a i im p e r s o n a l , afirmmd
c e v a d e g e n u l . „ U n i i o a m e n i c r e d c ă d r o g u r i l e a u a c e s t e f e c t , în s ă
s tu d i i l e a u a r ă t a t c ă n u e s te a d e v ă r a t ” A ţi p u t e a r e c o m a n d a clienţilor
l e c t u r i c a r e p r e z i n t ă a c e s te f a p te mtr-un m o d o b ie c tiv şi nemora-
lizaior, a s t f e l i n c it v i z i u n e a lo r s ă fie combătută m a i d e g r a b ă d e
a c e s t e l e c t u r i decît d e dumneavoasttă.
Şi a lte t i p u r i d e s t r a t e g i i d e m od’f-carc cognitivă pci com bătu
eficient aştep iăn îe U na dintre firategm - mintă re:-i'a *ea :p<>ţe~e; «s
Smiagmâ ;ansa:ă de psihologul A > a n M arfiu ea carte unui program de a
preven:re a refidivei Potrivit mesroia. rave-u, pofta de a eonvutna dregeri

durează ir, readune toane puţin di ap ton ar; cedru cori-retor fiu-axiC) ?u de
minute). Scornii este „ a pacientul sâ nu lupte cu calul dorinţei, fi sâ 1
s v
folosească in avan, a. u! său de unde >; den unu rea rebnicu m tr <
mai adesea nu o sprijină, ceea ce reprezintă exact sensul acestui
. f • a id o n <ee td _» •> - £«_ d h i te ■-> cd
»' p . , i '5-1 d c rC' jr* , \ l t pr ' d " ** x ^ Citi 1 a C J ' i x k ,a .
„_ jc >>! n u ta ra ’d a „red* de- a* d e it~ c - u v „ pe : „a a . .a ^ e e a
să SCmi Jv. A■ '*abcudate i şi săi-1 deîermi ‘d vă deti izeze toaC c u eznt
â»c îi i c^n«a& _1,Vv ingcroa ^ P_v. d d •traiecte îl Oen Oite Ciie ut
nC? aimbele Te ale ii t.„ i- , re ere f'i c lâ c Ţ 1ură ăs d e 1
* >_r să poată Ceteimiiria ver 1J d t Uea C e - e „ în ce.ie din V-|~3. 1 Jip
pute;a cere să afle n.? %^-S^ J*% ,s ceea ce c < > d Cdl V. a ii ade văra r d e i
core sp<>ndenr.a i:I! viaţ lă, In ace st mod, îl fac■eţit să vad <- d '
con v gere xtîfejfi ti X CV. v*ir \ud * 1 130aic . pai■jia! ’ J l V Jt
’ * x>»r V’,’ X
i -
^-
î
r i o. îiisa nu i.ii icJiilCiauna. Sd A *-**- de utîlă în . -^xdt
atunCI cînd % ră ;ad:* -
* |1 UIK"■ ( d_ ite c wtecte le n vd'Pce
ale coo v ^ ui de droguri icum ar f i , de exer> ilr*•>uî, idpdâ C;ă st ide»
care ţi--o dă ciroigCil pc a s Nă fie bună ■: e it1 C *r rIii * ■vW ’fc.M^ *.S.
i
R e z o 'v a re a de prc-tjie-r;-
3 * rra n ific a ’-ea o e r i rJ v:;Tc-
t
286 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
am descris o strategie de a-i învăţa pe clienţi modui în care pot

rezolva o problem ă definind-o cu claritate, folosind brainstorming-al
pentru căutarea soluţiilor şi selecnnd cea m ai po triv ită soluţie pentru
rezolvarea problem ei A sigurap-vă câ pacienţii dum neavoastră ştiu
să conceptual izeze şi să rezolve problemele în această modalitate
foarte sistem atică
In plus, mstruiţi-vă clienţii să gindească strategic, stabilind a-şi
obiective şi dezvoitind strategii in legătură cu modul în care îşi
pot atinge obiectivele. Determmaţi-i să înveţe să schiţeze planuri
referitoare Ja m odui în care pot să ajungă din situaţia prezentă la
locul în care vor să se afle in v iitor în raport cu aceste obiective,
precum şi la secvenţa de evenim ente care trebuie să aibă loc pentru
atingerea obiectivului. M ulţi clienţi nu ştiu cu certitudine cum să
planifice şi descoperă că este foarte dificil să ajungă să ştie de unde
şi cum să înceapă urm ărirea unui obiectiv. A-i învăţa pe clienţi să
elaboreze un plan pentru atingerea unui obiectiv p articular va fi un
lu cra esenţial. Puteţi folosi planul de tratam ent ca m odel pentru
client, cu scopul de a ilustra m odul în care poate să elaboreze un
astfel de proiect, d ar îl puteţi folosi şî pentru a-1 învăţa pe client să
evalueze sistematic şi periodic progresele înregistrate şi să realizeze
corecţiile provizorii necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite
pe termen lung.
Imaginarea
O altă tehnică de m odificare cognitiva este im aginarea, utilizată în
primul rind pentru îmbunătăţirea autoefiaenţei si pentru relaxare.
Imaginarea îi permite clientului sâ-şi reprezinte anumite situaţii in
tim pul şedinţelor Imaginarea mentală diferă de expunerea imagi
nară, de vrem e ce scopul ei nu este acela de a expune clientul la o
situaţie neplăcută De fapt. imaginarea are un scop aproape contrar,
după cum veţi afla în cele u rm ează Ea poate fi ghidată în timpul
şedinţelor de către un terapeut sau consilier, care-! instruieşte pe
client să închidă ochii, după care îi spune să se concentreze pe o
situaţie sau un context particular descris de către terapeut sau consi
lier. Totuşi, in final, aceştia din urmă ii pot învăţa pe clienţi să-şi
ghideze propria imaginaţie, pentru a putea folosi acest instrument în
situaţii reale de viaţă.
I m a g in a m a p o a te t i îo i o s i t ă p e n tr i a ere- te e tern i ^ a- M c t l 'm - u

v • c r t i i u i. U ti'-z a tn io ace>* m o d c a se w cn ceru r c a z ă o e m m m /cn m
■ muaţnior In c a r e e n e n t u î a c a p a M sâ n d e p l« P c a -c £ t p t j -i -r -.
m u să r e z o ! \ e c a s u c c e s > ^ r u b le m ă . s a u >ă f a c ă fa tă a u * c > a „ y i
e x tr e m d e r is c a m e f ă m a a p e la U -m m i m m A D sg _-i a , ^ s. m 4
im a g in a m le o e r m tt c ~ icn p < cv să se n a g r i c z e r e z e » - ;nd „ u
> arem i s. tr ă in d s e n t im e n t e 1e re s ir c u te m a c e le »* m n a em e. a s r A i
«ă p o a tă în c e p e s ă - s i dezm >U e în c r e d e " c a în a b iln ă t d e m ’ ar t
în d e p lin i c a s c c v .e s a s t fe l d e s a r m r i în c o it d u id e b m i i r c a ic '"A ' ■
T e r u l sa u te r a p e u tu l m e c m p e n s e c u a m m c s u j m a g m ar r 1
i s e u r a .c a u a n e e d e n : «ă m d tz e z c cu sm m ev ico s.. e r n n p o r .u iy c . . .
v ia t a t e a lă I m a g in a r e a t o l o s u â amăm p m c fi u n Ta c u v ip ip o n m u „ „
m u s . lidam* a iim r e d e r u ii v m e a c i e r> u ! m
tu a ltă u t iliz a r e im p o r ta n tă a 'm a g m ă * î în .im p u i s e J m e v -
m p r t i ra p tu l d e a i în v ă ţa p e c h e m A m r e 'a x e z e V a p a t - t t c o ’
d e im a g in a r e p e n d u i - i d u e t p e CiiCru mm m ’ - îr-nsn*" şi c m î n-*"*
T n m a n e a sa d e f ie c a r e d a tă m o d se - t . u ,tr e s a r C o p s i<cr • - *_
'e m p e ^ ţ u mi în v ă ţă clienţii să c o t / c ^ ‘ r ;c • c-au. S ig u re *a v. im- m
pt»r n d t O d U t cm c. au n e v o ie să se d i m r > - de e m ? In m îe „m * :
U i e r m p . i n m \ a t e ii sa- a ia rr m »\ 4. mu m a g -m o d e r n ' c ă s - a d
1 ^ d iv e r s e ! m e n , c u m a r F o p ia ţa du. r î v .a (1 sau m- U t m r ; e r „ >
semnificaţie s p e c ia lă p e n tr u e u desfăşurarea ’maginarn a r p u te a
n e c e s ita r e p r e z e n ta r e a a n u m ito r s u n e te , mirosuri >i a a lto r sen/atn
dincolo du s im p la im a g in a r e a unei s c e n e U n e o r i im a g in a r e a poare
:i realizată îm p r e u n ă c u a lte tip u ri d e mea naţie F o lo s ir e a în ac ev
lei a imaginarii îl a ju tă p e c lie n t să d e z v m ie a b ilit a t e a d e a-şi verifîeu
n iv e lu l d e stres intr-un m o d s ă n ă to s, capacitate p e c a r e o \ a fr-km
probabil a d e s e a m a fa r a c a b in e tu lu i dumneavoastră
l ’n up particular de imaginare, denumii nrne s u ' f wg . c onsmuim
o tei im că mthzară ir, procedai ae tolerare e disconfonulu: a
prevenirii recidivelor. Urgc surftng-Si ‘îl încurajează pe client să-u
imagineze dorinţele iegaîe de drog asemenea unui vai care poem
creşte dar care în cele din urmă se dom oleşte Acest tip de imaginare
n peruiile clientului să vadă in rem*>3 de arog mai degrabă mc.
disconfort temporar decîi o condiţie de nesuportat >i insurmontabilă
D e s p r e a c e a s tă te h n ic ă v o m v o rb i m a i p e la rg în c a p ito lu l 7.
Practicile de meditaţie, inclusiv meditaţia mindfutness'

M editaţia poate fi folosita eficient ca o tehnică de m odificare cogni
tivă în sprijinul schim bării dependenţei şi consum ului de droguri. în
generai, m editaţia include o com ponentă puternică de m in d fu ln ess,
care îi învaţă pe clienţi să răm înă concentraţi asupra m om entului
prezent în loc să se îngrijoreze în p rivinţa viitorului sau sâ se agite
în legătură cu trecutul- M editaţia ascute abilitatea de concentrare
care i-ar putea fi de m are folos clientului în procesul de rezolvare a
problem elor şi de planificare a viitorului. în plus, clientul poate
utiliza m editaţia pentru a-şi m odifica percepţia asupra realităţii fără
a recurge la substanţe chim ice ; iar datorită acestei schim bări a
percepţiei, m editaţia îi poate perm ite să nu-şi mai perceapă pro b le
m ele ca fimd insurm ontabile şi de nesuportat, aşa cum şi le-a
im aginat prim a dată. M editaţia îi poate ajuta pe clienţi să pună
lucrurile în perspectivă, abilitate esenţială pentru cei care vor să
depăşească problem a drogurilor.
U neori, terapeuţii practică ei înşişi m editaţia şi îi por instrui pe
clienţi în privinţa aspectelor esenţiale ale acesteia. Totuşi, ar putea
fi preferabil ca pacientul să-şi g ăsească un profesor intr-un cadru
nonterapeutie, pentru ca tramingul referitor ia m editaţie să poată
continua neîntrerupt după ce terapia se va fi term inat în unele
cazuri, recom andarea de a frecventa un program de meditaţie intensivă
într-un mediu izolai poate îi o Pună modalitate de a ajuta clientul sâ
înceapă însuşirea acestor abilităţi.
Modelarea gîndurilor
" r. v „ ie io c u /u -m * m u m . -u_ ■ m .»i w
toc-* <,_ „ u m; cu,uf «re a M ' J ^ r uite u-toen - gtnau-
n e toc .• > ' m- - ,<,„ .,i, „„ , . -_ * >to i v ' . v v i j m
' ' c a -a _ u c to d > r <• - - - , U , J c i ' „i. e t n i c e
_g<u: v-; _toN -u , O ~ u > to to -D r r TUO- * de
. mc ui , .urm to - to ”to " >M cm
IN S T R U M E N T E DE RECUPERARE. PR O G R A M E ŞI TEOg.II 289
şi terapeuţii ar trebui să-i înveţe pe clienţi cum să oprească din

curgerea lor astfel de ginduri distractive.
A-î învăţa pe clienţi m ecanism ul de stopare a gînduiilor reprezintă
o cale de a~i ajuta să blocheze acele gloduri dăunătoare înainte ca
toxicitatea lor să afecteze progresul terapeutic. In cadrul procesului
de stopare a glodurilor, clientul învaţă să blocheze e f e c t i v g înduri le.
aici şi acum. O m odalitate ar fi pur şi sim plu rostirea cu vimului stop
cu putere atunci cînd clientul observă acţiunea unor ruminaţii sau
obsesii. Uneori clientul, pentru a rupe lanţul gîndurilor. ar putea fi
obligat să spună stop ! într-o m anieră dram atică. A lteori va fi
suficient ca acesta să-şi im agineze literele cuvântului S-T-O-P sau să
se im agineze văzînd in m intea sa un sem n de stop sau culoarea roşie,
efort care întrerupe ciclul gîndurilor negative. Instruiţovă clientul să
înalţe un indicator p en tru a stopa ciclul gînd u rilo r atunci cînd are
obsesii sau ruminează ceva şi să întreprindă ceva diferit după ce
sem nul stop a fost pus la locul său.
Ur exemplu p o trivit ar putea fi momentul in care o clienta
runnnează tn regret pe care îl are în privmta s tiliz a m drog u rilo r n:
trecut O veţi învăţa că. im ediat cc se sa-, prinde angajară m uraşi
mod de gîndire. trebuie să spună :?op ’ cu voce tare u iasă este
acasăn poate chiar să trîncască o can e du m asă. m ra/ub un căra
g înduri le sini putern ice, pentru a se distrage de la irdâm tnreu zm eu
rilor <G puteţi invăta să-şi im agineze S-T-U -F în tăcere, ancă se a Mă
mtr-un spaţiu p co licu D upă ce inieidicţia este in b p tă ra arau' tu
instruiţUc să meargă să facă altceva De p d aă. şi-ar putea co ri -u
facă o plim bare afară, dacă se află în casă Ide ea e să spargi modelul
meu.a» ea orice bp de mijloace pe care te ai la indem m â mu! or-,
prin distragerea atenţiei şt să te an g ajeu :nrr-c nouă act ivita te
Mod if«carea altor t'pun de erou de gîrtore

Şi ake tipuri de convingeri şi percepţii grasite pci .auza Jd ic a k â ii
celor wU problem e legate de droguri De vienic ce e snst.ir.ib ce
droguri presupune adesea existenta i m o r a m p t A d n i e n o care por
afecta abilitatea unei persoane de a gm-ii bm pede în p n v m ţa unor
situaţii de viaţă, faptul că o a m e o : care s e p r o b le m e cu ra n g u ri L
com it greşeli în m odul in care interpretează realitatea şi îoeid pe
care iî ocupă în ea nu mai constituie, probabil, o surpriza
Tipul de gîndire distorsionată poate deveni curent şi prezintă o

am eninţare care poate dăuna succesului rezultatelor unui tratam ent.
P rin urm are, consilierii şi terapeuţii vor dori să evalueze şi să
intervină asupra urm ătoarelor ero ri de gîndire, In cazul In care
clienţii le adoptă.
NU UITAŢI
IN S T R U M E N T E P S IH O L O G IC E P E N T R U
M O D IF IC A R E A U N E I P R O B L E M E L E G A T E
DE C O N S U M U L DE D R O G U R I
• A u to m o n ito r iz a r e a
• M o d e l a r e a ş i g e s t io n a r e a s i t u a ţ i i l o r n e p r e v ă z u t e *~
• E x p u n e r e a la stimuii a c t iv a t o r i ş i p r e v e n ir e a r ă s p u n s u lu i
• C o m b a t e r e a u n o r c o n v in g e r i
• T e s t a r e a i p o t e z e lo r ş i c o l e c t a r e a d a t e lo r
• Previzualizarea c o n s e c i n ţ e l o r n a t u r a l e a le la n ţ u l u i c o m p o r
ta m e n ta l
R e z o lv a r e a p r o b l e m e l o r ş i p l a n if ic a r e a p e n t r u v i i t o r
• Im a g in a r e a
j • M e d it a ţ ia
Urge surfing-u\
j • S to p a r e a g lo d u r ilo r
I C om baterea erorilor de g î n d ir e
*
Estim area c o r e c t ă a am eninţării
• Evaluarea rezultatelor realiste
: • Moduri alternative de a gîndi
Form area abilităţilor
• Psîhoeducaţia
Activităţi a l t e r n a t i v e
■j • Grupuri de s p r i jin
G în d i re a d e lip „ to tu l s a u n i m i c ”
Prim ul up de eroare ni gîndire im plică adcunmen a ceea ce se
num eşte sin di rea de n p id ..iotul sau m m ic ' , dar care poale îl înţeles
şi ca model de gîndire rigidă sau în alb si negru A ccm tip de model
cognitiv este problem atic deoarece lim itează m arja de alegere a
clientului ia una sau două opţiuni, araîrdn-jă tund în generai ia fel
de neplăcute. M ai ales dependenţii şi consum atorii de droguri pot
avea problem e cu acest tip de gîn d ire eronată, Intm cît substanţele
rU_ vii. i i h. ~ ' !* i A - k. A vC » -
rac* .ama ac a b stra ^ n . a :eet

~dCa r*C -w. t -v e x i ^ c t r m 1 p g r „ i >r a a * m~* ■"»a
m . 'a a . u I’ » ^.are a r r u t .a o * bl»e,ai m 7c~nj*_ a r >o<eu V><1 i
_ a ger L b p a v i*ir * a r a c t" c ,.*>010 _* c'*-* n c> c i
i ?!ui '.-iu r i m e w .ifc i r g i .s u a/a p r . a o •"m* >-> ■ • » « • ‘

i i.'i ' î ,c* tă p r in s într-< m a c " r '■>V. -. *“1HF ullacai ' ( ^ 1i
* 3^ ; ut <>di c >i - lU n e s ig u ra
.. *arar'c u Ii 1i 1 c o n s iîie i\ va tre b u i sî1 lu aţi: în CC>nsi e'9— ^ /
■*Ali SoC
-4 -*.4&'OVvţ
TfrJ?4*i 1A ™di rdv.l£Sv a in eav o as tr â 211 J e v îc >n PiSa *S
'C't J
LS®. ' e i tu iu l •. ră d - 1 l tip cle e r o a le Cc
UY1n te '•'a i e - a in c • Ur A l ficcci A , >r f. Aa
<io Ici' J tro- r n ^lot'a tă , ,n îc, l O Olfiă iy p ţn in e '*'->u a t> i ' K-i m o d
A n r e z .r iK 1-tP ir d ic :u p e P A c ~ ase I’U , 3 er •oare* T •~a d^ m ^w 1 v*•>astră
re r a p e a l 5au e e r s i c e r e s 'c ac a e r e /j Iul C c ^t-nsCcM fl/a te dc
Ws~4
r. , W c lie n t a n u m ă r a t a i c e Owi s^r>1 ^ j
.4js -6 ie m'e ia "'demn ■*-%^5 i.C.x istă
1 allC i t d t c g u p e ir a m a u / ^ i : lu c IU. Ci i p r im a xi rJ c C‘c
I-J: ''U tCJ c e r e c l i e n t a -1 4. v5ll se g r t u c ă __rr 0,7 a*"d.m 1 u ţiu n Ce
n c h ll ai tu r o a in e tn âu ^ m s-s ir r „ A u r •r a e eilciiU :u d a ’ / i
. 'c a ; c n u ’ a p r o b le m i \ v v l Ă . rate „ c c rp •s U>aia «a al ■U ali1
r ■>' a p ta ' ca-t mv tă pe J -m . * • a a ^ Şi a r a 1r u v u c-
ei m c A d o n a strategie d m o r c ita u . i em *>ă desime opul r
mat p_ care '- a r d a ,r.u» p~ met i.-aLiv Mim! ir 1 A ^ta.A
\ r a tr g 't ivantA -l ce a - la p r a "« DC” a ''r r 'i r .i r ” c~
p u r r m a i i / a r e e pmbletTv. âa m _a<<_ ' * ptr -n e mt ane ' i
m / r «r care J c iu r rum 3 <n I . i •’ ■ ^ ÎL a«ta pcr vi j ’C C „tc
*ums» a te stă inform aţie perm u v i i r e m .5 a i _ore Taie !a'
m tesde vc«c.ti ~r pm ea r c >'Ci^rcv. la
/in ii c-î^ i^ c C l
A1 dc m t m Ic* cP VU'£ -u re . c
Jl i i ^ v% "at ' 1 an c 11 a'cv - - nc : A * d ~ J
a c e s t -1P **C rc e r - ’1 W '< m i
eveni: .ib - r :• r '* - rj ? f f-> ^ j
sch irr r i i “b
la m i | lOC S3U
A n tic ip a re a u
292 C O N S U M U L ŞI D E PE N D L N / | A DE D R O O O R1
e r o a r e d e ■*, i - UV "O o. o b i ş n u i t în c a z u l c e l e i t care

s u f e r ă d e cîl e p r e s i e s a u a n x i e t a t e , afecţii m ^ -e^ P' ■* , V ’
o p ro b le m ă le g ată d e d ro g u ri.
d:.T 11 ^ * o Va m,. ’ . e 1 * A V ' m a t a i n t r e i i. m . :
uî i i orim ul r î n d c l i e n ţ i i o o t a d o p t a c e e a c e t e r a p i a c o j 1 * • : / !
..«! i „ - d b . fi g h i c i r e a v i i t o m l i i i 9 c e e a c e înseam ria c a a c e ş t i a c o n s i -
c r - _ - A - - - ^ -U t- u w C - * * iltatui unui ; , z c u ,
u i' *c?
m m - i< _ m i m g j P A cA C dc A , c c k c m ~U d C
-*ra : e .
j O .J I
v ii. i t t m d i . , dv v : m c v.c *m id > o a _ s ă f e u n e m * a p m m b u
« c i! A U C îr > A A A .d«ă i . t v i C i ^ i V p U tra mai ele
m a m g . pentru i cc ' i m e n «m de „remedii In f Tm> *. r ,d, n
'm uA v_riC _.icmm iu > 1 stdmledSvă de d m >*n gâsu ir m u : ;r
m m -itu_uii. Si cu ac cLs ’- e z u iit.J e m s, m d negam Frecvent
d n a t u i \a Je sc o o e n câ o ti„ tia ’u> m este am de rea aşa cum
- b iş m .io .c A anum peze mnd v mc . mK . de u r »e7 J : a i fe e -* n şi că
de fam cearta ar putea rac iriza -ipaMUa âui rezultat neturu sa : chiar
pozitiv in al d d e a rm d i-ati pute n p** vce,a pe d n m A - ă sD_mă
f ' i o ale el A c a ru,a>~a m m u a i. J <v î n n u ’ . cu p ă vaze pua*e reunit1
>1 i a ' r ’. r g e î ' A -tm c/c i n e i u re m Faioim p u o -\ccs, de mei s
<~jr putea sdm uia A m eargă mai dcoana, ir viut'a o r e . i/jcn ilo r
i d an cc ^ u . prm Aptul A ca ”mepe A A u m dace ce laten e i c i >nală
)*■- t . /a!*c. lt >c \ iada rv.aîu ir , io*c '•U piiiv,et*s că n u r >i sim plu
Vă VJ tvP „1 4a r e oiăv. a: U n«i ' pe iti j ’r V i. u t'- vurn
/ . } '
r u ram e ntală d e n u m -sc acc-vf m ,Y .m -e ,

u c e s f e La ea -v pre-
> m c e
a r c sa- ipp a P t pc c iv f td s â -u te/v. p r o a p . . 3*. r.;c !egate

**CU1 JÎC C' rtv. m. r p I f t m ■e o ivi™ m i m i r.v s m d
^ a '
In ui Ci*'1 >Ca rd d c ientul se î^r 3tc o c *r -« ,c . r rc zult u „aganv £
prin' ^ti " dure ti a .CC 1 Cv m î diri /() î : c ' J***

~ ~ d p C a < ' r i a.'. >ttj. mentală
îi 11n c u i (2 s i cstre însean ană S i d r - U a>U » ! - d ' e ir d npîe
? f a r e
c e i: - au inc ^ lC _S „î se va imiin p la c;u ad ev ărat. ]A t ■j v 'C ’ Date

Z T
caii hi rea erapeut:ii şi cons ilieriî îi în tre b ă pe d i

i s t r o ) , . ure este
d a i rău liICru care se poate : mp Ia, p e n tru a pu tea r îfi'13 c d
| dez, i a ^ >s rez u lta i p o sib il. Ac eas r 1 *' " _ >.J c ur tre , ui A fie
r* tata t C J Itc11 ,, C a re este cei *■ Im,» u * e m m p Mi . C ea d n
u rii lă Im C ’'3ie îi p e n ii 1- s <»T m să J 7* în ner pec a l o
f'i Ii a i u ti la rg a ^.c U V .tute îo Ic . ’V*i SC E'V d rMC m ! V -vînmlu pt
' m ectul re ga tî^. m a l, p u n e | i-i c lier ' £ 'O ^ a ; ,/ are este
w2' rr'< ~ ' ’ ' rezu lt: u . *m!t.P IR vere vj * i ,*11t, di3" g-1,
î"5s|1UPS Nlp! 1 ^nde a 1d 1*3' Ui
IN S T R U M E N T E D E R E C U P E R A R E , PR O G R A M E Şl TEORII 293
In al tr e ile a rînd, le g a t de catastrofare, e x is tă o altă fo rm ă de

' > u * ' A M •> a. j 1 i \ . ' •_ A ,i
. o r s , f ' . „ e u . , o * a d r - m ,’ - , - „• •
\ - r . x t - m v a - ' i 2 . r '■ A <

^ x i _ o *'•''* u a \ a j i • T i T „ r ■ m -* 1 r r ■1
d~ u '■-a * i’E r e ' x a -a J'-’i x 2 “-- u ş c
•'A A i ' m U tU T p 'a » L 'e A N T U a , • < * a n . c> u • r
v j p t c P jp .v U d ri N ' iS a u : t i i _ , a a n *a cm r —s m m
> î A M î m e p m A -UU) =.> XM A * i ,b j r 3 d a . / - N f: '3 a .
a \ \ 0 i ţa u eA a mun <_i c i_cv. - iu -.-U. ii> ’ -nci de» v.
Jv c i te o " ’ >-d u o c o t p a u T t x •_ a - _ a >u g a i . v r - r e / - __ a , ’
p t. ‘S ă d i i viril - tf r ş - _ 'T a ^ "■ - t ir a* m ' m v >•* . .
A d e s e a , p r o b a b i l 1t a t e a r t a l u '.JJA A ie c m - »r e c r e a . u i r a u 1u n t u l _
deoACXN a c e s t a a e \ a g e - a t ia o u A c t s~ r a o t . c , ? . _ »
re o r e e ir tă re/.a lia te i n e g a m
D e s c o n s id e r a r e a la tu r ii p o z itiv e
A i Tip de cn-ate ce gîoA a A tu t ca _ _ a . sac a
h.iM c dependenţei de m o g u o a n - Ea j e a d ,
p o ~ i ri «e C m c c lie n t; id a t Î - i u a .p ,0 r a a : e. • *>v * 1 ■ _ . r
e ! lenorâ saa resping d o \ a i a z a c a i ’I’a „deea că ,a 'i,«Cv s D
•Abimbari c u t.venmrenre p - v iL tr -Mm : A ' . e nu- * a
identiîN it aaesca ip dir.b tj a u u m c _ w>a t D i a c .. a- ' u „ i
n i tpAJU Otite:i M suhiL ian ir aspeM ' »m , r f: m a a U *■■*
.Arrai ca v.p ciu r* angaiui ir. m m : u M _ a a j -‘a n a * n c
ij. o r d u i ' - a .iu dar T a a :u t o e i . o - r' ' '.~>c
j ktwr'Lutc< .A ’iJ ... sAirbrier' -N.A a ’ A A' 1 t *C ^Cî f »5
‘Ţ T a r i k u I N '. i '-A A V .UT i . haa 1 ' ” .
t-»i"*- s. i ^ v
. ’ /> Jv *
, ^ . II a ^ «
w „*
L c /J CXTt "U* N* e N „ff •. p 2 >-t • ' „ T_»
r".! 1ţa în m o d n e fa v o ra b il ia şi h o tă r îr e a c lie n tu lu i de ;

co n ţin u -i >3 di a . r _a v iito r.
k . UA 3 _ *• A r >d e glnd are e r o n a tă , eereţi-u c iie n tu lu
v 4 v. v O l - A . ' T . U cC ta re (alteîic d e c it c c n chfc cicscorisicicrî
r u■ntat în n riv in ta m o d u l , , - , ' _. t, Ti J O
n c J' 5u -a-, c ei i r r t i i A a t ă a re p r '“. A ! c N .. .»N , N E l.i.C
imieb.Ti-i t u n j r p u e a i'«t£tTreTt * dia pcd . ^ r A
rezumatul pozitiv sau întărirea d e sc o n sid e ra ta O altă strategie *d iscu tată

mai d e v re m e tn acest c a p ito l >im p lic ă faptul de a-i ictcrarur-a pe c h e m
~â e x a m in e z e consec in ţe le eo n v in g e rd o T p roprii, apoi să am ieze
strategia sugerată de mocnim ai ea p e r c e p ţie i. pen tru a putea o r im b a
: u u t t ' e t In fm ah te r a p e u u d -au r a r - m i e - m coate fi avocatul
cha /el „m : oam ah ar da muipeumeă paie solidă <v e e mp>iolD 3» p să
accepte a rm re u n ă c u c h e m a i c â i r te r ţ'r a ta r e a m g ativ a este p ro b a b il
u fa oupa cate Oxjute -â e v t i r u ă sau să e x a g e re z e acea
oderpitUAc pînâ iu p u n c tu i In care va suna dgiccu F o lo s in d strategia
m o rar, iu o ta v e i u h u , speraţi m p ateu c o u r a i g e un client n ecoiârh
sa raUgue 1 Jtima p o z itiv ă a a r g u m e n ta ţie i (de vrem e u dum neavoastră
o p tu p p e r ir a cea negativa în consecinţă, desconsideram partea
pozitivă mai m id i decit o meu m ic u ţu l, d puteţi determ ina pc acesta
-a r a g ln e z e latura n e g a n v ă doar pentru a v ă face în ciuda
R a ţio n a r e a e m o ţio n a lă
Raţioncirea e m o ţio n a lă , a patra eroare dc g m d ire care poate u b stru cţio n a

schim barea pozitivă a unei problem e legate de consum ul de droguri,
apare clnd o persoană decide vă ceva trebuie să tie adevărat doar
pentru că ea sim te că este aşa. R aţionarea em oţională pune intuiţia
deasupra evidenţei em pirice, iar clientul utilizează adesea gîndirea
circulară pentru a m enţine aceste tipuri de eroare U n e o ri limbajul
clientului va fi aluziv. De exem plu, clientul ar putea să vă îm păr
tăşească o senzaţie sau credinţă particulară care pare să vmâ, în
opinia dum neavoastră, de n ic â ie r 1 îl întrebaţi pe client de ce crede
lu c ru l acesta, iar el vă răspunde • „Pentru că ştiu că e adevărat”.
.Acest tip dc ra ţio n a m e n t, bazat m ai m u lt pe se n tim e n te viscerale decît
ne -n fo rm a tii din lum ea reală, î; poate cauza problem e clientului,
dacă proasta in fo rm a te a ra ţiu n ii ti race v u Ire ra D il di raţa unei
situaţi! n r a a n t e caracteristice c o n s u m u lu i de droguri. 3 predispune
m facă g re şe li în cadrul ro ia p h c -r m îerpersnjiaO sau m s a b e v a ’ueze
ri-uul pc r a r e h -m p lic a u n anum it c o m p o rta m e n t. D a i n o u . testarea
ipoteze! m conectarea n e date pei ri strategi- UTipocraaîe pentru a-l
convinge ac chem că a i u h z e z e ra c â id e ile sale au cu adec-aret vreo
raîuJtloo P> plus, îi p o to p c e /e să ia in comsmerare ,v u e rp re tă n
rh fe rire sau ude m o d u ri dc ra p o rta re a s u p r a s itu a ţie i, rag tn d c-t să vă
s p u n ă v o u ' i pute? u ite rp te ta U tcm eca ev erim eam l.
INSTRUM ENTE DE R E C U P E R A R E , PR O G R A M E ŞI TEORII 295
E tic h e tă r i ca re ii p r in d în cu rsă p e c lie n ţi
Etu h fila re a a patra eroare de gînoire care poate cauza pz^biem e cuiva
care se străduieşte să schim be în bice dependenţa de d ro g u ri. apaiv
atunci cina citentul se autocaracterizează intr-un m od care sugm an-
zsazâ sau care nu-i o feră prea m ulte speranţe în posibilitatea schim
bării . A te considera o oaie neagră ar fi ur- exem plu de asem enea
etichetare- A m m tiţi-vă din capitolul 1 că e tu h e tă rile pot fi folositoare
sau nocive şi câ diferenţa depinde dc m ăsura în ca re etichetarea
ajută la id en tih carea u nor soluţii pentru problem a A te caracteriza
drept o oaie neagră fe poate ajuta să explici com portam ente aurei ioam
sau sa interpretezi reiaţii internei sonale din trecut, insă a continua
să te consideri o oaie neagră te poate detenmma să perseverezi m a
acţiona ca atare. A r fi m ai bine daca persoana ar acţiona asupra anei
asem enea etichete, transform m d-o dintr-o calificare de genul „u n l
oaie n e a g ră ” într-una de felul „nu mai Am o oaie n eag ră” Acest
exem plu ilustrează o m odalitate orin care terapeutul sau consilierul
ii poate ajuta pe client în privinţa acestm tip de ju d ecată eronata prin
aceea că îl îm pinge >ă reîncadreze etichetele intr-un m od care poate
'iiscine o interpretare m ai pozitivă a com portam entului şi care poa-.e
sugera apargia unui rezultat mai bun in vuioz. Etichetarea poate
contribui la urm area unor scenarii c c i, ce poate duce la apariţia
unor rezultate n e fe rc ite . In cazul alto ra, co ch eta poam sugera
existenţa unei atitudini fataliste, potrivit căreia schim barea este
im probabilă şi scarta (etichetai co ntrolează ao arîţta rezultatelor
Eticheta poate da naştere v e i profeţii care se autoîm pU neps m nu
prevesteşte nim ic bun pentru ch em Alte exem ple im portante de
etichete care ar trebui m odificam şiră u i e J c tunkiv m dependent de
drogitn JahK.it p'-râ ier., şi dependeni de df egnrl p in e n u i Aut genul
de etichete reîncadrate care t-ar putea uruiu f»e client;
F ilt r u l g î n d i r i i n e g a tiv e
Filtrele gîndirii negative reprezintă al şaselea op de gîndire eronată,

care poate îm piedica progresele terapeutice sau de tratam ent. Acest
tip de problem ă de ra ţio n a r e apare în mod obişnui! in cazul celor
care suferă de anxietate sau depresie, dar se intilneşce adeseori şi în
cazul celor dependenţi de d roguri. C lienţii cu filtre de gîndire
negativă urm ăresc în mod activ să lî se întîm ple lu cru ri urîte, in loc
2=*6 CONSLM Li Şl D tP E N D c ,\Ţ A DE DROGURI
să fie antrenaţi cu hotărîre în căutarea binelui sau chiar a unui echilibru

între bine şi nu atît de bine. O am enii care adoptă astfel de ero ri de
judecată scanează adesea m ediul pentru a identifica lucruri negative,
ceea ce înseam nă că, în loc să caute lucrurile pozitive, urm ăresc
sem nalele care sprijină viziunea p o triv it căreia lor lî se întîm plă
lucruri urite, câ sînt blestem aţi sau că viaţa nu a fost darn ică pentru
ei. în cazul consum atorilor de d ro g u ri, puteţi vedea cum clienţii
ignoră voit sem nele progresului sau chiar trec cu vederea faptele
care certifică apariţia b u cu riilo r sau su cceselo r ca rezultate ale
terapiei. C onsilierul sau terapeutul care lucrează cu astfel de clienţi
trebuie să distribuie sarcini pentru a-1 determ ina pe client să se
concentreze asupra lu cru rilo r pozitive, să adune date în sprijinul
ideii că lucrurile bune ch iar se întîm plă şi să înveţe să atace eroarea
de gînbire cu fapte certe, care pun sub sem nul întrebării senzaţia că
lui i se întîm plă doar lucruri rele. Terapeutul sau consilierul îl poate
însărcina pe client să facă exerciţii observaţionale, adică să siringă
date din viaţa reală care sâ-1 îm pingă spre acest obiectiv şi, de asem e
nea, să întocm ească liste care să se concentreze pe adunarea de
dovezi In sprijinul ideii că pacientului i se întîm plă lucruri pozitive.
Perfecţionism ul poate fi unul dintre rezultatele unei asem enea
gîndiri eronate, de vrem e ce perfecţio n iştii caută adesea să identifice
lucruri negative Ia alţi oam eni. P erfecţionism ul face ca intim itatea
să fie dificilă, din m om ent ce persoana cealaltă nu se ridică niciodată
la aşteptările perfecţionistului. C lienţii pot avea problem e cu relaţiile
interpersonale de pe urm a p erfecţionism ului. Adesea acesta îl răneşte
chiar pe client, de vrem e ce viaţa şi ceilalţi oam eni sînt condam naţi
să nu întrunească asem enea aştep tări înalte. Exerciţiile cognitive de
tratare a perfecţionism ului includ tehnica testării ipotezei şi colectarea
de date în vederea verificării m ăsurii în care presupoziţiile susţinute
de client sini rezonabile,, d ar şi testarea probabilităţilor, pentru a
stabili gradul in care aşteptările clientului se vor concretiza aşa cum
a fost prezis de către client. In plus, o strategie interesantă de modi
ficare com portam entală ar fi însărcinarea clientului de a-şi face publice
in mod von greşelile (cele care nu-1 vor răni pe el sau pe ceilalţi)
pentru o anum ită perioadă de tim p. C lientul va înregistra sau moni
toriza em oţiile şi gîndurile legale de acest exerciţiu ai asum ării greşe
lilor, după care acele observaţii vor fi discutate io timpul şedinţelor.
Scopul acestui exerciţiu este de a tem pera aşteptările înalte refe
ritoare ia ceilalţi şi nevoia perso n ală de a aspira la perfecţiune.
IN S T R U M E N T E DE R E C U P E R A R E , PR O G R A M E ŞI TEORII 297
C itire a g în d u r i lo r
A i s A>'e!Cc' r r a e e n d o i T 1 c ^Tc cA ri a t « v.
e r a p 'e t este e u m s e u t ca e â a â Jt . >a - - i t - a ' i -• - u ,r~ g '
^ m u a c e r -iz le g A ^ e d ă i . o u :\e m a i u : te • „a t u * „ •
s d M C , Ci t l £ ‘j C I 'jt ii CvC i CC ti ’ 'idcs„ saP - . 1j >< v i J j l t > s '-!T>
J io u u r i M u i/c a z ă fre c v e n t a*, est j -j o c _ e-êaE i rm e
a s j N p ~ e p c F a 1 d e p a ^ c gmu**r, d e sp n nim eR iM i z a d n c J L r •
e \C id ş i >au iz o la ţi d e c c iia lp n C i c s n a . -T e ilie p i i d e m y Gr-m . o
xiivietate a genera! C r i r e a g i m i m o r a c n e re a /ă m d t e g T m f '
N E b O e d in p a rte a c b c n p d v , p * e s jp ^ / 'ia a i se trad u c a d e le i p. n
ră s o u n s u n ’tn p re v tz ’M e si s*ranu m . m a ’ un o r m ie re. m a r. ah . . ; d
A desea e ro a re a de c itire a m a p; ai _ u ’ c a i a d e r speculativ y a
lipsită de o iic c tip de date c a re s-o *p r o r e G m p e u w y . . r u l i u .
o pot învăţa pe cLenţi sa conibata d i c v i presupoziţii ne T i s n Mîe
g r n testarea lor C iicnţn pot îi m ăţau «A tr iteze aceste p^cj-oieG v
ca ipoteze ce trebuie testate si să a Iu S. a date cure „A sprp.na io,
resuoig aceste ip o te /e G reutatet Mpre%>r . >atc ft aicu i/aia >n ia r
>edi ireior pentru a Manii, t aru „cc t i o eu J e s p y *u7 ăr„
acestor presupoziţii In plus. lemnei-tn! ,! ? c iT întreba pc ci ie >: .Â
al> Plod ce a 'nterpreia aêasfă suautic u a. e v s ta ' sd_ A „ tra
nioda'itacC de a g îr d ’ acest -lAicu un. v -nţ ' ->a ^ c . u - G. i
m edeţi ca ar putea intem reM aceeaşi - uv p tr v mm _ ■ s u r t,
un nu ne sau un rou ’ îdeca .. n e m _ 'M-_Mde m m c a G c i . .
arătînd că interpretare*, lu* o l doar m o rd„ i n G a c t c a carc pot *
făcute Vu u foarte important pc «un. st . r G - m c a t de : s .
e>•m'MU aceste G n Jan mai a .ts c u a „c , mv mr > pr o n: 7
drog:. r tlc se foioseste de . u m g v d nu ' . a a v
G t i a u liz a re o o r ^ %r >>
Gt r e "ei zarea c a a ' ; i , u ' r - r - - o ' '>_iG> G g . a ’ .

ptoM •„ t prr«nlenic u*c- urs. t.u •-* • . ui ..a să A u i f s o > ’ ,
i / a
o p r . biema iega*ă c e c o -tu .i; * m Uo r» d a ă evn age ea unu

con td a/y e x i'e a sm .- pe Kaâ ■a < • d »n ' ;v + o n ' t c P em 'tA c .*,•
peu ivt i se poate îmî tti p' t v c w t a i 'A ’T î v r a r n Pună v r e
aceasta .a a c 1 n T i n r ' ^ n r gc ^ <. I i t a t t , v tG r A _G
exem ple, wi* ôRsaoidio» de arog m' poate *ncema să t'Donâ un ia.
de m ancă, dar să nu reuşească ju n a v.are decide ca nu-$, va rrai g ă -1
de lucru niciodată. O asem enea generalizare e x h a u s tiv ă contribuie

la apariţia unui sentim ent al d isp erării care poate contracara p ro g re
sele realizate pe parcursul terapiei sau tratam entului.
C onsilierii şi terapeuţii trebuie să-i ţin ă departe pe c lie n ţi de o
astfel de generalizare excesivă atunci e în d aceştia adoptă acest proces
de g în d ire . G eneralizarea extinsă poate să capete consistenţa şi viteza
unei vieţi de sine stătătoare, asem enea unui tren de m arfa. Scopul
este acela de a încetini şi de a calm a persoana, d e te r m in în d -o mai
apoi să se concentreze asupra specificităţii situaţiei înseşi (In loc să
generalizeze), c e rîn d u -i să d escrie evenim entul cu aju to rai unor
term eni şi descriptori foarte specifici. A şa In c it, în loc să-i perm iteţi
clientului să sară la co n clu zia că nu se poate angaja niciunde,
co n v in g eţi-1 să se concentreze asupra in terv iu k iia-şi la ceea ce s-a
în tim p ia t num ai şi num ai în cad rai acestui evenim ent, în id e e a c ă a r
putea e x is ta şi a lte e x p lic a ţii (de e x e m p lu , c ă lo c u l d e m u n c ă e ra
d e ja o c u p a t sa u c ă p a c ie n tu l a c ă u ta t o slujbă în a fa ra a rie i sale
vocaţienale, s a u c ă s-a p re z e n ta t s la b la in te rv iu , sau a a v u t un C V
p ro s t c o n s tr u it) . O a ltă m e to d ă d e a a b o r d a o e r o a re d e g e n e ra liz a re
e x c e s iv ă a r fi să-l în tre b i p e c lie n t d a c ă n u c u m v a e x is tă şi o a ltă c a le
d e a in te rp re ta s a u g în d i e v e n im e n tu l.
E rorile d e g e n e ra liz a re e x c e s iv ă se înfîlnese în m o d o b iş n u it în
rîn d u l celor c a re s u fe ră d e fobii. D e v re m e c e c o n s u m a to rii d e d ro g u ri
p o t su fe ri şi de fobie so c ia lă , şi d e ag o ra fo b ie sa u alte fobii, ac e st tip de
e ro a re în g în d ire a r tre b u i să fie ev a lu a t c u atenţie atu n ci cîn d lu c ra ţi cu
u n c lie n t n o u , p e c a re îl s u s p e c ta ţi c ă s u fe ră şi d e o a f e c ţiu n e fo b ică.
Gînduri dezadaptative
Ai n o u ă le a u p d e g în d ire e r o n a tă nu constituie n e a p ă ra t o greşeală,
t m a reprezintă u n m o d d e a g în d i c a re se p o a te dovedi a f: a d e v ă ra t,
d a r n u şi u til. A c e ste g în d u ri sin t n u m ite d e z o d a p î o ’ i v e G în d u rile
de/adaptative s p rijin ă a d e s e a r u m l n a ţ i i k sau g lo d u rile o b se siv e .
R u m in a iia , a s o c ia ta în g e n e ra l cu d e p r e s ia şi a n x ie ta te a , p o a te fi
definită ca u n f l u x n e s f ir ş iî d e gm duri n e g a t-v e r a r e >e învălm ăşesc
in m in te a u n e i persoane G i n d u n l e o h s e i i ■<?. a s o c ia te de obicei cu
a n x ie ta te a , reprezintă te m e ri p e r s is te n te sa u idei in v o lu n ta re leg ate
d e u n a s p e c t sau d e o z o n ă fo a rte specifică a \ leţit c u iv a Tn ca zu l
c o n s u m a to r ilo r d e d ro g u ri, ru rm n a ţia se m anifestă în g e n e ra l sub
fo rm a re g re te lo r le g a te d e greşeli a n te r io a re sau o p o rtu n ită ţi p ie rd u te ,
iar g în d u rile o b s e s iv e s in t a s o c ia te d e o b ic e i c u c o n s u m u l d e droguri.
A Ş ? S L M E N 1 £ r>£ R F C r P E K A RF, PRO GRA M E ŞI TROPII 20
-------------- — ------ -------- — -------- — ~ -----— ------------ STU D IU DE CAZ
LA C E TE G ÎN D E Ş T i, T H E R E S A ? ;
i|
T n e re s a se î n t l l n e ş î e c u t e r a p e u t u l e i U n a a m P e te m e le o e m r j
a c a s ă c o n s ta în c ă u t a r e a unui !oc d e m u n că ş. o b ţ t 'e re a m
in t e r v iu p e p a ’ Cufsuî s âp tăn n m i t r e c u t e - T e r a p e u t u l e i J am c e
o în tre a b ă cum a m s t T h e re s a î n c e p e c u „ E s t e m u U . A m " o s t !
:a interviu: ă s t a ş; s u n s . g u r â c ă r»u am s ă o b ţ in s - u i b a '
J a n ic e ? r ă s p u n s ,.Ş» c e te ''a c e sâ s p u i a s t a " 7 .
T h e re s a c o n tin u ă , ,.3 u p ă mode*: In c a re m -a p riv it c ' r d am
■ntrat în c a m e ra cre d ca nu m -a p !ac-u!. De f a p î sîn t s p u -â oâ
:3 f e> se va m tîm p 'a şi .a ceie?alte m tem -ur, la c a re rrâ /o> nuce
O a m e n ii p u r şî s im p U nu m â piac" ;
Ja n ic e o între a b ă . „C e a n um e a m e u s P ire m tim pul in te r/.u lie ? ’ . |
T h e re s a ră s p u n d e ' „P ai a spus că am a b u tă ţ'fe p o triv ite p entru
,ob, d a r că nu au o e s îu n *'oere m ci pa de raţa N um ai că şti;
vo rb e a şi ea aşa P ot sâ z.«c câ tre a b a asta ou* şi sim p iu nu o
sâ m e a rg ă Ă sta-i a d e vă ru l ou o sâ obţm n ic io d a tă un iob în ;
fe lu l ă s ta j
P u te ţi id e n tific a e ro rile de gîndire a!e Theresei? C e aţi fa c e j
p e n tru a c o m b a te a c e le e ro ri? [
pT unlem a in m / u ; m bînm ăm i em u ir ’u Jc_ A a p u t r ' t c *«e .a

n>. h carn al adevărate l,u^ r î îl rol .êş = ■cam u v t u / t u u ' m 'm '*
-u e e r g i t v G m e ^ tr.i «ctC SC s „ p r o A >. *. rj*~t Cart po. I: â r.U,
d a r ^ c a r c r rrc d i T-wdA e s te a riîG rn .x ’j 1 1 3.CC. -C I A . o s t m . 5, este
u u l c a pac •em u l j-ă În vete R.gCCi M-r " A -1 . ? „ u n am -
teas wâ ac* i i c ă exişi U J _ T v f ' ” _dM r - P A wn r C' . ..
cazi3 ucesA A CUM’.H ( l % . U.X.^ teuAv J iei. T otu at „ iv. **z -'Urc -
a este .'U n a v b r .t 1n " ’ ' e . - j. 1 mâ ce t u \u cu n im .
i A"~ a 'ă I p> .cm *a^r A f U T ^ - „ A
c - n n u - ci> " > i . m ic , m ,n m -_ - n m m ’ ' " \r «n ■
> ’ u ' C »h . Ui „l. „"VJ t _ , >r u ^ ' r~ , 'r 1 - x ->c "M ^
T i ! , tm ' _ c . i/r . f „ . A m U.„ n„ m i
CT
T>
v ci _'"i j l t , 3 * J iv- «a. ^ *i IC î_ 1

>».'v e m p f _ v- „ v ' c. > JO" ă v » i V, 1s „ c-C
mcr.pmei.m m e. rc a d u .e^ -_r- ~jîc d n ;e de n . ^ ’e a” t_ 1 r

mumî vc poate «un n „ c ru ţ s_ m u ţim =- .a n a ei.m '-' le ^ c 1 ir m etu
r 'L ,n n .':i\(u q :a , _a tm ^ptu ^3.* a ‘’-’v b e : ’ i tteb a: m - î da v*rm»nuti
<. „aera m ^ c^.m em re/,. Jm m ,e O vU!e de i face m m este să-l
j.eucet> pe o e iî m sim aiia de a iUiDiL caia mu re/ mtuteie mm: ah de
l e a urnire p rc /a m ţo le c ’icm ulm ccmsîă in aêea că eu e î *i st tre
>a su p iav icţaias.ă stăruitului m*u m wCca c \ a cfera ea .m ape ut,
eu »uv 'r eaie a u ^ u interne* i R uperea « elaţit« o e a L ă tie un
l e 'u l t i t p io b a h ’i. dar asta -iu esem rn ă că viata d ie nul ai a u stlrşi
uci t j>a ca ia v n J c ei >a_ d * Ia ?„csk er-i.ditii. focalizarea excesiv ă
pv pi)SiHid:a>ca a< despătpmi p b v m c lto ^ ta z ă teim na * e p l eă
pam entui are nc\um sa a c îndrepta: către i s u n a m m m m i n si m,»i
an o 1 eăîic Secer bârna c e e p r r r c - n î 'i î , în U ada em-mn *r u n u i te
t i>t> p '/ r ' i'ner, i l z.U' i m a reûb
Ai U v t b : un de em u r u '.n a tâ >„ m-rera m e T ! ” i u i dm spatele

„ , ir: ; j
d L , \ u rilo r■a r tr e b u i •si îrp h ii l€ \ 2 e > e t,, *u n ţu r i p!Ot II 1(1e n tific am l i
u n cl;mm >1 l te I c OC aeţioiK t>a t R nf r - fţ a n u m it , c ‘ m . c a u z a a iei
re g u li: p e rs m .d c ăe , , 1 \ o r p.w . ^ ? !e se a r / v u ’ a dv. ■'-o u
- V \ > m” J î ^ V 1TI 13 T IP-P ^ . 7 „ "i, re g u in o Ho, •- m ţî
*
>n;iie '» X.Ju* *.«■ft.<*w
>'h lis u ş it C vdc 'IV T *
■ ^ utî c ă t IC Ci IC!i ţi p r in * c i dt]a>r a
i-»^p j e m a n u c o n s ta a tu in e g u l 1 CIt 1in rigidi ' î i ^ i a Cr s .ni
aplical*V *7 r e g u lă puliea fi fuincrţio n a l ă (sa , îs' 3 > i *-n - ^W* ws.\Ujr s
in treiau t, ii u %* v ^ ^ 1 re 1 d e u tilă în ţ ■ s^ u tre g u ia ' im
i* cp* >r, A * ■»^ U ' 5m ite siltu;aţii. im i si a o li » i a ' e , R r ! am -
i s yd -4C &lâ,JL<
fe J*.C-&
-*6®
*- c» r i* ~ 1 t ’Itev a e \c* "• '•ie d e a stl:eî d e ;' g d l
Silit li.nnătc r re b u ie ;s ă tiu 3v f k e ' r~eo_ x V1 a 3 gr*iă
ilQ * ’r’v u a ţ ' i m o eic i _ ' | \ ” Şt 1 ,£ ^vV ■U»li_Uvl ,1 i <,â să lăw
d 't a Fb d e c , , b :n b a ju l a .• p»oatc, la wj.icCvci eiG lce «r. pi*i \ m ţa
lim ft a- le g d i , dc care ie n u m n id ei' l i . k l d tu n c; . n u C f t . t u l lol«□seşte
\1
c ă a tu -M t 1 n d ă o DÎClt \[ QU im p e r a tiv u l îe :s itu a ţii d e
re a lă e:i c o n t *IK.’
î no 1-0 ui ic ftîric i re. C lie n ţii pot. o p e r a cu
jr*
o var: te la te i U * - ooziti ,' %au i v ^ i u : v re le pot
n~odu Cu e~c'arat- "i -* ^ ^ sau pi, fyl, lem .e de J Cx, >V e .. e re g u lile
p0 CHl r -C r tlo ses 3 -şi ctllVf*rn«1 CO’m p o rta m e n tu l ;n u d u c la
i s e r a t C d 't PSl dCSlI ~ ya ci icuiţi i să -ş i trie z e re g u lile rpersonale.
-\ J a 1*-1 ua t a M i e ’ C re c e Iile rIU 1l i ş t e a d e v ă ru r i a b so lu
vs a t a , Ci n ai c u r ia d o p tim i > sau a l t 2 e r d c i J v t c i_ :t
c a p a c «tulea J e a *><rm dsftwU t e ţ u iile C U î• ’ 1 O d C : . u _ * 1>C 4- \ *
- ; \ i re'a ii / a h i le S -ar putea „a xc i p Ul îsă jt .. a ~*—ta y.iv C r i o \ ^ !
m g i b i L . wît *.i e u i e fa c e m a I u ţ r ; igicle şi ,ru p e r a ‘r e -V i z
J i e i i d >ă r a J ă c ă n o rm e le pot : i m a 1-tic a i _ ti p **atc „ j.U .1 să o u ă
sam ca m ai o u tm rim d
î r alt IU ‘O **c a n**~i r* ' re c ul
ajuraşi c lie n t u rc fo i ir m o / u O Uî*la JW .105X
-B. «. B.AAV-yB.V
. wPti o vaoa
, .
SC( 1I--5 J, ^
lK
.— î 3
y_**. ,.4- j ne Si ii^ ta - 1 i w ^ a 4’c . v ?!r n .s ^ o lu tă. 1
'•Cupa! a- ' •îâ fi ac e la Hp o foJry yj strat
mc o p i "‘a re ^ . v n 'r s 5 pa i;r^ i a iiicui ti ra * să a n s f o n
d ilu r~ u p in ip aram v ab s. Puc * O ! il \ ^ a. -m >î să fac
în t î - î » * J e d n e pe .O să fa IC to t c e p o t ”.
\* tu i f r n - r >î o s itilaţ ii re a le d e via ^"l y' '
ap^ ." L .J .a u ; . n — e n ., 1llt co fflj.lo rtcu fic n t 2 uvtern a t c
/ 1 r „Z
î H ,
Ţi „ ŞD ’c ’ . M - <— a >D "D 2 a . L
_ " Lui m r'' " M _ C :, ţ , a uiê

M i:>*l „ »>• *■" i : _r ~c „ « . ■- C - r * ■ c »c . . i - Ş a u
r, u C 'S U 'a ' , l u s _0 i _r >c i ->u,<. ,. T ' mm LU<t-
„ .m c n b,r „p* Şc ^ l j i _ m. < _ . ^ >' r> y'<-< * U15 -ă
re . T - ’u , . m m -Mda „ i „ -•s '* * < i • v ir i u» u ‘1 o -m de
.n ţ » O t c m < de *
Form area abilităţilor

y
m f u aj. U i u.i u o e .u r vo . . a v,i» ' iu a . . u * „ i evcr

"«cm e -a *m _\v -vM m c a ' ^ w ,t" . f , x.tle de
«IU.,,— ^ ce e . -M.,. •„ L‘M_t _« _ 'v * U ' ^ „a O
M2 , j'- :. IMU ^ 4 1 A' J e ,<mm ~a \ j ’ r i » . - m ş r 'Ţ rn e 'e
U O .r ; "> t v '- , u f.cr u. j *c • u a' j _ , eelt
INSTRUM ENTE DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 303
n e c e s a r e jp e n tru a fa c e fa ţă cu s u c c e s im e i s itu a ţii p a rtic u l;a re sau

p e n tr u a I !'r ~ A ->± ’ < far; 1 1 " ’M ! iro g u ri.
In d ic iile c m r t . 3 ' _ i ' iti 4 | 1p»T\f n u d is p u n e d e ;a b ilită ţi
b u n e în tr- ■o z o n ă a n u m e p o t in c lu d e şi d a te :p o triv it c a r o r a e p o sib il
c a p a c ie n itul să ti e ş u a t în tre c u t în c o n tiiţii s im ila r e sau să 1Pi e v ita t
3 .n td ”ÎOF c ) f _. 1 z J C _ " u H tuaţi.e. U n al d o ile a set de
M> i.“ „ - 1 a « 'V < ' iiar d in ra p o r tu l te riip eu tic,
e ş e c u l d e -> te ra , - «o - y> .- în ti i -r- ___> i ro l sau
p r o b le m e c a r a c te r is tic e c o m p o rta m e n tu l u i in te tp e r s o n a l în tim p u l
, r ^ <• ,n S r,' i J' te* .< a - tente în fin e , a şa c ,,
p re c iz a t îi t Jr> > C - i '■ c îsâ 1ii tim p u l u n o r e 1valuări.
c u m a r fi U o t e J « i ' n c t v a >* u ia lă . u n c r r« •efîcît la
- . : - . te," tei ~ „o*. „ ă c ! ; g re m , . ' n -« m ici cîn d
!f ^ ^*iF _a v£ M, " -./l 1 ,.r, iH R iin r A>). ' a ră î A r . i ţ -T'î.A Ador.
O*. 1 m b m te _ ' u â . a u , a în re ' tf l a *<â v su cc es,
m n o" „n u jd .I aplic C . l b ’ ,A A L ' U n e o ri
_ “ T"! gA " d iiteţ. ... >>c A - _ litru a r e u ş i, d a r e ş u e a z ă ui
a p lic a r e a 1 -t i n * m -m > m , Ju i p o tr iv it. D a c ă <clien tu l
q u m n e av o teA 3. > C - ■^T' ~ _ tîc u la re
„ , ' 1, ' T i sed m a i r - ' i ' - . r '1 r • . ~ im e le u n e i in c a p a c it ăti d e cî
ră s p u n d e U_* >1„_^ ^ , C ,, . J ^ r 1 _ •apei - - -i ^ j 'ebui să
s u s p e c ta ţi e v > c” U< _ ’ n '• i'V ’ : •lica:re a a b ilită ţilo r, r111 llpSH
a c e s to ra .
f? a sgM!> CI ;l C w.iTc ' _* g.» nj 11 , I a to rn ' tN v.. M 1 a *turi (10
c/ w•o vi _ic __ H e m a: 1•U .. j tu * 1! u :;’ >Mj , ^ v . clien tu l
r a u r r j ' 1 i's tră teacă iM .u itd v - v î? atu rici il v e ţi în v ă ţa
. <’ „ '-Ca ■»- „ te a Z? i__ i >■:%.« t< x~ „ - j 1 j i *■*. e v s :ător in
. ‘ : Jl'ri ■>„.I aNvi a ‘a- 1i v. 7 ; l'l C c ' ~1’ să ii CUArf i 1 M... * 7; --M >
a o - 'mc u n p m ' O '- d AV ^ r, <: -/, ;i, a ^ ■; m i r .•• '• ?.iste n te .
d e in d ie n i ‘ _ v -■ „„m rtv te te a " AM -»ă fo lo s e a s c ă a c e le a ‘L l M ţ u

* .* ,:az, îl în v ă ţa ţi p e c lie n t c u m i e n tif ic e a c e s te se m n e .
ţ~A - j zîa c ie n tu l d ă g re ş p e n tru că nu le g e fa p tu l că sil
■ ?-* .’*U> r '_ â ' 1» *r> " în , V cj- ' a . un. să-i
- A'-A .J- * A 'r i :*■ ->r - A 'C 5 .aţi-i i— M J- A s itu a ţia
Cw -*<_* > *; v A V A Î t! 4 i- i intt <- 4 • '< ^ j A .spunde
în a c e la ş i m o d a m b e lo r s itu a ţii. P o ate c l , •>c ie n îu l d ă g re ş . în tru c ît
î i> > - ‘ .v ■i> .: .C - - - ! r' V M ; î I -•elul d e
c •outA tezcire <s U cm 0 «' '* te m . »*-« ' m :ul a A ’f 1 S’'!' -p! •' ITT* u rp
- . o H *’ ■ - d m « - u a t^ F c -w d -.r" ' l a 1 _ ,‘ 3 . r c
rrc,,J _r ^ r»•' t id s ‘ i i c i Hiv-a ’ w_. 1 - 'V , _< 1*Z1
r > v i ’v , U H t n ’ •- î .«a g „ aCv Ha <, *. 7 . . j i b jr>
u î I .aJim oH rPrar>“‘ l rU V \ j r . ’„U C ' U L b >4 e ' t ’ s e / j _c a
. , .iLH ~ . r H i . ,C . m r r< U"'"- „.. L\ ’ ' ’r î c i 5 „ l . < v -e
- a .^ v 1 . . î-*-* .cab' nc J 1b m m ăi n m rm m u 1 j i ; re c i \
*nna!t >1 t Cvc ,m ~ _ V m 'U t . eg.-tr H ' ri' Hţj
• u m >^ p e r T- a.4>d M<" n n r. v a i -'T c ebvm .. m
> !H J. : m - a h l -ăti Htr- m is n 4 a r ci 3 c J.V, <nan r e, a i n > ~v..’ <v.e
« '»a'i m u „ a, dm. 3 C m. ~ •“ J n , ;re,. i v t ' h ' r br>, nan fp
’' 'a ~ „ ■
‘•■c p r " _ OH ’ ' »« H jri ; . e _ •- v > l • v v. HiPw
' i‘. C ' t . a ' ! ‘ >' a , n . n a ' a t i I c P ' j N a - ' c ^ . a . c ' 1' : ^j v „ ' m _ <> . î h u
> C 'lu -.J • t „< 1 ~U, „ v ' . _ v . a _ . " U '>’r 1 *"s 1 1 «! J Î >■ Fv -C „ . . . _ ă
.... < m m : m . n a i im eu^ i a«>f <a J t 1' o m m -r „m c a taie

i ^ ..u a In cai ; v i Hi.,
”<> ■bserva b e n e t.» i ,c -' e ’,r »U’ , • > r Hat
V'«k?-w *"5>babil ca el m a T i 'o u v u 1 1 -«’ Ic n H' '■’ûaUi r cav. ' i . t’c*i
d ife r ite t-r a.
G lie a n t* ra a J 1 . U Cl „ - î ’ nj r ,j! . . ’J i . » . i aC
a b ilită ţi f r e a . u : a .; ..ţ ■ . p- a n . ba i ’ ■ a x . v. < ' c '
te a z ă v;I p o a te suge: , . ( ^ vei ac O1 '" j v *~c v î ^c* ’ e *w m .c
p re d a ţi., In p rim u l rîn d , c lie n ţii c a r e n u -ş i p o t p . , 1 % v _ , v a g r , 5
- i 1 - 'C ” n 'v 11 . 1 . ' C Ha’C ’ ' 31 t <> n u p, 1
>■v - * L 'C i i. vv. v 1 _ _ H V, _ m u iie a l e v ie ţii d e zi
c u z i U2V£F£IS£ ClClll l \ »' v ^ , •i ' v i • . ' ’u ne
m iu . : i T t r t t u p e c a r e m a jo r ita te a d in tre n ■». — »"'* —•*«.Vvi
ici sin e în ţe le se , d a r i _ m* t i ■. ” , ' J ‘ ' .,!/„<
c lien ţili r l v b , u . g 'r „ r 1 : î ^ /a . ■* r.V H3W5 m ^ b ila -
n e a v o a s tră ştie c u m
_ a *-^h 1 , să s c rie ş a ^ ii ^ vd- S 1^4 " *.>wu r c t u e „ >i v .a n
'-I r te s ^ '-H -ă t'H c .’ H j a " N
Ş S” c a te , ^ a m -m i -vă fa ad
INSTRUMENT UPERARE, PROGRAME Şl TEORII 305
"r a tal
ci
■>.aTe iSt
i simţi
pentru
v i/J U ,
! —
m a^pă
i a
J 1 <ra,
dege telor
a na Je
n e V de
im m dă
r, ^ă-s?
r* ^ e d u . ’l
1r ’uaCd
.1 "ii ea-
a _ er'a
"""s^ aie,
m~ âdă
ă
2.
tă
le
m
ale
ii
^ cimla
r
IN S T R U M E N T E D E R E C U P E R A R E , PROGRAME Şl TEORII 309
Înapoi din iapte în -japte. in c epir,ci de la 1.000 C a exem plu ilusfrativ.

rugapl-vâ edem ul să num ere ;nu cu voce fare." după cum urm ează :
1 00o. 093. 986, 9 79, 972 şi uşa m a i departe, cu ochi! închişi După
c u m \ ă puicji im a g i; ia. sarcina e s te ş: c o ra o lic a tr., şi p lic r is n o i- e .
eees ce oferă condiţiile perfecte peruru încurajarea sa n u u iu :
O a b a zonă in care s -a r putea să fie nevoie să \ â irn â ţa u cli-t-utui
noi dtprm & eri este d o m e n iu l abilităţilor som nie. MLulţi dintre clienţii
noştri au multe lipsuri in ceea ce priveşte abilitările sociale, care iî
d e te rm in ă adesea sâ caute socializarea In r în d u rile c o le g ilo r lor
consum atori de droguri sau Ic provoacă problem e cu re ia t îo n a re a
in te rn e rs o n a îă De e x e m p lu , consum ator«i de d ro g u ri îu tîm p in ă
ire c v e n t problem e în a înţelege c u m să com unice cu ceilalţi in tr-u n
m od ase rtiv .
IN FO R M A ŢII U T IL E PE N TR U C L IE N T
D E P Ă Ş IR E A IN S O M N IE I
Insom nia poate fi depăşită cu ajutorul teh n icilo r de m odificare

cognitivă şi com portam entală.
Strategtî/e com portam entale de înfrîngere a insom niei includ:
• M odificarea a ctivităţilor de seară - evitarea băuturilor, a
a ctivităţilor stim ulative şi a cafeinei In tim pul serii.
• Efectuaţi activităţi relaxante înainte de culcare.
• Asiguraţi-vă că patul nu devine un loc ai îngrijorărilor.
• Puneţi un carneţel în apropierea patului pentru a nota toate
glodurile stresante înainte de a te aşeza în pat.
• Utilizaţi strategii com plexe de num ărare pentru a provoca
apariţia unei plictiseli propice som nului.
Strategiile c o g n itive de înfrîngere a insomniei includ: ;
• Com baterea erorilor de gîndire asociate cu îngrijorările; eva
luarea posibilităţii ca neliniştea să rezolve problema.
• R ezo lvarea p ro ble m e lo r cu mult înainte de ora culcării;
alocarea unei perioade de timp pentru a face asta ceva mai i
devrem e pe parcursul zilei. |
• Făptui că insom nia nu este un pericol vital şi că apare în
mod obişnuit după iniţierea unei terapii antidrog. j
]
C lie n ţii dum neavoastră a r p u te a fi p re a a g re s iv i sa u p re a pasivi

In c e e a c e p riv e ş te in te ra c ţiu n ile sociale, poate ch iar fă ră sâ în ţe le a g ă
IN S T R U M E N T E DE RECUPERARE, PR O G R A M E ŞI TEORII 311
m e st l u c r a , ceea ce poare p ro v o c a tot felul de p ro b i cai e mcccU'

apariţia m a r g i r a l iz ă r i i s o c ia le . A g re s iv ita te a ţi pasiv L ate? p ^ r :e p r;
Zv.n ta b a r e m sociale im ense S-ar putea sâ m e b n ia sc â s r-i im ataţ: m
c*ienti cuci >ă i e m ai a s e rtm p e n tru «i e \ ita p ro b le m e le da " e lu n o r i
după perioada de tratam ent Unii aliezi;* '.-ar putea >1 i c ore;?' .. i
s-ar putea să sufere de anxietate socială I> puteţi vnvăta pe aceşti cl-trai
cum să iRteractior eze nici eficient in cadru! s o c ie tă ţi în mus mm
ciieipl poi avea dificultăţi cu înţelegerea, identificarea t u o i exp- -
m area p ro p riilo r em oţii. In cazul m a: m oi tor client:, deprinderea
•jn -r abilităţi de control al furiei poate fi inclusă în pluuariie de
tratam ent care ţintesc depăşirea unei proniem e legate de d m g u r
în fine abilităţile de conştientizare a p ro b lem elo r v p r f învăţa >•
clienţi cum sâ se concentreze asupra unu: sunieci Scopul este de
instrui pe client să utilizeze aceste te lr f c u care adesea au o natură
contem plativă, pentru i învăţa cum <ă, ra c-oncenmezo asupra orera::-
tu iii De vrem e ce m ulţi consum atori de d rn g u n au Jif:c_.uăt: :n i
s._ concentra asupra clipei prezente, demn mierea. acest. *r abidtâti m
poate dovedi extrem de folositoare Dc exem plu cina chem i. mterA
ce depresie a c anxietate com orbiuă, a c i m j ie este g r r a 'A ramme
ancoraţi de prezer t C lienţii depresiv: tina să se co p eerrreze asupra
trecatuM i. pe cîud cei anxioşî tind sâ se focalizeze a s u p ra vm^mih
A-i înv ăţa pe aceşti clienţi cum sâ râm înă concentraţi ascorn precât,
tulul se poate dovedi un »ucru cbia»* f o v m u : in marama unn_iîarâ a
unor problem e legate de droguri anxietate şi uepres.e li putem
m vâţa p t clienţi m edai în care poc exeraa conşuena/.area c*mccr
trîndu->e asupra respiraţiei sau inspiraţiei sau tx-neernrîmfom c în
m tregnne asupra unui singur obiect Dacă nu ap adoprar astral a
practici >mj dacă resim ţiţi o stare cM c o c mfort ;n a !e ^ rcda i ar;
putea în c u ra ja pe client, să urm eze t u r - . o o f ic "ale d r în v ă ţ, ura d
accsC »r îebnncj cv co.iium ptatie
G rupurile d e sprijin
M u lţi consilieri si terapeuţi preferă să -i îndrum e pe clienţi către

grupuri de sprijin din afara cadrului terapeutic, pentru a m axim iza
cantitatea de suport social de care poate dispune un client atunci
c în b se străduieşte sâ schim be în bine o problem ă iegatâ de droguri,
Pe lingă furnizarea acestui suport social de care am vorbit, grupurile
« « U N sdV u i- m ^ v ? Z , D d U I .. DL °f
dc sprijin ,o r a c i u a t şl p rogram e destinam să prevină sau *â red u tă

consum ai ae u ro g u i». ir c lu s i/ p ro g ram e de psiboedueaUe pentru „ -■
tjm a pe m em brii lo r De asem erca giup iu lie de sp Tpi” pot sp m -
c priza e c ru m e rk p re ta m e ai sui, p ’en ien rd e sau ide a m ., nă,ă
re momii m acu d o n a e ti c ram nj s>m a-<olum dr g_* ’D •_ t n e
p.v a,uta 'a străm urarea m npi D mm sd-ra spcOidui x n r x _ Sv ir asa
fel «med m mc'Udă act' imn e m a c tigm aoile Gemdsmum a r o r :ră
_u *_ :ieg de sm m m ţa
F o m ă mai maKe dp-an ^ giupum care j. poi ajuta pt m . .u ra m
a '- id ia o . tu . onsiirpui de drugul i s iu .» ană o rrp ie- ,ă _ 'v.m">r tio: *c
Iu e c .a ~c o r'te s te f u m o d ie d*r dc "ecupcume gru p at mc ^c ' ’t ,u
ocupa an. sperm a uiemiogit diveis C ele r«ai „arzoca *t mm «, apai de
.are u t i u a ho ..r, di în , m d n i i pm i , p emdi a * v u ,' i. c n a e ic
V r Cv s .v u> .C d ,, M ar iuar.u Ano iv ire a * ,\ Î A j preanu uej t
menţionata a ^ .u n p e \D rco rms A” -nu m u . X do- a m edem
n o i p an : C ium m ue D n a i unde nmi a >n c m ^ c a r 1 - i Irm
m n ltifk n r pîogTum ek h *i a- k m u por o g d m i >a„ *. m- 1 1
m rtu iu c vOiTi^r.năuior I pecie a k aicm or g r u p a i< ^ u m . a c i
_v mu v /rtir. 1 ragm *u *m [rac:de: mu .c- _ u v ^ . J_ ,pu
_a•ptn.nuăd mbmie mai *argo De m pt, unele mo re ic ' - n <:mîuT m
'{ o , t i >ui.rx to tfe! mmm va , a e r inim a m- A1 .m ic eu g ms
.o- u , J : e mie-muc s i t c P u L G r a i m r d t a - a p , i „ 1ă . m ; ^ au
G i ut, m . m , c t dc -edcic rk mfm >nt Jknd - l g u ri <s . ud , ,
de , m mc . Pom- a c , m d t . g . r i i d m i i s ;•' m i t . . .» m . m mu
r u i 'u i m '-a! p ,n g ăp a u .or -o arm . u io c u i -o ,.„t a ,
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 313
A j u t a ţ i- i pe clienţi să-şi ale a g ă un g ru p de sprijin
P u ™ 3 't U A 1111 g r u u d v m f u . c C i ■te a n î n e n f r u

iin p c s u c c e s
- . 1,1
r r : u<’ „ ii d i TŢ1 " 'T > . v U T îa ţ i - v ă l c 3 i c u s A CC r - j. e p _ ă - . P€în t r u e l; s ă u r m e z e i ECCEÎ
V JÎC A ;i i i n c < — «. U . 3 A U o l U v ’ ien itr u £: in C' s a P !

C
t r ă i ÎIY j c.
1 r P i r e ZI* ■■mr a , i >. c l n d a v e i n .d e - a IEI„ P S ’ w*. A
T l l i j S t im ? u ia ţ!1 u o n n t i P m r t a L . ; a f r e c 1r e n t a a c e s t e : îo t îlll
r ^ - J
P ' i ; vL -1 d e e s t e i r • 'u e îc N M . le f r e c v d i :e c P m c .; a ţ i - i c
•IR A c e e s t e u M 'A ' D u u ş i s ă e x p e r i s. *^ T C Isz a c u n < ’d ' A
t e ; Im i. U c o m i t e t *L l i p* " •u r p r i n d . e r C '3 U , A t 1
c a î n U- ' iţla c;3 n 3 u n *• 0 ^ O « 1 !R V w 1l 1r iâ i f i j i r , 1 I U 1 cl *. 3 J* 1 I jl
ir a t ' 3 c ă S l’ ÎI c p a- tic P . A ip iu l s p r e G A r 3 î " i j P ’d '

* - 1
- î - .0 u . : d e - ; I li c p m s - c r '/ 3 / , . c u cri v .. -I: * c u ^h f î p ă i
c ît e v t i 2 . iu ; i" * r u h .3 C ' U ? U > n j , :

_ __ „ , . . 2 ^ s-x-r-c^f t
I e 1 p l > , a S Ig d u s “ V J, w t g r u p u l r a s .n d e :i n », * V " } M^ ~ d Z _a'
,1 c V ,1 l o r ta l - 1 V' M P l l c a U a s i r 1 n c e g O ' A . A J .s. c ă e 'iii

fi h en< =* f l p
v e c h i , v;| d z u i n i l le n t ( c o i x i p r i t i b i i i tE 't e a t e r a p e u t i c e e s t
. a . a \ 3 a m i l itiţ i C- b e n a u â 5I a w r v, C 1T1 3 . 1 D lr o l ' j t u d e c r a t şi
Ic' ’ lJ ^ * „ M A lo r ■d e > p r > n r , “r I w t O u i t >. m lip . r k >m i , e c h i 1-
„ li-cd J A ' l I l U . t DC C«<e^î >3 "îi T a . > ' Uvc AC CM .

M-DlP '. " f . "" f T U - i; ') U Ă , , . . . P r I ” .
>st
ov
INFO R M A ŢII UTILE PEN TR U C LIEN T
A L E G E R E A U N U I G R U P D E S P R IJIN
F re c v e n ta re a unui g ru p d e s p rijin va a d ă u g a o a ltă a rm ă la

a rs e n a lu l d u m n e a v o a s tră de lu p tă îm p o triv a c o n s u m u lu i de
d ro g u ri. G ru p u rile de s p rijin au a ju ta t o a m e n i ca d u m n e a
v o a s tră să s u sţin ă pe te rm e n lu n g s c h im b a re a unei p ro b le m e
le g a te de d ro g u ri, m ai a le s în v re m u ri d ific ile . Un a s p e c t im p o r
ta n t co n s tă In a şti să a le g e ţi g ru p u l ca re vi se p o triv e ş te .
U n e o ri p u te ţi sta b ili n iv e lu l de c o m p a tib ilita te a scu ltîn d e x p e
rie n ţe le c e lo rla lţi o a m e n i, d u p ă c a re hotărîţi d acă m e m brii acelui
g ru p (sau fiiosofia lu i) vi se p o triv e s c cu a d e v ă ra t. A lte o ri s-a r
putea ca factorul d e cisiv să fie da t de p ro gram ul întîînîrilor sau de
d ista n ţa la ca re se a flă tocul de în tîln ire de casa d u m n e a vo a stră ,
de m ijlo a c e le d e tra n s p o rt în c o m u n sau de tocul de m uncă,
în ca zu l g ru p u rilo r din c a te g o ria „12 p a ş i” e xistă m ai m u lte
tip u ri de în tru n iri. În tîln iriie d e s c h is e se a d re s e a z ă tu tu ro r c e lo r
ca re d o re sc să le fre cve n te ze , in c lu s iv c e lo r care nu au p ro b le m e
cu d ro g u rile . În tru n irile în c h ise , pe de a ltă parte, sîn t lim ita te ia
o a m e n ii c a re c o n s id e ră că au o p ro b le m ă cu d ro g u rile . în pius,
u n e le g ru p u ri au întîlniri de c o m u n ic a r e , c e e a ce în s e a m n ă că
o p e rso a n ă va ţine un d is c u rs c a re s-a r putea în tin d e pe în tre a g a
d u ra tă a întîlnirii. M u lte d in tre a c e s te d is c u rs u ri sînt m e n ite să
s tim u le z e re c u p e ra re a . A lte g ru p u ri p o t fi re s tric tiv e în ce e a ce
p riv e ş te a p a rte n e n ţa , cu m ar fi c e le d e d ic a te nu m a i b ă rb a ţilo r
sa u nu m a i fe m e ilo r. D e o b ic e i, tip u l de în tîln ire ca re va a vea
lo c va fi c o n s e m n a t în orar, pe c a re îl p u te ţi o b ţin e de la b iro u rile
lo c a le ale g ru p u lu i, d e la in s titu ţia d e tra ta m e n t In ca re vă
g ă s iţi sau de la c o n s ilie ru l sa u te ra p e u tu l d u m n e a v o a s tră .
G ru p u rile „12 p a ş i” tra d iţio n a le vă re c o m a n d ă ca în ce le din
urm ă să vă g ă siţi un sp o n s o r , un co le g de s u fe rin ţă care se
g ă s e ş te de a s e m e n e a în tr-o p e rio a d ă d e re c u p e ra re , p e n tru a
vă s p rijin i în p ro c e s u l de în s ă n ă to ş ire . De ob ice i, s p o n s o ru l e
de a co rd să a ib ă o re la ţie in te ra c tiv ă cu d u m n e a v o a s tră , a stfel
în c ît s ă-l puteţi c o n ta c ta o ricîn d veţi dori să v o rb iţi cu el sau
c h ia r p u te ţi d ec id e , d e c o m u n a co rd , să s o c ia liza ţi. S p o n s o ru l
e ste un fel de m e n to r ( te r a p e u t v e z i şi c a p ito lu l 8) ca re în d e p li
n e ş te o fu n c ţie de s u s ţin e re în p e rio a d a în ca re d u m n e a v o a s tră
În v ă ţa ţi să d e p ă ş iţi p ro b le m a pe c a re o a ve ţi cu d ro g u rile
p arcu rg în d cei d o is p re z e c e p a şi. S e re c o m a n d ă ca p e rs o a n a
re s p e c tiv ă să fie d e a c e la ş i se x, să fi p e tre c u t o p e rio a d ă
s u fic ie n t de în d e lu n g a tă fă ră a re c u rg e la c o n s u m u l de d ro g u ri
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E Şl TEORII 315
T şi sâ u rm e z e un p ro g ra m s ă n ă to s (ce e a ce în s e a m n ă sâ rie
i sta b ilă )- Nu e ste o b lig a to riu sâ aveţi un s p o n s o r im e d ia t ce vă
! a lă tu ra ţi g ru p u lu i; de fapt, s -a r p u te a ca d u m n e a v o a s tră înşivă
sâ vâ d o riţi sâ d is p u n e ţi de m ai muft timp de gindire in sa va îi
b in e s ă o b ţin e ţi n u m e re le de t e ’efon ale altor p e rs o a n e pentru
| cazul în c a re ve ţi dori sâ vorbiţi cu c in e v a înainte de a avea un
sp o n s o r.
E xistă şi a lte g ru p u ri de s p rijin ca re nu fo lo s e s c p ro g ra m u l
c e lo r 12 p a şi, d a r c a re u tiliz e a z ă alte te h n ic i ce vă pot a juta să
d e p ă ş iţi o p ro b le m ă le g a tă de c o n s u m u l de d ro g u ri. U nele
d in tre a c e s te g ru p u ri p a r să fie fo a rte fo lo s ito a re p e ntru cei
care nu pre a sînt de acord cu fîio so fia sau m o d e lu l ce lo r 12 paşi.
în plus, e x is tă şi c îte va g ru p u ri pentru ce i care s -a r putea să nu
fie p re g ă tiţi să re n u n ţe im e d ia t la c o n s u m u l de d ro g u ri, dar care
şi-a r putea dori sâ m icşoreze cantitatea folosită.
T e ra p e u tu l sau c o n s ilie ru l d u m n e a v o a s tră vă p o a te o fe ri in fo r
m a ţii e x tra s e din c a rte a de fa ţă sa u din a lte su rse d e s p re
d ife rite le te o rii şi m o d e le de re c u p e ra re , in fo rm a ţiile vă pot
a ju ta să hotărîţi c a re g ru p de sp rijin v-ar fi de fo lo s , în ca zu l în
ca re e x is tă un a s tfe l de gru p . în c e rc a ţi să ra p o rta ţi m o d e lu l
g ru p u lu i d e s p rijin la m o d u l în c a re gîndiţi d u m n e a v o a s tră
p ro b le m a c o n s u m u lu i de d ro g u ri şt a tra tă rii ei e ficie n te . Vă
ve ţi sim ţi m u lt m at hotărît să fre c v e n ta ţi un g ru p de sp rijin dacă
j ve ţi d e s c o p e ri că sînteţi de a co rd cu p re m is e le e s e n ţia le sau
j filosofta a c e lu i g ru p . Nu d is p e ra ţi d a c ă p rim u l g ru p pe c a re îl
j fre c v e n ta ţi u tiliz e a z ă idei s tră in e de m o d u l d u m n e a v o a s tră de
j a vă ra p o rta ta re z o lv a re a unei problem e le g a te de co n su m u l
! de d ro g u ri. E xistă m u lte tip u ri de g ru p u ri cu idei fo a rte d ife rite
d e s p re c e e a ce tre b u ie d e fă c u t p e n tru d e p ă ş i d e p e n d e n ţa de
d ro g u ri. V -a ş recom anda să-l alegeţi pe cel care răspunde cel
mai bine nevoilor dum neavoastră.
Teorii şi m odele ale recuperării

Există mai multe m oduri de a concepe u p rfrte m â legata ee corn dinul
d e droguri * m odul in care definiţi problem a \a determ ina alegere.!
m o d elu lu i de recuperare pe cate îl cnru id erau a fi cel ma> p o triv ii
Totuşi în cadrul fiecăruia m utre acsrte m odele au % sî dezvoltare
tehnic* fo arte in te re sa n te şi e fic ie n te, astfel incit e posibil u . pinâ >:
îi; cazu l in c a re jii an u m it m odei nu c o re sp u n d e cu \ iz u n e a pe care
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E ŞI TEORII
* -t" _ ' \ 1 s . 1 p e n tru Prevtîiiţia A buzi LI. 1L I 1 Q€ AlOo o i şi a A l

u Mm n 1, c e rc e tă to riii au e la b o Fîit SI te-StS r _ 1 '
1 u :' _ > M _ r>K' ' ■ i| tiîai T w d v i p S te o s F ac ' * '
318 C O N SU M U L SI D E PE N D E N Ţ A DE DRO G URI
asupra problem ei consiuituko ele d ro g u ri, si anum e că bum a t-sie un

şurptorr, al unei probseme spirituale midi mal arr.pie. Mr it Im spi, unul
este p n n u i mode: miapeaik. cure r tosi de .voltai peni-u tratarea uvpea-
d e rle id e droguri. In cadrai acestui m ouel au apă iu* grupară ce spriim
J ir; c a te g o ria ..12 p a s 1" - p .'ccu rr C A . M A şs U a.. A r o L p ro g ra m e
s p rijin ă re c u p e r a re a cu aju îv .ru l c e lo r 1 2 p a r i. al A r m a c iu ia u e>ie
foarte s p iritu a liz a i .v la jo rn a tv a p a şilo i m e n ţio n e a z ă In n to u r e m .jlo c it
ULiîizarea u n ei p u te ri i r a r sc er.d e ut a i e sau a anei înţe; ugere p e rs o n a le
a lu i D um nezeu ca m ijloc d e rezolvare a problem elor legate de
consum ul de droguri. P entru această a o o r a a r e . principalul o b ie c tiv
ai depăşirii problem elor generate de c o n s u m u l de d r o g u r i este dobân
direa une: ilum inări spirituale care va m odifica in m od p e rm a n e n t
caracterul u n e i persoane, astfel in c it consum ul de a r ogari să nu mai
fie o parte c o m p o n e n tă a identităţii acesteia Ilu m in a r e a spirituală
pare să fie uim itor de asem ănătoare cu ceea ce a}ţii consideră a fi
p o m e n ir e a r e lig io a s ă . Principiile din spatele celo r 12 p a şi au fost
iniţial îm prum utate de la o organizaţie e v a n g n e lic ă num ită M işcarea
Oxford*, ceea ce expiată o Darie din religiozitatea evidentă in pro
gram ul celor 12 paşi.
Totuşi, oam enii se foloseau de m ijloace religioase pen tru a com
bate consum ul de droguri ch iar Înainte de existenţa g ru p u rilo r de
sprijin de tipul celor „ 12 p a ş i” , iar unii continuă s-o facă cu succes
şi în ziua de azi. Pentru unii, răspunsurile spirituale s în t foarte utile
în atacarea problem ei consum ului de droguri. P rem isa este că abuzul
de droguri a apărut pentru a com pensa un g o î spiritual al individului,
ceea ce sugerează că faptul de a consum a d roguri reprezintă o
problem ă existenţială. Soluţia cere ca golul să fie um plut cu răs
punsuri şi soluţii spirituale, nu cu droguri.
M ulte activităţi m isionare urbane şi m ulte biserici oferă soluţii
nazale ne credinţă ia problem a c o n s u m u lu i şi d e p e n d e n ţe i de droguri
D atele culese nesistem atic n e fac să credem că u n u oam eni au reuşii
să se recupereze :n acest tel, însă nu s-a realizat mei un studiu
ş tiin ţific al acestor abordări pentru a vedea cî|i ou beneficiat de pe
1. M işcare apărută fo ra d m B isericii A nglicane la t ,uitucii secuiului

al XLX-lea. care m ilita pentru rem stuurarea tradiţiilor Lrargice creştine
şi reintegrarea lor In sinul B isericii A nglicane M ajoritatea m em brilor
săi au fost asociaţi cu Uni vei sitatea O xford In ultim a instanţa ornec tivul
m işcării consta intr-o recatokcizare a B iserum A nglicane (n u r >.
IN S T R U M E N T E D E R E C U PE R A R E , PR O G R A M E Şl TEO R II 319
urm a lo r. Şi guvernele au d e x e n it tor m ai interesam de a c e m -

abordări, a a r încă nu ştim eu siguranţă c it de e fic ie n te s i r t ele m
realitate sau dacă ar fi e fic ie n te în cazul unor oam eni care n u iirioum
iâşesc c r e d in ţe le religioase ale m odelului adoptau
Ir. mod s im ila r, u rn i c o n s ilie r ’ şi te ra p e u ţi s-au fo lo sit de rsm ;u-.'
narativa pentru a trata c o n s u m a to ri de droguri m em bri m u n o r
m inorităţi etnice Teraoia n a r a tiv ă pare să funcţioneze bice, fără ca
faptul acesta să fie o evidenţă ştiinţifica. Li cazul indivizilor proveniţi
d m culturi care apelează Ia tradiţia şi povestirile orale per.m c a-şi
afirm a identitatea com unitară Au fost în trep rin se foarte poţi ne
cercetaşi în ceea ce priveşte utilizarea terapiei n a r a t u e în cazul
consum ului şi dependenţei de droguri, in să , la m o d u l in tu itiv , utili
zarea n a ra u u rin p ersonale ( a u to b io g ra fia ; ca m i] io c pentru generarea
unui sens al existenţei personale ti penmu p ro m o v a re a schim bării
com portam entale p are să aibă o logică şt >â fie eficîem â în ca r:'
indivizilor pentru care poveştile m prezmcă m ijloace extrem de p u ter
nice de v m d e c ttre . Terapia narativă le pe: mite clien ţilo r s ă -şi re sm ie
propria A tone personală pe m ăsură ce te m e i a avansează elim m dnd
c o n s u m u l de droguri din a e e si u e n a t i u . p e n tru ca identbatea -or A
p o a tă fi rc d e fm ită . Teoretic m odificarea naraţi u n i ; p e r s c n a lc a turc,
individ este urm ată de o schim bare ia r ivelii! ^ o irs p o ifa m e rn ih u
D upă cum puteţi vedea, terapia n a ra in ă este de asem enea extrem de
existenţială în natura sa.
Aşa cum ani arătat la începutul acestei secţiuni, tra ta m e n tu l
specific m odelului tradiţional M innesota îm bină m odelul centrat pe
boală cu cel spiritual. De vrem e ce în cadrul acestui m odel pentru
boală nu există nici un tratam ent cunoscut şi recunoscut, soluţia
spirituală a crescut în im portanţă D atorita acestui fapt, consilierii
care au adoptat m odelul centrai pe boală îi îndrum ă pe pacienţi către
grupurile de sprijin de tipul 12 paşi" pentru a dem ara un proces de
recuperare c o n tin u ă . Unele centre de tratam ent beneficiază chiar de
serviciile unor consilieri spirituali care lucrează îm preuna cu clienţii
asupra unor obiective înrudite dm punct de vedere spiritual şi incluse
în pianul de tratam ent. A ceastă înţelegere este foarte utilă pentru
m ulţi consum atori de droguri care au îndoieli şi p r o b le m e de natură
spirituală.
O a treia m odalitate d e a concepe o p r o b le m a a consum ului şi
dependenţei de dro g u ri este de a o considera mai d eg rab ă o p r o b le m a
d e fa m ilie decât una strict individuală. Acest m odel îşi trage rădăcinile
XX
3 22 CONSUM UL ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D R O G U R I
n o ile a b ilită ţi n e c e s a r e p e n tru a s u s ţin e o s c h im b a re c o m p o rta m e n ta lă
^ - - _rc t *. m : -m. *• ’ „v r
n 5’“ ’ _ < î "' v | / ; r" ' "**"•« t »T '1 * S E L i
„>a ti .,U m m ~U w ' vv „o , ' . d *’ -m j „ ~
T m u n c i s >i. m t i u . r a s. c~"~ U 0 - - m c c ' •. ■d; o
( e t P G tr ;* " lio j’ ;2 ' 3 s’ ' e ' ~ Ui £ - *" i " ’ E.S \ lE U >’
ie Tap e n p K ^ 'A d e r a n r-^ t.o .e a ’ x b r h .a p ar A i 'e-
sa lu 1 ‘emncutîC *\e z i cauNtUu ~ > Pe is a s jp m im ci cbu! ra te a z ă
m u M e rr.a c. m u m îl o si P e p ^ ^ d c n tc i u e a r m a n , »*.am e~ J‘? r ih d r
zona c- »gmtiv-,mmDartameoiaiă m J izcjzh aûii. un "tu vpeeiuc im er-
voului m r: vad 'ra l moi ales ir razele m u tm m arh ale tratam entului
O b ’eetivul com binării acestor te ra r^ c< e d*- a m o a ra schim barea
com portam entală, iar u !ter*or d e a i învăţa pe chenţi să schim be
m cdelele com portam entale odată „c a . fost m o r mp C ei „are operează
intre graniţele acestui m odei cied că oam enii pot depăşi problem a
consum ului de droguri fără a acea nevoie in m od obligatoriu de
spîjir ş’ terapie pentru io» rc sud leu {pentru mai m ulte detalii,
\ e / i cam toiui 8;
în plus, în cadrul acestui m odel, şi atingerea altor obiective în
afara celui al abstinenţei poate fi co n sid erată ca re p re z e n tm d un
progres. A propierile succesive de obiectiv înseam nă că orice pas
fă c u t în direcţia progresului ar trebui să fie răsplătit. U nii terapeuţi
consideră că reducerea răului provocat de consum ul de droguri ar
putea fi un prim pas im portam către schim barea dependenţei de
droguri M u lţi c e tio r iie r i u « ra p ta tc cred că >-ir putea să r«n fie
m dlisî să considerăm a b s tin e n ţa „,i >»mp iv cazul im o ra c in tre c n c n ţi
U n u ieiapem > cred că e sre im p o rta n t <â iu c» ăm şi să ne protejăm
ciienţo „h*ar > c*ra d ^ e f* i c . > v i w l să „ortsm re J h u g u r Pentru
c h e m a „ e re nu d o re s c g u - p~-t »â m p-ei te ansr n e n ţa , m o d e mi
n m p i u a i u c n a! c/U ru , t îc î m b u n ă t ă ţ i r e a x i t u a i i e i
i r d rp n u 1 p r-n e c uhu \ |A r i <Ţ au .. a- l ( J c z r r i a h - ■> rr j u c a e le de
r a t a m e n x p u cirice im u t» , j . ' . . U n u de c, " " ' u r . o r d e m ţeie-
e e re a o r t b»eme* c o n s u m u ri it* t e t . . n A „ e str m an u ale arst W o tr a-
i > £ fr i p~ < *»<■;> Ţ( (T u r Xf'O'ri i, \ i ’j r ~Z * c 'c : . lU C Îe n .e n te
- F \ h tm ri Iuhu „ are p i. -u m u . n ''d e o_ d > ciu:ne we 'O ier-
' .ev u rc u ,o a r m i l a cc c ' j ’ ju ' >. pûm a
xehiiobjmu p” ;ceiuhi. d. ,uh /a. ’ J^'Z. i r ' m Ct>cc : - ^ b ^ h a v i v u r
C c p th s Sbi 'h fr-rn-up A/cmm f f la d u e u o. . 1 399* „ a rc ţ ro p u n e
a C~ - con ; i a^ i *r rm . ' i v i i V r ?re ~ u i r SOIUa 0 XTh tf
rC ' ; 11wCa rwe. J * Jj ; n1" C a c IniLr-un ef< a ! lV * rrloriisla com -
ir l«T'.U [ Qli entu j
nor ’ « '< rad ~*Ct >are ' i i 0X0 Vita : na î n
s . ra. e ie ta ’ *a. şi r<= - ♦J-ee i cf *TvLilll : d r .t d C _ j. sa rj _^ i n
NC”" c r n a rea pra •wU*. * i ; i ld '/ 4TC i e r oguri[lor Illi C j i c 0 ^ n ' a i
şt n ia • işo r ]'LI li U C ’i ^ v A.--- u*i i ' * -t'-d I fKli ' £t tune*U - ~lc '"Civili
r-;ne >i. VJ / a * iwi _e~ n a- a îlo r o» < 1 d* /a că si . p a n i e
Jc VT .tit a e tiineri . •< -ie' •' - * . ,iţa t i ' i'tr-c > m tai in art >- Tp. l i i i i te
ny-dlrilc m e L*sL*1u i v' •■—iai i—, \ r . c e ele Oii o r Inie rv e rn ia e-îte
\oX *.-mr *e 0 O c eta: ' e -
2 ' ţaţ1' ** ei r i o ^ ’e ne «CCdtc -■îp f " k>'4;r j]
de droj iri ,-1Ctii -1 n _• >~’ a- teve în rood. ac i.' iHLr »e :n t] e .isartri
•ne J 1u •u d j f< vr • • aNiic i e a>ef' c nee -\ i~ ei a n ntrli €* r o i c i a
_s>>îipo rtUIT!- r ru J ■'! ' a 7 i v ,i:ntilo T C i i i i Li10ra t - 'L ^ *«■%- - . v er.ede
sev c r r s l CC rbidi . _ iii• 3~ fi sc î i / ^ T l iia .
P s ’^ c e o i - ' c a t i a : n c a d ra î o m e n i e » a
, -r, <~z~^ '-•
;" i — , r i • 1 ' '-i! c e n t r a t p e b o a lă
326 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A DE DRO G URI
care ţintesc c o n tro lu l D in e i. tiM m iig u I a u t o a f ir m ă r ii şi vhiar abilităţile

d e retezare a d r e g e r i l o r , c a p a r fe a unui cHin d e a-î m-văta p e M e r g :
.-a M işu n ă în tim p abstinenţa. Ir: plus, p r e v e n ir e a râyD iinsiJui , c a r e r.
V»t dezvoltată c e m o d e lu l c e m p o r t a m e n t a l , este predată astăzi ,n
m o d o b iş n u i t ir. u m p u i t r ă i a i R in u ita y a l tr e r io a c e i p o s u c u r ă în
c e n tr e l e m o d e lu lu i M i n n e s o t a . P r e v e n ir e a ră sp im su M » va fi d is c u ta tă
m a i in d e n l r a in c a p i t o l u l M ia r a s i s t e n ţ a p o s t-c m iă în capitol u ’ 6 .
Psihoeducaţia în modelul spiritual

î n c a d r u l m o d e lu lu i s p i r i t u a l d e t r a t a r e a p r o b l e m e l o r le g a te d e
consum ul şi dependenţa d e d r o g u r i , psinoeducaţia va fi folosită
p e n tr u a f a m ilia r iz a c l i e n ţ i i s a u c o n s u m a t o r i i c u u n m o d e l c a r e v e d e
în consum ul d e d r o g u r i u n r ă s p u n s p a t o l o g ic la u n g o l s p ir itu a l
r e s im ţit d e in d iv id . P e r s o a n a va ti în v ă ţ a t a c ă există un a lt m o d m a i
sănâtem ue a um ple g o lu l d e c î t c o n s u m u l d e d r o g u r i . In c a d r u l
a c e s tu i m odel, p s i h o e d u c a ţ i a va u r m ă r i în p r im u l rm d c a in d iv id u l
să în v e ţe să-şi î n s u ş e a s c ă v a l o r i l e um ilinţei şi a le r e c u n o a ş t e r i i
I n f r in g e r n in lu p ta p e n t r u u m p l e r e a v id u lu i s p ir itu a l U m i l i n ţ a e s te
f o lo s ită p e n tr u a c o m b a t e m îndria. c o n s i d e r a t ă a fi in e r e n tă u n e i
p r o b le m e le g a te d e c o n s u m u l d e d r o g u r i . Iar r e c u n o a ş t e r e a î n f r i n g e r i i
e s te utilizată c u s c o p u l d e a u m p le viciul c u a ju to r u l unei p u te r i
d iv in e care-! p o a te v i n d e c a şi t r a n s f o r m a p e in d iv id . î n m o d te o r e tic ,
a c e a s t ă tr a n s f o r m a r e v a fa c e c a d r o g u r i l e Mi d e v in ă o p r o b l e m ă d e
d o m e n iu l trecutului, d e v r e m e c e in d iv id u l a îost t r a n s f o r m a t r a d ic a l
In c h i a r e s e n ţa sa.
P s ih o e d u c a ţia a r p u te a im piL a învăţarea une: s e ri: de aice practici
spirituale c a r e . p e c a te d e consum nţă, v o r a ju ta p e r s o a n a s ă se
în d r e p t e s p r e această t r a n s f o r m a r e idem itară D a c ă m ouelul sa u
t r a ta m e v m i a s m apbeat m c a d r u ! u r e i b i s e r i c i . rrhsiuni s a u a î u n e i
a lte entităţi r e lig io a s e r u g ă c i u n e a şi c i t i r e a c ă r ţ i l o r M in te a r p u te a fi
I m p li c a u m p r o c e s u l psihoedncârii. D a c ă m o d e lu l s p ir itu a l e s te
ap'icav. în c o n te x tu l u n u 1 p r o g r a m d e tip u l i 2 p a ş i ” , a tu n c i le c tu r ile
a r p u te a fi m a i s tr in s p u s e în c o n e x i u n e c u filo sofia g r u p u l u i d e
s p r i j i n , ia r p r a e r e d e mai d i r e c t le g a t e d e p a r c u r g e r e a c e lo r 12 p a ş i.
F ie c â e s te v o r b a d e o r g a n i z a ţ i i r e l i g i o a s e s a u d e g r u p u r i d e s p r ijin ,
e p o s i b i l c a in d i v i d u l s ă b e puternic I m p u ls io n a t >â se Im p lic e în
activităţi d e l u c r u In f o lo s u l com unităţii s a u p o a te c h i a r c ă tr e
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PR O G R A M E Şl TEORII 327
î m p ă r t ă ş i r e a e f o r t u r i l o r s a le d e r e c u p e r a r e c u c e ila lţi in d iv iz i c a r e au
p ro b le m e c u d ro g u rile .
Psihoeducatia în modelul familiei

A ş a c u m a m s u g e r a t e în d a m d is c u ta t m o d e lu l M iiia e s o ta , p s ih o -
e d u c a ţ i a d e s f ă ş u r a t ă s u b u m b r e l a m o d e l u l u i f a m ilia l a r p u te a im p lic a
o m a i m a r e a t e n ţ ie f a ţă d e s is te m u l f a m ilia l ş i f a ţă d e r o lu r ile de
f a m ilie j u c a t e în c o n t e x t u l a c e l o r s i s t e m e , d a r şi In r a p o r t c u m o d u l
în c a r e a c e l e r o l u r i ş i s i s t e m e f a m ilia le a u d e v e n it disfuncţionale
C l i e n ţ i i v o r fi î n v ă ţ a ţ i c ă o p r o b l e m ă le g a tă d e d r o g u r i e s te un
s i m p t o m a l u n e i p r o b l e m e f a m ilia le m a i a m p l e şi c ă , p e n tr u a d e p ă ş i
p r o b le m a c o n s u m u l u i d e d r o g u r i , s is te m u l f a m ilia l va tre b u i s c h im b a t
în a ş a f e l încît s ă fie m o d i f i c a t e şi r o l u r i l e d is f u n c ţ i o n a l e p r e z e n te în
a c e l s i s t e m , c a r e fa c m u l t m a i p r o b a b i l ă a p a r i ţ i a c o n s u m u lu i d e
d r o g u r i . D e c i , p e l i n g ă în s u ş i r e a u n o r c u n o ş t i n ţ e le g a le d e sistem ele
fam iliale, r o l u r i l e ş i i n t e r a c ţ i u n i l e f a m ilia le , c lie n tu l v a fi în d r u m a i
c ă t r e p r o c e s u l te r a p e u t i c , c a r e p o a te in c lu d e te h n ic i c a m o d e la r e a
f a m ili a l ă s a u c h i a r ş e d i n ţ e t e r a p e u t i c e c o m u n e c u c e ila lţi m e m b r i ai
fam iliei.
Psihoeducaţia în modelul comportamental

Psihoeducaţia In c a d r u l m o d e l u l u i c o m p o r t a m e n t a l c o n s t ă în a -l
in iţia p e c l i e n t în a c e s t m o d e l , învăţîndu-1 c ă îş i p o a te c o n tr o la
s i n g u r c o m p o r t a m e n t u l şi c ă îl p o a te t r a n s f o r m a în tim p , n u m a i c ă
a c e a s t ă s c h i m b a r e n e c e s i t ă u n e f o r t a c tiv d in p a r t e a lui. E l p o a te fi
d e a s e m e n e a f a m i l i a r i z a t c u f ie c a r e s t r a t e g i e d e s c h im b a r e în p a r te ,
în a ş a fel î n c î t d e m e r s u l s ă c o r e s p u n d ă s c o p u lu i d e a i se e x p lic a de
c e e s t e i m p o r t a n t c a s t r a t e g i a s ă fie a d o p t a tă şi m o d u l în c a r e v a
b e n e f ic ia d e p e u r m a e i. T e r a p iile cognitiv-com portam entale a u o
n a tu r ă r e l a t i v d e m o c r a t i c ă , d e o a r e c e in s is tă a s u p r a consim ţăniînm iui
b a z a t p e i n f o r m a ţ i e şi a s u p r a parteneriatuiui în c e e a c e p r iv e ş te
d e z v o l t a r e a şi a t i n g e r e a o b i e c t i v e l o r te r a p e u tic e . M u lte d in tr e l u c r u
r ile p e c a r e t e r a p i a cognitiv-com portam entală le c e r e c li e n ţ i l o r săi
(d e e x e m p l u , e x p u n e r e a , te m e le p e n t r u a c a s ă sa u î n s u ş i r e a şi e x e r s a
r e a u n o r n o i a p t i t u d i n i ) im p lic ă n i v e l u r i r id i c a t e a le a c tiv ită ţii şi
n e c e s i t ă u n g r a d în a l t d e i m p lic a r e . D a t o r i t ă n a tu r ii a c e s to r s a r c in i,
328 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N T A DE DROGURI
ed.AuiiU *3 A , .. s pv. - r "w M D r . ~ *A

j! I P li T M ,V n s r t r " ’c 1 ,, M - t> J a' ' G ti
/ 'm ii A / i . j 'î - cm .î - J e n a j . „s m: V v >7 e „a d
A -ig'e1 '.■ .L a ci A La n >’ „A s A). i A tt S a egU>^ ^ I. *-
c 'p i r j i r r c A gî du rn c r p a îim „estare* {• T / c * <a perne lg-
.„ tdte r a< acere n u L v ' i v -p i m Iu i- v t,1. c ’i v r o ‘r d - L I
d c \iră »r : ie e . m ă p r o r n ■v wpe\ îi .istie > >rcit, J a : U ^rcuA r
wi sA u l s-l 1 ** 1 1 ^V* i * ~ îw^Huvw ll 1"1 p +
„ ru s e i a m 'ii.c si_. p - ’u* e .T .v a I r s i j . v c
T .u U *n r'I u ; Id A d u !U> î 1 C A -f O p~_ .a „a G O . m p ^ p~C
Ţ V m îcraJ.I a AM*" ţ V '. UJ ' 1 ţC re L l1' U /e A . ’D E a 'I N „A U r
v a T ’u J , o m ite »r '^ u . o p e - t r - o u . .... 1 d 1v „ a m a
te r a p e u tic .
P s i n o e d u c a t i a în m o d e l u l a ^ o i e ^ t a i
în fine. p s i h o c J u c a ţ i a in n i a d e k d a m b ie n ta l u r m ă r e ş t e in p r im u l r i n a
să-i în v e ţe p e tu t o r i i c l i e n t u l u i »p ă r m u sau p r o f e s o r i i c u m sâ-i
r ă s p u n d 3 a c e s tu ia in m o d diferi-, p e n t r u a s c h i m b a p o z h ; \ p r o b l e m a
pe c a re el o a re cu c o n s u m u l şi d e p e n d e n t a n e d r e n a u P s i h o c d u c u p a
11 va î n d r u m a p e tu to ri in p r m w ţ a m o d m u l în ev re c o m p o t t a m e n tu l
lor îî i n d u e r ţ e a z ă p e cel al c L e n t n la l şi in c a re . cel m a i p r o b a b il,
s c h im b a r e a ră > p u n s u rilo r m r e o n p c r n i m e vtuic b va c e u - m i m a şi pe
c h e m G -ş : s c h im b e co m p n -.a m e rjrM s>r a s e m e n e a , snopul este a c e la
d e a-i în v ă ţa pe tu to ri să c o n u u m e b a i e c. p e u i r a a Dcşirte n v i / in n e
c o e r e n t ă ş; m n o g e r ă iu le g ă tu r ă m m o d u l m c a r e o- rreH tî să
r ă s p u n d ă c îie n tu iu i în c e e a a p ro v - ş te c m o n r a l de -drogiui.
ut p lac, p s îh o e d itc a ţia îi ca î n v ă ţ a p e cei c a r e i n f l u e n ţ e a z ă in tr-u n
teî sau altul viaţa c lie n tu lu i c u m p o t folosi g e s t i o n a r e a n e p r e v ă z u tu lu i
p en tru a m o d ela c o m p o rta m e n tu l acestinc. G e stio n a re a nep -u v ăzu
tul ui u tiliz e a z ă c e e a ce este c u n o s c u t s u b n u m e l e de p r i n c i p i u l iui
P r e m a c b d e m o d e l a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i . P rin cip iu l iui P rem ack
'i^ îrj g t re t* Nt_ o 1 'c mr. .".cu a ’ _ m ■* ’
11 -a ,* m
o C ja a :nrr-«. !. m „ ire ar putea î .m i m j r.iz bum
m m luNa Jc o r \ ^ . n ^ î c r de d r o g a u _*t a 'a il t i m p u l i
IN F O R M A Ţ II U TILE PEN TR U C LIEN T
M O D E L E DE R E C U P E R A R E
A c e ia d in tre d u m n e a v o a s tră c a re p o t fl potenţial! c o n s u m a t o r :

d e s e rv .c n te r a p e u tic e s a u de t r a t a m e n t p o t f o l o s i « n f o r m a t n i e
d e s p r e m o d e l e l e d e r e c u p e r a r e p e n tr u a d e c id e c e tip d e m o d e i
te ra p e u tic p a r e s ă c o r e s p u n d ă cel m a i b i n e viziuni! d u m n e a
v o a s tră desore l u m e ş i i d e i l o r p e c a r e ie a v e ţ i In iegăturâ c u
c e e a c e a r p u t e a f i o p r o b l e m ă iegatâ d e d r o g u r i N i c i u n m o d e i
nu s e p o triv e ş te tu tu ro r o a m e n ilo r; fie c a re a r p u te a fu n c ţio n a b in e
a t u n c i cînd r ă s p u n d e î n m o d c o r e s p u n z ă t o r n e v o i l o r c l i e n t u l u i
E s t e im portant s â a n a l i z a ţ i c i t d e b i n e v i s e p o t r i v e ş t e m o d e l u l
u n u : c e n t r u d e t r a t a m e n t , î n a i n t e ae a c ă u t a a j u t o r U s a u n e l e
sîud-i s u g e r e a z ă ca m ăsura m c a r e terapeutu1 ş i e f e c t u l s e
î n ţ e l e g p o a t e fi c h i a r m a i i m p o r t a n t a p e n t r u s u c c e s u l u n u i t r a
ta m e n t decit o ounâ c o m p a t i b i l i t a t e c u m o d e l a i . U n i i c o n s i l i e r :
şi te r a p e u t;sîru înclinaţi s â a j u t e o a m e n i : indiferent de m o d e l u l
c u c a r e o p e r e a z ă ş i v o r f a c e tot c e e a c e p o t p e n t r u a vă a j u t a
Ajutaţi-vă clientul să înţeleagă

modelul de recuperare
C e l mai p r o b a b i l , u n u ! d i n t r e modele v a v a a tr a g e m a i muk d e v ii
c e le la lte - Totuşi, f i e c a r e d i n t r e a c e s te m o d e le a re p u n c te tari {şi
d e z a v a n ta je , desigur), a ş a in c it n u v-aş r e c o m a n d a s ă n e g lija ţi c u
to tu l o r i c a r e d i n t r e a c e s te soluţii. D e f a p t, a ţi p u te a d e s c o p e r i c ă aţi
a p e la t la m a i m u lte m o d e le p e n t r u a g ă s i s o lu ţii pentru clienţii p e
c a r e v~a fo s t g r e u să-i a j u t a ţ i . A ş a c ă . în c a z u l a c e lo r p a c ie n ţi c a r e
v ă p u n p r o b l e m e şi c a r e n u p a r s ă - ş i revină a lu n e i c în d o p e r a ţ i c u
m o d e lu l c e l m a i la îndemînă, aruncaţi o privire la un a lt m o d e l
p e n tr u a v e d e a d a c ă e x i s t ă o s o l u ţ i e c a r e îi p o a te a ju ta s ă se s im tă
m a i b in e .
Terapii vaîidate em piric

pentru tulburările comorbide
A m irm nda-ne c ă u n ii c l i e n ţ i c o n s u m a t o r i d e d r o g u r i s u f e r ă d e
p r o b le m e p s i h ia tr ic e ş i p s i h o l o g i c e c o m o r b i d e . e s te b in e d e ş tiu t c e
tip u r i d e t e r a p ie a v e m la i n d e m î n ă p e n t r u a-i a ju ta p e v e i c a r e a u
a s e m e n e a a f e c ţ i u n i , in t r e c u t , c e i care-i tr a ta u p e c o n s u m a t o r i i d e
drogun e m u rezervat» î p a t r a t a s-, afecţiunile m e n ta le , ia r m u lţi
c o n s i l i e r i s p e c ia liz a ţi în adicţu au a u fo s t ir ts tr u p i s ă procedeze
a s tf e l in a c e s te c a z u r i , s-ar p u t e a s â f;e nevoie c a p a c ie n tu l s ă fie
i n t r u s m a t departe p e n t r u încă u n p r o c e s d e d ia g n o nearc C u to a te
a c e s te a , d a c ă a v e ţi p r i l e j u i d e a v ă în s u ş i u n a s a u m u : midi te dintre
f e r a p m e p r e z e n t a t e mai jos s ă s e n îmbunătăţi e n o r m aptitudinile c a
terapeut fc a s a nu n u n vnrmr.i a tra c tiv T a tu a uam:m ts u ru ird com er
cială p e p ia ţa «.m i u n ilă ţii io c a ie ?
A s o t i a p a A m e r i c a n i d e P s ih o l o g i e i A PA > a fix at c r ite rii rigu-
i m .'C Dcrnru a s t a b ' h d a c ă o t e r a p i e este s u s ţin u t ă ca lid a tă
e-TTnpiric: r>e !a e la b im a m a ii m i Ie r directoare, c o m u e t i u în s ă rc in a t să
c e r c e t e z e a c e s t d o m e n i u a lu c ra i c i t i va a m p e n t r u a g ă s i ; cuc m ai
b u n e p r a c -ic i t ^ r e t r e b u ie folosim* a tu n ci c în d t r a t a u a n u m i t e u d b u r ă r i
p s ih ic e . c u m ar fi d e p r e c i a sa u a n x i e t a te a C o m p a n i i k d e a s ig u ră ri
/vaiida ie empiric pentru tratarea
depresiei şi a tulburării bipolare
332 CO N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DROGURI
R ES U R SE UTILE
U N D E G Ă S IŢ I IN F O R M A Ţ II VALIDATE
E M P I R I C PE W EB
Pentru instrum ente de e v a d a r e şt m a n u a 'e terapeutice pentru

tratarea abuzului de droguri:
* National Institute fo r Drug Âbuse (http://www.drugabuse.gov)
* N ational Institute on Alcohol Abuse and Alcohoîism (http://
www.niaaamih.gov)
Pentru informaţii referitoare Ia tratarea tu lb u ră rilo r de sănătate
mentală comorbide:
* National Institute of Mental Health (http://www.nimh.nih.gov)
* Substance Âbuse and Mental Health Services Adminis-
tration (http://www.sarnhsa.gov/index aspx)
Pentru informaţii despre afecţiunile fiziologice comorbide, inclusiv
HIV:
* Centers for Desease Control and Prevention (http://
www.cdc.gov)
S-a descoperit că psihoterapia este eficientă pe termen scurt în

tratarea depresiei ş i. pe termen lung. acţionează cei mai a d e s e a mai
bine d e c îi medicamentele în prevenirea urni r e c id iv e depresive Există
cîteva tipuri de psihoterapie care au fo s t v a lid a te empiric, inclusiv
psihoterap'a interpersonală. terapia cognitivă, terapia eognitiv-com -
p o r t a m e n t a l ă şi terapia centrată pe rezolvarea p r o b l e m e l o r ( p e n tr u
d e p r e s ii m inore». Cel m a i d e s utibzată estt te r a p ia c o g n itiv ă s a u
cognitiv-comportamentală. Ele îşi au rădăcnue m Cerurile iui Aaron.
Beck, care a dezvoltat Terapia Cogninvă peru.1'a Tratarea Depresiei
iB e c k . Rush. Shaw şi Emery i
T e ra p ia c o g n i t i v ă p l e a c ă d e Iu p r e m i s a ^ă deprcw.a e s te r e z u h a t u !
u n o r „oriv î n g e r 1 c e n tv a k m a u u i u o e i u t re e ..m izea ză p r o b l e m e
o a m e n .l o r . O ’ n i n ş e n t e c w t n u e s ’, r ; se tu i tu n o a r n e n im e c e p r e m is e
s a u v a l o n p e c r e le au o a m e n i : în c e e a c e p r iv e ş te v i a ţ a , ceila li»
in d iv iz i ş> lu m e a în c a r e -raie>c în unele rm m m n v i z i u n e a a s u p r a
îu it . j i r e p r e z e n t a t ă d e a v e s te c r e d i n ţ e tu rid a n '-a n ta le p o a te fi dv-tur-
s i o n a t ă şi p o a te face ca p e r s o a n a r e s p e c t i v ă să se ru p ă de r e a lita te
E r o r i l e d e g în d ir e . m e n ţ i o n a t e m a i d e v r e m e m a c e s t c a p i t o l , sinî
r e z u l t a t u l n e m i j l o c i t al a c e s t o r p r e s u p o z i ţ i i f u n d a m e n ta le g r e ş ite , ia r
. -a ■ v, ^ t >n r 1 s - s c „a . n< - - ' ‘o e f • _ i
^ :l •u , '” v Uv o tm m j, i _m _u n » - i . ' m : „ a* e r * - 1 «
,na' d en aha n n - i*c' D^rD \ i c o e «n., o.. ir \, n sta n n «•>«..
s j«* r i'v e iu „ :. *n'e r*u «n e , *n , m n „ 'o u 7 r, ’<
tratarea dep< cs a:
Farrracorcrapia cs.t D ad e r n e ^ r n n n u i -ri ar?.a n - n.o >
bipolare, ;ar D lovirea de ^rao’h 'a t '^ : > " .p \'/'/e ;, ûni «if . i iduc
este eonsKk.rată a ia un standard de nn,* j e t oerdru această a . -î.au e
T otutu aa n â ac veţi :i 'taD t^ /at diepozipa un tu n e n e a iic c p, stdu a
rărmneţi ca m pacient care. tin n a i dm _ a o n atenţiune sale * u n ~ 1
însuşit dt-a 1lingăi inapului prea mubc apntuumi utile cAinertc'
Din reiiL.re, terapia cogm tiv-eom p om n en tală ne'usn *oo-n tîes
aptnuduidou a “ost îs dosita „n >Uwês r „a /D pan c it ’u« b neD,. ,
Ju p ă ce a c e s ta «n fost stab D /aii h rm d v d ag iC Eist. e’n V t : -
persoana trebuie să fie s.aoiia din de vedere em«pi n a i ocnei ■
a DaUâ iUvăta •-ev aphtud'r t
Terapii validate em piric pentru tratarea

schizofreniei şi a a/ior tulburări psihotice
A ~ e c d z e i r u 1 n< *L i Y > , e ei l e S n r •< a r ca ,. c f'< >ar e îs >> « a n >u * <
:f c b /< m :c s . f . v 'J c î P ’ n c ,. c „ u -Z a ..
d i v ă V t c r . v i T . a g K ' UT ro î g ’ e n a u r < -c c o n i b, ^ > v
'-re i / j 1 n ^ e ,1j • 2 * • D x . e e - per u „ i _
m r : - _ u , -n .c «.ani nn u * r ~_u a ir*. s « „u
•r.e Tv,v.wH.« n o - a e ara o> c n « j„ ~ i -~e e t e r n > n n ^ <r«
I m C' i Iî V « Ti \~,'a ’ ir.v a n. l «. * ne ’ n - e s ^n e. i Ş ''
p r e -v. îi n u’ i L j e *.ct ûi «a a.» . “w. 1 -f « _ e ‘ v - «O’ ’ P i t i t 1 i '
d ‘st U‘ 11/ J'ă « . %n^n - ’ „a> «. e . <' C"e “ ' « P‘ 'w. y 'V
v«v>nsjinarca u. n a iov îâ^.a-i« s- (u >-m « m »n da evo-ecU'
Snarc m EJunan, D yu în fa/c:e om em ii. exeisa*ed -aodiiă.•>" " a
334 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N T A D E D RO G U RI
p u te a im p u n e c o n c e n tra r e a a s u p r a d e p r in d e r ii A D L s (d e s p re c a re
a m v o rb it m ai d e v re m e în a c e s t c a p ito l) , în s ă , o d a tă c u s ta b iliz a re a
p e te rm e n lu n g , c lie n ţii c u s c h iz o f re n ie a r p u te a d e p r in d e a b ilită ţi
s u p lim e n ta re şi m a i c o m p le x e , n e c e s a r e p e n tru a re u ş i in so c ie ta te .
, i r ’E rc ti r e n c . ^ a , o r , v <iă pe
„ ■’ _ - -c c m '" >r i '• J ^ ' A . k . A v L ', .
_aD r »i/ >E a - vr t %e' r U >i ,* *m '
~ "O T "M î - N '1! t< ^ i >s e r v a •1h v h z i o i o g i c e decit
_
cei < *- 4 -r , R £«k . î , şi tind s ă i n t e r p r e t e x e g r e ş i t a c e l e
s e m m , r _ mim« ..cu ^ m o a r e ;a p u l s u l u i , d u r e » m _
tiran m , ^t.« u m k. m ut r . - _ 1Îm ’ r*. , - <j 1 e x t r e m i t ă ţ i l o r .
„ • ,'",i >*■»*e i -» p v -■*,v ml a ţ i a sl iit g e n u l d e s e m n "v 3
f ie 'icm 5r mir mia m t u ş Cei care suferă d e , Mm ^r
■preş . m ^ — — p e r i c u l o a s e şi ** m -cr 1
»a „a m m mv • « •iro p to ! <v » IV u< _ „ ă e s t e c e v a în
<wXU. 11 » i m M** m m . ^ v e d e r i c ,v 1 , 4 - 4
înte " *m r* _r<mu - c "• * • gice n mm t « n O’1
sa c V u , 1' -*■ « p a 'M
g:XP I IC ^
D e a s e m e n e a , t e r a p e u ţ i i le > m w!.si > . M * ' i ~ T ic
cu 5 *- i r - m ; v ,s < g i n u 11 i „_l HI * «x. u -aP P
une le c a z u r i v a d u c e la e v ită r ie a a m i n i i l o r s i t u a ţ i i lis g a t e d e a c e s t e
te m eri. Cu a j u t o r u l e x p u n e r i i a -m • „ u n gm c ‘Z i y r ^ *>"* T c s l l a
■ „ i i i i b a n fiziologice ş i t e m e r i (oda î ( r i , J ^ -I -
storj a t ) , clienţii s l n t î n v ă ţ a ţ i să d e; > , 1 - , m ţe ie g m a ca
i m b ă r i l e f i z i o l o g i c e s î n t no.:r a i a l e , l i . IV 1ir^ ^
liza >, * x te ' a ’ e* , e „„ i~ c obişn , . ! . -.r , « «. 1Z^cii1 r*. dCCxi
. j m mg„. .cm ■u m e ra u - » cus- t m f _ n .. >cnt. «de
t.>p>M- c C u n .N . m \ ' U . ^ i 1 'i m < , '- y' "''“'mi ta
i m e n m r e t m u im n oz> a • «aproape o p u r a ' u e - e m t m / a o -•s u m s a n c e -
eepunerc nrusvă şi crarpietâ a n i mo mmm stu-mi >au au.vaw xi.
IN S T R U M E N T E DE R E C U PE R A R E , PRO G R A M E ŞI TEORII 33,5
nu e x p u n e r i tre p ta te . Pe lin g ă e x p u n e re , c lie n tu l este în v ă ţa t să
ir-tr T 1 ' . î A 11 " « ~ t- , _i >i
n , p e a 'r ~ b r e ic >_ . f-cMu. i s.J L a "< • - ' „ T * „ a “
natural m- diurne a- ao v c'tT c Ir, n r n ' A u a , • «.. i - . ^ c * a • -
îca^â ui ve d e re a aeneraliJâr». -nu : a v " du n a n ; .- ^ s - o t- o
~ituav'iic lum ii u a h k rr.v C .x r tm iC- ~r . «‘M -xc . p T -urne - -
ta s tin u .i an mo gem d in m ed-u s t; c r u p T o a o t mm c .grote a
l >a*_a a^ u m u c sp a tr aa ro o m c a v r ~mza **m* ui v. m A «. ,
acasă \« r u rm ări confruntarea repetată c > acele lu w u
In uium ul um p aa fost elaborate n u i a r a r A ra p m „ / u m
-com portam entală standardizată, ta re iu am ă adezi . e i b a set tu
p m c 'ic: n o r m a fv t pentru «nai multe . T c O n ir \i rase r A a a
fobii anxietate generalizată anxietate w c-ală agoraf >tnc şi \ ndr •-
iru l de stres poM-îracmaOu MuPe d m c c ~ a u . etap n > !■ ' n d i z t . ţ
în intervalul a t 2 - 2 0 de sâptăm îm de seJhmu i c r v i d a d ii i:n Kt lu s r .i
însă unele pnî fi realizate >ntr~u p en o ad ă M : sc a ă ') rx.ucppc d _
la utilizarea form atului terapeutic pers*., uU niî e u c »*_p-v/emală dr*
tratarea anxietăţii s u c a le neutru m~a - ap* a ..t M m v g ' n
-vom poifaine ita ll este ui ’ra u m c ; _ r*•a ci mm <
Terapi, validate empiric

pentru tutburawe de perse âi >are
u n y i a - )g:ntc M ^ p , ^ m ii ;c r u r * u v
m . i d . ’a > o a i a Ud r.-ii r r u ’r, r * p - _
A . jyţ;, ——!i_ . •> - -x , a - j ^ ^ ~-
r->>3re ■ r .* 'M OU 1■ Osr“ "■<'>!"* .-J-U1
-’ u t A 'E E U t M ar >.r>
M 1 T a -o r >T A
_ -r -r: temem Ta UT . A l . i T . ,, u
336 C O N SU M U L Şl DEPEN D EN TA DE DROGURI
înainte sâ poată udima e f e m n t cceaua ier ap o m cazul cl.en d D r

'•uicitlari şi borderLne
Tczp-1 va':cate arrpr<c geatrj dvrere a cran,da
Tarar o cogz.hn -comrorrarr.cr.Uilâ. a L-st sm im ată de u ;,li crup p ecari

'ratarea unrer:» ar- «urce D t -cerce ee durerea e arm ie?.. pa' seaca
t r e m e bă ivr eie ra tM iam â au m m tîD m ea râ nu-i d ic te z e co ir-
porîamentui Scocul ie ra p m este de a or>r: acele comp-, rtam eaie
legate de aarere care mp.edMă * peraoa iâ să ducii o m uţi cuarradă
şi de a Încuraja conipr ruimentcU care sprijină progresam i în co d a
daien; Ideua este de a fol o u modific mea comportamental 1 penii _
a mode ia Ir tim p com poît iinenteie generate de durere şi, m final, de
a le îndepărta cu -rU. In p U v m odificarea c o g n itiv i e u e îoluskâ
pentru a com bate »err>enle şi c .r .v r g e r ie care îm p ied ici o persoană
să se angajeze în acTi\ită n nun norm ale sa„ perora a combate gindu-
rile care sugerează câ durerea poate T contrmară n^mai prin recurgerea
trec ierna ia v t u ^ j u ! de tu d u a rn en u F>‘e esenţial'* combaterea
acestei convingeri ir: caza» clienţii jî caic u b u /a a /i de anuige: :ce
Reabilitarea cognitivă
Deşi o istă puţine cercetări in acest d o m en ii, aur lehr.iuiic f n t rmativ
noi. există o oarecare speranţă câ problem ele de gîndire m anşe de
consum ul de droguri po: fi tratam de ceea ce urm au num it reabili
tare t r g tiu r ’u . Multe diurne aceste tehnici au fost dezvoltate pentru
a a iu ta \ icdm ele atacu rilo r cerebrale şi ale altor leziuni ale creierului
să-şi Îmbunătăţească ş: m -u recupereze mucţiile cerebrale mult mai
repede decît ar face-o dacă nu s-ar trata U nele dintre aceste tehnici
s-an născu» din principiu; că dacă foloseşti un lu ciu , nu il vei pierde,
ceea ce în acest caz înseam nă exersarea nincţulvir c re ie ru lu i.
C lienţi’or ii se dau diferite sarcin» cognitive care pur- ia lucra
anum ke zo n t ale creieru lu i ce par sâ Vi suferi» leziuni, Saiem ile pot
antrena toate funcţiile cognhive, clar «desea im plică exersarea a b ili
tăţilor spaţiale, abstractizarea >i rezolvarea de problem e verbale şi
de m em orare, ca să num im doar ci te va. Pentru a sprijini acest
proces de reabilitare, s-au dezvoltat noi program e inform atice. Deşi
IN S T R U M E N T E DE R E C U P E R A R E , PROGRAME ŞI TEO R II 337
aceste m etode au fost folosite în prim ul rînd în cazul persoanelor

care s-ar putea să nu aibă problem e cu drogurile, unele dintre ele
sînt folosite în m od cu ren t in centrele m edicale pentru a-i ajuta pe
cei care par să aibă problem e cognitive după ce au coc sumat drogări
o perioadă îndelungată. Aceste tehnici sini relativ noi şi neverificate.
însă ne dau speranţa că, ir. viitor, problemele de m em orie si alte
dificultăţi cognitive cauzate de consum ul oe droguri ar putea ii
am eliorate.
C E R C E TĂ R I NOVATOARE
TEHNOLOGIA Şi VIITORUL TERAPIEI

Tehnologia schim bă rapid aspectul terapiei şi al tratam entului.
Tehnologia onfirte este folosită pentru a interveni asupra co m
p orta m e n te lo r riscante, iar e-maîlu! este utilizat pentru a facilita
com u nica re a d in tre consilieri/terapeuţi şi clie n t In perioada
dintre şedinţe. în plus, m ulţi pacienţi şi familiile for caută pe
Internet to t ceea ce se poate găsi despre tra tare a problem ei
lor chiar şt înainte de a veni'ta cabinetul dum neavoastră, Viitorul
arată chiar mai prom iţător, cu posibilitatea de a folosi tehnologia
In tim pul ş e d in ţe lo r pentru a recrea situaţii şi îm prejurări din
afara cadrului te ra p e u tic cărora pacientul tre bu ie să Ie poată
fa ce faţă . P acienţii viitorului ar putea practica asertivîtatea şi
a ptitudinile de co ntro la re a furiei şi ar putea învăţa să utilizeze
stra teg iile de p revenire a recidivei în condiţii virtuale realiste.
G co nsecinţă negativă evidentă a acesto r teh n olog ii pare să
fie, totuşi, m ăsura în care confidenţialitatea poate fi protejată
Online, C h ia r şi cu aceste tem eri, pare cel m ai probabil că
terapia va im plica în v iito r folosirea a cesto r progrese. într-o
bună zi, m ulţum ită dezvoltării tehnologice, v-aţi putea ajuta
pacienţii de pe ce alaltă em isferă a globului!
Cum va schim ba revoluţia s
tehnologică terapia
A şa cu in probabil aţi bănuit din discuţia asupra reabilitării cognitive

progresele tehnologice împing terapia într-o zonă nouă şi interesantă.
Tehnologia bazată p e web a fost folosită în cadru! m ultor studii
338 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N T A DE DRO G URI
ştiinţifice şi al unor program e de prevenire in încercarea de a schim ba

com portam entul oam enilor- în ceea ce priveşte abuzul de substanţe,
site-urile web oferă com ponente psihoeducaţionale intr-un efo rt de a
preveni ab u zu l. dar şi de a oferi an feedback evaluam ' şt com paraţii
>ociaî-normati\e pentru utilizatori- D in punct de vedere teoretic,
scopul este de a-i face pe consumatori să înţeleagă că m odul In care
abuzează de substanţe deviază sem nificativ de ia com portam entul
celorlalţi în această priv in ţă, totul în cadrul unui efort de a ridica
unele semne de întrebare şi, sâ sperăm , de a schim ba com portam ente.
U tilizarea Imernetului le p erm ite clienţilor să se inform eze mai
bine din mai multe surse de pe întregul glob în ceea ce priveşte
consum ul de droguri şi com portam entul specific acestui fenom en.
A ccesarea Imernetului poate fi foarte educativă dacă este întreprinsă
sub îndrum area specialiştilor. Spun „în d ru m are” deoarece consilierii
şi terapeuţii ar trebui să cunoască foarte bine conţinutul a ceea ce
este accesat, intrucît pe w eb există num eroase informaţii greşite
Resursele web tind să pună la dispoziţia clientului mai m ulte infor
m aţii, din m om ent ce m ulţi pacienţi Işi fac tem ele pentru acasă
oniine. chiar înainte de a bate la uşile unui cabinet terapeutic sau ale
unei unităţi de tratam ent A ccesarea facilă a informaţiilor va face,
cel mai probabil, din pacienţi persoane m ult m ai bine inform ate,
care nu vor plăti pentru o rice tip de Îngrijire m edicală. Văd asta ca
pe o evoluţie extrem de pozitivă, din m om ent ce va avea ca rezultai
nişte consum atori de servicii m edicale mult rnai scru p u lo şu deşi
atunci cînd te bazezi num ai pe Internet există o mai m are posibilitate
de a fi prost inform at.
Viu Ui icraêut: f o l o s e a t - m u u t<p t r-tr„ a n t e m m n r.v chengi
Avctniajew arestai o o ue v ev c „ă rr.ux f iz ^ a z l am es J.
pcw ‘ r u ' o r A ser /îcin e pe „are U o f e r ă le m n e -u . , n u m fu rird în
juc -w t iCp v*adarveî uc „ I a „ ucl we oc _3~e L arc
h j.-n v ţ i i >erar<c„*r aut e«w r e w .■ A u-ă pu. a a „.Ac. şi
; i, ^ _* " _ >■ •—■r r-.u- r._ s 'j . _ a-e i!i "'l'>riL'ls iu
me •: a U i l u c > 4 ’V • '.v U p.-v ,c tui -i r' K-!u rc s Je 1
; ’ ta o. >er mei. u t «e ■ -„a au m , >C t t v ur ^ u<ad*m
.'• ş ş i» Uşii _ s - ii *,.e j -a u«t> m i m ulte
’r w x. jp . o . a. d. c u ; ,.o j n i . Ia i r . m U tei mm-
pcam a sâ s r r p ■ u n . c t i 1 u z - r pum oe ^ n m r vă
m cazurde r _ i v pam enţn : u l a * d u m . - ■ >ut a * a u . -cau-dc ce
cantate A ceu ia.pT u da pam em uitu p o o b u ta te i să 3 i n - . e e *.ele
340 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
M odele culturale ale recuperării
S ta te le U n ite s e t r a n s f o r m ă r a p i d intr-un s p a ţiu a l d iv e r s ită ţii, c u

m u lte g r u p u r i m i n o r i t a r e e tn ic d e z v o l t i n d u - s e in t r - u n r i t m accelerat.
R e z u lta tu l c l a r al a c e s te i s c h i m b ă r i d e m o g r a f i c e e s te a c e la c ă to t m a i
m u lţi c o n s u m a t o r i d e d r o g u r i v o r p r o v e n i d in m e d ii c u l t u r a l e c a r e a r
p u te a fi m u lt d i f e r i t e fa ţă d e A m e r i c a m a j o r i t a r ă , a ş a c u m e s te e a
d e f in ită a c u m . E x p e r i e n ţ e l e p e c a r e le v o r a v e a a c e ş ti p a c ie n ţi c u
s e r v i c i i l e d e s ă n ă t a t e m e n t a l ă p o t fi d e s t u l d e lim ita te , ia r m u lţi
d in tr e e i v o r o p ta p o a t e p e n t r u m e t o d e d e v i n d e c a r e t r a d iţio n a le d in
p u n c t d e v e d e r e c u l t u r a l , î n l o c u l s e r v i c i i l o r te r a p e u t i c e d e tip
o c c id e n t a l . M u l ţ i d i n t r e a c e ş t i p a c i e n ţ i a r p u te a f i n e î n c r e z ă t o r i In
p r i v i n ţ a t r a t a m e n t u l u i şi a t e r a p i e i m e d i c a l e tr a d i ţ i o n a l e , c h i a r şi a
s p e c i a l i ş t i l o r în s ă n ă t a t e m e n t a l ă în g e n e r a l . I e m u lte c a z u r i , d i f e
r e n ţe le lin g v i s t i c e v o r c o m p l i c a a c e s t e r e l a ţ i i .
U n e l e c o m u n i t ă ţ i m i n o r i t a r e e t n i c a u a le s s ă d e z v o lte m o d e le d e
r e c u p e r a r e s p e c i f i c e p e n t r u c u l t u r i l e lo r. c a r e î n c o r p o r e a z ă c o m p o
n e n te c a r a c t e r i s t i c e a l t o r p a r a d i g m e d e î n g r i j i r e m e n ţio n a te m a i
d e v r e m e , d a r ş i u n n u m ă r m a r e d e p r a c t i c i m a i tr a d iţio n a le , c u o
re le v a n ţă m a i î n s e m n a t ă p e n t r u c o m u n i t ă ţ i l e lor î n g r i j i r i l e m e d ic a le
p o t c ă p ă t a o f o r m ă d e s tu l d e d i f e r i t ă a tu n c i cînd s in t liv r a te în c a d r u l
u n e i c o m u n i t ă ţ i m i n o r i t a r e d i n p u n c t d e v e d e r e e tn ic , c o m p a r a tiv c u
c e le f u r n i z a t e î n t r - u n c e n t r u t e r a p e u t i c s u b u r b a n .
M u lte grupuri m i n o r i t a r e e tn ic v o r s ă - ş i r e s p e c te c u ltu r a şi t r a
d iţiile t e r a p e u t i c e a tu n c i c î n d î n c e a r c ă să-st a ju te m e m b r i i c a r e a u
p r o b l e m e c u d r o g u r i l e C a u r m a r e , in m u lte c o m u n i t ă ţ i , t ă m ă
d u i to r ii şi p r a c t i c i l e t r a d i ţ i o n a l e s îm e x tr e m d e p r e z e n ţi în e f o r tu l d e
c i r c u m s c r i e r e ş i d e p ă ş i r e a p r o b l e m e l o r le g a te d e c o n s u m u l d e
d r o g u r i . în u n ită ţile d e tratament din r e z e r v a ţiile in d ie n e , d e e x e m p lu ,
ş a m a n u l v a lu c r a u n e o r i cot Ia c o t c u p s ih o lo g u l sau consilierul
s p e c ia li z a t in dependenţa de d r o g u r i A d e s e a , p r a c t i c i l e tradiţionale
coexista c u cele ş t i in ţif ic e m a i noi p e rim a a îe o fe ri pacienţilor d in
g r u p u r i l e etnice m i n o r i t a r e cele mai b u n e si r e le v a n te î n g r i j i r i m e d i
c a le . U n ită ţile d e în g r i j i r e m e d i c a l ă d i n comunităţile e tn ic e m i n o r i
ta r e ie-ar putea o f e r i e k e n ţ i i o i şi a lte servicii te r a p e u tic e tr a d iţio n a le
c a p a r te a p r o g r a m u l u i s t a n o a r d d e tratament C u titlu d e e x e m p lu ,
m u lte p r o g r a m e t e r a p e u t i c e d i n r e z e r v a ţ i i l e indiene in c lu d s a u n e şi
IN S T R U M E N T E D E R E C U PE R A R E , PR O G R A M E Şl TEORII 343
a l'e practici tra u n ion ale ca parte a ansarpoiuiai otu şn aT ce mgm m

m edicale, U r e le c ornam -aţi irv lad iniţierile n tu alm e -au *u
ca parte a p r o c e su m i ce recuperare şi J e .o x itie r e sau un m o d e’ f a/ut
ce d c a c ită ti de Îndrum are a ţ ip e n ie 1* nrmaei în c m t c t H u m r
virstruci ai udipui lităjitcn ii sp* p n a a- ii cMâ i/ese pc n -en -h m ' m
tineri o u T c e a r Â >a mviRgă d ep en d en ta m b s e g m i
C luar a a că m em brul m iei com unităţi ir. m o n ta m em u •cerca m
cu dum neavoastră m cadrul a n e ’ in m iu t’i t ’im ce m o d ern e, p am e im<
respectiv ar p^tea ^ăuta ajutor terapeutic rra u ito in i atunci c trd ne
afla in cabinetul d u rm eavoast-ă Trebma -a acceptaţi si să re^pe-Ucr
p o sib ^ T a tea u acest lu tru m ce ÎTdmp .. >a: dacă domo să p u m ,c :,
rulada cu O ie r mi. a, trebui sa d iscu tam '1 m ţelc^c:; s. sc, în cm u iat,
recurgerea ia acest tip tradiţional de în g rg lrr Sîadim sugerează m
m ulţi im igran ţi aflaţi la prim a generaţie ^ bazează în m are inasm ă
pe rra m m ilc de .in d e c a ie tradiţionale u d d z m Ja -ic in e o u ăncj<:;,
cu p r a c a c iic m e d x a ie occidentale, altern ; «n’o c'"n d u -ic pe acetice
dm urm ă D iu pune: de vedere etic terapeuţii şi ô n silieni ar .rtbui
vă resp ec-e dorinţele clie n ţilo r în ceea ce orb eşte m ăsura în v arc o a
să a p e le z e la ajutorul lă m ă d u ito reo r si m r m eio r -maditior^le bc
m d eca re am ne: mnd ' o r m învingă v*emrdm:ţci de dr cur Smg ir.i
ex c ep ţie de ia acest p n rc ip iu etic o curm iuau cazul io care pumermă
utdizca^ă U r u n care p o t «nteracţiorm m-miiv u n m d x a n ien tO e
p reser u c ţ d m 1 a c e s ta nLPidi doctori- n cuc uTormum e ou;sc : o», „
pe cam ii p resupm a s u e : d^ m m racnum
C oncluzii
Idve^, n r u ir aU o u , r*. Ut_ n r Cric si tehnici di h*rîte care îi pc

d'ura pe ^ci w.j'e ••- >5 >" ■mg'4 m »<'»c«î ^ L UVpVIlUVi ilm de droeuri
Te’ i r t „ p s „ uv'm r'- w - - A O C Ud orizontul cur■ c, C >

i.i ir.mie „ a v e i "m mar* t i >‘..“1. ™w OC ut 1 -c 1 preferat vo
av^_, c x * » U. c> . u, ’ U Ce O' ^ 'N'Otr 1 n-U „-iC u
: a, :„1 m m -a . ~ ' jl"mor ut -ă s m • U. a-cgu Imer.Un- „
smurauta î v 'c .u m -u „t j ţ c n U f î t 1 ? 7 1 U a' e nu răspuiK
m i smm.oăr < m im .Je'Z Cl ICtu v. in cip a l şi la sti a e g l1î>_ - - v
L’e asem e, e i •- *am „ v , si „ m m e c u ’ o • m o1., ttân t a - m ;
u jb ib tă u le j c mm - e b e ^ m m s « r ^ m *u amr o u o
342 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N T A D E DRO G URI
comorbide c u a j u t o r u l c e l o r m a i b u n e p r a c t i c i . V a fi n e v o ie d e
p r e g ă ti r e s u p l i m e n t a r ă d a c ă d o r i ţ i s ă dobindiţi n o ile a b ilită ţi, în s ă
e f o r tu l va fi r ă s p l ă t i t d in p l i n cînd v e ţi p u t e a a ju ta intr-un m o d
e x tr e m d e e f i c i e n t u n c l i e n t c a r e s u f e r ă d e afecţiuni c o m o r b id e .
î n p lu s . i n d i f e r e n t d e m o d e l u l şi d e t e h n ic ile s p e c if ic e f o lo s ite ,
c lie n tu l a r e d r e p t u l să ş tie c u m v a a r ă t a t e r a p ia şi sâ c u n o a s c ă
r a ţiu n e a d in s p a te le t e h n i c i l o r u tiliz a te . Asiguraţi-vă c ă ii fa m ilia r iz a ţi
p e p a c i e n t c u m o d e lu l a le s , c u n a t u r a t e h n i c i l o r c a r e v o r fi f o lo s ite
şi c u m o tiv a ţia p e c a r e se s p r i j i n ă a c e s te a . A c e a s ta n u înseamnă e â v a
tr e b u i s ă d e c o n s p i r a ţ i s e c r e t e l e p r o f e s i o n a l e , c i c ă v r e ţ i s ă p r e v e n iţi
s u r p r iz e l e n e p l ă c u te c a r e p o t a f e c ta p r o g r e s e le . I n p lu s , c lie n tu l va fî
m u lt m a i h o t ă r î t s ă l u c r e z e d in g r e u în c a d r u l te r a p ie i şi t r a t a
m e n tu lu i. d a c ă în ţe le g e d e c e e s te i m p o r t a n t s ă p r o c e d e z e a ş a .
N u e x is tă u n m o d e l a b s o l u t d e t e r a p i e c a r e s ă f u n c ţio n e z e în
to a te c a z u r i l e . N u e x is tă u n m o d e l c a r e s ă fie e f i c i e n t p e n t r u to ţi
c l ie n ţi i , p r i n u r m a r e p r o b l e m a c o n s t ă î n a a d e c v a c e e a c e se c u n o a ş te
d e s p r e c e le m a i b u n e p r a c t i c i la c e e a c e se ş t i e d e s p r e n e v o ile şi
v iz iu n e a d e s p r e lu m e a c l i e n t u l u i . I n u n e l e c a z u r i , c r e a t i v i t a t e a s - a r
p u te a s ă fie o c a l i t a t e n e c e s a r ă , m a i a le s cînd o p e r a ţ i In c a d r u l u n e i
c o m u n i t ă ţ i m i n o r i t a r e e tn ic . P o a te fi d i f i c i l s ă l u c r a ţi c u u n p a c i e n t
p r o v e n it dîntr-o altă c u l t u r ă , I n s ă a c e s t o b i e c tiv e s te d e p a r t e d e a fi
im p o s i b i l . C h e i a e s t e s ă g ă s i ţ i u n m o d e l c a r e s ă se p o t r i v e a s c ă
c lie n tu l u i d u m n e a v o a s t r ă ş î să-i cîştigaţi î n c r e d e r e a familiarizmdu-1
c u c e e a c e f a c e ţi ş i d e c e . P r o g r e s e l e şi d e d i c a r e a f a ţă d e tr a t a m e n t
c e l m a i p r o b a b i l v o r d e c u r g e d e a i c i , d a c ă f a c e ţi a s ta b in e .
Term eni-cheîe
A nticonvulsive. M e d i c a m e n t e f o l o s i t e p e n tr u a p r e v e n i a t a c u r i l e
c e re b ra le .
A n tih ip erten siv e M e d i c a m e n t e f o lo s ite p e n t r u r a d u c e t c a te n s iu n ii
a rte ria le .
A p r o p i e r e a s u c c e s i v ă d e u n s c o p . R e c o m p e n s a r e a p a ş ilo r in ie i
fă c u ţi in d i r e c ţ i a v i n d e c ă r i i
C atastrofare Com ingerea c ă r e z u l t a t u l c e l m a i ră u ai u n e i s itu a ţii
va a v e a lo c în r e a lita te .
C o n s o l i d a r e e x t r i n s e c a . C o n s o l i d a r e v e n r ă d in e x t e r i o r u l u n u i
in d iv id .
IN S T R U M E N T E D E R E C U PE R A R E , PR O G R A M E ŞI TEO R II 343
C o n s o l i d a r e Intrinsescă. C o n s o l i d a r e e x e r c ita tă d i n s p r e in te r io r u l
u n u i in d i v i d .
D e s e n s i b i l i z a r e sistem atică. E x p u n e r e t r e p t a t ă r e a l i z a t ă în c e tu l c u
în c e t u l d e - a lu n g u l u n e i p e r i o a d e .
E r o r i i e g î n d i r e . Convingeri iraţionale c a r e p ro v o a c ă ră u p a c ie n tu lu i
E s t o m p a r e , R e d u c e r e a tr e p ta tă în tim p (şi in c e le dm u r m ă s to p a re a )
a c o n s o lid ă rii.
E x a m i n a r e a m e d i u l u i p e n t r u i d e n t i f i c a r e a u n o r a s p e c t e negative
C ă u t a r e a u n o r e v i d e n ţ e c a r e s ă s u s ţ i n ă c o n v i n g e r i l e n e g a tiv e .
E x p u n e r e . A fi e x p u s la tm s tim u l c a r e d e c l a n ş e a z ă u n r ă s p u n s
n e s ă n ă t o s p î n a cînd s tim u lu l n u m a i p r o d u c e a c e l r ă s p u n s .
G e n e r a l i z a r e a u t i l i z ă r i i ab ilită ţilo r . A învăţa s ă fo lo s e ş ti In v ia ţa
r e a l ă a b i l i t ă ţ i l e e x e r s a t e în tim p u l ş e d in ţe lo r .
G h i c i r e a v i i t o r u l u i . C o n v in g e r e a c lie n tu lu i c ă ş tie c a r e va fi re z u lta tu l
u n u i e v e n i m e n t î n a i n t e c a a c e s ta s ă a i b ă lo c .
Im ersiune s a u I m p l o z i e . E x p u n e r e c o m p le tă d in t r - o d a t ă .
P r e v e n i r e a r ă s p u n s u l u i B l o c a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i d e e v ita r e sau
d e s a l v a r e î n t i m p u l u n e i e x p u n e r i.
„ R u g ă c i u n e a l i n i ş t i i ” . R u g ă c iu n e s c r i s ă d e Reinhold Neibuhr şi
f o lo s i t ă a d e s e a p e n t r u a în c h id e o î n t r u n i r e d e tip „ 1 2 p a ş i" .
S t a b i l i z a t o r i a i d i s p o z i ţ i e i . M e d i c a m e n t e c a r e tr a te a z ă a f e c ţiu n ile
î n s o ţ i t e d e s c h i m b ă r i a le d i s p o z i ţ i e i , c a d e e x e m p lu t u lb u r a r e a
b ip o la ră .
Supraestim area a m en in ţă rii . S u p r a e v a lu a r e a p r o b a b i l i t ă ţ i i a p a r iţie i
u n u i r e z u l t a t n e g a tiv .
T e s t a r e a i p o t e z e l o r . A t e s ta d a c ă o c o n v i n g e r e s a u p r e s u p o z i ţ i e e s te
In r e a l i t a t e a d e v ă r a t ă .
C anea lui Marsba L i n e h a n S c r iu TM rcri",;5 K- î a n u a l for T r e a n r .ry

B orderh n e P e r s o n a U t y D i s o r d e r riS en- Y o rk . G n ilf o r u Preş*, » v 9 ri
r e p r e z i n t ă o s u r s ă e x t r a o r d i n a r ă pentru a în v ă ţ a c u m sâ-i a ju ta ţi p e
c lie n ţ i s ă - ş i î n s u ş e a s c ă abdităide necesare D u p ă cum se p o a te
o b s e r v a din titlu, v o lu m u l a fc-sr s c ris p e n tr u tratarea u n e i unumue
a f e c ţiu n i. C u to a te a c e s te a , e x e r c iţiile d e fomiare a a b ilită ţilo r s u g e r a te
în c a r t e sînt p o t r i v i t e p e n t r u a 0 f o lo s ite şi în c a z u l c o n s u m a t o r i l o r
ADEVĂRAT SAU FALS?
*î j
1. F a ls ; 2 . F a ls ; 3, A d e v ă ra t; 4. F a ls ; 5. F a l s ; 6. A d e v ă ra t;
7. A d e v ărat,
A D E V Ă R A T SAU FALS?
34i> C O N S i’M i’L Ş*i D E P ir .S D cN j A D E DROG GR»
sprijin Iii timp ce dietau» <_me încurajat să-şi asum e responsabilităţi

m ai m ari, pentru a se recupera singur, fără an sprijin constant de
specialitate
Studiile referitoare la m o dificarea com portam entului rageredză
eâ pacierpîi beneficiază de pe urm a reducerii frecvenţei şedinţelor
de psihoterapie înainte de Încheiere sau de mşme. C ercetările com
portamentale au descoperit că învăţarea de noi abilităţi beneficiază
de pe urm a răririi şedinţelor m ai mult la începutul terapie» şi trata
mentului. fapt care li p erm ite clientului sâ-şi asum e o mai m are
responsabilitate pentru a aplica aptitudinile proaspăt însuşire :n
condiţiile 'deţii reale A da p acienţilor posibilitatea să-şi asum e o
responsabilitate m ai m are în ceea ce priveşte traiectoria în ump a
propriului proces ae recuperare face posibile generalizarea abilită
ţilor şi creşterea eficienţei cu care sini folosite acestea în situaţii de
viaţă reală (vezi capitolele 1, 3 >i 5), C reşterea încredere şi capaci
tăţii clientului de a folosi cu succes aceste no; abilităţi de recuperare
are efectul dim inuării dependenţei acestuia de terapeut sau consider.
Asigurarea unei mai rrar, independenţe în raport cu terapeutul sau
consiliera! către sfârşitul tratamentului erau necesara pentru a garanta
succesul recuperării după ce relaţia terapeutică s-a terminat. C hiar
dacă un client face greşeli de îapt sau de ju d ecată io perioada de
reducere a frecvenţei şedinţelor, el încă mai poate beneficia de
ajutorul terapeutului sau consilierului In cazul în care apare o
cm bA rnă '•erioasă
In .a d ra ' m odeh Ij . rrV'f<> ral de mat ara a t e ’of a ce , rara
p- > dependenta de i r m m i u r a l r-e i»>ada j n u m po d> ce
's .a L - n -ramP î m J e« g dem* r ’*â n c m ^ ' i rac
p t,r ,. cr jt?ia oua.â uica\;c<i/ă narr u ,. s tr a n e le
\ ,raă
i m -> >r -era n„ e-A f - n «.Gm. a " d f c » « mm"f „ra-* n« s.-w^ră
g'îsu o :>'te _e 5 n a < ra ~ Cv "'a _* o ’ n a m r „
Mm . ‘i i * y ril r it m ai puţi.~ <’ a > a P cTapie
*< e v n " a .e ' ah iCt-Ns 1 . a i a * . —■ ji AT wa i v Sîl-4-1T-»I- rip . *' o m
vieţii în tim pul procesulim ue rcîcuoerare s a -. nd c
rz ap a iu’ „ îâra S -d - w îc post-cura au loc de o bic c >uaî?
pe - -^ a r ■>ir' 3 i mo viC •ra ra * *^ a a w• *epîi i m w ă
d ; • ->n, ogra n la propui ; înec., e *te c- race i ' ram A . d ; întîlniri
t j - r - 'i " p<- ~ !~e m .eutid ‘_ a<t specialiştii 1, care va piunt r 1 -cu1
a c e- ' a p b - î or sigur rit-» o e o ira _ a /i . o - ua ~ m d m p c ’ea
p ti ^ r o c c s n l d c a . nv aţa >ă m e r g : p c >irc u em de _ a " Augur
Jnteri-ie ae »"eojperare ^ '• -a - t^ a ^ e u ţi
M m : cUO ctm ,•■'■ cO' d A m p J

^ £ î> 1: 4- e n : „ 1 re.' S J . de m Mc M
(vezi 'i r a p t - ! , ' a a e:'-m:
mode ■oda M o m s tu a iCCv. s «i im* me
Jv a> -r.o eo il m -p a. ă A • .<uă o
\ p \ 2î:f)’ , o > , r : ^ . - ' 1
om eu ,.:' rrm cei___ ^ . o ^
■
—t «i : «S> ’ U ^ „ _t
' \ 1' M
f ,r jt, iv
i' p m u i-i ci
i --o ' ' c i - e : d .,

;
si
c lin ic e p e n t r u a s t a b ili d a c ă a e x i s t a t o p e r i o a d ă d e a b s t i n e n ţ ă s t a b i l ă
ş i s u s ţ i n u t ă , p e n t r u a d e c i d e c a r e e momentul c în d c lie n tu l e s te g a ta
p ă r ă s e a s c ă te r a p ia şî s ă î n c e a p ă s u p r a v e g h e r e a post-cură. î n p l u s ,
p l a n u r i l e d e t r a t a m e n t sînt f o l o s i t e p e n t r u a s ta b ili cînd e s te p r e g ă t i t
u n c lie n t s ă în c e a p ă e t a p a p o s t - c u r ă . P r o g r e s e l e s e m n if ic a tiv e î n r e
g i s t r a t e In p r i v i n ţ a majorităţii o b i e c t i v e l o r p e c a r e le a u p l a n u r i l e
te r a p e u t i c e ş i a a s p e c t e l o r p r o b l e m a t i c e o f e r ă d a te s u p l i m e n t a r e în
s p r ijin u l id e ii c ă p a c i e n t u l p o a t e fi g a t a p e n t r u p e r i o a d a p o s t - c u r ă .
In f in e , c o n s i d e r a ţ i i l e f i n a n c i a r e î ş i a u cîteodată, d in p ă c a t e , i m p o r
t a n ţa l o r In l u a r e a d e c i z i e i d e a t r a n s f e r a c l i e n t u l în e ta p a p o s t - c u r ă .
In c a z u l în c a r e c o m p a n i a d e a s i g u r ă r i a c l i e n t u l u i in s is tă în a c e a s tă
p r i v i n ţ ă s a u d a c ă a c e s t a n u Işi m a i p e r m i t e c o s tu l t r a ta m e n tu lu i
f o r m a l , post-terapia d e v in e o o p ţ i u n e l o g i c ă , c h i a r d a c ă t r a n s f e r a i In
c a d r a i a c e s t e i a p a r e s ă f ie p r e m a t u r . C o n s i l i e r i i , e d e în ţ e l e s , tin d s ă
f ie c o n s e r v a t o r i a t u n c i c î n d v i n e m o m e n t u l d e a l u a d e c i z i a s ă
tr a n s f e r e c l i e n t u l d in t r a t a m e n t In p e r i o a d a p o s t t e r a p e u t i c ă , a s tf e l c ă
o d e c iz ie c u m e s te c e a d e m a i s u s p o a t e p ă r e a i m p r u d e n tă . D in
f e r ic ir e , e x is tă m u l t e c a z u r i c î n d m u t a r e a clientului în e ta p a p o s t - c u r ă
s e d o v e d e ş te a fi d e b u n a u g u r p e t e r m e n l u n g , c h i a r d a c ă p a r e
p r e m a t u r ă a t u n c i clnd e l u a t ă .
î n c a d r u l m o d e l u l u i c o m p o r t a m e n t a l a l r e c u p e r ă r i i , o b ie c tiv e le
p e c a r e le a r e c lie n t u l î n c e e a c e p r i v e ş t e t e r a p i a s în t f o lo s ite p e n tr u
a s ta b ili d a c ă r e d u c e r e a frecvenţei ş e d i n ţ e l o r te r a p e u t i c e e s te r e c o
m a n d a t ă . A d e s e a , d i n o b i e c t i v e l e c l i e n t u l u i v a fa c e p a r t e ş i a b s t i
n e n ţ a , d a r n u î n t o t d e a u n a . A t u n c i c î n d a c e s te a a u f o s t în d e p lin ite
s a tis fă c ă to r a tît d in p e r s p e c tiv a p a c ie n tu lu i, c it şl d in c e a te r a
p e u t u l u i , se r e c o m a n d ă s ă s e î n c e a p ă r e d u c e r e a graduală a şedinţelor
terapeutice individuale. Clientului i s e va explica raţiunea acestui
proces - aceea de a încuraja generalizarea abilităţilor şi de a dezvolta
autoeficienţa. Dacă terapia s-a desfăşurat s ă p t ă m î n a l , terapeutul ar
putea propune trecerea ia un program care să in c lu d ă două şedinţe în
p r i m a lună, urmate de o singură şedinţă în a doua, după care o
şedinţă pentru următoarele trei luni şi, în f in e , o ultimă şedinţă de
susţinere In a şasea lună, pentru a verifica progresul clientului. în
psihoterapie, acest proces de reducere graduală a numărului de
ş e d in ţ e pînă la î n t r e r u p e r e a acestora este echivalentul funcţional al
programului post-cură.
A SIST E N Ţ A INTEG RA TĂ 349
Criterii propuse pentru mutarea p acien tu lu i

din programul terapeutic în programul post-cură
Atit pentru consideri. cit >1 pentru te.ap^m- p'audi de ţo-di . n>
oferă o m odalitate excelentă pentru a srab'i n : o x r e . i 'r> c me chen* J
este p re g ă tit p en tru recuperarea p r 4 - u r ă D upă cam v& m u t o
am inti, planul de tratam ent include d 1c e r e tip a r, de pôbArm- ^
căro r im portanţă aepmde de amenuiţarca p t care o repre/m iă .a
adresa recu p e ră rii şi la starea dc bum u - ac tem ui-n ( %czi capitolul 1.
m ai ales secţiunea „C ercetări pova’oam p 252; Consihem. m
terapeuţii se pot de asem enea folosi ue ostem ai etaiat pentru a o
ghida atunci tin d decid ducă un alierii cuie p reg ătit pe m m pôresî
de reducere a tratam entului sau terapiei De exem plu consilierii -•
terapeuţii vor d o n cu siguranţă ca pemevu. > 3 r-e stabm mairue Jc
a-i îndrum a către program ul post-curâ u-eea ce ne sugerează că toate
problem ele de la nivelurile 1 şi 2 ar trecui să fie rezolvate înainte ca
aceste trim iteri să fie făcute Rezolvarea pioăfiexneMr de la nivelul ^
devine mai m ult o cnestrune care tine ce mdecara c'-nică însă este
cert că un terapeut sau consilier s a d vi să stabilească dacă s-^ .
înregistrat destule pro g rese în privii ta pro b lem elo r de D n iv ele5 '
astfel incit pacientul să p oată începe sâ-şi coraucă de uimi siug ir
tratamenmi în lum ea reală V-aş recomanea ca. înainte de transferarea
în program ul post-cură să vâ asigurat1 vO iu tom înregistrate progrese
sem nificative in priv in ţa majorităţii <Tiacâ n a a tuturor; aspectelor
caractet istice pro b lem elo r de la nivehd 3
Perioada post-cură reprezintă spaţm me :« de abordare a aspene'mr
specifice p roblem elo r de ia mvelui A, aşa că e n e de aşteptat ca m ulte
dintre acestea sa nu fi fost atacate in m p pi ' mararrentului D e acera
na esre obligatoriu să se fi ir-regim?a nregum e ic p roim a p u s *îz
rre<or de !a nivelul 4 înainte ca pacient 2 M fie trim is eă*re nrognarr»a.
ot «si-cură M ulte JinNe aceste b co - m„pă „mr, auz u.er.m 'ui
J c o 'n cdpitran» a. î< vor dme»u *v» p- f i ’ i fi p -fim fi
pDrnri m privinţa rrodulnc care m b -u m tbvrjm /e v o ta de '■ m
O um fi ierul seu U n ire tu’ io* om, .mm fi„ >'ui acră u r r am u
ca un re! de gmo <1 ace t e * , r n a f i ^ • rro n tfi m M • 'N i
• n r; u : m ,ea„icu i, ^ . m d u d e air îs "n u w u u _
caafi ce v ,-ju alc> a o n u ..
350 C O N SU M U L ŞI D EPEN D EN TA D E DROGURI
E tap e'e re c u p e râr
în fierir >ada post-cură , m u ta re a accen ft

a e ris c ia a d re s a viei;ii la preocupării'
" - e-G .a'u v - V„ m* , g. r t " t ' C W „ ia

u v >u 11 de m ~ a s ‘ro - ,. r „> r ** '"L >f „ e_u ------- e a 1 1g
', or v i«rea/L‘ n. ~ i i i - 1" re o >i a: .i - m .. . l’ „ *s n
■* n. ~ .nvăţa s„ x V ’ '"l SI să control c /> coimpc>rtaimente;ic asoc l <w
~ >.'Or.ai uv C*og r _ Lilizatorul are nevoie dti miilt timp. Pr<31”"e~
i P - CC 1« . ' e urile 1 şi 2 i enmzirPâ >srinci pai« *bi 1 fr COCI r *«•— v- îi cl ier Jcr
. t n pui c'laireritdlLi '■ îl ic le pic: Ir _tap J m iii î i n ni OCD*işil '1
- g g m >leme <,i.3'c Ut COr u T „ i i e drog un cli e n V g
\) Lic sl- >1 cr> sir « md „Jei Ir -ie ind epe:rÂcy IIU.CClJ C-. COXÎS1
G >îr ,£Ur! sa d e/ \ bc v u i ' u u e no ile abil *:ă: < r o wf . . . init Şl
M-ţl d e/ v«Te u f *enc ie -> In ceea ce pri1veşi:e capaci! uicV rle a
Ş i ăs „u ^ > .ev pr«. nîenm p c « d„c „u jg g„ ’c T” g ^ v r ş
„ apă ^ iem: o m c a - ^ o - o f 'm u c j v i . r n r — î_
, r ic n a i
ie /P ogan n >vŞ CuPGHdî xle d reus m acesr i e 3'aers estX 4„ - i mai
rrme rupă e Cili e s: x otarbea UC i v, A . 1 1nua ţ>roc-PCill flp SC.*• o ’r m
u‘ îiid'c nane dii > i. ^ v. fC V*wi v / 4 e ^c* noi! or corn p 3 v s r e i>e
i of
şi m v rjdir i * ortului de a în vau t v ă, SCI ui ibări ati u , „ind
se l>>r 7 _~r‘seî i A. in i., prc>blt >. d e i t
J f ar 3 c 7 ) 'ac 0 * r cc ° : p a v. -e !ursIc -i •v^ ^■ă în CTjpln r ii sub
Fi «r a ŞO' 3 * mU 3 3
cn•ntroiui cu emuliui sij p»e tir,gă tw avta,
sr a ? / ' a - m sr ia "ce •“
di r Yr>" o m tot s & ar, _rî sv l o pr> gr ese îi iviiaţa f>ror . m: r
şi - m e t e o r , Sf 1 -a r - de: la nivelul C B' icuria iiiicejie ;-xt- i b»v,â
aj im " a cap a'j a f s <- din nou apai“iţia 1 n ac;ea<>tă a dt î . „ e agă
Ci ăîorsi. Insă ast a 13Cdr*e o - n ~i "•» » r < COITIpori„anlentului
a , ' a o i fat Cj, ^cr^ Tr- / \ treia c:tapă înec;pe aoroxi o \ în
Si w., cr Hu__ _ ,2 . .. nmpnful îri care: a r ii e sNn i s 1 ^ >~<A w/^
U lUşUlui vOîSif U. m
n\f un 2 Churchiil Şl perioada piISi”*c u i a . Jui airea .stă fază,
o b s e r v a m o tot m a i m a re a p r o p r ie r e a
„ „ . 1 „ 'c C I •" vc ' »e . O l *■ V . ',,vrVc
5 er' ti *ţ * ,r . •»c ~ ~d ' j 5g i v s a . , „ „ „ „a * „ v a
, vn „ „ • .* -> m * t > *« *•' o a " e * '1 1 , ' •g g e i,
ASISTENTA INTEGRATĂ 351
consum ului de d ro g u ri şi să-şi reconstruiască vieţile astfel incit

aceste schim bări să fie reflectate corespunzător. Rolul consilierului
sau terapeutului se schim bă în această etapă a recuperării, acesta
adoptlpd tot mai preg n an t un roi de m entor
A patra fază se desfăşoară către sfîrşitul perioadei post-cură, amncs
cînd clientul îm pinge schim barea comportamentală dincolo de simpla
concentrare asupra consum ului de droguri. id entitatea clientului nu
va mai ti definită în principal de consumul de droguri. De fapt. identi
tatea acestuia ar putea fi com plet diferită de cea care exista atunci cind
drogul era o problem ă, Noul comportament a devenit obişnuinţă
Problem ele specifice celor patru niveluri sânt abordate ca p a n e a vieţii
de zi cu zi. P ersoana încetează să mai fie client în tim pul acestei
ultim e faze a recu p erării. In etapa a patra, persoana care avea o
problem ă cu consum ul de d roguri îşi asum ă roiul de a fi propriul său
terapeut, iar, în unele cazuri, chiar pe acela de am ajuta pe alţii în
tim pul procesului de recuperare. Aspectul esenţial nu mai constă în
beneficiul necesar pe care o persoană ar trebui să-1 aibă atunci cînd îşi
însuşeşte o nouă m odalitate de a trăi. ci in echilibrul dintre a lua şi
a da celorlalţi (pentru mai m ulte explicaţii, vezi capitolul 8 c In
etapele tim purii ale recuperării, individul este puternic concentrat pe
sine, însă această focalizare se întoarce înspre exteriorul său. după
cum veţi vedea, pe m ăsură ce recuperarea continuă.
S ferele recu p erării
îvt.,m e m 'e e ci.nrr ^ p: -r’em ş mm „emu , <

ej ont r m eu , ena^zla ^ ^ i , *c *m? ^ u. », ,
u. c-.fi. 1 rn „L A c eoic v.’0-,r,,i. „ fi U
r r r f i *of* v __ne: : r __ gr , i n .n • , - -
.Ctfi mi r' ' c r r mi r _ g - 5 ' e m nx: ecv- i>
i m .e ‘-t v1 „t i a u 3 nc *"r ' 1
f i u *a - ce fi” 2~e c - .c m fi C.t Jî , > ~
I >p -„urm cu . r a A i - Jte e . „ * r* m ts m~, . - f 5 „ „
i vană să C a f i t i r , e r*. ifi mv ' *. ' - •-m
Fc». ,â > i ■' „ >c > - ' _ * ! *> * *
r' - m m f <- : mm - , • ,*• , u u 1 ’u m ?* . 1 ' T
„ u . U i â 1- X C 1 >, -c .c_ * <. r j u ' u d a-VC’ ’
t- ika «iiCCX » v 1 It » fi> 1 -1 vi’ m •* .>Jjfi;' * ’,v ,, 1 1
352 C O N SU M U L ŞI DEPEN D EN ŢA DE D RO G URI
droguri. Cînd acei nou com portam ent devine obişnuinţă, este adăugată
o nouă foaie, pe m ăsură ce clientul începe să extindă aplicarea
acestor noi com portam ente în lum ea reală din afara cadrului tera
peutic, C lientul începe să extindă raza de acţiune a schim bărilor
com portam entale ia rimei familial, şcolar sau profesional, dar şi
asupra altor instituţii in cadrul cărora ar putea activa. Aceste straturi
de mijloc, sau sfere ale r e c u p e r ă r i i . reprezintă o deplasare a accentu
lui de la client un exclusivitate) la m odul în care acesta interacţio-
nează cu alte persoane im portante dm m ediul social în care se
m işcă. A ceastă deplasare reprezintă o schim bare Ia nivelul preocu
pării centrale dinspre sine spre relaţiile sociale. Transform area apare
spre sfîrşitul tratamentului şi se prelungeşte in perioada de post-curâ.
Straturile exterioare ale cepei <sau sferele recuperării - \e z î
figura 6.1,i sînt consacrate unei alte p refaceri subtile ia nivelul
preocupării centrale, cea in care clientul învaţă să redefinească modul
în care se integrează in ansamblul mai larg ai societăţii. Această
schim bare a accentului apare atunci cinci pacienţii! a restaurat relaţiile
sănătoase cu persoanele im portante pentru ei, dar şi stabilitatea in
caarul acelor instituţii sociale la care p articipă. Procesul de recu
perare se m ută de la nivelul relaţiilor mterpersonale cu cei apropiaţi
ia înţelegerea locului pe care îl ocupă el în lum e M ulte dintre aceste
problem e im plică decizii referitoare ia calitatea vieţii, astfel câ
pacienţii s-ar putea vedea de asem enea angajaţi intr-o luptă cu
problem e de natură e x i s t e n ţ i a l a Clientul construieşte o nouă identi
tate. în cadrul căreia drogurile nu mai definesc ce anum e este el ci
realizează, de asem enea, câ noua identitate este rezultatul direct al
schimbării pozitive aduse problemei consum ului de droguri. După
cum am m enţionat. în aceasta perio ad ă, a da devine ia fel de
im portant ca a prim i
Pe lingă aceasta, clientul trebuie să abordeze diferitele zone de
evoluţie, sau zpne aie recuperării. pentru a dezvolta acest m odel a!
evoluţiei concentrice care se desfăşoară pe m ăsură ce recuperarea
progresează. Aceste zone tind A urm eze In linii m ari m odelul
psihosocial al problem elor legate de dro g u ri, prin aceea că sferele
tim purii ale procesului de recuperare im plică in principal însănă
toşirea fizică şi recuperarea psihologică, in tim p ce sferele de m ijloc
ale recuperării im plică însănătoşirea relaţiilor sociale şi prelungirea
procesului de recuperare în lumea reală. Sfera exterioară a recuperării
are o natură m ult m ai p ersonală, ch iar dacă im plică existenţa unei
A SIST E N Ţ A INTEG RA TA 353
v i/iu n i largi asupra identităţii p erso n ale. hi contextul iuiim isiarm

mai am ple a lu m ii reale. Această sferă n r c e sâ fie ro a rre s n in tu aiie ac?
p e n t i u mulţi o a m e n i, de vreme ce implică aspecte care ţin de identitate,
sera. scop şi direcţie. In acest context, spirilual'k<ie-a poate mm-nusa
m ulte lucruri şl nu este sinonim ă în m od necesai cu religia Fmmif
multe spaţii diferite in cadrul cărora indivizii dezvoltă a c e a d ă zonă
a recu p erării, dintre care unele presupun interacţiunile cu ceilalţi
id e exem plu, gru p u rile de sprijin şi c e le religioase ; o rg a n iz a ţiile
dedicate acţiunii sociale şi cele care acţionează în b e n e f ic iu l c o m u
nităţii,). iar altele au o dim ensiune foame p e r s o n a l i z a t ă şi p n v a tă
(cum ar fi m editaţia sau alte d e m e r s n i private dedicate dezvoltări:
perso n alei. în general, ultim a zonă care este dezvoltată este cea a
recuperării spirituale, p en tru că ea depinde de procese de ins ana -
toşire ce au loc în alte zone, înainte ca dezvoltarea personală să-şi
Iacă apariţia în zona recu p erării. L ucrai acesta nu în s e a m n ă că
spiritualitatea nu este im portantă In sferele tim purii ale procesului
de recuperare : înseam nă pur si sim plu că ea devine mai i m p o r t a n t ă
pe m ăsură ce tim pul trece, iar clientul işi construieşte o nouă viaţă
F ig u ra 6.1. Sferele procesului de recuperare

Planuri de asistenţă integrată
Planul de asistenţă integrată, elaborat înainte de mutarea din programul

de tratam ent în cel de post-cură, este construit ţinîndu-se cont de
diferitele sfere şi zone ale recuperării. Scopul final al acestui pian este
de a-1 ajuta pe client să se deplaseze în noua etapă a recuperării cît
m ai uşor posibil. A şadar, asem enea planului de tratam ent (vezi
capitolul 4), planul de asistenţă in teg rată ar trebui să fie cuprinzător,
d ar nu p rea întinziv, sim plu de u rm at şi, de asem enea, să fie
dezvoltat îm preună cu clientul înainte de term in area tratam entului.
P lanurile eficace de asistenţă integrată sînt cele care integrează
resursele com unitare cu resursele de tratam ent existente pe care
clientul va continua să le acceseze. U n aspect im portant al planului
va fi acela de a stabili ce grup de suport va frecventa pacientul In
tim pul săptămînii (dacă va frecventa vreunul). Planul de asistenţă
integrată va lega pacientul de alte resurse com unitare considerate a fi
im portante pentru succesul constant în realizarea şi m enţinerea schim
bărilor com portam entale după p ărăsirea program ului de tratam ent.
E posibil ca la m utarea pacientului din m odulul de tratam ent in cel
post-cură să fie nevoie de anum ite trim iteri m edicale, pentru a vă
asigura că nevoile pacientului sînt satisfăcute în zone specializate de
îngrijire m edicală. Planul va introduce de asem enea şi o listă cu
probleme, exact aşa cum s-a făcut şi in cazul planului terapeutic,
numai că această listă se va concentra asupra listei problemelor
nerezolvate, cu o atenţie specială asupra zonelor cu probleme de la
nivelul 4. Vor ti efectuate verificări periodice în privinţa altor zone
cu probleme de la nivelurile 1-3 pentru a vă asigura că sini m enţinute
progresele înregistrate in acele zone
O parte importantă a planului de asistenţă integrată va fi aceea de
stabili in ce măsură clientul va avea acces la resursele de care are
nevoie după ieşirea dm m odulul tratament, mai ales dacă va părăsi
spaţiui în care s-a efectuat tratamentul E posibil ca terapeutul sau
consilierul să trebuiască să sprijine de ia distanţă clientul cu anumite
contacte de care acesta are nevoie pentru a i se asigura continuitatea
tratamentului Dacă par să existe anumite lipsuri în ceea ce priveşte
resursele de care dispune p acientul, atunci terapeutul sau consilierul
A SISTEN ŢA TXT'
a r u t c A r o b L g a i s â „ a u e a v A S u n a D e c <emr> - . a : v' j l >*, ' <

A tc ra p e u m i d e j u a _d e a a n g r u p "‘a r T ^ :„v.e U ~c ' _
m tiv. ~ a r t e j g l a n D u i a e e c u u-» c » ------------,------ ,------ —
fi g r ' ; i n l o r , rrvâ f r c T e n t o r s a ~-v 4 - ,
v r w n c t . - a r m ă a e p r 'g - a m n d e m pc * ' e s m ^ ~c ~
3„e de m*mr,r mm dt m n *<i„D a .:X’ r ’
JU . cri. i>- <U A a ' U N i s alic • îŢi j r L: * - - * ~ '-'
***u.&ii t r * **i* odi hVs^c»
va’A v^v. r- o« mu. „n ic~. g r „ p De v. „ ^ • f e u A e *j - m -,e r
u s r a b i l g i d a t a « e s A S c T m * eâ/e * u a v. u » ir „ arc * p ’ iir .
■to s - e ~a " ’r f "J ,vp r t r i e ci ".„ei ’. ; n g m» m ^ f U . „_<*
1 accerniX a c e ste rv_- «A l i e “lT^ w Tv^.rrti u
i \ . — . «■ imn[ g r i io mea* VtlC' s mi racuie î n c o n j u n c ţ ie cu planul
S K Ci iţă inte graii , i i mebdi m : iC J'Ii d D r *DwC ^JLi*C p r >r_ -mG0ÎT
Z buger s te ui capitr D c ■~y * -~y fi i i Dic JC *0Sionale p o l
1 . l o s a e . >C ’Mt^ 3. îl .iruni - clienţ: <r r ’i : *X CC C' ~* >izăti
Cui iiAait Pe a m r turucr a*- m F u c , g *r a i d e fiecai
_md e pO' ’bii n t rr.yS p r o c e : b^ki* ?id - n î e r e ii* trebui să
v in I c a u c »!cAiU* oe^ m 1 a ct n g u r a c ă ' * u n c* - r 1 Sip e c ia litstiil
v' j s „ tom i ” T 1is dS ,r i ct r ’ c ar 1 «r t ^< „vie. u Ap e* " • „
e A n r r j a v a a s ^ a r a *j k m *, o - <>v. A ’-^ ~ «. D 1
respectiv ii sini de ajutor.
^ — --------- ---------- -----—------------------ -— -------- -— -------------,
D EZVO LTA R EA PLA N U R ILO R DE A S IS TE N ŢA I

INTEG R ATĂ
Folosiţi diferitele sfere şi zone pentru a ghida dezvoltarea

planului.
2 Planul ar trebui să fie cuprinzător, dar nu prea intruziv, şi
su ficie n t de sim plu pentru a fi urmat.
3 . Integraţi resursele com unităţii cu resursele de tratam ent
existente,
' 'i , d e T| *g -c r> *’ g , ^ = ,— -
r: 1 *-*?: A r nê' -r _ - -c „uzau mo. I
^ r 1. T ° fi - 2 >~ 1' v „3 " - u pentru i
a c Secm p og *-,b e « 11 *r_< z u 1
356 C O N SU M U L Ş! D E PE N D E N Ţ A DE DROGURI
£$ t r u c tu r s ' t e n t a in te c tr&
i l â l l i l l I GCâ J
si p la n u l d e tratament, a c e s ta aboi 1 p ro b le m e şi
: , - . ,-
c a d r a i accic p * r» „ . l i p»fmf* "PIsi ni î l d e asistentă ini.eg retă p e r m ite

e x is te n ţa un ' L 1 V >, ... ne c e se a d re s e a ttă în p a r tic u la r
91 ,r _ - - * A 3 L . Vv. „ . -r N ’1 .Ţ - Gv ' J_
- ‘U a - w J. U " V. - • I w ^ a r ă ta v ia ţa lui
Pcv U O u: vr s. . j „ or ! . r : " 5 -V >
‘A „ ■ I "A A w
să se focal: T ~ r m > r. . • „ >„ v v ; r pr=vr i.c <-.*A ' , w . A -A
tU G l ^ v> I 1L 5 < - T m L<a' V C vŢ-G ‘ V -> u : c i m a , p crM l ^ 1
*a <- 1 ' 'LA j «r ~, . M l TM M « L icD M . ' 'Û A5 CV.Oă

CC x -r - L A a u g r« U_ „_ C i XC a ^ o • î re c o m p e n s e .
’r o g -U 1 *
Clientul va ~ T '’ L. U < m ri- Uw m /c A ’l i c ă a d e p ă ş irii

' „ „ >AMt
^cpcnucrut i d e d ro g u ri atunci, cîn d în c ă u r i 1U a j _ t v s v _ a
Sa * ’ a •' . -» « u r > t *Â m . ^ r a u e Je
1 ua- e 1 U5 de a s e m e n e a m a ri s p e r a i iţe în c e e a ce p r iv e şte v iito r u l,
*l 'z '' P ' j e m p u t.. t . u t t î „ l m u _ : _ -l ' - U U u r
u u tciic.
S cocM u-’o p o s '- c u r o 1 T cu’f o e r ,u -te ; a s t o P , ' . .

sâ s 3 eze cud-n *a v. ;oup sau
ii no
'»r u .. _ .
„me-ar ri aaca... c
358 C O N SU M U L ŞI .D EPEN D EN ŢA DE D ROGURI
A SIST E N Ţ A INTEGRATĂ 3 59
3 60 CO N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
Mode<e de asistenţa post-cură
Ca si m cazul tratam entului, e o n r i g u i u i i a perioadei p o s t - c u r a poate

vana îo runcţie de m o d e lui terapeutic, De e x e m p l u , modelul M in n e s o ta
operează cu g rumuri care se im îinesc s ă p t ă m â n a l , Form atul acestor
şedinţe să p tă m â n a le mc Muc de obicei psihoeducapu d e s f ă ş u r a t ă in
j u r u l prevenirii recidivei, u t s n e i o legat adesea de un aspect relevant
mai ales pentru anum iţi m e m b r i ai grupului, I n e e r i , subiectul
psihoeducatiei este i n f lu e n ţa t de schem a u n u i m a n u a l de prevenire a
recidivei.
Inai: i" jc- iu r e ada pt c ix c u u m s e, ria , _ baud
**a - *r i t i N t i S w . a cn ^ v > n n «e " >_» ■ '•t ^ , v a ? , ut ^ \ ~ „ >*o x - u r
n o c d M it u m u ê cri m u i u d ,ib im a m r a , îr t m m ' e m m
f ’ m e v c u m M k. vu. o , , <uc Ţciir A i a c * . , >v ■ m Jm
r! F Ţ U ! gr^p_AU -r „ c M m x _CC M m GLt CM N 6 I.G ’ „ ies.
m m m „J M,. e r x i r o ~m » ■ a
ia u - o .u M 'U '• i aT Jn u -e m ‘M , «> . ■ - «Uc.

P la n u l d e c o n tin u a re a în g r ijir ii e s t e p r e z e n ta t, ia r c lie n tu l e s te
^ ’ A • :< •< V . , J A " _ N ^ *e „ - „ ră
wciur- Tc g ''1m m ’ , - u v*u > v, aŞMpiU,. d» * — xmi
1- 0j- ,}(-> [ U ^ L „1* ~i "” ", 'r„'r- r . Ţ r U - }’ > c J„ , i o ; ’-
«r, r„ _ JV _ s m . o m u -m : M„ x_c,u i 3 u m ta
S T U D IU U E C A
pentru acasă, cum ar fi citirea sau redactarea unor texte legate de

prevenirea recidivei, iar aceste texte vor fi de asem enea prezentate şi
analizate în cadrul în tîlnirilor de grup.
în plus, participanţii se vor intilnî fiecare, în m od regulau in afara
grupului, cu consilierul pentru a evalua progresele realizate in
atingerea obiectivelor perioadei de post-cură Aceste întîlniri ar putea
avea loc lunar sau bilunar. P lanul p o st-cu ră va fi analizat îm preună
de către consilier şi client şi poate ti m odificat de com un acord, dacă
este nevoie. întllnirile de evaluare vor continua la intervale regulate
pe tot parcursul perioadei de post-cură. A tunci cînd participantul se
apropie de încheierea post-curei, se va face o analiză mult mai
cuprinzătoare. C onsilierul poate realiza un rezum at al p ro g reselo r şi
poate face recom andări pen tru u rm ăto rii paşi ai program ului de
post-terapie. Participantul stabileşte noi obiective pentru viitor după
ce va părăsi m odulul post-cură. Şedinţa de încheiere se desfăşoară
de obicei în grup şi presupune în general un anum it tip de ritual de
absolvire în tim pul acestui ritual, co n silierii, colegii de grup şi
participanţii vor avea tim p să îm părtăşească şi să reflecteze asupra
experienţei din perioada de po st-cu ră. In cadrul acestui ritual, toţi
participanţii finalizează recuperarea post-cură. Participantul iese din
program cu un plan de recuperare pe term en lung in locul celui
anterior şi cu recom andarea de a continua să participe la întrunirile
g rupurilor de sprijin.
M o d elu l spiritual p entru perioada post-cură:

cei tăm ăduit devine tăm ăduitor
După cum ara observat în capitolul 5. modelul M innesota încorporează
anum ite aspecte ale m odelului spiritual de recuperare Posî-cura în
cadrul modelului spiritual presupune participarea continuă ia grupurile
de sprijin, menită să umple viciul -spiritual al clientului şi său modifice
identitatea, astfel incit d ro g u rile nu mai sint destinate să umple
golul. îo tim pul perioadei de po st-cu ră. cei care participă Ia p ro g ra
m ele de tratam ent subsum ate m odelului M innesota sini îndem naţi să
continue să parcurgă cei 1 2 paşi pen tru a putea să se dezvolte
spiritual şi pe mai departe.
In timpul perioadei de tratam ent, obiectivul este de obicei acela
de a convinge persoana să p arcu rg ă, d acă e posibil, p rim ii cinci paşi
J.r- ^ci i2 F am Gr iiU rr A s mi A m ire rrmrmâ ueG’C'x t c . - p c

IcpXtXltei ic a CAI IA >la îAi^v.T 'C dt d in g jX ae.w pD l .1 A_'{ m i
le j'u u n i'i daca Ţar: cip im tu m a : c j > 3 d a v i t ) nota i _ " • - x'-
a i i i i l i G i c a fata urc, t a c : •: , m r a x> i i r - c a *~ .T*t_
s a u T c t e s r a r , r . - ' r a i r. a . i i c n t ii a r e c ~ > ^ d l v ~ u >r a r c - ■» r '
-A i ~d 6 p L ’« l'i. vi JilEc iL’i O .A C t C_ ^ â>fC 'XX i ^ t 1
~ .p iiw ird n - at_c>i*.ia cu* i a_ a«u in „ io g x r n c a -‘ d^terr vx.o. - , a-
ya r - m f*i' <c "are As D v. t a: re-m .« i r ” i : i T e de - a .. %; e
„ id " i.i P a iaxdir -ă d t p n xxrs; c a . r .c'e,crca i N a c . i n 1.
m e i i v A i prcv.es a %
_ >’ r,n~** m a r . s ~~ •*r a^ ram cu T P n : •
p u f-c„ra : o i c r „ e m m crede’..> r ' ' ' ' X i - c
t , ' rx e x c î e i j ' e r r ; x 3 ' iT x c a '. ‘X t / i e r ax
-■i carxxer trm relimtA o r a. 1 ?- m : a x n a ş i —"x _ ' m m
A p a r t 01 .-grd’i c l e rci% oase . o , -p -m , id . rate au f *n« r -! s \ .c
m m m a depăs piurucrm drogat • : •; x x Taut n m « > ; o x A
nare c a r t .* l o s u c prmi-c. a _ ,m .a ‘ , e c j r*e găam a. ane; r n
m m m . ţi -o,u tu .Tecîi d ue , rrr.v. ■>’ i a 1' e r sa d s, x c a-
drogur. >1 ar putea unde s l Pt d'ret -.o m ^ m t/e iC t'O ă a d , «tu d
e c o te a u T x u p j r e 1 sc ’r n o : p '- x >de o r a c t : r ' .' m_
m o - ■m A l e i r .t u or» -ûrPe n ■ m »_ 2c < v * P | t v i / n x
Elem entul com un aî abardă’xl > o “ E r e gam m s e j _ T m , _
Jtn>pre aspeutal ' indeea.ru sp u tu a .e ;x e r , o >mmurui pr m :* r e: <ţ>
j v dvOCpiri 1Idei Pr -bitTic E O N dt O Către m i ii a E (XC/cx.E
v rs m a r e :x imne A ce as o r c o r e 'ra c n„ r-pic-mă a ' n. ic N x -
"aşa 6-12 care picncă c e ’a ser r* m re *• . 0 ; a ;iu ir r . t e r „ c
su gerc-ire s< ajung la a xiorD <u i u u w .w .a T p e n r o . se s. ra-ch ,
•ud r o l nas D t v ie m e ce per^». r c * c-^ u . a 1 tce .e i
np ît ua^j va ca»re r»r«gr im «r vir u x a n 1 * -,iu re T • a : p l, o^
' ^,0 »iAlo u t iNîâ m etrdâ !e v i i o t 0 0 : c . c *^ a ^ a cm
s? o r uxud 'I m a d a r c ■: . e o ^ n - ' ">a* . x ^ „
T r i e , **“-X r, ,-pi P X . : i i v t i Circ < TctcX. l -ê. ' - ,
d' C„ ''" J *.„u’ ic UCtP"- , ~ rjj d’ "
M o d e ’u; farrjiâ: > ssdsîe^za r~ az-cură
Există de asemenea şi u n m o d e l fa m ilia l al p e r io a d e i post-cură, care

poate fi f o lo s ito r p e măsură c e p a c ie n tu l îşi joacă d in nou ro lu l p e
c a re îl a re î e c a d ru l fam iliei . D e p ă ş ire a p r o b le m e i legate d e d ro g u ri
rl r I i m r . ' ' ■ A l e ,U ,t UAC îj -11.VL lU n LUe

jA'~- u j : e : G e r ‘i o - R.M'Oîya»vr _m m e u : ie e e -O * ■ - . u >>
i-Ţ-cû l >.<» te 1„e ' neţ- êiur".’ v *■'' î d .Ut» ' , : t ” c c?
? lU '' u iU"'.:C, I > ! r ; v “ L,tl> U u .j „m m m ». U 4' ^ st. pe 'LEI
rit i »u j UvtU m "F U ' *-j- 1- 4 u „ l u= u T>riu u c > -ti i L <m nou
.5 E L E ' - ! 0* ' P ' i T t e L 3 A l u L Ic ş l (»C t o l a U C f i e r e ^ ' - ' O l j K u d u i v
R R u r.d fu d e c r c u p ă m i- ir u - re a tr-n u m e ri-d u i I n c u r i M t s u W e
aii- p. j K u î > t e r n ,U d m o l p ro W erreîe »egcu «.L i u v i a şi de
relaţiile pei to n a le put mm o p n m -p k tn T e -ap c u ţu ->* ec m i h e r r
Ucdu -c s i rărum ă ’»ig ileu t1 cu m o e » la p o slm litate u c i p m o ftm e ie
fan u liaie ş c e re ia t1 ' u u să u u >nă tr a i â tu te ic n m p u i a u s iM .e i
p o st-c u ră şi t a pot re p re z en ta o a m e n in ţa re la ad t 'D ic c u p c iâ m
c L entului d acă Tiu sînt ab o rd a te v-oiespunzător
Implicarea partenerilor şi problemele

de cuplu după perioada de tratament
M ulte c e n tre de tra tam e n t o feră p ro g ra m e fam iliale, cu m a r fi „săptă-
m ln a fam iliei” sau g ru p u ri de sp rijin p en tru cupluri» care p o t coincide
cu p ro g ra m u l p o st-c u ră p e c a re c lie n tu l îl ad n o ta în plus» c o n silie ru l
d m p e rm a d a de n o st-c u ră p o a te d e c id e că m b în iriie corn ane atit cu
clientaU m î si cu p a rte n e ru l său p o t ti u tile în p o st-^ u ră p e n tru
a b o rd a re a p ro b le m e lo r de c u p lu M e u t*p dc trai Urne U ouate ajuta
pe paiter>er să înţeleagă ce a u u rr t face clien tu l «n u m p a l p e rio a d e 1
de post m r ă şi p o a re c o n trib u i ! t r e / u : ' a rca p ro b îem clo f dc fam ;be
si dx. cud Iu în plus du n ă i f a p - e m ulte centre de rratarm* n M eră de
d.scnxcnea p a rte n e ri1o r i, altoi m e m b n a 1 u n u 1iei s e i u c o m -n tn a e
de terap ie fam iliala m re noi U c u ie îr cm d p to b 'e r m i *t de rc«a-
.şonam cu p a m tiic ru l ş farm La
P r u ie - u ê c o i c o .u n ’U _ » mu ac n , >*v xt. nu u m ,m »>»M a
J e m ata-m m »peu:ui cU u m i E p u-x. o re u ă n p a r.c u e n i r e n u u
a r< Turm ii » v»a.i m - - c »u u 1 fm 6■ p*r ’E ' 1a Jc
' > :>;■ c m i î ■ tU T . ' ’ C'L ’ _ «p< \* cil - v - v>U 'lc.»>
i ^ t -m u n » * ( ri Cctrc „ « c u d U; Ţ i i . e i . P ''fiiici uc a c io cru a *:ae~
gi tu n u ia-iix ec - ~rş u rd ^ .v i I e r a m u r c i de r u î u p m te
l a u d a p«' m ie îru ie JL m ar-Lire pe _ a n n u n pa" u :i. ii e ae u r d u \
c b e n t p ' t A u n p io g ra ru u , ^ u m ' m ..m a. _ xM d^ c m t . ~l
poate p reg â h pe p arten er in l e g a t u eu vcca wC e -te dc aştepta" >a
î r t i m p b cu cel drag d u p ă u tra ta m ti tu 1 sc m ehe c.
ie mumă de mmm bănie g 7 i - zr „are "e "»b-m 1
u n g D e asemenea. teizncum ,v j j . . - de~ pu*Cab ” ~
m»xinl m vdi^ Jiram-Cd *eîupm •* ar-*utc~ Mr-mba temr „ i _ ^ <„
a încetat să mai corsum e drogări rt, tr.d m minte m oaelu1 r i n a
d i s c u t a t m c a p to iu l 5. e d t 'rntcnmi . a cL '- c m c n u v rb
sc t u m b ă , r e la ţ ia c u p a r t e n e r u l să s m rude şi e a . ce« m ai p~" o c r
M a i m u l t s c m m b a r e a e v e t ă c u t ă o n - b a n j m •*e d e n ; t u n u jv n >
m s ă c h i a r şi c e 'e m ai m i c i m o d i f i c ă r u p >i p ă r e a u i t t o d a t ă p a r t m
r a i u a m e n i n ţ ă t o a r e st m î m i r a u u i e R ; .peu m n n o a ă n i ' - j '
p a r t e n e r i r l e g ă t u r ă cu a n a r u i a aces<„r •_ i . m P ă n 3 o* u c p e e
u r a c o c ă u n p l a n c a r e îl \ a a r a ta p e o ta_A t a t ă u r o r a s b e 1 de
u a n s f o r m ă r 1 S c m m b a r c a p a r c a ti m u \ ~r?i a m e n i n ţ a u >u u vim
P e r s o a n ă e s te s t i e s a t ă u r a f i n ; a u n s e u e s c : i fe m a u e - u „
p e n t r u p a m n e r i şi m e m b r i i a n u b e i ~ ‘ - p a r u r a pac ie o*
l e n p n * ogmttvmornportamtrTaîă m m < 1 validam vm m m ; o „
*i îoaite l tilă dacă problemele de ca p i- - 1 n bunii e u m m . - .te /.,
D :\n r h piii . -comi>ortarneî u 'a m _ p . . v n r ^ r -i >„e'e - -
u nnr. 1 u s f-m n e i de r t^ iî t > nt r>‘ _ -* - . _ u m n nm *u m
aD pe- r . t r o a v jn lir u* C m n n ' c „uvmnă ca m i i ’ i’e„. 1 „ ^ •
p D u » ' n n * v. ~ j \ u _ n r <. .. - m n * "•
r e .(>1 ^p> „ C o m e m ’-” p - n n r ~ r n _ ’p te «w m - _**
m . c ..si - , K _r. ., „ m o. , am* „u, n u 1 <
Implicarea familiei şi problem*

în cadrul m u lto r p r o g r a m e de tra ta m e n t, te ra p ia fa m ilia lă c o n tin u ă
pe to t p a r c u r s u l p e r io a d e i d e post-cură şi, d u p ă cum a m menţionat,
m e m b rii fa m ilie i p o t av ea la d is p o z iţie u n te r a p e u t c u o a stfe l d e
s p e c ia liz a re . D e e x e m p lu , d e p e u r m a te ra p ie i p efie ia c o p iii
1 ir
A SISTEN ŢA INTEGRATĂ 367
E t a p e a i e r e c u p e r a >> n *,- n
T o tu ş i, a c e s te e ta p e j
1" i Z ~ NA • A j
N T . . ' . - i ,’ . ’ r ~ ifiiili
N_ 7H*N’ v- *_C 'T A
clapa ' m r s r e i m i -n -t- r>
an enScv Ac CAA AN i d e c ă r i i fau
p c r â n i ioc ire;
A A O n ’A A r t r A" „C-. ’ c * * 7“ ,
-,i" ' n • > ry _n \ 1 7 N
L G p a J c N i l ! . v 3 î C i \ ? N p> nA-v ; , N a -A NC n f A a
■"Ci le „ -S'e N'^"" _ A A *A.. ,N '' iT' • n •» C *' ' „3 _
Ck c o tr - Xi da J c oos. , a r d J NA r V JiN ^ p r , ,
f ”-' b îe .v a . n T . J i i t r S ’[ ' r : >•' „* n T e t as "N . s r -
• n <j-e i s t ă r » e r a » A i â C e n o - A c ' »T a - -r -r, c s c ; t i - vA
’ i, TH-v« n Ţ ';, P p i ’;; *~n *„.c- _ - • •’ n ; ; , . ~ i , , S

A C p t NJ a n t ă A Jn »_ _ t i _ _c. A 7- „=. „ N A Ai _ I h 1 A “*
N e a ^ N Î ia . r If , 7 ’ - ei ’ r c'f ' n : , n ! a s N N ' - v ’
•„ 3 ;tT SAiNŞĂr, A A t ‘ I Â "' a „ 3 ' * AHk UN J~

a -uLe â w 3 .c 3 , NA A ta1’- ^‘ A c 1; n . ,3 , . . ^ '
r»îai JA A piuA _A j >AS a-c - j . ; - j CA " 3 , N
n PA n a ' . a _ N i >' e T_. a ^ , o _. _ - a _
r ! : ' r 't' f i n a l a a JAC> A N il , ir- - a„n~ ' 4 r” ’ Ţ „ ■-
r P „ _,. dt
f-J a c e .\. c c 'r p o n a - T e a . -, : a - _ -

368 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A D E D R O G U R I
< ^ 1 ~ (f ' ' I 1 ^ a _„ ’ l

•, M „ »' 1 . „ er r P . M . ’* -
p ro c e d e a z ă a ş a to c m a i p e n tru a s u s ţin e o g e n e ra liz a re m ai m a re ;
f a ţă de t e r a p i e ş i de terapeut în ceea ce p r i v e ş t e s c h i m b a r e a com por

o -n a 1 m 1 r m m m m * i, ^ ^ t, c u 1 - „ v_
m 5 re m c o _ , -• m um .3 _ n> ' a c o m r< ~ 1
- eu a e? u r j " ’' ! 1 ur „ >> o u - i u . Vi m u H s. , - , l s
m u e /r U4i U „i+ IM S i r L o ^ 1 . U "'•'"ele -a + c ,V ''U la' '*
, g , e , ue ê T v.w,1 o ''Lu : ă n r u T u g *-*- sz ;r u ~ 1 r -
r e de m jM a~na u .a p c i<„
Iim aclrai c ra p ii’ m m u«v _ m p cn am ci'.t V 3» n O G m j ^ u . i
i'tm a sa re c itm m u v. u -M ~t - j nu - '*~r ă în h nune in N U U "
t u nai rru b srim i h. G N i ’d a s .r r a j» ah c a -c. umba* wJ u m p n r -
IOT
vji"«, m ala _ w v </ : t t » -/ . i~ - - r t ^ er P Vi i -
e ”’N in u rm re-ăru '• m por ame ntal e. sor"_ uvv <scd re d^-
Z '.n o l 'j a N j 1_r ,, u ă J c o armat "* ta u r u rQd Nw
— TLtinţeior. f Oj|f 1 i m mu
a t o i i ă .<* a /ea m j r U£ v C M C „c *iU *£ .- '• IQ v;O iCi^T m ci ie n tu .1 va
îre"~*M s a C IU c V a - s ' i l C a N a 1 « li e tâ ovtU c oii;s o lid a re a
m turala esM uwd no de m e m p~ ma pem s^ ru n o ari mpv>rta-
n c r* tic mat m*e A „ m .Ie * ' i >a j \ „? a , \ ' u i <. rm
u tT ar e d i l i -T u e e p u %w sat s î iC v ^ s c c .n f e '•> ş i 1
m a li/ă rim t IU a .T d -î^s p t.u ; s
f i aka . om po u n ă a pre
u ^ n ti.U * O m , ’I a- ; v na iv c ’a cum sa devină propriul sau
♦eraoeu 3-^ Od*"„> , s J p „ s_ —i i t 'a f ■*_ terapeutul cognitiv-corn
nr+gxj'Z'^r j * i1 c ^ r i t pe e ii in acest m odei terapeutic, îl va
5 - ELvl .U n observe pnDpriui
m o o ra r c a lm n im sw G’h „G e ■u - m n a u i '
SI SE exierseze z tehnic ii cu ajutorul
■>■ c '' -l i ^ peni.ru aca să. UMl U u . - <j -
^ îiptcifn U U iiinR U lient p«entru a cp C .a iv m «v. .v.
rri fi fiaî ^•!tli m a ocup;^ Şi V'* a

î\ a f ara şedî nţelor . D ech . ' NU pe. r
romporl i t t ^ 3^ - Kin e cl lentul 1i 1 «c , C 3
v l 3KÎP Ofm trola v„ , „r r w
ttr a p ’i c hmg.u
A SISTEN TA INTEG RA TĂ 369
IN F O R M A Ţ II U TILE PEN TR U C LIE N T
* W O R TANiTA ASISTENTEI ?C R
-w! j, / 1 -C \ ’ " uM d_ ,1'U ' d Ţ N 'l ' r f - 7 G> Mu NC~

cum .: m c - • > a ,> / -io.a, , o u .............. 1 -i . ~, m
'o ; U " , -*M‘ X _ " o - e U gL M M 1 3 f C - C f u C 7, , O
r t -> a i ■OcT»*' ’s. i - , 1 J _- . i MM ’ CM >. M ’ , M
j j ' m " I _D -« ;k v . . ". - - ! -
îl înr- UC . Ue« ’ > interval! itsiuiii sd
r 7 ;-xn "- ,1c , .m JC dată . , '.d fN "« _ r,-* *_ / r 1 m _ ~17 e
O evaluaF0 : a a s .; ,, m i ,J3’m i CInd1/a io vn i, »Uita
« 1 l1a LII- l i l a- ,
rli<4iC ‘j du ■I*■w- Ş VfMlm_ m o nlări iar fa ’ ar. î - M
■fi t ’ ta ’'ta pc da* a ; o f ti<V „i pri ■•. t de i
ir|.' r,“a r . r, tvt S»'U • OMir ^ O l Mţa i
T- ţ_i a jc rrtăsură ce s itul pi ^M^ >Uliii > -r
organiza:r-*c pe uium a rrior y -Da Ut’ SI. p , i t '
s. _ i iu ara’tă cd MM, om c dc ^ ^‘în cr~ ot fi €
pr . . r L M.fo d o a pr o r ci ' C1!critui J.1 '•1 ‘M
aD* 31UC 11 ■Jo ttUCpeOt/ r IO - Mai în w3 re e• Or *■'
Ap 'MO ere pot ajuta atlt â ? «d“M-i jt ~sr-, j v -m -i. a a d
lâ „»»Mtriicfr m m -c ,Ip, C’o m : iiţă Oi o ri l
VI m -r I OcrvaLd mc ou (i di ''Mr MtlO fpîf. •
g r da ii d - a t ‘*.d - -o * fi nev Ae e r Sr.
în cadrul modeii ■Mi , ,rn ■t, ro-mecM1L itine|* c.X N fie ec MUC <■73 1
r**-*rM oe de o. .a-L afl O v e priveş ‘t. • ^ imului de
M L r L~ • I M N rd1MC1v.. . 1— ■a.LiSţîni :c însea 3 ' ”' j
i ■ctMaFe a iu îu1C M CSien ’M »*U .' ap rit,Mi • a * ,r*- • ’
fU
5 * «COC V1 cu i " MU 3 V.'M -G >iad _MI C M -’1 ti 3 * CM a
•i t MM1* - ’t i«vJ ’m MMTu ' -OîU^.iS 3*i >'ir ; m _ * > ' tT.
C ne-r- i; l u p i - as s o n i posl-cua
•MUUCM» ‘M h ^ ’w
- ' 3 >m 0 MM O,
liniar acfpf»! fli=» crize sînt i ” _ w 'M T’ 11 .U'M'’ 1■* r* „ • 5 Ji
‘'Ud .nU 1 tratamentuk C^T ! <a M * M, iM . .U >
*7 F C U ,' j , U C 'j'-C wCva neobişnuit ca o problemă d e cuplu să
îfe . .* „r , flv . 1 -> _ ,J » ' i U >| ^ ^ >"■ i •> j
te „ r i/ e -*'ti wt i . J !!" c. r • - ! ii c a lita te d e c o n s ilie r
pe J u t r t ' M i U i 7 >st-cura sau de te ra p e u t p ri ~ Mi ' > t . „i nea-
<>.M.rj w-tc. -iv d a tic 3 cMU vC .u f f „ ' „ i d CUI ’ ’)1 ■ Ut. a re a
im n cd->> de "C* m m a m .>'313 c a t i c -i „ t c a „ j _c c nu
v i ’ * f j ' \ - r'rti'~4r‘'I a Si '- î d e *-i. I, , “u .,c a . A c e s t 3. e ste n o OliO
m im u i 7 e n tr u a-l m e i VM*»a p e c lie n t su a p e le z e ia albit ită ţile d
di .u ra » e re ş. d e ta lc T-a.1 îl Vil ■ţ^CU! 1 << Y
p-w
e naT-itr-in*n m/nln^ Situ a ţia c
ii tr u evaiuci
*3fâ 'o biesitiv ita te a b ilă l utilizân d telm ic i c o g n itiv e p e ritm
lu CTI la sc m .T îM rc'i ’U 3o n î o r c a re p o t fii s c h im b a te . P rt >51e m e le o
v a p su r*f*i i v a p : / m 1" ! n u _». * SÎ fel că o rie
SC : „Cx '“P c ut r c a. t u r iepe>na va c e re ti.m p şi ră b d a re .
p e iîn ^ i as_e,i->tn ' l~C *î'* fie r utn ~ j * x *xe p o t d e c la n ş a şi e le c n z
in. tin i P „ ' r>> -M ire i. U r teo ri» tip u l a c e st t x 'o _ - ^ e <feu ^ î.
ia p t to { -1 - z ie n i ~d « u » a ta m e n t. O d a tă <L*e p a c ie n ţi
a *, ;,ţ ttn a t r*u a r r m im l e n•osibil ca a c tista să se c o n fiu r ite c u u
*-uitat w-v■
;.
in u n te d e "ac *" ’r “ MC- ■eh n ic ile d
SCriT i , m p u m pCiiiin a ti u tiliz a te in tim p u l u n e i c ri ze d e cu p i
pt foloî ■C > T a s':e îrn o re iu r ă ri C»e a s e m e n e a , îl pu te ti a iu l
». ~wtvs Xîllt Cii sfatu ri» ,— *8iix-' faciu r i l e tre b u ie re l iirairtate sau tlattă tre b u i
t ri r*H(3»1
D a ţi-i s p e r a n ţa c ă cjv ita re a ( T ^ , j I i va face în tiu d e c ît s
>e
372 C O N SU M U L Ş! D E P E N D E N Ţ A D E D ROGURI
e s te p e r io a d a p<otrivit ă p e n tr u . i m ' ^ UMd 4 x - m l .u s

•* - ^ r ^ - r ^ «m'anrlssfi r*1 1111• „ u . i „_ .
p ro g r a m e d e coiis ilie n S VQCHţlC 'i, m u t - --I „. „ A d a
w anume sa se
-- £ U \ >.. * iâ c a i ormc ioa le de a s c h im b a s.ituaţi:ile f in a n c ia re

p r o b le m a tic e : st;ădere; a c h e ltu ie lilo r şi c r e ş te r e a \/enitii lu i. O schim-
bare de c a r ie r ă care ciferă p rii ejul d e a cîştiga in a i r u u 5
te rm e n lu n g p o a te ju s t ifica îndi^ * *“ 1 ~T c* " fisuri *’ ru m v, ^
te rm e n scurt pro „a fi a >r Ta . muun rg n itiv e , care
‘lu c ru ?f. i -r • TM , : . . I . 1 p- m ^ c r u m fi i
->* ' f ■*'c ' i " R r c u ’ ^ - r 1r >n c ! >c - j a u i . . . . t / i . . u ^ r
■v_m i ' i ţ , ’' a _ u t m mua „ t 3.u îi' w m r * » ** /n t - i .,r
mc d e mu m m-TiiM’ <• i«, -- jc Du i ^v am fi e r t Si rrc-m m e m
^ " .a U n » i. • p s U * X fi.m t1 „ „ m ’ _ lU M * . M
-a \ d t ia iu a c n e u d t uisaxrb* * a v j m i r p e ea e v i ţ i m m t u m u m l
u Ţ iS . u d u u cT-' ’" 'j c u * ' ^ c / u r * m ,u * ’'U n le
t c . G . M L r ’d a ' ? e sM u " r a r e o i n o i u c r . a m o M p n m r a - ; « \ n L
n w:fH a -iu; d e b u i n u ^ u __ »- m s «r ’-^m r ’* . a m m m m j ’u - t
îulc d u c 't f i v r e m e a b e r e f i c f i c Un ii v u r t d e : ” e ; : / u I ti a c e s te
be:ne fie ii tă r [ici ■ » “R_j. - >r, V l f U „•*eştere^ n» ot •M /ă d
ca^lită jiî \ inii , daf >M ii *a r i i une i cariere pc e : *r I e . tr, . o i n e m
nu it mai '-ut*-' £i„a *tare \ f i *11 consi mm u » du d r 1 2, T1 .nd ■ s ă >i >ir czc
v l a pr- a z u a u u _’ o ie u şi c r iz e di m^G ' Or u e pe care
vi 1*" ’ , no 'mu _ u u cun ir f i ;a gresivitateia, s tă rile sude idare şi
cii :°r r zele psiho•tice O I Vu erne >11' *fi (a | re [ITv ’C
ca pitolul 3 d e s p r e 1X10dul care tre b u i ab o ’ M U. ste ci im ru
m l 1 ‘ «r n a i re fe ri la ; $ J si aici î -> fVf'! ill, ui timpul
'v srei Uf. r «c u - -i v-a 1
si mai m a re ni
c o re s p u n z ă to r.
A SISTEN ŢA INTEGRATA 373
A sp ectele etice ş i m orale ie p e ' ■a , itam en t,

terapie ~ _ *~ r ?^-*3 - *a. "
STU D IU DE C A Z
HA: 5 4 TĂCEM un T ÎR G
jo a n este un cons'Sier s p e c ia liza t în d e p e n d e n ta de droguri

ca re a lu c ra i cu clie m a sa, R a q u e i, atît în cadru! te ra p ie i cît ş !.
în p e n o a d a post-curâ Au o re la ţie hsrapeutică m in u n a ta , ;ar
R a q u e 1 a fă c u t m ari p ro g re s e p e n tru d e p ă ş ire a p ro b le m e i pe
care o are cu d ro g u rile R a q u e i are p ro b lem e fin ar.c.are In câ
d in a in te de în c e p e re a tra ta m e n tu lu i şi co n tin u ă şi a stăzi sâ
aib ă p ro b le m e cu banii A c e s te d ific u ltă ţi au fâ c u t-o sâ rărrdnâ
m u lt în urm ă cu plata ş e d in ţe lo r de p o s t-cu râ ,
Joan este o m a m a singură şi are de ce-/a vre m e p ro o iem e în a
gă si o b onă pe tim p de zi p e n tru b ă ia tu l ei Jasor, Ea ştie câ
R a q u e i in te n ţio n e a z ă ca înm-o bună zi sâ p re d e a la g râ d in .tâ ş.
câ, după cum s p u n e c lie n ta e* iu b e ş te copiii, ca u rm ă to a re a
şe d in ţă de a n a liz ă a p ro g re s e lo r în re g is tra te , Joan a d u ce în
d is c u ţie s u b ie c tu l fa c tu rilo r n e a c h ita te p e n tru p e rio a d a de p ost-
-te ra p ie R a q u e i îşi c e re ie rta re p e n tru s itu a ţie , s p im e că are
p 'c b ie m e în a-şs găsi de lucru, d u p ă care d e cla ra ca va plăti
'tacturile în c e le din u rm a ’ „C h ia r d a că îm: va C a tot restui oeL;
ca sâ ie p :â te sc, p ro m it câ o s-o fa c ’’. Jo a n fa ce o o o se rva ţie,
ş> a n u m e câ în ioc sâ o .â îe a s c a fac tu n ie pentru ş e d in ţe le oe
p o st-cu râ a n te rio a re şi p e n tru cefe v iito a re , poate câ R a q u e i ar
n in te re sa tă sâ aib ă grijă de J a so n 'n c o n tu l tutu-or ş e d in ţe lo r
de p o s t-te ra p ie şi sâ c îş îig e e x p e rie n ţă în lucru; c.u co p iii de
vîrsta re sp e c tiv ă R a q u e i e ste de a c o rd, iar m.ţesegerea a sie
m ch e ia îâ Cu to a te câ atît Joan, cît şi R aquei s in i m cm ta te
v e d e t' cnrn /a în a c e a s tă 'o te îe g e re o posirm â p ro b le m ă ’-’*
O u ci.>ua z o n k cu p r o b l e m e , k n a tu r ă cucă m p u te a im p lic a

k c i t a m l e tc iu mimuri le :evn cm;..ale dintm* t e m p e m şi t e n u lo a siâ
împrejură*-; ci a r s un nare v a ltfe l tic m giiiură po are arce ta re laţia
t e n i p e m i c a m u or aîe 1-Uv.c m u c ticm tC u ; \ î d ; clie n ţi ş; n e tia m ă r a te
. a n e rc au foci d e v a m a m de c i . e e dc' c*■..rre rc u n c ie deşi
A SIST ENŢA INTEGRATĂ 375
376 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N T A D E D RO G URI
.1 tehnică. com binarea clipitului ronstop si rap id cu ase uitai ca în

sarcină a m uzicii lei M o/art tchr îwă Jesnre care crede vă u pută pe
numen, să îrvmga proMemelc r e care ie a - vU d itgu rd e. însă
mteresui lui a m e c u irc •!«> dc aptul de a şti ducă m em M temură
irncm* cernu, aeoarcve a p to m o m t aceasui tehrdcă m toată ţam iar
ac un" sponsou/ează o serxtiâ c ire o p reda cortr j c.Nt Problema. 'v
e d t câ se afla îmi un cuofliM dc niterese im u practuu sa «eraneuavă
>1 vi afacere m re 11 dctermmu sa aibă o n stă p ersonală dc priorităţi.
Tn rrorricniu1 de Ugâ, ei n orc pune +'nccăru vuent pe care ii tratează
terapia sa, cm pêa putina v m o d e ra ţie tată de ceva ce ar putea
reprezenta sMvJ de prob le n e p<_ c<u e h are ^Lentul Dm moment ce
combmaţia de termici de care se m o ş e ş te Trey nu a fos„ m uiată
empiric, uj există " ic o vuic dc a P 1! dacă pacientul beneficiază de
pe c im a acestei o u e
l d alt exem plu de m m am au zn na consta îr n - u n conflict de
irdeiese, c într-a obsesie o e iitu j anum ită strategic ter îpen u că Se
spune vă an an u m e m euic u tmtu oe toţi pacienţii să: de depresie,
indiferent de s^mpiomeiv pe care !e aveau, presupunând p u r u sim plu
că outj lumeu s« foră de d ep -c-ie P rin u m ia re, com isia m edicala
insăre,TMtâ cu acordarea şi supm veghe.ea autorizaţiilor ne uberă
nravdcâ a fost surprinsă tin d a uesco p erit că toţi p acien ţu pe care n
trata m edicul luau aceiaşi antibepresrv inam te să ignorau această
problem ă, ca una văre se ptnr* v o m ac-ar v cazul :rvU ;d 'o î Jari-nii
voie să rrienpontm exem plul sim ilar al unu1 _onsilieT- cate ra ..>nv’ns
că toţi cei pe cam . tratu . u u u r ă cel ma m o b ab u lO u/uc r k -j J -n
c o p d â^ e d-mă caie n îă i/u şeu m ţc’e în m od o tt in a m nenmn a
-. m u »j >u oi a faţă" tfute m b u n s n u " alune ş ,ru e Uc icnti-
lm M j r u .n r e Ci.vnţr _nx u , ruse-xm , jcc dată m u p c t a . u
..a A.r>/m dc m ire tivea >. ,liC_ „>Jbol sau ita i d p ' m meudă
u - • e dm: ^ I v - ie m - r ^ u , 7 - J- ’m m a
O"? >; CJX c i_ . Cî "o v „ C -'lv» ' v. M - C c 17 a
1 _o ' - o»- . i . E o ■. ,» um u
c 'ie îŢ â i t . 1^ n n m " rln d î e r a r e u t i d s a u c o n s i d e r a i p o a t e a ,r«v.

a titu d in e a b u z i . ă ta iă de a t u m , m - c m Ţa ţ s ă - p m : s c a n „ a u~
C u r n p o r t a m e otu i „pecia* istm ui faţă d e t e a r ia n u l tip ~n m e m a. -
vana de la eoei are y Epsă pe t m e c r Ia i ă m e "Ăt,>ă c a .
>t a e r a m u - d n » Î S t T d p r o b’e m e f )r sale - n. -ir : r
A'a l de liA ifel ia c e b e i iu a» i - i r c 1 *în u " n i p c . . . L 7 T A C A
îşi f a c i b ' n e i.■e«e g rapt c e un d i c r , V' A.a' i '
că lu a i c r c r u a e . rer pr r A -' Âe A •' C „a
u n şe d i i ţ e l o r fie n ă M v. r e f u z ă bă m a i la c .b A
.e e » c litm tm »u -ved , r ţ; L p« Aibii Ca te :â7G>AG A 1
e \ rea să r c u u i n e ’e a o du E tatea *a de a-I c r i n
e h e n t d ;n c a u z a a c e s t o r n r o b l c m e c;re|«> 'naie a s tfe l vă îl a ra*.
ibc-rtc diferit d e m ediii în c a * u .ram * â pe l e d a l ţ i clic -ti
C i t e e d a l ă , a t e s t e p i o h i t n i e e m o ţ i o n a l e r e E e e t ă ex is te n ţa „ o i r
p r e ju d e c ă ţ i s a u a m a r m a i râ u P e e x e m o i - un . o r v r e r m u i £ 'a r ’e u r
b ă r b a t a r p u t e a av e a o i fie u L ă ji in a ' u n a t u m m e i le . a s a „a, i i t - x a
wind l u c r e a z ă cu un c l i e n t f e m e i e n * o r b e ş te d e m*; >du i< f a n
rr oi ala m p r i v i n ţ a p r o b l e m e 1 p e c a m a c e a s t a o a r e e u d r o g u r il e . *_
n p r e g ă t e ş t e p e n i i u ş e d i n ţ e l e ».n ea i n u t o fa» c pen o rt cele m
c a re m a r e c a e u e n ţ u b ă r b a ţ i , e s te a s p -u n e p n e * e n o s şi u e ^ e u t v m
c â e a >« e n e r v e a z ă m a i r r u b d ec îf o fa r . l i e o ţ i i b a r b a d E r • o rb i: u
c o n s i l i e r u l a r tr e b u i s ă re flec t e / c -Gaura a c t s u r a t i t u d i n i . m ea u .
_ri nalte rn m r p o r ta in e u ' a l , Scom u V ua ; g c n - e ju d e e m de Ă cu-
'eagâ că nu m c o m să tn u e /c femeile e o n c uccn- np Cc p te;„Cv,-ii
l e 1 mov ât tieb-iî să „ a a t e jjUtnr ; ..* r r . * :r m vede:ca m ră~ . a -
c c c - t >r s e n t i m e n t e m aso c m d a c ă „rede ude/a-u t m u N i i u C i
378 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE D RO G URI
IN D IC A ŢII Şl C O N TR A IN D IC A Ţ II
O® C O M P O R T A M E N T U L ETIC F A Ţ Ă D E C L IE N T
* Trataţi-vă clientul cu re sp ect şi empatie,

* A rătaţi-i clientului că vă pasă şi că. veţi fi un su sţin ă to r al
sănătăţii sale.
* Folosiţi terapii va lidate e m piric oricînd aveţi posibilitatea de
a oferi cele mai b une în g rijiri posibile.
* Familarizaţî-I pe clie n t cu m o delul şi stilul dum neavoastră
ca terapeut sau co n silie r la înce p utu l tratam entului.
* Conştientizaţi-vă prejudecăţile care pot afecta negativ clienţi»
şi îi p ot îndepărta de p rocesul terapeutic.
Pe de altă parte...
* Nu lăsaţi aspectele financiare sâ afecteze asistenţa pe care
o acordaţi clientului.
* Nu folosiţi relaţiile terapeutice pentru a vă autogratifica.
* Nu utilizaţi puterea pe care o aveţi ca terapeut sau co nsilie r
pentru a-i impune clientului să facă un lucru care nu este în
interesul său.
- Nu lăsaţi nici una dintre agendele dum neavoastră personale
să interfereze cu îng rijire a person a liza tă a clientului.
* Nu perm iteţi p ro ble m e lo r personale şi dezechilibrelor sti
lului dum neavoastră de viaţă sâ afecteze calitatea îngrijiri»
acordate,
U n consilier sau terapeut puternic influenţat de cultura societăţii

m ajoritare ar putea avea sentim ente mtep.se in legătură cu aceste
practici tradiţionale, putindu-ie considera inutile şi contraproduetive
In ceea ce priveşte progresul terapeutic Ar putea exista tentaţia de
a acţiona în baza acestor p referin ţe şi de a încerca sâ-1 convingă
pe client să renunţe la aceste instrumente tradiţionale in favoarea
m in o r it a r e e m ic .
- ;» ^ . <
y0 j c ne eStui _'C 1 U ^
tei •apetitul -'j î , / »>
ÎOl M.I 14.CC j Cr :\v.v tv, ^ >1
;i i r ■'ă'j -•re p,_M: „ client
tei aDCa«U* *seşte teu» pi
•c ilierii sa u u . a r
p u L ^ r : i i , z a' )r r s' ’i î ^ î
Pă* r3ţ>c tseu n »er<;itlui.
I r i apia U cate u n m
380 CO N SU M U L ŞI DEPUN D E N IA DE DROGURI
u U o e j i U - J PvMa' ~ d a*_u . i* d u ceru o: , c f u \ ; a->; u . , _

' U ■r 't ' « r r â O UD IMUU . *''*31 vcî'aU D I e 3 U ir U ir> au V. a-
d in e le * *»_u-d Iu a 1 >r De OU4 d u . J <1
x. ^ o ‘up ue
U * eU r t U aii tCi l M r C i t , ’ u 1 -*3 u e ;r u r a m Ies .p e re
D .pUIir x. rttllUţe DMO -aUc u „ I U " C 1 ' -wr;!
O d M t.M U.t’t LC -3 a u - ;o 3 x a e \iD urp^Dă* 3c..
u e i - n U t ” I; urr.pu-i •i-ucu.' u i iiu a .a i u e :G ir a u -
pe » * - 3 turap’e>, - ’ie r m _ „>s uu a u e u u r ni ' U d a . . o / ' » u unei
nun i ' a v j :rroărt?siu _ u .*,; mudi u u r s i u i - u •> ca re o
\c i cd t . r u I .a Jei iDU U. 3 * ’. n 3 l u n a 1 b a z o » şa. i »rrrs i^
IN F O R M A Ţ II U TILE PEN TR U C LIEN T
a t u \ c : c »n d v ă s c v m , ,-q cs - - i
*N CAD*? J i 7ĂA^F';-:.
ii te ra p ie i a v e ţi anut
’ ape c a i 3 '■=>*' > •>j să urmaţi acele str•-ara

a: ii i ' " s e'a~^s. _ ă s u g e re a z
c e c it sa * a 3^p*.n •st avet jc _, ul de a pura
C* •j,Z â a X.?Ct 9 ' C ~ 1 cazul în ca re aţi fost c
ra m s m â iA e g a 'e să f a :e ţ te ia p 'e - • îa tam er
d m im im v 3 t - ''i m ^ e c CC m, - - nor dreptur
ace.a j -s a Tăcâ :■ c o> d ’ dU t 1
Dăă că _ i ’erace ut sau consi - / o r c
a nioa f i e a •: -’t -*• I ,C6'" - i a vă ajuta,
dacă ^ neaeă A săd a -ea e s " -în o ră şi si ~ -p
>• " c d *"-ea i'd V r î s 'e -«^ e ir 3ate fi rgnj a>.a ^
c s c ^ tn * _rcc e ~ a ^ a •->tîi s.u - - j i r - m ~ a - re i e -<
•esa unei ■ terae c a p . 7 c ■
“ ^ e ' c s a u te ra p e u tu l ar put
p u -'d e 5 3 ■^cîrd j ^ c m 'o : • wAîiUI U U p d UUfiî c i l i Oti
^ ti a .3 m 5. n ' cm ~c i
m p ''erai*'"* a
1 ■•=»r3 - _ ^-c.' p- • = '•« -■>■~
:u toat e* mi :-î*°a 333^ -> ■'3 i m t ; - ea ■ >' e r3
. Ox*r ra ~V'< - eir< a A 'â sau d ac ă nu
^ 3 *"3 *' " ,rr. r a i sa- r --c, - t i, ppc. * : a u pe consilier,
a C '' '>m ' 0 r+Ci Putui lucre a ză
■entru C C ’ 13 Î ti p u tea , m euut. în că lca re a
O* m u re cla m a te le fo a rte m s e n o s p e n tru a p ro te ja oreshg.ir- pm -

I festei şi c a lita te a s e rv ic o c r o fe rite
; D acă nu p u te ţi a c c e s a re s u rs eîe pe care vi 'e -a rr s u g e ra t sau
, c a c a tera p eu tu l nu este m e m b ru l me>. o rg a n iza ţi: p ro fe s . a n a e
a u to riz a te , ce: m ai z - r - e ar f să a p e la ţi la in s tru m e n te le ju n d .ce
; D acă a fost c o m isă o in fracţiu ne, p u te ţi sâ co n ta c ta t; c rg a n e :e
! ju d ic ia re . D acă nu a fo s t in cai c a tă vreo le g e, d a r e o n m d e m f
; că d re p tu rile v -a u fost în c ă lc a te , p u te ţi a p e la la s e u /ic fle unu:
a vo c a t în ve d e re a in te n tă rii unu: p ro c e s civ;l p e n tru m a lp ra x :s
; F o a rte im p o rta n t de ţin u t m inte e ste fa p tu l că d u m n e a v o a s tră
i nu aţi p ro v o c a t In nici un fe l În c ă lc a re a d re p tu rilo r ş> c â nu
e x is tă d e ci nici un m otiv p e n tru a vâ s im ţi responsabs. de
i ceea ce s-a în tîm p ia t sau p e n tru a vă d e s c o n s id e ra d re p tu M e
i V ă în cu ra je z. în sch im b , să lu p ta ţi p e n tru d re p tu rile d o rm e a -
j v o a s tră de c lie n t şi c o n s u m a to r, a s tfe l în c ît pe v iito r a c e s t tip
• de s itu a ţie sa nu vâ mas a fe c te z e nici pe d u m n e a v o a s tră , teci
I pe a ltc in e v a .
P e d e a l t ă p a r t e , a b u z u l p o a t e a p ă r e a a tu n c i cînd c lie n tu l s a u
t e r a p e u t u l a r e p r e j u d e c ă ţ i In p r i v i n ţ a v e d e r i l o r r e l i g i o a s e şi s p ir itu a le
p e c a r e le a f i ş e a z ă c l i e n t u l . C o n s i l i e r i i ş i t e r a p e u ţ i i p o t a v e a p r e j u
d e c ă ţi l e g a te d e a n u m i t e c o n v i n g e r i r e l i g i o a s e s a u s p i r i t u a l e , e x a c t
a ş a c u m a u p r e j u d e c ă ţ i r e f e r i t o a r e l a s e x şi r a s ă . C h e ia e s te , d in n o u ,
c a a c e ş t i a s ă c o n ş t i e n t i z e z e a c e s t e idiosincrazii, momtorizîndu-şi
c o m p o rta m e n tu l p e rs o n a l şi p ro fe s io n a l p e n tr u a d e s c o p e ri p a tte rn u ri
a le p r e j u d e c ă ţ i l o r . P e r i c o l u l e s te c a t e r a p e u t u l s a u c o n s i l i e r u l s ă
p e r m i t ă a c e s t o r p r e j u d e c ă ţ i s ă a f e c t e z e t e r a p i a , neglijînd c lie n ţii c u
a n u m it e s is te m e d e c r e d i n ţ e , comiţmd n e d r e p t ă ţ i e v id e n te îm p o tr iv a
a c e s te i c a t e g o r i i d e c l i e n ţ i ( c u m a r fî a t i t u d i n e a o s tilă ) s a u c h i a r
încercînd s ă s c h i m b e s i s te m u l d e c o n v i n g e r i a l clientului C o n s ilie r ii
şi te r a p e u ţ i i c a r e a u a s tf e l d e p r e j u d e c ă ţ i f ie t r e b u i e s ă c a u te a ju to r
ei în ş iş i în p r i v i n ţ a a c e a s t a , f ie a r t r e b u i s â e v ite să lu c r e z e c u
p e r s o a n e le c a r e a d e r ă la s i s t e m e d e c r e d i n ţ e netoierate d e e i.
S in g u r a e x c e p ţ i e d e la discutarea c o n v i n g e r i l o r r e l i g i o a s e şi
s p i r i t u a l e c a r e a r p u t e a fi ehca s - a r r e f e r i la c r e d i n ţ e l e înrădăcinate
in p is iio z e s a u c o n v i n g e r i l e c a r e p r e z i n t ă u n ris c im in e n t pentru
c h e n t . D e e x e m p lu , d a c ă clientul d u m n e a v o a s t r ă e s te m e m b r u l unui
c u lt c a r e v a lo r iz e a z ă s i n u c i d e r e a , im n u m a i c ă a v e ţi j u s t i f i c ă r i în te
m e i a t e e tic p e n t r u a a t a c a a c e le c r e d i n ţ e , uar. d e a s e m e n e a , în
majoritatea s ta te lo r a v e ţi la d is p o z iţie temeiuri le g a le p e n tr u a s u s p e n d a
A SIST E N Ţ A INTEG RA TA 383
re g u lile c a r e p r o te je a z ă c o n f id e n ţia lita te a , d in cauza ris c u lu i im in e n t

ca p a c ie n tu l să-şi facă rău.
Tratam entul şi asistenţa integrată impuse
U rii clienţi sini trim işi la terapie sau tratam ent şi la îngrijiri post-cura
in urm a unor decizii ale instanţelor ju d ecătoreşti. Alţii pot fi înrruşî
chiar de către angajatori sau de m ire şcoli. Aceştia sînt adesea
cunoscuţi d rept clienţi sub uneia Ei an în general nevoi speciale pe
care ceilalţi s-ar putea să nu le aibă.
De evempiu m anşiio: m a .rnma h --m „ "ea tv îc >a om - m
d o v a d i pariic p ă r u la ti amment s i i m m • U aîsmrta r o - n >
amar la grm v m'e de sd**»i , nces " A m ce ^ _ e x r m»m
ai ei lisu. d e part.cipare sun u ~ m ir ar:c : ro A > e : \ n
mp’-ezentdnpi :nsfantelor ,uC E .an si şc »i <»uî a’ meu JaCamcm
U D a m c a r e a m s A faptul m f e r s e m m ; . o c c :a a onG m gm a
mt'lT’-ri ş„ je d in e Ca ferapum se > m mm U„m c „ . î m*
tub tutelă, s-ar putea sa ■t se w - f i bă m~ nmeg m cor a_t rea. o
_u m proze mar u1 crganizaum . m a ~ h „ v O a n . a ..a auieii T n
cam a r g ă t e a G m n u n e p o r m 2J d t , o e i .' r h . '
»t:ţci d c s u o î a \ u g im re u-i c e i t g u : o ■■ sa u u n • - r s i D v m u *>
re o m z tT G » t ai o r o g m i r u U . de a r e ' ' ang„iat«i a , o „ac> 1
u n e i î m r e p n î d e n F s r e p r s ib n i- a' " vA J s „ vi se w G G ,a-
p**ezentafi a c e U i r e p r e z e n t a u ’ o uow < n r t . A erers d a pn
Ţ G t l c î n r e g i s t r a te sar> i o i n a o ai m au u a u - r c T i :m nai -s
m W r e z u n a t o n „u p r c g r e m l e U c u T» m a m «_ m m u r n e a m , ii*,
i in »,tru şi u o n o m enie c e riu e d «mu _ - m L . -m c u „
Un sa e x o n c a r „ i m. m . « a . e u : 1''* m " _
n r - 'm l ' m m s . m a p a n*r m j _ u l u a s e . ~a m m * t au m»«
- 1 l mdidentAi'Tao* m . m ua> mai " , n , I g -- * ~Je* n-o : u 1
a ' en d a re n j . ^ se acL ' st *«: „m ude u S o a'-
P re p iu rd u î ^<t>c r a c e Re îu;p o a i c mmc A amine*" >■
ir v o 'i'n ia mm-»- n g e m n r <• * i * i m .r 'n c h e m i . <» 1
aceste c o n d u n e sză te fa tenorm ♦ ’ “ cm U e le m j
neam a s.ră cn A m p e u i m _c ' s f i e r e p r n ^ S h J ’er>!u '•r „
'im ţi c o re u , de neajuiorai m aces.e tmprem a n . or *>oab . lancbiATa ,
384 C O N SU M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D RO G URI
aşadar va fi esenţial să admiieţi existenţa acestor sentim ente şi, de

asem enea, sâ fiţi extrem de cinstit în legătură cu circumstanţele
tratam entului involuntar O nestitatea abruptă este probabil singura
cale care îi va perm ite clientului sa aibă încredere în dum neavoastră,
dale fiind aceste circum stanţe
Când lucraţi cu un client sub tutelă, este important să stabiliţi
exact care sint drepturile clientului in această situaţie, precum şi
lucrurile aşteptate din partea dum neavoastră ca terapeut sau consilier
U rii specialişti preferă să nu lucreze cu clienţi sub tutelă, deoarece
consideră că aceştia din urm ă vor fi. in aceste îm p reju răm ne sinceri
şi nem otivaţi- Deşi faptul poate sâ fie adevărat la începură! terapiei
sau tratam entului, acest m odel nu trebuie obligatoriu să continue pe
tot parcursul tratam entului. P robabil va depinde in m are mă>urâ de
dum neavoastră dacă persoana respectivă ramine nesinceră, precaută
şi neîncrezătoare A fi brutal de onest, a recunoaşte circumstanţele
nefavorabile şi a fi respectuos faţă de clien t, coate acestea vor
contribui din plin ia dim inuarea rezistenţei opuse de către client.
Vezi capitolul 3 pentru m ai m ulte idei despre m odul în care puteţi
m otiva schim barea comportamentală in aceste condiţii
C oncluzii
as i ster .ţa p o s t a ară este i p e r i o a d ă d e rr m /iţie mare \ -aţa o m o r r p u l

oatam m ânu1 s: cea -ie buna tratcureoi A ceastă oorioadă V pe o mie
r A ruTw.^r ceea _e au nvăpu u - 'AUtom m e: J ie n
-rm apcuccc m ai resudrm e P e m a u r " " im îu '-o .em m * num m a î ă
abilitată c u v Z a : n u b a r t a co o p o r t a m e n : iSm c o - n i - m m u n f â
A SISTEN ŢA IN TEG RA TĂ 38.5
Term em -cheie
A cţiu n e d is c ip lin a ră . n a n c u o n a ie i coc-tc uivâ a i u a ca

către organ./, una "-'areMcodiă dm ^<.îie tăcc „n a
încălcării :egncr .a a co d u rilo r e m e .
C o n so lid a re n a tu ra lă . Cor.iuw.1 r4 c p ilc m .-arc sun e /m -m d c o n
al unui comportament
E lib e ra re d in tratament Teimen T e r e n pernru 'ritaeic.o*. trucj-
m e n iu lu i.
Existenţialism înG ebăC sp io tu aY 4 r n-sof’Ctr profanele astm: a
sensului g scopului *neţii.
G ra n iţe Ideea potrivit câreia AGiDcctn 5,1 consilierii Ui d ctiru sc
relaţia mtr-au m od profesional, A u_ personal
în c h id e re . Rezolvarea saiisfăcâteare a anei prordeme :n cadrul
terapiei.
Misoginism . P rejudecăţi sau u ră îndreptate îm potriva fem eilor.
P la n de a s is te n tă in te g ra tă . Echivalentul planului de tratam ent In
cazul post-curei.
Post-cură. U n tip de continuare a asistenţei care se realizează după
ce tratam entu l s-a încheiat şi care se concentrează asupra preve
nirii recidivei şi a unor obiective pc termen lung.
S u b tu te lă . C lienţi care sînt forţaţi de o autoritate legală să urm eze
un tratam ent.
Ş ed in ţe de s u sţin e re . U n echivalent al p o st-cu iei în cadrul terapiei
cognitiv-comportam entale, şedinţele de susţinere sîn t verificări
periodice realizate după încheierea terapiei pentru a obţine sigu
ranţa că pacientului îi este bine
Lectură recom andată

=•%
*
Aş recom anda lu crarea G ro u p Ttsaîmrm for
S u ts * a n c e -abuse : 4
S ta g e s -o f-C h a n g e de Mury VUasquez. GaUyn Maurer
T h e ta p y M a n u a *
Cathy Crouch şi CaGo DiCSernenie iX ew York. G niiforn P re ^ ,

2 0 0 1 ), deoarece ilustrează m odalităţile de a adecva strategiile de
grup la nivelul m otivaţiei şi etapei de recuperai e in care >e află
386 C O N SU M U L Şi D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
clientul. Volumul conţine inform aţii despre m enţinerea m odificării

com portam entale şi strategiile de prevenire a recidivei care pot fi
utilizate în cadrul grupurilor.
ADEVĂRAT SAU FALS?
R Ă SPU N SU R ILE LA ÎNTREBĂRI
1. Fals ; 2. A d ev ărat; 3. A d e v ă ra t; 4. A d e v ă ra t; 5. A d ev ărat;

6. F a ls ; 7. A devărat.
Capitolul 7
G e stio n a re a p erioadei
de re cuperare po st-cu ră
D u p ă ce v e ţi citi a c e s t c a p ito l, veţi p u te a ră s p u n d e ia u rm ă

to a re le în tre b ă ri:
1. R e c id iv e le d u p ă tra ta m e n t sau te ra p ie nu sînt n e o b iş n u ite
şi pot oferi lecţii noi şi im portante d espre recu p e ra re A devărat
sa u fa ls ?
2 C o n flic tu l in te rp e rs o n a î e ste un d e c la n ş a to r m a jo r a 1 rece
d ive lo r. A d e v ă ra t sau fa ls?
3. în lo c u i e x p u n e rii la stim uli a c tiv a to ri a r tre b u i fo lo s it c o n tro
lul stim ui'lor, ori de cîte ori este p o sib il. A d e v ă ra t sau fals?
4. O s la b ă c a p a c ita te de a fa c e faţă u n o r situ a ţi: cu risc rid ica t
ar p u te a d e te rm in a o ericien ţă p e rs o n a lă s că zu tă şi o p ro
b a b ilita te c re s c u tă p e n tru un ră s p u n s p o z itiv ia co n su m a i
de d ro g u ri. A d e v ă ra t sau fa ls?
5. O a lu n e c a re în a p o i sp re vechiui c o m p o rta m e n t sfîrş e ş te
in e v ita b il în tr-o re c id iv ă A d e v ă ra t sau fa ls ?
© A r tre b u i să p la n ific a ţi m o d u l de re d u c e re a durate: şi g ra v i
tă ţii u n e i c ă d e ri sau a unei re c id iv e ch ia r în a in te de a se
p ro d u c e . A d e v ă ra t sau fa ls ?
7, S e n tim e n tu l de v in o v ă ţie dup ă o c ă d e re e ste în to td e a u n a
fo lo s ito r p e n ţn j cUeni:. A d e v ă ra t sau fals?
Răspunsurile s e găsesc ia p, 426,
D e c is iv ă pentru s u c c e s u l re c u p e r ă r ii c lie n tu lu i d u p ă tra ta m e n t

este c a p a c ita te a de a face faţă c u s u c c e s unor situaţii cu risc rid ic a t
f ă ră a re c u r g e la c o n s u m u l de droguri . P r e g ă tir e a c lie n tu lu i pentru
rtciis ~i ma’ă p e n o ^ ' i tr: cp cm, ’r'*” » u m , . i ; .. î ->
r»c * mci«i %5. ’t < a ^ c ă " i ztii.g '• b u r n U o * * .r
v; p- '\c v c rouciftv,irea comp* r:ap"'cT«:a.»r
pr e .u n , ca rccidi _t esLe p a rx mtcgmntă a .magic, > ..ratam- r
îoiui dependenţei ae droguri Ca teramc, prc e ^ c e i tec d:>c>
DaZca^ă pt tehnici de modrticare coumtivă si d«- ccm porUim em si pe
rourarea de abilităţi pentru evitarea r e n a n e i Procesul de m eve. Ut
a remehvcî mUaa^ educarea clientului îr sensul recunoaştem sem na
lelor de avertizare ce anunţă situaţiile cu risc ridicat şi a unui
com portam ent ce ar putea conduce la un consum ulterior de d roguri,
precum şi form area de noi abilităţi care să ajute clientul să evite o
alunecare spre vechiul com portam ent- U n alt aspect al prevenirii
recidivei vizează m odalitatea de a face faţă unei situaţii în care se
produce alunecarea spre vechiul co m p o rtam en t şi de a-i readuce, în
astfel de cazuri, pe clienţi la com portam ente sănătoase. Deşi originile
prevenirii recidivei se reg ăsesc in dom eniul cognitiv-com porta-
mental, strategiile ei se potrivesc foarte bine cu num eroase alte
m odele, inclusiv cu m odelul M innesota, ce a încorporat prevenirea
recidivei In practicile sale de tratam ent şi post-eură. în plus, fam ilia
şi prietenii pot fi implicaţi pen tru a-i ajuta pe cei dragi să nu renunţe
după tratament. Restul acestui capitol se va concentra asupra recidivei,
a prevenirii ei şi a strateg iilo r care ar putea reduce sau controla
cursul unei recidive, dacă aceasta are loc.
Model de recidivă
Recidiva nu are ioc deodată, fără avertism ent şi fără motiv. C erce
tarea procesului de recidivă a identificat un lanţ de evenim ente
destul de predietibiie ce conduc la aceasta (vezi figura T i p M ai
m ult decît aut, faptul ea un c h em alunecă o dată spre vechiul
com portam ent nu înseam nă că totul e pierd u t, ci, d im potrivă, o
alunecare oferă o ex trao rd in ară şansă atft pen tru client, cit şi pentru
^rapeut sau consilier d e a îmbunătăţi plan u l de recu p erare. O
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI DE R E C U PE R A R E PO ST AIURA 389
?u neutre E ’A ? uăU'v,! . -- p ? m i. „ -u , -; t • . m - '■ ■ A

' T i o ; . t ;x n u u K- V u l f î Jc n ; ' M l AlI r ; ^ A< " , '■ - ”
? î:v r u Jk -Î5 AR EîDUTi, , -I „ ’ ■''J T \ : m ; c
. A J I* / 3\ U • ă s . ' U - , -X » - A :• _ -jc* ;.;r _ i _ >
^ m o irc m . x-N ti: m lot rm :r m-c ur..u m-mA .. «_ Cj . ;j >_

3sj>-_ă p r t’b îcm u AmnA dk a " a u r x 1 »' ‘l c ,u 'x : n u 3e r m u r \ _ < -
m eu t iu t r e b u i e să u t p a r c e 3m 'iar 1 ar--' ea - mo ;G A '
S cad e
* eficienţa
personală
.Slabei E fe c tu l d e
Siitiaţie cu C ădere sau
g e s tiu n e v io la r e a -► Recidivă
risc ridicat alunecare
a situaţiei ţintei
C resc
% expectativele
pozitive
F i g u r a 7 .1 , M o d e l d e r e c id iv ă
Sursa: Marlati (1 9 8 5 ).
Vulnerabilităţi ce p o t conduce ia recidivă
C ercetările au descoperit câ anum ite vulnerabilităţi pot pune clientul

intr-o situaţie cu risc ndicat pentru a cădea într-o recidivă ţ Marian
şi Douovan, în curs de apariţie ; M arian şi C ordon, 19S5 >. Prima dintre
aceste vulnerabilităţi este dezechilibrul s u l u l u i de viaţă D ezechi
librele stilului de viaţă au loc in momentul în care cineva fsi petrece
prea m ult tim p într-un singu» dom eniu de viaţă - de exem plu,
excesul de m uncă fără o destindere e o re >.punzătoare sau excesul de
tim p liber şi prea putină ordine în viată. Există mai m ulte activităţi
ce par im portante pentru ur. echilibru al stilului ae viata, ineiasjv a
m înea sănătos şi a face sport, eforturile in telectu al şi spirituale o
expresivitate em oţională sănătoasă. eciburâţile sociale şi relaţiile.
tim pul liber, m unca şi joaca în m od ideal. vllentul ru-A va petrece
ur volum excesiv de tim p într-o singură ac imitate în dauna celorlalte
D acă cineva Işî petrece prea mul? «m p îm r-o singură activitate, iar
acest d ezechilibru afectează în mod negativ alte dom enii de activi
tate. persoana respectivă are toate şaus-AA să devină stresatâ şi
epuizată şi, probab il, să experim enteze stări şi em oţii negative care
să o facă vulnerabilă în co n fru n tarea cu o situaţie cu risc ridicat. în
p r im e l e fa z e a le r e c u p e r ă r i i , d e z e c h i l i b r u l s t i l u l u i d e viaţă e s te
p r im u l şi c e l m a i c o m u n p a s g r e ş i t f ă c u t d e n u m e r o ş i c li e n ţ i , c a r e
sini te n ta ţi s ă - ş i c a n a l i z e z e Î n tr e g u l tim p şi în t r e a g a e n e r g ie ( c a r e în
m o d o b iş n u it e r a cheltuită i n a m ic în c a d r u l c o m p o r t a m e n t u l u i d e p e n
d e n t; s p r e u n a lt tip d e com portam ent, c u m a r fi m u n c a . I n t r - u n
e f o r i d e a-şi a m p l e t i m p u l , c l i e n t u l a r p u t e a s ă se s tr e s e z e , in m o d
n e c u g e t a t , p r i n n e g l i j a r e a e c h i l i b r u l u i în t r e a c tiv ită ţile desfăşurate.
A doua vulnerabilitate ce poate să-i pună pe clienţi în situaţii cu
risc ridicat este m rărea unei plăceri. De m ulte ori, clientul va simţi
că trebuie să fie recom pensat cu ceva plăcut pentru intensele lui
eforturi de a-şi depăşi dependenţa de d ro g u ri, însă uneori reco m
pensele căutate îl pun Intr-o situaţie incom odă ce-i tentează să
apeleze la droguri. A lteo ri, clientul ar putea avea un sentim ent de
disconfort sau o stare p ro astă şi va d o ri poate să schim be această
stare prin plăcere. U neori, rîvnirea unei plăceri constituie o încercare
de a com pensa dezech ilib rele Mâlului de viată
A .ci m ucar r»u e re v ;rc ca o aienue să he asoc-atu îr. n od diretn
cu an immptsrtzmeoi dc co ^su m am u msa il pune ne client în mod
'fccvem sn u d .L v . ud ecn s^ n .al ce d o gem m a te de\eru o
o p ţim e Dc exem plu acesta m puma să-si m anifeste pur v u p id Iu
J r'îjr.ţa -V vedea vecnn prieteni Cc. o recom pensă, iară ram o
in te rn e precisa de a consum a drogul i, dur e povibn ca vechii prieteni
să consum e d rc g a ii rana c» tem ui »e fac ; o \ izită «Acm dc asem enea,
discuţia av arra dec iz ui or aparerir mc1ev ante ram aep„ rtc îi a_easta
s e c tu n e , AsUei nu e nevoie ea mcompensd. A înceapă a Ii iega>ă
de tm rsurn J de dro g u ri, îiu â îi poare Pu re pe chem mm o o iaţie
cu risc ridicat de a consum a O a ue<a v*Lie*vbiln.nt_ poa e cpăraa
iu m jm cntul n wire U icniu înecarea o nt t,>e m/pz U tl m uc
inibc-'d dc _ m n'vjrpa Aşa c im am Tre^m ora' îr. u d i i J uI 1 nevoile
v i-irs.t. w p î h ^ . c » >aic- u n d e mu rad i a<.n A -x u . _it a’
de c e ’ c c m m m f o că U m ac. ev m c i r ne a , tr , u r r a ^ - < c . ş» i U m d u -
i’t , c „m c rcra n n a-c ^ to • "a " -moiiă
consum iilu i de drOEc v , c ■ ■î-«a * a ms * C• iov mă
w c,
*sut ^ w _r ’^ ■% i f__ ji
_ t azuri, cli ',0^1 UCc c c *_**
*
1+ „ ^
^ - A aţlC
cu risc i ’la . Jv lemolu 'i"i . w Ftâ c *« ~o->U5 A ^ -< iubiită) di r» cauza
m p u ,
C - V*J ~* : O ce ^ c om pulsiv T1 m ** m îe
^ e ** ^ ^ % e x t pentru
^ 3. consor îie dm 110 11 drog u Clientul
** " - r ţie r~" v it că disc onfortul orcjvocâ'
V A _ _ ..e.u e
vV iŢw,A s. „ Jc . î • O' iu £ c^ >' fi - i J e r Im a< „om pe_.*duU
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI D E R E C U PE R A R E POST-CURĂ 391
D e a s e m e n e a , c l i e n ţ i i p o l lu a d e c i z i i a p a r e n t ir e le v a n t e c a r e s ă - i
a r u n c e în s i t u a ţ i i c u r i s c r i d i c a t . A s tf e l d e d ecizii s e ia u fără a a v e a
c o n ş t i i n ţ a s a u f ă r ă a fi p r e o c u p a ţ i d e p o t e n ţ ia lu l d e r is c c e a r p u te a
d e c u r g e d e a i c i . O a s t f e l d e d e c i z i e a p a r e n t irelevantă le a f e c te a z ă p e
num eroasele p e r s o a n e c a r e ţin r e g im : s e tr e z e s c intr-o b u n ă zi
îiitr m d într-un m all şi a p o i t r e c l e d p e lingă b r u t ă r i a lo r p r e f e r a tă
p e n t r u a s e u i t a în v i t r i n ă . P e n tr u c e l c a r e ţin e r e g i m , comportam enul
p a r e a fi in o f e n s iv la î n c e p u t , d a r cînd v e d e e c l e r e l e c u c i o c o la tă . îşi
p o a te p e r i c l i t a r e g i m u l . C o m p o r t a m e n t u l p ă r e a s ă - ş i fa c ă a p a r iţia
în d e a ju n s d e i n o c e n t , c u o e x c u r s ie la m ali, însă în cele d in u r in ă a
c o n d u s la o s i t u a ţ i e c u r i s c r i d i c a t c e a p u s în m o d r e a l la în c e r c a r e
t ă r i a a c e lu i o m . A c e s ta e s t e m o ti v u l p e n t r u c a r e d e c i z i i l e s în t n u m ite
a p a r e n t ir e le v a n te - pentru câ, d e ş i p r i m u l p a s p a r e s ă fie n e i m p o r
ta n t Ia î n c e p u t , sfîrşeşte p r i n a d e c l a n ş a u n la n ţ d e e v e n im e n te c e p o t
c o m p lic a ra p id lu c ru rile .
M u lte r e c i d i v e a le c o n s u m u l u i d e d r o g u r i în c e p c u a s tf e l d e
s itu a ţii In c a r e u n c l i e n t s e a f lă în c ă u t a r e a u n e i s itu a ţii s o c ia le a p a r e n t
ir e le v a n te s a u î n c e p e o c e a r t ă a p a r e n t n e i m p o r t a n t ă . D e m u lte o n ,
c l i e n t u l n u p o a t e f a c e l e g ă t u r a in tr e în c e p u tu l l a n ţu lu i c o m p o r t a
m e n ta l şi r e z u l t a t u l p o t e n ţ i a l r i s c a n t . C h i a r d a c ă a lţii c o n ş tie n tiz e a z ă
p o te n ţ i a l u l d e r i s c . u n e o r i c lie n t u l n u p o a te fa c e a c e s t lu c r u , motiv
pentru care este important ca terapeuţii şi co n silierii să-l facă să
înţeleagă asem enea d e c iz ii (ş i să-l ajute să le identifice cînd se iveşte
prilejul) şi ce acţiuni trebuie să întreprindă pentru a pune capăt
lanţului com p ortam en tal.
S itu aţii cu risc ridicat: declanşatorii
s jtu m i'k -* Uu.cat ,— p , d ec1mp . » -.o _mre D «. r u . u d.

d re g e ri tn u ă do obicc in îzei zone de m c c m v e Pr>rr i /oo^ o
m m o n i t i u 1 .-i a n un c h e m ire r u i r-c*2 r o - e atr - r tjA 'c
3 s u n in- i ~ c n j s ‘î i jt ;n cap»»* h 5 » v r. ' .ar „ A m .d
j e p v . n u . m D d e ^ *- g u i ; j u r n o j : r c „ », c . - m b i e i c .r. a - - ’ c r r f
u ă rd c s d t m u tc , »r\ m r ,* >t slr u _ „z .u r;î'-i j v ~ u
vj .u>en mDc A ccsac e de c Ud' a j .m eum i dc i duc »
r'A ;n e i - h are ace ^ e vrâr >"*'*i u v '-c«r a r 5 ,u A u -
fsvoraoilă ^ ./ u ^ n d u » ce . d aA ivG .nd .u o>Tc
ăspundă ir p~md e fi c i e r : p^. tr u a a iiic iiu m m u m ie m •'C P iim e n ieV
ta re apar. O ricum , chiar şi fericirea poate fi ceva străin şi ciudat

pentru un client abia intrat in procesul de recuperare.
O a doua zonă de preocupare poate sâ-şi facă apariţia din inter
acţiunile chent-rnediu, ce i-ar putea induce clientului, intr-un fel sau
altul, o stare de stres U nele exemple includ condiţiile nefavorabile
ce contribuie la dezechilibrele stilului de \ ia |ă . precum stresul
excesiv legat de locul de muncă, şom ajul sau sărăcia. N um eroşi
consum atori de droguri fac cu greu faţă co ndiţiilor de m ediu negative
după tratam ent, iar astfel de condiţii pot să le crească extrem de
m ult nivelurile de stres.
STUDIU DE CAZ
CE SĂ FACI CU SU G ESTIIL E LUI CURLY?

Lucraţi cu Curiy ia d ezvoltarea unui plan de prevenire a re ci
divei legat de depăşirea dependenţei iui de heroină. Ca parte
a acestui plan, îl întrebaţi care sînt a ctivatorii sau situaţiile
care declanşează în el dorinţa de a consum a heroină, iar el vă
răspunde că observă faptul că atunci cînd vede o lingură se
gîndeşte să consum e droguri şi cît de bine s-ar simţi dacă ar
face-o. îşi dă seam a, de asem enea, că are aceeaşi reacţie
cînd vede foc sau o flacără. M enţionează faptul că există
unele situaţii - precum cearta cu partenerul sau o problem ă cu
şeful său - care-i provoacă supărare şi că, în aceste condiţii, e
m ai predispus la consum . M enţionează, de asem enea, că
sim pla vedere a furnizorului său de droguri îl face să se gîn-
deascâ la consum şi, în plus. că îl vede ad esea. întrucît îi este
coleg de birou în sfîrşlt, îşi dă seam a că existenţa localului de
la periferia oraşului de unde obişnuia să-şi procure droguri
i-ar declanşa în mod sigur dorinţa de a consum a dacă ar merge
acoto. însă că. de fapt. nu mai are nici un motiv să mai m eargă
în acea parte a oraşului Pe m ăsură ce dezvoltaţi plănui lui
Curiy de prevenire a recidivei, ce tipuri de strategi? veţi folosi
în cadrul şi în afara şedinţei de terap ie pentru a-i ajuta să
facă faţă preocupăM or saie în privinţa acestor sugesti. cu bsc
ridicat?
D in păcate, mulţi oam eni cu p roblem e legate de d roguri işi

petrec viaţa în condiţii de m ediu atît de stresante, incit a face faţă
acestor condiţii in tim p ce încă u rm ează tratam entul este riscant.
G B A l ' ) S iKfc A r h A R W U G Lfh RrCcAGi? \ H i A j. - - CA ' ~G
A treia zonă oe preocupare m p lică eonfbcrui imerne:i-.o:iai - de

obicei. eu un partener, copil sau alt merr.bm ai larrrJ'.m Sucs, I
Inti-G relaţie face ca depăşirea unei problem a legate de cura unui ş:
dependenta de d ro g u ri să fie mult mai ainciiă. însă ru nnpoGrula.
Cu toate acestea, certurile si alte forme de conflict ptediopim clier.t ,1
la risc. dacă mu a fost pregătit dinainte să răspundă 1 1 : mo o etic;-mu
unoi situaţii de aces* feL A lte u p n n de reiaţii - precum e d e m.
angajaţii sau colegi: oe birou - pot dc asemer-ea genera o c a n de
stres care să declanşeze ur lanţ de evenimente riscante oernru client
p rin urm are aceste o p u ri de relaţii sociale nu ar trebui ignorate iu
cadrul unui plan de prevenire a rec muvei Interacţiunile interper-
sonaîe na trebuie să im plice în moa necesar conflictul pentru a
constitui un risc pen tru clienţi. Spre exem plu, numeroşi clienţi rni-au
m ărturisit că. înainte ae începerea tratam entului sau a terapiei. &n
sim ţit presiuni sem nificative dm partea prietenilor şi, uneori, ediar
a altor m em bri ai fam iliei de a consuma d roguri. Presiunea exerci
tată de ceilalţi pentru a consum a droguri nu dispare în mod necesar
după tratam ent, iar aceste presiuni poc constitui o provocare reală
pentru clienţi pe măsură ce aceştia învaţă să se d escurce fără droguri
în prim a fază a p erioadei de recuperare.
Capacitatea clientului de a gestiona situaţiile

cu risc ridicat influenţează cursul ulterior a i terapiei
C o n fru n tat cu o situaţie cu risc ridicat, precum cele deşi descrise,
clientul are mai m ulte opţiuni care să-l arate facă faţă. Dacă a fast
bine instruit să-şi folosească abilităţile. sî~a dedicat suficient timp
rupe tind strategiile de răspuns io astfel «ie şo caţii şi a pus ir. practică
acele răspunsuri în condiţii reale, atu n c.. după toate probabilităţile,
va face faţă unei situaţii cu risc ridicat fără să recurgă la co n su m a1
de droguri. Cu toate acestea, uneori ciiennii n.u gestionează cu sucee.
o astfel de situaţie, poate pentru că nu a anticipai-o. nu a deprim
abilitatea corespunzătoare ei, nu a in v ita t să utilizeze acea abilitate
în această situaţie sau a aies să nu foii sească o aptitudine deprinsă
O ricare ar fi m otivul c posibil ca clientul să nu negocieze eficient
situaţia cu Osc ridicat Intr-un m od care <5 evite riscul Faptul că nu
face faţă cu s w c e s unei astfel de sunaţii ai putea provoca dona
evenim ente nefericite. Prim ul este reducerea autoefîcîemei elientinu.
>94 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
ie a gestiona cu succes o situaţie fără a recurge la consum . A şa cum

yă m ai aduceţi poate am inte, autoeficienţa im plică un sentim ent de
dom inare a situaţiei ce provine din abilitate şi încredere. A bilitatea
şi încrederea clientului pot suferi o infrîngere în cazul în care o
situaţie cu risc ridicat nu a fost abordată In m od eficient
Al doilea evenim ent nefericit este u rm ă to ru l: pe m ăsură ce auto-
eficienta scade, clientul poate experim enta o creştere pozitivă a
aşteptărilor favorabile consumului de d roguri. D acă clientul sim te
că abilitatea şi încrederea sa că va face faţă situaţiei cu risc ridicat fără
a recurge ia consum slut scăzute, atunci consum ul poate deveni pentru
el o opţiune m ai atractivă. C a u rm are, aşteptările pozitive favorabile
consum ului de droguri ar putea creşte, iăsîndu-1 pe client Intr-o situaţie
precară. Pe de o parte, acesta se simte tot m ai lipsit de resurse pentru
a face faţă îm prejurărilo r fără a recurge la consum , astfel înclt ar
putea lua consum ul d rep t o soluţie. A şa cum v ă puteţi im agina, un
client este cit se poate de vulnerabil dacă ajunge în această etapă a
terapiei afllndu-se într-un potenţial lanţ al recidivei. Cu toate acestea,
chiar şi în aceste circumstanţe, recidiva nu este ceva inevitabil.
C ăderile
Căderile sau alunecările pot apărea ca urmare a unei autoeficienţe

scăzute şi a unei creşteri pozitive a aşteptărilor favorabile consumului
de droguri. Căderile reprezintă o revenire la consumul de droguri, dar
nu în mod necesar o revenire ia dependenţă. Distincţia dintre o cădere
şi o recidivă poate fi uneori destul de vagă, însă, în general, căderea
nu este considerată o revenire la vechiul comportament dependent.
O cădere tinde să fie mai trecătoare decît o recidivă, dar o cădere poate
constitui pentru num eroşi clienţi un m om ent critic al deciziei. M odul
în care clientul şi terapeutul sau consilierul se pregătesc pentru o
cădere şi răspund unei căderi reprezintă un punct deosebit de impor
tant atît în cazul în care o cădere devine o recidivă, cit şi în situaţia
în care clientul revine la menţinerea traiectoriei de modificare a
comportamentului şi continuă efortul de atingere a ţintelor post-cură.
Cînd clientul are experienţa unei căderi , el resimte adesea remuş-
cări, vinovăţie, ruşine şi alte sentimente negative ; se va învinovăţi
adeseori şi va începe să s e a u to a c u z e pentru alunecare. Experienţa
sentimentelor negative asociate unei căderi este cunoscută în literatura
G E S T I O N A R E A P E R I O A D E I D E R E C U P E R A R E PO ST-C U R Ă 395
d e s p e c ia lita te ca e f e< t u l d e x t o i i r e a o b m , i e n > e - u rn o u ite * o ire

(A bstm ence or G oni V io lu tic n E tfec - *V E re s p e c to \ l v E
C în d a n c lie n t a r e e x p e rie n ţa unui G V E . e x iu ă ~ e 1 0 .1 0 3 G e a v u ^
a -s i ta c e a c u s u n lu i uisuş; A c eastă u c u c u u n a ia p c a te t \ . . v -?;
C d e m G im E a t a c e s ta A m d u .e .dese „ m . I r : să ’ u i ..r ;
a c g în d ’re - p re c u m g în d m eu de o u „sau -'-au " tt u m t a i A-
n a ic a , a c u m to tu -i r a t a t 1 ; cU u k i e m s i b J c a e 1 -a r u . r l ! * .
m i a run. r c g a G d e a : s jît a a -Pa J,. :- c l u i m .« m a te dec u :
N c n m T e rte u -f n e g a i a ale vira G \ 7E m p u te a 1 A r.cit --a u '
cân m u n e iitr t a s c ..im h a > tu s u g r u m se m tiu v e - u
m - J e 'a .' a r c e la un v U a Uc c >Cs, r , e U I e a e - V d Ji- , o j s. n
i r e m e 'c n e g i i u <. P e n tru u n c L o - t r e p r e g ă u ^ c ă d e m u r m a u c e ; n
CA F p m t e r o n c tic e la r re c u i %„
P cn j* „ c iu n t, un u it' i‘ mprezugA ^ m t u t e la -'ecd: 9 „ ,rp o
m m cU C ''r - u m a 1 d u ine 3 r u r n ă -a^ ». m ic m.-ue.t- m u , .r .r
tam ent d ep er itm pot reveni cu roaG _uu *mu re^ E*ur<rd i ,r> cmc» * r r '
. bem d t o ra ;n " i u de tu u c r . a mo e i u -eb re de > cu pG v tae
iacă rn<-. exista r u n e i o u e m ploacc erm c „re se p i u e T a to c m A u
are observat mai m s o rm :d n < c p .e u n tu riu rc d e .c *
eşec, u se ooaie co n s.n u i mm- evu» c i n u ra - a u a ,.t a ;o :,s ^ » fu
piar-ul Ue r e c u p m t r e a c r e r î j i u i I c u rm * » '.u rca s e u e n t >*u ■» ts>,t -
nu>Pu5 iu cu- e re d u te g e s t o r a l? o r e u d . , C t i-3 m u n u ' m r lu ^
’a m u c p .it u ’ r a te g u C u e m e v e m . t u n ti r t u d u ' u « .j ' '
iro d a lo ltd e a e u-r»p lente mor e a sfi i t c g i u t n n m nci.tr ^ c m g u e
a .ra,_ ,ra : i ^ t r.:ulu: - a atem „ gâ v u,m- . c ' m u m > r u- u
Strategiiîe ae pre êîre a *ccidivei

596 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D R O G U R I
T E S T PEN TR U C LIEN T
TE AFLI lN PER IC O L DE A RECIDIVA?

1. Descoperiţi frecvent câ va este foam e, câ sînteţs mereu
furios, singur şi obosit?
2. V-aţi pus Ia încercare voinţa sau determ inarea, mergînd în
locuri sau fâcînd lucruri pe care obişnuiaţi să Se faceţi cînd
consum aţi droguri?
3. Vă confruntaţi acasă, la şcoală, la locul de muncă sau
oriunde altundeva în viaţa dum neavoastră cu un mare volum
de conflict şi de stres?
4. Vă pierdeţi încrederea în capacitatea dum neavoastră de a
face faţă p roblem elor cu care vâ confruntaţi fără să co nsu
maţi droguri?
5. Aţi resim ţit vreo dorinţă puternică sau vreun im bold de a
consum a şi nu aţî m ărturisit nim ănui?
8. Vă gîndsţi fre cven t la cît de bine ar fi să consum aţi din nou
droguri?
7. Vâ surprindeţi îndepărtîndu-vâ de oam enii care vă susţin în
mod hoţărît în decizia de a nu rr.ai consum a droguri?
8. Vă surprindeţi gîndind: „Şi, pînă ia urmă, ce rost are sâ nu
mai consum ?”.
9. Aţi alunecat recent şi v-a părut rău de a cest lucru, dar nu
aţi spus nim ic consilierului sau terapeutului?
Cu cît aveţi mai multe răspunsuri de „Da" la aceste întrebări,
cu atît riscul dumneavoastră de a recidiva e mai mare. Chiar şi un
singur răspuns afirm ativ vă indică faptul că trebuie să aduceţi
unele îm bunătăţiri planurilor de a continua tratam entul sau
celor post-curâ/post-terapie. Discutaţi cu terapeutul sau consi
lierul dum neavoastră despre răspunsurile date.
C onsilierul sau terapeutul ar putea să-l înveţe pe client în cadra!

tratam entului sau le perioada post-cură abilităţi sau principii de
psihoterapie individuală care : să contracareze vulnerabilităţile ce
premerg unei situaţii cu risc ridicat; să acopere o gamă largă de
situaţii cu risc ridicat înainte sau chiar in momentul în care acestea
au loc ; să constituie o provocare la adresa aşteptărilor pozitive
favorabile consumului de droguri. în plus, consilierii şi terapeuţii ar
putea să contracareze o cădere, împreună cu GVE-ul adiacent, înainte
ca acestea să aibă loc şi să dezvolte planuri pentru cazul în care
GESTIONAREA PERIOADEI D E R E C U P E R A R E POST-CURÂ 397
Restabilirea echilibrului în stilul de viată *
C onsilierii şi terapeuţii trebuie să elaboreze planuri de continuam e

tra.amentului de pcst-cură, ţm înd cont ae ecniiibrui ş u i u l u i ce
viată. Nn uitaii să le mgeraţi clienţilor -am să înciuda an aceste
planuri un m ai m are echilibru în ştim- de viaţă în primii! rinei,
realizaţi o evaluare a dom eniilor de v iaţă menţionate anterior pentru
a vedea în ce m ăsu ră clientul încearcă să aducă un echilibru ai
activităţilor în fiecare dintre aceste domeniu în cearcă cl să facă ceva
pentru a-şi îm bunătăţi sănătatea şi bunăstarea fizică, spirituală,
em oţională şi intelectuală în tim pul tratam entului şi după tratam ent !
E chilibrează m unca cu destinderea ? Cupnnue ei, alături de activităţi
serioase şi provocatoare, recom pense plăcute ’ Există un echilibru
între tim pul privat şi interacţiunile sociale ? în cercaţi <â evaluaţi în
ce măsură clientul îşi petrece prea mult timp intr-un singur domenii:
din viaţa lui. iar dacă o face. sugeraţi m oduri de a corecta acel
dezechilibru. Sugeraţi activităţi care se încadrează ir, programul
clientului şi sînt m ai atrăgătoare pentru el şi evaluaţi de-a lunga!
tim pului cit de echilibrate rămîn activităţile clientului şi în ce mă suia
planurile sîm eficiente pentru m enţinerea urnii astfel de echilibru
în plus, evaluaţi com ponam entul şi convingerile clientului pentru
a vă asigura ca acesta m enţine m viaţa lui un echilibru între im pe
rative si dorinţe iaduceţi-vă am inte dc comportamentul guvernai Jr
reguli, discutat in capitolul 5) Exista num eroase reguli dc viaţă ce
trebuie respectate pentru a da vieţii ciiemuiuj ordine, arm onic si
poate chiar sens. C u toate acestea, echilibrul în stila! de mâţă arată
că regulile care generează obligaţii ar trebui com pensate ca dorinţele
si nevoile clientului. D acă clientul dăruieşte p rea m ult celorlalţi,
s-ar putea sim ţi frustrat, stresai şi nemulţumit - sentimente ce-î pot
predispune la risc Pe de ab ă parte, dacă clientul prim eşte mai moft
decît dă, acest dezechilibru ar putea contribui la creşterea stresului
relaţional şi la abuzuri ce pot, de asem enea să-î plaseze pe client
398 C O N SU M U L ŞI DEPEN D EN ŢA D E D RO G URI
în z o n a d e risc. E c h ilib ru l d in tre d o rin ţe şi im p e ra tiv e e s te la fel d e

im p o rta n t p e cit e ste e c h ilib ru l d in tre p e r io a d e le p e tre c u te In d ife rite le
d o m e n ii d e v ia ţă a m in tite a n te rio r.
P iăceri-surogat
In p lu s , e d u c a ţi c lie n tu l să c a u te s u b s titu te p e n t r u d r o g u r i sa u
c o m p o r ta m e n te /s itu a ţii a s o c ia te în tre c u t c o n s u m u lu i d e d ro g u r i.
P lă c e r ile - s u r o g a t re p r e z in tă a c tiv ită ţi p lă c u te , d a r n e a s o c ia te c u
c o m p o rta m e n tu l d e c o n s u m a to r d in tre c u t. A c e ste c o m p o r ta m e n te şi
p ra c tic i s în t c o n c e p u te s ă r ă s p u n d ă u n e i v u ln e r a b ilită ţi p e c a re
c lie n tu l o p o a te av e a in m u m e i.tu 1 în c a re d o re ş .e că şi o
p lă c e m P lă c e r d e - s u r o g a t s in , c o n c e p u te c a a ’te rn a tiv e s ă u ă To a s e
U n astfe l J e e x e m p lu îl le p r e /n m a sex u l o m u e ’nt c u un p a , te n e t v a r t
d o m mc ac e -1 îu e r u l i uit e x e m p lu ’-a r p u te a c o r s t 't u î e .e c iD
a u tc lin ş tu o r al umor a c tiv u ă ţ c a d U 'u l E e r b ir t e s a ^ m a s a ju l N u
e v .s tă i-m n ă în d e te ^ m m a re a a c e e a c e a r p u te a c c n s r t u i o p lă c e rc -
-au r - g a t p eren a e d e n , S u g tr a ,. s m .rn p e o se c a re eă fie o Ic cm ^
re le - a n te p e n tru e l. în c e r c a ţi î>ă g ă s iţi pi& ceri c a re să ê p o tr m e a m ă
s t n r l u i u u d e m â ţă , c i r e să fie a ^ v e s ib ile s» p e c a m să şi C p o a tă
p e r m ite şi c a re să n u fie p r e a c o m p lic a te , p e n tr u c j tJ ie n m să le
p o a tă în c e p e m în d e p lin i
l mi cercetători au su g ciat că n dependentă nega* m ă m ecnm
depen den ţa de droguri poate ii î n l o c u i t ă :u o dependenţă p o z i u v l
precum exerciţiul com pulsiv. şi cu S ig u ra n ţă e x e r c i ţ i u 1 c C e o m o d a -
N a m c u l ă de a umple iimpiu m n i a s lib e r d - m ă c o r n . m m 1 Je
droguri a u>st abandonat C a m a t e a>„e~tea. t r i â e c r e - m -c:
t r e b u ie sa constea neapărat înti -o u c t - v u m e r c o e . - o v ? i U t ar î r u i - c
corotring^re De fapt e c tii.- c* i vi U ''a- Je ic 5 am u . ă divers»
fic-aea ip jt Je p lăceri-, uo /g at >r care eden ul p, a ce >â se
angajeze < m m am u s b J a U* -- m C - n j v m c s m ri?jcase
pe^ o iu '.? e it a n r n ă u.a> -nude d m u e rn Jc .mă "Cse - n c u
ruprezm tă 'rtm m C I u >mc s .» pm erm * .cu«. m . e u mu mur*
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI D E R E C U P E R A R E PO ST-CU RĂ 399
R o iu l imaginaţiei în adaptare
Pentru a pregăti clientul să facă faţă unor situaţii cu risc ridicai in

timpul tratam entului sau după tratam ent, în asistenţa post-cură sau
post-terapie, consilierul sau terapeutul pot instrui clientul in utilizarea
im aginaţiei ghidate ca instrum ent pentru îm bunătăţirea capacităţii
de a-şi gestiona situaţiile dificile Ei pot folosi im aginarea îndrumată
(discutată şi în capitolul 5,u p rin care înfăţişează o situaţie dificilă şi
paşii succesivi p rin care clientul gestionează cu succes situaţia
respectivă, în tim p ce stă şi ascultă (poate cu ochii închişi). Scopul
este de a sugera, pentru acea situaţie anume, un plan de acţiune abil
care să conducă la un rezultat pozitiv, ilustrind în acelaşi timp modul
în care clientul poate reu şi în efortul său folosind această strategie
de gestionare particulară.
în plus, im aginarea tinde să consolideze. în imaginar, autoeficienţa
clientului. Astfel, în cadrul acestei imaginări, clientul reuşeşte să
gestioneze cu succes o situaţie dificilă, iar abilităţile cultivate ce
decurg din utilizarea acestei imaginări măresc capacitatea sa de a
gestiona acea situaţie, în vreme ce imaginarea întăreşte de asemenea
pozitiv încrederea în abilitatea de a reuşi in aceste circumstanţe. în
cele din urmă, clientul învaţă să preia controlul asupra propriei
experienţe imaginare, ia început descriind o astfel de experienţă într-o
şedinţă de terapie, iar apoi folosind tehnica de a se ghida mental pe
viu, dincolo de uşile cabinetului terapeutic, pentru a face faţă unei
situaţii din viaţa reală.
Controlul stim ulilor ş i expunerea

Sa stim uii activato ri
în plus. tehnicile de control al stim ulilor şi de expunere Ja stimuii
activatori (vezi capitolul 5.» pot fi utilizate in mod eficient ca strategii
de prevenire a recidivei. C ontrolul stim ulilor reprezintă capacitatea
clientului de a învăţa cum să-şi controleze nivelul de expunere - şi în
ce condiţii - la un anumit activator care fusese asociat în trecut cu
consumul de droguri. Aşa cum poate vă mai amintiţi, expunerea la
stim uii activatori utilizează strategii de expunere şi de prevenire a
- *U a slin i i_ •' ii
<, % e de aşteo
msurnt a ia in mgur:
i ,, t U cu ; . a i i. , p aerai
c * „> >ii c r- m m i m : ,j :u
i M m , l Ta A J b ’ I A J ' . ’ , c ~ . r OMv -d ' îxpil"
m r i i t ^ -n^ c , O ' v ^ m o u un J j . . - . ' ie . a ‘ M ,4,-* V - ,« a a
i e a id i.u u n c 5^ m u.c . :u u t" 0 E o - T ’ r ’ • ' vmme u c i f i
v- de ore ho a, -a sugera"' M a i c g t cE , o n , v ! ui 'tai- E 1* r *
^ ^ ~ ——— — j .a .c ’c e T - m m O m r „ t . E 1 d l'
Ekruu1 qeê a a l - m astm i r o r a c v ’*h e a - a e r a ţ i c l i e n t u l u i s a
e ~ e . o j e l e a*a^•=’"* m
o" a st ^ j ° r ma~° ~ o io ve E ^ >G e n ” t i m p u l tratamen-
u ^ -ie em a a : o & "r „> iu , a 1 a s 1" m u te* > m c u r ă s a u în t i m p u l
a w a m 'r, -i
a mtnM c u<»an E P e c i i . u r e m iu un_
p. h 3 " v a 'a r apr p aT e tc a o m>dta > ua Â u r mc.
^ u " 4 o ui 3 a u c to c u 'a
Apo , _ereo~ O c t u'a ‘A o .-'m hr e ; rraa.r * - mea i
m apa/ m ie m u e p i a-Mc , „ e uc caua ma a , r m
anii Mmm prmm m syi m m E lm bim guu u~ m _â
l v t ş A . ‘ _ v. r UT n • m ' m • ^ ~ Ut c te
o oinep pen m u red 1 ^ ' iru mT<o
Etichetarea şi detaşarea
C onsilierii şi terapeuţii pot. de asem enea, să-şi educe clienţii în a-şi
identifica şi recunoaşte cu voce tare dorinţa de a consum a droguri,
cînd aceasta apare Procesul de recunoaştere prin etichetare a unei
nevoi compulsive d ar putea desprinde pe client dm m rejele dorinţei,
permiţmdu-i sâ devină mai degrabă un observator detaşat al acesteia,
fără a se simţi neapărat obligat să acţioneze asupra eu E tichetarea şi
detaşarea de dorinţă devin şi mai puternice dacă se realizează în
prezenţa altor persoane, pentru că nevoia compul.sivâ sau dorinţa
căreia trebuie sâ î se tacă faţă nu mai sînt o problem ă pentru un
singur om, ci devL . r iblemă pentru mai mulţi. Pentru că unde-s
doi puterea creşte !
G E ST IO N A R E A PERIOADEI DE R E C U P E R A R E POST-CURÂ 401
402 CONSUM UL ŞI r>cTEXD SNŢA OH DROG! Rl
pe care o face «capitolul 5; şi să includă m oduri alternative de a

răspunde şi a gîndi situaţia. A nalizaţi în fiecare şedinţă autom om -
îo n zarea clientului pentru a vedea dacă apar sem nale âu problem e
de orice fel şi ajutaţi-1 pe client să răspundă în consecinţă
Evaluarea comportamentului
E.valoarea com portam entului poate ti foarte utilă pentru a stabili
dacă clientul a deprins abilităţile de a răspunde în m od eficient
atunci eînd se află intr-o situaţie particu lară cu risc ridicat. Testul de
C om petenţă Situaţionalâ CTCS» este o m odalitate foarte eficientă de
a evalua capacitatea clientului de a răspunde în m o d corespunzător
ia situaţi» specifice cu risc r id ic a t; aşa cum s-a m enţionat în cap i
tolul 4, iestul poate îl ajustat pentru a se potrivi zonelor specifice cu
risc ridicat cu care clientul s-ar putea întîlni. Iniţial, testul a fost
realizat cu scopul prevenirii recidivei, astfel incit poate constitui un
instrum ent terapeutic foarte eficient care să-i ajute pe specialişti să
vină in sprijinul clienţilor. C om portam entul poate îl evaluat şi in alte
m oduri (m enţionate în capitolul 4; care ar putea facilita cunoaşterea
posibilităţii ca clientul dum neavoastră sa ridice obstacole r.eidenti
ficate în faţa atingerii obiectivelor post-curâ.
D acă clientul prezintă deficienţe aptitudinale care-1 îm p ie a k ă să
gestioneze cu succes o situaţie cu risc ridicat, urm âtoiid pas este
acela de a stabili dacă setul de abilităţi există, dar nu este folosit în
această situaţie particulară D acă setul este prezent, urm ătorul pas
este generalizarea abilităţilor, iar clientul ar trebui sâ-si exereseze
abilităţile în condiţiile i are sim ulează cel m ai bine Situaţia a *utâ în
vedere D ar dacă abilităţile >im absente atunci eie trebuie formate,
după care clientul trebuie să le exerseze încontinuu în condici variate
pentru a ajuta la generalizarea lor
Fantasmele recidivei
M ulţi clienţi au fantasm e legate de consum ul de d ro g u ri, pe care nu
le dezvăluie. A r trebui să v i în treb aţi clienţii ce fel de fantasm e au
în privinţa consum ului d e d ro g u ri, astfel Incit să puteţi aborda
preventiv acele situaţii p articu lare cu risc ridicat. A şa cum s-a
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI DE R E C U P E R A R E POST-CURĂ 403
d i s c u t a t ş i m a i d e v r e m e în c a p i t o l u l 1, uneori c o n v i n g e r i l e ( p r e c u m
a c e s t e f a n t a s m e ) p o t da n a ş t e r e u n e i p r o f e ţ i i c a r e s e autoîmplineşte.
î n ţ e l e g e r e a a c e s t o r f a n t a s m e ale c o n s u m u l u i d e d r o g u r i ar p u t e a
f u r n i z a u n e l e i n d i c i i nu n u m a i în ceea ce p r i v e ş t e s i t u a ţ i i l e cu u n
p o t e n ţ i a l r i s c ridicat f a v o r a b i l e recidivei, ce vor n e c e s i t a i n t e r v e n ţ i a ,
ci ş i în ceea ce priveşte d e c i z i i l e aparent irelevante, a ş t e p t ă r i l e
p o z i t i v e f a v o r a b i l e consumului, precum şi e r o r i l e de g î n d i r e .
H a rta recid ivei
t ' a L. Sas. gUlO v i _ * _ A > _____

m u b e a g ă M l'D .i'.e ca o a ru , a ^ ^ . c a „. m.. a , ,n „ _
f i m u u o m c b b r a u m c> r ă r v -t re_ J a U cm a 1 " , n e -
m i i' staH ’h r e a u n r r re m ie m iau» a . m~ E 'c J z , rc ' n ’
3 i/a i ca.c , a ar r t s v i , de axcmm t, 5- *3«ic oc a te. > a a *a
^ rj a u ! l t u s s r.d icat ain v u t o r ce a \ L s td D D tu s d w ^ a -a
Ix r j ; vtu terapeuţii, realizează o ara, ’zu _ '«m -A d irc ita ’ă i
e r e l j c p N 'u J c de re m d r’ă jir. d a ... A v t r . w .w „ c o* >b- .
<e G a s e t c 'i ai Se A abib^c C i » c a o m -j e .. a
m . r i t U A c a Ue a d esco p eri p u n eip alc c A i i „ u m î n u m a A ..
m m -ecid * 1 De iităsură ce aceû ca •> .a a pm ne v ‘a ^ a ’ a
terapei tu< d mută cl er* să găsească A m _ a a:e "em „ ,
•mic, a> tfem rcît căd erea ş« recid ’va r i j ,'e fA d ''ă 4 A e*-"
r , A arv ‘egăm ră din reţea d j H a u a a ve r ac pc a ă s>:e *
* poi m m atca a u traseu ocolnoi - a*^ j i r a n . ti A ru ,. fc »
m rţ.i ar: ta c? exmtâ m m e rc a sc n i a s a „ r G<*~ : jua
m e rta ’n* c p o s m m c i. J a r «r.cîc ren ia *. - a l a i -a T is <*-
cădere -u G A idn â a e d t altele S u s n f _-.tr i c a <d^ r d - - r J-
t E v a r E g C ^ r ’ 4 êtCa. p l m i H s T d ' " -a *'.vi E> , i / l 1 . - -
d i 'T ^ s Jt* *i:e c C T e o U t ta m i^ v i

e v id e n ţ ă . H a r t a r e c i d i v e i p o a t e fi o m e t o d ă f o a r t e u t i l ă p e n t r u
Î n ţe le g e r e a l a n ţ u r i l o r d e e v e n i m e n t e - a t î t t r e c u te , c ît ş i v iito a r e -
fa v o ra b ile r e c id iv e i.
Exersarea reacţiei
r în caz de recidivă
E xersarea r e a c ţ i e i î n c a z d e r e c i d i v ă e s te u n m o d d e a p l a n i f i c a
m o d u l în c a r e c lie n t u l v a n e g o c i a c u s u c c e s o c ă d e r e s a u o r e c id iv ă ,
în c a z u l in c a r e u n a d i n t r e e le v a a v e a lo c . S c o p u l e s te a c e la d e a
r e d u c e d u r a t a şi g r a v i t a t e a u n u i c a z d e c ă d e r e s a u r e c id iv ă exersînd
d in a in t e r e a c ţ i a în fa ţa u n u i a s e m e n e a e v e n i m e n t. I n p lu s , e x e r s a r e a
r e a c ţie i în c a z d e r e c i d i v ă p o a t e i n c l u d e u n p ia n d e preîntimpinare a
la n ţu lu i d e e v e n im e n te c e c o n d u c la r e c i d i v ă în a in te d e c ă d e r e a
c lie n tu lu i- E x e r s a r e a r e a c ţ i e i în c a z d e r e c id iv ă p o a te r e d u c e , d e
a s e m e n e a , r is c u l u n u i s la b r ă s p u n s d e a d a p ta r e s a u c h i a r al u n e i
a l u n e c ă r i s a u a u n e i r e c id iv e (în c a z u l In c a r e la n ţu l d e e v e n im e n te
va d u c e pînă a c o lo ) . S c o p u l e s te a c e l a d e a d e z v o lta un p la n d e
s ig u r a n ţ ă p e n t r u c lie n t în a i n t e c h i a r c a a c e s ta s ă a ju n g ă într-o s itu a ţie
d e r is c , în s p e r a n ţ a c ă p l a n u l v a p u t e a fi im p l e m e n t a t In c a z d e
n e v o ie c u r a p i d i t a t e , d a c ă a p a r e o a s t f e l d e s itu a ţie .
C o n s i l i e r u l s a u te r a p e u t u l îi a ju tă p e c l ie n ţi s ă d e z v o lte u n r ă s p u n s
p a s c u p a s I n t r - u n s c e n a r i u d e c ă d e r e s a u r e c i d i v ă . C lie n ţ i i s in t
o r i e n t a ţ i spunîndu-li-se c ă r e c i d i v e l e s a u c ă d e r i l e s ln t c e v a c o m u n în
c a z u l p e rs o a n e lo r c a re în c e a rc ă s ă -ş i tra te z e d e p e n d e n ţa d e d ro g u ri,
a s tf e l I n c it a c e s te e v e n im e n te n u s î n t in e v i t a b ile . C l i e n ţ i l o r li s e v a
s p u n e a p o i c ă p l a n i f i c a r e a d i n tim p p e n t r u a preîntîmpina p o s ib ile le
a lu n e c ă r i e s te o a t i t u d i n e p r u d e n t ă , d e v r e m e c e p e r m i t e d e z v o lta
r e a u n o r p l a n u r i d e s i g u r a n ţ ă in c a z d e p e r i c o l . E p o s ib il c a p la n u r i l e
s ă n u fie implementate n i c i o d a t ă , d a r s ln t la în d e m â n ă în c a z d e
n e v o ie .
U n p la n p e n t r u r e c id iv ă a r tr e b u i s ă includă in s tr u c ţiu n i p e n tr u
c lie n t d e a rai in tr a in p a n ic a d u p ă o c ă d e r e şi d e a vă c o n ta c ta d u p ă
c e a c e a s ta a r e lo c . D e asemenea, p la n u l a r p u te a să in c lu d ă instrucţiuni
pentru a apela de u r g e n ţă la un grup sau a ltă reţea de sprijin, pentru
a fa c e p e moment a ltc e v a fme'î t sâ ia s ă dtr, situaţia in c a r e se a l i a t s a u
pentru a im p l e m e n t a o r ic e a lt tip d e m o d i f i c a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i .
S tr a te g i i l e d e m o d i f i c a r e c o g n i t i v ă - d e s c r i s e în c o n t i n u a r e in c a d r u l
a c e s tu i c a p ito l şi c a r e r ă s p u n d unui GVE - a r tr e b u i d e a s e m e n e a
G E ST IO N A R E A PER IO A D EI DE R E C U PE R A R E POST-CURĂ 405
incluse in acest plan in plus. ar trebui să exersaţi încontinuu aeesi

plan cu clientul dumneavoastră, as tren incit râspuroul sâ fie aidoma!
chiar şi intr-o situaţie inedită şi stresantâ <precum cea a unei eăden;
Puteţi utiliza atît m etodele im aginării, cit şi pe cele ale expunem, m
yivo pentru a vă p reg ăti clientul in cazul urmi as Tel de evenimcrjo
chiar dacă recidiva este destul de im p ro b ab ilă Educarea clienţilor
pentru a fi p reg ătiţi în faţa imprevizibiluîui şi im probabilului este o
strategie inteligentă.
A b ilităţi pentru gestionarea cu succes

a situaţiilor cu risc ridicai
M ulte dintre abilităţile ce îl vor ajuta pe client să negocieze cu succes
o situaţie cu risc rid icat au fost descrise in capitom i 5. astfel iridk nu
le voi relua aici în detaliu. De exem plu, eficienţa imerptrsonaiă sau
abilităţile sociale pot ajuta la reducerea tensiunii în cadrul relaţiilor
cu fam ilia, p rieten ii şi colegii de birou A bilităţile de control a]
em oţiilor îi p o t ajuta pe cheliţi să-şi ges Doneze >ţările emoţionale
extrem e şi irascibilitatea fără a recurge ia consumai de dioguri.
A bilităţile de tolerare a disconfortului ii ajută pe client să mporte
condiţiile de m ediu dificil de evitat sau de schim bat, precum şi să
d epăşească cu bine nevoile co m p u h iv e sau. im boldurile fără sa
acţioneze asupra lor A bilităţile obişnuite perm u viaţa de zi ca r po:
preveni dezvoltarea ahori factori de stres, precum dezechilibrele
stilului de viaţa sau problem ele financiare. Multe dintre aptitudinile
de acelaşi fel form ate în cadrul terapiei >au tratamentului acţionează
cu succes pentru prevenirea recidivei. Aşa cum am menţionat mai
devrem e in cadrul acestui capitol, evaluările de tip TCS pot ajuta !a
ide itificarea z o n e l o r cu risc ridicai pentru clienţi, / u r c iii care ar
putea deveni necesară formarea de abilităţi supt internare.
tu ia dintre abilităţile de tcuerare a ifmmuîmzo'in dezvoda-â în
special i i . vederea prevenirii recidivei, se rmmeşte im<u \u rfine <vezi
şi capitolul 5 e A ceasta poate fi îo.osaa de cân e ci lenţi p e rim a
putea suporta nevoile compulstve sau imboldurile învaţaţi-vă c hemul
să-şi imagineze că nevoia com puisivâ -sau imboldul de a c u s i i o n
este asem enea unul val Sub presiunea urms nevoi cornpulslve şa a n
unui imbold tic a consum a, numeroşi clienţi nu-şi pot imagina că
aceasta se va dom oli Totuşi, în cele Jir- urină, uormţek şi imboldurile
uc a consuma sc risipesc. Pentru clientul vustra, ; c e u le to n e i cons-Ă

:n v. uviUi fo ticpuLeze asupra nexom corz.pU- r. e ‘au a im boldufoi.
au u ic: Unu aaeuea apar C lienţii sun ius L uiu fo-şi im agineze r.u ua
dc j o c >a*u dorinţa asem enea anin val „_cv se l o c . dur ca ic m t e le
d.n urm a ' e '-a p o r ii C lientul este instrun fo se im agini ze igincl
ne creasta valului. şi nu infrunuriU r-i . Dacă mv „guează pu -mc astă.
u -O v . are perspectiva unor ape «nat n n -o u e p_ m ăsură m uorinţa
sau iutbt ioni se dom o iese în m od P iese A c c js A stn u egic poate 11
foi;-M»ă şi :n aitc s.tuaţii dificile d oi ta r e C o n tu l rreb im să iacă cu
bine, precum sim ptorrele incom ode asociam durerii, altor afecţiuni
psihice şi Cuai unor m edicam ente care pot avea efecte secundare
neplăcere in astfel de cazu ri u^ge surfîng-ui devine ecm valem cu
e* itarea d is c 'm f ort u lu i.
în plus. există si alte tip u ri de abilităţi ce p o t fi foarte eficiente in
ajutarea c b e n ţJo r cînd aceştia ajung în Minaţii u risc ridicat De
exem plu, exerciţiile de relaxare şi g estionarea stresului pot fi foarte
utile pentru a-i ajuta pe clienţi să negocieze situaţiile cu risc ridicat
fără să recurgă la consum ul de droguri. A ceste aoilităţi pot linişti
clientul »n m om entul critic, astfel incit acesta să poată u tiliza aptitu
dinile necesare pentru a acţiona eficient îr situaţia dată. în capitolul 5
Ant descrise num eroase sugestii de relaxare şi aptitudini de reducere
a stresului ce ar putea fi de ajutor pentru prevenirea recidivei.
M atricea decizio nală
Una dintre strategiile ce ar putea fi folosite pen tru a reînnoi angaja

m entul pentru planul de recuperare post-cură se num eşte m atricea
decizională. M atricea decizională este foarte asem ănătoare unei liste
cu argumente pro şi contra folosită de client sau. de eventualiii client
cind se află în faza ae luare în considerare a unei m odificări de
comportament, pen tru a întări m otivaţia. A ceastă strategie este utilă
mai ales pentru a co n tracara înmulţirea aştep tărilo r pozitive favora
bile consum ului in tim pul unu: lanţ de evenimente ce-i ptedispan pe
client nucet!ui de a cădea.
.Matricea decizională îi permite clientului să pună în balanţă
ôsiunle şi beneficiile căderii sau recidivei, pe de o pat te. cu m enţi
nerea curs ulm de m odificare a com pertam entului pentru care a
m uncit am de m ult in mdrui terapiei, pe de altă parte Un argum ent
G E S T I O N A R E A P E R I O A D E I DE R E C U P E R A R E POST-CURA 407
în plus în favoarea »iiatr icei decizionale este in c e c are a -ic aC race

client vă conştientizeze consecinţele pe lenrner. lung ale unei a-uiAvăt <
sau recidive, în dauna unei concentrări e>clus<v ^ s u p r , 'A tic,iot m
p<_ term en >mart obţinute cu eju to iu l consum ^cui i e e r o in e . A r o
proces îi p erm ite >ă străba.ă Iai-ş j ! .N 'm poriaonrna1 r v r e „ o . - u n
consecinţele ultim e ale c e m p u rtarren tu io - său în âz uc „adum
recidivă (vezi şi capitolul 5 >. A şteptările " o z u G e favorabile co-mm
m ulai se concentrează adesea asupra efectelor d orite pe r r / m e r t ale
consum ului de droguri m u degrabă decU asupra ^ o n sec inie o pe
term en lung. D eşi strategia m a triţe i decizionale sc _ jr. centre ană ia
rindul ei pe efectele im ediate cu scopid îo d aduce -n c**b i i 'o r . . ^.s
prom ovează de asem enea exam inare i eternelor pe term en lung a -
corisum ulir oe d ro g u ri pentru a >iâb; puterea zşmpPirri m de c
influenţa pe m om ent com portam ental m le n tu lu i.
Ofitl_____
NU UITAŢI
În t r e b ă r i l e m a t r ic e i d e c i z i o n a l e
'odeoân privind consecinţele imediate ale consumului de droguri:

• Care ar fi avantajele consum ului de droguri dacă v-aţi apuca
chiar acum ?
• Care ar fi dezavantajele consum ului de droguri dacă v-aţi
apuca ch ia r acum ?
• Ce avantaje ar aduce evitarea consum ului de droguri în
acest m om ent?
• Care a r fi dezavantajele evitării consum ului de droguri în
acest m om ent?
întrebări privind consecinţele întîrziate aie consumului de droguri;
• Care ar fi avantajele pe care vi i e - a r aduce m ‘ ,~*9 dimineaţă
consum ul de droguri de acum 7
• Care a r fi dezavantajele pe care v: ’e-ar aduce mane r:m .-
neatâ consum ul de droguri de acum?
• Care ar fi avantajele pe care vi le-ar aduce mume dim ineaţă
evitarea consum ului de droguri de acum?
• Care ar fi dezavantajele pe care vi ie-ar aduce mîine d im i
neaţă evitarea consum ului de droguri de acum ?
identificarea sem nalelor de alarmă

Educaţia psihologică din cadrul procesului (ie prevenire a recidivei
include instruirea clientului in vederea recunoaşterii semnalelor de
alarmă care să-i atragă atenţia că se află intr-o situaţie cu risc ridicai,
că ia decizii aparent irelevame. că gestionează ineficient o situaţie
dificilă sau prezintă o auioefieienţă scăzută pentru reuşita intr-o astfel
de situaţie şi că prezintă o creştere a aştep tărilo r pozitive favorabile
consum ului. Din acest proces face parte necesitatea de a personaliza
această instrucţie, astfel incit să se p o triv ească circu m stan ţelo r
particulare ale clientului Sem nalele de alarm ă pentru recidivă pot fi
foarte diferite de la un client la altul. C onsilierul sau terapeutul
utilizează inform aţia adunată cu aju to rai instrum entelor m enţionate
pînă acum pentru a stabili sem nalele de alarmă specifice unui anum it
client, apoi educă abilitatea acestuia de a le identifica pe m ăsură ce
ele îsi fac apariţia în situaţii reale.
în plus a c e a s t a i n t o î m a U c p o a t e E s u n ă p e n tr u a-' anunţi
c l i e n t u l u i Ge >em r a d e le ae a l a r m a '-p e t.fv e , îlăî u ac uite sugerai
care sa-I m u ie să răspundă Bc exemplu îm preună c ^ ebertid
d u m n e a v o a s t r ă aţi d e n t o l u a t îupml că c i m s r r u l r e r m / ntă p t n u _J
u ■ , orara _ aram ă ,at r a m . m f rl# i. ,c ; .m “r u .u c> nd
u v ă P crrra j *ăm m ura, m dram UruUa m ram _ eai.
J e îCragMt su_.u r a 1 c m^ se ' '<vCi - e _ i mu s a ă s o ; Jâ n a» a:
Uv iruoim Cu stare -a t av, i iic ~ miCi, d o m iu i 1 ic afum t •
'■mm ...u r a . : w f c uite t ^ r f t i n a te ’ t Ui
f w , " v -au m a . > * •* m L acb V t 1.u g r a f i c şi
‘ . 0 * 1 ' v f r ;U „ rn ~ă 1 ' yC o OP V i * -ă >aducă a m i c
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI DE R E C U P E R A R E POST-CURĂ 409
de a l a r m ă intr-o zonă care s ă - i aducă am inte c l i e n t u l u i că trebuit. m

fie atent la situaţiile r i s c a n t e , r e a n i i n t i n d u - i - s e in m od constant m d e
alternative de a răspunde in căzui în care acele s i t u a m apa!
Contractele în caz de recidivă

Ia cazul m care clientul ajunge -ă ahuteee sau sa rec:d:--a .:; m.
înseam nă că progresul este o p r i t sau •" â t r a t a m e n t A n„ a rûc!
A duceti-vă aminte că alunecările >1 retodn ele oferă cîien p k a uporu.-
îiităti de c i e ş t e re. iar p l a n a r d o i ne um anei am - niij'oace ne unrm-
nutătire In plus. există A rategu care p* ’ :■ folosite pentru a mdinu
durata y gravitatea unei căderi sau r e c i a m e . Prim a ;m e r v o r n i c asu rm
ane! căderi sau recidive are loc cu mui< incin te ca aceasta -â aibă P t •
cLoc1 d e / ' u itat! îm preună e u e iie n t u i d i- m n e a v o a s r r a un olar. în >„s .
de recidivă şi exersaţi an astte! de scornim o în s t d i n r e i e de t c r a p v P.
acest feî, învăţaţi clien rul să răspundă unei cădem n u m . u n t
prin cererea im ediată de ajutor sau par- c o n c e n t r a r e a asupra f ci
uîte activipăti
fn Cior.tcruii îc cm c u i i t s u l v i A*m m ica/â dumă cădere c,
recidivă lăutuţi sâ-1 aduceţi ia i u n mu' o u r ă tfică mm o - , . o
*c*vn! ar? ct ntraci poate fi în c h e i" si j - u boem i sau Ic te -u u T*
. v u e : ■.u: «amum contact A* rmreu i» „ , c na . s . m c m m „
:u ('O N S l. ML L bl i j f S * £ K D B S l A DL P R O G l LI
Trebuie, de asem enea, să negociaţi in aceiaşi tei cantoatea de

irog pe care o ea consum a în această p erioadă de recidiva incem au
;ă obţineţi angajamentul clientului de a lim ita consum ul ia o anum ită
„antitate pe durata reeidt - ei. Un ad factor ce trebuie luat in conside
rare este încercarea du a umila pe cit posibil •'etnaiva prin c o n s u m i
unor substanţe mai pufin dăunătoare A stfel, dacă clientul consum ă
mai m ulte tipuri de d roguri, încercaţi să obţineţi din partea lui
angajam entul de a consum a num ai substanţe mai puţin dăunătoare
(adică, dacă există diferenţe im portante între drogurile preferate ale
clientului, precum aceea intre m arijuana şi heroină, încercaţi să
lim itaţi consum ul la mărfi uanaj. Scopul este acela de a reduce riscul
———— -------— ——— ------ unui c a / de recid ’vâ. astfel îrcîi î n t o a r c e -
tcă na există lupta, nu ex.stă rea la starea de s ă n ă t a te va fi ni ai uşoară
i progres " pentru client.
F.eder-cs Doug-ass D upă ce evenim entul r e c i d i v e i s-a in-
---------------------:-----------—— cheiat, încercaţi să procedaţi la o decon-
strucţie a lanţului de evenim ente ale recidivei pen tru a-î înţelege
circum stanţele. Revizuiţi planul post-cură pen tru a acoperi orice
zone de risc identificate. Formaţi, după nevoi, noi abilităţi şi asiguraţi-vă
că acestea sînt generalizate pen tru noi zone de risc. U tilizaţi, de
asem enea, tim pul pentru a regîndi recidiva, ca pe o oportunitate de
a învăţa mai m ulte despre recu p erare şi pen tru a discuta m odul în
care clientul este acum cu un pas m ai aproape de atingerea obiecti
velor post-cură (vezi infra, secţiunea despre restructurarea cognitivă).
M em entouri pentru cazuri de urgenţă
Planul de recidiva include m e m e n t o u r i care c u p r i n d U rneam pentru

răspunsuri ir. cazul ane» recidive sac căderi Adesea, pov ~fi -jrne slin
î n a e a i u n s de mici pentru a i r e â p e a Inm-un buzunar, portniontm sau
g e a m ă şi. cs trei sim uşor accesibile e lie n tcJ u - în cazul :u ..are am
nevoie sg le consulte De -obicei. post-n-uDle conţin s tu r u în d ru
m ări de genul . ..sunâ-ţi terapeutul'’ . „m ergi la o U fiin ireU .oună-ţi
furnizorul sau prietenul', „ieşi din situaţia difiedă" şi aht indicaţii
de acest fel. U neori, clientul poate avea m ai m ulte fişe pe care le
poate plasa în zone strategice t u n astfel de post-it se poate afla in
buzunarul de la căm aşă, un altul In biroul de la locul de m uncă, iar
un altul în m aşină.
m m e zm iă c a b . um bam m e D „ >
»„ •1u - ..p c n op
„n u n ei! ^ pui» d e n g u a iU
Recidiva programată
In anum ite condiţii» daca un chem atenţionează cu adevărat să
re c id iv e z e , a r fi d e d o ri! să c o n tro la ţi m o d e l Ir, c a r e se d e s f ă ş o a r ă
a c e s t e v e n im e n t U n a d in tre s tia te g n ie d e a fa ce a c e s t lu c ru e sie
r e a eh >a program ată. A desea» d a c ă e-'.tc p o s ib il, o re c id iv ă p ro g r a
m a tă e s te d ir ija tă în c a d ru l a n e i şe d in ţe d e te ra p ie . D a c ă , Ir, ciu d a
o ric ă r u i a v e rtis m e n t sa u m ă s u ri de p r e c a u t e , c lie n tu l a re in te n ţia de
a v ă d e a , aţi p u te a u tiliz a şi în a c e s t m z a c e a s tă c ă d e re in tr-u n rec e
e d u c a tiv în c a d r u l şed in ţei» în v re m e ce. ;,o a c e ia ş i tim p» d e ţin e ţi un
o a r e c a re c o n tro l a s u p r a ei. R e c id iv e le p ro g r a m a te au U sf u tiliz a te in
m o d e f ic ie n t îm p r e u n ă cu c îte v a c o m p o rta m e n te d e p e n d e n te p e ra m
a c o n tro la in te n s ita te a Şi d e r a ia tv e n u n e u tu m i d e re c id iv ă
Un exem plu de recidivă program ata d tn jrră 'o acest fel ar fi ut.
cineva care are intenţia de a cădea m ceea ce priveşte fum atul, după
o perioadă de renunţare la acest obicei în -imesc caz. n c im v a
programată ar trebui să aibă loc în cadrul şedinţei dc terapie înainte
de toate, terapeutul ar trebui xâ~i ceară cben m U i să expună. ir.ahne
de a-şî aprinde o ţigara» aşteptările pozuive mau alte co.iv înger»;
favorabile fum atului. Scopul este acria de a expune aşteptările pentru
a le discuta m ai nrziii în cadru î sedim e: D upă care alternul îşi
aprmue ţigara» turnează b îşi e^runr ciucur de si sentimentele ne
măsură te U tnează D upă ce stinge1 imam m e n iD vorbeşte despre
experienţa consum ării acelei ţigări, ia: ms: îir/iu acea experienţă
este com parată cu aşteptările care u» precedat aprinderea ei EU
ob>cei, acestea sint foarte os te n te de m ainatea fum atului - ceea ce
constiruie speranţa voastră ca terapeuţi De multe m i. clientul \ s
descoperi câ fumam; nu i fost o experienţă aiît de plăcută pe cit se
-12 CONSUM UL Şl D E P E N D E N T A DE D RO G URI
iştepta - ceea ce vă va fi de m are ajutor ulterio r în cad rai terapiei.

U neori, clientul hotărăşte să se întoarcă la recuperare după o astfel
ie recidivă programată, p en tru că realitatea consum ului nu a fost
atît de plăcută pe cît se aştepta.
STEA CĂ ZĂ TO A R E?
Roberto a strălucit pe tot parcursul tratam entului. La fiecare
pas ai procesului de recuperare eraţi im presionat de cît de mult
a muncit la planul de tratam ent şi cît de devotat este el acţiunii de
a-şi depăşi problem ele asociate consum ului de m etam fitam ine.
A cum , fiind im plicat activ în procesul recuperării post-cură,
Roberto a devenit tot m ai im plicat în activităţile grupului de
clienţi care au absolvit program ul de tratam ent de la centrul
dum neavoastră şi este foa rte respectat de către colegii lui. Se
spune că ar tre bu i să a ctiveze ca şe f al grupului după ce
term ină stagiul post-cură, ceea ce se va întîm pia peste cîteva
săptămîni. în ultimele clteva sâptămîni v-aţi tot întîlnit cu el pentru
a concepe planurile de recuperare post-cură. însă în această
seară pare să fie m ult mai puţin optim ist şi mat circum spect
decît de obicei După ce vâ salutaţi, vă spune (fără să vă
privească în ochi) că a avut o săptâm înâ proastă, câ partenerul
de viaţa l-a părăsit teri şi că, după ce s-a întîm piat asta, aseară
a consum at o doză şt că se sim te ca şi cum ..totul s-a dus pe
apa sîm betei acum !.. Era cît pe ce sâ nu mat vin în seara
asta!”. Ce-i veţi răspunde lui Roberto? Ce strategie veţi aplica
cu el în şedinţa din această seară?
U tilizarea recidivei program ate pentru substanţe ilegale în cadrul

unei şedinţe e puţin mai riscantă pentru consilieri şi terapeuţi, din
cauza a consecinţelor legale. D acă clientul vrea ca tot dinadinsul sâ
recidiveze, aţi putea utiliza această strategie ir afara şedinţelor de
terapie - ceea ce ar putea, eventual, să vina în ajutorul clientului
dum neavoastră- în prim ul rind. aţi putea ajunge la o înţelegere cu
clientul în ceea ce priveşte o dată anum e pentru căderea program ată,
căutînd astfel ca clientul să vorbească cu voi la telefon despre această
experienţă chiar în m om entul d esfăşurării ei Ir acest fel, veţi putea
evalua aşteptările şi alte convingeri înainte ca drogul să fie consumai»
pentru a stabili mai apoi consecinţele elective. D ificultatea dirijării
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI D E R E C U P E R A R E POST-CURĂ 43 3
unei astfel de strategii p rin telefon o vor constitui efectele intoxicării,

ceea ce ar putea conduce la problem e de percepţie şi cumunicare
care îm piedică p u rtarea unei discuţii sem nificative despre efectele
recidivei chiar în m om entul producerii eu Pentru client ar putea fi
m ai po triv it să discutaţi aceste lucruri m ai târziu. O posibilă alterna
tivă este aceea de a-1 puoe pe client să-şi m onitorizeze aşteptările
înainte de consum , apoi să urm ărească gindurile. em oţiile şi conse
cinţele consum ului prin autosupraveghere după ce evenim entul s-a
consum ai, p entru a putea fi discutate în cadrul urm ătoarei şedinţe.
D acă alegeţi această m etodă, instruiţi-vă clientul să continue auto-
m onitorizarea mult tim p după ce efectele de intoxicare s-au risipit,
p en tru a obţine un tablou m ai echilibrat a! efectelo r im ediate şi pe
term en lung.
Deşi p rogram area recidivei s-a dovedit a fi destul de eficientă în
ceea ce priveşte, spre exem plu, fumatul, consum ul de alcool şi jocurile
de noroc, utilizarea acestei strategii s-ar putea dovedi mai problem a
tică pentru un client care consum ă substanţe ilegale. Cu toate acestea,
există m odalităţi de a m erge in sensul acestei strategii - ceea ce
presupune încurajarea clientului să com pare aşteptările cu rezultatele
reale, pentru a înfrunta în mod eficient acele aşteptări în afara
şedinţei de terapie Scopul este de a controla o recidiva inevitabilă şi
de a-1 face pe client să înveţe din acea ex p erien ţă, astfel încîi
consum ul de d ro g u ri să-i apară ca fiind ceva mai puţin atrăgător.
Restructurarea cognitivă
R estructurarea cognitivă se adresează în mod eficient problem ei
G VE şi include în acelaşi tim p o înţelegere diferită a căd erii, astfel
incit clientul să o vadă într-o lum ină mai pozitivă. De exemplu,
clienţii asociază de obicei o cădere cu un eşec personal, iar senti
mentul de vinovăţie şi ruşine asociat cu violarea obiectivului este
legat de acest sentim ent de eşec. Tn calitate de consilier sau terapeut,
puteţi com bate percepţiile de eşec ale clientului prin norm alizarea
experienţei La urm a urinei, recidiva face parte din procesul de schim
bare şi tinde de obicei să aibă ioc în cazul celor care care învaţă ceva
nou. De exem plu : cîţi oam eni învaţă să m eargă perfect pe bicicletă
de la prim a încercare ? M ai m ult ca sigur vom cădea cei puţin o dată
şi poate că ne vom alege şi cu citeva zgîneturi sau vînătăi d m această
--pe ierna Dacă e ^ ” c ip o .:a c mu ; eusieptum ~ uc
'ivăidii in e a ^ l a a m t.e-m ă, re, „ii a „c o ^ Ia c "c m m >. n ,r c "e^m
Ccistcptm ă c li a K-xXitv-x j i . e c a r . u - a - şi „ e p ă ş e t - s c • m p e . e v u m
u r ^ a :- 3 , ia r m d c e i •, wcpavrrc-: unm c e r u a c t ~;~ • t *d> a m ’ i r - e.
. c n urnit mai dîfim; Jcv .. u en»^ pe mcim etâ
ii pA^ câdei'Jc m rec-dom e rertm cu/a m m m a,ii ,mp- rum t
c a / e m o d d lratik de ûm ehuetre a Fiuuza:iiuiiu de a v a j c i d a D e
> orientează De „on>iiieu ş .eruncup ir procesul le im b m d u jttre a
nanul tu şi ie p erm u bienţitc-r sa dnoir-ucam ă r o i a ltitu d in i pentru
n ca an pas ria» aproape de atingerea ebie-tivelo^ p e s t-c m î C ină
ire ioc, căderea sau m c’diva nu trebuie exagerată, pentru eă nu
eprezintă sfîrsital procexuiu de schim bare. ui sem nalează începutul
inui alt stadău de creştere
In sfîrşit terapeuţii ‘mu m irsih e rn trebuie sâ-i înveţe pe clienţi
’ă~>l schim be irv iru m ie legam de m oaul a care s-a produs recidiva
d o mai m ulţi clienţi tm d să se im înr v ăteasD si să a tribale recidiva
m o r defecte sau greşeli personale D efectul principal a< acestui tip de
învinuire este acela că clienţii tind să tacă greşeli p rin tr-o generali
zare forţată care sugerează cum va că ceva e în m od fundam ental în
neregulă cu ei. Cu toate acestea, In calitate de consilier sau terapeut,
trebuie să com bateţi aceste ero ri de gîndire şi să-l învăţaţi pe client
să atribuie recidiva situaţiei, m ai d eg rab ă decît lui însuşi. A atribui
recidiva exclusiv p cr>oarxn ra n sfo rrr,ă clientul intr-o problem ă,
lăsind puţine opţiuni Je a îndrepta sim apa D acă în negocierea u re '
ş.tuatii p articu lare recidiva C'-ie coi siderală r> pro b lem ă atunci
soluţia este form area unor noi abilitaţi pe num a depăşi acele situaţii
pc vuitor V rib u irea recidivei vtuaţ»ei m ai deg rab ă decît clientului
perm ite definirea problem ei în fu m ne de simutie si nu atit de
oersoană, ş» face posibila rezolvarea com portam entală j . problem ei.
D eplasarea atribuirii unei m c id i'e de la ptrsoai â la situaţie cme
. strategie ce ooate f fo iev u î maiPte m Cupă o mc-divă Corcsinerii
şi te ra p tu p i trebuie să-v n c n . m cc T,mguriu chem o pe mată
p etio ad a asistentei post-cu/ă sure modeiui caic înfăţişează l e c u n e ic
ca situaţii de negoc-em a uê. problem e, amAi mmî v, aducă
am'ntc niai hrzm de această m term ap c io c a / ce rev c.e. In\ ăţaţi-\ă
clientul că cei care mcean,ă să depăşească o ^romAniă A gată de
dependenţi de droguri tac raţă ca bine m mamite m uaţii Jar poate
că nu la fel de Dine ir» ai em O ecnd’vă se petrece m -oatextul urci
ir iu zone din come a m ientaAi, un acest"* pom t tace faţă m rine în
G E ST IO N A R E A PERIO A D EI DE R E C U P E R A R E POST-CURÂ 415
m ulte zone fără să recurgă la d ro g u ri, pentru ca apoi să alunece

într-o anum ită situaţie A stfel, clientul trebuie să înţeleagă că situaţia
este d eclanşatorul, şi nu el însuşi.
M odelul M innesota de p re v e n re a recidivei
A şa cum s-a văzut, prevenirea recidivei este o strategie c o m p a t i b i l ă

cu o varietate de m odele de tratam ent. De exem plu, num eroase
unităţi m edicale organizate după modelul M innesota au încorporat
diferite aspecte ale prevenirii cognitiv-com portam entale a recidivei
în cadrul pro g ram elo r lor de tratam ent şi de asistenţă p o s t - c u r ă .
S-au făcut eforturi de a com bina modelul de prevenire a recidivei cu
instrucţiunile pentru m odelul centrat pe boală, pentru a menţine
abstinenţa după ce tratam entul se va fi î n c h e i a t . în general, m o d e l u l
M innesota de prevenire a recidivei este iniţiat t î r z i u in cadrul trata
m entului şi este continuat apoi în perioada de asistenţă p o s t - c u r ă .
Există num eroase cărţi şi m anuale care au inclus m etode de prevenire
a recidivei le acest model.
P revenirea recidivei în c a d r,j:

diferitelor populaţii
Pm m nnm a r c v id v u :n cadm i _ m m .. ac c c m r, î - u n u u ,
■ ^4 u , u t w i.„ î,n C 'iv -* d 1 1 c *T * w d w u r - „ i ^ w ., i *s ^ ^ , „ O n -
i*>ci \ k r d t k d t v r u e n r t . î ^ v ’ i vc m m ate .ile n d f r r j ? n >'

c. -Cc j.n tccsc^t imn _m ^ ..1 pai A u 'c ra p ii 1 ^ sntrem • u i v n c C -a’ 5 C a „m moui m '" e
poarca d c A i d i m . m d mm c\ m- „u mm A"* Jim . c ^ m ~j ’
O ană problem a i e natura v.mtcm’ * ' >. d ^ o* -ai ’e-
mmie-om m ienti d o m m 'rn ă ^ te vtrnm mire - r e m it aam d aC ^
m reprezentată ac u itic o ită ţie pm uiq rep ăp m ri ■_?
ruşm e S itdaţale cu rid .mu pa- : j ic de ûim râ î«mm
variate iar terapeutul nul ierni **• - a _noastă demM ^.
bine cum um tatea penti a a în ^cege nuanţe :e egate de situaţiile cu
risc ridicat de recidivă.
%\6 C O N SU M U L ŞI D E PE N D E N Ţ A DE DRO G URI
„ „ ' ■' ^ I - . 1 I'v ;’ ^ :î c U i ’ t >. S v l î . a U ,j

-a u i tj \ „ * ^ '*■ - : r- >-'?■« ",
^ r e v e n u * e a r e c - :r /e c î ^ a te a ra ta *
a aAS’e rîe i pa st-, a ai 3- cs rcterao-e?
G E ST IO N A R E A PERIOADEI DE R E C U PE R A R E POST-CURĂ
m m , Ge scn’ mhRt .. _ a r < s ic i -t e i

r ^ C u ' Ev, I X C i > T T » I! _ " „j>
D’iâ-U"?. - t - ! ^ r l P »v T‘~tAc c_l P <
~T -Cs~6 T ^ *~i a ^ ^3 *c G < ^> '
Ac?" i’:. i c■ - c s o tx e > cta 'ce,-arc ,* a,
'''"A * : ’"»* U X* „ T T ~ ' X* J7 , ,
•O r C i i X G A e o X A c R A - c c " E j R " „AP-r
Ic c A . ^ C ' CI "i ’< a A r '-i-A-A ic <O r
c p e r s a n ă -)f.a,ă a . rx ■-xd-' dc „ ’O i. '
C"X -X X c ‘ r*G Jz *“<T , C ~Ir- rr «,I !
cne.U w x a o u c_' c ’x x . . *. c ^ . - X s >T l <? a x *'Ş, !'»—

-i»
A X ^ SR '" 'I R 1 Z ' ' Tf ? ' P -' . 1 -' - * ' i ^ _• ? . c r / "ţi_

18 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A DE DRO G URI
jian cuprinzător de prevenire a recidivei înainte de eliberarea din

ratament. iar acest plan va constitui o bună parte din planul de eon
iinuare a îngrijirii în cadrul asistenţei post-cură (vezi capitolul 6).
Terapeuţii care lucrează în m od individual cu cîte un singur
client pot fi m ai flexibili în această privinţă. în acest caz, durata
psihoterapie! ca tratam ent nu trebuie să fie ch iar atît de lim itată şi,
prin urm are, psihoterapeutul îşi poate permite luxul de a stărui mai
m ult pentru a dezvolta şi im plem enta planul de prevenire a recidivei
la tim pul potrivit în cadrul p rocesului de schim bare. Intre tim p,
psihoterapeutul poate continua să utilizeze strategii de creştere a
m otivaţiei şi dedicării pînă cînd clientul se hotărăşte să se schimbe
Merită să ne aducem aminte că, uneori, motivarea se m odifică
foarte mult, în funcţie de scopul terapiei. Astfel, dacă clientul nu
este pregătit să pună capăt consumului de droguri, puteţi descoperi
că este cit se poate de pregătit să reducă nocivitatea obiceiurilor sale
Gestionarea recidivei (vezi următoarea secţiune), Împreună cu stra
tegiile de modificare comportamentală şi cognitivă, poate fi foarte
utilă pentru a-i ajuta pe clienţi să atingă acel scop.
într-o lume ideală, toţi clienţii ar fi pregătiţi pentru un plan de
prevenire a recidivei înainte ca terapia sau tratamentul să se fi
încheiat, însă acest lucru nu este întotdeauna sigur. înainte de a
putea preveni recidiva, procesul de schim bare trebuie să fie deja în
curs de desfăşurare. în calitate de consilieri şi terapeuţi. avem datoria
de a dezvolta planuri care să le fie de ajutor clienţilor după ce
aceştia vor încheia colaborarea cu noi. însă. în unele cazuri, progre
sele înregistrate de client s-ar putea să nu justifice utilizarea unui
plan de prevenire a recidivei. în orice caz. pol fi dezvoltate planuri
de asistenţă integrată şi de post-terapie pentru clienţii care nu s-au
hotărît încă să aleagă calea schimbării, iar aceste planuri ar trebui să
aibă în vedere ajutorul acordat clienţilor pentru a-i determina să se
apropie de asumarea unui angajament pentru schimbare.
G estionarea recid ivei
G e s tio n a r e a r e c i d i v e i presupune utilizarea strategiilor de prevenire a

recidivei pentru clienţii care nu şi-au propus abstinenţa ca scop al
tratamentului sau recuperării. E p o s i b i l ca unii să se fi hotărît să-şi
schimbe o b i c e i u r i l e , însă nu în sensul unei renunţări totale la
G E ST IO N A R E A PER IO A D EI DE R E C U P E R A R E PO ST-C U R Ă 419
c o iE u T / a u e ^ tio R n , *ii c a / u t i t a i c o a t o e U t „ r
u c c a ~ icr>- > t a i a u ^«Jea re d iu c ă r _ ^ . a ‘a t ^ „
/T A . uG a a p a „C ^ > ’C u T \ c l t d t T a A P R A t ' 1 l A p C l i
a p-c D . c u t a u, a c c t . i ' 2 i ar i' : a
■ d i'ia iic A.e a p sta t a p rc_a^~ a â a c ir t
~~C A T T a " — .i„ F / f l t I' d u SAP"» rt> - A - A ’ PT ; tA s -
/ > ci - U i > -•»„ f a u j £ '-„-ţi > i d e a o tv ’ a u ia - a
Sa _o a . a - 9u re rc -L ,a >re~r t - u ' '„ 3 a „.) a c '->
i i a u d * -it a a r u es . I t Cui r i c r „ _P t e a - ru s a
r'- PA ' A l A „ n P t c a t t A. T A ; L „ A t£ c ’* v r >- u -
^ - p r e uX P T i p ' . l , « ă V _ / S u riv t A _ 1 9- Tr a < r >- >'
T A C — L t L' I jDb L T r |d CO i«r A ' â: OuT #«2 i .> ' -
a t u vit. a ? r a a ? v a A u A
a - c m ti lu t jţ,a s a > a a p a a aP 1
*ATA .uG) Ut -iUA-U
---------------------------- ------------- ------------- ----- ----- ----- ----------- STUDIU DE CAZ
SU FER IN ŢA PATRJCIEI
P a m 3 este j p j d n ire cl e c u d A r e a . c a s ' a i n c j . u i p u

a c -t o P A d s e a • c a ia a s J 9 C T e ^ u e a aa r cu _ s r-
- ~ A nsa ••" e 'r-’S .a s dar ţ r T a T c A -c.-,,r j « - 5 - ^ , t u -»
j s „ A ' - " â i z ca d ? 4 e T a e „ a •. a u t '• a ta ş e le , 1 a
sp u n e ca este c«t se p o a fe de -re g a . >a p u n â a Da* a ,a
d de a -ca r a ş r'-8''3'r ă aa- că -icnes 5 sa a t - ^ 9 c a t a -
: c r a n j^ a ^ a : e r , , Li a-S 1 c o ^ î o id 4 -.ra ea «i j ' - g ? r r "~as c
c*- Jezv uita-. uS zr j ea un p>ai 1 c — ' a s t re s r e t a / t a
sc jf e c a a T a 3 a ! e c i - e i ^ /- e rA ca '; t u u - o , e t
a tn-F p a - ea de pf>ea t - ‘-a a " ' ~ c r o s ^ ■P
c e e ' c e o re f l e a - î a * a ' ' e " 1 s ^ sa c ” j ; s a 'ia c a -_*a j
êu a- ; . e d { s a n o iâ '' e a c c . A T ' n t i : s c c p a - „A
1s ~ ci e* a ir a 3 c# p P a , .a >_> ifa fc% d e a se
ec a e 35 u -pr-t* — es ar j *a d ssc ^ _ -ad .-
S3*ş- ..a T & z e ■ ^ a ' - e ’- e a a z t ^ 'r ~ a v#5 e :P e - „
r o'^_. .ic- j a c a a A & a —c c '•--•a nr<5^t. - • e 'r s t & e s c
-ede 3 T A ^ a t - e h6 „ 3 e u „ } d s s ,;c rr u c
sa cA uaet i ' p ,a c u l », de e r P ’' â r 5 u c - t o - — a - #»
13 9 pe • •a re ie -a r c i+ea rî(-*~ ş s ^«a eţ ^333 c- a ~ 1
pregăit sâ e f a c â tată*7
iX 'P , vi - -a ' e a c> s e z
-i u ’\ ' r - ' t u k ' u 1 I>_ . 1'V^'i D v v. 3 4U r '* ,cv ^

n \ "0 • -s 'mu m,r J r jlC U J v j i s - i f c r _ cu i „-■> >’U'.
mo .’., ii- m "2 i’irc v^ro: -u ntru m c o c . ^ .—n _ j - mir * i -
v.u ir n , cr« o l , poa te v ă i i 1 Or " v o ;? Uc - m utlLa. au pu*ea
tă ararn'^ gm puri d^ D iona —i tr j lf p m p* >Mtfn:e
care ar putea vă se confrunte za r o c a m aior ae a re ţe a u a Io m od
repetai. De exem plu, dacă aveţi un elnmt eu o lungă !SL*ne a abuzului
de droguri eroine si sever, cu o isterie de talbuiăn m entale m ajoie.
ca m ari dibeuitâp în a-şi controla p o m m le sau cu sem ne ale unor
afecţiuni c o g m tn e atunci e posibil să trebuiască să dezvoltaţi clanuri
post-cură care să ţină cont de porcoiul recidivei m tr-un viitor im p re
vizibil C lienţii care p rezin tă riscul ae a recidiva pe term en lung ar
putea fi bum candidaţi pentru ştdm ţe p rogram ate de susţinem astfel
incit sa Ic puteţi analiza progresul şi, eventual, sâ Ie m odUmaţi
planurile în funcţie de nevoile pe termen lung.
P lan u ri de recuperare ulterioare

asistenţei post-cură
C onsilierii în asistenţa post-cură ar trebui să dezvolte p lanuri de
recuperare post-cură pentru clienţi, pe m ăsură ce aceştia se apropie
de sftrşitn] asistenţei post-cură. Pianul de recuperare post-cură poate fi
dezvoltat „tilizind planul de asistenţă integrată, astfel încit orice aspect
neterminat să fie integrat intr-an plan pe term en lung pentru client
după eliberarea lui din program ul de asistenţă post-cură. Cel mai pro
babil. aceste aspecte vor fi zone problem atice de la N ivelul 4 ce vor
avea de ciştigat de pe urm a strategiilor de schim bare pe. term en lung.
Puteţi lucra cu clientul dum neavoastră la dezvoltarea acestor p lanuri,
încluzînd aici orice proiect pe care acesta doreşte să-l îm plinească
In plus. rolul dum neavoastră este acela de a m uta treptat respon
sabilitatea coordonării planului de recuperare exclusiv pe um erii
clientului, astfel incit, spre sîîrşitni perioadei de asistenţă po st-cu ră,
m m m m 1 1 dc .1 pm ~c m «
P L i ' m m e p i r T-*'j*ap> e - i . x r e a l i z a ' . u ncT enud r ^me .: a <
sz P r e g ă Tt.s:c i e în c h e ie re a te ia p ic :om • iu a le E m : r 1 - t
a p ro x im a tiv m a c e la ş i fel m c a re au m r d e z v o lta m p i a n a r .'r ^
'■ ecupcrare p o s t- ^ u r ă în p m io a d a a c u sa c r t a p o s t - ^ r ^ O c - A m : ă
ax p u te a fi d a ta d e in c lu d e r e a u n o r :>eamţw vas ginere z ; r cupi>oi.e
6 l c a p a r te a p la n u lu i. O a ltă d d t r e n . ă *. m n o titu ie v n i u r c a u d e : că
a su p » a m o d u lu i î r c a re ai p u te a a r ă ta un p la n de p m v e m ie a rc c .d .v z :
a u to d ir e c îio n a t I« ^ a d ru l m o d e lu l m «_ u ^ D ^ tta m tr - d ] d e p ^ d u n c r a r „
e x is tă s p e r a n ţa că e p i o r î e m ă m e lc - u d e d e p e n d e n ta d
d r o g u r i - p o a te E d e p ă ş ită p e n tru to td e a u n a M e r t m e rea sch i o - 'o
r J o r în c a d r i l a c e stu i m o d e l p o a te să nu : -m esite u n p ia n de p re m m
a re c id cei p e n tr u to t uz s tu l ic tn cl c u tn h c 1 "_.n a < ,i ,.. , : r«
a t e s t a a re "C v iê d e e 1 P la n o 1 e- te „v. m * u 'a lo d e m ir.a d e r ^ a<
p sate *■' a ju s ta t m ă s u ră a a c m tc '•cu m m * In «.aho l m c
m o d el e x ista p re z u m ţia c ă , p e m ă s u iâ ^ c„ e 'm l m se h m hă, p u r i c i a
c o n s u m u lu i si d e p e n d e n te i c e e r o a - r > . n „ v .e r » pe*~m m u s i
. o a Ze lio in e riî.'t -re c u lu lu i A sr u . im o - p o v an a p * * n u n. „ a m
aceşti!-, m n lel se m che<c m im u n e tul >„a re r « -m 1 -<-a v "»'lm
o m - r u i c h a - U d ■a d u ^ av m ^ :n d m .>J ~ e i m ver- »- o» >
des mc c t o r m d e m •
Im plicarea fam iliei m prevenirea recidivei
Im plicarea fam iliei poate fi foarte folositoare îr» efortul de prevenire

a recidivei. P otenţial, una dintre cete mai utile strategii este aceea re
fam ilia să încerce atenuarea factorilor de stres d o cadrul relanilor
422 C O N S U M U L Ş! D E P E N D E N Ţ A D E D R O G U R I
f a m ilia le C e i m a i p r o b a b i l , a c e s te e f o r t u r i v o r n e c e s i t a te r a p ie d e
w uolu s a u d e f a m ilie c a r e . In m o d i d e a l , v a îmbunătăţi com unicarea
în c a d r u l f a m ilie i şi v a d i m i n u a , e v e n t u a l , f r i c ţ i u n i l e î n p lu s ,
m em brii f a m ilie i v o r î n v ă ţa s ă r e d u c ă e x p r i m a r e a o r i c ă r o r s e n tim e n te
n e g a tiv e fa tă d e c lie n t T e r a p ia d e c u p lu s a u d e fam ilie e s te r e c o m a n
d a b ilă d a c ă a c e i f a c to r i d e s t r e s sînt d a ţ i d e o s itu a ţie c u n s c n u ic ai
p e n tr u c lie n tu l în c a u z ă şi d a c ă m e m b r u f a m ilie i s a u p a r t e n e r u l
s u s ţin etorturile d e r e c u p e r a r e a le clientului
INFO RM AŢII UTILE PENTRU C LIEN T
RECIDIVA ŞI PREVENIREA RECIDIVEI
D a c ă î n c e r c a ţ i s â d e p ă ş iţ i o p r o b l e m ă l e g a l ă d e d e p e n d e n ţ a
de drogun, p re ve n irea recidivei v ă p o a t e a ju t a în a t in g e r e a
o b ie c tiv e lo r U n a d i n t r e î n t r e b ă r i l e p e c a r e ie v e ţ: p u t e a p u n e
u nui v ii t o r t e r a p e u t s a u c o n s i l i e r î n a in t e d e a in t r a m c a d r u l
u n u i t r a t a m e n t s e r e f e r ă la u r m ă t o r u l a s p e c t : cTt d e m a r e v a b
a c c e n t u l p u s p e s t r a t e g i i l e d e p r e v e n ir e a r e c i d iv e i î n c a d r u l
tra ta m e rtu lu i sau t e r a p ie i? P e m ă s u r a c e t r a t a m e t u l s a u t e r a p ia
s e d e s fă ş o a ră , n u u i t a ţ i s ă d e z v ă i u iţ i d e s c h i s m o m e n te le in
c a re s im ţ iţ i n e v o i c o m p y l s i v e sau im b o ld u r i d e a consum a,
a s t f e l s n c ît c o n s ili e r u l sau te ra p e u tu l d u m n e a v o a s tră să vâ
p o a tă a ju ta să id e n tific a ţ i c e anum e le - a r p u te a d e c la n ş a .
D e z v ă lu iţ i, d e a s e m e n e a , c a r e a u f o s t î n t r e c u t s i t u a ţ i i l e c u r is c
r id ic a t d e a consum a d r o g u r i, a s t f e l î n c î t s â p u îe ti d e z v o lta
p l a n u r i p e n t r u a v ă p r o t e ja d e a s t f e l d e s i t u a ţ i i d u p ă c e tra ta
m entul s a u t e r a p ia s e v a h î n c h e ia t .
P la n u l d u m n e a v o a s t r ă d e p r e v e n ir e a r e c i d iv e i v ă v a a j u t a s â
v â a d u c e ţ i a m i n t e c e trecuse s ă f a c e ţ i p e n t r u a f a c e *aţâ c u
s u c c e s s i t u a ţ i i l o r c u r is c r id ic a t c în a v ă v e ţ i c o n f r u n t a c u e le
D a c ă î n f r u n t a ţ i o s i t u a ţ i e d b s d iă »n c a r e sîn teţl t e n t a t s ă c o n
s u m a t1 drog ud, p la n u l v â v a r e a m in t i s â a p e l a ţ i ia a ju t o r . D a c ă
e s t e Dos>0'i. c o n tac îa ţî-v ă consilierul s a u tera p eu tu l ’ nainte d e a
c o n s u m a . D a c ă a v e ţ i î n s ă o c ă d e r e , a d u c e ţi-v ă a m i n t e c â n u e
s f -şitul ium i', c i m a i d e g r a b ă o ş a n s ă d e a v â îm b u n ă tă ţi p ia n u l
d e re c u p e ra re N u u it a ţ i s â v ă s u n a ţ i c o n s i l i e r u l s a u t e r a p e u t u l
c i t rr<a> c u n n d posibil d u p ă o c ă d e r e . C ă d e rile n u s î n t c e v a
n e o b iş n u it , a r c o n s ili e r u l s a u t e r a p e u t u l d u m n e a v o a s t r ă v a
p o i ă ju t a s ă v â î n t o a r c e ţ i p e c a l e a r e c u p e r ă r ii .
G E S T I O N A R E A P E R I O A D E I DE RECUPERARE POST-CURĂ 423
D e a s e m e n e a , f a m i l i i l e p o t fi l a rîndul l o r d e a j u t o r p r in s u p r a v e
g h e r e a c o n s e c v e n ţ e i c u c a r e a c e i c l i e n ţ i îş i v o r a d m i n i s t r a m e d ic a ţia
p e n t r u t r a t a r e a u n e i a f e c ţ i u n i com orbide. D a c ă m e m b r ii f a m ilie i
o b s e r v ă că c l i e n t u l nu-şi ia m e d i c a m e n t e l e , a ş a c u m i s-a p r e s c r is ,
p o t a l e r t a în l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă p r o b l e m a c o n s i l i e r u l , terapeutul sau
m e d ic u l s p e c i a l i s t . D e a s e m e n e a , m e m b r i i f a m ilie i a r p u te a o b s e rv a
sim ptom e c a r e le - a u s c ă p a t te r a p e u ţilo r .
I z b u c n i r i a le s i m p t o m e l o r s - a r p u t e a p r o d u c e in d e p e n d e n t d e
fa p tu l c ă c l i e n t u l îş i ia c u c o n s e c v e n ţă m e d ic a m e n te le prescrise.
U n e o r i , m e d i c a m e n t u l c a r e f u n c ţ i o n e a z ă b in e în c a z u l u n u i c lie n t
n u va f u n c ţ i o n a Ia f e l d e b in e în c a z u l a ltu ia . D i n n o u , m e m b r ii
f a m ilie i p o t a l e r t a s p e c i a l i ş t i i î n s ă r c i n a ţ i c u tr a ta m e n tu l în legătură
c u a c e a s t ă p r o b l e m ă , p e n t r u a p u t e a fi lu a tă în c o n s i d e r a r e o a ju s ta r e
a p la n u l u i .
M e m b rii fa m ilie i p o t. d e a s e m e n e a , să -şî c o n tin u e p ro p riile
tr a t a m e n t e , c e p o t i n c l u d e o c o n t i n u a r e a im p lic ă r ii în g r u p u l d e
s p r i j i n s a u c h i a r t e r a p i a in d i v i d u a l ă . R e c u r g e r e a la g r u p u r i l e d e
s p r i j i n s a u la a j u t o r u l t e r a p e u t i c p e t e r m e n lu n g o f e r ă ş a n s a u n e i
s c h i m b ă r i p o z i t i v e c a r e , c e l m a i p r o b a b i l , va veni a tît în ajutorii!
m em brilor fam iliei, c i t ş i a l c l i e n t u l u i . D e a s e m e n e a , d u p ă c e
tr a t a m e n t u l p e n t r u c e l d r a g s -a î n c h e i a t , m e m b r i i f a m ilie i p o t s im ţi
n e v o ia c o n c e n t r ă r i i p e p r o p r i i l e l o r z o n e p r o b l e m a t i c e a le calităţii
v i e ţ i i , i a r t e r a p i a le p o a t e a c o r d a a c e a s t ă ş a n s ă .
C o n c lu z ii
A g r e ş i e s t e n o r m a l in p r o c e s u l d e hu âţare d u n o r noi deprutder1

ia r r e c u p e r a r e a dintr-o p r o b l e m ă le g a r ă d e d r o g u r i n u re prez uită o
e x c e p ţie d e la a c e a s t ă r e g u l ă . R e c id iv e le n u m archează sfîrşitid
r e c u p e r ă r i i , c i r e p r e z i n t ă u n n o u începu* ţ'emru u n p ia n d e t e m p e
r a r e m a i b u n . R e c id iv e le p o t fi prevenim sa u c in a i gestionate în
m o m e n t u l apariţiei lo r , ia r c o n c e p e r e a u n o r p l a n u r i d e o p r i r e a
p r o c e s u l u i d e r e c i d i v ă t r e b u i e s ă în c e a p ă in tim p u l traramer,tulux
A c e s te p l a n u r i p r e s u p u n m deim iicarea obstacolelor c e stau m c a le a
c l i e n t u l u i d e a-şi a tin g e o b i e c t i v e l e post-cu ia, a s tf e l in c it s ă p o a ^ a r.
p la n i f i c a t e , I m p l e m e n t a t e ş i p u s e in p r a c t i c ă n o i s tr a te g ii în a in te d e
a în fru n ta r is c u rile .
424 C O N S U M U L Ş I D E P E N D E N Ţ A DE D R O G U R I
IN FO R M A ŢII U TILE PENTRU C LIEN T
UN CUVlNT PENTRU MEMBRU FAMILIE! DESPRE

CĂ DERI Şl R E C ID IVE
C ă d e r ile şi r e c id iv e le c o n s t it u ie m o m e n t e d e s p a im ă p e n t r u f a m ilii
î n s ă n u s î n t e ţ i li p s it d e o p ţ iu n i cînd c e l d r a g a j u n g e în a c e s t
p u n c t. în c e r c a ţi s â -i c o n v in g e ţi s ă - ş i c o n ta c te z e c o n s ilie r u l s a u
t e r a p e u t u l c î t m a i c u r î n d p o s ib il. N u e n e v o i e să-t b a t e ţ i la c a p .
î n s ă o s u g e s t ie b lî n d ă ş i i u b it o a r e p o a te fi d e c e l m a i m a re
pînă c î n d c e ! d r a g a i e ş it d e
a ju t o r . U n e o r i a ju t ă s ă a ş t e p t a ţ i
s u b i n f l u e n ţ a d r o g u lu i p e n t r u a d i s c u t a c u el, d e v r e m e c e e
m a i p l a u z ib i l c ă v a fi c a p a b il s ă v ă î n ţ e l e a g ă s u g e s t ia ş i s â v ă
v a d ă î n g r i jo r a r e a a u t e n t ic ă .
C u t o a te c ă p e m o m e n t n u p a r e , o c ă d e r e n u î n s e a m n ă numaidecît
c ă c e l d r a g n u m a i e s t e d e d i c a t r e c u p e r ă r ii. D a c ă p u t e ţ i, e v ita ţ i s ă
r e a c ţ i o n a ţ i e x a g e r a t în a c e a s t ă s it u a ţ ie . î n c e r c a ţ i s â v â a r ă t a ţ i
s p r i jin u l ş i n u f iţ i o s t il s a u e x c e s iv de d e z a m ă g it . D acă vă
a d u c e ţ i a m i n t e c ă o c ă d e r e s a u o r e c i d iv ă e s t e u n f u c r u o b i ş n u i t
d e p r i n d e r ii m o d u l u i d e a d e p ă ş i d e p e n d e n ţ a d e d r o g u r i ş i c ă
r e c i d iv e le ş i c ă d e r i le p o t c o n d u c e la u n p r o g r a m d e r e c u p e r a r e
m u l t m a i p u t e r n i c , a t u n c i e p o s ib il s ă t r e c e ţ i p e s t e c ă d e re a
c e lu i d r a g In tr-u n m od c a re s ă -i o fe re a c e s t u ia s p e ra n ţa şi
s p r i jin . D a c ă a v e ţ i s e n t i m e n t e f o a r t e n e g a t i v e f a ţ ă d e a c e a s t a ,
î n c e r c a ţ i s â le d e z v ă l u iţ i t e r a p e u t u l u i s a u g r u p u l u i d e s p r i jin ,
m a i d e g ra b ă decît s ă v a d e s c ă r c a ţ i p e c e l d r a g - c e e a c e nu-l
v a a ju t a ş i p r o b a b il c â n u v ă v a f a c e n ic i p e d u m n e a v o a s t r ă s ă
v ă s im ţ iţ i m a i b in e . D a c â s î n t g e s t i o n a t e în m o d a d e c v a t , c ă d e
r ile ş i r e c i d iv e le t in d s ă f ie t e m p o r a r e ş i p a s a g e r e , p r in u r m a r e
î n c e r c a ţ i s â g ă s iţ i u n m o d d e d e p ă ş i f u r t u n a , avînd î n c r e d e r e
c â c e r u l s e v a li m p e z i î n c e l e d in u r m ă .
C o n tr o lu l stim ulilor, e x p u n e r e a l a stim uli a c t i v a t o r i , automorii-

to r iz a r e a c o m p o r t a m e n t u l u i şi formarea de noi abilităţi reprezintă
elem ente esenţiale pentru un plan eficien t de prevenire a recidivei,
iar tratamentul, perioada post-cură şi şedinţele de terapie pot oferi
m ed ii pentru a identifica şi p u n e în practică depăşirea o b s t a c o l e l o r
ce ar putea sta In cale. Prevenirea recidivei este un e f o r t de echipă,
împreună cu clien ţii, co n silierii, terapeuţii, f a m iliile şi chiar com u
nităţile care lucrează împreună pentru a p ă s t r a a c e le cîştiguri dobîndite
prin m uncă grea d e - a lungul tratamentului.
G E S T I O N A R E A P E R IO A D E I D E R E C U P E R A R E POST-CURĂ 42S
T e rm e n î-che îe
A u to în v in o v â ţire Situaţia iu cure cbencii se dese- -n>Ic’ci ă

dispreţuiesc din cauza fru străm sau d eza m ăg im Acest :uc^ -> \ -
infim plă ae obicei în n. om eni ui unui EV Ţ sau E¥A .
C ă d e r e . F a z ă am cucrid unui c i c l u recidivist îr c a r e o p e r s o a n ă a
c ă z u t , insă n u s - a intors în m od ser?os la fo s tu l c o m p o r ta m e n t
d e p e n d e n t.
C o n t r o l u l s t i m u l i l o r , O s t r a t e g i e d e a c o c i: ol a s a u lim ita e x p u n e r e a
la u n d e c l a n ş a t o r s a u stim ul a c tiv a te i
D e c i z i i a p a r e n t i r e l e v a n t e D e c iz ii C a t e c e c l i e n ţ i c a re .-ar p u te a
p u n e in s i t u a ţ i i c u r is c r i d i c a t , f ă r ă c a e i s ă f ie conştienţi d e r is c
D e z e c h i l i b r u l s t i l u l u i d e v i a ţ ă O s it u a ţie In c a r e c lie n tu l n u -ş i
p e t r e c e tim p u l avînd g r i j ă d e el în s u ş i în to a te dom eniile d t mâţă
im p o rta n te .
D o r i n ţ a d e i n d u l g e n ţ ă . O r e a c ţ i e c e s e m a n if e s ta a d e s e a in timpul
r e c u p e r â n d în c a r e clientul s im te n e v o ia d e a li recompenser c u
cev a p lă c u t.
E f e c t u l d e v i o l a r e a a b s t i n e n ţ e i (E V A ) Sentim entele d e r u ş in e ,
v i n o v ă ţ i e ş i d e s c u r a j a r e p e c a r e c li e n ţ i i le r e s i m t a d e s e a in u r m a
u n e i c ă d e r i d u p ă o p e r i o a d ă d e abstinenţa.
E f e c t u l d e v i o l a r e a ţ i n t e i ( E V Ţ ). S im ila r u n u i E V A , acest efect
in c l u d e v i o l a r e a ţ i n t e l o r c e n u t r e b u i e s ă fie în m o d n e c e s a r
le g a t e d e a b s t i n e n ţ ă .
G e s t i o n a r e a r e c i d i v e i . U ti l i z a r e a m e t o d e l o r d e p r e v e n i r e a r e c id iv e i
p e n t r u a c o n t r o l a c o n s u m u l d e d r o g u r i , m a i d e g r a b ă d e c î t a-!
o p r i c u t o tu l.
P l ă c e r e - s u r o g a t A lternative s i g u r e d e consum d e d o m u r i ceb
recom pensează p e c l i e n t p e n t r u r e u ş i t a m c a d r u l recuperăm
L e c tu ră re c o m a n d a tă
R e c o m a n d le c m r a l u c r ă r i i R e ia p s e F*cr c a n o n , d e G A la n M a r i a n si
J u d itb G o r d o n (N ew Y o rk . G u ilfo rd Press, î 9851 C u to a te c ă d u p ă
e a a u fo s t s c r i s e n u m e r o a s e c ă r ţ i , a c e a s ta e s te lu c r a r e a c la s ic ă c a re
126 CO N SU M U L Şl D EPEN D EN ŢA D E DROGURI
i introdus m o d e l u l d e r e c i d i v ă şi m e t o d e l e d e p r e v e n ir e p e c a r e le
fo lo s im şi a z i. A c e s te s t r a t e g i i a u f o s t v a lid a te d i n p u n c t d e v e d e r e
ş tiin ţif ic p e n t r u m u l ţ i a n i d e a c u m î n c o l o . O n o u ă e d iţie a a c e s te i
r ă r ţ i e d it a t e d e M a r l a t t şi D ennis D onovan u r m e a z ă să a p a r ă în
s u rin d .
RĂ SPUN SUR I ■
l. A devărat; 2. A devărat; 3. F a ls ; 4.. A devărat; 5. F als;

6. A d ev ărat; 7. Fals.
............... _ _ ............ .. ................. ......_._ ........_....
C ap itolul 8
Ho\ inceoutLn.
j
^ n c o 3o fie sd'ctii
D u p ă c e v e ţ i c it i a c e s t c a p it o î v e ţi p u t e a r ă s p u n d e ia u r m ă
t o a r e le î n t r e b ă r i:
1 . Va v e n i în c e le d in u rm ă un m o m e n t în c a re e fo r tu r ile
c l i e n t u l u i d u m n e a v o a s t r ă d e a d e p ă ş i o p r o b l e m ă le g a t a d e
d e p e n d e n ţ a d e d r o g u r i v o r d e v e n i u n o b ic e i a u t o m a t m a i
d e g r a b ă d e c î t o lu p t ă . A d e v ă r a t s a u f a ls ?
2. T o a te m o d e le le de în ţe le g e r e a d e p e n d e n ţe i d e d ro g u ri
s u s ţ in c â t r a t a r e a a c e s t e ia r e p r e z in t ă u n e f o r t d e o v ia t ă .
A d e v ă r a t s a u f a ls ?
3. F a c t o r ii d e p r o t e c ţ ie b i o p s ih o s o c i a ii îi a j u t ă p e c li e n ţ i s ă
d e p ă ş e a s c ă p r o b l e m e l e J e g a î e c e d r o g u r i. A d e v ă r a t s a u
f a ls ?
4 . /_ * ' c j p o r f3'Z. ie ?* c a m e 1 asm 1 ca e ~c
.rsâ "’o >m c 1 «r met e c ~, mo 5 ^ amc
r A ° n n .rr> a m e a tn a " 3 cp! - i 3 s -« p r a e p h e s /- f c -
/ m j t sa<, *a s ?
c - r o r m 2 p -ec jb-*cc c s* c .m ■' ? - - ,-?#-- e : -
A ce a ra * o v -
~ ' =53 ~ ' P S rc- - CC ’£ A " 3 i
-*de Oi a îd . a s
R ă s p u n s u r i l e s e g ă s e s c fa pagina 450,
D epăşirea u n e i problem e le g a te d e dro g u ri necesită m u lt timp şi

m ultă m uncă, însă în cele din urm ă roadele efo rtu rilo r clienţilor
dum neavoastră vor deveni cît se poate de evidente. Vor resim ţi cu
28 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A D E D R O G U R I
.ig u ru n ta v jf ir n b ă r i p o zito e râ n ito a re ui v ie rile I-->r, m n u u h In despre

: a u rhciodaîA : a p.-ar fi incrâuini că ciur posibile. Pfim u e etape ,iL
e c u p c r ă n i Aiu dificile, d e o a re c e M ieriul trebuie să actiur-cre ic,
n o c p re c a u t ţi d e lib e ra ! p e n tr u a -fi nu n ?, fie a em npc riam eiurâ ; r a l
n raie du; urm ă. acele M-Hfirrâsri vor deveni orrâp' :a , utr al i n
ta re a de n o i an di tă u pentru a face lupă p r o v o c a r e o r su-tu va d ev e n i
;u io m a tă . Intr-un sens vi: se poate de re a l. irrn o m e r tu i în care
clie n tu l ajunge m a c e a stă fază a re c u p e ră m , devine o ca totul a ltă
persoană. Acest c a o n o i încearcă să intievada ceea ce u rm e a z ă pentru
clienţii voştri io lunile şi anii u h e r i o n m o d if ic ă r ii c o m p u i ta m e n t u lu i
dependent si va sugera noi provocări pe care le vor p u te a lua io
considerare in urm ătorii an i
Recuperarea biopsihosocială
D upă cum vă aduceţi am inte, capitolul 1 a expus m odelul b io p s ih o -
s o e ia l al problem elor legate de d roguri. D eja clienţii voştri şi~au
înlocuit com plet (sau aproape com plet) m ulţi dintre acei factori de
risc cu noi factori de protecţie biologici, psihologici şi sociali care
s ă -i ajute să-şi schim be com portam entul. De exem plu, s-au angajat
în activităţi fizice noi şi sănătoase p en tru a-şi îm bunătăţi starea
sănătăţii şi vitalitatea fizică făcînd exerciţii, m în c în d sănătos, o d ih n in -
d u -s e îndeajuns şi elim im nd efectele toxice ale dro g u rilo r de care au
făcut abuz în trecut. D in punct de vedere fizic se sim t m ai bine, iar
aspectul lor s-a îm bunătăţit p en tru că au dobîndii n o i echilibre
biologice pentru a se proteja
Şi-au form ai noi abilităţi de gestionare a situ aţiilo r dificile şi ştiu
cum să le folosească în d iferite situaţii, uneori ch iar fără să-şi dea
s e a m a că le utilizează. Au învăţat să-şi controleze şi s ă -şi schim be
g ir.d u rile şi convingerile care Ie d is to r s io n e a z ă percepţiile despre
lum ea în c o n ju ră to a re : au învăţat să sim tă şi să-şi exprim e senti
m entele in tr-u n m od săn ăto s, şi. de-a lungul tim pului, au învăţat
să-şi m odeleze propriul com portam ent şi să folosească re c o m p e n
s e le p e n tr u a se încuraja pe d ram u l recu p erării. N ivelul a u to e fi-
e ie n ţe i este ridicau iar sentim entele lor de speranţă suit şi m ai m ari,
pentru că s-au protejat pe ei înşişi cu ajutorul u n o r noi abilităţi
psihologice.
mi .1
■_ _ i ' ..-i lu it 1‘
-*« liT i ’f ir u eu d _n i. n__
C ,L " 'J ’ 1 Ch a - O LI *" uOalU
i- iv f ic ta ea o j.a m re s i t e ' :m m >1
jd L -L t ie v 1? la s_.pr d e ce d e m m ‘x tU, m ai c
a iir g u ii E x is t a m u lt. c a m e ui d r; *i ir m i n pe a.‘
le -a u Minfir a c ir u it i <*th - Si p o a te î' m Jm a acum
p ro te ja t p n n n o i a b n n â tt el r e ie 'e cu
in m o d e h se p o a te d e in te r e sa m . . v - . c d e s iinc
b ilb ă t d e m iţia le p o t fi în c ă p r e z e n te j te m e a c e s te a d u c r m t c k
d in tr e p e n o a d a în c a r e era u d ep en d en t* m u r o g u n şi ce : d e ,în-.
r e m a r c a b ile , p e n tr u c ă fa c te r n d e oi, p v h o s o c ia n au o v p u s
su b -o n t r o i p r in fa p tu l c ă ş i-a u fo r m a t >i d e z v o lta t m e c a n is m e le de
p r o m o ţie h io p s m o s o c ia le d is c u ta te a n t e n o i
A c e ste n o i p r o te c ţii au izo la t factorii dc _____________,
r>sc şi ’-a a h ien t p e c lie r ţi* d u m n ea v o a stră Asa'carea es:e m i i nan-
m a i p a lm v u ln era b ili la e fe c te le lo r P ro g re m c e i care n u -s i c m ge
sa i lo r i a d e te r m in a t, d e a s e m e n e a , să A c e . J e - 'm J e J o g , r
s c h im b e c a o a m e n i : p e r s o n a lită ţile L-r, _■ ’V din
_■,
p r e c u m şi m o d a l în c a r e v ă d ş i a c ţ iu n e a /- ------------------- —_ _ _ _ _ _ _
u< c a d r u l lu m ii p o t f i c h ia r m u lt m a i d b e ’o te d etm m a r o c Ace*. *_
sc h im b ă r i tac c a o în to a r c e r e *a v e c H A m u-eiam să f it m u !t m m
paţcn p io b a b ilă . p a r ş i s im p L p en tru e â m m a i k n t c o _arc mu _
în a in te S i c u f ie c a r e h c e tr e c e , eco lu s .a - >r r a c e a d ista n ta r-r o «i
m a re m h e e i şi p r o b le m e le lo i le g a u J e d n grr< M e r u l m l- r 3rc
p e r o r a t ac ti itutc r e u ş ită ş< inc i r r ini , » ru a c m e n i c ‘
R ecu p erare sau recu p erai?
D i f c n i e k m o d e le d e m c ip m a r e m e z m m v *. l a n o L ' 5 „ a m
a s e m e n e a , d r e n t e f i i o s m u r e m r , -e ~ - r e r m e i am
sau este m i p io c fc s d c - o v>ata M -m et ă m i ' d i p e Deda a oestm ,
d e p ă ş ir e a u n e i d e p e e d e m e c e d o c u r - le m - e n . c e m m .o d ceea
su g e r e a z ă „ă a fe c ţ iu n e a este p ’-ez*.^'^ meâ m uta sub „ m ă r e s e
«o C O N S U M U L Ş I D E P E N D E N Ţ A DE D R O G U R I
inactivă. In cadrul m odelului centrat pe boală, recuperarea este un

proces de o viaţă care ii cere clientului să-şi folosească zilnic in s tr u
m e n te le de r e c u p e r a r e .
M o a A p A A* C A A I" L ro b le m a c a re a
r - «. e m anifestarea d e p e n d e n ţe i - şi a n u m e , un vi ■_ - " A ’ia! — a r
p u te a f a : m zm tă la acea persoană. K.ecup»erarea îi . „ î J
a c e s tu i A» MJ " . z / ~ ~ In ie p ractici spirituale per itru a im sănătoşi
şinele, astfel in c it vidul sa a a ,r . . - a g - u o te u lu i li i cadrul
-îNŢS0 * v«■"J- « a o i . : m ' V A P A _ r rşte posîî Jj
d e si iim p le v re o d a tă a c e l ’d > , - v* ’> > Ţ p erso an i *'
__ c L u î t rasă sa u vindecată din pu n c t d e V i
U '> .. ’ » - _,< *A j '? ' ~ —*M în c e le d i—•~
„co n v eirtită ” , astfel în c ît să fie com plet transferin ată. Ini aceste
condiţii , teoretic ar putea e x is ta posibilitatea unei recu p erttn d en -
n itiv e . ’ ~ ‘ ^ C- , A . M r! ^ Z . Z * m< „*-*■y ? ş
este ui 0*"' CP m -* C . „ , .na N •- ' . îsi oaine"iii care
activea iză în cadrul a c e stu Z ' f \ _ A e asocie
_> A aT U NA . 1 " -A - f " -eu «_â a m t a te u » 1 .se sau sţ)iritu a le
Ui -•j a ' m ' v ^ • A ^ . a *r a > ... -
- ' u i " _c *
l i ~ -.a r * ’ <c ■-’ a 1 A m im a n i-tu - a - u - '- . a r-v , a j 0â
v ■- n v m - A m u a c 's ‘< n a a v .* ? ^ >i uMa
'• .a- ă A igă „ v „ _ Hm ^ _».» m _ "■-r a <- • r ~m
........ud <- -u. ..nm •> unu’. a < u» ,!u u . . cu . . mc«.
• - • . ; „ c j ~sM v/ - a *ru r ^p ;" o a ./ -« e m d a oc
-m m ^ u cu -n . >a m a m a ce Jeno*. r . *u r ..c m Ş .o -n-..
X, te 1 *. W >L3. ii ti n i v e l d i * •’><r i x , „ f - ~ j.-,. . lZ
’ ’ ’ f ! . r , 1n a t ş i s ă n ă t - ■ '• A ' 1 « , s S p r e v i n ă re a p a -
r iţia d e p e n d e n ţe • A >1 -î , *. i w *' ; • c ă , p o a te , v o r
a p ă r e a n o i p r o v o c ă r i p e p a :r c u r s p e n t r u s i s t e m , p re _r 1 <- : j
o K îc n u io ro
fam ilie - in c lu s :iv m e m b r u l v a l C OOIîliil*! btl oors,t ilî OH,h e m - p o a t e fi
r e c u p e r a t ă daca s c h i m b ă r i i e l â n i v e l u l s is te m u lu i i ^ >0 *x nri, ■
p erm H îic n te şi ii , . >t .
î n s f îr ş it, n « e j - > !A "c A ’ ^ *• N T telo r l e g a t e d e
/ i ^ 1 i a d e v ă r a t p< - - »' A A r e c u p e ră rii. P e
m ă s u r ă cg o c f sc v,r- T a , ' 5 t >i . r m a r ' * ^ i - ir _ti _■
ECC3st3 e s te seti <T C J S . ' h A c " a , r " <~Lr'>
1)J Uri . M i j } , , ' ‘ti l a v ecn m . . ,IP « A C . - . « .A r ~'c
n o i În c e p u t u r i : d in c o l o e iţii 431
taro- m u m c u O f: vadrul m odelului o _pr/~r -^r ^ c , î lîei

o ..ro m ^ a r o r - procesului său d — t - u i f
>'e'er'i- -i . a ( e'i> r*l ■» şi depăşi problem ^ *p- n i’u 0 1" i 3 dif
cările în com portam ei t~ ~ ro ile procese com portam er
şi le-au înlocuit cu une le noi şi sănăto v- * r 1 y w ^ * .,
>4.\unv _ro .,r _ ' r < „J . 7 • ' 11

m ro le p m . rr j j ' . , m .. - - m
\ s 'm 4 ; n r: -'vii; nu „ ~m mr r
rbv'cg Ea >-n 4 V N 'i ^ 1 - d ■:» c „ * 1 : «, r,■■ 1 „ .
m Ef'-a'a v-xfEe' Jc c u a m o « cm '- % . •.
t3 mk< y-«C pcT. .* * - . U j ^ -. j* i d a ţte d v T f e ^ v .«astm - j ales 0 m c • i c

m u I, n arog nod cro -m . g -3- m Te „ 101 ĂQum I v-aţi
eden u- cu s jc c e s u t< e "t e !c da ro ducer-e a c o n s t 1 " jlu i şi
r 009 t ţm „ * a ce le s ro aroă"' a e r . perio* îfîc ro
p e te i sâ vă s t a u ,,ţj n - rro+e ~j «d-e - r A Oc p *c a* ? • •At» c a i 0
Je nt-sî r e ă re»r-:ro a -rodea ~ j ' dese J ""-wHlI ^ 3 ^ i ţin tă
c ia 0STc ’‘<=d u r 0 ^ 3,- ^^ ^ j i i 1 31 . ui r m î " u r1nivel
^ m ai 0“ ie A c ^ n ca s î1 u z u cpi e T 1- ro ; je e , 1 . „ S i ( U '
du drog m i g jt e î i îm fc.âî.şa ■cê?' u r = c e s to ra pi ~>f a *!
m ea im tf« n c tro^n de rod* ’ce ro a ° olului T - j m. D acă
'■’on- P:u feî< ,ff">ro<î> a c o 0 3 S 1r - t~„• n - n ' " 2 . c T:at să vă
at> ’ c r *ti no (~ r 1 c 1 y r a c e r ' r o r a r ij 3 5 <ig e y '■i 91Î1* 1— d*" e a stă
e-aoâ a • e m p e rd -n c r o r n a ^ o i m , te inieîo rta n t să ,y sîm
f - ' jc : u - v z . ' i ^ -1 ro > r ; r o ţi săn ă ta te a şi cal ita te a
s ta t - i-aa j n . , cu - - 1 reduc;ere a cortsu ! -4
ro c-Ty fi u n u l d in tre m o d u rile d e a vă p uriB fiartele la 11
a . a a ta ^ a .N a ş 1
P—y~t.ro t " 1 r'~ - 1 1

L41'i'1 k'::3'nk 1A
'' -u 1 mperarea
U i «. - c ci 4 t ^ Ic L* w * ' w i & ld 1s v p t1 ^ seiisu i> >• V -* *- optj l u i şi i
ro m în «v. 3131 c - ro , _ ; ’ * 1 rr’ţ.rT
im l *2&viQ.ni
p kie x/trÎT 1! cu ce
ro rîu m K ro .v P ertm <c > _ i r o - . o r t . j .* ^ m c i n r a d u * tc . - l e i c O
i m i u h a l d e i n t e l e c t r c a r u i O j c - r t u r -<>' ~m«e r r o s n r r >. ro L e d u c- ^ i
132 C O N SU M U L Şl D E P E N D E N Ţ A D E D R O G U R I
c sc ’i~iN 3îi , _ 'iu ^ i *Jc ' arc

r.< ni.it irrn n / e t -« M- J O N ■ nŢ k MC"
a cvo _i ci p*c p'c i M.m v.„w'c A c n -î ii * ce m •c »*
L . ''L 't ,f > ? s - ,.t MU
c T id i-H -t ^ \< 1 c i M .* a ic v . UN _~.Cc '
’ , >3 c O u l ‘ _Nv.Ul ■ J c î'L J ’ Cv
p J t d jl-M îiîă s iu A f'i-'MAMaî S ^ -lent c M ’: „M eu
sddcUJi d~. •>■_<M>_‘ _ v „ -’ M .tD , 'i UE - 5 vU« -»C N
ura 'N ar;îc c c ’ e u r . r i y ’ • m u ~ -a- r <
a c i ie n U . v i - ’ arc ucuir> capacaM ca Jc ; - car
•iru ri1 v u u -a it a>~eMta ji <ieî>_«i m * • a . 'u i
c d _m U ... V M ec., i L - J*~ r v 1 _ c ' v ’ ~ l . U ’'»
u jt^cT 1 mm ‘r a r î. u num ce, a; . .a u_ c - r_u
S ăn ătatea fz ic a ş. s ta rea ste e»ê
V 'I 1 r. d 'U v C T t p - U .N r L 'l J c N .M

NOI ÎN C E PU T U R I ; D IN C O L O E :jll 433
i
_ ----------------—-----.------------- ------------— — — S T U D IU D E C A Z
FU G I, FLO R ES, FUGI*
F'.ores renunţase ta droguri deja de aproape doi ar.) cînti a

hotărî! că vrea să-şi îm bunătăţească starea de sănătate ş< să
dea jos cîteva k'tograme, S-a h o iârît astfei.. să frecventeze ciubul
de a e robic din împrejurimi, dotat cu echipam entul necesar si a
î n c e p u t sa a l e r g e î n jurui biocuiui cînd a v e a tim p A d e s c o p e r e
c â e r a im p o c a n r sâ~ş< p r o g r a m e z e o r e le d e m e r s =a s a ^ a d e
s p o r t In t im p u l z a e i, a s t f e Tncît a î n c e p u t s ă m e a r g ă ia ace ea ş*
oră d e d i m i r e a ţ a lu n e a , m ie r c u r e a ş i minerea, peÛ u c a a p o i
s ă a ie rg e în j u r u l b ;ocului i m e d i a t c e a j u n g e a a c a s a d u p ă
s e rv ic -.u . P e m ă s u r ă c e p r o g r a m u l a d e v e n i t o 'u rin ă , a o b s e r v a t
u n e l e e f e c t e s e c u n d a r e n e a ş t e p t a t e . î n prim ei r in a , n u m a i
c o n s u m a atlt a e m ulte g u s t a r - î n t im p u l z ile i ş-, c u t o a t e c ă
p u t e a m ln c a c e v a m a i mult ia p rin c ip ale le m e s e c a n to n a z â
s lă b e a s c ă . în a i d c l ie a a n d , a d e s c o p e r i t c a ‘ urmatul n u m ai e r a
a î î ! c e p iâ c u * d u p ă c e a ie rga ş i f â c e a e x e r c iţ i* ş i a ' c a t m
considera;-p ş< ênunţarea ia f u m a t î n s f î r ş d c u t o a t e c â e x e r
ciţiile e m u grece 'a î n c e p u t d e v e n is e r ă mec ^ s o a r e c u r i n p j i
F fc -re s a v in a a c e ia ş i s e n t i m e n t c a m c r o p u l re c jp e r â o dn
d e p e n d e n ţ a îrtru m t u t iliz a abilităţile de t o le r a r e a d is c o m o -fu -
iui ş i d e c o n s o 'id a re poz«t:vă p e n t r u a r e s p e c t a p ia n e p e la
în cep u t, n o u . p r o g r a m a e e x e r c iţi» î n c e p e a sâ-ş a r a m m â n e m
p e n t r u -ic r e s a ş a cum e a nu s e a ş t e p t a s e v re o d a *â
T,~ n 1 ţ- u ’m j i 'io d . îrcu ru iat«-> n si ie mm G. c .î c i i s o r

Cv.m c:ârile ?mcrr cea mai romă Jiem n m i ă u »r. i m, m,dî
c '\c :c ;t.. UZxv O a c u i c m m ra ic pla_s sa mâi muc mai m u *1' c t u c
m tu .r n a . m o ’ta >'r >".„are pm tnu t paC d m- rnântr. c mm , r d c
irammmmric wire te puie c ~ aice t_e .c mUT - m ju c C vU v-r'';
«rare ^ n u ■_j m -i rj_ * C i p j o i d e u x c n c n j _„/?< -o? \ rum ; s î m â n i m
i tai .... l» m ;- mc ' *3 - a - . m ţcc e «n mc c - c ■->- -u-'-'i
_ mc m vm u *:r trm ' \ r? ' -" c n 1c h m r r di a , t ..i h „nată-
tcţ.e >anărittuc c m a r m a şi a»ci.a ca'-r c , . ~i meme ce d jcr-cn e d
rata ■ re d m h m trcîm 'tem m rgui m d “ t j . mtrim m 1 n . c e ia r s =
ituriut c irc m iri!T :c r-piim d ccu > recea mamec ae îi „epereu
r r e g u n u u . ac rm ^vcrt v ta in s p e c m iju m ” i c p ă re m ce c m r
nevoie de m iş c a re op r ce u ră m i p u iir a e trei v r- pe >âptăi in ie
în plus s r î ac părere cc cLentul ar rentu r o c a d ă mui u.uii pe
NOI ÎNCEPUTURI : DINCOL IJII 435
■6 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A D E D R O G U R I
m i la sculptura în lem n, învăţînd o nouă tehnică) U nul dintre

»ştii m ei clienţi a devenit expert în cuvinte încrucişate şi alte jo c u ri
e cuvinte ca urm are a program ului lui de antrenare a m inţii
FO R M A ŢII U TILE PENTRU C L IE N T
ESTE LOC PEN TRU ÎM BUNĂTĂŢIRI?

U rm ă to a re a e v a lu a r e u r m ă r e ş te s â v ă a ju te s â s ta b ilă » d a c ă
e x is tă d o m e n ii In v ia ţ a d u m n e a v o a s tră pe c a r e »e p u t e ţ i
î m b u n ă t ă ţ i. E v a lu a ţi f ie c a r e d in tr e u rm ă to a re le d o m e n ii d in
v ia ţ a d u m n e a v o a s t r ă p e o s c a r ă d e la 1 ( n u f o a r t e m u l ţ u m it ) ia
1 0 0 ( c o m p le t m u l ţ u m it ) :
S în t % m u l ţ u m it d e s ă n ă t a t e a m e a .
S în t % m u l ţ u m it d e n i v e lu l m e u d e c o n d i ţ i e f iz ic ă
S î n t ________ % m u l ţ u m it d e o b i c e i u r i l e c a r e - m i a f e c t e a z ă s ă n ă
ta te a » p r e c u m m î n c a t u l ş i f u m a t u l.
S î n t ________ % m u l ţ u m it d e c i t d e m u l t î m i f o l o s e s c in t e lig e n ţ a .
S î n t ________ % m u l ţ u m it d e n i v e lu l m e u d e e d u c a ţ i e ,
S î n t ________ % m u l ţ u m it d e a c t u a lu l s e r v i c iu s a u a c t u a la c a r ie r ă .
S în t ________ % m u l ţ u m it d e fio b b y u r iie m e le şi de m o d u l în
c a r e - m i p e t r e c t im p u l lib e r .
S în t % m u l ţ u m it d e c a p a c i t a t e a m e a d e a fi hotărît.
S în t % m u l ţ u m it d e c a p a c i t a t e a d e a - m i c o n t r o la d i s p o
z iţ ii le .
S î n t ______ _ % m u l ţ u m it d e m o d u l î n c a r e - m i e x p r im s e n t i m e n
t e le f a ţ ă c e i c a r e - m i s î n t m a i a p r o p ia ţ i.
S î n t ________ % m u l ţ u m it d e r e l a ţ iil e c u m e m b r ii f a m il ie i .
S în t % m u l ţ u m it d e r e l a ţ iil e m e l e c u p r i e t e n ii.
S în t % m u l ţ u m it d e c a p a c ita te a m ea de a-i ie r t a p e
c e i la l ţ i .
S î n t _______ % muiţumiî d e c a p a c i t a t e a m e a d e a fi r ă o d â t o r .
S în t __ % m u l ţ u m it d e t o le r a n ţ a faţă d e c e ila lţ i şi a lte p u n c t e
d e v e d e re .
S în t % m u l ţ u m it d e c a r a c t e r u l m e u .
S în t % m u l ţ u m it d e c e e a c e voi lă s a I n u r m ă .
D om eniile cu sc o ru ri mai mici v ă oferă noi şanse de evoluţie!

N O I ÎN C E P U T U R I: DINCOLO DE A D IC Ţ II 437
A iţu aieg sâ~ş’ a n tre n e z e m inţile a i'g a p m r u -s e ac -ax e u '

D roaie i i n d j educaţionale Star-hiruu ac rmi ;une o ium \m r k
iocU: ae nm im a poate îl c a se poate dc satisiăcăr-. u e ş, •> v ~ A a '»
n o i n r o C n e \ a penate <0 r e c i la ~ n, , u r e* u __ m - -c d
r i n a n3.L a ornic Ho h r i -i-ss m r^-rne m o -- . A, a * r m u g - >
„ eCvAiui e ^ u tip e a i „r-s;ru.-. s_ p „.tia ar a o c r u » v t i r , c -
este m*»mentui dc u-şi reevaiud e r.;e d m ir ' m a a ria - ri e i a . ’
>1 ic a \ caca In wo m ă i^ m vaiuuicm a n . '-*>€. i r puie A Ac as ■ >
u rm a un o m u m c e ic â r : p c v.aiea v a r o e „ ru a ” D r v „ r u
j o c : s c n im b ă n dc d ’re c ţ e -a L u 1 ce m unca N u m c t o 1 oan -■* >
-w‘ --peru vă 1 uc v,scle 1 u vruam 1 ale ~e semi-.r*a xlaiă a • n*~
p o rta n ie n ia " lor d ap ă elim inarea p ru m e n c '-a ’e g a te de J r » g j r
C H a r c a c a p erso an a n u r te n o e n e a u a ă - p s o . m a t c a rie ra a
putea ii m om entul de a lua i 1 c o r sin e ra re dobândirea d ip ^ m e »
u n iv e rs ita r e . N um eroşi oam eni cîşugă o :ta r<- - u u i t a m r e «n u rm a
d o b în d in i u n e i diplom e la u rm ă to r u! - * A e d u c a ţm n a i. chm r daca
rm intenţionează At-şi schim be eariem D irir m pcate de e ri simbolul
u n u i succes care pe cei m ai m ulţi Jimne noi <1 m e d u n e ş te 3U .e:
incit pv/dre creste u u io e ^ ic ie n ta L> pi a . ^ <;i d in tre ce cu care _m
lucrat s'-dU e x o n m a f bucuria ş 1 sansfam iă Uc ? U re a in a t a u ; , iar
obţinerea unei d ip lo m e oferă un s u n a ,» _ '« r"-e!r a 1 N 'i ’i d r i . r r _u
daca cineva a obţinui o diplom ă, ar c,a să u m c o n s id e r «**?
d e p u n e re a urm 1 e fo n pentru a o b ţm e ~ >A. d i p i o r ă la e m du iv
m d educaţional D ip lo m e ic o b iş n u ie s c A uesebidă J m im rr d e - tu e
^ a re clientul m ei m ăcar n u -si Gâ s e a m 1 ~ă ev «ui
D ezvo ltarea em oţionată
l 'n e i - r , o a m e n ii ană >â ‘u c r o /c A ir A u n ă iâ -’m u v lep n o r lo r c n n

U o n ale F ără În d o ia lă , d e z v o lta re a em u g. o ;A â c-s-e :u u h ;a u ă in _A
m a i iruiit srad d c m aion taiea camera !>-r. CFm* accşu a d'scutâ F v r
o-cAvOÎnrca pei >onaiâ a~ - >ficci m a v ;„ m rendeurâ :r a '‘v
A r â tâ p i fizice, u f r u i i k - r mielec .uă-c o, „ ro ir .oiTiAak: . dens «mu
rea e m o ţio n a m uoatc A n d r e _a '■un*;- 1 m u o rn , -:z că m m 1
438 C O N S U M U L Ş I D E P E N D E N T A DE D R O G U R I
îa u n n o u n iv e l în c a d r u l a c e s t u i d o m e n i u d e v ia ţă . D e e x e m p lu : c e
p o a te fa c e c li e n t u l p e n t r u a-şi î m b u n ă t ă ţ i m a t u r i t a t e a e m o ţio n a lă în
urm ătorii a n i ?
O p e r s o a n ă p o a te în t î n i p m a a n u m i t e p r o b l e m e c u u n u l s a u m a i
m u lte s e n t i m e n t e c e t r e b u i e a b o r d a t e . S p r e e x e m p lu : p e r s o a n a
r e s p e c tiv a îş i p i e r d e - p i n ă şi în m o m e n t u l d e fa ţă - c u m p ă tu l p r e a
u ş o r ? C e p o a te f a c e p e n t r u a r e z o lv a a c e a s tă p r o b l e m ă ? P o a te
c in e v a g ă s i c ă i d e a d i m i n u a d e c l a n ş a t o r i i c e p o t c o n d u c e la p ie r d e r e a
c u m p ă t u l u i , p r e c u m c o b o r i r e a p r a g u l u i d e a ş t e p t ă r i , a s tf e l in c i t s ă
n u d e v in ă f r u s t r a t ă p r e a u ş o r , d e p r i n d e r e a c o m p o r t a m e n t u l u i d e a fi
m a i r ă b d ă t o a r e şi to l e r a n t ă f a ţ ă d e a lţi o a m e n i , g ă s ir e a u n o r e â i d e
a c o n t r o l a a t i t u d i n e a c i n i c ă s a u d e p r i n d e r e a d e a v e d e a ta b lo u l
g e n e r a l, şi n u e p i s o a d e l e e f e m e r e '7
E p r e d is p u s ă p e r s o a n a r e s p e c tiv ă s ă a ib ă d if ic u ltă ţi în a-şi e x p r im a
în m o d c o r e s p u n z ă t o r s e n t i m e n t e l e f a ţă d e c e i l a l ţ i 7 E x is tă c ă i p r in
c a r e a c e a p e r s o a n ă s ă p o a tă d e v e n i m a i
n d e c a r e a e o chestiune de
asertivă ? C e poate face pentru a fi m a i
p, iar uneori d e p in d e şi de
is ă ,” a f e c t u o a s ă şi m a i e x p r e s i v ă f a ţă d e c e i
a p ro p ia ţi ? C e p o a te fa c e p e n tru a d e v e n i
Hippocrate
m a i m a t u r ă cînd v i n e v o r b a d e e x p r i m a
r e a s e n t i m e n t e l o r ? Ş i c e p o a t e f a c e p e n t r u a - ş i c o n t r o l a irascibilita-
tea, d a c ă a c e a s t a a d e v e n it u n pattern com portam ental ? Abordarea
acestor problem e cere d i s c i p l i n a em oţională şi foarte m ultă practică,
Insă m odificarea com portam entală în c a d r u l acestor dom enii poate
oferi m ari recom pense, precum echilibrul em oţional şi seninătatea.
A m eliorarea relaţiilo r
In a c e a s tă e ta p ă a r e c u p e r ă r ii. p e r s o a n a ş i- a r p u te a d o n , de a s e m e n e a ,
să lu c re z e la î m b u n ă t ă ţ i r e a r e l a ţ i i l o r c u c e ila * p . M o d riic a r e a u n u i
c o m p o rta m e n t d e p e n d e n t a fo st d e a ju to r r e la ţiilo r c iie p iu iu u d a r
p o a te ar ri n e c e s a r e şi a ite îm b u n ă tă ţiri C u to a te c ă a b o r d a r e a
p r o b l e m e l o r r e l a ţ i o n a l e c e r e m a i m u l t c e o p e r s o a n ă , c lie n tu l d u m
n e a v o a s tr ă im a re p a r t e a iui d e i m p l i c a r e In Lui b u r ă l ă ţir e a m o d u lu i în
c a r e re la tio n e a z ă c u c e ila lţi E x i s t ă m ai m u lte c ă i d e a îm b u n ă tă ţi
r e la ţiile s u c a l e , p rm tre c a r e : a m e lm a r e a s tiiu lu i d e a c o m u n ic a ,
c r e ş te r e a v o iu m u iu » o e b m p p e tr e c u t c u c e lă la lt, c r e ş t e r e a v o lu m u lu i
noi În c e p u t u r i : d i n i c l c * d e a d c t ii 439
de tim p dedicat celu ilalt, îm bunătăţirea re s p o n s iv ită ţiî em oţionale

faţă de celălalt, Îm bunătăţirea c a lită ţii tim pului p etrecu t cu celălalt şi
un m ai m are respect fa ţă de celălalt.
De exem plu, p erso an a îşi poate dori îm bunătăţirea relaţiei cu cel
iubit p rin îm b u n ătăţirea m odului in care com unică cu acesta. Ceea
ce în s e a m n ă fie creşterea volum ului de com unicare dintre cei doi,
fie schim barea stilului de com unicare d intre ei. A u to p e r fe c ţio n a r e a
In acest dom eniu po ate să presupună îm b u n ătăţirea c o m u n ic ă rii
n o n v e r b a le , z îm b in d m a i m u lt s a u p rin m a i m u lte a tin g e ri din care
să tr a n s p a r ă a f e c ţiu n e a P e rm ite , d e a s e m e n e a , e v a lu a re a v o lu m u lu i
d e tim p p e c a r e c e l în c a u z ă îl a c o rd ă re la ţie i şi a c a lită ţii a c e s tu ia
d a c ă e o p e r io a d ă im p o r ta n tă d e d ic a tă în e x c lu s iv ita te p a r te n e r u lu i
O p a r te a a c e s te i a te n ţii a r p u te a in c lu d e e f e c tu a r e a u n o r lu c r u r i cu
a d e v ă ra t p lă c u te p e n tr u c e lă la lt, lu c r u r i c a r e p e n tr u a c e s ta re p re z in tă
c e v a s p e c ia l. C u to a te a acestea, o altă c o m p o n e n tă s e m n ific a tiv ă a
a te n ţie i fa ţă d e p a r te n e r p re s u p u n e înţelegerea n e v o ilo r lui c lip ă de
c lip ă şi încercarea de le în d e p lin i p e m ă s u ră c e a p a r.
D e d ic a r e a p r e s u p u n e r e s p o n s iv ita te em oţională. O re s p o n s iv ita te
e m o ţio n a lă p o z itiv ă a r p re s u p u n e îm p ă rtă ş ire a deschisă a a fe c ţiu n ii
şi a iu b irii c u c e l ă l a l t ; p re s p u n e , d e a s e m e n e a , c o n tr o la r e a p ro p r iilo r
em oţii e x p r im a te in m o d n e g a tiv şi învăţarea u tiliz ă r ii a b ilită ţilo r
a s e rtiv e p e n tr u a c o m u n ic a v re o neplăcere, a tu n c i c în d e a a p a re , m ai
d e g r a b ă d e c ît a a ta c a sa u c h ia r a v ă r s a m im a pe celălalt. P e n tru urni
o a m e n i, p e n tr u a îm b u n ă tă ţi r e la ţia , o în c e r c a r e e s te c a ei să devină
m a i expresivi în c e e a c e p riv e ş te sentim entele lo r p o z itiv e şi m ai
p u ţin i e x p r e s iv i în c e e a c e le p riv e ş te pe c e le n e g a tiv e P e n tru a lţii,
p ro v o c a re a a r p u te a însem na n u m a i să devină p u r şi sim plu m ai
d e s c h iş i d in p u n c t d e v e d e re e m o ţio n a l faţa d e p a r te n e r ii lor.
în p lu s . c lie n tu l a r tre b u i să -şi e v a lu e z e tim p u l p e tr e c u t îm p re u n ă
în c a lita te d e c u p lu . E s te el e c h ilib ra t 7 î ş i p e tre c cei d o i p re a m u ii
dm tim p u l d e c u p lu in c a lita te d e p ă r in ţi şi in s u fic ie n t singuri 1 îşi
p e tre c p re a m u lt tim p ju c in d ii- s e şi nu în d e a ju n s ds muie tim p lu c rin d
îm p re u n ă (s a u v ic ev ersa;? T im p u l p e tre c u t cu p a r te n e r u l ar tre b u i
s ă fie e c h ilib r a t de-a lungul dom eniilor d is c u ta te în c a p ito lu l 7 (a şa
c u m a r tre b u i să fie p e n tr u tim p u l p r iv a t;, p e n tru a prom ova echi-
ifo ru l s tilu lu i d e v ia ţă în c a d ru l c u p lu lu i în p lu s, p e r s o a n a respectivă
a r tre b u i să-şi r e s p e c te parten eru l, a c o rd în d u -i tim p u l p riv a t de c a re
a re nevoie, ia r u n e o r i, a fa ce loc p e n tru u n a stfe l d e tim p în cadrul
re la ţie i e s te im p o r ta n t. C u p lu r ile tre b u ie să g ă s e a s c ă u n e c h ilib ru
N O I .ÎN C E P U T U R I: D IN C O L O D E A D IC JII 441
►2 C O N S U M U L Şl D E P E N D E N T A D E D R O G U R I
daţii sănătoase şi a le repara pe cele m ai puţin sănătoase va fi unui

ititre dom eniile ce pot oferi m ari satisfacţii clienţilor dum neavoastră,
x num eroase şi frum oase beneficii în anii ce vor urm a.
dezvoltarea spirituală
N u m e r o ş i o a m e n i d e s c o p e r ă că d u p ă e t
a» ^crezâtor c e cama o s c - 5j_au j c r ă s it p m H tr p e ie leg a te de d r e su r i
a»e ra ;eşîe viata oe c a te „ " E , ' ~ ,
^ a q m a î-o " tr m m c ev, Impu s o iri aia ie p e c a re nu şi V
._ im a g in a u p o u b i l e P o a te c ă c b e r m duir-~
Her.-y Dav.d T n area., - r
n e a /o a s t r ă a u o n c e r v a t d eja n u m e r o a se
ch ’i r o a n in m o d u l in care se p e r c e p pe e . în ş iş i, p c cclUI u >i lum ea
icon ju râtoare, şi e p ro b a b il ca a c e ste scn im b ă ri să )e fi sch im b a t vieţile
ir, p u n c t J e v e d e r e sp ir itu a l P oam că p en tru e n e r g ii v o ş tb ac c m c
-'o m en tu i s i în c e r c e să a u n g â in ălţirm s p ir itu a le cm ar m a i n u n
D e e x e in t f m u n u l d in tr e a sp ecn etc ev. lu p e i s p ir in ta ’e r e c u e
r u p i d in tr e ce* c a r e ş i-a u d e p ă ş i o p r o b le m a le g a ta d e d ep e n d e n ta
le d ro g u ri îe g ă s e s c f Ucunman; e s te rap,u. d e a m aţa A ierte buc e,
na m a re m ă su r a . A s t f e î. un c h e m s im it e i cu m va i-a famat m e ii re i
r m ata y c c e g i e u sa se d e b a r a s e z e d e -meu t / sim te . C u m ate
h e ste a trec m ut - c h u r trăd ările d u r e r o a se y v r e m u rile de r e s n ş t e -
iste c e l c a r e 1 a fă c u t s i u e c o c a c e v^.e el a?i D u r e r e a e s te
m n erta n ta p e n :ru vie 7 c o li are A vem lu cru rm e lim in ă d u rerea , insă
irată că -chem ui a d e p ă ş it-o . In a c e s t s t a u a u v ta iu s ta m n a « nepâj
r-mutn: y u c o n ş tie n tiz a e i fap ’u: dt a îiem c p e s te n e p lă c e r i b a
ra n sfo rrra p e e îie m j o r r -jr op- n a , o e r D ia te ar va
m r tb a ţi ch eu iu » d a c ă na cuiruu e m o o ic r u iu vi m ; .c a v e i „ e c o u o
4J e : ă .a n t lu i Iun in c
cri r«nc_ a ie u a cr p u tea însem.rm p t r : « „ u u m n ;u ; c ,: cm >„
-en u n ţa la un m s e r a n ie n t Dun uruite m- m te u e r - i c r * . e l c.me u r c
A liu ICê".! ' ent la „ i , i ' m OCri U e A ! '”■/ c d
;p ec +ui r e s e M im e r P u n j E - i i i n v- m;> \ r e u n i m u iu -■ m u rn ă c . i
trag: uupă nr.e iar.ru e m u r e s e n tim e n t Iapă d e a n ă p e r so a n ă R e n c r -
p r e u ta nm crnirrerde va u şu ra p u p o oblă! m c c r u i'c u m i
E v b u b a s p 'n m a b l p o a te p r e su p u n e r> rnrgire a v'nourul a su m a
«am u A c e s t lu c iu p o a te avea m c a r n ; n v c iu b . c . In t o h r e J n u n
c lie r m i îş» p o t lă r g i v iz iu n e a a su p ra U im it p r u n r -o în ţe le g e r e m ai
v a p r in z ă to a r e a o m p n lu i A c o rd ir.d t:m p u -u i o m ai m a r e v a lo a re şi
N O I ÎN C E P U T U R I : D IN C O L O DE A D IC JU 443
4 C O N S U M U L ŞI D E P E N D r N C N D E D R O G U R I
id m im a r e a şi lăsa rea i m e i m o şte n iri
i i.c i*« 1
m f s *- ri ,p u n e îr n p ă 7 *>i!C 1 e x p e r l e l i ţ e l o r şi a c o m p e -
AÂ d o m e n iiu d e v i a ţ ă ci c ? ^ s o vv^'C ^ •- i i t ^ s u s C în tr -u n d o ir ie iiî u s im ila i r. M u l te re la ţii de >n„i „ m a r.
m cu io n D t SKCrPp' în ' N L i'M 1m îa ă t
id r u ir id* Cu! uJu^ .c e r tc m e m p enc r a C J J X i Mp* Ui „V a i i nvăta»
Le U J . . j r ; a Cm e i telo. __1 n u « n rc ea inşiill i ‘C le .; ’r d e \ Ll;« '
e n tru i e u ? a v m e ^ e * î ** a M a s M
A * Jc'd i. i r G o n u u a prem p u n e m u V L u r a"u« . - u ş i î f M t u
fu,c*nt şî aco;w rs,d m m vrai Jm <sî r uca ^ a ic n u r e a ' I îm oLc-
• rUfHâ„ de r ' u u i s. Si •''mm-UNC _ rea* j re ,r o nm-ăstume reluUaL
; e o-văiarti Râu pe ze< ;> dru m au ; ^ ainr «urce- ir. _ee«i m Ml
_________ _______ - _ ---------- ---------------- STU D IU DE CAZ

N U M E R O A S E L E P Ă L Ă R I I A L E LL l h a n k
- ia r ‘ a d?s c u r î :a a u ^ u 1 g ‘ n c j . ' C M t j i a '. m ,3

a de c i ‘ ,3 a " r~a ,ăeJî m 3r m, lî :c de m m <=- *"
~as t a sâ~ u s a e ?^ga "f r o ră r ' o m u r -jo s^ -o
u -m d r > u e r -a c e r t d -^ a "^ sf a: n n r * ' fa • m < ■«
2 ~o ■ e -i/c a - '' 3 ! ? S 'U - N N " ’N
. Ot, - —âa ^5 ,i _ja> t r ' < _ , .m '■'r~ ' —
~ 2' , i e - 2 -i =* 1 & 2 ' ' " i '• * ' > C; ' -- ' 2“ ' 3 s _ * 1 '
— _ rş > t— -j <' - ~ ' - , ~'*"I ' S ~ * ^ j
fo a rte b i n e a m i n t e Iu i H a o k de ej î n s u s i c î n d e r a tînă r. ÎSi
=sîe t o lo s it o a
L -*i.s d "irc ri'iXiuiiic ua a d ' i n c o L
•R zi cxp er’e r ia s. anoaţ-tciv-*, a^:i> 1 _
ji'" » X \^cf 4C1IU* w ^'.v 'd ţal..j
' -a r< n j rc -r-,, — j._i„ 3. 1 rî
Ci u u ' r Ta ~m< x " -te j „ . -t m u _C a* I CI' C- ’ , „U
jm „ T’dr i.T . n p_ v? -) m - ~ , I _p.; C
<• ^ -T' ,„r . " r - , ..2.1 A ,’ .
* 1 1<r U
■are a m
m i! ,£jl_i ? r ? - -*rc î.
•bserv a r e a m o d u lu i în c a re c e i î n d n iza m
a .<tr- c - t u wi -m «*1 % 1CSÎ‘
în a l t r e i l e a r î n d ^ i ~ » 4j
or voştri că, daca urm ăresc
e lă la l ’ - i V u p a v a So>v n >-< _ v >m
m
Ite se- I’'* **’> U i p r ţ ’ ^ Us j ' p C'd 11_ i a f v , a p i ./ c j ; , i w *"v
vAu o i i d„ ere • a m u r cg >-ia m cu irm de, »i c a v \ v. ~ m ,
a m m m > Pi'*'» • 1 .P 1-1 m cu cu "> r u m f- „••„ ' -
, „ve.mu* -a m m m m e ; i ..m , m cvcm A m r > •>„ _* - ^ .
în .m u t ::e l, rel at H iS ’A r - n - A t,-îe j i * 'A ni"»
^ Îs in t e ş:I ct >e-il ^ e .iîru va v cs. .-c u - j" n ’e Ş i c i i e r v „ct ,
ne-•am - *»ri să d€îv in ă c o p iii n o şti « > -m . . ;e ştia a u p ă r e ri
COllipilet d if e r ite e ^ v. **• cx v o r să d e v in ă . I.In m e n to r b u n
tr
fo r • i m â şi in s u ie ş te , în s ă , p e d.e a ltă p a r te , nu ini e rv in e c îtid ce l
înd '» U->^î de e ţ 1Şii c a u tă c a le a p ro p r ie .
A fi nle n to r e: „e r r d , te n ire c e p o a te fi elie rn ă , p e n tr u că
dat ■'S f■■
*ine ir d.T |~^ }j - î v-r-v^ j ^ i ^ 1 h. | o ^ - el va tre c e m ai
rlp*!
U -Cj te, po;.*»- p e n tru totd eau n a.. t ^ ^ !'lw , e x is tă şi a lte
' S ' U ‘ * > *.:: ’ * >
-<1, l i „O i 1 '» ‘a * 1 -%o. _ ' -

puteţi discuta cu clienţii dum neavoas
m oştenirea o v o r constitui clădirile f
r,‘ m -î _; | mr» rr w \ j. _ .
tm uu să deveniţi nn sriiitect m âi btti
f v*j i f* «-* 5e i ? <
■**^»f
7 ^ ; * *, Hî
N O I ÎN C E P U T U R I: D IN C O L O E IJ ll 447
s ă v ă îmbunătăţi vi c o n s t a n t c a p ă r i n t e , zi d e z i. D a c ă slnteţi întrec

r e l a ţ i e , fiţi a s t ă z i u n p a r t e n e r m a i b u n d e c i t eraţi i e r i. D a c ă clientul
d u m n e a v o a s t r ă a l e g e s ă devină mentor, t r e b u ie s ă lu p te z iln ic pen
tru a-şi î m b u n ă t ă ţ i c a p a c i t a t e a d e î n d r u m a r e . U n u o a m e n i a le g sâ
tr a n s f o r m e p r o p r i i l e c a r a c t e r e in m o ş t e n ir i, astfel încîc a lb i vă--
p o a tă im ita . încura;aţi-vă clientul să a le a g ă un d o m e n iu în c a rt; a re
a p t itu d i n i l e şi c a p a c i t a t e a d e a s c h im b a ceva. p e n t r u a fa c e c a lumea
s ă d e v in ă un lo c m a i b u n d e c i t e r a inamic.-, şi p r in « c e a s ta să lase o
m o ş te n ir e .
ÎN D R U M A R E A
• îndrum area şi supervizarea nu s'înt neapărat acelaşi lucru.

• A s ig u ra ţi-v â câ în v ă ţă tu rile şi sfatunîe dum neavoam - i 3 nî
b in e -v e n îte pentru potenţialul în v ăţăc el.
• îndrum area este un dar, astfel Incit n.-ci un alt m otiv nu ar
trebui sâ um brească relaţia.
• Scopul în d ru m ă rii este aceia de a-! ajuta De ce! fodrurnat
sâ reuşească.
• A fi în d ru m ă to r este o onoare ce prespune o mare respon
sabilitate, astfel încît iuaţî-vă roiul de m entor în serios,
_\f -itcm -'V m „ d i , i, j , - - m _ c

rm :r- •->_ - -d U t ic.gaTL Or ic * ur I :u ’ 1 P ^ e -a u i. -* v U
’ foc f »lose«_ v*fo nîa. m . puc r _ - > ' m m tu r c cu;
.m p 'c la m f c r u K .r -v 7 i j. ^ > «r r m . -
a u s » "" ~m*"’i T ' i. im plică sacri:fie ii, tocm
’ - fm wă m Lt 1.■11 ri C m o l' ; acestea, im -i. -) .j ie asemene
U*r"’ m i fo . "iz . C*~ t şî satisfaci ia de a vedea ca eforturi
m 30} u * V«mŞ O >o r ^ î *etm r uţia spirituală ;r ' . .
i. 1 .v o . f« r < î p e j nulţi oam eni n • li să lase m
~n r r cm o . , - m . tL a de a face a<cest lucru cu succes presi
r ui v dau wuramu 'j. *r c m n>t 1 .m i ale interac|iitmiî social-
Ur d e ^ -u n c ti i ^ . r r c m 'm I,? - ^ teniri prin mul
X
j.*v CJ|1T U v*4.. d . , i. Jl ", <fi de viaţă nărinti colea 2e t .i

A- rri >•>■*■*U ' ” 1 în comiuiîtăîp. locale şi gicfoaie.
O aria«««tj-c v.„ v.a...o!i g. v 3, u J 1 o o m t i m odul de
'ă-a o rp o stc v u t bim «.e c 30 o -m O -î viaţa cuiva. In câm p ins
8 C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N Ţ A DE D R O G U R I
is*â o r e g u l ă n e s c r i s ă c a r e s p u n e c ă a r freb ib sâ la ş i îo c u 1 d e
.m p a re în t r - o c o n d i ţ i e m a i b u n ă deci* a c e e a in c a r e b a i g ă s it. C e e a
■p r a c t i c în s e a m n ă c ă . a tu n c i c în d c a m p ez î . n u a r tr e b u i să la ş i n ic i
u r m ă a fo î o s i r i î lo c u im d t c a m p a re >• c ă a r t r e b u i s ă s ir in g i d u p ă
ţi; c a r e u n \ e n i t îria iu re a iu şl n u a u u r m a t r c g D c . A>x cj , d u r u cu
i >îrin> c o r iu l, u n h u n tu ris t va răv ăm p ă i ru m u l şi ia r b a c u lc a tă
n itr u a a s c u n a e n o m e ie d e p e lo c u l u n d e a d o r m b s> va a d u n a
m o m i lă s a t ir: u r m ă d e a l a ; In a c e s t t e i . m - a tm o u rn îtă a , D v . î du
im p a re p e n tru u r m ă t o a r e a p e rs o a n a .
D in a c e a s tă . m r u s u r u b ă p r m e r u r e a c a m p in g u lu i d e c u r g n o u ă
'in c ita i! d e v ia ţă c e .ac le g ă tu r a ni ce. lă s a r e a în u r m a a u n e i
c ş i e n i r i . Ir. p r u n u l n u d , d i s c u t a ţ i c u c h e m i: c u ro p u te m *ăcc cm
ar n iţe le n o a s tr e să a ib ă u r im p a c t î e d u s a s u p r a L mod O •- m ţă cu
e p a v t r e d u s r e p r e z i n t ă o m o ş t e n i r e p r e ţ i o a s ă p e n t r u c ă în tă re ş te
•la tin e p r e z e n t e şi p .o te ie a z ă g e n e r a ţiiJe \ m o a re . C lie n ţii a r t r e b u 1
i în c e r c e s ă d e s c o p e r e m o d u ri c e r e d u c e im p a c tu l în ca d ra »
[ f e r ite lo r d o m e n i i d in m a ia lo r , a ju n g in d la b u n e r e la ţii c u c e ila lţi
ia o v ia ţă s e m n ă . în c u ra jd ţi-v a c lie n ţii sâ g ă s e a s c ă m c d u r d e a
[fuza a c e s te id e i p r i r fa m ilie , p r i e t e n i . A c id d e m a r c ă >i p n r.
e c a re alt d o m e n i u i m p o r t a n t in c a r e e i in flu e n ţe a z ă t u rn ea
în a l d o ile a r in d î n c u r a j a ţ i - v ă c l i e n ţ i i s ă - ş i f o lo s e a s c ă timpu.1
erii.ni a fa c e lu m e a u n lo c m a i b u n m a c e l e d o m e n ii î n c a r e p o t şi
I se g în d e a s c â la m o d u l în c a r e a c ţ i u n i l e D r u r p u te a îm b u n â tă p
ie ţile c e lo r p e c a r e îi în d ln e s c s a u ia m o d a 1 ni c a r e lu c r u r ile p e c a r e
; fac p o t să-s a ju te p e c e i p e c a r e n u -i c u n o s c A ju ta ţi-v a e d e n ţii
b ş i v a d ă v ia ţa in ti - o p e r s p e c t i v ă m a i a m p l ă > 1 să v a d ă c u m im p a c ra :
>r lo c a l se p o a te d e z v o lta p e n tr u a a f e c ta v m o ru n D is c u ta ţi c u c lie n ţi,
e ş t b c u m s ă -şi t r a n s f o r m e m a ta în a f i r m a ţ i i c a r e s ă fa c ă fa ţă p ro b e ;
m p ii- u u g ă s in d m o d u r i d e a c u r ă ţ a loc u r b e d e c a m p a re p e c a r e b
m iz e a z ă zi d e z i. c h i a r d a c ă u u ei sim ce« c a re răCat rruzcrk-
C lie n p i -iu m n eav o astrâ v o r d e s c o p e n c ă r e c u p e r a r e a d in tr-o p ro b le-
lă le g a tă d e d o -g u ri p a r e t o a r t e J b î e d ă m În c e p u t in s a d e . i n e to t
:ai u ş o a r ă c u r im p u i . f u p o l u tiliz a a b il i t ă r i l e c a r e le - a u fo st d e f c o o
i s u r m e n ta r e a d e p e n d e n ţ e i p e n t r u a d e p ă ş i o r ic e tip d e o b s ta c o le
au p r o b le m e p e c a r e le v o r a v e a d e înfrunta-, i r z d e ie > 1 a rc : c e vru
m ia . V ia ţa l i p s e a d e d r o g u r i le e l i b e r e a z ă d ru rn u i p e n tr u a urm ăm
u e r e s c n o i şi a o ut d e s c o p e rite Si p e n t r u a m orga;, a în n o ; p i ev o c ă ru
r a t a r e a d e p e n d e n ţe i lo r d e d r o g u r i b a m z e s i i a i c u n o i a p î u u d i m a e
tiliz a i p e t r ă s u r ă c e fac fa ţă în fe iu l lo r v i i t o a r e l o r p r o v o c ă r i.
NOI ÎN C E P U T U R I: D I N C O L O D I C J ll 449
în to td e a u n a e x is tă şanse d t p e r fc c p c -ra rc m a . j r e e ;C m
pert'_ctiona Li >1 au c o fundă acum instruinemcic iu cuie '3 mnscamă
id" e r e f ie r e a b i :n v m o r esre iu n r a t ă au-mai a : pm-p- - au .mp-mr
C o n c lu z ii
D epăşirea ane; problem e legate de droga» p re s u p u n e lu c ru r i ude mie

pentru oam eni diferiţi. însă, cu siguranţa va s c h im b a in ud ui m p i c
persoana im plicată a c ţio n e a z ă , g ân d eşte ţi şmnte despre ţi în cadru!
lu m ii R ecuperarea include în c o rp o r a re a u rc io r Hor de protecţie mi
cadrul v ie ţii unui om , factori care fac dhn consum ul de d r « 'g e r ia
c a le care nu m ai este viabilă sau d ez in a b tJă. în s c h im b , efortul depus
în recuperare de către clientul d u m n e a v o a s tră a produs sc h im b ă ri
‘u n d a m e n ta le ce îm bunătăţesc calitatea v ;e td lui na m oduri despre
care n u şi~ar fi în c h ip u it că ar fi posibile. C u toate a c e v e a , ir, fata l_u
stau num eroase încercări pe care p o a m alege a§ le înfrunte dacă
doreşte să c o n tin u e să se perfecţioneze în capitolul 7 s-au fă c u
sugestii ae noi încercări, însă. cel rea: probabil, clienţii soi veni cu
propriile lor idei, ce au la bază s itu a n ilc lor u n ic e u e viată Există
n u m e ro ş i oam eni care găsesc o* mare bucurie în none în c e rc a i!
c a re -i gintă să u e v m a mai bum , in ciu zîr.d au d e căi p rm care reu şea .
să le fie aîtora de ajutor. C lienţii d u m n e a v o a s tră deţin ..omîimmî
d r u m u r ilo r ce se deschid în fa ţ ă . acum -m au depăşii p ro b le m a
consum ului şi dependenţei de d r o g u r ’ \ i u t a ; i 1 >ă ta c ă aLmvr<
în e le g ie <1 să se bucure de călătorie
T e m re ^ -e n c -e
a t o r 1 e,t or; u t t i v
om «m m 1a r e
ă E p L «m
I C O N S U M U L ŞI D E P E N D E N T A DE DROGURI
BCtură re c o m a n d a tă
; recom anda lectura lucrării F ir s t Things F irst, de S te p h e n Covey,

>ger M errill şi R e b e c c a M errill (N e w York, S im o n & Scîiusler,
'95). A ceastă carte oferă u n m in u n a t p la n p e n tru a s tr u c tu r a m ai
icieiit tim p u l, a s ta b ili p rio rităţile în v ia ţă şi a lă s a în u r m ă o
o şte n ire d e d u ra tă .
DEVĂR A T SAU FALS?
RĂSPUNSURI
1. A d e v ă r a t ; 2 . F a ls ; 3 . A d e v ă r a t ; 4 . A d e v ă r a t ; 5 . A d e v ă r a t ;
6. F a ls ; 7 . F a ls.
B ibliografie
A m n ’Cciri ? s \c r utn . v ^ eim <: 2 " k , ~ > • ' ?*e u - !?

o r m e r i ' a l B i - o r d - *• ml a ik-a -.„nreE *V h i o z >1. TA ° \
A nine i A Mider \\ R e e u i s j b 2 32 In e i::2un)v- ..r e s.
eifaoicîfy or icng-term '»uu,m:ie ir :G e ire l v.
/' u r n a i o f Sî>t<Ji?r im 4/' ei »/, 54 pe -A dl-*
Bacr J S . Actmpôii P D B ir H M . A ■'m ? 2 • . ktrnw gm
<2003) A 21 >em ongjtndimu cnatvse m km m m cn i n e v ta! ,-,G
exposure on voung adu!: d u n ^ m * A r c r * .<n o t A r e n e ? o l P n , £ (je>
pp, 377-385.”
Bandara A ; >ak"7• fie fi t-*’ n A* t - . a r m ii../ \^.* v
% H Freeman
Bei k A T , E ^ e y G ■1° a 1 C m * x * m o em
Cynwyd PA, Beck im titm e fin C< ai.' - A-euip) Rvsv r .
B ck ” A T Ra>r A J SGm, 8 c F elen • -a •> t -o- i>T ^ ’ut
Of aipr^SMOn \«A IGItC Gu, îoid R -e
Beck, A T Wr<gh-, F D NEwrmii C r i u * 1 395 € An
:hetap\ oj \ubncm ct atniê B oa v>r\, „m ii ard Pm ."
B cdc1 D < 1 jf ic r , b Vf *celei M E , i-S, A>*c>r m«ur>._
micea* 'igrefiearii* « a ie e < s ^ n E p*v a „ ' md_ ' n 4 ^ 3.^ A r „
and Ari\»e<> Livemorv B e h o \- r fie eu , e ^ " rK~?ai , 2, t>t
F e rm a r, % £ , Shep md G vei ea- ' TA 2« ‘ A r.u cype
Ee Buna >f bmc Af:e*”p E t e z G >1 ne m m '
A r . a fen'’A b^fic, or G ne j*i 2 A
F e i u e n . N «2 «32. 7'" *g > 4 km . . . m- ^ -+ < _
2 ' £4 . îi'*d \ ^ : .G n /v / e a 1 >< • _
p rm h m’
Btui'X rt A , ’'l„r.au . A s\ )0G). Recent important losses pred
Hevi m ^,l*ar’gc- 'v_ -r. ^ r j'-r«r r V f ^ f „ v*- e
Vi iic Br t ^ , • 2 , m
B,. .t A e -m , m n B
m n' ’« c..a ’ v i • e iu i 'Q
693~69 Z
B IB L I O G R A F IE
m e, A . W ., S ch m aling , K ,B
r „1 '' - " ' v;
f i • A- 7
Vi
StattCS5 1992. A .— t-igton, % )C l J,S, D ep artrnent tics ( 1 99).. P n . r- 1 1991?, Was.h in gtoi r^ p
Li - a O . P<U1 ' .11 - O - Justk;c, augus>t 2000.
* v^ f A \ î :Y . ’ L R r anigan v wCf !*). L-iO!mparist311 o f T imeline
i.v-A Bt»ck a^d d.3 *r *- 'n b . J'- n u . " i \ a alcohol 1 consu in e . 'r
‘Ti *.1«r^-CVA4L tt « ^0 1 ,*/ c i , rz a _v
a n t L t ,F ., O L a a rv. M R . . M €X i< Xî u \ A "OS) S- <as tra.Pu jg A i "
„L , in .acs. h ’. / f l'g o f r n*u \/
di V^ '' 7 ( r rl L r cholog_ v ap
ap i0^2 L34
i>j.u77i F I l_î'j*%*ei S ' VvL Tun jd op. s <r aPBît: o.* râ T.er:
A»i c ’îpii-.cai ha îew o* u n n x d l a -od j ie J o u rt a< o 3u- A <_t „Act t
, JT pp 303 3 a »
;A>gat» ’ L R i jpPiap R S (. o \ L > 0 3 * b C I 9n Ap
p s\cn ia irîc ra^'Pg sca'e - praliaiip^” » i-pt»"* F .v o r^ w rn c-'. >oţ Baden*'
9 pp 13 -2 *
arogat!*; I R M elisa-it»'»' X > O hL Tne R r,ef S v m p x n în v c r to t >
An .m n x lu o jry "apor: p$y /; V/rAn t t 1 i pp 5 '^
«Cdememe. C C H a g h e v S () >199(1, S ^ g e - o-^hang*. r n 7»A ’i: ;>utpa
L en t a c 'h o l A T i r jt a im e r p J< i t r n i J «y S u ^ r. ?■ ( e A n o t 2 pp I i " ’ 275
F'', A C n e g t r R A Q 7 A /?£7" F i7,i 0 - i .w ■»/ .•,<» rcJ-e**'oii
NAw Y, k, S p p p g --
x g A A x ' O F iS en xcrr., N v h r- \ W •!!- * TvT f S L ’a
D *0 r j - j \ Parurripvxpi K O u /o u n u n > LpNcrxpv, M «ROL)
Ai.x<^ ' ; x " ! ' c "î :hc xk^-oPc* o o " C ogm ' *c St ano f \ x t >
•COC N h R ' ■ Y d i h \ a r j a p ^ c . a ’ ^ ij i n i ^ ejr k-ţ, ^ A apa.» x;
a ut. T* aju A - t 7.;/ _,/ ' -j • » p u')>c A % O p L> 3 ’V f
r>t \1 S G ibuori. \ î f p . £tx R t W. I u . x - î o A 7 A , *■ „k
<ui» >u " » a > R-S\! [\ 1 2(2!L 1 \ ». ' ■’-i- v \ v ; p P . __*>'
Ir.Xitutc
F P Rar L 200-, _ xy.u .-a r v yAfv.-j, - - A ;-
T,aP r’»:e^ 'v c - î' <, j r v tJu . {X ’piXu.'» Adr' ■o, ^ . xJ r lE la tv i / kik
> T i« A - „ ' ■* ’ > R1
axir. M f . R. » > H ro a I » ' ’ < ' i_ \îtr , I n <> ,
} xan*-UtF» n 4 't-jj.v ' i *2 f ‘ >,- >, '• î ' . 0” - i r
B IB L I O G R A F IE 453
L. <xnd , > G a' -

O J d .r 1 R Ci-:» !L K lA r • ».«T > Z ,ou , - '< ” v -_ ’
„ M H cver, F , î RVv, v -v n ip ^ -rv v » Fia» _>‘pi ; ■?. h- îi"** - r
iiia r iu 11 A c L n ’- â . l e ^ v - _ a v E » •” r - p A • ,-op..v ' 1 ■»*< j
*' ~n -î K 'a* 1 aKo-e ?rd deger ovrc* I" V - v l,. _ -p . f o,v
MATCH Vf ^ )grc%
p} Serios 4 Bt km: 1 CD \d : ^ ir>~ rJA n
Aiv't'(»! Apuse aflu /^C îiG n’sri
rvani.nei Y , Buk<deir O T antr, R L Add rd<>»< 5 ec" s fn • • <
F- ASJ) CIoacC and r-C ii:» '£V ._ : :. * . ~e >•:* iv*r'
\ iîiunu! fn.jHrui£ nu D run *b’J ,t R e ^ c \ •' LR /.*<»- 9* * '5
jpari A \s s o c £aîcs 12004 Legaliza ,on. B ff.'in o r T ' V A R a rc v
d e - A Cve^d Ia ■+ augtiA 2»'<>4 C hun w a -v \d rM " ie „o A
Ke^sler E C VfrGonag’e, K A /r.r» S f da i ^ .» - w _j
:2 tuo:: 2i prcvaicnee A D SM III R psvcA - r - -, 'A rv o _ge « - f
S a tes -\rrh i f i/ C e m m l P j, , c * n :* r r p ^ o*
Cn’g fî, J R , SLnei l A Brave aJLr, I D I.«r*ji \1 . Va-jêi B, : >
Shettep H J G999 4 n e # 3 n t î v t . 1! <. < ’e a . p • A v a t io
C d '’, .t'i _ * Pt Jitxttic \leJiL<*ii .55,no ~ y NA-»
I -ônan \T \1 . ICO* O a : Va r 2, v/ , . I '<•* / 3 #L*»rd Oi*''- a »
nuJts >h\>*n’e* \eve York C u ‘C a P r»»
NC A IE ■2r« >21 \ddivt E d ' v d .5 a •* _p p ,T t - , ,
zerTa: la c o n C ;rpa 25 V'v „• A j i . p ■ ' ” a ^c*~ 2 A *
B e 't o M A C'1 o o1 4 h _ cA r h » a ► ->->. M ' 24’A \d d r: - ~
-p 1/ .0 1 R r ^ ' r Aii?* v/ » f ' ti %r »-
/<4 "* Mur-Ac-n 3 i L *1•- " ”
\L : Ti u A « D A ' R t E r ^ e ■ : - T . a! c » . ,
i; * a o., «J._ I'i C, r vîari ^ - 1 ^ r \ tf'-j*' 1r” *t . ' •
C "nr~ ’£zfi t r s . ,ir pi v ’ „»» , ’»< ’ ■>)' vv/' i 1 c *'*
Nrv. Vot-js. G ' r l F r i
\1 i ’ . i>A r ’» » r, o g A A. 1 1S - <r
(T -Lwt.T Ce > Nr v<rrrp ^ra,, - ,, I u~t ‘.> 1 “ f,'
pr
54 BIBLIOGRAFIE
daria::, G.A . D o no van. D. M . Relapsr. p r - c e r a i o n ' M a i n t e n a n c e s i m r e g i e s
m th e ire iitm rn i o f a d J ic îiv e b e h m io r s D-a 3 II-a) .New York, GuiL'orci

Press.
Y a G vl r \ ~Z- ' ! ,'C -;rt;v \o/ ' : kr " 4
Dv-g^t;
v L o D. ,. -»■ , „Gr tv ., . ___; / 1 G; A 11.. I _ w - : huo j
4 1 > .„a a a '4 \ . v. -iar ' o a m a j j r > • -'c-.r'" >>

I G r rG i: <4 a.v a m •.-< 0 . 4 ' ea „ a . ' o mm / o \ a ' f <o a a
. / a na 44 * - o 4 : 4a.
vG% t a , D 41 L'.> i V [j ' ppmmtm L r . 992> P Q * f^ -orana .
Pojpd ,',i •!'->?d %u î *~ mn 4 L4< > F . A 4 f mei T.u.taaai I a -ax
i> d VICC».
Mfeyers, K ., M cL elian, A .T ., Jaeger, J . L . , Pettinati, H .M . (1995). The
developm ent o f the C om prehensive Addicticm Severity Index for Adoles-
cents (CASCA) ; A e interview for assessing m ultiple problem s o f adoles-
cents. Journal o f Substance A buse T r e a tm e n t , 12, pp, 181-193.
M ignault, J .P ., P aîlonen, U .E ., Velicer, W.F. (1997). D ecisional balance
and stage o f change for adolescent drinking. A ddictive B e h a v io r s , 22,
pp. 339-351.
Miller, W .R. (1996). Form 90 : A structured interview for drinking and related
behaviors. In M .E . M attson (c o o rd .), Project M ATC H M onograph
S e rie s, 5. B ethesda, M D , N ational Institute on A lcohol A buse and
A icoholism .
MiUer, 'V R , Rt ilmek, S CG’J2 /A no c m - m a l • n c e r x i t ' A t n ^ P t t j a ' i n g
oeopie j o r c h a n g e ' e i a li-a j Nev» h o rk , G udîord P icsn

M iilea. W R . Severei g r , R G , Kmge, B ‘ -QSg> The cfnx k->*p A m o m i
tor cai ly •nterventm n n a d a u m benav :on> Beha' , r < . o T _ v t , o t e t / x
1 6 , pp. 251-268.
Vfiller W R .. lorugnii. J S G 99M Avsessmg d n n k e rs' n t o .ak-m s Ier
The S:afcev D C! unge R eaC iress a m Trcattritat L a g c r c s s
S ta c 1S O C R A T E S ’ P '-( rh'-og* J Aiid c în e B ehtr >0/ , 1» op A Sg
\ I o w w R Tonigna. j S . L rn g a b a e g n , k ( i 998, D n m 'a G mitor> ot
Con A \ tu 0 e s e u mg adverbe _ v jt'e x e ^ jt
Ac, ne1 „;buve. M .E. l r (cc> -e ■ ■ml v‘,r P n v i A j c n \ I " K i
G0 c 4 Beir.v Ga M D. \G :. , *n : Gs: m:e t'n 0.-.^'-•hol .ANuxf ard

■*^- Ta ’ sin.
-V
Ie r,' K- . \\D* T“ Beam \| )01) Îfu _-G"■. r /„• s a w )ha
l < 2 ( ,
IOT; . .tea s v 1: u am < r tc'i v 0.:38 / *E4 / S u m a s" / " ^2

J : u h ,
rr 2 1 ^ 2 f '
Vv £ 2A „ .a n A D 4 ; p”CEA. E C., AVUELc-' .% R i jr t . 0 59

M.. *5 AUa; Cr rar.v
%xi manual 1 \ „drac. • res Ca l . ^ gu'de
for ■ thera I v * U a. n 4U c E a ’S V*dth alt;oh<ll abuse â nd c’I-K - c ier
cîipîic
ti, e Ma.tv, r Aoo , _t D ( 4 VA»* 'cum f Se"~
p - 'f 2 Ki x w i>4
U ;e s , :
\ i r v a 4 ouai iPA'-Ulv .« A '.; îol J 4 f -E« î

BIBLIO G R A FIE 455
>f \ * O*- ^j ^ r 1 ^J _ > ~ e >< , <

o* f‘ A n- , ,/ ri S V-*_ -*-"■> I J > ' I -T
< DC r _ a n ‘ - -Ari »
G 'A .^ k i f O D 'C iv-.tn'c * r . v > ^ M M _, 4„ __ „ i
^ ,v . p e o p ' c v. l a n g c App! y , „>a_ < _ WAa» »a */-- , >*
P r 'c n n f n g i% - r 47 p p : ”J 2 - ! 3 , 7
Rdhdvr: F- 1 Me udi-it. >cct<„ <a y * '-a « A/mr d - a »' / y■
Rac x' " u , M D \ a - una O y iu g r C>~ua o" :vp
Rt u n , R M , Wo<fs< Ti D f "985 IM ftE7rA»W iW *< t vf t t, >a 1
e%< da.ren, T l i e ^ n a n d rl. n> \ l ta ^ r - £>*~i,ct Tac -a ’* \Z , . . ,
psWÔ **£g P^CiS
P. ‘OerG. i i Snane*, a EcArx ar F i ic9J ^ ' . >rnan ude ><. >* a -
S k n ' L fr a m n g f o r p e o p t e w i t h \ h a - >
iW ams L N . H eizer, T E C ic u e a a n T k S „vB ; N j r .e

Jn>* ru e i Xierâl ti c 3 rr p . y* p-r w Inti. , y f A» neari ' - *■- -
a r p.t A 'ics anR -a>M; p A - ^ r e
î O ’ ,r ^ A' t .J f . ’ A
Do l« v
R.ehn’vk S , ÎE . n_r N G M r R T a" . M lE r v k ; . i e’
shor a J i r t i î :o ’ qu^'M . na *a „ „ ,« *~a i p" > j ^
"Ta ^ a c - - v piy-i -r. u < 1 > r>^< >- v< , < "
2 7. pp 743-75*4
SharWr, D . FEitcr P L j - u i C P [ . G r r V' •< Sep.v er S T., n; ’
W n'i} M M FI DiagHiAtA Irre-v - o 1 2 .0 4 . ••_ ; a ,„li .creţ* 2 s
<M M H F'ISCTV , D c s c -’p ’tar:. diiîCA :.c> A r* n ;-\ va-
ara -e i’ IGtp- '• r r t r T.rr r r'- .ilagî'not'-, ' \J ¥ :! f k‘ i
,L ,aL /•/ , ''/ d h -a l •a? / -î.Tr'e* cta A -vrO a-A , ţr ** >2
52>rare» H \ ■■-Hg , D a D a . a : A-a Â aci. i a E i . 4(,’ct’- f />v."v
7 op ^f>3- 37 1
Sklar S M A rrr- H M , 7 \ „r-v: .% E. iM '1. U a c u P i a !!* n-.u ^L:-
ot G a D r-.g-Tak.iag L -^rfid an cc 'Tiii' AC \ ";!v « u '_>• cilţ)>r::"
'eifefflvAcy T/rL'f-;t firi;-/- ---,, 22 . pp 6 M ^~"„-
Sm iih A 199’ ,» 5; m h o i D ig ti M c d a d t u ; Jea/ Las Aagc.Ts, Western
Psychologicai Services.
>6 B IB L IO G R A FIE
•nsth, fv , ConrcA, R-Wo. Eîiier, B D . ' i9S4; Lethalitv of Suit.de Adt.TTip

Rat ng Sc-oc S i n : , d e 14 op 2i5 242
a n d L f t 7 n t e a i e m n g S c ’u n t e r s ,
"vder, »i9"9« Malt'ûTiensiORaî asses'-^nent t f m auau

D K * >
ir* </ o" n a / G 41. pc e»l J-823
M u r n a g e a n d t * e F a » i
v r u r G B G97p» Mearu: ng .r ad._ udjw L x :., XG'o * «■ ;*p

F'Z puAtly !« rra*.' .agr ind -- 'mG. d_y<G- • G O Vl /
A ’ • , 38 pp ‘ 5 2S
t
X S , R odniai, R X C j * u l • 2('00p Compu, o-» - ^ .u G

v_* a >*v rr^d mere** *' r n u r ac J ar>^ 4 _ • ■> w t p / *
lG " i P~ h<>l02r 6H np <WX 9 P S
P. c i . - t ’J rv W 'n .e r s K C • 1v v " , M ca'U 'm g cd^r.gw i »J<« ^

d. "j .n ^ u v v rh ucrsf'nal £ v rt. >e> _es [av.^ <;*\ PE I vi*. >, <■
F 1/ k . e 32 pp
>
' * X î f Rc unc* x Pu R M 1 ’v * , în. nL a n p „ i •_

' _ ’ >Ci) a G ..t<e j ' ’u nc ; . . '‘j ’a *.'*" . h it ’ <, /Vn. ' / .
r *i x
'1 i f / , /< v; t p r r i K,> ^ . X p^“ p-+ I p P 2
. *- u'1^ V and \L r. a 1 h u . ’i Sa- „a-. \ i Lr.4 t : . 2 *4-< »n

*rn. n i, r' n n s - G u p > »r f >\ / < G ut 5*£? fY /A P u - -
r P-s i wctj *”>dd

•d . s ^r , « GA vt 4 'O vv 1 ' *
• <* f *( ' J < t» ^ ' X ' v '
Psychological Coiporation.
/eed. N' C .. Butcher, J .N ,. McKenna. T r Ben Porath, Y S (! 992). New
measures for assessmg alcohoi and drug abuse wich the MMPÎ 2 flit;
APS and the A AS. J o u rn a l o f 58. pp 389-404 P e r s o n a h t y A s s e s s m e n t .
Index
A afecţiuni cardiace 25-26

abateri 317 afecţiuni hepatice 25. 60
abilităţi de tolerare a disconfortului afecţiuni pulmonare obstruetive cro
nice 25-26
t.nc o 1 >1
ifoo.n nfo Uv, 'oă . •O j ’ . >,îZ
cLmt:.* Vntă * fo -+' ue >. ‘'«o < ’

*-7
foc-*." fo 52
or fo'e.'-ţ. Cuc e u_ r. «t.„
0f. ^ ’ >
-Ceru. nc. .
0 - C-. ■ •' o . .o
l, - l~. _ • -V
abuz m tereenerational de subs
' n no
wc î *.'r* fv a , ^ .o tv 1 v
îo' -o"'r. a c • i.
activare comportam entală I 79
--'■ • â'i
v _ 'c
IN D EX
fetamine 24 aşteptări 30» 58

lasificarea substanţelor controlate clientul» provocări asociate cu
şi 41 283-284
tntire euforică 30» 34 evaluare 236
Ige/ice pr jvalcrga 3 i 23 -29 ncfcXote 125 126, x27
L/c d Piiiruui! ir mrneo: 1 atacuri c e r e m 2 25, o:;
2 b 2 o 6 . 2 ~-i 2 7 f-> aim ;r; de permu lud N7
i./e ale funcţiei 225-22? 2h~' c-,-ocuren»ă ţi 71 -72
asamcat atenţie 6 ».
promovare 270-271 atitudini
strategii 155 îam iliu 257
ic »pare a unui rezultat negativ’ 29! - influenţa 0 6 - 1 2 0
293 autoacuzare 394
îco n v u lsn e 2 ”’], 342 am ocO ctenţâ 60. 207
idepresive bazate pe in h ib ito r sc- diferenţe culturale şi 251-252
ectiv ai recap tăru sere ion mei
evaluarea potenţialuîm de a se
1SRS* '9-7. 331
schimba 236-23"’
id ep resi’ e triciclice 331
im aginaţia şb 286-287
ih iperten sive 271, 342
cnot.varea schimbării şi 164-165
etate generalizata 109
autom edieaţie 51» 58. 85
(ica:e socială
lepăşirea obstacolelor asociate cu asterna sezonieră şi 105-106
clientul şi 180-181 influenta atitudinii şi 1x7
îva! tiare 246-247 lutom onitorizare 1 7 8 , 270. 273» 275-
xi etate, dorinţa de a consuma dro -276» 290» 40.-402
guri şi 29 autom utilare 112, 195
titudini de relaxare 306 B
crize şi 193
b a rb iiu rice, c ia s ifL u ie a submarinelor
futudtm existenţiale co tid itn e 304,
734 335 c jntrolate şi 4Î
tituduri pentru a face faţă situaţui^r bariere care îm piedică încep: mu ~rc
58 iamantul ui 190
m anagem entul recuperării şi 39? ben /od iazepm e 110 2 7 l
cari severe brmasa*, mm? l f G
"ce^ţa integrata 345-355 plai cart de oicrpire 1ntcgratd ţi 356
planuri de 3^5 360 -35 v
\c ;t y. m g rip ic p y u -n atarnem r.y-’u rv’' r'c.-.x"'"' 'Ic *im ^*r
■oc’.atia X k o o b eilo r Xnorum* 2 5 -i
pecN fiziologice ale une.» problem e
’-egate de droguri trenarea 270-272
pecie m oiaic şi asistenţă irne^mtă t-in u re 25
373-383 ia) ra-zctio h i, tcu d u u ă de 292-29: .
pec-e o b lig a ţi etice 100 342
îngrijire continuă şi 37 3~383 cădere 394» 425
teme sezonieră 105 vs teetd n â 79
INDEX 459
C entrul a i i , » n ai d~ O j a r - C iic r.n .i

-l a b a / i d î ! > 2L - c b n a u î : . • 4 7
r ’ficsti'..iîHr ni f c r C o T i 3 - 1 ».•_ <•- 26-^7
, ' u J ti! tic ' ?fi* râluârc
C n e s u n n a r a r e j iz i i u a m ’. m n . m
p ie rd e m >o r r i . r . c a ş c . m 4
CdlCjli* îiaiU; m a r t p r . v i r d d - v )
b d n a ea ne sc h im b a re 23^ n z e si i y3
cmsdîea;a ‘ um m tto’or cc r ;r r 4 :;
40
clienţi p rt.E sp asi !a recidiva ’H
ciieoţi sur> cmeia 3 8 3-355
ci-;:rhiuiuî de p ro p o v îe n . claNţm,-.:
rea i-u'nraîSr*” ; c..*nrro3a:e 4>
clovn 320
cocaină
atacuri cereb rale şi 61
clasificarea substanţelor controlate
şi 41
eodependcnră 2 5 5 266
C oenr fie f a « ur O .p .t v nlm - recidivă 409-410
'lr'aini M iaua 322 . -pe.- o i 6 '
colabora, e profe^’onaui 12#' 122, <-- em ir ^ x a 6 jc< *>. 64
w .e fc ^rot-Mona a, coi î .'a T ta u >v . ui w’ r-r» ' 'W i, , i~
unei . -m \ u e n ic -ra o C v
„cleN arc h J a t u - 2n4 _ >r _>
_v»njpaabili a e ojnS 7S >o > •rct'i«u ew prooieine or ! / : u-
e o n p o ita irc r.t emu-*.teul expun r„ de 2 * pu s o 3 9 5
pren atala !a d ie ^ u i >i 62 U'ţ-u n ei 2aT 32'’'
eom porm o r ’■ f Cj , »:ân rt ' 95_1‘•te. craff' 2 '
wumporrdT! e ' c v m C C 4* c u n m_,, mc „<• > ^-'ar • 2 4 /
u 'm p jrn 1 -4 0 . „ u n , . . X 2
tam p o n ai ne; r te „.or .1 > D
v t-ve ac m lu’Cutt- 2 î 6#
INDEX
râpe utili 188-189

«inie şi
ezolvarea problemelor odată cu Hroauri
390
r ţ > Oii i - J p - e » p n r. "7"7 >
~mm
-%m
s rr . m - s_
..o „m . '-’o*' m~x - 0 * 'd»‘ ”i> t„
o^wiib i ii - r t Y > . r . . f :dwv3r o . e v. 24
tom -ru p u n o p ^ e d -fim ai t dl-* a *■64 --<• ■
Pe de m o urm a „a 22 J'>z„ de u m u n
. U d j o o , negare ^ *9 d ro g u ri ; L c i . Tutun le g a u de ~u>
e iiM P a M ’ e i s . r a d î î v ă 21.2 ^--i d; m n «g r ^ te^pm -i i
►43 durem ero r^ ă
ara:- -h f’ e'pu.xCic ’u % mai. > 2 v> 2 x1
ep itiu .ie mx-JiCdnieti-e 24 x m g r validate (.nipru, p rirru fio
cemliO'c uri v ’a u 1Uc %iaţc '29 dur», iv , . c . ta-ton de •'m , e u<îv1ou<i 1
36-j 428 iu* id ., d x î d- ateCjinê 256 25?
lep ăsirc a oostacole’o: icgam de '-tervengv. « n ^1 ucna urmidini; »■"
reraoem i90 0 7-1,8
estabilirea echilibrului 397-398
techilibru neurochimic 29 E
rintegrare 129» 206 e-hd.bru dec ia -.mai 1 ~ 1
întoxicare (detoxifiere) 85, 243 inventar <i! 239
>robleme cognitive şl 62 Itcstas\ 24
gnostic dual; vezi tulburări coocu- Educaţia opoziţiei faţă de abuzul de
rente droguri 8 6
agnosticul abuzului de droguri Ia vd a^â-ac
adolescenţi 233 connnuâ *44
stă '-/u n . Je r;st a c 2
deficienţe 270 elecî Je încăriaie a nb^'m-ePtc' (AVE)
exersarea aptitudinilor şi 304 ' 05 425
insomnia şi 308 eîecr de v.v.cni a MUC' ţ r p t d 395-
recuperare şi 433 396, 4-*>4 j-1 '
’erenţe culturale 340-342 e -x iil '3 8
aspecte etice şi 382 p p iJam ă>r supuse
, I - T ~9-.
>
izolarea, factori de risc şi 54
prejudecăţi şi 249-252, 266 corv>J mdh«~ţ<'_ iTis T' 1 ura post-trata-
prevenirea recidivei şi 415-417 meu- si "42-3?3
sfiincţii emoţionale 63-64 d u : / 'c „8
alienare familială şi 75 erou de -ind :t 2QO-3C2
■INDEX
etapă de preg ătire 171-173 >. <- - m / '

map < mmu *. m- a ' '
mmm a ’ii ,X.v x.a _ ~
r m.X f : ciment. r, ă i ' * - -m n- m t ' T i >:
i . V g v ^ ‘î p - " rr f r,-
z3v '' 2
, t . I la . d r 2 ^ ' 4i s t V ’ cnpjum m • i s t i n m 'î 2 79 2 '<2 *
TiUmt asv ^mm wU IE -o 4 *' 3*13 3-.9 ■* i
pericole 229-230 t-'a " ~ 241
etnie m u ec-.ptc 3S
prevyIcîgj şi 23-25 o ’u u )«m/ c*purum li m ,l
vec/ şi diferenţe culturale . epide e <pt ec n n >ig»u j rl
mioîr g>e a popinaţifor supuse
nucului p
evaluare 96-99 O .o r d e r* cm» ţie 4 2 X 44'-*
afecţiuni coocurerre şi Î02-Î13 pt C r s ti'sr>Cia — ,j Uc.lle-
a funcţiei cognitive 240-243 .e: mm-v ie c i _
diferenţe culturale şi 249-252 med* 1
mcapacitare profesională ţi 114 -it* NwtO , U.C t >C 0U.lt g* ’ v m n :
intervenţie şi 24'7-249 de :Isp^ m ;m 50 Si
iDonc şi diagnostic 244-232 ftXv. >f 1 -i m c mologit., , . * ~ mm
modele de utilizare, consecinţe şi de r;*' V l i 1' *mn
contexte 232-236 tumo 2 de i ’v t i g T ‘] ; rC<.£ ictL-iî
potenţial Je schimbare 236-290 Je i isc, eo^ m tn _
relaţii interpersonale 246-24" m- or de i m cir- »n mm ; vezi fact<
rudele colaterale O J00-102 Uc . wU*0 **'Hj ,.
sirrsptome psihiatrice 244-246 I * v^î4
lavlUl
evaluare a consumului de alcool 245 iâti eu m ediul 52~-55
evaluare a funcţiei cognitive 240-244 U„ ), ~ f,
Lmalujo. a ''whinihârii elaborară -ie _ mm * -*g i v,
Uni ver.-uimea Rhode IslanJ 239

evaluare comportamentală 402
evaluare ncuropsfnolămca s2. 120, Kumut.
177. don 243, 2rD atitudini 256
evaluăm diaermnoce 2 2 “'-2 . 3 0 im plicare
cs eminente traumatice. facturi de r:u în prevenirea recidivelor 421
şi 52-5.1 -424, 425
IND EX
pe parcursul tratam entului 253- Franţa 54

-2 5 9 , 260 friso an e 56
planificare şi 214, 253-259 funcţie cognitivă executivă, evaluare
nfluenţa 7 5 -78 a deficitelor 240-243
nodel
G
asistenţă post-cură 363, 364
etape ale recuperării familiale 367 gen
problem e şi 364-366 antisocială, tulburare de persona
p sihoeducaţie 327 litate 111
recuperare şi, 429-432 influenţa 72-75
observaţii 90-96 prejudecăţi şi aspecte etice 382
problem ă, conceperea consum ului răspîndirea şi 23, 24-25
şi dependenţei de droguri drept generalizare a utilizării abilităţilor
o 319-320 272, 343
tehnici de m odelare 320 generalizare excesivă 297-298
terapie 318-320 gestionare a neprevăzutului 328
vezi şi rude colaterale ; prieteni gestionare a recidivei 418-419, 425
iitasme ale recidivei 402-403 gestionare a victimizării, resurse pen
rm acologie 272-273 tru 100
rm acoterapie 50, 82, 85, 331 -333 ghicire a viitorului 292, 343
tratarea depresiei şi 106 gîndire abstractă 61
n obarbital. clasificarea substanţe gîn d ire de tipul „totul sau n im ic”'
lor controlate 41 290-291
ricire, factori de risc em oţionali şi gîn d u n d ezadaptative 298-300
69 gîntluri obsesive 298-300
,j o . „ rm 5* graniţe 373, 385
b .u a c in d o u 2'-D jz o grupuri de consultanţi 194-147, 205
ra i c. dt -• ,er::t T'a r c ^ -206
grupuri de sprijin pentru adolescenţii
nante
4 -pa- ’ef »i >_■<. ,c , care au rude sau prieteni dependenţi
de alcool 254
..c a, ,43
grupuri de suport 311-315
I *_r <miu i'u ' „ura y 3™i
rtlXJ-U 1 vtL C.atui.C >. 2 ,-, H
" i r .v -i irf'hL irN.'"
Uo'gi,'- -v1 9 >
fl.’ . . .. v 4 •' -404
'"JLVL-* -> 39
hepatită 25
heroină 24
„ î ’ 3 ~o „ - <->> : k. m - w-m aţelor contro-
INDEX 463
Ideaţii suicidare 25, 106

cp7p cj 1 94-2^1^
îngrijire post-tratament si 3'
- i a- ; Icn " Q* - 2 0 0
' . C‘ 1 . _ _
"'ar, ; *. 2 s 3 no ~~,j
im ersiune 334, 343
-1 - T
Oi Vvvr ,a 1 , ^ >6 o.
233
inerţie 179
■ v .r ^ o . . *i ■> 1 a2
o3 >m a m j „ .
\ î a »* m
i-î m .ne 3' (5 \ 1
" > N n m j -'C
5T i'U .u 2 J . n -5 a \ s. > -
r u*- *\ \ \- \ ' ' 32"
.i!5U UIIIc mu m êr, r,care a proble-
m ei or
^ P*
W%Jv C * * ^
obligat o
şcoala 32^
.' ’ ~ 1 S_
. ie. . n . * - «- */ >■ , *■ /
1 ,re i v e C 1 • S* -i „ *
! >s M ' v î > s . , , "' :7«
-168, 213-214
__ ~rv „ * i « _ v ,
interviu structurat 2.12 f- •». - t ^ ^ x
-
t . r . ' a ' ,n «Ova.*-'.. ? . 2 ,i 2 n 2 ?n

intoxicare, mi'*p»u înd esa J t d :o g u ;* •, r i/e 370 363
şi 31 modele de 360-367» 384
IN D E X
(lanuri de recuperare 42G-42I medicamente profilactice 82, 85

ratament autor1zat şi 383-384 medicaţie antidepresivă ; vezi şi tipu
■ezi şi îngrijire continuă rile specifice 106, 1 1 0 , Na,
înţuire , vezi analiză a lanţului 197, 198, 258, 271, 331
omponamemal medicaţie antipsihotică 104
înţuire către viitor 228 meditaţie 288, 290
înţuire îiispre tiecui 228 mediu social, inadecvate în raport
ebăn cu răspuns deschis 16"7 cu 53-54
ăîare obserraţionaiâ 75 m e d iu , r ă s p u n s ia un c s r a 325
memorie implicită 30
me camîetarrunc 24
.ecată atacuri cerebrale si 6 0 - 8 1
căutarea noului şi 74 mijloace de transpun, depâşuca o’mu-
niopia .indusă de droguri şi 31
colelor asociate ca citcniia si '.44
miopie mdusă de droguri 31 . <~
'Uitate emoţională 41 negaie şi 39
ionare emoţională 244 misoginie 3 77. 385
ară pozitivă, desconsiderare a 293- M’scarea Oxtorc 318
294 nrîu n legait de probleme m lege ,e
D 124 de droguri 35-41
-Oap.l ie cms’flva: £ a -iSsL.'lgi.T illIillC
icriZ 4me mer.p.nc’e X „ ,/e >. .42 _ud
a J e c o ’ lor ea ?; agres une m
, ă--„i eu m _7u. • ^4 emod.mah
nu>p\i !ndu"â ie droguri > 31 !H>dcl IS.'c.at bobi Î 4 x 7 (_S
remunerare 429 452
INDEX 465
norm e sociale 178, 207

diferenţe culturale şi 251-252
nucleus accumbens 28
O
'Dişnuinţa
,Kef>rvotn
u c f ' mi uC a , etc», ><ircm ^ - pe, a •*.1lor -*6-5 -
a, 571 -372 • - . c c ,r m ie, er’*=- -t. x
.vâ; _ w ' i f i w a5 2. SC"viciu ) ,
a. di ti vă" _ 'rrpt'T-ame^ a lt. c m n <3. mie; c o a r e ^ ra u ’.’e Zf -
">e am p -o ^ itm e lo r itmatu Jq_ d „6
u n s: 32»n324 •a*1 din f:işa CSt rai ‘ai ;"
.'ii'ii’vt adie fdie ’iftil M 75 m, . j L r< * <*
, o i LlaU 444—r<l5 r * « C
mou mia i Svdimbăt.î 7* ■ ,5-*- 6'7 ^ -5 , __ 'v outm ne cmnrn ,74

d a M 'm i 5*= j t , ''r . r ri7 vi -n*, s> i x-
- <lu«mc si 256 24** -!MI
o x tr u m e n te a d i e 2 7 2 "7 i i„e » A-x Km 17 --t! >->.

"s: tvt le 1 M 1 di M 7 'N O r ? 25
x rmtg> 15" : 6 -+ 2 c ._ 7 c4
‘V l ( t p a r u m r d E n h c n t e r ie r t I t . j r o c ,t c • 25
\ î i ' t i d 322 ; "o.- m- , ~i d d i 2 t j- v o M M
■mă? , aţ-, ic m ec mere a - luată!
N .a1"' ,e j? ,a rm p T .. '3
m ltrc-A onă 2 M
ăiarcotics Anonyrr.ous (S A * 165, 1 *’ , P
i 8 a . 3127 3 ,6 . 518, 40l
m ov ia 375
Cad ouai Infamie on D<ug 4bu>c
'M DA; 240, 3 3 c
legare ,6. ‘7 35
d e p i - o m e e m u u n M - v ,-'Oc;?-,î r e
M ântui s« I75~m4
n m in teeate de 34 4n
legare >; ne.c. re d e re 4 0
ne gig mc D.trcnraui i01>- 3 7
!.eg: 7-ue r- repeutuă a'7"

IND EX
_ ' '"IST ^p _v X „rm „ o „t„

C 'l .m ’C C 11 ,' „_ >l,
1 ~, a. _ m i " l \ S ' 4
i de evadare 194
t X ” _r r_ , r_ra< m _ ^
KS* I
^
' f a r J • 7 n iDlenm j it i, "• o :> »r „

i.; ca . c o r r p ju i 2 f i
id ' am a <mame nti iui 2 n 2- • 9i 1-91
eu laircu rm sgrevula, 259-26^ o )”>IcT ic c n u t d V v , «- p .o o ’ _ ,e
.ala. m 5, 224-252
np om m a tam ihci 'prim en Io” 25 * problem e
-239 în g rip rea continuă ş. 366
tabilirea priorităţii aspectelor 219- tratam ent si 258 -2 59
-223 prob lem e tem porare 41-42
auri de recuperare post-tratam enî pm feti care se auîom dep! m e o 33
20-421 59 60, 295 903
nuri postterapie 421 P rofilul b tâid or dc d<spozi:ie 235
cere program e de asistenţa a angajaţilor
ivnirea unei 390, 425 128
urogat 398, 425 p roci a r ie de prevenire 79-8:
itiseală, factori de risc em oţionali program e de tratam ent >i o rg a n iza m
î 69 relig io a se J S1
itituri 410 P ro gram u l de m ier m d ia g n o stic
etici oprim e 146, 206 t P ID ) 228
ju d iciu , factori de risc şi 53-54 Program ai de îmei viu d agnostic per,
•mack, p rin cip ial 328-329 x co p il i P IC D j 22b ~
supuneri eronate, 161 progres, de la ab u z la dependentă
valenţă 22 2"» 44. 9 b - 1 9
v e n 'rt a răspunsului 279-282, 3^-3 pro emul M A F C r i 3 ’m 322
«/dure a recidivei 33~-388. 417-424 P ro . ac 1 d -7
ironice 412 p m b o ed m a m 3 i5 3 i X 324 33i:
in eren te cuburalt- 415-4*6 p te v e i.u e „ r e c d .v e lp r 4 .-t-4 u :*
dahorarea plan u rilor 4 ; 7-4 i8 g/SinoeduC'-Nc *> otodc ul anibicnuu
m pi vam a randlic-i si 92 :-4 2 3 325
rotim 3Sb 395 ssibo i’o c ic opc t cint; 1 5 V , 2**0
„maieu u p cn’ m 3 9 5 -4 îs
rvenue 3, m si ;definitoare a
«emnaielor 3>- avern/are 4 0 * -4u9 R
c:cm rasa
m od em e in m ărim e:.: 253 26U
ţn 411 ? dHi—ţ ş
Ddrr.L _<mnmvc 26-2 I

INDEX 467
mm de mcmbvă rezolvare a problem elor odată c u m a

fe-cminaiv c o g n itiv a 566 ~-3~ tu riz a re a şi c u a m p lific a re a respon
rcu.im tc virtuală 339-.>m: sabilităţilor 48
mm,urna 74-, 65, 173, 571. p h rezultate negative false, evaluări rapide
.«.m âi ,-ă p r o g r a m a tă 4 v -41 ~ şi 232
mc-Dare !:5 rezultate pozitive false 89, 141
re c u n o a şte re a m l l i n g e m 326 evaluări rapide şi 232
recuperare teste toxicologice şi 98
c» itern 34 7 .1 4 9 Rigla lui Rollnick 240
crape 355x353
ru d e c o la te r a le 99-101 ; vezi şt fami
sfere 351-352 lie ; prieteni
/o n e3 5 2 -3 5 3
R ugăciunea liniştii 299, 343
m odele 329
procente 79
ruminaţie 67-68, 298
insom nia şi 308
teorii şi m odele 315-330
ruşine 66
vezi şi m odei biopsihosocia!, recu
p erare şi S
recu p erare n aturală 3 6 , 45-47, 85 ;
sănătate fizică şi stare de bine 432-
vezi şi remisie spontană
-435
recuperare raţională 137, 181, 311-312
recuperare spontană 36 planificarea tratam entului şi 230-
reeducare a resp iraţiei 306-307 -232
regret 67-68 Scala adaptării d ia d ic e 2 4 7
insom nie şi 308 Sca*a B e c V a D is p e r ă m 246
relaţii interpersonale S cala B c „ k a I d e a ţie i S u x id c u c 2 4 o
evaluare 246-274 S c a la J e a u to e v a lu a re a s im p m rn .d o r
m odificări ale 93-96 > tre o ;m : p o s î- 'r a u n ta tic 2-46
relaxare progresivă a muşchilor 306 S c a la de. e v a lu a m a sim ptom ul,*!
rem isie spontană 46-48 S C b -9 0 245
responsabilitate 288, 311-312 S c a la tu - o la r ilo r o e teta lu a te a tenta -
responsabilităţi legale 100 o v e lo r de s m u c ’d e r e 197
restru ctu rare cognitivă, 413-415 Scala Wcuhfier a memoriei 241
resurse de pe In te rn e t; vezi resurse se em an de w aţâ 295
web -chemă 728
resurse web 83, 337-339 '-„ir. 'chem e vA i2
colaborare profesională şi 147 m em erc ş, 72
grupuri de sp rijin şi 312 evaluare 244
instrum ente de evaluare şi 240 rezolvarea problem elor odată c u
reţea profesională, dezvoltare a 144- m aturizarea 96-47
-149 terapii validate em piric p e n tru 333-
rezistenţă la schim bare 174 ; vezi şi -334
m otivare a schim bării sedative 24
rezolvare a problemelor 60-61, 285- sentim ente toxice 366
-286 sfîrşitui terapiei 345-346, 385
aptitudini 159-1-61 simptome 87-116
cău tarea noutăţii 74-75 simptome de sevraj 270-272
8 INDEX
capi /a r.sc scorn 391-39? teamă, motivaţia de a se schimba şi

mtircdim pentru a race rată 4x5 A 6 ’5 ' J
Jncer. B F ia v_ .’h'gîe vi r j o r c r •
v
TART Recoverv I SI 312 '' . m 1_ "avo*s a o

L'.diuafc 2 9 •„ o„ iD to r- a r A
' s fA , . „ f; "OU -< s-a 3 7 '
ir; ctTuce I - m m ti’ •> ^ V ,
aspecte cri re p 379 3.92 ' 1 r,v o < tr : -A 7 - ■’ţ
■:ar.-’r Tire 313 m . , giv n : “* - „m__X-
ae?vv iiarc d m reperare 442 ţa ) 3'72
corni .„„tiparar:- şi 352 _■<•mv. ^ g r - , n g s
■njinuc i Înclinare» a consun ta1,ii 3a' âj.x a 4 « a .i,2 ''.c ± a r _
<A -iioguii 255. 2o l
s ..r u ’ A9
fjprurt. c gm tenorului 439
■.i'-.oe -i 105 106
^biii/Us'o:s de dispoziţie '3.2 243
linuli o consolidării nararalc A 8 , prevenirea recia veL 1 si A m A 7
385 aruoar' anxioase <?> t09- .1 0
apare a glodurilor 289 m burA ie personal a r - 2 3
rategie „evocară! diavolului'. *58. '.m m e ic snmaiare a nvxvat'e; A
159 . 2732 294 -82
neglijarea aspectelor pozitive 293- xrap'e mterpemonală, umarm depre
'299 mc> şi tt)6
rategie ..mciorui in apă"' i58 ±59, erapsv mubiS'sre.u > . â 22~
lÔ o a in e a mibuxârilm de remond
lUtegie „usa In nas" ±58- !59, 2 7G i taie 51 1 Ii 1 1 2
rategii cognitive de modificare 232- nom it nampvâ 319
-292 erGpic aur, n emAne 321
petttnj moovarea schimbărilor 154- *er»pe ra j.onal~etr:oti''a 323
-157 „„lupii -undate emp>rn 217-21 y, 267
tategiî de management al riscului 330-337
205-2o-6 test al categoriilor 242
res 52 Test al conectării prin linii 242
halucinata şi 104 Test al modalităţilor simbol-cifră
ud:i naturaliste 44, 46 242
ibsiargo anxitcitice liu *4, Test de competenţă situaţională (TCS)
ibstcnte psm<«active li "7 237-233, 303, 402
.pradiaguosocare, rrejudecăr „ «;»a- Test Stroop 292
ra’e şi 249 testare a ipotezelor 290, 323, 343
Testul de Depistare a Abuzului de
dinje de susţinere 348, 370, 385 Droguri 231
Testul Wisconsin de sortare a cărţilor
de joc 242
rkboo Topim t , Addicnon Treat- texte 325
m ti: A'* 5 momeai Revoca, or tipuri de personalitate, mituri despre
Climcu! FoLkku'e ' 76 adicţie şi 36-39
IND EX 469
rancm lizantt
cesitî
rente ş i , epîoetniolog
...S y if
ţ». »t x
inie a -rebi 4».aT*'i14W
~ F* w 21*IjLad L- Do «.* irări anxioase 109- 1.
*■ xtxbt.n ţ i p i .Ol l a*
iul de , - . a r i n i ni x N rtori de risc biologic
vezz U.’w •* r ’ wkt; 5 dori de risc em oţioi
ţionali o r e: n* r
w ..
.«*buiatt- b puiara " 3' ‘ Ci" C x 9*

wV/«iLâcii t- 244 II >ir
~ s„oi-atea e„^b'err.el>u '-cLca
•îiuX CiZ<3ree v 48 'j > IC £
x rdpi’ v’j,hdare sT i'^ n a op^ x i ?D psihica asociata
'■
*t■
■
■
■■
%
>_■x*' D D-^sôaii^L' 1
t h u 'i.- t de a c v iii^ ă „ l-D
cău.aie ' sencnt1 lo r *an _ »rodfua -*r«
vooeuf eid a ^5 66 “ ^ , a „lL.D -r <
Ts z E c .r e - r H la .ae tn % „ ' i „u «(,t\
. ■•%■
’Tatarizace t 48 ^ a rf i derreu v. bx
- Otuart de d e d e a dt_ z* -rt e d '" ^ -
e< ,* , «» ide o 6 ; tj~
~uifc ui iîafe NDrlP
» e* u 1 pS ^ ^
p e g lijd io a ie z i- X ă 4*1
u4>>nire de perse* ai a c a~f s^> i~p o«uc ^ Z-4-r 24r
- tiiicirCei n ’î >**r ~an > r

1
■^xCu^Cat? d * i-^D
' <p«n aê &i ^6
iin “ LXJL,
1IU 11 ■
•“'> i ~ Z 3? '' >
nr Ţ-r- >• -v c ^ a a 1 ]^J î .î r 1
concurenta şi / 1 OZJ
p lictiseală şi 69
tulburare de perso n alitate narcisistă
xXI xx xX
470 INDEX
u ină 97-98
umilinţă 226 vira*vâîit' 66-67
i-rge vârf m g 2817. 406 virstă . influenţă a 72-
iodizare cornpn’b:vă a dm-gurdm vulnerabilităţi rare îd
23-31 d'O’a 389-39;.
V
X
vânaţii de greutate ş; Mrr.pttuneia X an ax 68 , 274-275
problemelor legate de drogzr; 41 2
Veteran> Admi ni s trăitori 232 zăpadă 24
M rcâ \ ce N m p e
Ga vin *\>'d.rc,\ v \ î a ’u. C ^ -c ^ L
\ . L r » Page P.s o ^ 'C~. '-i»»*•Zll I4-*
î m u p * j i j rv n c m
i " ii i W’ rr>\h ir'-r - P s ’K>i/ d o ' £-" r • •' ■.'•
1» ndr F ^ n îa iic P h ’ P p’X, F on ia r.c P : >> ~ r m , r o
„o g n n i - n
co m p o rta m en ta le
•a cttr da Chaêjr S\ ' -t Br’gno 'a - T ' , >\e'"~:a, r- T-,n
j t d o m a n l o r d t r itm j i flu en ţa
Pa.er ' Hav,L»ru H w n o z u ş d r t ~ / f t c _ ->* -u h*‘ smn>
Mi» .ea LâzăresCu Laîan I e - 1 'nlpa>'z>^ , e - om p a s u
( \ r t a m u r j f r e m o d e l e t in rt r, m i t e
Bt n vir Lu> r Sa'mar AJkhta Jo n '.\ I ^ B ' >-i / - o •
iO ev J t p e r s o n a l i t a t e P r o tn e > n t « =*• n > a c r c a _<>« o.
Maiă O’Bnen, Gaie Ho».ston - Te r / p , a n m r ■ * t Gh>o o r _
I .La C m ’ nţ_a - P e r s n n a U P itt.ii e , ra >* n'/-L • o > / t , < e u t i . ( • i r ’ >
Dav.d W eitb ro ck He<en K e rn e !e\ L r ^ ': - f, *r i-*u <«v * , -« -
< > jn ip . -r, m p o n a m e e a a
Doina C. iman P s h t d o e e m t d i ^ a m
WaiCi Drvdcn c->oid • M a n a > d e e ' • - •' . J t u ' *
Bcrnaîd Roh:ii-on - P s t . i c ' o o e i l n m a t > e t r U, t~>t .
•\rteec Ba J a j . G Watk ^ P ii . ipm z r i m
1t \V. -«or - T fôpir _■n ro t 4p r r ' , i i ‘
N a1' P daaro - Tmemr r e "e - , ,p ’u
w w w .polirom . ro
Redactor ; Dragoş Roşea

Coperta : Laurenţiu Midvichi
Tehnoredactor : Luminiţa Păun
un de t pa. .cpte - ion Apăruu L •*

t d U ra p_, ^^-r £ T ' a r f -r i • 0 - 3C v 2r 6
7. .75 j f Iaşi re <v t- a * * 2 ~2 2 -r U« 2-2. 2. - 0 ;
°23 2) '’ t Jll, d ‘..car. i 1 mf ce 3, „1'ro-* <}
Bu cuires' bpf •ul Unirii nr, ( ' 3 ’ a m 1 , et. 1,
s<SCtor 4, -b> Ut f • ” - , • r 0 5 72«
1 02i) 3 A*~i ?8 ; E-mail : office. bucure:sti@ 1..ro
P R IN Ţ - ' ' ”' ' “'

'"WUlttCOjOî t- ' '' "
scrvtectt T'PCGRftjrîCî: complete

A.blumE - Consumul Si Dependenta de Droguri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A.blumE - Consumul Si Dependenta de Droguri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rîiiu r W .

Traducere de M iruna Andriescu şi Florin Sia

C o n trib u ţia tr a d u c ă to r ilo r :

A rth u r W . B lu m e» Treating D rug Problem s

A c e a s tă c a rte e s te p ro te ja tă prin Copyright. Reproducerea integrală sau parţială»

Descrierea C IP a B ib lio te c ii Naţionale a României:

Cuvînt î n a i n te ........................... , . ; .................................. .............. ........................1 5

Capitolul 2. R e c u n o a ş te re a unei p rob lem e le g a te d e droguri

C e p ::>c î 6 **?.s:er*a !n te g ra*ă

Recuperarea biopsihosocială ......... .......... ................. .......................... 428

l uwrvJ w; p e r o a n e _ au proo ome , d „p - . .

Aş vrea să le m ulţum esc pentru ajutorul şi sprijinul lor editorilor

Treating D rug Problem s a apărut la editura Wiley într-o serie despre

A D EVĂ R A T SAU FALS?

d u p ă ce ve ţi a i i a ce s: ca o ito i vei. d c rea râso u r-a e ta u r c ă ­

R ăsp u n su rile s e g ă s e s c fa pagina 36,

S ta f l e eu mo o21 îl » c u % " î ^ <ji v 1 1 c - .iu • s _■a • <i '

C e rt mu '<c i c ! o ” e p : d ' i " ~ te ! 1 u~2 ~ s, t .*- c 1

Î33fe _tf * 1- 7 -t 774 72-3 7'6-v.r1 .7' ar y~ 7 te r a

V 3?r^? rrs r ~ *r ^ - ' v- *h> re a d a te lo r S A H M î

N otă' procentele sin: aproximative ş- reprez-Atâ o extrapolare a d a te ’o r S A H M rM

Pil 2' rU r--n l- ■r< o v s - U , cîe su b stan ţe s-au sin

Prevenirea şi C ontrolul R ănirilor, 2003), M ai m ult, consum ul şi

Ce înseam nă, mai exact,

Consumul şi dependenţa de droguri sini

CEI TREI FACTORI „C” ŞI C E ANUME îl PO A TE PRO VO CA

Ţ o r.D e t lape aU c -a - m p „ „ ..w r i u u Pt* •* m ,^ a m c .t m

MU MU- M 'J îl vCNcRă ' l ' -M M M A P TI. P i ' A I . i ' M . T f ' T-

AVEŢI PROBLEM E AŢE LE E D O 9 j ' i

1 VI se pa re gre u să e s tim a ţi cîn d an u m e veţ- c o n su m a p rea

a s e m e n e a , v ez i s e c ţiu n e a în c a re se d is c u tă d e s p re fa c to rii emoţionali

dificile. Indiferent de cauză, studiile sugerează că convingerile ar

Continuarea consumului în pofida consecinţelor

A ff r z s 'e u ~e ' ta consij m u iu i

? - . c » ^ emeritele obişnuite priii care poat*e fi identif ă o r>roblemă

n des ..n ,i ic «aesorc

s -, n cu ' ' ic • r*^ -■>_ i < > . . i ' ' " v • „* . ■

• , r -D r " r ' , ,," „ n se ns tuegativ, c

d e c; a t r e teT a p e u ţi ş*i c o n s ii ieri e n e r vap c a p e c) arm ;a i m p o t r r ea clic -r

recreaţionale. P rin urm are, consum ul de d ro g u ri nu im plică în m od

D ependenţă versus abuz

persoane şi continuarea u tilizării, în pofida consecinţelor negative.

Figura 1.1. Curba problem elor /agata de arogun

O m*a pmate irum p c»>Tt . . l. l a ir a / .u o U î

der-v r ăt ^ U ^iC îl "3 **, ^ ţ.S j _ , C lf jr i e x e m p lu

pre - a - c "m g i f,*: ~ *"' te - r _.. mm g - •m -

R ari pe viii or, î 1. *>>i să se interv ină a su p ra ace lo r factoi

Şi ură p ' c alîta te de ^ * ”0 ,4 u;a<u are a problerr Ic p

R & f o is î â s p o n iR f.a ş i .r-a tu n za ^ ea

* oele per-ua'V rara au rmbtofue togme ic c u g j r* î* r _ DU şvş*

- —— ---- — - - — --------------- ------ ---- — ----------- — - STUDIO DE CAZ

E d iso n e ste inginer, are 23 de an i şi e ste c ă s ă to rit de puţin

în o iu s, traiectoria p roblem elor legate de dro g u ri mai po?te M

,!. Ş ă le 3 0’ »" o„u

Ct'î P-ivi' pi P-^.:

Figura 1,2. M odelul b io psih osociai a / problem elor leg a te d e droguri

în cadrul categoriilor am ple ale p roceselor biologice, psihologice

Factori d e risc biologici

/ c3{7<iori de f IS C 3 S-0 * r 0 1 r C 6 s ' J8

racto r mi de risc '■asociaţ1 m ediului iiiriucm teaza Ia rîndul 1« - * -t:a

Dup'. „t, r „ m p g Ca. i>

v, J i folosit un dros osiiios

rm\ ^ a car în mod regulat. De e;

' ,',/î-| in-sn+

C e p ::>c î 6 **?.s:era !n te g raă

d u p ă ce ve ţi a i i a ce s: ca o ito i vei. d c rea râso u r-a e ta u r c ă

V 3?r^? rrs r ~ r ^ - ' v- h> re a d a te lo r S A H M î

s -, n cu ' ' ic • r^ -■>_ i < > . . i ' ' " v • „ . ■

pre - a - c "m g i f,: ~ "' te - r _.. mm g - •m -

C o gn iţiile re p re z in tă c o n v in g e ri c a re c o n trib u ie la c o m p o rta

3p -^p î ;-p ~ • p~ ij!»' ' r 'T j3 ; p r r F UT'/ 3 | 30 -'p^F

p lu ta .3P>iQei3 M hditatca car-oju. a ă a» i.i«ă -a iuriAU i ^

perie „1 mm v r,''vâ<tp ci ta 2>r"16 UFîTIO-tC de ccinsum ul ■V-O >rit 3Kyuite

J o y c e ; o fe m e ie de 36 d e ani ca re în ce rca să sca p e de d e p e n

Adolescenta este o perioadă a căutării nou tă ţii, asociată ca curiozi

dec‘ r ' r a - ’ea 3 ' de < , r> ^

După ce veţi citi acest capitol» veţi putea răspunde la urm ă