EFORIA

SPITALELOR CIVILE
DIN BUCURESCI
DE

AL. G. GALESESCU
fErurt, srnvicrutur SPITALELOR.

Bolnav xi Om am fest
fi m'aft cautat.
Precept evangelic.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA G. A. LAZAREANU STR. EnIsconIEr 3
1900.

www.dacoromanica.ro
 EFORIA
SPITALEM CHILE
DIN BUOTJRESOI
DE

AL. G. GALEESCU
gum, SERVICIIILIII, SPITAL1CLOR

Bolnav fi sera am fost

iti m'ail Mutat.
Preeept evangelic.

-"zr" )"---4-.-"-

BUCURESCI
-
TIPOGRAFIA G. A. LAZAREANU STR. EPISCOPIEI 3
1899.

www.dacoromanica.ro
 J.POPESCU B. JENARU
AUTOR4.616'essa....
VO V;46.12;2. SfrA&,21:.calt.
NET.00.,_ANUL._1&92

Eforia Spitalelor, institugune eminamente

de bine-facere, ocupg primul rang intre
institutele de caritate din Romania i acesta situa-
fiune esceptionaki, precum i scopul filantropic
ce ea urma,mte, m'a impins sit scriii istaia
acestei institutiuni i a apzamintelor sale.
In adever, funcliondnd in acestd institutiune
de mai bine dc 20 ani, am avut ocasiunea sit
canosc acest apziimint, akit in acest limp, cdt si
din document& i act& ce (Ca resistat trecutului
i pe care lc-am avut la indemdet. Ca sa nu
las dar sti, se perdd, materialul, cc am adunat cu
multd trudti, am creclut mai nemerit sa-1 dart la
lumind, spre a ajuta la formarea istorid, insti-
tugunclor nstre din lard.
Nu pretind a fi complect fi desclvi)7it, in ex-
punerile ce fac, me: incumetesc ing a erode cii
elc sunt pline de admen de ore-ce sunt intemeiate
numai pe acte i documente.

www.dacoromanica.ro
 4

Hal inainte insa de a ihira in descrierea cu

deamanuntul a faselor, prin care a trecut acesta
institufiune ci anzamintele sale, urmeza sit a-
ratam care este scopul stig filantropic.
Baza acestei institufiunf fiind caritatea : se
adapostefle p: se multi gratuit in Spitalele Etb-
Mei, ori-ce om bolnav sarac sag scapatat, care
cere asistenfa Spitalelor, fara distingiune de na-
tionalitate i religiune. Acest larg sentiment de
caritate, deosebefle pe Eforie, de institutiunele si-
milare din cele-l'alte furl ale Europei, unde bol-
navii sunt cauta fi in Spitale cu plata.
In adever pe cnd Eforia Spitalelor, avend o
avere imobiliara aproximativ de 05,000,000 lei 9
pi al carui venit anual din imobile se ridica a-
prpe la 3,000,000 lei, intrebuingza intreg acest
venit, precum pi cele-ralte venituri eventuale, Ia
in tretinerea de Spitale, unde omenirea su ferinda
ill cauta gratuit sanatatea, pretutindeni in restul
Europa Spitalele se intrgin sag prin subscrip-
tiuni voluntare unde bolnavii platesc pentru
cautarea lor sag se intrgin din subven de la
judge sag comune si din taxele fixe ce sunt obli-
gati set pleikei to ff cci(i cer a fi caul* in Spi-
tale 3) sag se intretin din subv3ntiuni i sunt
cauta gratuit in Spitale, numai aceia care do-

1) Daroa do semi a Eforiel Spitalolor po anul 1894-93.

2) Anglia.
3) Austria, Germania, Bolgia, Italia, &mitt, Bulgaria qi Serbia.

www.dacoromanica.ro
 6

miciliazt in departamentul unde este situd Spi-

talul toti cetrani find obligati a plati.
Nicaeri, ca in Romania, nu exista, institu-
tfuni ca Eforia Spitdelor din Bucuresci si Epi-
tropia Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, cu um fond
imobiliar, din venitul carom sit, se intregna, Spi-
tale, pentru cautarea bolnavilor straci i vicaert
nu exista, sistemul practical pant acum, ca bol-
navil st fie cautati gratuit, fart dislinclie de na-
tionalitate si religie.
De unde inst s'a format acest fond imobiliar
cu scop asa de filantropic? Este el resultatul ?mei
subscriptioni publice sat s'at destinat Un. nuze'r
de mosii si ecarete din acelea ce apartineat Do-
meniului Stalulni, spre a servi la ingrijirea de
bolnavi ?
Nu, in ambele mart.
Acest fond imobiliar s'a format numal din
donatiunele, facute la inceput de clout
adict de fmilia Cantacuzino i de familia Ghika,
care s'aii sporit in ormt prin donation& altar
piosi, care at destinat averea lor in scopul de
a ingriji 0 ajuta pe aprapele sat ; la care se mai
adaoga, irn obilele cumparate de Epitropii ci Eforie
din sporul de venituri; precom si veniturile mosi-
ilor ce aparlineat la cate-va Monastiri si care eat',
incliinat de di feri(i donini la una din Monastirile,
care aveat Spitale pentru Wadi bolnavi.

1) Frit*.

www.dacoromanica.ro
 pentru a lamuri mai bine ceia-ce zicem a-
&vim cit :
Mobil& dtiruite de familia Cantacuzino, arc un
venit anual de tel 438,727.
Mobil& druite de familia Ghika, a un venit
anual de tel 356,466.
Imobilek dtiruite de alf I pio0 donatori, ail un
venit anual de lei 724,073.
Imobilek cumparate de Epitropii 0 de Eforie
sail clitdite de ek, dar produceVre de venit, al
un venit anual de lei 392,988.
Pe langa, acestea mai sunt imobilele, care apar-
finea unor moniatiri inchinate la Spitaluri f i
care azi a un venit anual de lei 812,824
bani 70.
Cum se (VIII, aceste imobile in proprietatea Efo-
riei, se va deslu0 in cursul acestei serierf.
Iar restul de 1,275,000 lei, cu care se com-
plecteza, suma de 4,000,000 lei, intregul venit
anual al Eforiei, este un venit supus variagunei
depinde de o multime de imprejurdri ca : ex-
ploatarea pildurilor 0 a carierelor, starea ru-
rnifelor de venituri din trecut, sporurile de pro-
cente la capitalurik in numerar, &mite de di-
feriti donatori fi din alte venituri extra-ordinare
oi nepreviqute.
In acest din urinti, venit, infra, i procentek
capitalului iii etecte, pe care il posed& Eforia $i
care se ridica actualmente la lei 574,800.

www.dacoromanica.ro
 7

Din aceste venituri Eforia intretine 11 Spitale

cu 1270 paturi 0: adict i :
1) Spitalul Col(ea
2) D Filantropia
3) Institutul Naternitatea
4) Spitalul de Copii
5) D Colentina
6) Ospiciul Panteleimon
7) Spitalul din Ploesci
8) Ddin Sinaia
9) DZossima Atd. Ialomita
10) DRalet din Jud. Ddmbovi la.
11) Asilul Maritim la Tikir-Ghiol (Dobrogea),
se intrefin Schiturile fi Nonastirile dependinte
de Eforie fi se administrezti domeniele acestui
a3eztimint.
s

A fara de ucesta Eforia administrezd, conform,

legei alienatilor, # ospiciul de alien* de la
Mdrcula, cu 34 0 paturi bugetare, din fondurile
speciale ale Ospiciului, care se ridicei la lei 320,464
pentru esercitiul curent 1899-1900.
Ceia-ce invederezti mai mult necesitatea exis-
tenfei unei Eforil speriale, pentru eautarea bolna-
yam', este cif, tote spitalele iinportante Fi mart din
Bueuresci sunt ffitrefinute de Eforie fi in condi-
tiuni cat se pede de bune $i din punct de vedere
medical Fi din punct de vedere administrativ ;
cd in aceste spitale se adlipostesc clinicile facul-
WO de medicind, unde se instruesc studengi fi
iFi formezti cariera lor medicald.

www.dacoromanica.ro
 s

Nevoile suferinzilor din Capita ld insa cresc

continu4, ceia-ce atray cu sine cheltueli din cc
in ce mai mari, atell prin sporirea continua a
nunitrului paturilor din Spitale, cdt fi pentru
realisarea inzbunatagrilorz.eclamate de progresele
tiintei, spre a mentine spitalele nstre la inal-
limea celor din strainatate.
Veniturile actuale, abia putnd sa acopere
cheltuelile intrefinerei Spitalelor existente, cu ce
so va mai intdmpina ore sporul de cheltueli
in viitor ? Negmit ca va trebui sit se aviseze
fit curdnd la gasirea unor foul* isvOre de ye-
nituri.
Lasdad la o parte cestiunea studierei mijlOce-
kr de a se spori veniturile Eforiei, un fapt
este bine constatat ca pretutindeni comunele-ajuld
asistenta publica si ca exemplu notain numai cit
orapl Paris acorda assistentei publice din Paris
o subven(ie de lei 17,000,000 anual 1)
Actinic de a ternzina trebue sit recunOscem ca,
adsta instilugune a progresat nunzai in timpul
dind a existat ca administratia separata de stat,
caci cum zicea Marele Barbat de Stat Mihail Go-
galniceanu, ori de cafe ori s'a ridicat neatdrnarea
acestor instituguni, contopindu-le cu Statul, fa-
catorii de bine, vail,nd ca fondurile daruite nu-
mai Spitalelor, s'aii inscris hare averile Statului
fi ca veniturile arc primit o alla destinage, ori

1) Compte rendu de la 1' Assistance Publique do Paris 1887.

www.dacoromanica.ro
 (J

cc sentiment filantropic a swat, nimenca n'a

mai venit in ajutoral Spitalelor. Wand sar-
cina intrefinerei # sporirei lor in greutatea gu-
vernulai 3).

---.--,0.-1:0.41-.1.-.--

1) Expuneroa de motive a MinistruluT do Intorno M. Cogalnicoanu

din 16 Ootombro 1864, prin caro so roinfiintzi{ Eforia spocialli a
Spitalelor, soparatA do Stat.

www.dacoromanica.ro
rigONI2Li.

.515ITALELcOR

OaI h E
DIN BUCURETI

www.dacoromanica.ro
 I.

Caritatea find una din Insuirele Roma-

nilor, s'a manifestat de tirnpuriii i
sub diferite forme. In adevr familiele boe-
rilor dupa vrernl, s'ail intrecut fie-care sa ridice
diferite aezaminte in !Ara, care stair neclintite
i azi, dupa atatea v6curi de restrite, ca dovada
a dorintel lor de a face milostenil.
Dou insa din familiele dornnitOre ale 16rel,
mai intaiii, adica familia Cantacuzino (1695), i
familia Ghika (1735), aii intins cercul bineface-
rilor, prin a crea Spitale, unde cel scapatatt,
cel saract i bolnavl, sa'1 gassca vindecarea
si alinarea durerilor.
%

Ast-fel in secolul XVII, se Intemeza in Ro-

mania prirnele epitropii, care sa aiba indatorirea
numat de a administra fondurt destinate, a cauta
in spitale pe patimasil saracl, scapatatt i straint
adica pe eel lipsiti de familie, si de la acsta
epoca datka institutiunele spitalicet1 In Ca-
pitala.

www.dacoromanica.ro
 14

Mat ta.rcjiu prin 1785 Alexandru Mavrocordat, In-

temeiza In Moldova, Epitropia Spitalulul Sft.
Spiridon ; iar in 1838 Banul Grigore Brncoveanu,
funda Spitalul Brancovenu.
Lucrarea de fata, find privitOre numaI pe
Eforia Spitalelor Civile din BucurescI, voiu cauta
dar a arata Inceputul acestel institutiurrl i fa-
sele prin care a trecut, pana cand s'a intemeiat
aezamentul numit azi Eforia Spitalefor Utile, pre-
curn i istoria In parte a fie-careI din institu-
tiunile sale.
Atat aezarnintele, atlate sub Adininistratia
Eforiel din Bucureti, cat i Eforia Insa'I, nu
a existat sub acesta nurnire de la fondatiunea et,
ci prin secolul XVII, s'afr Intemeiat la Inceput
done Epitropii, din care una a Monstiref Colya
In anul 1695, 1 cea de a doua a MonAstireT Pan-
telimon In anul 1735, i tocmai pe la Inceputul
secoluluI curgetor la anul 1815, s'a format a 3-a
Epitropie a SpitaluluT iubire de cimeni.
Prin urmare pentru a cun6te istoria fon-
clatinneI Eforiel, este de absoluta necesitate de
a descrie istoria fre-careI din cele trel epitropil
In parte.

www.dacoromanica.ro
 15

Epitropia gf. Monastirl i gpitaIuld Co !tea

1695 1832.

intemeierea acestel Epitropil s'a facut de

Spatafill MICHAI CANTACUZINO, fundatorul
Monastiref i Spitalulul Co Ilea.
Sa vedem dar in scud eine a fost spatarul
MICHAI CANTACUZINO.
Spatarul MICHAI CANTACUZINO, fiul Stolnicu-
, lul CONSTANTIN CANTACUZINO, (fondatorul Monas-
tirel Cotroceni) i al soliel sale ELENA, a avut
3 frail : pe ,SERBAN CANTICUZINO, (Domnul Frei
de la 1678-1688), pe CONSTANTIN i. MATEI
CANTACUZINO i de sor pe jupansa STANCA.
Nascut la 1650, a remas orfan pe la anul
1680 i din cele doue casatoril cu jupnesele
THEODORA i MARIA. a avut 18 copil. El era cu-
noscut de Imparatil Europet i lua pe nurnele
ski respunsurile de la lmparall i rivna lu'i
cea mare era data la geograile i aritmetica.
Se spune chiar, ca a fost crescut cu mail
ingrijirf de mama sa ELENA, fiica lul RADU ,SER-
BAN BASSARAB, ginerele lul MICHAI VITEAZU.
In calitatea sa de Vel Spatar il gasim la 1.683,
ca comandant al trupelor romanqfl, la asediul
Vienel, in timpul domniel fratelul seii SERBAN

www.dacoromanica.ro
 16

CANTACUZINO. La acsta epoca CU tOtif tini, aju-

torul ce Domnul Roman. SERBAN CANTACUZINO,
cat i DUCA Domnul Moldovel, a dat nemtilor,
contribuind mult la perderile enorme suferite
de Turd, sub zidurile acestel cetati. Din acsta
pricina se tie ca Turcil, complotand cu boerif
tere1, ail otravit pe S. ERBAN CANTACUZINO (1688) ;
iar spatafill MICHAI CANTACUZINO a fost surghiunit
de marele Vizir la Monastirea Sinaia din miln-
tele Horivu, unde neincetat s'a rugat lul D-zeil
sa-'1 ajute sa scape de acest canon, legan-
du-se ca la intOrcerea sa in patrie sa zidsca
locapri de bine-facere. Se ma! pretinde Inca
ca, dupa mOrtea tatalut sea, de buna voe, s'a
dus cu mama sa ELENA, pe la sfintele pamln-
turf, intre care i la muntele Sinaia din mun-
tele Horivu.
Istoricul Xenopol 0 afirma ca de catre D-nul
NICOLAE MAVROCORDAT WW, SI/Marla MICHAI,
a fost trimis la Turd si gatuit la Adrianopole.
La mOrtea sa In anul 1716, a lasat un flii
Comisul MICHAI CANTACUZINO, care a incetat din
viata, putin dupa el, fart motenitorl. Iar cli-
ronomi ati r6mas 4 fete ale sale.
Unde este Ins& actul de fundatiune ? El a
existat, dar nicl o copie nu a ajuns pant
la noi, spre a putea citi pe insui funda-
torele.

1) Vol IX Pag. 20.

www.dacoromanica.ro C.
M1HAI CANTACUZINO
VEL SPATAR

/7/ --Jar /
24 Ai.:AIACT1 7
MIHAI CANTACUZINO
VEL SPATAR

1650+1716

www.dacoromanica.ro
 17

Tot ce ne-a rthnas, care reproduce aceia ce

Spatarul MICHAI CANTACUZINO a orAnduit, este
Cartea lui GAVRIL Patriarchul CONSTANTINOPULULUI
din 1.702 Octomb. 1.8 i aceia a lul SAMUEL Pa-
triarchul Alexandria din anul 1715 Iunie 15,
intftrita. i de CHRYSANT Patriarchul Jerusa-
limulul i a WO. Palestina, cu urmatOrea co-
prindere :

GAITRIW
prin mila lui Dumnecleu Arehiepi6cop al Con6tanti-
nopolului Noua-Rom l Patriarh Ecumenic.
N't 1702 Octombre 18.

T (19 te lucrurile neputnd sa ramaie meretf in

aceiaT stare, ci parte din ele raman ast-fel, iar
parte se schimba 0 se abat de la menirea lor i capata
diferite situatiunT prin curgerea timpuluT. Ati inteles eel
ce judeca lucrurile cu dreptate i cu minte, cum ca
cele ce dn0T orandueso, trebue sa fie aparate i intarite
sa fie cazmuite pe o temelie sigura i statornica
maY cu sma (And asemenea lucrur1 se intampla sit
fie sfinte i Dumnezee$T loca4urT; i eY le ati inchinat
i pus sub scutul InalteT trepte i marirl a sfintuluT
nostril tron Patriarchicesc, Apostolicesc 0 Ecumenic,
pentru sfa,r0tul de a se incuviinta o bung. 0 liberA
ingrijire, potrivit cu privilegiul canonic al tronuluT ce
.1 are Sfinta Jul Christos mare biserica, de a se da in-
cuviintare la asemenT, aa ca aceste danii sa fie scutite
de orT-ce servitute i sa pta fi in stare a propa0 i
imbunatati; cad altmintrelea, nebucurandu-se de o
1) Originalul in grocolto.
2

www.dacoromanica.ro
 18

asemenea ingrijire i epitropie i 15.sate servitutel, eIe

vor suferi stricAciunl si nu vor atinge scopul lor
prin urmare n'are s. iasa nicl un folos pentru cel ce
cu ravna s'aA grabit a face acestea.
pentru-cti i prea cinstitul si de prea bun nOm
boier, Domuul MH1AIL CANTACUZINO, mare Sp Mar al
Mriel Sale Printulul Ungro-Vlahiel, flu duhovnicesc
prea iubit i dorit al Smereniel nOstre, intimpinn-
du-ne la Adrianopol, a declarat in pfin Synod ct
miscat de o ravug. Dumnezeiascti, a ridicat din temelie
in Ungro-Vlahia, pentru mautuirea sa sufletscl
pomenirea yecinicA, a luI si a parintilor lul de fericith
memorie, o sfintA si cinstitA MonAstire cu hramul prea
sfintel nscAtOre de Dumnezet, pe muntele de acolo
numit Bucegi, aprOpe de riul Prahova pa care a nu-
mit-o Sinaia si bine a facut ca s arate evlavia sa
atre Sfintul si de Dumnezeil umblat munte Sinai si
ingrijind flu numaY pentru infiintare el si pentru buna
el, intretinere i ingrijind cn minte pentru intemeierea
eT, s'a grbit si a intrit'o cu crtl Domnescl i cu
hrisve bine-voitre ale prea silivitulul, prea inalta-
tuluT i iubitor de Dumnezeil Print, de ast6..cly, Domnul
Jo. CONSTANTIN BASARAB Voevod a 'M. Ungro-Vlahia,
fiu duhovnicesc iubit ri dorit al Smereniel nstre, carele
din dragoste atm Dumnezeil a ingrijit despre acst
cinstit monstire i prin multe danii Domnescl i
dame bogate a impodobit-o, scutind-o de daft dui%
cum se cuprinde pe larg in acele luminate artl Dom-
nesel ; acelas boier a mal OMR, cum am clis, i o
aIt5. cinstita monAstirirA si bisericA cu hramul Sfin-
tilor Trel-IerarhY in Bucurestl, pa locul numit Colfea,
pentru a lul mtintuire sufletsc i vecYnica pomeuire,
pentru care sfinte monstirY, a cerut CU multa evlavie
de la Smerenia nOstra, de a i se da i cinstith. incu-
viintare din partea bisericel, adia intrirea neathrnarel

www.dacoromanica.ro
 19

scutirel lor pentru tot-d'auna. Pentru aceste cuvinte,

primind cu bun-'voinft acesta cerere drpta i cu bun
scop, scriem in puterea i stapanirea prea sfintuluI
Duh i declaram in Sinod dimpreuna cu prea cinstii
si sfintiiI Arhierel din jurul nostru, fratl al noOri iu-
bitl in Duhul Sfint i conliturghisitorI, pentru ca clisa
mal sus sfinta monastire, a prea sfintei nscatre de
Dumnezeu numita Sivaia, situata in muntele Bucegl
langa riul Prahova, potrivit cu luminatele hrisOve dom-
nescl ce are, asemenea i cea-Palta mica monastire
i biserica a Sfiintilor Tra-Ierarhi, cldite din temelie,
cum s'a clis, de catre numitul marelele Sptar Domnul
MIHAIL CANTACUZINO, dimpreuna CU tOte proprietatile,
obiecte i daniile lor m4catOre i nemiFatbre, cate le
apartin asta-zl i cele ce vor mal dobandi prin mila
lul Dumneze4 O. fie, s se numsca i sa se recu-
nOsca de tot! ca simt libere, scutite i necalcate de
nimenl pan/ la sfir0tul vcurilor, ea nu sant datbre
s6. dea nimanuI nicl o para, nicT Mitropolitulul local
nicl vre-unul alt om, multumiudu-se Archiereul local
numal cu canonical lul parastas i necerand alt-ceva
nimic din averea lor, de Ore-ce sant intarite 0 din
partea mare! nOstre bisericl a lul Christos i prin hri-
sOvele Domnesci de mal sus date aceleiaV monastirY
Sinaia i a urma intocmal i nesmintit. Iar claca vreo-
data cine-va, fie Print, Archiereti, boier saA altul mic
saA mare, ar cugeta sa Asttirne in ori-ce chip i sa
sdruncine libertatea cliselor sfinte monastirl i le-ar
aduce pagube i vtamare in ceva sail ar calca ceva
cat de putin din cele cuprinse despre ele in cartile
Domnescl i ar vtma i pagubi aceste monastirl cu
gandul lacom i ca maim hrapit6re contra Dumne-
zeirel, sa fie afarisit de Domnul Dumnezeti a tot-tii-
torul i blestemat i neiertat 0 in yea dap/ mOrte
nedeslegat 0 sub povara blestemelor PatriarchicetY si

www.dacoromanica.ro
 20

Sinodale J condamnat la focal Gbeenet DecY spre

dovedirea libertteI pomenitelor sante locaurT, s'a dat
lor acest act de intrire Patriarchicesc i Synodal, scris
pe pergament in auul 1702 in luna Oetombrie 18.
t (ss) GAVRIL
prin milt& ha Dumne51eti .Archiepisoop al Condantinopolului
Noua-Rona ci Patriach Ecumenic.
(ss) ADRIANOPOLEOS ,
Nicomidias Methodic, Didimotihu Ioachim, Elesu,
Chalchidouos, Dercen.

t SAMURAI)
et* mila lui D-zea Papa i Patriarh al marelui
ora* Alexandria i judeeator a toata lumea
1715 lunie 15.

1.
-zeti cel Marb i Prea Ina lt, eel intru sfinta
Treime cantat, cel fr de inceput i neco-
prins cu mintea, cel minunat intru faptele sale i in-
fricop.t intru puternicie, cel care, intra Intelepciune, a
zidit toata. fptura i carele, prin nespus cuvnt, o car-
mesce, prin acgruia putere se tin tOte impreun, cele v-
;lute i cele nevNute, ale cruia leg! 0 judeat1 sunt un
noian nemrginit i crrile lig nestrbtute, in a cruT
man st suflarea a tOte vietuitOrele, cruia tOte se plOc6
0 se supun i prin care t6te puterile Duhovnicesel II sla-
vesc prin gur! netcute, vecinic isvor al darurilor, nez-
leit noian al iubireI de omenire, nezleit vistier al bu-
nattilor, de la care purcede t6te daturile bune 0 de-
savir0te, Domnu Domniror, prin care imparatiT Impar-

1) Originaltil in Grecosco.

www.dacoromanica.ro
 21

tese i Domnitoril stgpftnesc prnftutul, buntitatea, Iute-

lepciunea i puternicia Inskg, plgsinuind d'intru ineeput
pe om din terang i einstindu-1 cu chipul sel, infru.
musetAndu-1 ineg, ca pe o einstitg i intelptg fgpturg
a chiar mAinilor sale, spre neineetatl. laudg a minu-
nilor sale, cad cerurile povestesc slava luT, ca prin
cuvntul luT s'a intgrit i cg el a zis, i s'ati flout,
El a poruncit i s'all zidit, l'a pus pe el in raiti de
desfAtare, ca sg stlpftnescg peste tOte fiipturile cele
vCzute, cu fgggduiatg de viatg nesfftrOta i dobftndirea
vecinieilor bunatateT. Dar omul amggindu-se la minte,
prin imelticiunea arpeluT, fu supus vaT ! durerbsel o-
sftnde la mOrte, ea un neascultltor a insuI Dumne-
zeulul i ziditoruluT s611, i ca un ellegtor al poruncel
pentru rare fa osAndit, isgonindu-se din rail, in a-
cstl lume i intorcOndu-se in pgrnOnt, de uncle s'a luat ;
si acsta, nu fArg prevedere, ei prin economie i Dum-
nezescl milostivire, spre a nu se face rol nesfftr0t.
Nu fusli numaT intr'atilt s'a mgrginit ingrijirea prea
bunuluT D-4eu cgtre om, ci, precum a chibzuit pen-
tru plgzmuirea luT, de asemenea, prin nespuse mOsuri
de bungtate, a chibzuit i pentru ridicarea luT, dupg.
cgdere, arAtdnd mfintuirea, rea prin renaseere, pentru
el n'a voit a lIsa sI se mistuiaseg de pcire fgptura
a chiar mftinelor sale ; ded dftnd nOmuluT omenesc,
ingerT bunT spre pazg, punftnd legT hotgrItOre, trimi-
tftnd proorod i Wend, prin dOn0T, puterY multe i
minunT i fapte infrieopte, milostivindu-se in maT
multe felurl i, intru indurarea sa, cercetand asupra
omenirel, 'f-aa povestit mftntuirea ce avea sg 'I-se Led.
Ast-fel eg, in vOcurile din urmg, cftnd a implinit ve-
nirea vremiT, a trimis D-zeil, pe singurul ngscut fiul
sOil in lume, sub chip de om, ea sI mantuiascl pe
om ; carele s'a i dat pe sine, drept pret mortil, cgreia
nol eram In fapt0 supuA prin pleat, rescrimp6randu-

www.dacoromanica.ro
 22

ne, eu chiar sangele s6a, 0 castigandu-ne pe nol, ca

norod al sa. 0 ! adancime de bogatie si de Intelep-
ciune si. de stiinta Dumneclesca. ; cad El, intr'un chip
minunat, scie sa lucreze caile mantuiril si a le prein-
noi, pe ele, felurit, in tOte clilele, aplecat fiind spre
iubire de omenire, prin prouia Sa, pentru ca, nid c
este, vre-un lucru neprevaclut la El nid neingrijit, ca
unul ce se afl de fata la tOte si pretutindenY, impli-
nindu-le pe tOte 0 impartind mantairea si ingrijind,
in deobste, de tOte maY spre folos. Pentru acsta, pre-
cum si d'intru inceput, maY innainte adica de man-
tuithrea sa intrupare prin Dumnezesea economic, ne-
num6rate strlucitOre luminI a minunelor, a darurilor
si a bine-facerilor sale revarsa peste t6t a. lumea de a-
semenea si, prin trupOsca sa venire intre Omenl, 13 e-
numerate biue-facerY a seversit prin semne si prin mi-
nunY si prin felurite puterY si impartasirY de duh sfint,
cum clice Apostolul ; cad dintr'un inceput placut era
si este, asupra DumnezeestiY Sale marirY, de a reversa
peste VA/ zidirea, mijlocit si nemijlocit. inasentele
bine-facerY ale DumnezeestiY ProniT ; si, nemijlocit le
revCrsa, cad el deschizand maim sa, Mta jivina se
umple de indurare, iar tote pretutindenY se umple de
bunatate ; cad el face s result sOrele peste raY si
peste bunY si A plora poste drepti si peste nedreptY ;
cacY din rodul faptelor Salle se satura pamantul, cad
el face s rasara, iarba pentru vite si verdeta pentru
trebuinta Omenilor, spre a scOte painea din 'Arrant;
El da hrana sa dobitOcelor si puilor corbuluY, care
'1 chiama pe el. Dar si mijlocit El nu lipseste, in-
grijind si prevzOnd in tOte zilele pentru nol, 0 lu-
crand pentru a nOstra mantuire ; cacY multe si ne-
numerate chipurl ne-a aratat noua, cum si mijlOcele
si cane, atilt prin legi DumnezeestY serise si Evange-
lice, cat si prin poruncY sfinte si oranduelY si prin pro-

www.dacoromanica.ro
 23

povaduirl profetice i prin invatdturl apostolice si

prin asezaminte sobornicet i prin legiuir impard-
testl si prin punere de hotare printestl si prin. po-
vatuirl Duhovnicestr, care Mite sunt indemnatOre pen-
tru tot/ spre lucrarea bunelor fapte de mantuire, si,
acelora care voesc sd mostenscd mantuirea le flip;
dueste si le chezdsueste aeastd mantuire, pentru c tOte
virtutile ad cdpdtat mult liar i mare cinste, lng
cerescul imparat i stdpan, ca unele earl ad apropiat
de El pe faptuitoril lor, castigand si acestora vecinicti
si nehrapita dropta rasplat : pentru c vrednic este
lucrtoml de rasplata sa, i euvantul ftigaduintel este
al celul rare da raspltirea, mal presus de cat tOte ins
covarsite si peste tot se deosibeste milostenia, folositOre
sufletulul i trupulul, ale cdreia numerbse insuirl, td-
ria cea puternicd i urmrile el prea mdrite se aratd
in sfintele i .Dumnezee.ytile scripturi, in cuvintele si
prevestirile euvantrilor de D-zed prooroel, in cele de
Dumnezeti insufiate invatturl ale purtdtorilor de duh
sfant Apostoli 0. in Dumnezeestile scrierl ale purtgto-
rilor de D-zed sf. Pdrintl; cad ea (milostenia) a putut
s induplice i pe a Tot-tiitorul D-zet, si a'l porni spre
mild, pentru nol, care cram vrsma01 lui, ea gresitl
prin pdcat si rosvratitl i osanditl, in cat a se nimici
pe sine si a se umili prin luare de chip de slug, spre
a se supune chiar Fs4 i mortil i ac'esta prin rastignire
pe cruce, parasind cele noud-zel i noug de ol si
cdutand pilda evangelica, pe cea riftacit, pre care
si acesta, gasind-o perduta prin muntl i luand'o la
spinare, a dus'o iusul Tatulul Sad, addogand'o ea
un alt ban perdut, pe langa cel nou-zecl i noud
ramasl in fiintd, adied pe langd puterile cele cerestl.
Ast-fel dar i atat de mare putere avand milostenia
cum sd nu fie ea doritd cu o covarsithre ravna ?

www.dacoromanica.ro
 24

Drept acsta 0 in Dumnezeesca lege scrisa fiind ea

a doua i de o potriva celd d'entait marl porunci,
care zice : dubesce pe aprOpele t6u ca pre tine Insutl,D
ea se desavarmte prin milostenie i prin densa se
invedereza. Cad, cum Ore ar iubi cine-va pre aprO-
pele s, daca nu'l mi1ue0e, vzandu-1 pe el in lipsa
scapataciune ? Mind ea dar tOta legea i proorocil
atarna de la acesta porunca i implinirea legel este
dragostea, dupa Sf. Apostol i Ott legea numal prin
una singura se indeplinesce, adica. In : .iubesce pe a-
prpele tbd ca pe tine insuti,. iar acesta rmane ne-
dovedita, fart milostenia cea iubitOre de omenire, sat,
mai bine zicend, InsaV iubirea de omenire, precum
zice i Marele teolog (euvantatoru de Dumnnezet)
Grigorie, urmezt ea, a iubi pe aprtmele ti;i a milui pe
aprpele, este un singur i acela0 lucru. i dar, iubi-
tor de Omenl este D-zeu, cad El a miluit pe om si
nid inceteza de a'l milui, precum i odiniOrt '0-a In-
taxa dragostea sa catre Noe, aparat in chivot i catre
eel impreunt ea dnsu, aratand-o prin o ramurt de
maslin tinuta in gura porumbulul. Dar 0 in lege este
0 se nurnesce porunca Dumnezeesca cu deosebire, cad
In a doua carte a legel (deuteronomului) este sons :
gnu va lipsi vn serac de ye pdmentul tti. Pentru
acesta eu 'tI poruncese cuventul acesta : Deschizend
veI deschide mainele, catre fratele tett cel s6rac,
care se aft in lipsa. Iata. la Proorod sunt scrise multe :
0 David in psalmil lul zice : Fenicit e cel ce cauta
spre eel sarac i neavut,i 0 Solomon in pildele sale
(parimil) zice : ghtilostenia i credinta sd nu lipsescd
de la tine, dici prin ele se ispdgesc pdcatele., .Rupe
painea ta, pentru cel fiamand zice Isaia, i pe saradf,
neadapostitT, adu'I in casa ta., i Daniil zice : apa-
catele tale, prin milostenil, le mantuesd i prin a le
sale (parimiT) zice : dfilostenia fi credinta sei nu lip-

www.dacoromanica.ro
 25

sescd de la tine, cdci prin ele sd ispdgesc pdcatele..

,Rupe pdinea ta pentru eel fldmnd, zicea Isaia, .;i
pre sdracii neaddpostiti, adu-i in casa Ia. i Daniil
zice : Pdcatele tale prin milostenie le mtintuesce fi prin
compdtimiri cdtre cei sdracb asemenea zice 0 inte-
leptu Sirah : k Inchide milostenia in sufletul td, 0 ea
te va scuti de .00, pedOpsa.) Dar ;3i Tovit eel drept
n'a lipsit de a zice : 4 SA nu-tl intorcl fata ta, de la
tot saracu 0 Dumnezed nu va illtOrce fata sa de la
tine. Dad. dar in vechea Scriptura 0 in Proorod,
acestea 0 alte nenumrate s'ad zis, dar in cea Nou
prin cea Nou6, prin chiar gura Domnulta Nostru 0 a
DumnezeeSilor propov6duitorl Sf. Apostoli, ate sunt
Oise Ore? 0 in urma prin gura celor in Dumnezed
povatuitl inv6tatorl 0 Sfintl parintl, numal prin a-
csta se adeverza thte, cad eel milostivl se asOmana.
cu insu0 prea milostivu Dumnezed ; cad zice : iFitl
milostivl, precum este 0 tatal vostru, care este in cc-
rug, cad el face sa. rasara SOrele s6d 0 preste eel
rl 0 preste cel bunt a *i Invttura Parintilor zice :
.S6. ne facem ca nite zel atre cel nenorocitl, imi-
tand in milostivire pe Dumnezed. Cad prin nimic
omu nu tine ma! mult de Dumnezea, ca prin face-
rea debine. Pentru acesta catl s'ad facut iubitorl
de milostivenie 0 ad autat urmarincl-o, aceia ad
motenit asemeni fagaduinte, neabtandu-se de la scop ,
iara eel nemilostivf t4i neindurtorl ad patimit din
impotriv ; cad scris este; cel care n'a miluit nu va
fi miluit ; n'a dat paine cella flamand nu va dobandi
viata vecinica ; fugit-aa de mill 0 mila de dansu, va
fugi ; urat-ad pre eel sarac 0 pre dansu, cel ce a sa-
racit pentru no'f, '11 va url. iCatre acesta ne ma!
pOte incredinta Inca 0 parabolica ura de omenire a
bogatulul cumplit atre Lazar cel stirac 0 tialOsa
rasplatire facuta lui.

www.dacoromanica.ro
 26

Dar en mult maY presus de cat tote acestea este po-

vestirea cea in EvaugheliT propov6duita, despre a doua
venire si infatisare, cu strasnica si infricosat slava
a mantuitoruluT nostru, ea s judece pre viT si pre
mortT, cand atunci, marele si prea inaltu imparat al
imparatilor si Domn al Domnilor, inconjurat de tOte
ostirile cerestY, prin nespus bunatate si milostivire,
nu numal pre eel sarae1 si scapatatT, pre eel ranitl
si IntinatT se umileste a-'1 numi fratl, lila, a se ru-
sina, ci Inca numal pentru facerile de bine savrsite
anume, catre dOnsiT, va face cercetare, judecata si r6s-
platire, si t6ta intrebarea si hotararea, numal in sOse
cuvinte, se va cuprinde, si acestea We privitOre la
milostenie ; cad, eelor iubitorl de sarad si milostivT,
care se vor invrednici a se aseza d'a drOpta lul, ma-
rele si infricosatu judecator si imparat le va zice :
a Venifi voi eel bine-euventati, al Tutlui meg, sd mof-
teniti impdrdfia pregdtitd voue de la inceputu lumii;
ca flarnand am fost si mi ati dat sa mananc ; am in-
satosat, si mi-atY dat 0, beau; strein am fost si m'atT
primit in casa ; gol si m'atI imbracat ; bolnav am fost
si m'atI cautat ; la inchigre am fest si atl venit la
mine ; si cate atT facut vre lulu din acestora prea
mid fratT aT meT mie le-ati Mut. ,
Multumita dar a tot PuterniculuT 0 Prea Inteleptu-
luT DumnezeuluT Nostru, caruia se cuvine marirea in
yea El in necoprinsa sa OH* si Pronia Sa, prevti-
zOnd credinta catre Dumnezeil si iubirea de omenire,
a prea slavituluT, prea inteleptulul si de prea bun nOm,
intre boerl prea Insemnat Domn MIHAIL CANTACUZINO,
fid prea iubit, intru Domnul, al SmerenieT nOstre care
in acesta bine credinciOsa tara a prea InalteT si Prea
maritel DomniT a Ungro-Valahiel, fa cinstit cn vred-
nicia de Mare SpAtar, nu numaT spre podObA, l'a facut
pre el slava si v6zut, Inca din cel d'anteiq mil aT

www.dacoromanica.ro
 27

v6rsteY sale, (cad craiesc F, i 1 imparatesc este nOmu ; ;;i

prea bine credincios, din care acesta radacina a rOsa-
nit odrasl, ca unu ce pe acolo i1 are si el inceputu
.i coborarea sa) 0 marit prin stralucirea de bogAtii
si de mosii f i de scule de pret mare, mai presus de
cat very care altu, pentru ea scris este in cartea Pil-
delor ca : " Mita celor drepli nu va peri f i nmu ce-
lor nevicleni se va bine-cuanta, i dupa cautatoru
sfant ; "Slava 0 bogatia va fi in casa kr 0 drepta-
tea lor va r6manea intru vecie ; dar i cu straluci-
Ore raze de virtutY a lmpodobit sufletu ha cu podOba
de minte 0 de intelepcitme i Inca cu frica de Dum-
nezeg i cu dragostea catre acest prea puternic bine-
facator. Cunoscand dar ea buna credinta este de cat
oil-0e mai tare F,;i intru tote folosithre, ca una ce fa-
gadue0e viata i in acesta lume 0 in cea viltOre, caci
pomu dupa rod se cunOte; Oiind de asemenea ea
ingerul Domnuldf salasluete, imprejuru acelora, care
sti tern de dnsul, cuprins de Dumnezeeasca 'Avila,
s'a dat pro sine Domnulul necrulAnd nici viatA, nici
bogAtie, negandindu-se nicY la necazurl, nici la truda,
nici la primejdiile hotiilor i a calatorid; ci, preferind
mai presus de OM dragostea lul Dumnezet, rostea
cuvintele prooroculta psalmist : .Precum dorefte cer-
bul de isvrele apelor, afa dorefte sujietu meu spre tine
.Dumnezeule. Insetat-all sujietu meg cdtre Domnul cel
puternic, cel viii : Cnd voi veni me voi ardta inaintea
feta lui Dumnezeic?.
Ded intrand in aceasta lung, ingusta 0 trudOsa
caltorie, a alergat spre inchinarea a sfintelor i de
Dumnezeil imblate locurY, atat a color din sfanta cetate
Ierusalim 0 de prin preju eY, cum 0 a veneratuluY
munte Sinaia, al carora facandu-se prea cinstit In-
ching:tor 0 povestindu-le ca InsiO v6z6tor al kr 0
dobandind sfintirea. De atuncY, n'a incetat 0 de a

www.dacoromanica.ro
 2S

eldi si locasurl sfinte li monAstiri, inzestrndu-le

pre ele, spre indestulare de a pururea ,i inchinndu-le
la locurile sfinte. Iar Dumnezeil, carele lucrza Me
intru tot, precum odinibra a cunoscut pe fit' lul Jesse,
om dupa inima sa, asa in zilele de acum, ra gasit pe
acesta pe care il si cunoscea maT d'inainte ; si intre-
buintandu-1 pe el ea unealta, l'a ales si l'a numit in-
grijitor intelept si credineios si s6v6rsitor de o fapt
placuta lul Dumnezeti, mantuitOre si vrednica de tart
lauda. Aratatu-l-a4 deel pe el, ca ochitt celor orbT, ca
pe un alt boy si ca picioru celor schiopT si ca parinte
celor neputinciosl ; ea hrana, celor flmane, ca vest-
mant celor goll, ca lee color bolnavl si ca toiag celor
bkranT. Cticl el ca un iubitor de sarael si milostiv,
si care eel de nemu sM prea compatimitor ; iar catre
facatoru de bine DunmezeA, reeunosator si multu-
mitor (cael insusire a mintil este de a cunsce cine-va
al eta este daru si c darurile faptelor bune se r6sfrang
asupra celor care le-aA lucrat si a aceia earl folosesc
pe altil, si el se vor folosi prin acela cn care foloseso
pc altil) ; nu aft crufat aur 0 aryint mult pentru
domnul ci, in comprinsu unel singure si aceliasl im-
prejmuirl, in acest, de Dumnezeu pazit domnesc oras
Bucuresci, pe locu numit a luT Coltzea, cheltuind multd
boyatie a ridicat jelurite 0 minunate clddiri, tari fi
incapetre, adicd, locwri sfinte, spitaluri, case pentru
hrana siracilor fi Spitarli i ficole pentru felurite in-
vlturi i de invetAtura cantArii pe care acestea, nimenl
alt, nu s'a gandit vre-o-datti a le s6varsi, fie din boerl,
set dintre eel marl si tail intre eel bogatl si avutT,
inzestrandu-le pe tOte cu o prea bogata culegere de
danil miscatOre, si cu dajdil bisericescl, arhieresel, si
preotesci, si cu felurite vase trebuinciOse Bisericelor,
precum se v6d tote insemnate i Wernute lAmurit ,i
anume dupi feluri ,i lucruri, in alt deosebiti carte pe-

www.dacoromanica.ro
 20

cetluiti si intriti dud toati temnicia si singuranta

cerutA. A mal fcut atre aceasta i oranduialt. en
tt scumptatea i adeverita. cu temnicie, coprinza.-
Ore despre arhiereu ce dud vremi se OA la numita
modstire i despre preotl care vor sluji in Biserici,
(ce sunt in numtr de patru i anume : Biserica cea
mare, adie cea obstdsca, in mijlocul monostirel care
se prO2nuieste cu hramul celor trel marl lumingtorl
al pamantulul intre sfintil parintil nostril Ierarhl :
Vasile eel Mare, Grigore Teologu (Cuvanta.tor de Dum-
nezeil) i lOn Chrisostomu (gurt.-de-aur) ; iar maY
mult intru mrirea Dumnezeestel Treiml. Trel Para-
dise ; unul eel despre iniazt nOpte al Cuvisei maid!
mistre Paraschiva cea Nod, undo este si locuinta pi
sederea arbiereulul ; altu despre rtsrit al Tutulor
Sfintilor, unde este si locul de imormantare (cimi-
tirul) ; i altu despre miaz5.-zi al Sfintilor doctor! Uri-
de-argint,unde sunt i dout spitalurl de o parte si
de alta, unu pentru barbati bolnavl i altu pentru
femel) asemenea a mal oranduit i pentru cantireti,
si pentru invetatori si pentru doctor!, i pentru nu-
mtrul bolnavilor i pentru al slujitorilor la orl-ce tre-
buinta i pentru simbria anuala. a fie-cruia, dupA
vrednicie, dupt trOptt., dup starea i dup cu-
viinta persOnelor. Ded, in acOsta a Smereniel NOs-
tre siughioldicesc carte, insemnOza. i lamurit se
descrie, tOte cate oraudueste i hotrste prea slavitu
acest boier si ctitor vrednic de laud, spre a nu se
prEschimba nimic din cele aid scrise, sub nicl un cultnt,
sail chip sat pricinuire (preteest), ci sa se pt.zesc bine
si sa se indeplinesea neschimbat de a pururea in veci.
Apol, a mal cerut cu multa 'Avila, de la Smerenia
nOstr i acOsta, ca s le inttrim nol tOte acestea pi
s le adeverim ; i, pe aceia earl vor pt.zi aceste po-
rund soA cununtim cu bine-euvintrl i cu rugAciunl

www.dacoromanica.ro
 30

patriarhicest1 intru numele Domnulul, 0i trupeste 6i

sufleteste ; iar pe aceia earl vor clinti fi vor lucra
impotriva celor aid insenznate, sd'i osdndim cu blesteme
pedepse de vecinicd fi nedeslegatd afurisenie de la
a Tot-riitoru Dumnezeii. *1. pentru maT lesuiciOs in-
telegere, tOte s'att insemnat in fel de capete (capitolT),
fiind tOte in num& de treT-zecT i dou5. capete i maT
luainte de tote orandueste i voeste :
I. Sa fie patru epitropl primarl obstestI si de aprope
adeveratl dirigiuitorl la Ot carmuirea, brbatl cn frica
liii Dumnezen si cinstitl, alesl din sftnu al negustorilor
cinstitf, carT locuesc aicT in BucurestT pe carlf acestia,
prin DumnezeOsca luminare, slvitu boer intru in-
telepciunea Sa 'I-a si ales acum pi 'i-a hotArAt, pi 'i-a
apezat, ca unui Maid tti ollytesc ctitor in fiinta pi
recunoscut cu stirea Ins. i intrirea a binecredincio-
suluT, Prea ingltatulul i Prea luminatulta, intru Hristos,
Domn, cu mita luT Dumnezett stapanitor a Mt/ Ungro-
Valahia, Domnului Domn Ion tefan Voivod Cantacuzino,
intim Duhu glint iubit i prea dorit fiu al Smerenil
NOstre, spre a intri i asigura ingrijirea lor epitro-
pOsca, prin prea cinstitu hrysov Domnesc al inalVmeT
Sale.
II. Dupii acestY intAin primi patru obstestI si de a-
prOpe epitropl orndueste i voeste, acest prea slAvit
cititor, ca s5. fie si altT patru secundarT epitropl din
afara si de departe, luatl tot din sAnu al ace160 a-
duntiff a cinstitilor negustorl cel mal insemnatl 6i. ma/
de frunte, intre earl cel IntAiu O. fie prea cinstit pro-
estos al neguttorilor, ce s. numeste Starostea, pi
dui)/ dansu pe cel-l'altT trel, carT i acestia s'ag ales
acum pentru intaia Org, de cAtre insusT inti ctitor,
adie de care numitu si prea slAvitg boier, iarI cu
tirea a Prea inaltatulul Domn si prin intrirea cu al
sed Domnesc hrysov.

www.dacoromanica.ro
 31

III. Presto acest indoit trup de catre patru epitropl

a celor din afar1 i acelor din inauntru, Prea sldvitu
ctitor orandueste i voeste i prin Domnsca hotarare
cere, ca eel duol mal marl si eel intill dintre prea
slaviti boerl, a acestel bine-credinciOse Domnil si a-
dunrl, adica Prea slavitu Mare vornicu i Prea slavitu
mare Logofat (orl-care ar fi dupa vreml) sa bine-voiasca
a avea grije i supravegherea, din bunatatea de inima,
si cu credinciOsa ravna Dumnezeesca intru a ocroti oi
a da ajutor numitilor opt epitropi cand adica, avnd
el vre-o nevoe, vor alerga la dnsil, fdcdndu-le nevoia
lor cunoscutd fe cerendu-le ajutor ; atuncl, acestY prea
slitviT boierl sa-I primsc pe dansl sa-1 ajute sd-i
imbdrbdteze ci amdndoui impreund sa arate Prea
Inaltatulid .Domn greutatea nevoid de fatd fi prin
stdruitOre mijlocire cdtre .Domn sd cent fi sd Jade
vindecarea.
IV. Cand vre-unu din eel intaifi si al doilea epitrop,
dupa obstesca datorie a omenirel, se va stramuta eltre
Domnu, atuncl alegerea noulul epitrop, care va fi s.
se aseze, in locu celul raposat, cum si hotararea si
chipu asezarel lul, sa se fac dupa cum se va vorbi
mal la vale, pentru urmarea aceleiasl oranduell anume
adica a fie-carul trup de patru epitropl ; i dupa ce se
va indeplini num6ra de opt, al celor de departe si al
celor de aprope epitropl, s mOrga toil acestia impre-
ung la eel de mal sus numitl doul, prea slavitl boierl
0 sa. le faca cunosout pre non epitrop asezat, pe care
Domniele lor, II vor primi sil vor povatui d'a se in-
deletnici cu staruinta la s6varsirea orl-carel slujbe 'I
ar cadea in sarcina sa, supuind faptul i la cunos-
tiinta prea bine-credinciosulul Domn, i ducandu'l, spre
a'sl face inchinarea de supunere inaintea Mariel.Sale,
pentru a se adeveri sarcina slujbei. Altd grijd fi sar-
dna de ori-ce altd pricind a Honastirei sd nu aibd

www.dacoromanica.ro
 32

numiti dour sldviti boierT, nici la vot sei indemneze sail

sd proprescd sad sit ia parte. Iar pentru cinstea
resplata ingrijirel lor, mg sus zis, s fie porneniti in
Biserica cea mare, in tot-d'a-una obicinuit la prosco-
midie, iar Duminicile si la zilele de serbetorY Imp/ra-
testY, s se pomenescl si la dame, numele lor de fata
indat dupe ale cititorilor ; iar noT urlin Domniilor
lor bine-cuvantarea cereasc/ de la a Tot-Tiitoru Dumne-
zeu, dar i mil/ si mantuire intru Duhu Mat.
V. CeT patru de departe epitropi secundarY O. ail)/
privigherea 0 i voia de a se intruni, in fie-care an si a
invita pe cei maY cu apropriere primi i imediatY epitropi,
spre a lua de la del* socotela carmuirei cu tOta scum-
patatea, prin catastise lmurite si adeverate, despre tOte,
atat de veniturl de veri-ce fel ar fi, cum si de chel-
tuelY, insemnand apd si dOnsii in alte catastife deosebite,
care vor coprinde tot acele trecute si in catastisele
epitropilor imediatY, i adeverindu-le pe t6te, cu insusl
isclituribe lor. NumaY acOst i singura supraveghere
sit aibe., de a primi adic darea de sem/ a carmuirei
si a cerceta cu scumpetate cele al./tate si acesta in
tie-care an.
VI. Cand se va strmuta de catre Domnu i vre-unu
din acestY secundari epitropi din afar/ i de departe,
s5. alb/ voie prea cinstitu Staroste, i ceT-l'altT doY, i
eel patru de aprope epitropY primarY, a se hatruni,
preun i cu adunarea a cinstitilor negustorT, a face
alegere cu cumpatate si in chip plcut lul DumnezeU,
pentru aflarea unel persOne vrednick dintre toti cin-
stiti negustorY de aid ; si pre acesta al voteze i sail
aseze in locul celul raposat. Dupe, aceia ate si opt
epitropi, impreun. adic i cef de departe i cei de a-
prOpe, s merg la eel de me sus numiti douY str-
luciV boieri i s/ vestesc lor asezarea noulul epitrop
spre ail inftisa la Prea In/Itatu Domn i a'l intdri.

www.dacoromanica.ro
 33

S. maY aiba cdtre acestea si grija, la intamplare

de vre-o nevoio si trebuinta a Monastirer, de a
merge impreuna cu cer-l'altr patru epitropY primarr
la eel dour prea slavitY boiert si aretandu-le nevoia,
sa'r rOge si se. cra temaduirea, precum maY sus s'a
zis si drept resplate a acester privegherl si ingrijirr a
lor, sa alb/ .0 dansi, pomenirea lor neincetata la sfanta
Proscomidie in Biserica cea mare ; iar la sfiutele slujbe
a Duminicilor 0 a zilelor de serbetorr s se strige si
numele lor la darurr dupe. numele clitorilor i dupe
ale celor dour boiert Fie dar si asupra acestora har,
pace, mile si mantuire de la a Tot-Tiitoru Dumnezet,
iar de la Smerenia nOstra, rugeciune, bine-cuventare
si ertare.
VII. Patru se. fie si eel intaid obstestY si de aprope
EpitropY, iar nu. unu, nior dour, nicr tret ca se. nu in-
cape de fel nicr cea mar mica gresele sail pecetuire
de hrapire si de insusire. Pentru ce. numeru de patru
in tot-d'a-una este credincios si prea adeverat, necu-
tezand unu singur si nici putand a inclina, pe cer trel
la reutate, nicr dour pre cer-l'altY dour ; si acestia s
alba cea de capetenie si desevarsita putere intru a in-
griji si a carmui tOte bine si a conduce, cu telte. sex-
guinta tOte lucrurile adica miscatbre si nemiscethre,
cate vor fi inchinate sfinter Monaitirr, a Sfintilor Trei
lerarhi numita Coltea care sunt insemnate anume in
catastise si in sighioliodicesci carte patriarhal. ET se
primesce cu scumpetate toate veniturile mosiilor, fa-
and si cheltuelr cuvenite si (land en multumire oran-
duitele simbril anuale tuturor celor in Monastire aft-
tort dupe asezemOntu si hotararea prea slavitulur boier
0 ctitor cu tote temerea de Dumnezeti.
VIII. Odajdiile arhierestr, si cele preotestY, destinate
la biserica cea mare, pentru Dumineer si zilele de ser-
Won't, precam si vasele de argint, sil se pazOsca in
a

www.dacoromanica.ro
 84

camera cea pentru pstrarea sculelor, ineuiat sigur

de care acqtl patru epitropi de aprOpe 0 in numitele
zile insemnate, s se dea Eclisiarhulul cele cuvenite,
de care unu din aceOl epitropi 0 iar41 dup8. svAr-
Orea srbgtorel s se primscg. inapol 0 s se pstreze ;
iar odiijdiile cele trebuinciOse in tOte zilele 0 verl-ce
alt, O. stea in mane. 0 stapanirea Eclisiarhulul.
IX. Vor avea acefti patru priva fi de aprpe Epi-
tropi, un catastih obftesc, in care vor insemnaldmurit
veniturile, gi un alt catastih, asemenea obstesc,in care
vor insemna cheltuielile, fdrd viclefug, pe care aceste
catatie, le vor 'Astra in deosebith. Mita incuiata ; a-
0derea 0 ce1-l'a1t1 patru Epitropi, din afarg, vor avea
asemenea catastie ca acestea, despre darea de sm
a cArmuiri celor patru Epitropl de aprOpe, pe fie-care
an, in alt cleosebit ldita a lor. Iar in aka lac% mai
mare s aib brisOvele DomnetY ale Monastirel, 0 artile
patriarhicetl 0 sineturile 0 zapisele de mo0l de case
0 de alte asemenea lucrurl, ate adicA sunt cart! pri-
vitOre la monastire 0 alta lad/ s aib 8. pentru veni-
turile a tutulor lucrurilor 0 a daniilor i tOte aceste
1az1 sd. fie p6strate in camera sculelor, deschizOidu-se
fie-care pentru anume trebuint, b. salt depunndu-se in
vre-un alt loc tainic, cunoscut de ob0ea epitropilor,
Para ca vre-unu din el M. cuteze sIt tie vre-una din
acestea deosebit acasa la dnsu.
X. Epitropil unit!, intru Dumnezeeasa. dragoste 0
sfnta rAvna, vor strul PArIt preget, in MO, vremea,
ea staruitOre osardie 0 cuvisa silint5., pentru statornica
neclintire a bunurilor monastirel, ba Inca mal mult
0 pentru a lor sporire, clidind case, privAlii, pivnite ;
ridicAnd zidurl fi invelipurf, cumpSrind mop pi vii pi
alte de tot felul acestora, %and gardurf de imprejmuire
pi reinoind pe cele care se vor invechi pi dirap4na prin
putreziciune ; aratndu-se ins/ unitl Mehl patru i

www.dacoromanica.ro
 35

chibzuindu-se O. ajunge, intr'o singura vointd, la ho-

terarea si saversirea a fie-careia pricini, lucrand cu totY
'intr'un cuget, cu credinta si cum este placut luT Dum-
nezet, fare. sfada si impotrivire intre dnsiI, neavand
cu deseversire nici unu voie de a face vre-un lucru
din capu set., nici mal Liner; nici maf Intelept, nici
chiar 0 maY batrAn ; ci dupa, ce toll lute() vointa,
intr'un cuget si intr'o hotel-are se vor chibzui mal in-
MY despre ceea-ce va fi de facut, si atunci se. se fac
ceea-ce este placut si en cale.
XI. Sa nu aiba nici de cum voie de a vinde vre-
unu din bunurile monastirei, in nid un chip, fie din
cele miscat6re sati nemiscatOre, precum nid de a face
schimb si a lua vre-un altu in locul altuia, sub cu-
vent adica de dolAndirea until maY bun.
XII., Epitropif se, fie cu statornica priveghere si cu
prea scumpa luare aminte asupra tutulor celor afl-
toil in tOte slujbele sf. monastiri, fie bisericesd (cle-
rid) sat mirenT, adice. de verY-ce stare si treapta vor
fi 01; si, pre cel netrebnic si cu purtri necuvenite,
oil trndav satt si neascultator sat si zavistnic, O.
'I departeze din slujba si in locu lta s aduc pe altu
in acelas post, MI% ca nimenY s se pOta impotrivi
kr catusl de putin sat se:I popresca la acesta.
XIII. Pentru care tOte aceste credinciOse si luY Dum-
nezet plcute sluj be si alte care se vor insemna mal
jos si pentru grija si slrguinta acestor patru primi
si de aprOpe epitropi, s'a Mout kr, ca unor carmui-
torI, fer preget, resplata de o potriva; cad, prea bine-
credinciosu si de Christosu iubitoru Domn ION 'I'EFAN
VOEVOD CANTACUZINO, prin luminat domnesc hrisov al
inaltimel sale, a ajutat si a miluit pre acest1 patru
epitropT, declarandul de tot libel% nesuparatY si scu-
tit1 de tot felu de dare si bir si de verY-ce sarcina si
suparare si cerere, obicinuite catre ce1-1-alti supus1,

www.dacoromanica.ro
 36

atat pre &ash cum si casele lor i bunurile lor mis-

cdtbre i nemiscdtbre, urmAnd intru acsta cugetu
bine-fdator al rposatulta intru fericire, prea bine-
credinciosuluT si de vecinicd pomenire Domn CONSTANTIN
BASARAB VOEVOD, carele si dnsul tot asemenea a fdcut,
ddruind mal do 'nainte prin domnesc hrisov, aceiasl
bine-facere volnicie i libertate, pentru ca ti acestia
prin cuget liber, cuvi6s6 sdrguinta si neobosit silintd,
s. struiasca cu credinta. in supra-vegherea Mr, po-
menindu-se i numele lor, in tete zilele, la proscomidie
in Biserica cea mare, ca ale unor ctitorl nuol ; iar
Duminicile si in zile de s6rbtorl, O. se strige la da-
rurl in obste, numele lor dup6 ale ctitorilor, potrivit
cu cele de mal sus zise. Iar Smerenia nOstra, prin ru-
gaciune i bine-euvOntare patriarhicescd, urdm si aces-
tora, de la prea inaltu Dumnezet, har, mild. 0 man-
tuire, luminare i intelepciuue i putere intru a pri-
veghia cu cuviosie si in chip plcut luT Dumnezed
preste tOte, cu dragoste nefatarnicd, cu unire t cu
dreptate neviclenit.
XIV. CAnd vre-unu din acestia se va strmuta din
acstd. viatd, prea cinstitu Staroste insul, impreund
cu eel treT primarl epitropl, rmasl frd de al pa .
trulea, s convOce iardsT adunarea cinstitilor neguta-
torT i, in frica marelul Dumnezeti, cu cuget curat
frd prtinire i frd mita, ba chiar 0 sub greutate
de blestem si de legamAnt nedeslegabil i infricosat,
afurisenie de la a Tot-Tiitorul Dumnezed, s facd a-
legerea i votarea in obrazu unuia din eel patru se-
condarl din afard, adicd din aceia earl pOrt epitropia
impreund cu starostea, si, pre acela, in numele Dom-
nulul i DumnezeuluT i mAntuitorulul nostru. Isus
Christos, sill aseze in locu celul reposat ; iar in lam
celta nod ales, s alega i stt voteze pre altu d'intre
ciustitil negutatorT. Apo/ cAte i opt O. mearga im-

www.dacoromanica.ro
 37

preung la cel dol prea slavitl boierY, cum mat sus

s'a zis, facend cunoscute hotarlrile lor 0 apzarea a
celor duol; iar numitil boierl O. dea in cuno0inta
prea bine credinciosulul domn, pentru ca sa aibg ca
duoY epitropi nuol, tarie i temeinicie 0 pentru ca
eel nog adus in locul rgposatuluT prim 0 de aprpe
epitrop, O. doband6seg mila domnsa, scutirea adica,
de tot felu de dare i bir, prin incredintathre carte
domnscg, in cat sg, fie intreg 0 nelipsit de apururea
numgru epitropilor de patru, in fie-care rand, atat la
cel d'Intig 0 de aprOpe, cum 0 la eel al douilea i
de departe.
XV. Vroete 0 oranduete prea slavitu boer Ctitor
ca sa fie arhiereg, carele sa locuiascg Inguntru in mo-
nastire, in locaul hotarat pentru arhiereg ; i trel
preoti, zilnic slujitorl in biserica cea mare 0 un diacon
td un eclisiarh, adicg, aprinzi.s.tor de caudele, 0 can-
thretY. In paraclisu sfintei Paraschive, un preot ase-
menea i in paraclisu tatulor sfinfilor un preot ; 0
in al sfinfilor doctori fdrd de argint, un preot, 0
toti acetia s fie preotY mireni iar nicl unu ieromonah.
XVI. Arhiereg eel dupa vreml, va fi dater ca in
tOte Duminicile 0 zilele de sgrbatorl marl, s svar-
escg sfanta leturghie la biserica cea mare cu pompa
arhiersca, i O. pomenOsa nurnele ctitorilor, afara
de zilele de prapasnice, and atuncl trebue s se afle
impreuna en eel-Faitf la biserica DomnOsca, pentru
adunarile obste$Y avand impreung slujitorl i pe eel
trel preotl ai ace;itiaV biserice, 0 pre diacon; atm
acesta 0 in fie-care an, O. mai fad, el ate un pa-
rastas, in acstg biseria, spre pomenirea ctitorilor. S.
nu aiba de boo voe a '`I insu0 nimic din odajdiile
arhierqtY ale bisericel sag din cele preotet1 sad din
sculele sacre 0 in scurt, din tOte lucrurile i daniile
sfinte monastirl, fie micatOre sag nemicatOre, atat

www.dacoromanica.ro
 38

din cele inchinate de cAtre ceT d'intaid ctitori, cat 0

din acelea ce se vor mal inchina pe viitor 0 de catre
altT bine-credincio0, care fi acela se numesc al dollea
ctitorl. i nid in veniturile biserice01 ale preotilor, s
nu aib de fel vre-o parte sat amestec, nid in spital
sat in FOle sag in cele-l'alte din ale monastirel; nici
in alegerile i votrile epitropilor s nu ia parte, nici
pe fat5. nid pe sub mama ; nicl asupra preotilor sat
a celor alti slujbaql s5. nu and vre-o putere de a scOte
pe vre-unu din el 0 a aduce pre altu in locu lul ; ci
s se odihnsc in chilia sa, cu cuvenita cinste a fetel
sale 0 cu arhiersca evlavie, intru Orintsca dragoste
cAtre totY 0 in Dumnezesca ravn a bund oranduell
podObe biserice0I i mal cu srn intru a se cants.,
in fie-care Duminica, i zi de grbtbre, cannele ma-
nec6ri1 in biserica cea mare, 0 a '0 primi cea prin
apzrnantu ctitoresc, hotaritA plata sa anual, cu
multumire de la epitropI spre slava lul Dumnezet.
XVII. Fie-care din eel trel preot1 al Bisericel Wel
Marl, WO cunbscA datoria sa de preot de ra.nd pe
s6ptamana., i s gvrOsc fr preget sfanta slujb5.,
pomenind la sfanta proscomidie, numele tutulor celor
d'intld ctitori, i slujind impreung cu arhieret cum 0
cu diaconu, atat Duminicile cat 0 in dilele de sr-
btorY. Aq*lerea i eel trel preotT, slujitorT la Para-
dise O. sluj easel neincetat fie-care in Paraclisu sil qi
s pomensa tOte numele de ma! sus zise, primind
0 el oranduita lor plat anual a. de la Epitropl. Iar
pentru folOsele intampltbre, in cele patru bisericy,
provenind sat din srindre sat din mirurl 0 din pH-
nOse, unu din preotT s. aib titlu de protopop, carele
BA le stranga, tOte i sg. le impart de o potriv5., im-
prt4indu-so i diaconu cu jumaate parte.
XVIII. Preotu slujitor la Paraclisu Sfintllor Doc-
tori fdrd argint, este dator a avea staruitoare grij

www.dacoromanica.ro
 59

0 de bolnavil cel din spitalurl, facnd sfe0anie, la

inceputu fie-aria lunT, i botezOndu-1 pre el ; iar de
douti oil pe septtimana, adia Mercurea 0 Vinerea, sa
canto in Paraclis pentru insanato0rea i mantuirea
lor 0 celor greti bolnavl sati acelora earl 11 vor chema
g le citsca. rugaciunl 0 de acetia totl s ingrijesca
de aprope pentru sf. Imparta0re.
XIX. Fie-care din preoti slujitorl la Paradise O. aiba
ate un baiat de slujba, care scie carte, spre a servi
iii biserica qi a da ajntor preotulul la citirile biseri-
mtl, 0 me v6rtos la sfanta leturghie, cum 0 pentru
a dichisi 0 impodobi 0 a strange spre pastrare odaj-
diile 0 a indeplini cele de trebuinta, ea un fel de
paracliser.
XX. Eclisiarhu Bisericel Cold Marl, so. aiba Ma sal.-
guinta 0 Ma ravna pentru podOba 0 curatenia bise-
rici, tinOnd sub mama sa odajdiile preotesd 0 sculele,
0 carmuind cu iscusinta 0 cu credinta, cele trebuin-
ciOse la sarbatorl 0 la Duminicl. Va avea atre a-
cesta 0 un slujitor pentru ajutoru s1ujbel.0 a podo-
bel bisericesd 0 pentru a'l trimite sa Mee la vremea
slujbelor bisericescY 0 care sa aib grija de a dqtepta
pe portar, la vremea de mancare spre a deschide porta
Monastiril, ca sa intro preotil eel din afar/.
XXI. Cantaretil O. fie datorl O. ante slujba in a-
mandoua limbele, la Biserica cea Mare 0 unu din el
O. fie 0 dascal ca s invete pe ucenid sciinta can-
taril .
XXII. La ctlele pentru invataturl sa fie dascall,
nnu pentru sciintl 0 altu pentru. Invetaturile incepa-
Ore ; iar copii de parintl grad, ce vor veui la cOla.
spre invatatura, sa primsa fait plata sfanta lumina
a invataturil.
XXIII. Spitalele fiind doua de fie-care parte a Para-
clisulul, in unu din ele s fie spre autare barbati O.-

www.dacoromanica.ro
 40

rail i strainT bolnavi, in numOr de dol-spre-zece ; iar

in eel alt, femel grace bolnave i tot de dou6-spre-
zece ; vor fi i eke patru brbatT slujitorl i ingriji-
tori de bolnavT; in spitalu de lArbati g fie b6rbaVt, iar
in cel femeiesc, femel,
XXIV. La spitazie s fie un doctor, impreuna, cu
ajutorul sn, care va fi dator sa aiba la indemana
gata felurite leacurT (medicamente) i felurl de buruenT
tmduitOre, pentru verY-ce nevoe i trebuinta a bolua-
vilor, ingrijind de tot1 cu umanitate i alergand cu
grabtt intru ajutoru fie-caruia bolnav. i nu numal
ziva g '1 cerceteze de douti orT, ci fara. soroc onY-cand
va fi cerut la nevoe, %di ca sa tanjesca pentru a-
csta.
XXV. Bolnavil grad earl vor muri in spitaluri, sa
se immorminteze cu cinste i cu vaza la cimitiru, do
Tata fiind, cate i cincl preoti i diaconu in obicinuita
podOb a. preotsca i cantaretii, asistand Inca i unu din
eel patru primi 0 de aprope epitropl i ingrijind de
cele trebuincibse ale ingropaciuneT. Iar preotu eel de
Paraclis, a fi dator s pomensc b. in tot-d'auna la
slujbele sale, numele etitorilor primitivi, precum s'a
maT zis, mei pomeniud de asemenea i numele tutu-
lor gracilor celor ingropatT la cimitir.
XXVI. Dae a. vre un boer so5.ptitat, petrecnd in sa.-
racie i boluav, or pb.mntean de aid sail strin, fie
negutator saA vre un alt orn cinstit, dar grac 5i.
bolnav, va voi s alerge spre ajutor la spital, O. fie
primit i WO aiba hrana i ingrijirea cu indestulara
si cuvenitb, stril sale, Para ing ca s Amaie in spi-
tale, ci in alt chilie deosebita, unde i doctoru Ii va
m

cerceta la verT ce nevoe. Iar preotu cimitirulul, va a-

vea grija pentru cautarea buY cu indestulare ; 0 de se
va intampla s moara sa fie ingropat i immormantat

www.dacoromanica.ro
 41

en tad cinstea, dupe. cum adica s'a vorbit mal sus

si despre cel l'altI saracl.
XXVII. D'intre ceT patru priml 0 de apr6pe epitropT,
se va orandui unu, care s alba sareina supravegheril,
staruind in. fie care zi in mnstire, spre a observa
si a cerceta tOte, cum si ce fel se administrOza si maT
cu deosebire pe ceT bolnavY si despre hrana lor, cum
si de imormantarea si ingropaciunea celor carT vor
marl dintre el.
XXVIII. S. nu fie de loc ertat se. intre tresurT in
curtea monastiril, afara de trsura cu care ese si intl.
archiereu si afar de acelea care vor aduce ate ceva
de ale mancareT pentru bolnavT; dar si acestea s iasa
curand din carte ; deosibindu-se trsura domnOsca 0
acele boerestl, despre care nu incape niel vorba.
XXIX. SI nu se dea voe a se adapa la putu eel din
curtea monastiriT, niel un fel de vita, fie caT saa bol ;
eu vitele carl vor intra pentru trebuinta spitalaluT, a-
dice, acelea care vor aduce de ale mancaril saa si alto
lucrurT din cele trebuincise, sa iasa curand far/. Ilia
o intarziere.
XXX. Aceia din cresting bine-credinciosT, barbatT
saa femel, earl plinl de Dumneze6sca ravna si pornitT
din evlavie si milostivire, ar inchina la acesta monas-
tire, vre-o danie miscatOre saa nemiscathre saa odaj-
die arhierOsca, orT preotesca sat. 0 vre-un vas sacra,
s se numOsca si ac.eia ctitoril aT acestiasT monastirT
0 sa li se pomenOsca de apururea numele lor, ca si
ale celor d'intdiii ctitori.
XXXI. Cel de maT sits numitY opt Epitropl, atat acel
primarl si de aprOpe, cum si cel d'al douilea si de de-
parte, la obstsea adunare a lor (cand adica se intru-
nes; o data pe an si se face chibzuirea despre ve-
niturile si cheltuelile ale acesteT MonastirT), daca ve-
niturile vor prisosi, atuncl sa sporesca si eT numeral

www.dacoromanica.ro
 42

bolnavilor color dln spital ; 0 addogtind, pe langd ce!

dou6-spre-clece barbatT, altT treT, cum 0 alte treT femeT,
peste cele dou6-spre-clece, sd. ajungd la implinirea nu-
mtiruluT de trel-clecT. Dac insd veniturile se vor in-
multi 0 ma! en prisos, atund sei fie datori a indrita
pe fie-care an cdte doue" fete orfane fi sdrace, mai fd-
cdnd .yi alte fapte de rnilostenie, intru Dumneze6sca
luminare ; iar cele ce vor r6mnea sd, le ptistreze in
cdmara de scule a MonastireT.
XXXII. Mid vre-unul din prezi0T EpitropT, or! din
ce! patru prim! 0 de aprope sad 0 din ce! patru se-
cundarT i de departe, se va ardta neingrijitor al sar-
cineT puse asupra MT sad se va dove& uueltitor de
zavistiT sad hrpitor i lacom 0 sfeterisitor i vede-
rat se va cun60e ca astfel in adev6r 0 in frica ha
Dumnezeu, unul ca acela, ca nevrednic de Epitropie,
s se deprteze din slujbd. lard. prea cinstitul Starostea
0 cel-l'altI EpitropT, sd intrunsed pe eel cinstitT d'intre
neguttorT i facand alegere de o pers6nd vrednica
0 incercata, O. o voteze Epitrop, dupd cum me sus
s'a ardtat modu de wzare, insa. frd partinire 0 fdrd
mild, spre a nu cddea sub greutatea de blesteme 0
pedepse.
Peste tOte acestea cRe a fdcut 0 cu Dumneez6scd
dragoste a oranduit, numitul prea shivitul boier i
ctitor, maT orinduete Inca 0 voe0e ca t6te acestea O.
t;i aibo. temeinicia 0 lndeplinirea Mr neclintit 0 nestra-
mutatd de apururea in yea, intru indurarea i darul
prea InaltuluT D-zet. Jar in anii viitori, nici cel dupd
vrenzi prea bine credincios .Dornn, nici ctitorul cel dupd
drept de coboriire, nici alt vre-unul din cei cobo-
rfitorl din nmul acestui prim ctitor, fie ginere sa0 fia,
sa0 nepot din fin sad mare sa0 mic nepot din frate i
work nici instql chiar adevkatul sii fiii, i chiar ci
acela care, din nmul Id va ajunge la prea inalt Oa-

www.dacoromanica.ro
 43

panire de Domn al Wei fie priceput fi intelept fi nun-

tos, sub cuant de imbundtdfire fi de mai bund stare,
sporire fi intocmire, atat a monastirii, cat fi a lu-
crurilor fi namestillor de prin prejuru ei, mifcdtre
saa nemifcdtOre, s nu aid nici odat, cu desAvrpire
voie de a preschimba ceva din acestea, chiar pi dad
schimbul ar tinti la un folos inzecit saii pi mai inmultit,
do asemenea nid s str/mute sad s clintscl ceva
din cele insemnate fi oraduite in acsta sighiliodicOscA
carte a Smereniel NOstre, de cdtre pomenitul prea sld-
vit boerintaiii fi obftesc ctitor. Ci sa se p/zsc/ intru
necurmat statornicie si sa se indeplinsc/ cu cu-
viosie, cu drpt/ credinta si Dumnezescl dragoste,
intru numele celuI in trel fete inchinat, Dumnecjed
ceresc.
Dac/ dar tote acestea se vor pazi si se vor pstra
cu temeincie si daca se vor indeplini si conduce intr'un
chip placut luY Dumnezed, totY impreun, atat ceY care
vor conlucra si vor imbun/tati O. fie bine-cuvantati
si ertatl de care Dumnezed Tat/l si de care Domnul
Nostra Isus Christos, al cdruia har si mil/ sO se im-
multosc preste el si preste casele Mr si presto tote
averile si intreprinderile Mr : d/ruiasca-le Mr Dumnezd
bine-cuvntare cerOsel, s hine-cuvinteze ale lor venituri
si cheltuelf cu bine-env/lit/11 de bun/tate, s5.1 umple
pre el de sus din roua cerulul si din rodnicia pa-
mntulul si ingerul Domnulul sti mOrg/ inaintea kr
cdlauzindu'Y si pazindu-I in tOte zilele vietd kr ; im-
multOsc-le viata Mr, intru buno.tatl si invrednicsea-1
pre el si de dobandirea bunatatilor fgaduite ; aiba a-
supra lor si sfintelor bine-env/at/a ale cuviosilor si
purtatorilor de Dumnezeti ParintY si ale tutulor Sfin-
tilor.
Iar aceia care vor cuteza O. lucreze din potriva,
pentru a rdsturna si a clinti oranduelile, si poruncile

www.dacoromanica.ro
 44

numitulul prea slavit boicr, scrise i insemuate in a-

ceasta carte, unif ca ace$ia, ori cart ar fi el i de
Ter ce rand, treapta i stare ar tinea sa fie afurisitl
de catre prea sfanta datatbre de viata, nedaspartita
0 de o fiinta Treime a Tatalul, a fiiulul 0 a sfntului
Duh, a acelul intr'o fiinta cunoscut, crezut i inehinat
singur Dumnezed ; sa fie blesternatl i neertatt i dnp4.
mOrtea lor nedes1egat1 i umflati; pietrele i feru sa
se topessa, iara el nicl de cum; aiba de mo$euire
lepra lul GhiezT i $reangu ml luda ; fie eY pre pamant
suspinand i tremurand ca Cain, urgia lul Dumnezeti
peste capetele kr i partea lor fie cu. Iuda vanciAtoru,
eiueiga01 lul Dumnezen Jidovl, earl au rasticnit pre
Domnul ; munca i averile kr fle in perzanie si peird,
ei ingeru Domnulul sal gonesca 0 sal apese pre ei
in tOte zilele vigil lor ; blestemul lul Dumnezen fie in
casele kr, iar anil lor putini i ostenelile lor hrapsca-le
strainil. Pamantu sa se deschiza i sa-I inghita pre el
ea pre Datan i pro Irvon: faca-se kr ca laY Madiam
ei lul Sisara, 1i ea lul Iavin in riul Chiason ; ajung4
el ca Oriv, i ca Ziv i ca Zevee, i ea Salmana. Aiba
catre acesta i blestemele color trel-sute-opt-spre-zece
purtatorl de Durnnezen 0.64 din Nicheia 0 a celor
l'alte SynOde; mai aflit i el osanditl la vecinica pe-
dopsa. Aa ne rostim cu darn, cu mila i cu staOnirea
pre sfantul Duh
Datu-s'a in Bucure$1 la auu mantuiril 1715. Luna
Tunic 15 Indiction 8-a.
SAMUIL
Cu mila lu D-xelt Papa gi Patriarch al Marclui Orag Alexandria
ji judectitor al p4mdntului.
Sigiliul Patriarchulul I

www.dacoromanica.ro
 45

t CHRYSANT
cu mila la D-zeit Patriarh al demtului Oral
Ierwalim 1 a tOtcl Paleotina.

.1.
I Ote cele intoomite in acst singhiliodicsc
carte de cltre rOposatu BOler-MIHAIL CANTA-
CUZINO, ctitoru sfintei Honastiri Coltzea, Smerenia
Is Tbsta patrunzandu-se prin citire si gasindu-le pla-
cute lul Dumnezeg si pline de Dumnezesel dragoste,
ea unele ce far plat, dali mijlOce de higrijirea s5.-
nAtAT celor bolnavl, tinand usile milosteniel deschise
pentru eel srael si ca uncle care tintese la a WI de
apururea pomenire, le Intrim si tot odat ne rostimg,
ea ele so. se p6zese si sa se indeplinsd. cu temeinice
td nestrmutate, dupg chip si dupa asezamMatu Ciao-
orulul. Si acelora earl le vor pOzl nepreschimbat si
le vor Indeplini tarii vielesug le ehezasuim binecuvan-
tare si ertare de pcate, dupa darn sfntulul duh dat no&
Iar daa vre uni ar intreprinde d'a le resturna a-
cestea sag a le elinti In vre-un alt-fel, deosebit de sta-
tornicirea fcut de etre eititor, de orl ce neam sag
versta sat trpt5. sag vrednicie ar fi el, uni ea acestia
sO. fie afurisiV de etre prea Santa de viat da-
tttore, nedesprtita si de o fiintO. Treime, a celul
intru fire un singur Dumnezeg, si blestematl si ne-
ertatl, si dupl. mOrtea lor nedeslegatl 0 umfiatl ; pie-
trele si fierul sa se topsca, iar el niel de cum ; mo-
stensc lepra luY Ghiez si strengu lul Iuda ; imble egtre
acsta, suspinnd si tremurnd pre painnt ea Cain ;
deschiza-se pamntu si Ingliita-1 pre el ea pre Datan
si pre Avrion ; aiba. pe lOnga aeastea asupra lor si in
naintea lor si blestemele acelor trel-sute opt-spre-zece

www.dacoromanica.ro
 46

purtatorY de Dumnezet Sf. Parint1 de la Antiu Sinod

din Nicheea, O. a celor a1t1 Sf. PariutI adunatY la Si-
noadele din urma. amin.
t CHEYSANT
Patriarhut Ierusalimului
Adeverez

Aa dar, dupe actul de fundatiune, acestil Epi-

tropie se administra de patru epitropi primari
obteti i patru secundari, din slnul neguta-
torilor cinstiti, In care cel antaiii era prea cin-
stitul proestos al negustorilor, adica starostea ;
iar prea slavitul Marele Vornic i prea slavitul
Marele Logofat, ori care va fi dupe vreme, tre-
buia st ocrotsca i sa dea ajutor numitilor 8
epitropf.
Acet1 epitropi avea desavarita putere, pen-
tru a Ingriji i a carmui i a conduce cu tOta
sarguinta, tOte lucrurile adica micatOre i ne-
rnicatOre, cate vor fi Inchinate Sf. Monastirl
a Sfintilor Trei Erarchl numita Coltea, dupe ae-
zamintul i hotararea boerului ctitor.
Asemenea sa tina catastiele, Insemnand la-
murit Inteunul veniturile, iar In cel-l'alt chel-
tuelile Mra. vicleug.
Acest aezamint, Inca de la Intemeierea sa, l'a
Inzestrat fundatorul, cu o avere rnicatOre i ne-
micatOre, care s'a administrat dupe oranduiala
facuta de dansu i descrisa In cartea lui Samuel
Patriarhul Alexandriel.
Fundatorul CANTACUZINO, a mai hotarat ca

www.dacoromanica.ro
 47

Epitropil Monastirel Co 40, sa. fie purtatori de

grije i pentru schitul Sinaia, zidit de acela
Spiltar CANTACUZINO 1).
SA vedem acum care sunt daniele fAcute Mo-
nastirel i Spitalulul Coltea i Int Arite de Domni
prin diferite hrisOve.
SpAtarul MIHAI CANTACUZINO a cumpftrat de
la sAtenil din SlAnic, moia SlAnicul ot sud sak
(azi judetul Prahova corn. Targul Slanic), In
urrna cercArel ce a fAcut a pe aastA moie
se gasesce sare bunA i din destul 2)
Spatarul nefiind volnic s exploateze cariere
de sare, cad, precum astA-zI ocnele de sare,
sunt un monopol al Statuluf, In schimbul uneI
dijme ce se platesce proprietarulul, pe terenul ca-
ruia ea se deschide ; lucrul pe atuncl se petrecea
In acelal chip, de Ore ce dijma ce lua proprietarul
terenulul, se fixa prin hrisOve domnetl, iar restul
venitulul apartinea camarel domnetl. A obtinut
Spatarul, de la CONSTANDIN BASARAB BRANCOV.EANU
W. W. 3), ca sA aibA a 'I lua dijma de la acea
ocna a SlAniculul, din WM sarea domnsca, verI-
all bolovani ar ei peste an, din top bolovanil
zeciuiala, din zece bolovanl unul i din marl i
din mid i din sare marunta, acordAndu'I pri-
vilegiul sA vinda sarea dumnealuI i sa o duca
1). Al. G. Galesosou, Sinaia 1695-1895.
2). Dropturilo Eforiol asupra Mosiof Manic si a ocnolor do saro dup4
acoa proprietato 1890.
3). Hrisovul din 1691 Iulio 5.

www.dacoromanica.ro
 48

la orI ce vad sa o vinza, fara voe, insa tot in

acest pret ce se vinde cea domn6sca.
Moia Slanicul insa ot sud sak, unde sunt
ocnele de sare, cu tOta rnoia de peste tot ho-
tarul i cu zeciuiala de sare ce ese din ocna,
find daruita de Spatarul MIHAI CANTACUZINO,
M-rel i Spit. Coltea, ca sa se intrebuinteze la
trebuinta bisericelor a paracliselor i a Spitalnlui
de la Coltea, atat proprietatea acestei moii,
cat i dreptul de a lua acsta zeciuiala de sare,
a trecut asupra M-rel Coltea, Incasandu-se de
Epitropul Monastird.
Acsta, in ce privete dij ma sareI de la ocna
Slanic i pentru care Eforia acum se afla In
proces cu Statul, de vreme ce nu i se da ze-
ciuiala prevseduta in hrisOve i abia se rspnride
anual lei 1851 ban! 85.
at despre cele-l'alte moiI, cu care a inzes-
trat Spatarul MIHAI, Monastirea i Spitalul Coltea,
neavnd de fata testamentul fondatoruluI, le-am
dovedit din actele de proprietate ale moielor
EforieI i pe care cercetatorul le va gasi intr'o
tabela mai la vale.
Dreptul Monastirel de a lua dijma de sare
de la ocna Slanic, a fost intarit i de CONS-
TANTIN BASARAB BRANCOVEANU W. W. 1) prin
hrisovul de mai jos :

1) Domani MuntonioI do la 1689-1714.

www.dacoromanica.ro
 49

Io CONSTANDIN BASARAB W. W.
7221/1713 Mai 14.

fintel f,ii DumnezeestiT MonastireT de aid, din

orasul scaunulul Domniel Mole din Bucu-
restT, unde se cinsteste si se prasnueste hramul Tres-
fetitele, ce se numeste Coltea. Care este fAcutA si inal-
tatI din temelia el, de cinstitul si eredinciosul Boerul
DomnieT Me le MIHAI CANTACUZINO biv vel Spatar. Ca
a aibA a lua sfAnta Monastire, in top anii de la Ocna
SlAnicul ot-sud-Saak, MI dijma de sare din 10 bolovani
un bolovan, dupe cum all luat si panA acum mal sus
numitul Boerul Domniel Me le.
SA fie pentru cheltuiala si cAutarea bolnavilor streini,
care se vor odihni in ospitalT, ce aA flout Dumnealul
la acestI sfintA Monastire. Pentru (.6, dup. ce au flout
si au inaltat, boerul Domniel Mole MIHAI CANTACUZINO
biv vel Sp &tar, acestA sfintA Monastire o aA infrurnu-
setat pe din luntru ea frumse zugrA yell si en alto
sfinte odOre cat() trebuesc. AA facut si imprejurul mo-
nastirel zidurT si scOlA si chiliT de ajuns, pentru odihna
a multor streint Si pe Mug acestea tOte, ad mal flout
si ospital, ca sA so odihneasca bolnavil streinT, precum
tOte tocmite si iscusite se vAd. Ded si pentru (lel-
tuiala de cAutarea bolnavilor, ce se vor odihni in os-
pitali, ca O. aibA sA nu le lipsescll la cele ce le vor
trebui sA se caute la Ulla lor cu doctoriT si cu. altele,
Inca din DumnezeeascA indemnare si din bun gAnd,
ce ail pus in curata inima Dumisale, asa ail socotit
DumnealuT de aA inchinat Sfintd MonastirT, sd ia tOtil
dijma de la Ocna Sldnicul, dup5. cum s'afl zis maY
sus, fiind acea Ocna DomnescA, pe mosia DumnealuT,
sl fie numaT pentru cautarea sAracilor, iar nu si pentru
alte cheltuelf.
4

www.dacoromanica.ro
 50

Urmand sfinte Scripturl ce graeOe la sfinta evan-

ghelie c. .bolnav i strein am fost i i m'atI cautat.
ea sa se invrednicsca a auzi glasul cel Dumnezeesc
and va zice : tveni tT blagoslovitiT parinteluT meg de
m*enitY Imparatia ceruluT, care este gatita voug de
la tattil cel cereses.
De care 0 Domnia Mea, dupe dania i Inchinaciunea
Dumisale, fiind tOte Ocnele treT Romanet1, sub sta.-
panirea Domniel, Inca am poftit 0 am voit inteacesta
0 chip 0 am wzat ea sa ia sfanta Monastire acea
dijma de sare, de acum inainte, de la Ocna Slnicul, in
totI aniT, dup cum ag randuit Boerul Domniel Mele
ce scrie maY sus.
Insa de vor vrea camara01, s se tocmOsea. cu is-
pravniciT Monastiril sa ia dijma de sare eY i sa dea
talerl : 2500 pe an banT veehY i acetY banY sa aib
a'T lua sfinta Monastire, 3 sfertur1 intr'un an, precurn
se dab. 0 la Domnie. Iar de nu vor vrea carnara0T,
sit dea acea suma de bani, ce scrie ma! sus, sa fie vol.
nicT ispravniciT Monastiril, sa ridice acea sare de la
gura OcniT, in tOte lunile, sa o duca or! la ee vad vor
vrea, sa o vinza cu ce pret vor putea. Iar de 0 vor
gasi muteriT i vor vrea sit o vinza i ace! muOeriT,
Inca sit o due pre la vadurT sa o vinza, cum s'a zis
ma! sus 0 sa n'aibt nicT o oprla de nimenT, Insa de
vor da camara0T pretul ce vor da altiT pe sare sa
albit a o lua e. Iar and s'ar intampla a nu se vinde
Ocnele, ci ar rgmane in seama Domniel, de s'ar pune
carnara0T in credinta, Monastirea tot sa alba a'T lua
acea mila de la Ocna, precum scrie maT sus, iar nici
de cum sit nu fie lipsita de acea milit i aceste Ocne
sa fie neparasite.
Iar cand se vor invechi i nu se va putea sa se
malt scota sare pe acea gura de Ocna, sa alba a se
face alte gurY de Ocne noa, tot acolo pe acea mo0a.

www.dacoromanica.ro
 51

Slnicul 0 tot O. ia sfinta Monastire dijma. SI fie

sfintel monastirI dijma acsta stattbre i neschimbata
in veac.
Iar pentru purtarea de grija a cheltuelel ce va sa
se cheltuiasca, la cautarea bolnavilor strein!, at. pus
Dumnealuf ispravnic! 4, el s aiba a lua barn! de la
sfinta Monastire, ce vor veni dupl dijma de sare de
la Ocna Slnicul, sa cheltuiasca la doctorif 0 la altele,
cele ce vor trebui la cautarea bolnavilor i pentru cad
vor fi ostenitorl, de vor purta grije la acele cheltuel!,
Domnia Mea Inca i arn iertat s alba. pace de tOte daj-
dine Or!, vert-cate vor fi-peste an in tard, de Ric! unile
rad un val i nic o bantuiall O. nu aiba.
A0jderea at pus Dumnealul 0 4 negutatorl jurat1,
impreun cu starostea, care ca sa aiba a lua, in toti
aniT, sOma acestor ce s'ag zis ma! sus ispravnid, de
tot venitul 0 de tota cheltuiala, cata se va face pre
an la cheltuiala acestor bolnavt
Iar de s'ar intampla mOrte acestor, ce s'afl zis ma!
sus ispravnic!, sa aiba a se pune ispravnic unul diu-
tr'acei 4 negutator1 jurati, iar nu dintealtil strain!.
A0jderea i and ar muri vre-unul dinteaceT 4 ne-
gutator1 jurati, iar sa-0 pue el altul in lee, pe care
vor socoti asemenea lor, O. fie tot deplin patru.
dupre dania i inchinaciunea dijmeT de sare, ce
aa inchinat cinstitul boerul Domnief male MIHAI CAN-
TACHZINO biv vel spatar 0 pre tOte wzamanturile, ea
at flout la acst sfanta manastire, Domnia mea Inca
am dat acest hrisov al Domnief mele sfintel i dum_
nezee$i! manstiri Trisfetitele, ce se nume$e Coltea,
ca sa aiba a lua acst dijma de sare de la ocna Sla-
nicul, in totl aniY, sa fie pentru cautarea belnavilor
strein!, precum scrie ma! sus 0 de nimenT neschim-
bath., s fie acsta, mill ce s'al Merit la sfanta acsta
mnstire, ca sa, fie raposatilor parintilor DomnieT male

www.dacoromanica.ro
 52

si printilor cinstituluf boerulul Domniel mele, MuRAl

CANTACUZINO biv vel spdtar si Dumisale vecinicd po-
menire. Asijderea i in urma DomnieT mele pre care
'1-ar alege Domnul Dumnezeti a fi Domn i stpanitor
tril RomnestY, Inca '1 poftim si-1 rugdm intru nu-
mele DomnuluT si DumnezeuluI nostru Es. Cristos,
ce este in Troita slvit, ca sd nu strice mila si ash-
zarea acesta, ce s'au fcut pentru cdutarea bolnavilor
streini, ce s'ati dat la sfanta mdnastire Trisfetitele,
ce se numeste Coltea, ci sti intdrsca mila si s inoiascd
hrisovul, ca si pre dnsul Domnul Dumnezed sa-1 cins-
tescd si s-I pazeascd intru a sa Domnie, cii bung fe-
ricire i pacinica stare, pand la sdvarsitul vietiT Dom-
nieT sale. i am intrit hrisovul acesta, cu tot sfatul
si credinciosiT boeril DomnieT mele pan COSTANDIN
flRBEI vel ban, i pan GRIGORE BXLEANUL vel vornic,
i pan ERI3AN GRECEANUL vel logofat, i pan l'EFAN
CANTACUZINO vel spatar, i pau N5E1UBAN BOJOREANUL vel
vistier, i pan IENACHE VACXRESCUL vel clucer, i pan
IORDACHE CRETULESCU vel posteluic, i pan RADU Du-
DESCUL vel paharnic, i pan Papa NEGOESCUL vel stol-
the, i pan RADU CANTACUZINO vel comis, i pan SERBAN
HERESCUL NXSTUREL vel sluger, i pan NEAGOE TOPLI-
CEANUL vel Pitar, i ispravnic COSTANDIN CONTESCUL vel
logofat. i s'aft sons cartea acsta, intra al dou-deci .
lea si cincT de anT din Domnia DomnieT mele, aicT in
orasul scaunuluT Domniel mele in Bucurest1.
Do GHEORGE logofetelul de divan, nepotul luY GIIROR-
GFIE uXauu. ot Thrgoviste, leatul de la Zidirea lumil
7221, iar de la nasterea DomiluluT i MantuitoruluT
nostru Iis. Cristos 1713 Mai 14.

Io CONSTA.NTIN BASSARAB W. W.

www.dacoromanica.ro
 53

Succesorul sfi In domnie, STEFAN CANTACUZINO

W. W. 1), a Intarit Monastirel, atat dijma acesta
de sare, cat i oranduiala facuta de Spatarul
MIHAI CANTACUZINO, de a se administra averea
Monastirel i Spitalul de opt epitropi, din cari
4 primarl i 4 secundarl.
Iata hrisovul cu ltul 1.714 Noembrie 13 :
Io TEFAN CANTACUZINO W. W.
7223/1714, Noembre 13.

finteT si dumnezeestiT Monstirel de aicT din ora-

,A4
y sul scaunulul DomnieT mele din BueurestT.
Unde se cinsteste si se prsnueste hramul Trisfetitele ce
se numeste Coltea. Care este facutd si inaltata din temelie
de cinstitul si credinciosul unchiul Domnief mele MIHAI
CANTACUZINO biv vel spatar. Ca sd aibd a lua sfinta Ho-
ndstire in toti anil de la Ocna Slnicul ot-sud-Saak, teti
dijma de sere din 10 bolovani un bolovan, dupre cum ail
luat si mal 'nainte, maT sus numitul unchiul Domniei
mele, sa fie pentru cheltuiala s,,;i cautarea bolnavilor
streini, earl se vor oclihni in ospitali, ce aU. %cut Dum-
nealul la acesta, sfant Monastire. Pentru el, dupe co
at% facut si au 1115401 un(hiul Domniel mele MIHAI
CANTACUZINO biv vel sptar, acesta sfanta Monastire,
o ail infrumusetat'o pe din launtru ea frum6se zugra-
yell si cu alte sfinte odOre cate trebuesc. AA fcut si
imprejurul Mondstirel zidurl si rOla si chilil de ajuns,
pentru odihna mal multor strinl si Ifinga acestea tOte,
ati maT facut ;;i ospitall, ea sa se odihnesed bolnavil
strinl, precum tOte tocmite si iscusite se v6d.
Decl si pentru cheltuiala de cautarea bolnavilor, ce

1). Domnul MuntenieI de la 1714-1716.

www.dacoromanica.ro
 54

se vor odihni in ospitali, ca s aiba sa nu le lipsesca

la cele ce le vor trebui, s se caute la bOla lor cu
doctoril si cu altele, Inca din Dumnezeeasca indemnare
si din bun gand, ce ad pus in curata inima D-sale, a sa
ad socotit Dumnealul de ad inchinat sfinteY MonastirY,
sit ia Vita dijma de la Ocna Slnio, dupe cum s'ad zis
mal sus, fiind acea ocna domnsca pe mosia Dum-
nealul, sa fie numaI pentru cautarea sracilor, iar nu
si pentru alte cheltuelY, urmand sfiintel Scripturl ce
graeste la sfinta Evanghelie, ca, ; sbolnav si strein am
fost si m'atT cantata ca sa se invrednicOsc a auzi
glasul cel Dumnezeesc and va zice a VenitT blagoslo-
vit'iT parinteluY melt de mostenitY impartia ceruluY,
care este gatita vont de la tatal cel cerese.
De care si Domnia mea, dupe dania si inchinaciunea
Dumisale, fiind tOte ocnele ttrif RomanestY, supt silt-
panirea Domniel, Inca am pohtit si am voit inteacestas
chip si am asezat ca sa ia sfinta Monastire acea dij ma
de sare, de acum inainte de la ocna SlaniculuT, in toti
mil, dupa cum ad rinduit cinstitul unchiul Domnid
mele ce scrie maY sus. Insa de vor vrea camarasi1 sa
se toemOsca cu ispravniciT MonastiriY sa ia dijma de
sare el si sa dea talerY : 2500 pe un an banY vechY 0
acestY banl sd aiba a-Y lua sfinta Montistire 3 sfertun
intr'un an, precum se dad si la Domnie. Iar de nu
vor vrea camarasiY O. dea acea sumll de banT, ce scrie
maT sus, sa fie voluici ispravnicil Monastiril O. ri-
dice acea sare de la gura ocniT (in tOte lunile), O. o
duca orT la ce vad vor vrea, sa o vinza cu ce pret vor
putea. Iar de si vor gasi musteriY si vor vrea O. o
vinza, si aceY musteril Inca. O. o due/ pe la vadurl
sa o vinza, cum s'ad zis maY sus si sa n'aiba, nicY o
oprela de nimeni, insa de vor da camarasi1 pretul ce
vor da altil pe sare, O. aiba a o lua el. Iar cand s'ar
intampla a nu se vinde ocnele, ci ar rtmtnea in sOma

www.dacoromanica.ro
 55

Domniel, de s'ar pune edindrasil in credint, Mends-

Urea tot s aibd. a-T lua acea mild de la ocnd, precum
scrie mal sus, iar nicY de cum sd. nu fie lipsita de
acea mild i aceste ocne sd. fie neprsite. Iar and se
vor invechi si nu se va putea sd. se mal sctd. sare,
pe acelo gull de ocne, s aibd. a se face alte gull de
ocne noul, tot acolo pe acea mosie Sldnicul si tot s
ia sfinta Mondstire dijma, sd fie sfintel Montistirl dijma
acOsta sttttore i neschimbatd in vecl.
Iar pentru edutarea de grije a cheltuelil, ce va s
se cheltuiasc la cdutarea bolnavilor streinl, ail pus
Dumnealul ispravnicl, el s ail)/ a lua banil de la
sfinta Monastire, ce vor veni dupe dijma de sare de
la ocna Slnicul, s cheltuiascil la dottoril si la altele,
rele ce vor trebui la cdutarea bolnavilor i pentra cad
va fi ostenitorY de va purta grija la acele cheltuell,
Domnia mea Inca 'i-am ertat de tOte djdiile taril s
aibd pace, verY ("Ate ar fi peste an in Ora, de nicl
unile niel un val i nicl o bAntuiald sa n'aiba. Asij-
derea ail pus Dumnealul si 4 negutatorl juratl, im-
preund en starostea care va fi, ca sd. aibd a lua sma,
in totl anil, acestul ce s'a zis mal sus ispravnic, de
tot venitul si de tOta cheltuiala, cdtd. se va face pre an
la cheltuiala acelor bolnavT, iar de s'ar intimpla mOrte
acestul, ce sail zis mal sus ispravnic, s aibd a se
pune ispravnic unul dintre eel 4 negutatorl juratY, iar
nu dintre altil streini. Asijderea si cAnd ar muri, vre-
until dintr'acel 4 negutdtorl juratl, iar sd-sl pue el
altul in loc pre care vor socoti asemenea lor sa fie tot
deplin 4.
dupre dania si inchinaciunea dijmel de sare, ce
au inchinat cinstitul unchiul Domniel mele MIHAI CAN-
TACUZINO biv vel Spatar si pre tOte asaaminturile co
afl facut la acOsta sfinta Monastire, Domnia mea Inca
am dat acest hrisov al Domniel mele Sfintel i Dum-

www.dacoromanica.ro
 56

nezeestil Monastirl Trisfetitele, ce se numeste Coltea,

ea s/ aib a lua acest dijmI de sare de la cella SIA-
nicul in totl aniI, sa fie pentru clutarea bolnavilor
streinl, precum s'aa zis mai sus si de nimenl nes-
ehimbat s fie acestl mill, co s'al fcut la acestl
sfint Monastire, ca s fie priatilor Domniel mele
ci r/posatilor parintilor cinstitulul unehiulig DomnieI
mele MIHAIL CANTACUZINO biv vel Spatar i Dumisale
vecinieg. pomenire, dupe cum am vzut Domnia mea
hrisovul rposatulul CONSTANDIN VODX BRANCOVEA-
NUL, flcut pe mila si asaz6manturi1e acestea, ce s'ail
zis mai sus la sfinta Monastire Trisfetitele. Asijderea
si in urrna Domniei mele, pre carele va alege Domnul
Dumnezel a fi Domn i stpanitor t5.rit Romnestl,
ined '1 poftim i '1 rugrri, intru numele Domnului si
Dumnezeuluf nostru Iisus Cristos, ce este in Troit
slvit, ca s nu strice mila si asezarea acsta, ce s'aii
flea pentru clutarea bolnavilor streinl, ee s'ati dat
la sfiuta Monastire Trisfetitele, ce se numeste Coltha,
ci sl intdresca mila i sa inoiasel hrisovul, ca si pre
dlnsul Domnul Dumnezel sal ciustesca si al cin-
stesca, intru a sa Domnie, cu bung fericire si paeinicd
stare pang. la sflrsitul Domniel Sale. Si. am intarit
hrisovul acesta, cu tot sfatul si crediuclosil boeril eel
marl aT divanulul DomnieI mele : pan CONSTANDIN
STIRBEI vel ban, pan GUNEA GRADIFEANUL vel vornic,
i pan RADUL DUDESCUL vel logofat, i pan RADUL CAN-
TACUZINO vel spatar, i pan SERBAN BUJOREANUL vel
vistier, i pan ,ERBAN PRISACEANUL vel elucer, i pan
PXTRACU BREZOIANUL vel postelnie, i pan STATE LEUR-
DEANUL vel paharnic, i pan NEAGOE TOPLICEANUL vel
stolnic, i pan MIRAI CANTACUZINO vel comis, i pan
KRISIA RUDEANUL vel sluger, i pan SERBAN GRECEANUL
vel pitar i ispravnicul CONSTANDIN CONTESCUL vel lo-
gofat. i s'ati scris, hrisovul acesta, in anul dint/I al

www.dacoromanica.ro
 57

Domniel DomnieT mele, aid in orac$ul scaunulul Domniel

mele in BucuretY de (.HEORGHE logofetelul de divan.
7223, Noembre 13.
lo TEFAN CANTACUZINO W. W.

Prin hrisovul de mat jos al Domnulut Nico-

LAE ALEXANDRU MAVROCORDAT W. W.1), cu 16tu1
'1716 Aprilie 29, se intrqte tot dreptul de
dijma. de sare al Monastirel, precum i oran-
(Euiala lasata de Spatarul MmAr, pentru ci-
iiiiiirea EpitropieT :

Io NICOLAE ALEXANDRU W. W.
722411716, Aprilie 29.

fintel i Dumnezee$A Monastirl de aid din ora-

y ul scaunulta Domnid mele din Bucuret1.
Unde se cinste;de i se prsnue$e hramul Trisfetitele,
ce se nume;ite Coltea, care este flcuta i iultatI din te-
melie, de Dumnealul MIHAI CANTACUZINO biv vel spa-
tar. Ca sA aibA a lua sfAnta Monastire, in toti anii de
la ocna SlAnicul ot sud Saak, tt dijma de sere din
zece bolovani un bolovan, dupe cum aa luat i pan
acum, maY sus numitul boer, O. fie pentru cheltuiala
si cautarea bolnavilor streinT, call se vor ociihni in
ospitali, ce ad flout DumnealuT la acst sfint Mo-
nstire. Pentru el dupe ce ag !lent i s inaltat Dum-
nealul MIHAI CANTACUZINO biv vel sptar, acst sfilnta
Monastire, o ati infrumusetat pe din launtru cu fru-
mOse zugravell i cu alte sfinte odre eke trebuese.
All facut i imprejurul Mongstird, zidurY i 01lii t;i
chill de ajuns, pentru odihna a multor streini i pe
1) Domnul Munteniel de la 1716 1717.

www.dacoromanica.ro
 58

langa acestea tote au maY facut i ospitali, ca s se

odihnsca bolnavil streinT, precum tOte tocmite si is-
cusite se ved. Ded si pentru cheltuiala de cautarea
bolnavilor, ce se vor odihni in ospitali, ca s aiba s
nu le lipsesca la cele ce le vor trebui, s se mute la
}Ala Mr cu doftoril i cu altele. Inca din Dumneze-
east% indemnare si din bun gaud, ce au pus in curata
inima Dumisale, asa all socotit Dumnealta de au in-
chinat sfintil Monastirl, sa ia tOt a. dijma de la ocna
Slnicul, dupe cum s'au zis maY sus, fiind acst ocna.
Domnsca pe mosia Dumnealul, s fie numal pentru
cautarea siracilor, iar nu si pentru alte cheltuelt Ur-
mand sfinteY Soripturl ce graeste la sfinta Evanghelie
ca .bolnav si strein am fost si m'atl cautat ca s se
iuvrednicsch a auzi glasul cel Dumnezeesc cnd va
zice : Veniti blagoslovifa printelul met de mostenitY
imparatia ceruluY, care este gatita voue de la Tatal
eel Ceresc.i
De care si Domnia mea, dupe dania i Inchinciu-
nea Dumisale, fiind tOte ocnile supt stapanirea Dom-
nil taril Romrtnes,M, Inca am poftit si am voit inteaces-
tasY chip si am asazat, ea sa ia sfinta Monastire acea
dijma de sare, de acum inainte, de la ocna Slnicul, in
totY aniI, dupe cum all rnduit boerul Dumnealta ce
scrie maY sus.
Insa de vor vrea emrasiY, sa se toemOsca cu is-
pravnicil MonastireY, ca sit ia dijma de sare el si sa
dea taleri 2500 pre an haul veal i acestY ban! sa
albit a'Y lua sfinta Monastire, treY sferturl intfun an,
precum se &IA si la Domnie. Iar de nu vor vrea cit-
mitrail, sa dea acea suma de ban! ce scrie mal sus,
sa fie volnid ispravnicil Monastirel, sa ridice acea sare
de la gura Ocnel, in tOte lunile, sit o duca orY la ce
vad vor vrea, sa vanza cu orT-ce prt4 vor putea. Iar
de i vor gasi musteril i vor vrea sa o vanza i ace!

www.dacoromanica.ro
 59

musterif Inca sa o dud. pe la vadurl s o vinza, cum

s'a zis maY sus ;4i s5 n'aibd nicl o opreath. de niment
Ins5. de vor da cmrasiY pretul ce vor da altii pe
sare, O. alba a o lua eY. Iar cand s'ar intampla a nu
se vinde ocnile, ci ar rmane in sma Donmid, de s'ar
pune camarasil in credint, mondstirea tot sd aibd a
lua acea mild de la ocnd, precum scrie mal sus, iar
nicY de eum s nu fie lipsit de area mild si areste
ocne sa fie nepdrdsite. Iar cnd se vor invechi si nu
se va putea sa, se mal scOta sare, pe acele gurl dr
ocne, O. aibd a se face alte gull de ocne noT, tot acolo
pe acea mosie Slnicul si tot O. ia sfnta Mon5stire
dijma, O. fie sfintel Mondstirl dijma acsta stttOre
si neschimbatd in yea
ii sa fie ertatd acst sfint Mondstire si Me bu-
catele el ce va avea, de ornduelile care datt alte
sfinte Mondstirl, de imprumuttirl, de satarale, de za-
harele, de cal domnestl, de care de Oste f,i i macar si
(Ind ar da alte sfinte Mondstirl ertate cu hrigive, iar
acsta tot O. nu dea.
Iar pentru purtarea de grijd a cheltuelil, ce va s
se cheltu6scd la cdutarea bolnavilor str6inY, A. fie epi-
tropl 4, el s alba a lua baniT de la sfinta Mondstire,
ce vor veni dupe dijma de sare de la ocna Slnicul,
sa cbeltuOscd la doctorif si la altele, cele ce vor trebui
la cdutarea bolnavilor. *.i pentru cad vor fi ostenitori
de vor purta grip. la acele cheltuelY, Domnia mea Inca
i-am ertat pe acestI epitropl de baniT haraciulul, de
adaosul si lipsa haraciuluf si de plocOnele haraciultg
de yin sOma, de sma a doua si a treia, de zabarele,
de care de Oste, de salaborl, de cal domnestl, de pod-
vOde, de mertice, de cal de olac, de satarale, de im-
prumutrl, de ploconul stegulta, de fumrit, de vind-
riciu, de oerit, Inca sa fie in pace de ce vor avea
drepte bucatele lor. Si acestor 4 epitropT, earl vor fi

www.dacoromanica.ro
 60

purttorY de grij la acesta srinta Mongstire, s aib

a lua sema starostea, care va fi dup vremY, din preung
ell 4 neguttitorl ales1, pentru tot venitul si cheltuiale
cc ar fi a ospitalil. Iar de s'ar intampla mOrte vre-
unuia dintr'acestY epitropT, ce s'a zis maY sus, s aibl
a ';41 pune altul in Ice, ca sn fie deplin tot 4. i dupre
dania si Inchinciunea dijrna de sare, ce an inchivat
Dumnealul MIHAI CANTACUZINO, biv vel sptar si pre
tOte asezninnturile ce att fO.out la acest sfint Mo-
nstire.
Domnia mea, Inca am adaogat acest hrisov al Dom-
niel mele sfinteY si DumnezeestiY MonstirT, ce se nu-
meste Coltea, ca s. aibn a lua acesta dij m5. de sare,
de la ocna Slnicul, in tot1 aniT, sn fie pentru cnutarea
bolnavilor streini, precum scrie mal sus si de nimeni
neschimbat s fie acesta man, ce s'an fncut la acst
dint& Monstire, ca s5. fie raposatilor parhitilor Dom-
niel mele si Domniel mele si parintilor Dumnealui
MIHAI CANTACUZINO biv vel spntar si Dumisale vecinicti
pomenire.
Asijderea si in urma Domniel mele, pe care va alege
Domnul Dumnezett a fi Domn i biruitor taril Ro-
mtlnestY, Inca '1 poftim ;;i '1 rugam cu numele Dom-
nulul si Dumnezeul nostru Isus Cristos, ce este in
Troita slvit, ca s nu strice mila i asezarea acesta,
ce s'att facia pentru cnutarea boluavilor streini, ce s'an
dat la sfinta Monstire Trisfetitele ce se numeste Coltea.
ci s intreson mila si sa inoiasc hrisovul, ca i pe
densul Domnul Dumnezen, s-1 cinstesca si s-1 pa-
zesc, intru a sa Domnie, cu bung. fericire ;4i pacinicti
stare, pang la stirsitul vieteY Domniel sale si in eel-
l'alt veac viitor sufletul la rapaos sit fie in lacasul
dreptilor, ceY ce vd fata DomnuluY.
*i am intarit hrisovul acesta cu tot sfatul i cre-
dinciosiY boor! ceY marl al divanuluY Domnia mele :

www.dacoromanica.ro
 61

pan SERBAN BOJOREANUL WI ban, pan RADUL HRIZIRIS

vel vornic, pan GRIGORE BALEANDL vel logotht, pan
RADUL GOLESCUL vel sptar, pan MATE1 FALCOIANUL
vel vistier, pan NEAGOE TOPLICEANUL vel clucer, pan
DUMITRACO vel postelnic, pan vel pa-
harnic, pan COSTANDIN vel stoluic, pan TUDORACHE vel
comis, pan IORDACHE vel sluger, pan ETIBAN GRECEANUL
vel pitar i ispravnicul COSTANDIN CONTESCUL vel lo-
crott
s'afl scris hrisovul acesta, in anul dintill al Dom-
niel Domniel mele, in orasul scaunulul Domniel mele
In Bucurestl de BADEA logofat.
7224, Aprilie 29
10 NICOLAE W. W.

Acela.,1 (1011111, prin hrisovul din 171.6 lutie 1 ,

avnd cuprinderea urmeitre, acorda cette-va pri-
vilegii EpitropuluI sfintel Monastirt ce se chiama
Coltea:

Io NICOLAE ALEXANDRU W. W.,

7224/1716, Julie 1.

cestor patru slugi anume : GEORGIE TAM i

OPRI Si si earl stint al
sfintel Monstirl ce se chiarra Cultea, nude este lira-
miii Trisfetitele, din orasul Domniel mele din Buouresti.
Care s'ag dat ea s6 fie pentru trebile si posluania bol-
navilor earl via in Ospital.
Ca sa fie in pace si ertatl de lipsa haraciulul si de
adaosul haraciulul, si de plocOnele haraciulul, de sma
a doua si a treia si de sataralele ce se pun pre slugl,
de podvOde, de mertice, de conace, de cal de olac, de
caY linparatestY, de zaherea, de care de Oste si de alte

www.dacoromanica.ro
 62

dajdii i orandueli, cate vor mg ei peste an in Ora

de la vistieria Domniel, de nid unile nici un val ;ii
'lid o bantuiala s n'aiba. Numai sa aiba a da intr'un
an de doua or! la haraci de nume pot ughi 1, i la
vila sOrna de uume pot ughi 1. Pentru ca m'am mi-
lostivit Domnia mea, de 'i-am ertat de tote elite scriu
ma! sus O. aiba buna pace, ca sa fie numal de trOba
i de poslupnia bolnavilor, ce vor fi la sfinta Monas-
tire a Co ltiI in Ospitalie, orl unde ar edea, atat aid
in tirgul Domniel mele in Buoure0i, or! intealta. parte
macar veil in ce judet, ei i casele lor i bucatele ce
vor fi avnd sa fie in band pace.
Atiijderea poruncim Domnia mea i DumneavOstra
boerl, cari! vet! fi cisla0 i zapciT intr'acea parte de
loc fi aid in tirgul Domniel mele i voud altor slug!
DomneF,A1 F;3 i boere;itl, or! car cu cc slujbe i cram-
duel! vet! urnbla. Iar vol tot! sa avetT a va feri de
aceste 4 slug!, ce scrid maT sus, nimen't de nimic val
sail bantuiala sa nu le faca, nici ma! malt de cat le
este rumtOrea lor O. nu le ia. Ca orl-cine le-ar face
vre-un val, peste cartea Domniel mole, uniT ca aceia
sa Sie ca rea scarba i mare certare vor petrece de
catre Domnia mea, In-Walt chip nu va fi, ca a;ia este
porunca Dornuiel mele.
7224, lulie 1.
Zo NICOLAE W. W.

Caimacanul ION MAVROCORDAT 1) prin done lui-

sOve de ma! jos, imul cu ltul 1717 Martie 15,
iar cel alt cu ltul 1717 Mai 20, Intaresce prin
primul privelegiele acordate de predecesorii sei
MonastireI ColleI, iar min cel de al doilea In-
1) Caimacan de la 1717-1719.

www.dacoromanica.ro
 63

tOresee, atat dreptul Monastirel de a lua zecivala

de sare de la ocna Slaniculuf, cat ,i orandu-
iala lasata de Spatarul CANTACUZINO pentru car-
muirea Epitropiel.

Io ION W. W.
7225/1717, Martie 15.

lugilor Domniel mole lul IANE, Ilul MIHALACHE,

i lul TRANDAFM, I Smui, pe care 'i-am facut
Domnia mea epitropl i purtatorl de grija, de la spitalia
ce este in sfinta Monastire de la Coltea, de aid din orasul
Domniel mele din BucurestY, unde se cinsteste i se pras-
F,4

nueste hramul Trisfetitele. Ca sa aiba a purta el grija

si a cauta cu frica lul Dumnezeg, tOte veniturile cate
sunt lasate la acsti sfinta Monastire pentru hrana
si chivernisOla acelor saracl bolnavi, carl se afla de
a pururea la acest spital si sit facit i alte mill cate
stint lasate i oranduite, dupre cum scrie in condicele
Monastirel. Ded i Domnia mea, pentru a lor multd
osardie i ostenOla ce vor sit aiba, m'am milostivit de
le-am facut acesta carte a Domniel mele de milit, ca de
aeum inainte, sa fie in pace 0 ertatl el si casele lor si
tote bucatele lor ce vor avea, de tote dajdiile i orandue-
lile, cate vor esi peste an din vistieria Domniel mele in
tart. De haraciul de adausul haraciulul si de lipsa hara-
ciulul de plocOnele haraciulul, de vin sma, de sma a
doua si a treia, de care de Oste, de zaharele, de unt impa-
ratesc, de imprumutarl. de satarale, de cal impara-
testI si de ploconul stegulul, de dijmarit, de vintricia,
de oerit, inst bucate!e lor drepte cate vor avea, dupe
cum scrie si in hrisovul Domniel mele, care am facut
de mild sfintel Monastirl, pentru hrana i buna chi-
vernisla acestor bolnavl strad ce sa aft in spitalie.

www.dacoromanica.ro
 64

Drep aceia poruncesc Domnia mea i Dumnea-vstra

boerT, earY vetT umbla or cu ce slujbe i dregatoriT si
vou tuturor slugilor Domniey mele, VerY carT cu ee
slujbe si ordnduele vetT umbla in tara Domuiel mele,
toti sa. avetT a v6 feri de acestY 4 OmenT, care 'i-am fa-
cut Domnia mea epitropT si chivernisitorT, de eT si de
tOte bucatele lor, ca s pOt fi de cdutarea i chiver-
nisOla acelor sdracT bolnavl, earl se afld de apururea
in ospitalia ce scrie maT sus. Asijderea si in urma
Domniel mele, pe care va miluT Domnul Dumnezeti
a fi Domn i stapAnitor tdriT acestia, Inca s aibt a
intari acOst mild, ce am facut Domnia mea acestor
4 epitropT, ce s'au zis maT sus si altora care vor fi in
urma acestora pe vremT. Ca si ale DomnieT mile .si
drase, in urmd Inca sd. fie ciustite si in sma tinute
si in cela veac, ce va s fie la repaosul vecinic stifle-
tul ml s fie. $i am intdrit acesta carte cu tot sfatul
si cu credinciosiT boeril ceT marT aT divanuluT Domniel
mole: pan Para NEGOESCUL wl ban craievschiT, i pan
CONSTANDIN GRECEANUL vel vornic, i pan IORDACHIE
CRETULESCU vel logofat, i pan $ERBAN GRECEANUL vel
spatar, i pan MATEI FXLCOIANU vel vistier, i pan SER-
BAN HERESCUL vel clucer, i pan DUMITRACHIE vel pos-
telnic, i pan NICULAE RUSET vel paharnic, i pan 5E11-
BAN GRECEANUL vel stolnic, i pan CONSTANDIN BXLEA-
NUL vel comis, i pan ASAN vel singer, i pan . . . .
vel pitar i ispravnic 5TEFAN vel logofdt. $i s'a scris
cartea acesta, in anul cel dintaT din Domnia Domniel
mele aid in orasul scaunuluY DomnieT mele, in Bu-
curestY de LEFTERUL Sf...
Martie 15 leat de la zidirea lanai 7225.
IC, ION W. W.

www.dacoromanica.ro
 65

To ION W. W.
7225/1717, Mai 20.

fintei i Dumnezeestii MonAstiri de aid din

orasul scaunulul DomnieT mele din Bucuresti,
unde se cinsthste si se prAznueste hramul Trisfetitele,
ce se nurneste Coltea, care este %cult i inaltata din
temelia ei de raposatul MIHAI CANTACUZINO biv vel spa-
tar. Ca s aib a lua sfinta Monstire, in top' ann., de
la Ocna Slnicul ot sud Saacueni, tet dijma de sare
din 10 bolovani 1 bolovan, dupa cum at luat i pant
acum, maT sus numitul boer, sa fie pentru cheltuiala si
cautarea bolnavilor straini, care se vor odihni in spi-
talul ce ail facut Dumnealul la acestit sfinta Mona-
stire. Pentru cit, dupa ce all facut i all inaltat ra-
posatul MIHAI spAtarul, acesta sfintA MonAstire, o at
infrumusetat pe din launtrul cu frumbse zugravell
cu alte sfinte odre cAte trebuesc. All flout i impre-
jurul Mongstirel, zidurl s't scO1it i chiliT de ajuns, pea-
tru odihna a multor strAinT i langA acestea tOte, at
ma't facut i ospital, ea sit se odihuesca i bolnavil
straini, precum tOte tocmite i iscusite se val. DecT
pentru cheltuiala de cautarea boluavilor, ce se vor
odihni in ospital, ca sit aiba sa nu le lipsesca cele ce
le vor trebui sa-T caute la Ulla lor cu doftoriT i cu
altele. IncA din Dumnezeiasca indemuare si din bun
gAnd ce at pus in curata inima Dumisale. Asa at
socotit DumnealuT de ad inchinat sfintel MonAstirl, sit
ia totA dijma de la Ocna Slanicul, dup6 cum s'at zis
maT sus, fiind acea OcnA Domneasel pe mosia Bum-
nealul, sit fie nume pentru cAutarea saracilor, iar nu
si pentru alte cheltuell.
UrmAnd sfintel Scripturi ce graeste la sfinta Evan-
ghefie cit bolnav i strin am fost i m'atT clutat,
6

www.dacoromanica.ro
 66

ca O. se Invrednicesca a auzi glasul cel Dumnezeesc,

cand va zice venitT blagoslovitiT parinteluT mell de
mosteniti Imparatia ceruluT, care este gatita vou6 de
la tattil eel ceresci. De care si Domuia mea, dup6 dania
si inchinaciunea D-sale, fiind tOte ocnele sub stapanirea
Domniel tareT Romanesti, Inca am poftit si am voit
lutr'acestasT chip si am asezat ca s ia stInta Monas-
tire acea dijm de sare, de acum inainte, de la ocna
Slnicul in totT anT, dupd cum au randuit boerul Dum-
nealuT cc scrie maT sus. Insa de vor vrea camarasiT
s se tocrnsc cu ispravnicii MonastireT, ca s ia dijma
de sare e1 2 i sa dea taleri : 2500 pe an bani vechT si
acesti banT s ail% a i lua sfinta Monastire treT sfer-
turl intr'un an, precum se dad si la Domnie. Iar de
nu vor vrea carnarasiT s dea acea suma de bani, ce
scrie maY sus, sti fie volnici ispravnicil MonastireT, s
ridice acea sare de la gura ocnei in tOte lunele, s o
dila oil la ce vad vor vrea, s o vinza cu ce pret
vor putea. Iar de i vor gsi musteriT i vor vrea sa
vinza i acel musteriT, Inca s o dug pe la vadurY
sa o vinza, cum s'a zis maY sus si sd. n'aibh nici o
oprela de nimenT, Insrt de vor da camara0T, pretul ce
vor da altil pe sare, sd aib a o lua el. lar cand s'ar
intampla a nu se vinde ocnele, ci ar rmanea in sOma
Domniel, de s'ar pune carnarasiT in credinta, Monas-
tirea tot sa aiba a lua acea mill de la mid, precum
scrie maY sus, iar nici de cum sa nu fie lipsita de
acea tag., i aceste ocne O. fie neprsite. Iar cand
se vor inveelii si nu se va maT putea s scbta sare
pe acele gurl de ocne, s ai a se face alte gull de
ocne noT, tot acolo pe acea mosie Slnicul, si tot s
ia sfinta Monastire dijma, sa fie acesta dijma sfintei
Monastiri stttbre i neschimbat in yea i sa fie
ertata acesta sfinta Monastire si tote bucatele eT, orT
ce va avea, si de tOte randuelile care dad alte sfinte

www.dacoromanica.ro
 67

Monastirl, de imprumutrl, de satarale, de zaharele,

de cal Domnestl, de care de bste. i macar si cand
ar da alte sfinte Monastirl, ertate cu hrisOve, iar acesta
tot O. nu dea. Iar pentru purtarea de grija cheltuelil,
ce va sa se cheltuesca, on cautarea bolnavilor strOinT,
O. fie epitropl 4, el O. aiba a lua ban) la sfinta Mo-
uastire, ce vor veni dupa dijma de sare de la ocna
Slniculul, sd'T cheltusca la doftoril si la altele nele
ce vor trebui la cautarea bolnavilor i pentru cad
vor fi ostenitorl a purta grija, pentru acele cheltuell,
Domnia mea Inca i-am ertat pe acest) epitropl de
bard) haraciuIul, de adaosul i lipsa haraciulta, si de
plocOnele haraciulul, de yin sAma, de sma a dou si
a treia, de zaharele, de care de Oste, de salahorl, de
cal Domnestl, de podvde, de mertice, de cal de olac,
de cal impartestl, de satarale, de Imprumutrl, de
ploconul steagulul, de fumarit, de vinriciu, de oerit,
Inca sa fie in pace de ce vor avea drepte bucatele
lor. i acestor 4 epitropl, care vor fi purtatorl de grije,
la acsta sfinta Monastire, sa alba a le lua sma sta-
rostea, care va fi dupa vreml, dimpreun cu 4 negu-
tatorl marl alesT. pentru tot venitul i cheltuiala ce
ar fi la spital. Iar de s'ar Intampla mOrtea vre-unuia
dinteacestl epitropl, ce s'ad zis maT sus, sa alba
pune altul in Ion, ca s fie deplin tot 4. .5i dupe dania
si Inchinaciunea dijme) de sare, ce at inchinat rapo-
satul MIHAI spatar si pre tOte asazamanturile ce ad
Inchinat la acest dant/ Monastire, Domnia mea In
am dat acest hrisov al Domniel mele sfintei i Dum-
uezeestl MonastireT, ce se numeste Coltea, ca s. AI
a lua acsta dijma de sare de la ocna Slnicul, in totT
anil, s fie pentru cautarea bolnavilor streinT, precum
sale mal sus, si de nimenl neschimbat sa fie acesta
mila ce sisal facut la acesta. sfanta Monastire, ca s
fie raposatilor parintilor Domniel mele i Domnie)

www.dacoromanica.ro
 68

mele 0 parintilor Domnulul MMAI Spatarul 0 D-sale

vesuic e. pomenire, dupe cum am vezut Domnia mea
0 hrisovul raposatulul CONSTANTIN VODX BRINCONTitNU
0 hrisovul raposatulul *TEFAN VODX, i hrisovul mal
marelul nostru frate NICULAE Vora, tete la mana epi-
tropilor de la Monastirea Coltea fcute 0 intarite tot
unul pe altul. A0derea 0 in urma Domniel mele, pe
care va alege Domnul Dumnezett a fi Domn 0 sta-
panitorul Orel Romanctl, Inca II poftim 0 II rugam
cu numele Domnulul i mfintuitorulul nostru Isus
Christos, ce este In troit slavit, ca s nu strice mila
0 wzarea acesta ce s'au facut, pentru camara bol-
navilor strinl, ce s'au dat la sfinta monastire Trisfe-
titele, ce se numesce Coltea. Ci s intaresce. mila i
s inoiasc hrisovul, ca 0 pe densul Domnul Dumnezen
s 'I miluiasca 0 sa 'I pazesca Intru a sa Domnie, cu
bung ferioire 0 pacinica stare, pang la sfir0tu1 vietel
sale, 0 in cel-l'alt veac viitor sufletul lul la repaus sa
fie in litowl dreptilor cel ce ved fata Domnulul. $i
am int/trit hrisovul acesta cu tot sfatul 0 cu credin-
cio0l boo* eel marl aY divanulul Domniel mele : Pan
PANA Nficiwcu vel ban, i pan CONSTANTIN GRECEANUL
vel vornic, i pan IORDACHE CRETULESCU vel loisofat, i
pan *ERRAV GRECEANU vel spatar, i pan MATEI FXL-
COIANUL vel vistier, i pan $ERBAN HERESCUL vet clucer,
i pan DUMITRACHE vel postelnic, i pan NICULAE RUSET
vel paharnic, i pan *ERBAN GRECEANUL vel stolnic, i
pan COSTANDIN BXLEANUL vel comis, i ASAN vel sluger,
i pan BARBUL vel pitar, 0 ispravnic COSTANDIN VXCX-
RESCU vel logofat. $i s'a..a scris hrisovul acesta In
anul cel d'inteie. al Domniel mele In BucureOl de
LEITER, Mal 20, In anil de la zidirea lumil 7225.
Io ION W. W.

www.dacoromanica.ro
 69

DANHL Mitropolitul Ungro-Valatel, prin cartea

sa din 1.720 Septenibre 20 de mat jos, scute;te
pe preotii Monastirel Co ilea de tOte dajdiele,
ate avea obiceiil de da la Sfinta Mitropolie :
t DANIIL
Cu mila lui Dumnezeu, Archiepi6cop i Mitropolit
Ungro-Inahiei I Exarh Plaiurilor.
1720 Seplembre 20.
.t..
(
%*# itandu-se smerenia nstr cu dragoste, spre
intocmitele fapte ale milosteniel, stiind mai
vArtos, c cu acestea sa. invrednicesc Omenii a imblanzi
pe Dumnezeu, dupe cum zice insug Domnul Cristos
sfericiti ceY milostivi c aceia se vor milui.. i iar4l
iuteleptul Solomon invtAnd zice c gen milosteniile
se curtitesc pacatele. i adevrat c prin rOdele ei
dobandesc Omenif aid fericire i pomenire, si impa
rgia lui Dumnezeu mostenire.
Pentru acsta dar vedem ca fiul smereniel nstre
cel de bun nm, rposatul Dumnealuf jupan MIHAI
CANTACUZINO sptar, uitfindu-se la acel rod al milos-
teniel din ravna cea Dumnezeeascl fiind pornit, din
temelie aA ridicat si au zidit sfiinta i Dumnezeeasca
Monstire a Trisfetitelor ; pe care att i infrumusetat-o
cu ziduri si chili, jur imprejur, dupe cum se vede.
Impodobind-o i cu alte fapte bune ale milosteniel,
de vreme ce acolo s'all fcut ospitaluri bolnavilor Ai
locasuri streinilor.
FAcAndu-se i cOle de invttura copiilor in dar si
alte nelipsite faceri de bine.
Care aceste tote se pazesc en neincetare intru ackst
sfint Monstire de se savrsesc pa.n5. ast-zi.
Mind asezat1 dupe aceste folositOre lucruri i patru

www.dacoromanica.ro
 70

epitropY cu hrisve DomnestY, si eu cart1 de blesteme

PatriersastY, ca cu osardie s se afle pzitorl a se s-
vArsi pururea aceste intocmite obiceiurY si bune fapte
ale milostenier. .$i la acsta sfini Monastire sunt orin-
duitY si cincY preoti de mir si un diacon, trd preot1
si diaconul sunt la biserica cea mare si un preot este
la paraclisul de la spitalurl si alt preot la bolnita,
unde se flag'. 6pa pravoslovnicit crestinY si bolnaviY din
spitalurl. Pentru ca maY mult acestY preoti s pazi)sca
slujbele bisericeT necontenit si s savarsesc tOte po-
rtmcile cAto coprind condicele sfintel Monstirl.
Pe care preoti, cel maY din naintea nOstra rposatul
KIR ANTIM i MID Osat1.11 KIR MITROFAN mitropolitiY, 1-ati
fost ertat de tOte dajdiile si ordnduielile, ate avea
obiceiu de da la sfinta Mitropolie. Asijderea si de o-
bisnuitul plocon al MitropolituluT, ca s fie ertatY si
in pace de tOte acestea.
Drept acsta si smerenia nOsira, fiiud indemnat din
darul sfiutuluT Duh si din dragostea cea Dumnezeeasca,
'i-am ertat fi noi pe ace,ti chid preoti f i un diacon,
ce scrie mai sus, de tote dijdiile cite sunt ob4nuite
de hi preolii. Asijderea si de ploconul carjd si de
eel obisnuit al Vladicid nOstre, de tOte acestea s fie
in pace si ertati, pentru ca sa fie si el far de preget
la slujbele bisericd si O. se afle necontenit cu osArdie
la rugaciunT si slujbe, cc sunt oranduite de se fac la
ospitalurile bolnavilor. Pentru acsta dar si vou6 preo-
tilor ye poruncim, cu acOsta carte a smerenid nOstre,
de vreme ce v'am ertat de tOte dajdiile cate aunt, sa
cautatl si voI s pazitY slujba biserieiT si a bolnavilor,
dupe cum scrie condicile reposatuluT ctitor ; aratan-
du-v pururca cu fapte cuviinciOse, and cazuta cinste
si epitropilor sfiutd Monastirl.
De vreme ce DumnOlor Bunt chivernisitoriT si pur-
tiitori/ de grij acestil Monstirl, iar eine din voY n'ar

www.dacoromanica.ro
 71

urma acestor porunci, ce maY sus s'att zis, blue sd. tio
ed. nu numaY de la noY se va pedepsi cu canOne bise-
rieestY, ci va fi isgonit si deprtat si din sfinta Mo-
ndstire afar de epitropi.
Peutru acsta dar i smerenia nstr, am facut acsta.
carte, intdritd. cu mare blestem si cu grosniee afuri-
sanil, ca sd nu strice nici odiniOrd acestd carte de
mild a smereniel nOstre.
Asijderea si in urma petrecanid smerenid nOstre,
pe carele (lard sfintuluT Duli '1 va umbri i pe scaon
al Vilidicid Ungro-Vlahiel '1 va indlta a fi Mitropolit,
ea pe un iubit al nostru f rate si Intocmal slujitor, cu
dragoste '1 rugrn, ca s Intresed ac('st mild a preo-
tilor, ca si Domnul nostru Isus Cristos, iubitorul de
shad, s-1 intdrescdt i cu sfinta drptd de sus, s '1
pdzesca de totI vrsmasi1 ceY vzuti i neva* In-
vrednicindu-ne pe nol pe toti a auzi din sfintul sdit
rost zicand : irVenity blagoslovitiT parinteluY meii de
mostenitY impariltia ceruluT ce s'ad gatit vou, pentru
el sdrac am fost i m'at1 miluit). Acsta scriem si
intdrim cu iscdlitura mistr precum se vede.
7228, Septembre 20.
t DAMIL
Archiepiscop i Mitropolit
al Ungro-Vlahiei.

Domnul CONSTANTIN NICOLNE MIVROCOIMAT

NV. W. 9 prin hrisovul cu ltul 1731. Septembre
30, 1n1aresce dreptul Monastirel, pentru dijma
de sare dupe moia Slanicul, precum i tOta
oranduiala, atat cea stabilita de Spatarul pentru

1) Domnul Muntoniel do la 1731-1733.

www.dacoromanica.ro
 72

administrarea Epitropiel, at i tOte privilegiile

acordate de predecesorit s61 Monastiref Co Ilea.

Io CONSTANTIN NICOLAE W. W.

$ 723911731.

fintd si DumnezeesteT Mondstirl de aid din

oraFsml scaunuluT Domnid mete din BuourestT,
uude se cinsteste si se prsnueste hramul Trisfetitele
ce se numeste Coltea, care este fcutd si indltat din
temelie de r6posatu1 MIHAI CANTACUZINO biv vel spdtar.
Ca sA aibA a lua sfinta Monastire in toll ani de la
ocna SlAnicul ot sud Saculani, MI dijma de sere
din zece bolovani un bolovan, dupe cum ad luat si
pand acum, maT sus numitul boer, sd fie pentru chel-
tuiala si cautarea bolnavilor streini, carY se vor odiliiii
In ospitalul, ce au facut DumnealuT la acestd sfint
Monastire. Pentra cd, dupe ce au flout DumnealuT rd.
posatul MIHAI sptar, acstd sfinta Mondstire, o au
infrumusetat pe din launtru cu frumbse zugrAvelY si
cu alte sfinte odOre cate trebuesc.
Au fcut si imprejurul MondstiriT zidurY si. scOld si
chilil de ajuns, pentru odihna a multor streinT, si lAngd
avestea tote, au mei fcut si ospital, ca sd se odihnescd
si bolnaviT streini, precum tOte toomite si iscusite se
v6d. 'Jed si pentru cheltuiala de cautarea boluavilor,
ee se vor odihni in ospital, ea s aibd sa nu le lip-
sescd cele ce le vor trebui, s se caute la bOla lor cu
doftoril si cu altele.
Ins5. din Dumuezeeasca indemnare si din bun gaud,
ce au pus in curat inima Dumisale, asa au socotit
Dumnealul de au inchinat sflntel MonastirT, O. ia WA
dijma de la ocna Sldnicul, dupe cum s'au zis mal sus,
fiind acea ocud DomnOscd pe mosia DomnealuT, s fie

www.dacoromanica.ro
 73

numal pentru cautarea seracilor, iar nu i pentru alto

cheltuell.
Urmand sfintel scripturT, ce graeste la sfinta Evan-
ghelie, ca sbolnav i strcin am fost i m'atT cautati
ca O. se invrednicesc,a a auzi glasul cal Dumnezeese,
cand va zice : ivenitY blagoslovitiT parinteluT meu de
mostenitY imparatia ceruluT, care este gal voile de
la Teal. eel ceresci. De care si Domnia mea, dupe
dania i inchinticiunca Dumisale, fiind tOte oenile supt
stapanirea DomnieY tariT RomanestY, Inca am poftit si
am voit inteacestasT chip si am asezat ca sa ia sfinta
Monastire acea dijma de sare, de acum inainte, de la
oena Slnicul, in totY aniT, dupe cum au randuit boerul
DumnealuT, ce scrie me sus, din zece bolovanT uu
bolovan. 111s de vor vrea camarasiT de ocne sa se
toomOsca cu epitropiT MonastiriT si sa dea pretul pe
dijma de sare, care vor da aIiT, iar nu maT jos, atuncea
sa o ia eT, cu acel pret care vor da altiT, iar de nu
vor da acel pret se. fie volnid epitropiY Monastiril sa
ridice acea sare de la gura ocniT, in tote lunile, s o
duce. orT la ce vadurT vor vrea s o vinza, i en ce
pret vor putea s o dea.
far de si vor gasi musteriT, ca s o dea de la gura
ocnif i aceY musteriT Inca s1 o duel pe la vadurY si
s o vanza, cum s'ati zis ma sus si sa n'aiba nid o
oprOla de nimenT, iar cand s'ar iutampla a mi se
vinde ocncle, ci ar ramnea in sOma DomnieT, de s'ar
pune climarasiT in credinta, monastirea tot s aibti a
lua dij ma aceia zecitiala de sare de la ocn, dupa cum
scrie maY sus, iar nid de cum sa nu fie sraciT lip-
sitY de acsta mil/ a kr si aceste ocne sa fie nepara-
site. far cand se vor invechi si nu se vor maT putea
s se salt/ sare, s aibe a se face alte guri de ocue
none, tot acolo pe acea mosie a monastiril a Slanicu-
luT, ea tot-d'auna s ia sfanta monastire dijma, se. fie

www.dacoromanica.ro
 74

ac6sta dijm d. sfintel monastirl i bolnavilor sracl din

spitalurile aeestel monastirl stattbre i neschimbat
In yea
*i sa fie ertata acOsta monastire ce este en spita-
lurl de odihna streiuilor si a neputincio0lor bolnavi-
lor sdracT. i monastirea sa fie ertata si tote bucatele
el ce ar avea, de tOte oranduelile, care (lag alte sfinte
monastirl : de Imprumutarl, de satarale, de haracia,
de Teli sma, de ploconul stOgulul, de zaharele, de cal
Domnestl de care de Oste, de conace, de oerit, de
dijmarit, de fumarit, de eamanarit, si de vama; si
macar i cand ar fi porunca Domniel mele ea sd dea
altil i alte sfiute monastirl en hrisOve ertate, iar a-
csta tot sa nu dea nimic niel o data, ca mila aresta
O. fie de ajutor spitalulul. lar pentru purtarea de grija
a monastiril si la cilutarea bolnavilor streinl, sa fie
epitropl patru, el sa aiba a purta grija pentru tOte
ale monastirel, cum si pentru dijma i zeciuiala de
sare de la ocna Slaniculul, cum sa pOrte grije si pen-
btu doftoril f.4 pentru altele tOte, cele ce vor trebui la
cdutarea bolnavilor. i pentru cad Nor fi ostenitorT si
purtatorl de grije, Domnia mea, Inca 'i-am ertat pre
acestl epitropl de banil haraciulul, de adaosul si lipsa
haraciulul, si de plocOnele haraciulul, de vel sma, de
sOma a doua si a treia, de zaharele, do care de bste,
de salahorl, de cal Domnestl, de podvOde, de mertice,
de cal de olac, de cal imparatescl, de satarale, de im-
prumuturl, de ploconul steguluT, de fumarit, de villa-
Acid, de oerit, Inca sa fie in pace de ce vor avea drepte
bucatele lor.
.5i acestor patru epitropi, care vor fi purtatorT de
grija, la acsta sauta monastire, sa aiba a le lua sma
starostea, care va fi dupre vreml, dinpreuna cu 4 ne-
gutatorl alel, pentru tot venitul i cheltuelile ce se
vor face la spital 0 la alte trebl ale monastiril. Iar

www.dacoromanica.ro
 75

de s'ar intAmpla mOrte vre unuia dintre acest1 epi-

tropT, ce s'a4 zis me sus, O. aib a'sY pune altul in
loc ea O. fie deplin tot patru. .$1 dupe dania i inchi-
nciunea dijmil de sare, ce att. Inchinat sracilor r-
posatul MIHAI Spgarul i peste tOte aseznnanturile
ce at tlicut la acst sfnt monastire, Domnia mea,
Inca am intitrit si am dat acest hrisov al Domniest
mele aceste/ sfinte i Dumnezeest1 monastirl, ca O. fie
pentru paza si ajutorul bolnavilor s6racY, ca s aibl
a lua acOst dijmg i zeciuial de sare de la ocna Sla-
niculuT, O. fie pentru eutarea si hrana bolnavilor, ce
scrie mal sus, si de nimenT neschimbatii s fie acOstd
mil, ce s'au inchinat la ac6st sfAntl monastire, ca
s6 fie reposatilor parintl aT Domniel mole i parinti-
lor DumnealuT MIHAI sp6taru1, i Domniel sale vecInica
pomenire, dup g. cum am v&ut Domuia mea si hriso-
vul rposatulul CONSTANTIN . . . VOEVOD BR"ANCOVEA-
NUL, 0 hrisovul r6posatulul TEFAN VOEVOD CANTACU-
ZINO, 0 hrisovul fericituluT i rilposatuluT parinteluT
nostru NICOLAE ALEXANDRU W.W., i brisovul rposa-
tulul unchiulta nostru IOAN ALEXANDRU VOEVOD, Int-
rind hrisOvele acestea mila monastiril si a spitalul ul,
ce s'att asezat, ea sg, fie de nimenT neschimbat in veac
tot unul dup altul.
Asijderea si in urma DomnieT mele, pre care va
alege Domnul Dumnezeg a fi Domn si st6pAnitor tarii
RomnestY, Inca '1 poftim si '1 ruglm cu numele Dorn-
nulul i mantuitorulul nostru Is. Cristos, ce este in
Troi16 slvit, ca O. nu strice mila bolnavilor sdrad pi
asezarea, ce s'a fcut pentru cautarea bolnavilor streinl,
ce s'au dat la acstA sfanta Monastire Trisfetitele, co
se numeste Coltea, ci sa IntarCse6 mila i s inoiasca
hrisovul, ca i pre dansul Domnul DunmezeU sa 'I mi-
luiasc6. i s '1 pAzesca intru a sa Domnie, cu pacinic
stare, pana la sfarsitul vieiT i in ce1-1-alt veac viitor,

www.dacoromanica.ro
 76

sufletul la repaos 0 la odihna A fie in lcaul drep-

tilor celor ce vd fata lul Dumnezeu. Si am Intrit
hrisovul acesta, cu tot sfatul i credincio01 boerl col
marl al divanulul Domniel mole : pan IORDACHE CRETU-
LESCU vel dvornic, pan DUMITRACHE RAMADAN vel sptar,
pan Baum. GRECU vel logofat, pan PANAIT vel pitar, pan
GR1GORACU GRECU vel vistier, pan BA RB (JL MERIANUL vel
clucer, pan MIHALACHE RUSET vel postelnic, pan COS-
TANDIN DUDESCU vel stolnic, pan IENACHE RUSET vel
comis, pan SELMAN KIND vol Ardar, pan GLIGORIE FUSE
vel pitar, pan MIHALACHE vel vornic. i s'a scris hri-
sovul acesta In scaunul Domniel mole in Bucure,$i,
la anul din ceputul lumil 7239, Septembre 30.
Ic CONSTANTIN NICOLAE W. W.

Grigore Ghika II W. W.1) prin hrisovul cu

ltul 1.735 Octombre 1.6, da clreptul Monastirel
Coltea, ca s ia vinariciul de la viele ce sunt
pe mo0a Bucovului, cat coprinde dlul Buco-
vuluf.
WA. hrisovul:
Io GRIGORIE GHIKA W. W.
724411735 Oclombre 16.

fintel i Dumnezee5;t1 Monastiri, de aid din

orapl Domniel mele din Bucure$1, undo se
prAsnuete maril archierel i dascAll a WA. lumea :
Vasile eel mare, Grigore Bogoslovul i IOn Slataost,
ce se numete Coltea. Caro manastire este fcut din
temelia el de Dumnealul MHIAI CANTACUZINO SpAtar,

1). Domnul Muntenid 1733 35 i fundator al Monastird ci Os-

piciulul Pantelimon.

www.dacoromanica.ro
 77

Intru care Monastire sunt 0 spitalurile cu bolnaviT g-

rad. Unde vzand Domnia mea ea acsta Monastire
este osebita din tote altele sfinte Monastid ale Ora
aeestia, de vreme ce Monastirea acOsta are spital td
ease 0 locasurT de bolnavi neputinciosT, sdrad i scd-
pdtat1 0 de streinT lipsiti.
Ded, ounoseand Domnia mea, ea spitalurile en sit-
rad, covarseste tOte eele-l-alte facerl de bine, de vreme
ce en saracil 0 eu bolnavil se Ind-lee 0 sa savArseste
tOte poruneile cele biserieestl, si ale spasitorulul nostril
Domnul Cristos ce ziee ea a bolnav 0 strein am fost
0 m-atY cantata. *i adeverind Domnil ca
acOsta sfanta Monastire 0 ospitalul, niei un fel de mild
DomnOsca n'are, cum au alte sfinte Mondstirt Ci pen-
tru ca O. aiba 0 Domnia mea 0 fericitii parintiT Dom-
nid mele, vecinicd pomenire la acOsta santd Monds-
tire 0 la acest spital, 0 sa se invrednicOsea Domnia
mea, In eel-l-alt veac viitor, a auzi glasul eel man-
gaitor al Domnulul Cristos ce va sa zica and va face
judetul a tOta lumea aVenitY blagoslovitiT parintelul
inefl de mostenitY mparatia cerulul, ea gol am fost
0 strein 0 seapatat 0 m-atT sprijinita.
Bine au voit Domnia mea, din ravna cea Dumne-
zeease, de am inchinat sfiutel Monastirl 0 spitaluluT
cu grad, ca sA la de acum fnainte, vinAricul de la
viile ce sunt pe moia Bucovulul, eat coprinde dlul
acesta al Bucovulul, cu pArparul ql cu gArdurAritul fi
cu ploconul dupti obicelu.
Iar vinariceril, nimie sa nu aiba a se amesteca la
acest locas. Ca sa fie ajutor sfintel Monastirl mila
acsta si de folosul 0 do cautarea bolnavilor grad
din spitalurile acestea; unde dar 0 in urma Domniel
mele, pre carele va alege Domnul Dumnezeu a fi Domn
0 stapanitor tariT Romanestl acestia, '1 poftim 0-'1
rugam en numele Domnulul si mantuitoruld nostru

www.dacoromanica.ro
 78

Isus Cristos, ce este In Troit slava, ca sd nu strice

mila acsta a bolnavilor s6racl, ce am facut spitalulul
i acestel sfinte MondstirT Treisfetitelor, ci s intdrscd.
mila i sd inoiased hrisovul, ca k4i pe dnsul Domnul
Dumnezeu s-1 miluiascd. ;;i sd-1 pzsca intru a sa
Domnie, cu pacinica stare pftn la sfiritul vietel si in
cela-lalt veac viitor sulletul la repaos i la odihnd sd
fie in lAcaprile dreptilor celor ce vd fata lul Dumnezeu.
Si am Intdrit hrisovul acesta, cu tot sfatul i cre-
dincioil boeriT ceY marl al divanuliff Domniel mele :
pan IORDACHE CRETULESCU vel dvornic, pan MANOLACHE
vel ban, pan COSTANDIN DUDESCUL vel
logofat, pan COSTANDIN vel spdtar, pan
QRIGORIE GRECEANUL . . vel vistier, pan IENACHE
. .

Tel postelnic, pan COSTANDIN NXSTUREL vel clucer, pan

vel paharnic, pan COSTANDIN BIliiNCO-
VEANUL vel stolnio, pan COSTANDIN CIORANUL vel comis,
intr'alt chip nu va fi el aa este porunca Domnid mele.
Octombrie 16, 724411735.
Io GRIGORE GHISA W. W.

Prin hrisovul (Ie la 1.749 Septembre 16, de

mai jos, acela domn GRIGORE GHIKA W. W. 1)
intarete mila Domneasca, acordat5, Monastiret
Coltea, prin hrisovul din prima sa Domnie :
Io GRIGORIE GHIKA W. W.
725811749 Septemlwe 16.

finteY si Dumnezeestel Mondstirl de aid din

oraFeil Domniei mele din BucuretY, unde se
cinstete i se prdsnue;ite maril archierei i dascdli a
1) Domnul Muntonief pentra a II-a Ora, 1748-1752 si fondator
al Monastirol Pantelimon.

www.dacoromanica.ro
 79

Wt. lumea. VASILIE cel mare, GRIGORIE BOGOSLOV

IOAN SLATAOST, ce se numeste Coltea, care Monastire
este facuta din temelia el de Dumnealul MIHAI CAN-
TACUZINO spatar, intru care Monastire sunt si spitalurile
de bolnavi stracY.
Uncle vzand Domnia mea cit acsta Monastire, este
osebita din tOte alte sfinte Monastirl ale taril acestia,
de vreme ce Monastirea acsta are spitalurl si case,
si lacasurl de bolnavl neputinciosl stracl si scapatatl
si streini lipsil. Decl, cundscand Domnia mea cit spi-
talurile cu sracl, covarseste bite cele-l'alte facerl de
bine, de vreme ce cu stracil si cu bolnavil se inchee
si sa sitvarseste tOte poruncile cele bisericestY si ale
spasitorulul nostril Domnul Cristos, ce zice ea cbolnav
am fost si strein i m'atT cautato. i adeveriud Dom-
nia -mea ca acesta sfanta Monastire i spitalul de acolo,
niel un fel de mila Domnsca nu are, cum ail alte
sfinte Monastirl, i pentru ca sit aiba i Domnia mea
si fericitiT parintil Domniel mele vecinica pomenire,
la acsta sfinta Monastire si la acest spital i sa se
InvrednicOsca Domnia mea in cela-l'alt vec viitor, a
auzi glasul cel mangaietor al Domuulift Cristos, ce va
sa zica cand va face judetul a WI lumea : a VenitI
blagoslovitif parinteluI mell de rnostenitl imparatia
ceruluY, ca gol am fost, i strein si scapatat i m'atl
sprijinitlh.
Bine am voit Domnia mea din ravna cea Dumne-
zeeasea si Inca intru Intia Domnie a Domniel nide,
am inchinat sfintel Monastirl i spitalulul cu srael,
ea sa aiba mila, sa ia vintriciul de la viile ce stint
pt mosia Bucovulul, cat coprinde din locul acela al
Bucovulul, cu parparul i cu garduraritul, ca sa fie spre
ajutor sfintel Monastirl, i pentru folosul i cautarea
bolnavilor sracl din spitalurile acestea. Intru aceia oi
acum invrednicindu-ue Domnul Duinnezeu, iarasl en

www.dacoromanica.ro
 80

a doua Domnie, in stramopscul Domniel mele scaun

al Domniel -WA RomnetY, m'am milostivit Domnia
mea 0 am dat sa aiba a lua Monastirea Coltea vita-
riciul de la acest deal ce scrie mai sus, cu parparul
0 cu gardurAritul, precum au luat 0 maY nainte. Lisa
epitropul s'au altY OmenY aY MonastireY, cariI vor fi
trimis1 sit stranga acel vinariciu, sa alba a umbla 0
a scrie vinariciul tot-deodata impreuna cu vinariceriT
Domne01 cariT vor fi, 0 sa faca dou catast*, tot
asemenea, intru care sa se iscalesca 0 vinariceriT Dom-
netY, 0 vinariceriT Monastire0Y 0 aa impreuntt stran-
gaud banif vinariciuluY, ce sunt ca sa platesca dajniciY,
ceY ce vor avea viI intr'acel deal, de o vadra de yin
cate bani patru 0 ploconul de nume, sa albit dinteacel
bani Monastirea a lua de vadra banY doY, dupe cum au
avut obiceiu mal nainte.
Iar vinariceril Domne0Y, sa aiba a lua iar cate banY
doT de vadra 0 ploconul de nume, dupe cum se va
copriude in cartea Domniet mole, ce li se va da la
vremea vinriciuluY.
Drept aceia am dat Domnia mea, acesta carte a
Domnid mole Monastirel Co ltd, sa aiba a lua acest
vinariciu, cu parparul 0 cu garduraritul dupe cum
scrie maY sus.
Septembre 16, leatut 7258.
lb GRIG ORE GHIKA W, W.

ALEXANDRU IPSILANTE W. W.1) prin hrisovul

cu 16tu1 1775, a carul coprindere este urma-
tOrea, tntaresce Monastirel Co ltea, dreptul de
a lua dijrna de sare de la Ocnele Slanicului,
cu singura deosebire ca permite ca de vor vrea
1) Domnul MuntenieT do la 1774-1782.

www.dacoromanica.ro
 81

camaraI sa se tocmsca cu ispravnicil Monas-

tirel, ca sa ia dijma de sare et i sa dea talerl
2500, asemenea a intarit i oranduiala facuta de
spatar, pentru administrarea MonastireT, precum
i privilegiile acordate pana acum de DornnI :

Io ALEXANDRU IPSILANTE W. W.
1775.

fintel i Dumnezee$il Monastirl de aici, din

oratil scaunulul Domniel mele din Bu-
cure$T, (unde se cinste$e 0 se prsnue$e hramul
Trisfetitele), ce se nume$e Coltea, undo sunt i ospi-
talurY pentru odihna bolnavilor streinY. Care este fa-
cuta i inaltata din temelie de cinstitul i credinciosul
boer, de raposatul MIHAI CANTACUZINO biv vel spatar,
ca sl aibl a lua elite Monastire in toff anii de la
ocna SlAnicul ot sud Saak, tAtA dijma de sere din 10
beloved un bolovan, dup6 cum all luat i pang acum.
SI fie pentru cheltuiala i cautarea bolnavilor streinl,
earl se vor odihui in ospitali, ce ail facut la acestd
sfanta Monastire. Pentru c, dup ce au fdcut i au
inaltat cinstitul boer MIHAI CANTACUZINO biv vel sptar,
acesta sfanta Monastire, o au infrumusetat i o au
ddruit cu sfinte odOre cat() trebuesc, all flea i im-
prejurul Monastirel zidurY i c6la i chilil de ajuns,
pentru odihna multor streinl 0 pre langa aceste tOte,
au me facut i ospitali, ca O. se odihnesca bolnaviT
streinT, precum tOte tocmite i iscusite se vM. DecI
pentru cheltuiala de cautarea bolnavilor, ce se vor
odilmi in ospitali, ca s aiba sit nu lipsesca, la cele
ce vor trebui s se caute la bOla lor, cti doftoriI si
en altele, Inca din Dumnezeesca indemnare i din bun
gaud, ce ati fost pus intra inima sa, aa all socotit de ail
6

www.dacoromanica.ro
 82

inchinat Ante MongstirT, sa ia tOta dijma de la ocna

SIgnicul, dupl cum s'au zis mal sus, fiind acea cella
Domn6sca, pe mosia DumnealuT, sa fie numaY pentru
clutarea sgracilor, iar nu si pentru alte cheltuelf. Ur-
mAnd sante Scripturi ce graeste la sfanta Evanghelie :
NCI boluav i strein am fost i m-ati cgutats ea sti
se invrednicscg a auzi glasul cel Dumnezeesc and
va zice : V eni tI blagoslovitiT parintelui meg de mos-
tenitT imparatia ceruluT, care este gatita voul de la
tatgl cel cerescn.
De care si Domnia mea, dup6 dania i inchinaciunea
Dumisale, fiind tOte ocnele Ord RomAnestY, supt sta-
panirea Domniel, Inca am poftit si am voit inteaces-
tasT chip, si am asezat ea sg ia sfinta Mongstire acea
dijma de sare si de acum inainte de la ocna Slgnicul,
in totI aniT, dupd cum au orAnduit rgposatul boer ce
scrie mal sus. Insg de vbr vrea cgmarasiT, sg se toc-
mOsel cu ispravnicil Mongstirel, ca sg ia dijma de sare
ei i sa dea talerl 2500 i)re an banT vechT, i acestI
bani sa aibg a-I lua sfAnta Mongstire 3 sferturl intr'un
an, precum dau i la domnie.
Iar de nu vor vrea cgmarasiT, sa dea acea sumg de
bani, ce scrie mal sus, sa fie volniel ispravnicil Mo-
nastiriT, sa ridice acea sare de la gura ocniI, in We
lunile 1 i sg o ducg oil la ce vad vor vrea, s o vinzg
cu ce pret vor putea, iar de si vor gasi musteril
vor vrea s o vinz i aceY musterii, ineg sg o duca
pre la vadurY sg o vAnzg (cum s'ag zis mai sus) si sh
nu aibg niel o oprealg de nimeni, insg de vor da ca-
marasiT, pretul ce vor da altiI pre sare, sa aiba a o
lua ci. far cAnd se va intampla a nu se vinde ocnile,
ci ar rAmanea pe sOma domnieT, de s'ar pune camg-
rasir in credinta, Monastirea tot sg alba a'sT lua, acea
mill de la ocng, precum scrie maT sus, iar niel decum
sl nu fie lipsita de acea milg, i aceste ocne sg fie

www.dacoromanica.ro
 83

neOrsite. Iar &ad se vor invechi 0 nu se v a mal

putea s so* sare, pe acele gurl de ocn, s aib a
se face alte gull de ocne nou8, tot acolo pe acea mo0e
Slnicul, 0 tot 0, ia sfinta Monstire dijmg.
SI fie sfintel Monastirl, dij ma acsta stattbre 0
neschimbata in vecl. Iar pentru purtarea de grija a
cheltueliT, ce va O. se cheltuiasca. la cAutarea bolna-
vilor streinT, au fost pus DumnealuT ispravnid 4, el
O. ail:4 a lua banil de la sfinta Monstire, ce vor veni
dupe dij ma de sare de la ocna Slnicul, s cheltuiasc
la doftoril 0 la altele, ce vor trebui la autarea bol-
navilor, 0 pentru cad vor fi ostenitorl, de vor purta
grija la acele cheltuell, Domnia mea Inca 'I-am ertat,
s aib pace de tOte dajdiile triT, verY care vor fi
peste an in Ora, de nicl unile nicl un val i nid o
bantuiala O. nu aibl.
A0jderea au fost pus Dumnlul i 4 negutatorl juratl,
impreun cu starostea care va fi, ca s aibl a lua in
totl mil sma, acestor ce s'al zis mai sus ispravnid,
de tot venitul 0 de MI cheltuiala W se va face peste
an la cheltuiala acellor bolnavi, iar de s'ar intampla
mOrte acestor, ce s'au zis mal sus ispravnid, O. aib
a se pune ispravnid unil dinteacel patru negutatori
juratl, iar nu dintealtii streinl.
A0jderea i cand ar muri vre-unul dinteacel patru
neguttorl juratT, iar s5.-0 pue ei altul in loc, pe care
vor socoti asemenea lor, A fie tot deplin patru. $i
dupre dania 0 inchinciunea dijmd de sare, ce att in-
chinat cinstitul boer, ce s'att zis mal sus i pre tOte
apzminturile, ce au fcut la acst stint Mongstire.
A0jderea s alba a tinea sfinta Monastire lude 20
streini scutelnici, i lude 20 dftrvari, earl s5. fie scutiti
de tOte angarelile, ce es peste an in tara, i 4 lemnari
0 aee0ia s fie scutiti de tOte podveldele, O. fie pen-
tru posluania sfintel Monstirl, numal s dea intr'un

www.dacoromanica.ro
 84

an ughY doi ; Inca sa aiba sfanta Monastire 2 pivnite

a le scuti de fumarit, i de tOte alte angaril. *i iar sit
aiba a lua de la targul, ce se face la LichiretY, din
ziva de Duniineca mare, pant in cea-l-alta Duminect,
vama ce se va face a da fie0e care negutator, dupe
vechiul obiceid, din tOte sa ia Ornenil Monastirel Coltei,
iar vameiY amestic O. nu OA i iar sa aiba sfanta
Monastire ca sa ia vintriciu, de la totY cel ce at vii
pe mqia Bucovulul i platesc vinariciu, ce se coprinde
din hotar pant in hotar, dupe cum i alte cartl, aeosta
asemenea arata, inst partea jumatate. iar cea-l-alta
parte sa se dea la camara Domniel mete. Drept aceia
dar i Domnia mea, dupe co Domnul Dumnezeu ne-a
miluit cu stapanirea, intru acest scaun al tare Ro-
mne0, bine am voit de am adaos milt la acsta
sfanta Monastire, ca st aiba a scuti oi 500 de oerit,
hist cu pecetluit Domnesc, i sa scutsca vinariciu
f,4i dijmaritul pe drepte bucatele Monastirel. *i de ni-
meni neschimbata sa fie acsta milt, ce s'ati facut la
sfanta acOsta Monastire i in totY aniY sa aiba a lua
acetY talerl 2500, in locul dijmel de sare de la ocna
Slanicul, O. fie pentru cautarea bolnavilor, precum scrie
mal sus, pentru ca FA fie Domniel mele i parintilor
Domniel mele intru vecinica pomenire.
4ijderea i in urma Domniel mele, pre carole va
alege Domnul Dumnezeti a fi Domn ttril Romane0Y,
incl-T poftim, i-I rugam intru numele Domnulul Dum-
nezett i intru cinstea sfintilor Ierarg ce sunt do
se prasnuesc intru sfanta Monastire, ea sa cinstsca
si sa inoiasca i sa intarsca acest hrisov al Domniel
mele, ca i ale Domniilor sale milt i hrisOve, inca sit
fie cinstite i Intarite de altY nut( Domni, ce in urrnt
vor obladui acest scaun al taril RomanetY.
*i am intarit Domnia mea hrisovul acesta, cu instO
credinta Domniel mole Io ALEXANDRU IPSILANTE W. W.,

www.dacoromanica.ro
 85

cu credinta prea iubitilor Domnie mele fiY: CON-

STANTIN W. W., DUMITRAFO W. W., F,d CU toti cinstitil
tz;i credincioiT boeriT eel mar/ al divanuluT DomnieY
mole : pan DUMITRACHE GHICA vel ban, pan NICOLAE
DUDESCUL vel dvornic de tara de sus, pan RADUL VX-
CXRESCU vel dvornic de tam de jos, pan PANX FILl-
PESCtJ vel logoft de tara de sus, pan STEFAN PRXS-
COVgNUL vel logotIt de tara de jos, pan STEFAN CHI-
OGLU vel sp6tar, pan IENACHE YXCARESCU vel vistier,
pan SCARLAT KARAGEA vel postelnie, pan DUMITRANO
RACovITX vel clucer, pan CONSTANTIN GEANOGLU vel
paharnic, pan NICOLAE BiRSESCU vel stolnic., pan . .
. . . . vel sluger, pan NICOLAR . . . Tel pos-
telnie i ispravnic, pan PANX FILIPESCU vel logofdt de
twit de sus, i pan IORDACHE MAVROCORDAT vel legolat.
s'att scris hrisovul acesta, in anul d'antisit. al Dom-
niT Domnid mele, aid in tara RomAnsc, la aniT de
la Cristos 1775, de Constandin Dasclul.
lo ALEXANDEU IPSILANTE W. W.

Acela Domn, pHn brisovul din 1778 Noem-

bre 10, cu urmatOrea coprindere, a poruncit ca
sa fie nestramutat carvasaraua, pe Un loc al Sf.
Manastirl Coltea, in mijlocul targulul, unde Epi-
tropul Monastirei, a facut case cu magasii, fixand
i suma ce are sa dea Monastirel vel vameul
pe fie-care an.
Ac6sta porunca, a fost data in interesul ne-
gutatorilor cu marfa, cu care i cu poveri
grele, cAci pan& la acea data, zice hrisovul,
carvasaraua umbla, din loc In loc i ast-fel ca le
era peste mana tuturor :

www.dacoromanica.ro
 86

Io ALEXANDRU ION IPSILANTE

1778, Noembre 10.

)a .vreme el aid in oraul Domniel mele Bu-

cure0iY, ne fiind nu maY de trebuinta ce
este a fi adicd carvasara, pentru ederea vameuluY eelul
mare, care carvasara trebue sA. se afie la un loc ca
acela in mijlocul tirgu1u i umblAnd carvasaraua, din
loc in loc, le era fOrte paste mama, atilt vameulur i
tuturor Omenilor carvasaralT, cat i negutatorilor cu
marfa, cu care cu poverY grele. Ded v6zAnd Domnia
mea i acest discolie, atAt a vamepluT, cAt i a ne-
gutatorilor i vrand ca sa facem s/ se Oie, uncle s
fie carvasaraua i sa fie 0 negutatorilor maY cu les-
nire, am poruncit Domnia mea, ca sl se gsOscl un
loc ca acela i gasindu-se un loc sterp al SfinteY Mo-
nstirI Coltea in mijlocul tirguluY i vrnd Domnia
mea ca sl facem venit al Monastird. Ati priimit i
epitropul SfinteY Monstirl de ati zidit i al flout case
cu magasiX i cu tote cele trebuinciOse i atat pentru
folosul Monstird i ajutorul SpitaluluY, am bine-voit
i am legat, printeacestl carte a DomnieY mele Ca, de
acum inainte, in Mt/ vremea sl fie nestr/mutat ase-
menea carvasara i el aibi a lua Monistirea de la
Vel Vamp pa tot anul, cite talon una suti opt zeci
nelipsit. Pentru care am dat cartea Domniel mole sfin-
teY MonastirY de intrire.
1778, Nombre 10.
lo ALEXANDRU ION IPSILANTE.

Domnul NICOLAE CONSTANTIN KARAGEA W. W.1)

cu hrisovul de mat jos, cu leatul 1782 Sep-
1) Domnul MuntenioI de la 1782-1783.

www.dacoromanica.ro
 87

tembre 2, a intArit Monstirel Coltea, tOte cia-

niile i privilegiile accordate de fotil domnl :
Io NICOLAE CONSTANTIN HARAGEA W.W.

$ 1782, Septembre 2.

fintel 0 Dumnezee0i1 MonAstiff, de aid din

orawl scaunulul Domniel mele Bucure0if,
unde se cinste0e 0 sg. pr6snue0e hramul Trisfetitele,
ce se nume0e Coltea, unde sunt 0 ospitalurY pentru
odihna bolnavilor streinT, care este fcutd 0 inaltata
din temelie de r6posatul boer MIHAI CANTACUZINO biv
vel spAtar. Ca sA aibA a lua sfinta MonAstire, in toff
anii, de la ocna SlAnicul ot sud Saak MA dijma de sare
din zece bolovani un bolovan, dupa cum aA Mat i
pftn acum, s fie pentru cheltuiala 0 autarea bol-
navilor streinl, caril se vor odihni in ospitalurile, ce
aA fAcut la acst sfinta Monstire. Pentru ca, dupe
ce ati fcut 0 DA InAltat, numitul boer MIHAI CANTA-
mum) biv vel sptar, acstl sfintg Monstire 0 ail
infrumusetato 0 ail druito cu sfinte odre cate tre-
bue0e, au fcut 0 imprejurul MonstiriY zidurl 0 c1516.
0 chili! de ajuns, pentru odihna multor streinT, 0 pre
langl aceste tote all mg Mut i ospitalurT, ca s se
odihnOscl bolnavil streinT, precum tete tocmite 0 is-
cusite se v6d.
Ded pentru cheltuiala i autarea bolnavilor, ce se
vor odihni in spitalue, ca s aib s nu lipsesc la cele
ce vor trebui s se caute la bOla lor cu doftoriT 0 cu
altele, Inca. din Dumnezeeasca indemnare 0 din bun
gAnd, ce all fost pus in inima sa, aa ail socotit de
au inchinat sfintd Monstirl, O. ia WI dijma de la ocna
Slnicul, dupe cum s'au zis maY sus, fiind acea ()all Dom-
nOsca pe mo0a DumnealuY, s fie numal pentru eutarea
gracilor, iar nu 0 pentru alte cheltuelf, urmOnd sfintel

www.dacoromanica.ro
 88

seri pturT ce grneste la sfinta Evanghelie, en.: tbolnav si

strein am fost si m-atT enutat) ea sn. se invrednicesc a
auzi glasul eel Dumnezeee (And va ziee: evenitl blagos-
lovitiT parintelul meu de mostenitT imparatia cerulul,
care este gatita voun de la tate eel cerese..
De care si Domnia mea, dupn dania si inchinkiunea
Dumisale, fiind tOte ocnele inril RomnestY supt stn.-
pftnirea Domniel, lona am pohtit si am voit intea-
cestasT chip si am asezat ca s ia sfinta Monastire
acea dijmn de sare si de acum inainte de la ocna
Slniculuy, in toV aniT, dupe cum ati oranduit boerul
o serie ma! sus. Ins de vor vrea emrasil, s so
toemOse en ispravniciT MonstireT ca s ia dijma
de sare si s dea taleff 2500 pre an ban! vechY, si
acestY ban! s aib a-T lua sfinta Monstire 3 sverturY
intr'un an, precum deft si la Domnie. Iar de nu vor
vrea emrasiT, s dea acea sumn. de ban!, ce scrie maT
sus, s fie volnid ispravnieif Monstiril s riclice acea
sare de la gura ocniT in tOte lunile, si s o duel orT
la ce vad si s o vinz en ce pret vor putea, saA do
0 vor gasi musteriT s o vinzn. si ace! musteriT Inca
s o duc pre la vadurT s o vinzn, cum s'ati zis ma!
sus, si sn. n'aiba, nicT o opr011 de nimenT, ins de vor
da camrasiT, pretul ce vor da altiT pe sare, s aibn a
o lua et Iar cand se va intiimpla a nu se vinde oc-
nile, ci ar remanea pe sOma DomnieT, de s'ar pune
ctimgrasil in credinta, Monnstirea tot s aiti a lua
acea mill de la ocna, precum serie maT sus, iar nicT
de cum s nu fie lipsita de acea mill.
Iar cfind se vor invechi si nu se va maT putea s
se scbta sare, pe acea gula de oen, s aib a se face
alte gull de ocne noun, tot acolo pre acea mosie Sla-
nicul si tot s ia sfinta Monastire dijmn, s fie sfintif
Mongstirl, dijma aeOsta stnttbre si neschimbat in
vecT. Iar pentru purtarea de grija a eheltueliT, ce va

www.dacoromanica.ro
 89

g se cheltuiasca la cautarea bolnavilor streinf, ail fost

pus maf sus zisul ctitor patru ispravnicf, ef se. aibe.
a lua banif de la sfinta Monstire, dupe dijma de sare
de la ocna Slanicul, se-f eheltuiasc la doftorii si la
altele, ce vor trebui la cautarea bolnavilor i pentru
did vor fi ostenitorf de vor purta grija la acele chel-
tuelf, Domnia mea Inca 'i-am ertat s aib pace de
tete dajdiile, verY cate or esi peste an, de nici unile
Wei un val si nicT o bantuiala sa n'aiba. Asijderea at
fost pus td patru negutatorf juratf, impreuna cu sta-
rostea, care va fi, ea s aiba a lua in toti anif sma
acestor, ce s'ati zis maY sus ispravnicif, de tot venitul
si de MI cheltuiala, cat se va face pe an, la trebuinta
acelor bolnavi, iar de s'ar intempla merte a celor ce
s'ati zis maY sus ispravnicf, s aiba a se pune is-
pravnici unif dinteacei patru negutatorf juratf, iar nu
dintealtif streinf. Asijderea i cand va muri vre-unul
dinteace patru negutatori juratf, iar self pue ef altul
In loc, pe care vor socoti asemenea lor, sa fie tot de-
plin patru, i dupre dania dijmel de sare, ce at in-
chinat acel raposat boer ce s'all zis mai sus si pre tete
asezeminturile ce a facut la acesta sfinte Monastire.
Asijderea sa OA a tinea sfinta Monastire lude 20
scutelnid, i lude 20 ddrvarf, carif s fie scutiti de tete
angarelile, ce es peste an in tara, i 4 lemnarf, i acestia
sa fie scut* de tete podvedile, g fie pentru poslu-
sania sfintef Monastirf, numaf s. dea intr'un an
ughi dof.
Inca sd aib sfinta Monestire doue pivnite a le
scuti de fumatit, i de tete alte angareli.
iar sa aiba a lua de la tirgul ce se face la Li-
chirestY, din ziva de Duminica mare, pana in cea-l'alte
Duminick. vama ce se va face, de la fie-$ care negu-
tator, dupe vechiul obiceig, din tete sa ia Omenif Mo-
nestirif Coltif, iar vamesii amestic se n'aibe.

www.dacoromanica.ro
 00

iar sa aib sfinta Monastire, ca sa ia vinariciu, de la

utl eel ati vil pe mo0a Bucovul i pltesc vinric.ill, ce
qo coprinde din hotar pang la hotar, dupa cum i alte
Orti asemenea acsta aratk ins/ partea jumatate, iar
gea-l'alta parte, s se dea la (Amara Domniel mele,
si
,
sa scutesca pe tot anul de oerit, ol 500, cu pc-
cetluit Domnesc i dijmarit i vinricill pe drepte bu-
catele Monastiril 0 in totT anil s aiba a lua ace01
talerl 2500 in locul dijmil de sare de la ocna Sla-
nicul. Pentru ca aceste wzamanturl 0 mill, lent avut
sfanta Monastire, atat la altl fiat! DomnY de mal uainte,
cat 0 de la Domnia sa fratele nostru Domnul ALEXAN-
DRU IPSILANTE W. W. precum din hrisovul Domnil sale
ot leat 1775 no--am adeverit. Pe langa acestea s aiba
sfanta Monastire a lua i garduraritu din dealul Mt-
covulul, pentru care la vreme sa randuiasca epitrop
scauna, ca s. caute gardurritul, prin tOte popOrele,
pe unde vor fi vil inteacel deal 0 undo vor fi
gardurile stricate, sa-1 apuco a 0 le face, Para de
voia kr, ca sa nu so faca paguba la vil, 0 dupe
obicei, precum iail i altil gardurarit dintr'aceste
dlurl Domne0T, pe unde vor fi parleazurile neastu-
pate FA ia cate bani . . . . i de vracnita deschisa
pot bani . . . . talon, 0 de vitele ce vor face stria-
ciune prin viile dintr'acest deal, sa ia de bivol, de cap
de boq, de vack de valuator cate bani 8, 0 de gropa
do rachiA pot banY . . . . orI de la eine ar avea
in deal grOpa, i sa ia gardurarit de la fiq-care om,
afara din bowl! eel marl 0 afar/ din eel ce ati obiceiul
a scuti, iar de la altil sa ia de la totl, dupe obiceia, dupre
cum iaU j altl gardurarl de prin alte dOlurl Domnetl.
A.0jderea i de la eel ce vor vinde Yin cu butiile
prin dlue, sa aiba a lua cate o vadra de Yin, i sa
aiba a apuca i pe eel cu vitele ce vor face stria-
ciune prin dOlurl, s platesca paguba, pentru care po"

www.dacoromanica.ro
 91

runcim Domnia mea Dumneavstre, ispravnicilor pi

altor gArdurad i tuturor odor l'alt1 de obste, se, nu
ye amestecatI la acest gArdurerit, fiind venit al sfintd
MonestirY.
Preota de la acstA sfantA Monstire, sl fie scutitf
pi apAratI de orl-ce dart vor da aiT preott si sa scu-
tse i dijmrit i vinriciti pe drepte bucatele lor,
i cate o pivnit aicY in Bucuresti, apArat de fumArit,
de cAminArit, de varnA, de vin Domnesc si de alte an-
garale, numal i preotiT napristan i necurmat, sA pa-
zscA slujbele sfintelor biserid, atat la biserica cea mare,
cat si la paradise si oranduiala sAracilor bolnavt dupe
la spitalud, iar de nu vor pAzi, ci din lenevire s vor
zAticni la orl-ce, mila acsta sA nu se tie in sma.
Osebit de acsta, s aibA a lua sfanta Monestire de la
vel vames, pe tot anul, cate taled ,180, pentru ca-
sele ce sunt carvasara, cad nefiind cea maY de tre-
buinta adicA carvasara pentru sederea vamesulla co-
ld mare, care carvasara trebue in mijlocul tirguluT sA
fie si umbland carvasaraua, din loc in loc, le era fOrte
peste mama, atat vamesulut i tuturor Omenilor carva-
saralet cat si negntAtorilor ce yin cu marf, cu po-
ved grele, care acstA neIndemanare, vezandu-o fratele
nostril Domnul ALEXANDRU IPSILANTE W. W., i vrand
s face. a se sti, uncle se, fie carvasaraua, spre a yeti
pi negutAtorilor maT cu lesnire, ati poruncit se. se gl-
sOscl un loc ca adela i gasindu-se un loc sterp al
acesteY sfinte Monastid in raijlocul tirgulut i vrand
Domnia sa, ca se face. venit Monastirit ati priiinit pi
epitropul sfintil Monastirl de au zidit i all feent case
cu magasil i cu tote cele trebuinciOse, i asa pentru
folosul MAnestiriT i ajutorul spitalulut au legat prin
cartea DomniT sale ce o vozurAm en leat 1778 Rom-
bre 10, ca in WA vremea s fie nestrAmutat aceste-
case carvasara, i sa ia MonAstirea pe tot anul acel

www.dacoromanica.ro
 92

cftte talerl 180, care si Domnia mea asemenea leggm

si hothrftm, printr'acest Domnescul nostru hrisov, ca
sg. se dea sfintel Monastirl, pe fies-care an, nelipsit
acestY ban!, ce se cuprind maY sus, de la vel vames, Pdr
de nicl un fel de pricing.
Drept aceia dar si Domnia mea, dupg ce Domnul
Dumnezeu ne-ag miluit, cu stgpftnirea Intru acest scam'
al tan! RomftnestY, bine am voit de am Inoit si am
intdrit tOte aceste mill si asezgmftnturY, ce se cuprind
ma! sus, ca sg so pgzescg si sa se tie si de acum
inainte nestrgmutat, sg fie pentru cgutarea bolnavilor
0 ajutorul sfintef mngstirl, iar Domnif mole si pg-
rintilor Domnil mele spre vednicg pomenire.
Asijderea si In urma Domniel mele, pre care-le lg
va alege Domnul Dumnezeti, a fi oblAduitor tgriI acestia,
Incg '1 poftim si '1 ruggm, in numele luY Isus Cristos
si Intim cinstea sfintilor IerarsY, ce se prsnuesc intea-
cOsta sfintg Mngstire, ca sa einstesca, s1 inoiasca si
sg intgrOsca acest hrisov al Domnief mele, ca si ale
Domniilor sale mill si hrisOve sg fie In urmg de altiI
pgzite.
$i am Intgrit hrisovul acesta cu Insusl credinta
Domnief mele IO NICOLAE CONSTANTIN KARAGEA. W. W.,
1 cu a prea iubitilor Domnief mele fiT GEORGE W. W.,
ION W. W., CONSTANDIN W. W., martorY puind pe tot!
DumnOlor cinstitil si credinciosil boeriT eel marl alt
DivanuluY DomnieY mele pan PANX FILIPESCU vel ban,
pan DuhirraAco RAcovrtX vel dvornic de taxa de sus,
imn ION MORUZI vel dvornic de tam de jos, pan MA-
NOLACHE BRANCOVINUL vel logofdt, pan GRIGORIE BI-
LEANUL vel logofgt, pan IENACHE VIcXazscu vel spatar,
pan SCARLAT GRECEANUL vel vistier, pan NICOLAE MA-
VROCORDAT vel postelnic, pan COSTACHE GHIKA Vol
Clucer, pan ZAMFIR NICOLACHE vel paharnic, pan CONS-
TANDIN COMXNEINUL vel stolnic, pan MATERT RUSET vel

www.dacoromanica.ro
 93

wails, pan DRXGHICEANUI.. GRECEANUL vel sluger, pan

GRIGORIE ALEXEANUL vel pitar i ispravnic pan MA-
NOLACHE BRANCOVEANUL vel logofat.
s'ati scris hrisovul acesta la intaiul an al Domniel
nOstre, aid in Domnescul oras, Bucurestl la anil de la
zidirea lumil 7284, iar de la mntuirea el 1782, Sept. 2.
Io Nicolae Constantin Saragea W. W.
OrAnduelele Spataru luf MIHAI CANTACUZINO,
daniele i privelegiele accordate de Domni Ma-
nstireI Coltea, ad mal fost Intarite i de Dom-
nul MIHAI *UTIJI) prin hrisovul urmator din 1.783
Decembre :

Io MIHAIL CONSTANDIN SUTU W. W.

$ Deeembre, 1783.

fintel si Dumnezeestil Mondstirl, de aid din

orasul scaunulul Domniel mele Bucurestil,
unde se cinsteste si se prsnueste hramul Trisfetitele,
ce se numeste Coltea, unde sunt si spitalurl, pentru
odihna bolnavilor streinl, care este flcutd si inaltatd
din temelie de raposatul boer MIHAI CANTACUZINO biv
vel sptar. Ca sA aibA a lua stinta MonAstire, in toti
anii de la ocna SlAnicul ot sud Saak, MA dijma de sere
din zece bolovani un bolovan, dupe cum ad luat si
pang acum, sd fie pentru cheltuiala si cdutarea bol-
navilor streinl, earl se vor odihni In spitalurile, ce ail
facut la acst sfinta Mondstire. Pentru cd, dupe ce
ad fcut si ad indltat numitul boer MIHAI CANTACUZINO
biv vel spatar, acst sfint Mondstire, si ad infru-
musetat-o si ad druit-o cu sfinte odOre cate trebuese,
1) Domaul Manteniel de la 1783-1780.

www.dacoromanica.ro
 04

att facut 0 imprejurul MonastiriT zidurl i Fella 0

chila de ajuns, pentru odihna a multor streinT, 0 pre
langa acestea t6te, ad maY facut 0 ospitalurY, ca sa se
odihnsca bolnaviI streinT, precum tOte toomite 0 is-
cusite se vad. Deo! pentru cheltuiala 0 cautarea bol-
navilor, ce se vor odihni In spitalurI, ca sa alba s nu
lipsesca la cele ce vor trebui sa se caute la b6la lor,
cu doftorif 0 cu altele, Inca din Dumnezeeasca in-
demnare 0 din bun gand, ce ad fost pus in inima sa,
aqa ad socotit i ad Inchinat sfinteT MonastirT, sa ia
WI dij ma de la ocna Slanicul, dupe cum s'ad zis ma!
sus, fiind acea ocna Domn Osca pe mo0a DumnealuI,
sa fie numa! pentru cautarea gracilor, iar nu 0 pentru
alte cheltuelT, urmand sfinte scripturl ce graeqte la
sfinta Evanghelie Ca : ebolnav 0 strein am fost i
m'at! cautat ca sa se invredniceasca a auzi glasul
eel Dumnezeesc cand va zice: a venitI blagoslovitiT pa-
rinteluI meli de moqteuitT imparatia ceruluT, care este
gatita vouti do la intemeerea lumit, De care 0 Domuia
mea, dupe dania 0 inchinaciunea Dumisale, find tOte
ocnelo Ora Romane$I, supt stapanirea DomnieT, Inca
am poftit 0 am voit inteacesta chip 0 am awat
ca sa ia sfinta Monastire acea dijma de sare i de
acum Inainte de la ocna Slanicul, in tot1 aniI, dupe
cum ad oranduit boerul ce scrie maT sus. Insa de vor
vrea camara0I sa se tocm6sca cu ispravniciI Monas-
tire!, ca sa ia dijma de sare 0 sa dea talerl dou miT
cind sute pe an ban! vechI, 0 acet! ban! sa alba a-I
lua sfinta Monastire treT sverturY intr'un an, precum
dati 0 la Domnie.
Iar de nu vor vrea camara0T sa dea acea sum/ do
ban!, ce scrie ma! sus, O. fie volnicl ispravniciI Mo-
nastiriT, sa ridice acea sare de la ocna In tOte lunile,
0 sa o dilcit or! la ce vad, sa o vinza cu ori-ce pret
vor putea, sad de 0 vor gasi muqteril sa o vinza 0

www.dacoromanica.ro
 95

ace/ musteriT Inca sa o duel pre la vadurT s o Ana,

cum s'aa zis mal sus, si 0, nu aiba rticT a oprela de
nimenT, ins/ de vor da camarasii pretul ce vor da
altiT po sare sa aiba a o lua eL Iar cand se va in-
tampla a nu se vinde ocnile, ci ar Amnea pe sma
Domniel, de s'ar pune camarasil in credinta, Monas-
Urea tot sa. OA a-sT lua acea mill de la ocna, precum
scrie mai sus, iar nicT decum sa nu fie lipsitl de
acea mila.
Iar cand se vor invechi si nu se va maT putea a
se scbta. sare, pe acea gura de ocna, O. alba a se face
alte gurl de ocne nou, tot acolo pre acea mosie Sla-
nicul, si tot srt ia sfinta Monastire dijrna, sa fie sfintel
Monastirl dijma acsta stapanitOre si neschimbatl In
\Tea Iar pentru purtarea de grij a cheltueliT, ce va
sa se cheltuiasca la cautarea bolnavilor streinT, au
fost pus, me sus zisul ctitor, dd ispravnicT, eT sa alba
a lua baniT de la sfinta Monastire, dupe dijma de sare
de la ocna Slanicul, s-I cheltuiasca la doftoril si la
altele, ce vor trebui la cautarea bolnavilor si pentru
cad vor fi ostenitorl, de vor purta grija la acele chel-
tuell, Domuia mea Inca 'T-am ertat sa aiba pace de
Me dajdiile, verT ate ar esi peste an, de nicY uuile,
mid un val si nid o bantuiala s nu Bib&
Asijderea au fost pus si patru negutltorT juratT,
impreun cu starostea care va fi, ca sa aiM a lua in
totT aniT sma acestor, ce s'aa zis maT sus ispravnicT,
de tot venitul si de tOta cheltuiala, WI so va face
pe an, la trebuinta acelor bolnavT, iar de s'ar Intampla
mOrte a celor ce s'atl zis mai sus ispravnicT, sa aiba
a se pune ispravnicY unil dinteaceT patru negutatorT
juratT, iar nu dintr'altil streint
Asijderea si cand va muri vre-unul dinteacel patru
negutatorT juratl, iar sa-sT pue d altul In lea, pe care
vor socoti asemenea lor, sa fie tot deplin patru si du-

www.dacoromanica.ro
 96

pre dania dijmeT de sare, ce au inchinat acel reposat

boer, ce s'aU zis maT sus si pre tOte asezambiturile ce
au facut la acOsta sfanta Monastire.
Asijderea sa aiba a tinea sfanta Monastire lude dont-
zecT scutelnicI, i lude dou-zecT darvarT, earl sa fie sou-
titl de tOte angaralile, ce es peste an in tart, i patru
lemnarl si acestia sa fie scutiti de tOte podvOdele, sa
fie pentru poslusania sfintel Monastirl, numaT sit dea
intr'un an ughi doT, Inca sa aiba stinta Monastire dou6
pivnite a le scuti de fumarit i de tOte alte angareli.
*i iar sa aiba a lua de la tirgul ce se face la Lichi-
restl, din ziva de Duminica mare pana in cea l'alta
Duminica, vama ce se va face de la fieste-care negu-
tator, dupe vechiul obiceiul, din tOte sa ia Omenil Mo-
nastiriT Coltil, iar vamesiT amestic sa n'aiba. j iar sa
aiba sfinta Monastire ca sa ia vinariciu de la totT eel
ce ad vil pe mosia Bucovul si platese vinariciu, ce se
coprinde din hotar pant in hotar, dupt cum si alte
cartT asemenea acOsta arata, 'lug partea jumatate, ea
garduraritul, afar/ din poporele DumnealuT vel armas,
iar ceT l'alta parte sa se dea la camara Domniel mete,
si sa scutOsca pe tot anul de oerit ol chid sute, cu
pecetluit Domnesc, i dijrnaritul si vintriciu pe drepte
bucatele Montstiril, si in totl aniT sa aiba a lua acestl
talerT 2500 in locul dij mil de sare de la ocna Sla-
nicul.
Pentru ca aceste asezamanturT si mile, le-at avut
sfinta Monastire, atat la alt! fratT Domnl de ma! nainte,
cat si de la Domnia sa fratele nostru Domnul ALEXAN-
DRU IPSILANTE W. W., I de la Domnia sa fratele nostru
Domn NICOLAE KARAGEA. W. W. precum din hrisOvele
Doinniilor sale, unul ot leat 1775, si altul ot leat 1782
ne-am adeverit. Langa acestea, preotif de la acesta
dint/ Monastire, sa fie scutitT si aparatT de orl-ce darl
vor da alt1 preotT, si sa scutOsct si dijmarit si vina-

www.dacoromanica.ro
 97

rieiu pe drepte bucatele lor, i (Ate o pivnit aid in

Bucure0Y, aparat de fum6rit, de emnrit, de vama,
de vin Domnesc 0 de alte angarele, numaY i preoti1
napristan i necurmat sti pazese6 slujbele sfiutelor bi-
serid, atat la biserica cea mare, cat 0 la paradise, i
oranduiala sracilor bolnavi, dupe la spitalurl, iar de
nu vor pzi, ci din lenevire se vor zAticni, la orY-ce
mill, acesta s nu se tie in serial. Osebit de acestea,
s. alba a lua sfinta Montistire de la vel Vame, pe tot
anul eke talerl una sut opt-zed, pentru easele ce
sunt carvasara, cad nefiind cea maY de trebuintia, adic
carvasara pentru ederea vame0ilta celul mare, care
carvasara, trebue in mijlocul tirguluY s fie, i =-
bland carvasaraua, din lou in loc, le era forte peste
man, ata vamewluf, i tuturor Omenilor carvasaralil,
efit i negutatorilor, ce viu cu marfl cu poverl grele,
care acOstU neindernanare v6zaudu-o fratele nostru
Domn ALEXANDRU IPSILANTE W. W. i vrAnd s faca a
se 0i, unde s fie carvasaraua, spre a veni i negu-
tatorilor mai eu lesnire, all poruncit s se gasesca un
loc ca acela, i gasindu-se un loc sterp al acestel sfinte
Monastirl in mijlocul tirgulul i vrAnd Domnia sa, ca s
Lea venit Monstiril, ad priimit i epitropul sfintil
Monstirl de aU zidit i at fUeut case cu magasie i
eu tOte eele trebuinciOse, i aa pentru folosul Mongs-
UHT i ajutorul spitalulul, all legat prin cartea Dom-
nieY sale, ce 0 vezum cu leat 1778 Noembre 10, ea
in WA vremea s6. fie nestramutat aceste case carva-
sara i s ia Monstirea, pe tot anul, ace! cate talere
una sut opt-zee!, care 0 Domnia mea, asemenea legAm si
hotrm printr'acest Domnescul nostru hrisov, ca s
se dea sfintd Monastig, pe fi(*care an nelipsit, ace0I
haul, ce se coprind ma! sus, de la vel Vame, WA de
nid un fel de pricind.
Drept aceia dar i Domnia mea, dupe ce Domnul
7

www.dacoromanica.ro
 08

Dumneze4 ne-an miluit en stpnirea Intru acest scamn

al taril Romane0Y, bine am voit de am inoit 0 am
intarit tOte aceste mill 0 azrnnturl, ce se coprind
mal sus, ea O. se pAzease i sg. se tie .0 de acum
Inainte nestamutat, s fie pentru eautarea bolnavilor
ajutorul sfintel Mnstirl, iar Domnil mele i pa-
rintilor Domniel mele spre veclnica pomenire. A0j-
derea i In urma Domnil mele, pe carele'l va alege
Domnul Dumnezet, a fi oblduitor taril acesteia, inch
'1 poftit i '1 rugam, In numele lul Isus Cristos i in-
tru cinstea sfintilor Ierarg, ce se prsnuesc intiacstti.
sfant Mnstire, ca sa cinstscrt, sg. inoiasc i O. In-
trscg. acest hrisov al Domnil mele, ca i ale Dorn-
niilor sale mill 0 hrisOve, O. fie in urma de altil
pgzite.
am intArit hrisovul acesta, cu insu0 credinta
Domnil mele Io MIHAI CONSTANDIN SUIT W. W., i CU
a prea iubitilor Domniel mele fil : ION W. W., GRI-
GORE W. W., ALEXANDRU W. W., martori puinci pe
tott DumnOlor cinstitil i credincio0I boeril cel marl
al Divanulul Domnil mele : pan DIMITRACHE GHIKA
vel ban, pan NICOIAE BRiNCOVEANUL vel vistier, pan
STEFAN PRXSCOVEINUL vel dvornic de tara de sus, pan
IENACHE MORUZI vel dvornic de tam de jos, pan MA-
NOLACHE BRINCOVEANU vel logoft de tara de sus, pan
GRIGOIUE BXLEANUL vel logotIt de tam de jos, pan
GRIGORAKU BALASACHE vel sptar, pan ALEXANDRU vel
postelnic, pan CONSTANDIN FILIPESCU vel clucer, pan
DUMITRACO RIcovITX vel paharnic, pan SCARLAT DRU-
GXNESCUL vel stolnic, pan ErrEr vel comis,
pan . . . . . vel sluger, pan PANAIOT vel pitar ta.
ispravnic, pan MANOLACHE BRINCOVEANUL vel logotIt
de tara de sus.
s'ad scris hrisovul acesta, la intaiul an al intfiil
Domnil a Domniel mole, aid in orapl seaunulul

www.dacoromanica.ro
 99

Domniel mele Bucure$T, la anil de la zidirea lumil

7291, iar de la naterea Domnulul 0 mantuitoruluT
nostru Iisus Cristos veleatul 1783 Decembrie, de IE-
NACHE logofiltul Mani.
Io MISAI CONSTANTIN fUrrl W. W.

In 1789 i 1790, Bucuretit find ocupay de

Austriaci, sub comanda Principeluf de Coburg,
Divanul tare! Romaneti, prin cartea din 5 Iulie
1790, de ma! jos, flind-ca Maria sa Pr6 Inaltul
Prinlul Coburg, Marele Comandir al tuturor o-
tirilor si oblanduitorul We!, zice cartea acsta,
a bine voit a se pazi privilegiele accordate de
cei din urma 3 domn1 Manastirei Coltea,
Divanul intarete aceste privilegil :

DIVANUL TtREf ROMANETf

1790, Iulie 5.

iind-ca sfinta Monastire Coltea, de aid ain

Politia 13ucureOilor, care este spital, are pri-
vilegil Domne$1, care le-au aratat de s'aft vzut la
Divan, lug hrisovul Domniel sale ALEXANDRU VODA
IPSILANTE ce este cu leatul 1775, ce este facut dupe alte
mg vechT privilegiud 0 intarite de Domnil ceT din
urina, ca sa, tie lude dou6-zed streini, scutitT de pos-
lusania Monstirel, i lude doud-zecT dirvarT, iara-0
scutiti 0 aparati de tOte podvedele 0 angaralele, ce se
vor e0 peste an in tug., i lude patru lemnad, care 0
acqtia sa fie scutitY de tOte podvedele, ca sa fie pen-

www.dacoromanica.ro
 100

tru poslusania Monastirei, numaT sa dea intr'un an

ughi dol. A0jderea sa scutesa 0. dou pivnite de
fumarit 0 de tote alto angarale ce dad cArciumile.
Cum 0 din vama tirguluT Lichire0T, and se va face,
sa ail:A a lua vama ce va fi din ziva Duminica mare
pana in cea altA DuminicA. Asemenea 0 vinariciu de
la totT eel ce ad viT, pe mo0a Bucovul, din hotar panA
in hotar, jum6tate A lu ia Monastirea jum6tate ving-
riciu. Cum 0 of cele ce sunt sl scutesce de oorit cu pe-
cetluit deosebit. SA scute0e 0 vinariciu de dijmArit
drepte bucatele MonastiriT. DecY find-ea Maria sa PrO
Ina Hal Panqui. COBURG, Mare le comandir al tuturor c*.
tirilor 0 oblAduitorul pre, ad bine-voit a se pazi pri-
vilegiurile numitilor 3 Domni ALEXANDRU VOEIrOD IP-
SILANTE, NICULAE VOESTOTI KARAGEA 0. MIHAIL \Toni
Ell'U. S'ad dat de la divan acesta carte sfinteT Mongs-
till Coltea, cu care intaresce divanul, tOte mal sus
aratatele privilegiuri ce ad avut, spre a 0 le avea
intocinal, dupe coprinderea hrisOvelor inaltilor domni.
Pentru care se poruncete 0 la tutT catT se cuvine ca
O. fie urmatorl, spre a se pazi privilegiurile numitel
Monastirl, ca s5.-0 ia milele el in vremea cea obicT-
nuita.
SemnatT MERKELIUS 1 alte 6 semnaturT a 6 bowl
0 Divanulut

AA Intarit dreptul de a lua zeciuiala de sare

i privilegiile i daniile sfintel Monftstiri Collea,
i Domnul MIHAIL CONSTANTIN UTEJ1) prin hri-
sovul de mai jos cu leatul 1792 Februarie 10 :
1) Domnul Muntenia de la 1791-1793.

www.dacoromanica.ro
 101

Io MIHAIL CONSTANDIN SUTU W. W.

730011792 Februarie 10.

finteT si DumnezeestiT landstirT, de aicT din

orasul scaunulta DomnieT mele BucurestiY,
unde se cinsteste si se prsnueste hramul Trisfe-
titele, ce se numeste Coltea, unde sunt si spitalurT
pentru odihna bolnavilor streinT, care este fdcutd si
inltatd, din temelie de r6posatul boer MIHAI CANTA-
CUZINO biv vel sptar. Ca s Ai a lua sfinta Monas-
tire in toti anii de la ocna SlAnicului ot sud Saak MA
dijma de sare din zece bolovani un bolovan, dupd cum
ad luat si pang acum, s fie pentru cheltuiala si cau-
tarea bolnavilor strinT, car' se vor odihni in spitalu-
rile, ce ati fcut la acOst sfinta Mdnastire.
Pentru-cd dup ce aii fcut si ati inaltat numitul
boer Min.0 CANTACUZINO biv vel spdtar, acst sfint
Mnstire, si ad infrumusetat-o si ad druit-o cu sfinte
odOre ate trebuesc, ad facut si imprejurul MnstiriT
zidurT si sc616 si c.hilil de ajuns, pentru odihua a
multor streinT, si pre langa acestea We ad maT %cut
si ospitalurY, ca sd se odihneased bolnaviT str6inT, pre-
cum tOte tocmite si iscusite se vd. Deci pentru chel-
tuiala si cdutarea bolnavilor, ce se vor odihni in spi-
talurT, ca s ail)/ sti nu lipsOsca la cele Ci3 vor trebui
sa se caute la bella lor, cu doftoril si cu altele, Inca.
din Dumnezeasca indemnare si din bun gaud ce all
fost pus in inima sa, asa ad socotit si ad inchinat
sfintel MandstirY, sa ia Ma dij ma de sare, de la ocna
SlaniculuT, duph cum s'au zis mal sus, fiind acea ocnd
DomnOscd pe mosia DumnealuT, ca sa fie numal pen-
tilt cautarea bolnavilor, iar nu si pentru alte cheluelT,
urmnd sfinteY Scripturl ce graeste la sfinta Evan-
ghelie : sea bolnav si str6in am fost si m'atT cautat,.

www.dacoromanica.ro
 102

ca s se invrednicesca a auzi glasul eel Dumnezeesc

and va zice : eveniti b1agos1oviti1 printeluY met de
motenit1 impitratia ceruluT, care este gatit voue de
la intemeerea lumiTa.
De care 0 Domnia mea, dupa dania 0 Inchinciunea
Dumisale, fiind tOte ocnele tariT Romdne$Y, supt sta-
pnirea DomniY, inc de la Domnia dintal a Domnil
n6stre, am poftit 0 am bine voit intr'acest chip, i
am aOzat, adica ca s ia sfinta Mandstire ,acea dijma
de sare i de acum inainte de la ocna Slnicul, in toti
aniT, dupe. cum au oranduit boerul ce scrie mg sus.
Ins de vor vrea camara0T, sa se tocmdsca cu isprav-
nicil mantistirif, ca s ia dij ma de sare, 0 s dea ta-
ke : done miT cind sate pre an bani vecht, i ace$I
banY se. aib e. a-i lua sfinta Mnastire treT sferturl in-
tr'un an, precum dad i la Domnie. Iar de nu vor
vrea camara0Y, O. dea acea sum de banY, ce scrie mal
sus, se. fie volnici ispravniciT Mnstiril sd ridice acea
sare de la ocna in tOte lunile 0 s o duc orY la co
vad sa o van* cu co pret vor putea sad de 0 vor
gasi mu0eriT sa o vinza, 0 ace mqteriY, Inca sa o
duca pre la vadurl sri o vinza, cum s'au zis maY sus,
i sa nu aiba nicY o oprOla de nimeni, insa de vor
da carnra0Y, pretul ce-1 vor da altiT pe sare, sa alba
a o lua eT. Iar cand se va intampla a nu se vinde
ocnele, ci ar remanea pe seama Domnil, de s'ar pune
camara01 in credinta, Manastirea tot sa aiba a Y lua
acea mill de la mid, precum scrie maY sus, iar nicY
de cum sa nu fie lipsitd de acea mild. Iar cand se
vor invechi i nu se va maT putea sa se scOta sare,
pe acea gura de omit, sa aiba a se tace alte gurY de
mile none., tot acolo pe acea mo0e Slanicul, i tot sri
ia sfanta Manastire dijma, sa fie sfinteY Manastirl
dijma acOsta. stapanit6re, 0 neschimbata In yea Iar
pentru purtarea de grija a cheltueliT, ce va sa se

www.dacoromanica.ro
 103

cheltuiasca, la cautarea bolnavilor str6in1, ati fost pus

mal sus numitul ctitor patru ispravnicY, el s aiba a
lua banT de la sfinta Manstire, dupti dijma de sare
de la ocna Slanicul, sn-i cheltuiasca la doftoriT, si la
alte ce vor trebui, la cautarea bolnavilor, si pentru
catT vor fi ostenitorY, de vor purta grija la cele chel-
tuell Domnia mea, Inca 'i-am ertat s aiba pace de
tOte dajdiile, verl ate ar esi peste an, de nicT unite
nicT un val i nicl o bantuiala s nu aibl.
Asijderea all fost pusl i patru neguttitorl juratl, im-
preuna cu starostea care va fi, ca s. aiba a lua in
totY aniT sema acestor ce s'ati zis mal sus ispravnicl,
de tot venitul si de WI cheltuiala, cata so va face
pe an la trebuinta acelor bolnavI, iar de s'ar intam-
pla mOrte acelor ce s'at zis mal sus ispravnicY, s
aiba a se pune ispravnicT, uniT dintr'aceT patru negu-
tatorY juratt, iar nu dintealtil streini. Asijderea i cand
va muri vre-unul dinteaceI patru negutatorl juratl,
iartisT sa'% pue el altul in loc, pe care vor socoti ase-
menea lor, sa fie tot deplin patru, si dupre dania
dijmel de sare, ce au inchinat acel rposat boer, ce s'au
zis maY sus, si pre tOte asezamanturile ce au facut la
acesta sfinta Monastire.
Asijderea sa aiba sfinta Monastire, lude dou-zed
scutelnicT, i lude dou6-zec1 darvarT, care sa fie scutitl
de tOte angarelile, ce es peste an in tar, i patru lem-
narY i si acestia sa fie scutitY de We potvOdele, ca sa
fie pentru poslusania sfinteT MondstirT, numaT s dea
intr'un an ughi dol. Inca O. aiba sfinta Monastire,
dou6 pivnite a le scuti de fumarit, i de tote alte angarY.
iar sa aiba a lua de la tirgul, cc se face la Li-
chirestY, din ziva de Duminica mare pang. In cea l'alt
Duminica, vama ce se va face de la fieste-care negu-
tator, dupa vechiul obieein, din tile s ia OmeniT Mo-
nstirel Coltel, iar vamesiY amestec sti nu ail:4.

www.dacoromanica.ro
 104

$i iar sa aiba. sfinta Monastire, ca sa ia vinariciul

de la totl cel ce aft yin pe mo0a Bucovul 0 platese
vintiriciul, ce se coprinde din hotar pan in hotar, dupa
cum 0 alte cartl asemenea acsta arata, insa partea
jumatate cu garduraritul, afara din poporele Dum-
nealul vel arma, iar cea l'alta parte O. se dea la ca-
mara Domniel mele. $i O. scutesca, pe tot anul do
oerit, ol cinci sute, cu pecetluit Domnesc, i dijmarit i
vinariciul, pe drept bucatele Monastirel, 0 in totl anil
sit aiba a lua aceOT talerl : douZi mil cind sute in lo-
cul dijmel de sare de la ocna Slanicul. Pentru, ca
aceste wzamanturY 0 mill, le-att avut sfinta Monas-
tire, atat la alp fratl domnl de mal nainte, i do la
Domnia sa fratele nostru Domnul ALEXANDRU IPSILANTE
W. W. i de la Domnia sa raposatul fratele nostru Dom-
Mil NICOLAE CONSTANTIN KARAGEA W. W., cat i de la
Domnia mea din Domnia dintal, precum din hrisovul
Domniel mele ot 1783 Decembrie ne-am adeverit.
Langa acestea, preotil de la acesta sfinta Monastire, sa
fie scutitl 0 aparatl, de orl-ce darl vor da altl preot1
i sa scutsca 0 dijmarit 0 vinaricia pe drepte bu-
catele lor, i cate o pivnita aid in Bucure0l, aparate
de fumarit, de caminarit, de vama, de yin domnesc,
0 de alte angarale.
Mime i preotiI napristan 0 necurmat, sa pazsca
slujbele sfintelor Biserid, atat la biserica cea mare, cat
0 la paradise, 0 oranduiala saracilor bolnavl dupa
la Spitalurl.
Iar de nu vor pazi, ci din lenevie se vor zaticni
la orl-ce, mita acsta sa nu se tie in sema. Osebit de
acsta sa aiba a lua sfinta Monastire do la vet vame.,
pe tot anul, cate taloa una suta opt-zed, pentru casele
ce sunt carvasara, cad nefiind cea mal de trebuinta
adica carvasara, pentru pderea vameuluX cella mare,
care carvasara trebue in mijlocul targuluT sa fie, 0

www.dacoromanica.ro
 103

umbland carvasaraua, din loc in loc, le era forte peste

mang, atat vamesului, i tutulor bmenilor carvasaralei,
cat si negutatorilor ce vin cu marfg, cu poveri grele.
Care acOst neindemanare, vzdnd-o fratele nostru Domn
ALEXANDIW IPSILANTE W. W. si vrand sg facg a se sti,
unde O. fie carvasaraua spre a veni si negutatorilor
mai cu lesnire, ati poruncit ca O. se gasesca, un loc
ca acela, si gsindu-se un loc sterp al acestei sfinte
Mongstiri, in mijlocul targulul, si vrand Domnia sa
ca O. faca venit Mongstirei, au primit si epitropul
sfintei Mongstiri, de at zidit si ati fge.ut case cu ma-
gasie si cu tOte tele trebuinciOse, si asa pentru folosul
MongstireY si ajutorul spitalulul ati legat prin cartea
Domniei sale ce o vzum cu leat 1778 Noembrie 10,
ca in tOtg vremea O. fie nestrgmutat aceste case car-
vasgra, si sa ia Monastirea pe tot auul acei eke taleri
180. Care si Domnia mea asemenea, am legat si am
hotarat, prin hrisovul DomnieT mele din Domnia d'intOig,
ca sg se dea sfintei Monastire pg fiescare an nelipsit
acesti bani, ce se coprind mai sus, de la vel vames,
far dg nici un fel de pricing. Drept aceia dar si Domnia
mea, dupg ce Domnul Dumnezed, ne-all miluit cu stg-
panirea si Domnia d'intdiu a acestei t6r1, bine am
voit de am inoit si am intgrit tOte aceste mili si
asez6minturT, ce se coprind maT sus, precum si acum
intru al doilea Domnie, cu care ne-a invrednicit
Domnul DumnezeA, asemenea le inoim si le intarim,
ca sa se pazOseg si sa se tie si de acum inainte nestra-
mutat, sa fie pentru cgutarea bolnavilor si ajutorul
sfintei Monastiri. Iar Domniei mele si raposatilor intru
fericire parintilor DomnieT mole, spre vesnica pomenire.
Asijderea si in urma Domniei mele, pre carele 11
va alege Domnul Dumnezell a fi obladuitor t6rei a-
cestia, Inca 11 poftim si. il ruggm, in numele lui Isus
Christos si intru ciustea Sfintilor Erarhi, ce se prgz-

www.dacoromanica.ro
 106

nuesc Inteacst sfint Monastire, ca O. cinstescg, 81

inoiasc si s intrsa, acest hrisov al Domniel mele,
ca si ale Domniilor sale mill si hris6ve sg. fie in urm
de altil pazite. i am inthrit hrisovul acesta en insusl
credinta Domniel mele ICI MIHAI COSTANTIN .$UTU W. W.
si cu a prea iubitilor Domniel mele fil IoN W. W., GRI-
GORIE W. W. ALEXANDRU W. W.
Martell punftnd pe totl Dumnealor cinstitil si ere-
dinciosiT boerl eel marl al divanulul Domniel mele,
pan PANX FILIPESCU vel ban, pan ENACHE VXCXREscu
vel vistier, pan DUMITRAFU RAcovITX vel dvornic de
tara de sus, pan MANOLACHE BRiNCOVEANUL vel lo-
gofat de tara de sus, pan ENACHE MORUZI vel dvornic
de tara de jos, pan MANOLACHE CRETULESCU Tel 10-
gofat de Ora de jos, pan ALEXANDRU MANm, vel
sptar, pan GRIGORIE *uTUL vel postelnic, pan ION
FLORESCU vel clucer, pan TEODORACHE JULIANO vel pa-
harnic, pan DRAGHICEANU OTETELEANUL vel stolnic,
pan ALEXANRU ..$1.rTUL vel Mills, pan DUMITRACHE Lo-
CUSTEANUL vel sluger, pan HAGI MIHALACHE vel vistier
si ispravnic, pan MANOLACHE BR:iNCOVEANUL vel logofft.
.$i s'ag scris hrisovul acesta, la intiul an dintru a
doua Domnie a Domniel mele, aid in orasul scaunulul
Domniel mele Bucurescl, la anul de la facerea lumel
leat 7300, iar de la Domnul si mantuitorul nostru
Isus Christos, leat 1792 Februarie in 10, de IoN lo-
goftitul.
I() MIHAIL CONSTANTIN fUril W. W.

In timpul Domnulul ALEXANDRU IPSILANTE

W. W. (1.776), precum i in timpul lui MIHAIL
,*UTU W. W. (1786). Un APOSTOL MUSTATEA CIO-
CANAVL pentru sine i ca vechil al cetailor si
Slaniceni, s'a ridicat cu Oa catre Domn, sus-

www.dacoromanica.ro
 107

tinand ca Manastirea Coltea, trebue sa stapa-

nsca nurnal gura ocnef dia Slanic, cu cata-va
moi e imprej ur.
Velitil boert, cercetand zapisele i hrisOvele
Manastirel Coltea, a gasit ca Manastirea, are
drept sa stapansca, tot cuprinsul hotarulul Sla-
niculul. Ceia ce s'a 1ntarit de Domnul MIHAIL
*Up.
Dupa plecarea din Domnie a lul MIHAIL SUN,
APOSTOL MUSTATEA cu cetai Int, ad venit din nod
cu parti catre DORIIIIII NICOLAE MAVROGHENI
(1786). Acesta a oranduit ca boeriI sa merga
la fata loculul, carl mergand aft dat la oparte
zapisele vechl i cartile DomnetI ale Manas-
tire! i ail ascultat nurnal martoril lul APOSTOL,
judecand i hotarnicind Manilstiref, nuinal un
petec de loc, iar pe cel'alt aii facut stapan pe
APOSTOL cu cetqii lul.
Pentru adsta, Domnul MAVROGHENI, a dat la
maim lul APOSTOL, hotarirea adsta, intarita cu
pecetea sa.
In timpul ocupatiunel ruso-austriaca a terilor
romane (1779-1792), sub obladuirea oOrilor
imperiale, divanul de atunci, a cercetat din noll
adsta pricina i gasind nedrepta hotarirea lui
MAVROGHENI, a dat dreptate Manastirel.
Adsta drep tate, s'a intarit i de Domnul MI-
HAIL ul'u, prin hrisovul de mai jos cu ltul
1.792 Iulie 18 :

www.dacoromanica.ro
 108

Io MIHAIL SUTU W. W.
1792, Julie 18.

2atam Domnescul nostru hrisov sfintd 0

Dumnezeeci1 Manastiri Coltea, de aid din
orapl DomniY mele Bueure0iY, unde se prasnuqte
hramul sfintilor treI IerarI : VASILE cel mare, GRI-
GORIE BOGOSLOVUL i ION SLATAOST. Care este zidit 0
inaltata din temelie do rposatul spatar : MIHAI CAN-
TACUZINO, unde sunt i spitaluri pentru odihna 0 eau-
tarea bolnavilor strainT, ca sa aiba a tine 0 a stApani
WI mo0a Slnicul din sud Saak, cu tOte locurile
de sare, din hotar pang in hotar, dui% hotArnicia
ce s'au Pacut intr'acest an, la patru ale lund luT Iunie,
de boeriI oranduitY din porunca domnia mole. Pentru
ca acOsta mo0e fost-at cumparat-o, OM din hotar
pana in hotar, cu locurile de sare DumnOluf 1.1-
posatul boer, ce ma! sus este numit ctitor Maas-
tiriY, Inca de sunt apr6pe de 100 aniI prin zapise bune,
care leam vzut Domnia mea, unul dint:al ce este cu
leat 7195, iscalit de tot! mopenif SlAnicenT, ce erat
stapanY pamintuluI acestuia de basting din vechime,
intru care scrie chiar w., ca Tat vindut DumnealuI
ocina in satul SlAnicul ot sud Saak, ins/ jumAtate
despre tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este
arzata ocna, drept ban! gata, taled 360, din care
ban! le-at dat DumnealuI inainte talerl 40, iar talerI
320 at rmas, pana ce se vor incepe ocnele a se
face i a lucra, 0 de va e0 sare bung. i nu s'ar
stir0 =wand, O. OA a le implini DumnealuI 0 eel
l'altY ban! ce at rmas, iar de va e0 sare rea 0
nu va umbla ocna bine 0 se va sfirsi curand, sa
alb/ a IntOrce baniT DumnealuI inapd, cum iat 0
luat. Alt zapis ce este cu leat 7197, iscali iarAV de totY

www.dacoromanica.ro
 109

movneniT SldnicenT intru care scrie, c cercand Dum-

nealuY locul, s'ati aflat sare bung vi din destul, unde
Domnia ocne ail deschis i Dumnealta vzdnd cd s'au
gdsit sare band vi din destul, cat! ban! all ma! fost
rmas, talerY trel sute doe-cled, el all dat i au luat
tot! deplin in mainile Mr, numind intr'acest zapis vi
semnile loculuf cu sare, cu jumdtate de peste tot ho-
tarul, din matca. prajiT pand in virful sari! vi in jos,
pre calea sari! pan/ in Si livte, pe din susul moril, in
capul Si livtiT din jos in sus, despre apus pang in cur-
mtura flricelilor, vi din curmtura flricelilor pre cale
Stefevtilor cea din jos, pana in hotarul Stefevtilor. Alt
zapis, ce esto cu leat 7202, iscalit iarvl de tot! mov-
nenil SlnicenT intru care scrie, cd Tait v8ndut 0
cea-l'alta jumdtate de peste tot hotarul din sat din
Slnicul ot sud Saak, din camp, din apd, din silivtea
satulul, din locurile cu sare, vi din pdure de preste
tot hotarul i cu tot venitul, din crud pand in crud,
care movie este amestecata cu a DumnealuY, drept
ban! gata talerl vase sute, car! ban! Tail luat totY
deplin in mainile Mr.
Dup care aceste zapise au vi stapanit numita Mo-
nstire, in tad suma anilor de rand, precum din do-
vezile ce mai jos se coprinde pe larg, ne-am pliroforisit
0 atat dijma cea obidnuit, i vnzarea vinurilor ati
avut-o Monastirea, cat i pentru locurile de sare, intru
care s'au flcut dup15 vrem1 i sunt Ocnele DomnevtI
de sare, ati avut de la Domnie tot-d'auna dup vremY,
de la tot! fratiY Domni, eke talere dou6 mil cind sute
pe an, prin hrisbvele a tuturor fratilor DomnY, care
le-am vzut Domnia mea.
Iar la leat 1786, in cea l'altd Domnie a nOstra, sou-
landu-se un APOSTOL, feciorul luY DUMITRU MusTXTEA,
ciocdnav din Slnic i luand intru ajutor i pe alti1
din SlanicenY, fost ail dat jalbd DomniI mele, cum ca

www.dacoromanica.ro
 110

nu este MO. mo0a Slniculul v6nduta, i ed. alt i eY

parte rilmasa nevanduta de mo01 lor, care le-aii 1111-
presurato Mondstirea, pe can i-am randuit Domnia
mea, in judecata Dumnealor velitilor boerT, fata cu epi-
tropul Co ltil, de unde s'ad facut anafora cu leat 1786
Februare 19, intru eare scrie, c. eererea lor aii fost
intal la Departamentul judecatiT, s stapanse.d eI mo-
ia Slanicul cu tot, cu pricina c Monastirea Co lti1
are a stapani gura OcniT, care 0 pe aceia all zis ca
CU silnicie ar fi cumprat-o rposatul sptarul MIHAI
CANTACUZINO, iar inaintea Dumnealor Velitilor boat%
schimbaudu-1 para ad zis, cg. Monastirea Co ltiY are
gura ocnil, numaI eu vre-o catd-va mo0e, cumparata
din Slnic i mo0a ce maT r6mane este a lor, dar
nici un sinet (?) pentru Sldnic n'au avut sa arate, fArl
numal un rva, iscalit de rposatul Sptar MIHAI, Solis
en leat 7225, care vamevl ocniT Slniculta, ca sa-I
lase sal1 are locurile pe mo0a DumnealuT, iar nu scrie
raposatul Sptar MmAI, ca ad i eY mo0e sau s fie
aparat de dijma, i de claca sad de altele, dui)/ cum
eT cu gura all zis, i cu acest ravas, ce Pau aratat, maT
vartos s'ad dovedit ca mo0a SlniculuT este a rapo-
satuluY Spatar MIHAI ; iar la Mondstirea Coltea ad v6-
zut Dumnealor, atat numitele zapise, care citindu-le,
le-aii gasit bune i adevrate, fiind intarite i cu hri-
sov al raposatulul Domn CONSTANTIN VODX BFUNCOVEANU
intru care coprinde ca tot Slanicul este vandut ; cat
i pentru stapanire ail artat dovezy, adica porund
DomnetY, insa o carte a raposatuluT Dom CONSTANTIN
NICOLAB W. W. cu leat 7249, intarita iard1 de Domnia
sa de-asupra la leat 1762 ; o carte a Domniel sale
MIHAI W. W. RACONTTX cu leat 7250 ; o carte iar41 a
Domnil sale MIHAI W. W. RACOVITX cu leat 7250, inta-
rita de-asupra la leat 1762 ; i alt carte iarag a Dom-
nieY sale cu leat 7252, intarita i deasupra la leat

www.dacoromanica.ro
 111

1762 ; alta carte a Domniel sale raposatulul COSTAN-

TIN NICOLAE W. W. cu leat 7253, intrit 0 de-asupra
la leat 1762 ; i alta carte iar4l a DomnieI sale COS-
TANDIN NICOLAE W. W. en leat 7253 ; i alta carte iaraFg
a Domniel sale pu leat 7254, i o carte a Domniel
sale COSTANTIN MIHAI GHEHAN RACOVITA W. W. CU kat
1763, prin care volnieete pe Monastire, O. ia dijma 0
tote veniturile, s vim/ 0 vinurile MonastiriT pe mo0a
sa Slauieul, 0 an hotarat Dumnealor velitiT boor!, ea
sfinta Monastire Coltea, dupa zapisele de eumpartitOre,
i dupe hrisovul DomniY sale raposatulul Domn BRAN-
COVEANU, i dupe DomneOile cartl 0 dupe veeliea sta.-
p5nire, sail stapinease mo0a Slnieulul, cu bunil pace
de catre jaluitorl, pe semnile 0 hotarele, ce ati sta.-
panit din vechime necontenit, 0 jluitoril sa-V pla-
tsea claca, i dijma, dupe poruncile Domne0l, ce mal
sus se arata. 0 dupe obiceiul pamOntulia, neftind vol-
niel de a vinde yin sail rachin, far'de tirea epitro-
pulul Monstirel, iar pentru Te4anl in care an zis el
c an mo0e alturea ea Slanicul 0 0 aceia li se im-
presbra; prin deosebita jalba salt canto, cu eel ce
stapanese mo0a Teipnl, la care acOsta anafora, nera-
maind APOSTOL odihnit, -s'ad fost infat4at 0 Inaintea
Domniel mele la divan, unde facend tOta. cuviineibsa
cercetare pe amanuntul, am fost hotarat Domnia mea,
ea dupe maY sus numitele zapise de eumparatre spa-
taruld MIHAUJ, ce stint intarite cu. hrisov Domnese,
O. fie sfinta Monastire Coltea stapana, pe tot cuprinsul
hotarulul Slanicul, la care intru nimie s nu aiba
aface slnicenil, care hotarare, dupe ce an iuteles-o
APOSTOL cu ceta0T lul, s'ad intors de an zis iarAV, cum
ca Monastirea cu numele Slaniculul an coprins 0 din
mo0a Teipnl facnd impresurare, care o nume0e
epitropul 0 pe aceia de Slnic 0 aa '1 sebte i din
Teipnl; care acsta da-va macar ca era a ii a Tei-

www.dacoromanica.ro
 112

sauilor de s'ar fi stiut napastuiti . . . .in vreme

ce APOSTOL cu cetasil ha, ca niste Slanieenl ce strut
de bastina. din Slnie, n'ag aface in Teisanl, fiind altil
stapanitoril Teisanilor, dar Domnia mea am fost gasit
en cale, ca s radice hotarnicil la fata loculul, uncle
sa fie toti partasi, ce aa stapanire in Teisanl, cu car-
tile, i dovezile lor, cum si epitropul Monastirel Coltil,
asemenea cu dovezile ce va fi avnd, pentru hotarul
Slaniculul, care hotrnicil sa. Led fOrte cu amruntul
cercetare scrisorilor, ee vor fi avOnd Teisaul, cum si
wail stapanirl, pe unde vor fi avut Monastirea Coltea,
si dupe serisorile Teisanilor, cum si dupe dovezile ce
va avea Monastirea, dovedindu-se dreptele hotare, care
de o parte intro Teisanl F,i i intre Slnic pc undo si
pan ce loc sunt ; de se va vedea ca Monastirea cu
nume de Slanic, ag trecut in Teisanl, si va fi mosia
lor, sa alba. epitropul a plati cheltuiala hotarnieil, iar
dovedindu-se c nu s'a4 imtins mai mult si r6U ail
fault SlaniceniY, s rspunsa el a hotrniciel cheltuiald,
dupe cum se vede pe larg hotararea 'Astra treouta
deasupra in anaforaua Dumnealor boerilor la kat 1780,
Mal 23 ; dupe care hotarare, neurmand APOSTOL a merge
la fata loculul, ag gasit in urma vrerne cu parole la
MAVROGHENI a da jalbi, C1.1 pari neadevOrate, si MA-
VROGHENI, cautand la acestl doua mil cincl sute, ce
lua spitalul saracilor bolnavl de la vistierie pe an,
pentru locurile de sare, si puind in socotela de a is-
terisi spitalul si a'sl dobandi ciimara sa cu acest venit,
ce cu dreptate il lua Monastirea, s'afl pornit a stra-
muta tOte cercetarile de mal nainte, tOte sineturile, i
liristivele si cartile, ce stint vechl la Mondstire, si a
randuit la fata loculul boeril, pe caril au vrut parasiI
Monastiril, de ad cerut cu povatuirile sale, in ee chip
sa urmeze, carl mergand la fata loculul si necautand
a temeiurl de sineturl si cartI Doinuetl vechl, niel

www.dacoromanica.ro
 113

vrnd a intelege coprinderea lor cg tot Slnicul este

vindut, ati cerut numaT marturil luT APOSTOL, 0 numal
dupe marturT, judecand vi hotrnicind, aft dat Mongs-
tiriT, numaT un petic de loc, iar pe cea laltg au fgcut
pe APOSTOL 0 pe cetavii luT stapani, asupra cgria ho-
tgrniciT nedrepte, indatg a dat MAVROGHENI 0 Intgrirea
pecetiT sale, la mginile luT APOSTOL, anerisind vi strgmu-
tiind, tOte cele maT din nainte vechT vi noug. lnsa Indatg
ce DA lipsit MAVROGHENI 0 au venit oblgduirea ovtirilor
liesaricevtY aid in targ, divauul de atuncT, cercetand pri-
Gina vi. ggsind nedrOpt hotgrgrea luT MAVROGHENI vi gre-
vitg urmarea hotarnicilor de atund vi cu ectere, at dat
Monastiril dreptate, cg sg stgpgnscg ea tot hotarul
SlniculuT cu locurile de sare, (land vi MngstiriT si-
neturi de a'vT lua ace cate talerY : doug miT cind sute
pe an, de la insuvY cgmara Kesaricscg, pentru Ocnele
ce suut pe numita movie a Monastiril, precum ne-am
pliroforisit Domnia mea vi pentru acestea, dintr'o carte
a divanuluT tgrif ce ne aratg cu leat 1790 ; i dintr'o
carte ce ne aratg cu leat 1791, a excelentiT sale Ghe-
ngrarulul Mrraovscur, ce oblIduia aid in targ. Decl
acum, dup15 venirea DomnieT mele, on a doua Domnie
in tug, venit-au iarvl on jalbg la Domnia mea APOSTOL
cu cetaviT luT, cernd de isnOvg cercetare vi judo-
catg, pentru acest pricing, care pricing mgcar cg era
vtiutg Domnid mele, hotgratg vi isbrgnith, Inca din
ma l'alta Domnie, precum aratam maT sus, dar cu
tOte acestea vrand Domnia mea, ca sg ne pliroforisim,
dupe ce temeiuri s'au Mout acele strImutge, in vre-
mea luT MAVROGHENI, vi. de ad eT alte Indreptdri vi
dovezi, earl IntaT nu s'atl vzut de Domnia mea, am
orgnduit trOba iargvT de isnOv in cercetare aid, undo
infativandu-se inaintea pgrintilor Archierel vi Dum-
nealor boerilor, cu epitropul Coltel, ne-aU Mout ana-
fora de 1.a leatul 1792, februare 5, intru care scrie
8

www.dacoromanica.ro
 .114

cum c5. ace! aso mutat% ce an dat prin blesteme

marturie, in Domnia luT MAVROGHENI, dup6 care ad ur-
mat hotarniciT luT APOSTOL, de an luat =via Manas-
tiriT, s'att dovedit mincinovY, pentru el insuvT aceT mar-
torY, vtiind ea ad primit blestem r, ad venit la sfin-
tia sa panatela episcop Buzau Kir Dosrrmu, i ad cerut
ertaciune i deslegare de blestem ce pe strambatate
lad primit, unde fat/ fiind vi sfintia sa parintele epis-
cop Buzen, an incredintat judecata, ca aceT martorT,
chiar inaintea sfiintiilor kr de fata, an marturisit ca
pe strarnbatate an primit blestem, nepastuind Monas-
tirea, vi ava gases(' cu cak ca joluitoril All alega de
aid boerl hotarnici, care s fie cunoscutT de prakti-
cov't vi cu frica MT Dumnbzen far' de interes, s mOrga,
chiar in fata loculuT, la movia Slnicul a Monastiril
vi O. urmeze intocmaY, dupe hotararea ce s'an facut
in cea Yalta Domnie a nOstra, vi prin carte de bles-
tem, s alega cele drepte vi adev6rate semne vi ho-
tare ale moviT SlniculuT, vi de se va dovedi ca Mo-
nastirea, an evit afara din coprinsul hotarelor moviT
sale vi s'all intins de ati %cut ImpresurarT, la vre-o
parte, atuncT nu numaT acea dovedita impresurare, sa
i se ia dintru stapanire, ci Inca vi cheltuiala s o r6s-
punzA, iar cand se va dovedi a Monastirea, nu este
afar/ din semnele vi hotarele cele adev6rate ale mo-
vie! SlaniculuT vi jeluitoril acevtia, fara dreptate OA/
pc epitropY de atata vreme, atund s fie osanditT, nu
mime a plati, oil-co venit va dovedi epitropul ca an
luat in silnicie, dui:16 drOpta movie a MonastiriT vi
cheltuiala cal an pricinuit-o MonastiriT 'Ana acum,
ci Inca sa se vi pedepsesca, vi ca nivte neastampara-
toriT vi pricinuitoriT de paguba Monastiril, sa se vi is-
gonesca, cu totul de acolo, de pe movia MonastiriT, la
care acsta anafora ramaind vi APOSTOL cu cetaviT luT
far de cuvint, am randait Domnia mea, ca sa merga

www.dacoromanica.ro
 115

de isnOv la fata loculuY, ins boeril Geri*, despre

arnndouil partile, dui:0 obiceid, ca s nu aibn euvint
de pricina pe urm, O. &on urmare intocmal i intru
tOte, dupa coprinderea hotdrareY Domniel mele de la
leat 1786 Martie 23, i pAnd a se face acOst hotar-
nicie Mtn dijma i orl-ce venit sa stapnnea, se va A-
vd.t* hotarirea, cum se vede hotararea nOstrd treeuta
de-a supra in anatoraua de la leat 1792, Februarie 17 ;
i Monastirea ad cerut din partea sa pa proin BALEANUL
CHIRIL, i pe Dumnealta sardar ION CARAMALXU, i pe
DumnealuY IomiX BILXCEANU, i pe ANTONIE EFOCOTIS.
Iar APOSTOL ad cerut din partea sa, tot pe eel ce
aU fost randuitY i. de MAVROGHENI, adied pe slugerul
NICOLAS, in urma careia hotararY, an maY dat Domnil
mele jalba APOSTOL, ca se cerce i hotardrile mcOilor
vecinilor din prejurul Slaniculul i am dat i acOst
porunea, an maY dat Domnil mele jalba cum ca are
un sinet pentru numita moie amanet la . . . .
negutator ce lipsete, cerand ca sa poruneim a se des-
chide odaia sa-Y ia sinetu, fiind trebuincios la fata
loculta, i am dat Domnia mea i acOsta porunca, tOte
primindu-le, dupe cererea lta, ca prin cercetare blinit
sit afle i sa descopere vre-o dreptate, de vor avea a
nu so naptistui i wt mergAnd eranduita bowl, la fata
loculta, ne-aii adus alegerea ce ad facut In scris, a
carora alegere, vOzandu-o Domnia mea neiscalita i
de eel ce ad fost cerutT i de APOSTOL ; am randuit
Domnia mea, pe Dumnealta vel logofat de tam de sus
MANOLACHE BRINCOVEAN, i pe Dumnealta vel dvornic
de tara de jos IENACHE MORUZI, ca sa aduca F,4i pc
botarnicil Monastira i pe hotarnica Ita APOSTOL, fata din
preuna i pe amandoua partile, sa cerceteze neimirea lor,
spre a ardta fiete care in parte, cele ce ati vOzut $i ati do-
vedit in fata loculul, cari4i urmanddupil poruncaDomnil
mele, ne-an ardtat in saris cu anafora, care se vede din

www.dacoromanica.ro
 416

Iuuie 23, cum ca infatiOndu-se inaintea Dumnealor,

atat hotarmcif mandstiretY, i hotarnicif lul APOSTOL,
Ca i epitropul manastiriT Coli1, parintele ZIHNON, ell
APOSTOL CIOCXNA, i cu altY cetaT a luT, ad citit car-
tea de hotarnicie, ce all facut boerif hotarnici, ce ad
fost luat, despre partea mandstiriT, cum i auaforaua
slugeruluT NICOLAE, hotarnicul luT APOSTOL, care 0 cerce-
tandu-le ad vzut ca cartea ce dad hotarnicil mantis-
tireT, razima in dou6 numite zapise de v'enzarea a tot
hotarul SlaniculuT, ce s'ail cercetat i dovedit de ade-
verite i bune, prin multe judecatT de Dumnealor ye-
liil boerT, intarite 0 de divanurT domnetY, razima s
In marturia i in aratarea a tuturor mopenilor im-
prejurenY, din Te4anT, diii Grop.nT, din DegeratT, din
PrajaniT 0 din StefetT, ce sunt vecinT raza1, care se
altura cu mo0a Slaniculul jur imprejur, dupa a ca-
rora aratare, ad i urmat hotarnicil, de ad ales hota-
rul SlaniculuI i 1-all impietrit, sforand din pietrile
imprejura0lor vecinT. Iar anaforaua SlugeruluY NICOLAE,
razima numaT singura in aratarea liii APOSTOL, ce
o face printeaceT cinci martorT, carif cu marturia lor,
strica nu numal zapisul cel dintal, prin dare se vinde
hotarul SlaniculuT jumatate, ci stria i zapisul cel
dupa urma, prin care se inchee tot hotarul Sla-
niculuT vndut, din care zapise, pe cel dintAT, pc
de o parte, 'I priimete de bun, fiind intarit i cu
hrisovu Domnil sale raposatuluf CONSTANDIN W. W.
BRANCOVEANU, i pe de alt parte 'I smintete, zicand
el r6ll s'an pus intr'insul doug semne, adica din Matca
prajiT i pan in hotarul StefeOilor. Din care acesta
arata Dumnealor ca alt nu pot zice de cat numal ca,
or zapisele sunt rele i cercetarile ce s'all facut pana
acum sunt gre0te, or c eT sunt mincino i ipiorchi,
pentru ca de se vor primi zapisele de bune i adeve-
rite, precum i sunt priimite i intrtrite cu divan, nu

www.dacoromanica.ro
 117

se potrive0e cu aratarea martorilor lul APOSTOL,

fiind-el, dupa, semnele partil ce arata el, c numal atata
are manstirea, nu ese cu jumatate de hotar, ci nici
a patra parte din hotar, care insql el '1 arata ca ar
fi Slnicesc, 0 la acst a. cunoscinta a ocolulul sem-
nelor acelora ce arata eY sunt unitl 0 hotarnicil ma-
nstiril 0 hotarnicil lul APOSTOL, earl au fost in fata
loculul 0 an v6zut 0 spun amandol hotarnicil, ea nu
ese, niel a patra parte din cata mo0e primete in-
sufg APOSTOL O. fie Slanicu, 0 pentru zapise, zice Dum-
nealor, ca nu pot fi in banuiala ca sunt neadeverite,
cad eel dintai este intarit on hrisovul Domniel sale
raposatulta CONSTANDIN VODX. BRINCOVEAENU, iar cel do
al doilea, dupa ce este adeverit, cu multe marturil
streine 0 Omenl de cinste, este intemeiat .0 cu carte
deosebita de Impartirea banilor, ce ail facut intre clan-
01 mopenil vanzatorl, intre earl este 0 VLAD MusTX-
TEA, stramovl lul APOSTOL, 0 amandou intrite cu
diata raposatuluf Sluger MIHAI; care lasa tot hotarul
mo0el Slaniculult, cu tot satu la mannstire, din cin
pang in cin 0 din hotar pina in hotar, iar pentru
aratarile lul APOSTOL 0 a mrturiilor lul, stand aceste
vrednice sineturY in mijloc, ca au putut a le primi
de bune, fiind, precum mal sus se arata, cu totu in
potriva sineturilor 0 doveditY de epiorchi cu martu-
ria a dol archierel Parintele SARDEON 0 parintele EPIS-
COP BUZEU, iar de ramane a socoti ea s'ar putea da
mrturia lor, asupra cuvantulul stapaniril, nicl acesta
nu pte fi temeiA primit dupa pravila, cad adevarat
pravilile primesc cuvantul stapaniril, ins/ cand curge
o stapanire liniOita, nesmintit, far de crisologhie i
in cea dupa urma cu bun/ credint, care la dan01
dal de acestea, nicT unele nu sunt, pentru-ca nicl vre-
un sinet ca sa zic ea este cu bun/ credinta, ilia
nesuparatT au fost, fiind c an vzut la mandstire ne-

www.dacoromanica.ro
 118

contenit cartI DomnetitY, ca sa ia claca i dij ma 0 sit

v6nza yin i rachiu, zic Dumnealor oranduitiT boerl
acsta, ca puind harta ce aft facut hotarnicil ina-
into, invederat lucru este ca nici de cum nu se pOte
a fi semnile ocoluluT mo0eT Slniculul, prin locurile
uncle le arata marturiile luT APOSTOL, cad semnul cel
dintaT, ce este scris la zapis, adica din Matea PrjiT,
acest semn el '1 arata, tocmaT peste al treilea hotar,
in mijlocul mo0eT Prajanilor, in partea monenilor din
Prjia, i acsta singur APOSTOL arata ca aa este, pen-
tru care este de mirare, cum stramowl luT APOSTOL i
ceT de atund vechT mopenT, ati dat SptaruluT MIHAL
semne intr'alta mo0e streina, ci me bine se socote0e
ca stramou luT APOSTOL i ace mopeff vechT, tiind
semnul, ce se ZiCO Matca PrjiT, ca este acolo, unde '1
arata mopeniT veciniT SlniculuT, de aceia au pus la
zapis din Matca PrjiT 0 este intocmita artarea zapi-
suluT cu adevarul, cad de la acel semn, undo '1
arata vechil mopenT, Mind mo0a in lung prin var
ful SariT, pang in hotarul Stefetilor, vine hotar prin
mijloc drept in dou6, i ese intocmal dupe zapise, iar
primindu-se, orT arittarea luT APOSTOL sat a martu-
riilor luT, nu ese nicT un fel, i Dumnealor din WA
cercetare au flout, citind tOte scrisorile manstiriT,
cum 0 ascultand tOte prigonirile amandurora parti-
lor, ea aratarea marturiilor, n'att putut-o gasi vreolavT,
ca sa induplece a crede cit acelea sunt semnile mo0e1
Slnicu, care APOSTOL le arata, nicT nu art putut cu
drept cuvant, a se inpotrivi la ni0e sineturT vrednice,
care cu nicT un cuvant nu se pOte anerisi, nefiind la
APOSTOL, nici alte niscareva sineturT inpotriva, nicT vre-o
stapilnire ; cu care acOst anafora infatiOndu-T 0 Ina-
intea DomnieT mele la divan pe APOSTOL, cu printele
ZIHNON KIRDANICI, epitropu mnstiriT, 'T-am judecat
in0ne Domnia mea, dinpreuna cu parintil ArchiereY,

www.dacoromanica.ro
 419

cu Dumnealor boerif velitY a! divanuluI Domuid mele,

i nid un temeiti inscris salt alt dovada vrednica,
alta nu ati avut APOSTOL spre a ne arata, pentru vre
o deosebita dreptate a lul, fail% num.! CU gura i cu
felurI de mijlOce in multe chipurY, schimbandu-I da-
vaua, se silea sa-T dobandsca intarire asupra celor
ce ail dobandit, in vremea luI MAVROGHENT, zicand in-
taY iarY, pentru zapisele manastiriT, ca nu sunt bune,
al doilea el numal eat coprinde numirile semnilor
dintru zapis, are a stapani manastirea, adica dap/ a-
ratarea martorilor luT, iar nu maY mult, al treilea ca
mi este hotaru SlaniculuT, cat 1-ati scris hotarnicil, ci
ma! mic, al patrulea ca ar fi stapnit.
Ded tine acestea, cercetandu-le Domnia mea, eat()
una, Gate una, le-am gasit dep.rte 0 far de nid un a-
devar, pentru-ca zapisele fiind prin malt/ cercetare,
dovedite de bune i adeverite, intarite i prin hrisov
Domnese i invechite cu stpanire de opt-zed nou-
zed de an!, in care vreme nid o para de categoric,
n'aq facut mopenif vanzatorT in cat afl trait, nu We
APOSTOL CU nid un cuvant a le defaima. Ded cand
zapisele stint bune, iata dar e marturia a celor .ase
martorl al luY APOSTOL, cariY vor sa dea manastiriY,
numaY un petec de loc in Slanic, adie numaT gura
Ocne vechY, cu cuvant c atata au cumparat Spata-
rul limm, este mMcinbs i rtl primit in vremea
luI MAVROGHENI, sail oil in ce vreme, pentru-ca tot
hotarul SlniculuY, cu locurile de sare, se vede curat
0 far nid o Indoiala din instO zapisele acestea, cum
ca este vandut, i n'ati rOmas in Slanic, nid o parte
nevenduta. A0jderea sIt dovede0e APOSTOL miucinos
f,4i la cuvantul stapaniriI, ce zice cIt all avut, cael v-
zum i citim i in0ne acele cart! Domnetf, de 50 de
au! IncOce, date la manastire, volnicind pe epitrop, ca
sa ia tOte veniturile dupe mo0a Slanic i sal! vanza

www.dacoromanica.ro
 420

mnstirea vinul slit, doll din clack care claca o

facea acetT SlnicenT, in suma de sare oranduit ma-
nastireT, fiind ciocaua1 in slujba OcneT, iar nu cla-
cuia locuitoriT, In alt-fel de lucru, decT cu pricina a-
costa, cad ca ag facut claca in alt fel de lucru, nu
pote APOSTOL cu cetasiT luT a pretinde nicT stapanire,
0 a acre mo0e. Am teorisit Domnia mea 0 cerce-
tarea semnilor 0 alegerea hotaruluT SlniculuT de jur
imprejur, care ati facuto oranduitiY hotarnicY al ma-
nastireT, acum la patru ale lund lul Iunie 0 am ga-
gasit o Domnia mea bung 0 cu randuiala cea cuviin-
ciOsa a dreptatiY urmata; cad de vreme ce numaT
intru unul din dou zapise, numWe semne, iar in-
tr'alt zapis ce vinde cea lalta jumatate, de peste tot
hotaru, nu coprinde nicT semne, nicT suma de stan-
jenT, ci cu un. cuvaut nume0e a ag vandut 0 cea
Wtti jumatate, de peste tot hotaru, nu era alt mijloc
0 aka urmare mal cuviinciOsa a face hotar, nicT spre
a alege 0 a deosebi tot hotarul SlniculuT, cat i de
undo 0 pang unde este, de cat a o dovedi acosta din
petrile vechl ale mo0i1or vecine dupe imprejur, care
incunjur in tote partile ocolul botarulul Slnicu, i
din aratarea 0 dovada martorilor, a vecinilor cu mo-
Oile dupe imprejur, care vecini nu urma a face ara-
tarea iconomicOse 0 nedrepte, spre folosul 0 caOigul
manastirel, a man adica 0 a lati hotarul SlaniculuT,
cu intindere in TeianT, sag in alte mo0T de prin pre-
jur, cad se pagubesc InsuT pe dan0T, stand maT var-
tos pietrile vechY ale mo0ilor vecine, carY se hotarsc
cu Slanicu de fata in vedere, decY bine aft urmat ho-
tarnicil 0 intarim hotarnicia ce ag facut, spre a st-
pani manastirea, dup6 trasurile ce ag facut 0 dup6
pietrile ce ati pus, care iat le arata anume maT jos :
atat Ma mo0a SlniculuT, cat 0 partea de mo0e din
PrajanT, ce este alaturea cu Slnicu, care din vechime

www.dacoromanica.ro
 121

prin zapise i dill de hotarnicie, an stapanit manas-

tirea, alio/ la capu despre rsarit, an pus sfra din
hotaru Teianilor, din peatra ce s'au pus de fata cu
moneniT TeianT, ce se vecinesc cu Slnic, la acea
parte de loc, in dreptu pietroiuluT, care din vechime
este hotar intre Slnic 0 Teianl 0 an mers drept
pan capu moiT Degeratilor, de fata cu protopopul
GEORGE 0 altY monenT din DegeratT, pang in matca
PrajiT, semnul ce se numesce in zapisul vanzareT din-
tal, 0 s'an gasit stanjenT (390) treT sute nou-zed, 0
de acolea pe vale in jos, pana intre valcile, uncle se
I spravesce hotarul SlaniculuT, 0 ati pus piatra la un
carpen, drept hodaia STANCIULUI 110pEAN din PrajanT,
Inca stanjenT treT sute doun zecT 0 cind 0 de acolea
intrand in hotarul moieT Prajanilor, ce este iar al
monastireT lipit de Slnic (cunoscut fiind acest hotar
din hotarul SlaniculuT, cad II merge lungul pand in
apa Bughi), drept in curmezi pana. In hotarul POPE
STANCIU Ot BERTU, uude ati pus peatra in scursura
SimaruluT, in dosul casd luT STANCUL BONCILA, de
fall cu moneniT PrajanT anume VoIcuL MANDIOX,
STANCHJL ZET ANGHEL BARANGHEL, I STEFAN ZIT STOICA
NEDELCU, Inca stanjenT trel sute nou zecT, care so
fac totT stanjenT de la acest cap despre rasarit uua
mie una suta. cincT, la mijlocul moieT din piatra cc
s'aa pus la SipotiT, de fa ta. cu moneniT GroanT ammo
NICULAE PITIGOI, ION STEFAN, i DINU STEFAN, drept pan
mijlocul moiT, pa din susul moH (semnul ce iara.1
se pomenesce In zapisul vanzrel dintal) stanjenT cincT
sute treY zed Y ease, 0 de acolea pa din susul caseT
luT MIN Iveco, unde se ispravesce Slnicul stanjenT
ease Bute cincl zed, 0 de acolea cu hotarul Prajani-
lor, OA in hotarul Pow STANCIULUI, unde s'ati pus
peatra peste apa SlniculuT, spre apus stanjenT patru
sute cind zed, care s'an facut 0 la acsta trsura,

www.dacoromanica.ro
 122

stanjenT una mie vase sute trel zecT i ease, la ca-

pul mo0d despre apus din hotarul Gropuilor, din
peatra ce s'aA pus de fata, cu mqnenil GroanT, langa
un tufan in herat pe plaT in jos, pan capul mo0eT
,$tefetilor, de fata cn mopeniT teft*Y anume STOICA
I DINUL SIN CODA, pana la un fag in herat (hotar
vechY despre *tefe$T). Din dreptul varfuluT Firicelelor
0 din dreptul capuluT Siligtil (semnul co se numesce
iarlsg in zapisul vanzareY dintal) stanjenT rase sate,
si de acolo tot pin capul mo0eY tefeOilor, pang in
pruniT luT CONSTANTIN socrul BARBULUI OLARUL Ot 1STE-
FETIT, uncle se isprvesce Slnicul i s'aq pus peatra,
stanjenT una mie treT sute, 0 de acolea in hotarul
Prajanilor, tot drept pan capul mosiel trefe;itilor, pal:a
in hotarul Popi STANCIULUI Ot BERTEA, unde s'afl in-
herat un stejar i un fag, de Ltd. cu mopeniT PrajanT,
i ,$tefe0T i s'au pus peatra, stanjenT patru sute cincI
zecT, care s'att facut i la acest cap despre apus, stan-
joni douti miY tre sute cind zed, iar peste tot de la
cate trele trsurile, stanjenT cincY mil no0 zed 0 unu,
din care dupa obiceitt, lepdand don6 partT, r6man
masa stanjenT una mie ease sute nou6 zecT i eapte,
in care aceste trasurT i petre ce au pus 0 suma de
stanjenT ce ail e0t s'ati incheiat, adic cea drpta si
adevarata mo0e a mnstire, atat Slnicul tot, cat si
partea din PrajanY, care au fost avuto monastirea din
vechime, intru stapanirea sa, far de nid un fel de pi-
cky/ de catre nimenT, cu totT veciniT i imprejura0T,
dupa obiceT, la care fie0 care imprejura i fie0 care
vecin, n'aii aratat nid o pricina de impotrivire, ci Inca
1.11SUF,3T afl aratat i au dovedit adevarul lucrurilor, iar
hotarnicia, ce s'au facut in vremea luT MAVROGHENI,
dupa marturil mincinOse nedrepte i neadeverite, gi
intarirea ce all luat APOSTOL cu ceta0T luT, prin pe-
cetea luT MANTROGHENI, ca ni0e nedrepte i ca unele ce

www.dacoromanica.ro
 423

pecOtea laY MAVROGLIENI, este anerisit do insusY ma-

rirea prea puterniculuT nostru imprat ramftind achera,
si pe APOSTOL cu cetasil MY, ca pe un mincinos, vi-
clean, neastamparator si judecatilor turburator, in fe-
lull de p6rerl schimbate si prieinuitor mongstird de
atatea cheltuell si pagube intru in zadar, 1-am isgo-
nit din divanul Domnia mele, ca pe un om r t. si
vicleau, cruia i se adea ,si pedOps, iar monas-
tirel, 'I am dat acest domnesc hrisov de intarire,
cu. domnsca nOstr iscAlitur g. si pte ca s stapa-
nOsc, WA mosia Slniculul, cu locurile de sare, i par-
tea din Prajanl din hotarnicia ce se arat maY sus,
si sti V tag tOte obisnuiturile veniturY dup (Musa.
Adeverind hrisovul acesta cu insusI credinta Dom-
niei mele Io MIHAIL. CONSTANTIN I.TTET W. W., I CU mgr.
turia prea iubitilor Domnie mele fif ION WOEVOD, Giu-
GORE WOEVOD, ALEXANDRU WOEVOD 0 CU mrturia Dum-
nealor cinstitilor si credinciosilor boerilor velitY aT di-
vanuluY Domniel mele : pan PANX FILIPESCU vel BAN,
pan ENACHE VCARESCU vel vistier, pan DUMITRAKU
RAcovITX vel d ornic de tara de Sus, PAN MANOLACHE
BRiNCOVEANUL vel logotat de tara de sus, pan ENACHE
MORUZI vel dvornic de tara de jos, pan MANOLACHE
CRETULESCU vel logofat de tara de jos, pan ALEXANDRU
MAZU vel spAtar, pan GLIGORAFU i$UTUL vel postelnic,
pan GRIGORIE Sum. vel comis, pan GRIGORIE HMOS-
COLEO vel clucer, pan GRIGORIE HRISOSCOLEO vel pahar-
uic, pan GRIGORIE ASAN vel stolnic, pan
. . . vel sluger, pan HAGI MIHALACHE WI pitar
0 pan MANOLACHE CRETULESCU vel logoth.t.
Scriindu-se Hrisovul acesta, la anul dintzlY dintru a
doua domnie a domniel mole, aid in orasul Bucu-
rescilor, la anul de la nascerea Domnulul nostru Isus
Christos, leat 1792 Iulie in 18 zile de GEORGE LOGAZAMANI.
Io MIHAIL CONSTANTIN SUTU W. W.

www.dacoromanica.ro
 12%

ALEXANDRU CONSTANTIN MOM= W. W. 1) a

.1ntarit assemenea i a relnoit Wit daniile, privi-
legiile, precum i modul de a carmui Epitropia,
prin hrisovul din 1.793 Ghenarie 30, a carui
coprindere este urm'atOrea :

Io ALEXANDRU CONSTANDIN
MORUZZI W. W.
1795 Ghenarie 30.

finteT 0 Dumneze*iT mAnstirT, de aid din

orapl scaunuluT Domnid mele Bucure0i1,
imde se cinstete 0 s praznue0e, hramul Tresfetitele,
ce se numete Coltea, unde sunt i spitalurT, pentru
odihna bolnavilor streinT, care este fcutA i inAltata
din temelie de raposatul boer MMAI CANTACUZINO biv
vel spatar. Ca sA aibA a lua sfinta MAnAstire, in top
anif, de la ocna SlAnicul ot sud Saak, MA dijma de
sare din zece bolovani un bolovan, dupe cum aA luat,
st fie pentru cheltuiala 0 cAutarea bolnavilor streini,
care se vor odihni in spitalurile, ce ati fcut la acdstA
mAngstire.
Pentru cA dupe ce aA fAcut 0 ati inaltat, numitul
boer MMAI CANTACUZINO biv vel spAtar, acdsta sfantA
mAnstire, 0 aA infrumusetat-o 0 all druit-o cu sfinte
odre cAte trebuesc. AA fAcut i imprejurul mns-
tiriT zidurl 0 c616 0 chiliT de ajuns, pentru odihna
a multor streinT, 0 pe lAnga acestea tote, aU me M-
out 0 ospitalurT, ca O. se odihneascA bolnaviT streinT,
precum tOte tocmite 0 iscusite se vd.
Deci, pentru cheltuiala 0 cautarea bolnavilor, ce so
vor odihni in spitalurT, ea sA aibA sA nu lipseasca la
1) Domini' Muntenia do la 1793-1796.

www.dacoromanica.ro
 125

cele ce vor train s se caute la bOla kr cu doftoriT

si altele, incl. din dumnezeeasca indenmare si din bun
gaud, ce al fost pus in inima sa, asa al socotit si alt
inchinat sfinte1 mngstiri, s/ ia ta dijma de sare
de la ocna Slanicul, dupe cum al zis maT sus, find
acea ocn domn6scl pe mosia Dumnealul, ca st fie
puma! pentru autarea bolnavilor, iar nu si pentru
alto cheltuelT, urmnd sfinteT scripturT ce grleste la
sflata Evanghelie, cl : gbolnav si strein am fost si
m'atT clutat. ca s se invrednicksol a auzi glasul
eel Dumnezeesc and va zice : even* blagoslovitiT
plrinteluT meti de mostenitT implrAtia ceruluT, care
este gait,/ vou de la intemeerea lumeT.. De care si
Domnia mea, dupe dania si inchinciunea Dumisale,
fiind tOte ocnile tare RomnestY, supt stapanirea Dom-
nid, am bine voit inteacestasT chip si am asezat,
adica ca O. ia sflnta mnstire acea dijml de sare
si do acum inainte de la ocna Slnicul, in totY anii,
dupe cum ati ornduit boerul ce scrie maT sus. InsI
de vor vrea clinrasiT, s se invoiasel cu ispravniciT ma-
nstireT, ca sit ia dijma de sare si sa dea talerT : doul
miT cinci sute pe an banT veal, iar de nu vor vrea
camarasiT, s/ dea acea suma de banT, ce scrie ma! sus,
sit fie volnici ispravniciT manastird, sa ridice acea sare
de la (ma, in Vote lunile, sa o due/ la orT ce vad sU
o vftnza cu ce pret vor putea, sat de si vor gasi
musteriT sl o vnza si acel musteriT, Inca sa o dueit
pe la vadurT sa o vanza, cum s'au zis ma! sus, si sa
nu aibd nicl o oprela de nimenT. Insl de vor da cma-
rasiT, pretul ce vor da altiT pe sare, sa alba a o Ina
ei, iar and se va intampla a nu se vinde ocnile, ci
ar rAmanea pe sema DomnieT, de s'ar pune citmarasiT
in credinta, manstirea tot sa aiba asT lua acea mill
d3 la oca, precum scrie maT sus, iar nid cum O. nu
fi e lipsita de acea mill. Iar cand se vor invechi si nu

www.dacoromanica.ro
 i 26

se va putea a se maY sebte sare, pe acea gara de octa,

O. OA a se face alte gull de ocne noun, tot acolo pe
acea mo0e a Slaniculul i tot sa ia sfanta manstire
milk s fie sfintel mnstirl, dijma acsta stttbre
i neschimbata In vecY. Iar pentru purtarea de grija
a cheltueliT, ce va O. se cheltuiasc la cautarea bol-
navilor streinl, an fost pus maT sus numitul ctitor
patru ispravnicl, ca eT s aibit a lua baniT de la sfanta
mnstire, dupe dijma de sare de la ocna Slnicul,
sa-T cheltniasca la doftoriT i la altele, ce vor trebui
la cautarea bolnavilor, i pentru catT vor fi osteni-
torY, de vor purta grij la acele cheltuell, Domnia mea
Inca 'Y-am ertat sa ai.ba pace de tOte dajdiile, orY oath
ar e0 peste an, de nicT unile nicY un val 0 nicY o
bantuiala sa nu OA. A0jderea al fost pus 0 patru
negutatorT juratY, impreun cu starostea, ca sa tag a
lua in totY aniT, sma acestor ce s'an zis maT sus is-
pravnicY, de tot venital 0 de WI cheltuiala, &AM se
va face pe an la trebuinta acelor bolnavY. Tar de se
va Intampla mOrte a color ce s'an zis maT sus isprav-
niciT, sti aiba a se pune ispravnicY, dintre cd patru ne-
gutatorT juratY, iar nu dintr'altil streinT. A0jderea i
cand va muri vre unul dintiaceT patru j adecatorT
juratl, iaraY salt pue altul in loc, pe care vor socoti
asemenea lor, O. fie tot deplin patru, 0 pa dania dij-
miT de sare, ce ati Inchinat acel raposat boer, ce s'an
zis ma! sus 0 pe tOte aezamanturile ce an facut la
acOsta manastire. A0jderea O. ail)/ a tinea sfanta ma-
nastire, lude dou-zecT scutelnici streinY 0 lude doun-
zed darvarY, care sa fie scutitl de tOte angareliie, ce
es peste an in tara, i patru lemnarY i acetia s fie
scutitT de tOte podvOdele, ca sit fie pentru poslqania
sfintel manstirl, numaY O. dea intr'un an ughi doi.
Inca s OA sfanta mnstire, doun pivnite a le scuti
de fumarit, i de tOte alto angarelY. i jar O. alba. a

www.dacoromanica.ro
 127

lua de la targul de la Lichiresti, din ziva de Dumi-

neca mare, pan in cealalt Dumineca, vama ce se Ta
face de la fies care negutator, dupe vechiul obieeia,
din tOte sa ia Omenif manastiril Colti1, iar vamesi1
amestic sa nu alba.
*i iar sa aiba sfanta manastire, ca sa ia vinriciu,
de la tot1 cel ce ail viT pe mosia Bucovul si platese
Tinariciu, ce se coprinde din hotar panii in hotar, dupe
cum si alte cartY asemenea aceasta arata, insa partea
jumatate, en garduraritul afara din popOrele Dumnea-
Int vel Vames, iar cea lalta parte O. o dea la camara
Domnia mele, si sa scutesca pe tot anal de oerit o't
eine! sute, cu pecetluit Domnesc, i dijmarit si vina-
riciu, pe drepte bucatele manastiril. i in toVf aniT O.
aiba a lua acestY talern 2500, in locul dijmiT de sare,
ce s'au numit ma! sus de la oena Slanicul. Asijderea
si preotil de la acesta sfanta manastire, sa fie scutitY
de orY ce vor da altY preotl, si sa scutOsca si vinari-
ciu, i dijmarit, pe drepte bucatele kr, i cate o pivnita
aid ia Bucurestl, aparata de fumarit, de caminarit, de
varna, de yin domnesc si de alte augarell, numaY si
preotil napristan si necurmat, sa pazsca slujbele sfin-
telor biseriel, atat la biserica cea mare, cat si la para-
clise, si oranduiala saracilor bolnavY dupe la spitalurY,
iar de nu vor pazi, ci din lenevire se vor zaticni la
orl ce mila, acesta sa nu se tie in srna.
Osebit de acesta, O. aiba a lua sfanta manastire de
la vel Varne pe tot anul cate talerl : una suta opt
clod, pentru casele ce sunt carvasara, cad nefiind cea
malt de trebuinta, adica carvasara pentru sederea Va-
mesuluY cella mare, care carvasara, trebue in mijlocul
targuluY sa fie, si umbland carvasaraua din boo in kc,
le era forte peste 'mina, atat vamesulta, i tuturor Ome-
nilor carvasarale, cum si negutatorilor ce yin en marfa
cu poverl grele, care acesta neindemanare vzandu-o

www.dacoromanica.ro
 128

fratele nostru Domn ALEXANDRU IPSILANTE W. W. 0.

vrand s. fact a se 0i, unde s fie carvasaraua, spre
a veni i negutatorilor maY cu inlesnire, au poruncit
ea sa se gasesca un loc ea acela si gasindu-se un loc
sterp al aceste sfinte ingnastie in mijlocul targuluY
si vrand Domnia sa, ct s faca venit manastird, ail
primit i epitropul sfintel manastid de ail zidit si
aft facut case eu magazie i eu tte cele trebuinciOse,
si asa pentru folosul manstirif i ajutorul spitalultg,
ail legat prin cartea Domniel sale ce o vzum eu kat
Noembre 10, ca in ttst vremea s fie nestramutat
aceste case carvasara, i s ia mnstirea pe tot anul
acestY talerY 180, care i Domnia mea asemenea le-
gam i hotaram, ea O. se dea sfintel maniistie pe fies
care an, nelipsit acest1 ban!, ce se coprind ma! sus de
la vel Vames, far de nicY un fel de pricin. Dec! tOte
aceste mill si privilegiurT, (Ate sunt numite ma! sus,
pliroforisindu-ne Domnia mea, ca avut sfiinta
manstire si de la fratil nostri DomnY de mal nainte,
precum ne-am adeverit Domnia mea din hrisovul Dom-
the! Sale ALEXANDRU VODX IPSILANTE, i al Domniel sale
raposatuluT NICOLAE VODA KARAGEA si al Domniel sale
fratelta MEHAY VoDX. irfuL, col vzum cu kat 1792
Februarie 10.
Am bine voit Domnia mea, de i le am inoit si nu
numaY acestea, ce le-au avut de la alt1 fratl DomnY
ma! de nainte, le Intarim s se pazesca, ci Inca pen-
tru ma! bung. cautarea, hrana, i folosirea saracilor bol-
navY, ce se afla la spitalurile ac.esth mnstirY, am a-
daos mill de la Domnia mea i altY talern eine! sute
pe an, din venitul ocnelor, langa aceY talern done mil
eine! sute, ce lua pan/ acum, ca pe tot anul s ia
We tale& trel mil toemay, la fies care trimenie (Ate
talerl : sapte suto cinacled si am inlesnit Domnia
mea i darea acestor ban! prin osebita porunca Dom-

www.dacoromanica.ro
 429

niel mele, ca la vremea cea oranduith, far de pricina,

s5. se dea oranduitiT bani, spre a nu avea epitropul
lips de trebuinciOsa eheltuialti a spitalurilor, la care
spitalurI, vzand Domnia mea stenahoria bolnavilor,
ca neavOid o deosebitg. odae, pentru unil care incep
a se scula din WA, maT vrtos eel cu patima lingo-
rii, care neosebindu-se dintre ce! laltT la un loc maI
carat, se pOte a-I intOrce bOla, precum i altiI din alte
patimT, asemenea neavnd rsuflarea i mutarea kr la
un boo mai curat. Pentru aceia, am socotit Domnia
mea de trebuint si am poruncit epitropulul, ea Mug
acele cloud odIT marl spitalurT de jos, sg. aibI a tinea
si o al treilea odae eurat cu cate-va paturT i cu cele
trebuinekse, ca din cel ce se maT ridia spre sngtate
din spitalurile marl, O. se mute inteacea deosebit
odae, unde sa-sI aiba iarsT autarea kr si eurgenia,
precum si in spitalurile vechl, asemenea O. fie curl-
tenie. i am adeverit hrisovul acesta, cu insusT cre-
dinta Domniel mele lo ALEXANDRU COSTANDIN MORUZI
W. W., si en credinta prea iubitilor Domniel mele
fiT : COSTANDIN W. W., DUMITRAFO W. W., NICOLAE
W. W., GEORGIE W. W., marturl ffind i Dumnealor
cinstitil i credineiosiT boeril velitl aT divanuluI Dom-
niel mele : pan NICOLAE BRINCOVEINUL vel ban, pan
IENACHE VXCXRESCU vel vistier, pan MANOLACHE BRIN-
COVEANUL vel vornic de tiara de sus, pan COSTANDIN
1CARAGEA vel Hatman, pan DUMITRICHE Mirum vel spa-
tar, pan NICOLAE FILIPESCU vel logofat de tara de sus,
pan KOSTACHE GHIKA vel vornic de tara de jos, pan
RADUL SLXTINEANUL vel Dvornic, pan MANOLACHE GRX-
DIVEANUL vel Dvornic, pan COSTANDIN STIRREI vel lo-
gofat de tam de jos, pan LTJNACHE vel postelnic, pan
DUMITRACHE HANGERLIU vel comis, pan DUMITRAFU
RACONTITX vel clucer, pan IORDACHE vel paharnic, pan
GRIGORIE BALEANUL vel stolnic, pan IORDACHE vel slu-
9

www.dacoromanica.ro
 130

ger, pan GRIGORIE vol pitar i ispravnic, pan NICOLAE

FILIPESCU vel logofat de taxa de sus. i s'ati sons hri-
sovul acesta, la al treilea an, dintru intaia Domnie a
Domniel mele, aid in ora011 scaunulul DomnieT mele
Bucure0iY, la aniY de le zidirea lumil 7303, iar de la
Domnul Dumnezeu 0 mantuitoruluY nostru Isus Cris-
tos 1795 Ghenarie 30 de RXDUCAN POENARU biv al
treilea logofat.
Zo Alexandra Constantin Moruzzi.

Oranduiala Epitropiel, daniile i privilegiile a-

cordate de diferitl Domnl, Manastirel Coltea, le-
a Intarit i ALEXANDRU ION IPSILANTE W. W. 1),
prin hrisovul cu leatul 1797 Aprilie 9, care
glasuesce ast-fel :
Io ALEXANDRII ION IPSILANTE W. W.
1797, Aprilie 9.

, fintel 0 Dumnezee0iT mnstirY, de aicY din

orapl scaunulta DomnieY mele Bucure0iY,
unde se cinste0e 0 se prasnuesce hramul Trisfetitele,
ce se numesce Coltea, unde sunt 0 spitalurY pentru
odihna bolnavilor streinT, care este facut 0 inaltata
din temelie, de riiposatul boer MIHAI CANTACUZINO biv
vel sptar. Ca 86. aibi a lua sfAnta mAnAstire in top
anti de la ocna SlAnicul ot sud Saak MA dijma de sare
din zece bolovani un bolovan, dupe cum a0 luat, sa fie
pentru cheltuiala 0 cAutarea bolnavilor streini, care
se vor odihni in spitalurile, ce all flcut, la acsta
mantistire, pentru a dupe ce a4 Mut 0 all inaltat
numitul boer MIHAI CANTACUZINO biv vel sptar, acst

1). Domnul Munteniel 1796-1797.

www.dacoromanica.ro
 131

sfnta manastire, 0 at infrumusetat-o i ati daruit-o,

cu sfinte udOre cate trebuesc, at facut i imprejurul
manastiriT zidurY 0 c61lt si chilil de ajuns, pentru
odihna a multor streinT 0 pe langa aceste tOte, all
maT facut i ospitaluri, ca sa se edihnsca bolnaviT
streinT, precum t6te tocmite 0 iscusite se vd.
DecY, pentru cheltuiala 0 cautarea bolnavilor, ce se
vor odihni in spitalurT, ca sa aiba sa nu lipsesca la
cele ce vor trebui, 0 se caute la bola lor, cu doftoriT
0 cu altele, Inca din Dumnezeeasca indemnare 0 din
bun gand, ce an fost pus in inima sa, aa au socotit
0 all inchinat sfintel manastie, sa ia WI dijma de
sare, de la ocna Slanicul, dupe cum s'att zis maY sus,
fiind acOsta ocna Domneasca, pe mo0a DumnealuT, ca
0 fie numaY pentru cautarea bolnavilor, iar nu 0
pentru alte cheltuelT, urmand sfinteT ScripturT ce gra-
ete la sfOnta Evanghelie, ca : abolnav si strein am
fest i m'atT cantata ca 0 se invrednicksca a auzi
glasul cel Dumnezeesc and va zice : gvenitT blagoslo-
vitiT parinteluT met de moOenitY impargtia ceruluT,
care este gatita vou6 de la intemeerea lumiT. ,
De care 0 Domnia mea dup6 dania Dumisale, fiind
tOte ocnele tOriT RomanetT, supt stapanirea Domniel,
am binevoit Inteacesta0 chip 0 am arzat adica 0
ia sfanta manastire acea dijma de sare 0 de acum
inainte de la ocna Slnicul, ha totT aniT, dup6 cum ail
daruit boerul, ce scrie maY sus. 111sIt de vor vrea
camara0T, sa se invoiasca cu ispravnicil manastirel, ea
0 ia dijma de sare 0 0 dea talerl : dou6 miT cincT
sute pe an, banT vechT, iar de nu vor vrea camara0Y,
sa dea acOsta suma de banT, ce scrie maT sus, 0 fie
volnid ispravniciT manastiriT, 0 ridice acea sare de
la ocna, in tOte lunile, 0 o duca la orT ce vad sa o
vanza, cu ce pret vor putea, sat de i vor gasi muOeriT
sa o vanza 0 aceY muteriT Inca sa o duca pe la

www.dacoromanica.ro
 132

vadurl, s o yam/ cum s'att zis maY sus, 0 s6 nu

ail)/ nicY o oprl de nimenY, insa de vor da ea-
mitra01 pretul ce vor da altiY pe sare, s aibI a o
lua el, iar cnd se va intampla a nu se vinde oc-
nele, ci ar ritmnea pe sma Domnid, de s'ar pune
camitra01 in credit*, manastirea tot O. aib aV lua
acea milk de la ocnk precum scHe mal sus, iar mid
cum O. nu fie lipsit de acea milk iar cand se vor
invechi 0 nu se va putea a se maY scOte sare, pe acea
gut% de omit, sa. aibt. a se face alte gull de ocne
nou, tot acolo pe acea mo0e a SlniculuT 0 tot s
ia sfnta mnstire dijma, s fie sfinte mnstirY,
dij ma acsta stttbre i neschimbata in yea Iar pen-
tru cautarea de grij a a cheltueliT, ce va s se cheltu-
iasck la cheltuiala bolnavilor streinT, a fost pus maY
sus numitul ctitor patru ispravnicY ca sa tuba a lua
baniY, de la sfnta manastire, dui% dijma de sare do
la ocna Slnicul, sl-I che1tuiasc6 la doftoriY, 0 la al-
tele ce vor trebui la cautarea bolnavilor, 0 pentru
catY vor fi ostenitorl, de vor purta grija la acele chel-
tuelY, Domnia mea, Inca 'I-am ertat s aib pace de
Mite dajdiile, orl (Ate ar e0 peste an, de nicY unile, nicY
un val 0 nicl o bantuiall s nu aibk
.A0jderea at. fost pus 0 patru negutatorl juratY, in-
preun6 cu starostea, ca st. OA a lua In toti aniT sOma,
acestor ce s'ati zis maY sus ispravnicY, de tot venitul
0 de WI cheltueala, att, se va face pe an, la tre-
buinta acelor bolnavi, iar de se va intampla mOrtea
acelor ce s'aA zis maY sus ispravnicY, sit aiba a se pune
ispravnicY, dintre ceY patru negutgorY juratY, iar nu
dintre altil streint A.0jderea 0 cand va muri vre-unul,
dinteaceY patru negutatorY juratY, iartV MIT pue eY
altul in loc, pe care vor socoti asemenea Mr, sii, fie
tot deplin patru, 0 pe dania dijmiT de sare, ce at in-
chinat acel raposat boer, ce s'at zis maY sus 0 pe

www.dacoromanica.ro
 133

tOte aazamanturile ce at facut la acOsta mnastire.

Aijderea s alba a tinea sfanta manastire lude, doll&
zed scutelnid streini, 0 lude dou-zed darvarl, care
s fie scutitY de tOte angarelile, ce es peste an in tara,
i patru lemnarl 0 acetia s fie scutitY de tOte pod-
vOdele, ca sa fie pentru posluania sfintel mnstirl,
numal sa dea Inteun an ughi doi. Inca sa alba sfauta
manstire dou pivnite, a se scuti de fumarit, i de Ote
alte augaril. i iar O. Ob a lua de la thrgul, co se
face la Lichireti, din ziva de Dumineca mare, pang in
cea lalt Duminica, vama ce se va face de la fie care
neguthtor, dupe vechiul obiceitl, din Ote sa ia Omenil
mnstiril Co ltiY, iar vame0Y amestic sa nu alba. ,Si
iar sa ail)/ sfanta manstire, ea O. ia vinariciul de la
totT cel ce att. vil pe moia Bucovul 0 platesc villa-
riciu, ce se coprinde din hotar pang in hotar, dup6
cum 0 alto cartl asemenea acOsta arata, ins partea
jumatate cu garduraritul, Om% din poporele Dumnea-
lul vel Arma, iar cea WO. parte O. o dea la ca-
mara Domniel mele. i s scuteasca, pe tot anul de
oerit, d cind sute, cu pecetluit Domnesc, i dijmarit
0 vinariciu pe drept bucatele mnstirel, 0 in toil
anil sa alba a lua acetY talerl : 2,500, in locul dijmel
de sare, ce s'ati numit mai sus de la ocna Slanicul.
Aijderea 0 preotiY, de la acst sfant mnstire, sa
fie scutitl de orl ce vor da altY preotl i sa scutesca
0 vinariciu, i dijmarit, pe drepte bucatele lor, i cate
o pivnita aid in BucuretY, aparate de fumarit, de ca-
minarit, de varna, de yin Domnese 0 de alte angaril,
uumal i preotil napristan 0 necurmat, O. pazesca
slujbele sfintelor biserkl, atat la biserica cea mare,
eat 0 la paradise 0 oranduiala saracilor bolnavi, dupe
la spitalurl, iar de nu vor pazi, ci din lenevire so vor
zaticni la oil co, sa nu se tie in sema mita acOsta.
Osebit de acOsta, sa alba a lua sfanta manastire de

www.dacoromanica.ro
 134

la vel Vames pa tot anul cate talerY : una sutg opt-

zed, pentru casele ee sunt carvasara, cad nefiind cea
mai de trebuinta, adicg carvasara, pentru sgderea va-
mesuluT celuX mare, care carvasara trebue in mijlocul
targulta O. fie, si umbland carvasaraua, din Mc in loc,
le era fOrte peste mang, atat vamesuluY, i tuturor Ome-
nilor carvasaraliT, cat si negutgtorilor, ce vin cu marfg
cu poverT grele, care acOstg neindemanare, 'Inca din cea
alta Domnie, vezandu-o Domnia mea i vrand a se
ti, unde sg fie carvasaraua, spre a veni i negutato-
rilor maY cu lesnire, am poruncit ca sa se gasesca Un
loc ca acela, i gasindu-se un loc sterp al acestil sfinte
mngstirY in mijlocul_targuluT i vrand Domnia mea,
ca sg fac venit mngstireY at primit i epitropul sfin-
teT mgnastirT; de ail zidit i at facut case cu maga-
sie i cu tOte cola trebuinciOse, si asa pentru folosul
mangstireT i ajutorul spitaluluT, am legat prin cartea
DomnieT mele, ca in tag vremea sg fie nestrgmutat
aceste case carvasara, i sg ia mangstirea, pe tot anul,
acestY talerT 180, pe fies care an de la vel Vames far
de nid un fel de pricina. Care tOte aeeste mill 0
privilegiurY, ale sunt numite maT sus, le-at avut
sfanta mangstire, atilt de la fratiY DomnY, de maY 'na-
j.nte, i din cea altg domnie a domnid mele, cat si de la
din urmg, precum i Domnia sa . . . . nostru ALE"
XANDRU VODI MORUZI pentru maT bung egutarea, hrana si
folosinta sgracilor bolnavY, ce se afl la spitalurile acestil
man/still, at maY adaos milg de la Domnia sa i altY
talerf : cincY sute pe an din venitul ocnelor, langg acd
talerY : dou miT cincY sute, ce lua maT nainte, ea pe tot
anul s. ia talerT: trel mil tocmaY, la fies care triminie,
cate talerl : sapte sute cind zecY, si ad inlesnit Domnia
sa i darea acestor banT, prin osebita poranca DomnieY
sale, ca la vremea cea oranduita, far de pricing, sg i
se dea oranduitil banT, spre a nu avea epitropul lipsa

www.dacoromanica.ro
 135

de trebuincisa cheltuiall a spitalurilor, la care spi-

talurT, vazand Domnia sa, stenahoria bolnavilor ca no-
avand o deosebita odae, pentru unil care incep a so
scula din bola, mal vartos eel cu patima lingoril, cariT
neosebindu-se dintre eel laltl la un loc maT curat, so
pote a-T intrce bbla, precum i altiT din alte patiml
asemenea, neavand resuflarea i mutarea kr la un loc
maT curat.
Pentru aceia, all socotit Domnia sa de trebuinta i
att poruncit epitropuluT, ca langa acele dou6 odal marl
spitalurT de jos, s aiba a tinea i o al treilea odae
curata cu cate-va paturT i cu cele trebuinciOse, ca din
eel ce se maT ridica spre sanatate din spitalurile marl,
sa-'T mute intr'acea deosebita odae, unde s5.-T aiba
iara.T cautarea kr 0 curatenia, precum i in spita-
lurile vechT asemenea s fle curatenie.
DecT i acum Invrednicindu-ne Domnul Dumnezeil,
cn al doilea Domnie a acetiT pravoslavnice tarif Ro-
manetl, bine am voit de am inoit tOte milele, ce se
coprinde maY sus, atat cele ce le-aa avut maY din
nainte, cat i cele ce s'ati maT facut in urma, ca sa i
se pazsca nestramutat.
Si am adeverit hrisovul acesta, cu insuT credinta
Domniel mele JO ALEXANDRU ION IPSILANTE W. W.,
cu credinta prea iubituluT Domniel mele U. Cos-
TANDIN W. W., martorl puind i pe Dumnealor emus-
titil i credincioil boeriT eel marl al divanuluT Dom-
niel mele : pan DUMITRAFU RACOVITX vel ban, pan IE-
NACHE VXcXaEscu vel vistier, pan MANOLACHE CRETU-
LESCU vel dvornic de tara de sus, pan ION DAMARI vel
dvornic de tara de jos, pan RADII GOLESCUL vel dvornic
al otirilor, pan COSTANDIN FILIPESCUL vel logofat de
tara de sus, pan &$TEFAN VXcAusscm. vel logofat de
tara de jos, pan Isec RALET vel logofat al obiceiurilor,
pan GEORGIE MAVIWCORDAT vel sptar, pan COSTANDIN

www.dacoromanica.ro
 136

trrut. vel postelnic, pan TEODORACHE IULIANO vol clucer,

pan IORDACHE SLATINEANUL vel paharnic, pan GRIGOIUE
PALEOLOGUL vel stolnic, pan IANCUL vel comis, pan
COSTANDIN VIIWREANUL Vol sluger, pan . . . . vel
pitar si ispravnic, pan COSTANDIN FILIPascut, vel lo-
goat de tara sus. *i s'att scris hrisovul acesta Intru
intaiul an, dintru a doua Domnie a Domniel mele, aid
in scaunul Domniel mele BucurestiT la aniT de la nas-
terea Domnulul Dumnezeulta nostru Isus Cristos 1797,
Aprilie in nou6, de CHIRITX logofetel de divan.
Zo ALEXANDRII ION IPSILANTE.
Asemenea i CONSTANTIN GHEORGHE HAN
GEARLAU W. W. le Intresce prin urmtorul
1)
hrisov din ltul 1798 Iunie 15 :
lo COSTANDIN GEORGIE HANGEARLAII
1798, lunie 15.

flute si DumnezeestiT monastirT, de aid din

orasul scaunulul Domniel mele Bucuresti1,
unde se cinsteste si O. prsnueste hramul Trisfetitele,
ce se numeste Coltea, unde sunt si spitalurT peutru
odihna bolnavilor streini, care este facut si Inaltata
din temelie de rposatul boer MIHAI CANTACUZINO, biv
vel sptar, ca al aibi a lua sfinta monistire in totl
anil de la ocna Slinicul, ot sud Saak, teti dijma de sare,
din zece bolovani un bolovan dupe cum att luat, sa fie
pentru cheltuiala si cautarea bolnavilor streini, care se
vor odihni in spitalurile, ce al facut la acsta monas-
tire. Pentru ca, dupe ce al facut si al inaltat, numitul
boer MIHAI CANTACUZINO biv vel spatar, acst sfinta Mo-
nastire, si at infrumusetat o si al daruit-o cu sfinte odtire
1) Domnul Muntenia do la 1797-1799.

www.dacoromanica.ro
 187

cate trebuesc, all tIcut i Imprejurul monstirel ziduri

t;i cOla i chilif de ajuns, pentru odihna a multor
streinT, i pe langa acestea tote, ati maT fcut i ospi-
talurl, ca s/ se odihnsca bolnavil streinl, precum tOte
toomite i iscusite se vkl. Ded pentru cheltuiala i
autarea bolnavilor, ce se vor odihni in Spitalurl, ca
s aib O. nu lipssa, la cele ce vor trebui O. se mute
la bOla lor cu doftoriI 0i cu altele, Inca din Dumne-
zeasca Indemnare 0 din bun gand, ce all fost pus In
inima sa, aa all socotit i ail Inchinat sfintef mo-
nstirl, s ia 0t dij ma de sare, de la ocna Slnicul,
dupe cum s'ati zis mal sus, fiind acesta ocn Dom-
nasca pe mo0a Dumnealul, ca s/ fie numaI pentru
diutarea bolnavilor, iar nu 0 pentru alte cheltuell, ur-
mand sfintel Scripturl ce graeOe la sfinta Evanghelie,
c6. : tbolnav am fost i strom i m'atI cautata ca s
se invrednicsa a auzi glasul cel Dumnezeesc c/nd
va zice : venit1 blagoslovitil printelul parinteha meg
de moOenitI impargia ceruluI, care este gatita voui3
de la intemeerea lumit. de care 0 Domnia mea, dupe
dania Dumisale, fiind Mote ocnele triI Romne$T, supt
stpanirea Domniel.
Am bine voit Intru acestaI chip 0 am arzat, adic
ca s ia sfanta monastire acea dijm/ de sare 0 do
acum inainte, de la ocna Slnicul, in totl aniI, dupe
cum at oranduit boerul ce scrie maI sus.
Ins de vor vrea cmra0T, s/ se invoiasc cu is-
pravniciI monastiril, ca s ia dijma de sare i s/ dea
talern dou mil chic! sute pe an ban! vechi, iar de
nu vor vrea carnal-4Y, s dea acea sum de ban!, ce
scrie maI sus, s fie velnid ispravniciI monastirel, s
ridice acea sara de la coma, in tote lunile, s o duci
la or! ce vad s o vanz, en or! ce pret vor putea,
sati 0 de vor gasi mu0eriT s/ o vinzA i ace! musterif
Inca s o dna pe la vadurY s/ 0 vinz6., cum s'a zis

www.dacoromanica.ro
 138

mg sus 0 O. nu ail)/ nicl o oprola de nimenT, ins/

de vor da cam/ra0Y, pretul ce vor da altiY pe sare, s
aib a o lua eT, iar cAnd se va intampla a nu se
vinde ocnele, ci ar r/mnea pa sOma Domniel, de s'ar
pune cmra0Y in credintl, monastirea tot s/ aib/
ag lua acea mil/ de la ocn, precum scrie maY sus,
iar nicY cum s nu fie lipsit de acea mil, iar cAnd
se vor invechi 0 nu se va putea a se maY sebte sare,
pe acea gurg de ocnii, s/ alb/ a se face alte gurY do
mu/ nou6, tot acolo, pe acea mo0e a SlniculaY, 0 tot
O. ia sfanta monastire dijma, s fie sfinteY monastirl
dijma acsta stttbre i neschimbat in vecl, iar pen-
tru purtarea de grija a cheltueliT, ce va O. se chel-
tuse la cheltuiala bolnavilor streinY, al fost pus maY
sus numitul ctitor patru ispravniciT, ca eY s alba a
lua baniT, de la sfanta monastire, dupre dijma de sare
de la ocna Slgniculul, s-T cheltuiasca la doftoril 0 la
altele ce vor trebui la autarea bolnavilor streinT, 0
pentru cat1 vor fi ostenitorY, de vor purta grija la
acele cheltuelY, Domuia mea Inca 'I-am ertat s OA
pace de tOte dajdiile, orY cat) ar e0 peste an, de nieT
unile, nicY un val 0 nicY o bantuiall s/ nu alba.
A0jderea au fost pus 0 patru negutatorT juratT, in-
preuna cu starostea, ea s/ ail)/ a lua in totY aniT sOma,
acestor ce s'au zis maT sus ispravnici, de tot venitul
0 de WA cheltuiala, WA se va face pe an, la trebuinta
-acelor bolnavY, iar de se va intilmpla mOrte a calor
ce s'au zis maY sus ispravniciT, O. aibl a se pune is-
pravnici, dintre eel patru negutatorT juratl, iar nu
dintre altY streinY. A0jderea 0 cand va muri vre-unul,
dintre ceY patru neguttorY juratT, iar4I s'T pue eY
altul in kc, pe care v or socoti asemenea kr, s/ fie
tot deplin patru 0 pe dania dijmiT de sare, ce ail in-
chinat acel rposat boer, ce s'ati zis maY sus, 0 pe
tOte apzrninturile ce all fcut la acOst monastire.

www.dacoromanica.ro
 139

A0jderea sa aiba a tinea sfanta monastire, ludo dou&

zed seutelnid streinT, 0 lude dou6-zecl darvari, eaHT
O. fie scutiti de tOte angaralele, ce es peste an In lark
i patru lemnarT 0 0 acgtia stt fie scutitl de tOte
podvodele, ca sa fie pentru posIgania sfintef monas-
till, numal O. dea intr'un an ughi dd. Inca sa aiba
sfanta monastire, dou pivnite, ale scuti de fumrit, i
de tOte alte angareli.
sc4i iar A. alba sfanta monastire a lua de la taroul
b
ce se face la LichirqtY, din ziva de Duminica mare,
pang in cea laltl. Duminica, vama ce se face de la
fig care negutator, dupe vechiul obiceiti, din tOte O.
ia Omenil acgtiT monastirT ColtiT, iar vame01 ames-
tic A. nu aiba. .$i iar O. aiba sfanta monastire, ca sa
ia vintiriciul de la totT eel ce al viT pe mgia Buco-
vul 0 platesc vinariciu, ce se coprinde din hotar pang
in hotar, dupe cum 0 alte carti asemenea acgta aratti,
ins partea jurnatate cu garduraritul, afara din pop&
rele Dumnealul vel vamg, iar eel ran/ parte pe ju-
matate, ce era pana acum a camariT Domniel mele,
fiind ca s'ag inchinat de catre Domnia mea, la mo-
nastirea sfantuluf Spiridon-Nod, nu are a se amesteca
vinricerii DomngtT, III% numai oranduitiT acestor
dou6 monastiri, sa se ungca amandol, 0 luand cot
de la visterie pecetluit, O. umble i sl. scrie, sa ma-
store 0 sa ia 0 bani, dupe coprinderea ponturilor sluj-
bd vinariciuluT, din care mill monastirea acesta, s
ia partea pe jumatate, precum se coprinde maT sus,
iar cea-l'alt parte pe jumatate, ce se lua pang acum
de Domnie, O. OA a o lua monastirea sfantului Spi-
ridon cel nog, dupe hrisovul ce are, 0 ga vinarkerif
DomngtT, sa nu se amestece intru nimic. .$i s scu-
tOsca pe tot anul de oerit, 0 eine! sute, cu pecetluit
Domnesc, i dijmarit 0 vinaricig, pe drepte bucatele
monastiriT, 0 in totI aniT O. aiba a lua acgt1 talerT :

www.dacoromanica.ro
 140

2500, in locu dijmiI de sare ce s'ati numit maY sus do

la ocna Slnic.
A0jderea i preotiT de la acst sfant monastire,
sa fie scutitY de oil ce vor da alt1 preoti, i sa scu-
tesca i vinariciu, i dijmarit, pe drepte bucatele Mr, i
ate o pivnita aid in Bucure0f aparate de fumarit,
de caminarit, de vama, de yin Domnesc i de alte
angaralY, numal i preoti1 napristan i necurmat sa
pb.zesca slujbele sfintelor bisericY, atat la biserica cea
mare, cat i la paradise, 0 oranduiala saracilor bol-
navY dupe la spitalue, iar de nu vor pazi, ci din le-
nevire, se vor zaticni la oil ce, sa nu se tie in sema
mila acsta. Osebit de acsta, sit aiba a lua sfanta
monastire de la vel vame, pe tot anul cate talerY :
dou6 sute cind-zed, pentru casele ce sunt carvasara,
cad nefiind cea mai de trebuinta adica carvasara, pen-
tru Fderea vame0110 cella mare, care carvasara tre-
bile in mijlocul targuluI sa fie, 0 umbland carvasaraua
din Mc in lee le era peste mama, atat vame0iluY, i tu-
turor rnenilor carvasaraliy, cat 0 negutatorilor ce yin
cu marfa, cu poverl grele, care acesta neindemanare
Inca din Domnia din taY vaztindu-o Domnia sa ALE-
XANDRU IPSILANTE i vrand a se 0i, undo sa fio
e4rvasaraua, spre a veni i negutatorilor mal cu in
lesnire, au poruncit ca sa gasesca un bc ca acela, si
gasindu-se un loc sterp al acestel sfinte manastirl, in
mijlocul targuluY i vrand i Domnia sa, ca sa faca
venit manastirel, au primit i epitropul sfintd mantis-
tirY de 'IA zidit i ati facut case cu magazie i cu tote
cele trebuincibse, i aa pentru folosul manilstireY si
ajutorul spitaluluT, ad legat prin cartea Domnid sale,
ea in tag vremea sa fie nestramutat aceste case car-
vasara i sa ia manastirea pe tot anul talerY : 180, pe
fiq care an de la vel Vame far de nid un fel de
pricina. Drept aceia i Domnia mea, dupe rugaciunea

www.dacoromanica.ro
 141

ce ne-ati fgcute epitropul acestel sfinte mangstirl, 1-am

mal adaos incg talerl : ease-zed, ca undo Ma mangs-
tirea pang acum talerl : o sutg opt-zecT, sa ia de a-
cum inainte pe tot anul ate talerT : cloud sute cincl-
zed, precum se coprinde maT sus.
Care tOte acestea mill i privilegiurT, cAte sunt nu
mite maT sus, le-ad avut sfAnta mAngstire, atat de la
fratiT DomnT de maY nainte, precurn i Domnia sa
ALEXANDRU VODi MORTIZI, pentru maT bung cgutarea,
hraua, i folosirea saracilor bolnavi, ce se aflg la spi-
talurile acestel mngstirT, ati mai adaos mill de la
Domnia sa i altI talerl : eine! sute pe an, din veni-
tul ocnelor, langg aceT talern dou6 miT eine! sute, ce
lua maY nainte, ca pe tot anul sa ia tale& treT miT
tocmal, la fie care triminie ate talern apte sute
cinazecT tocmaY, i ad inlesnit Domnia sa i darea
acestor banT, prin osebitg porunca DomnieT sale, ca la
vremea cea orgnduitg, fgr de pricing, s i se dea orgn-
duitiT banT, spre a nu avea epitropul lipsg, de tre-
buinciOsa cheltuialg a spitalurilor, la care spitalurT
vdzand Domnia sa stenahoria bolnavilor, eg neavAnd
o deosebitg odae, pentru car! incep a se scula din bola,
maT vrtos ceY en patima lingoril, carT nedeosebin-
du-se dintre eel laltY la un loc mar crag, se We a-T
IntOrce bOla, precum i altiI din alte patiml asemenea,
neavAnd rdsuflarea i mutarea Mr la un Mc mai curat,
pentru aceia ad socotit Domnia sa de trebuinta i att
poruncit epitropuluT, ea langa acele dou oda! mar!
spitalurT de jos, sa aiba a tinea i o al treilea odae
curatg, cu cgte-va paturT i cu cele trebuincise, ca
din ceY ce se maT ridicg spre sAnatate din spitalurile
marl, sa-T mute intr'acea deosebita odae, unde salt
ail)/ iargT cgutarea Mr i curatenia, precum i in spi-
talurile vechT asemenea sa fie curgtenie.
Aijderea sa maI aiba sfinta monastire lude dna-

www.dacoromanica.ro
 142

spre-zece, dupe catastihu vistieriY, pentru caratul lem-

nelor, de incalzitul spitaluluY saracilor bolnavi, afard
din scutelnicil, ce are mondstirea, deosebitY, care sunt
numitY maY sus. I taleg apte sate cinazed pe an,
do la cumpania negutatorilor, care ban? sa se dea cu
tre? sferturY inteun an, la fie care patru lunY cate ta-
ler?: dou6 sute cincl-zed, care mill s'att adaos iara.Y de
Domnia sa ALEXANDRU VODX MORUZI, pentru alt spital
en treI odta, ce s'aa mai zidit din nott de Dmna
Domniel sale ZOE MORUZI, de muerl bolnave sarace, de
a fi deosebit de partea barbatscit, 0 de a? avea can-
tarea i odihna kr far de stenahorie, precum din hri-
sovul Domnie sale, cel vzum cu ltul 1794 August
8, ne-am adeverit, intarindu-se tOte aceste mili i de
ALEXANDRU VODX IPSILANTE.
Dec? invrednicindu-ne 0 pre no?, Domnul Dumnezea
cu Domnia aceste? pravoslavnice tar? RomanetY, bine
am voit de am inoit, milele ce se coprinde maT sus,
atat cele ce le-aa fitcut ma? din nainte, cat i cele ce
i s'ad maT facut in urma, ca s se pazesca nestra-
mutat. i am adeverit hrisovul acesta cu insu? isca-
aura i pecetea Domnid mele, i cu crediuta prea
iubicdor Domnie? mele fiT : MIHAIL W. W., ALEXANDRU
W. W., NICOLAE W. W., martorT fiind i Dumnealor
cinstitil i credincio0Y velitiT boerY a? divanuluI Dom-
nieY mele : pan DIMITRACHE Game. vel ban, pan NI-
COLAE MAVROCORDAT vel spatar, pan NICOLAE BXLEANUL
vel logofat de tara de tara de sus, pan MANOLACHE
CRETULESCU vel dvornic de taxa de sus, pan SCARLAT
GHICA vel vistier, pan COSTANDIN FILIPESCU vel dvornic
de tam de jos, pan RADU GOLESCU vel dvornic al o-
tirilor, pan RADU SLXTINE4 NU vel dvornic al treilea, pan
COSTANDIN STIRBEIU vel logo fat de tara de jos, pan
MANOLACHE GRXDIFEANU vel dvornic al patrulea, pan
MATEI FXLCOIANU vel logofat al obiceiurilor, pan IoR-

www.dacoromanica.ro
 143

GICHE $uTu vel postelnic, pan COSTACHE vel Hatman, pan

TEODROACHE IULIANO vel clucer, pan GRIGORIE GRECEANUL
vel paharnic, pan DIMITRACHE POPAZOGLU vel stolnic,
pan TEODORACHE CRETULESCU vel. singer, pan IORDACHE
vel pitar i ispravnic, pan NICULAE BALEANU vel logofat.
8i s'aft scris hrisovul acesta la intoiul an al Domniel.
mole, aicT in oraul scaunulul Domniel mele BucuretiT,
la aniT de la naterea DomnuluT Dumnezeu 0 man-
tuitorulul nostru Isus Cristos 1798 Iunie 15, de CHI-
arcX logofat de divan.
Io CONSTANDIN GEORGIE HINGEARLAU
ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZI W. W. 1) prin
hrisovul de la 1800 Ghenarie 30, de mai jos,
a harazit spitalulul and salaI de tiganI, dintre
tiganiI domnesci de vatra, pentru cautarea Orne-
nilor bolnavi :
Io ALEXANDRU COSTANDIN
MORUZI W. W.
1800, Ghenarie 30.

iind-c la mergerea DomnieT nOstre la me,

nastirea Coltil, am vezut Inine, trebuinta ce
are acesta, sfant mnstire de Omenf de slujb la
spitalurile de bolnavi saraci i streinT, ce a pururea
nelipsit se afia. intr'aceste spitalurT, care find 0 In
mijlocul politieT Bucuretilor, cu lesnire este fie ca.-
ruia patima i srac a alerga, pentru centare, unde
0 se primete cu brate deschise. Care acst trebuinta,
aratndu-o i sfintia sa pgrintelo ZEFINO, epitropul nu-
mitel mnstirT, ne avend aeest mnAstire nescareva
tiganT, precum aa Ote alte menstirT. Am bine voit
1) Domnul Munteniel de la 1799-1801.

www.dacoromanica.ro
 144

Domnia mea, ca la un lucru folositor obtesc, sa-I fa-

cern i un deosebit ajutor i inlesuire cu slujba de
Omenl, i dup6 puterea ce au DomniT asupra lucru-
rilor Domne$T slobode, cum i dup6 pilda altor fratl
Domnl, harazim spitalurilor dintr'acesta manastire cincT
salw de tiganT, dintre iganil DornneOT de vatra, care
Vganf partea barbatsca, sa-I metaherissca epitropul
in slujba i cautarea Omenilor bolnavT, iar partea fo-
meeasca sa o metaheriseasca la spitalul de femel bolnave
0 sa nu fie slobod epitropul, ilia a schimba, nici a darui,
ci atat acetl tiganI, cum i cel ce se vor trage dintr'inOT,
sa fie apururea nelipsitT de la poslqania acsta. Pen-
tru care porunciin Dumitale cinstit i credincios boe-
rul al Domniel mele COSTACHE SLUGEAROGLU biv vel
spatar, epistatul al armaieT, ca dintre tiganif Dom-
netf, sa alegT cincl salap de tiganT de vatra cu fami-
lide lor, vrednicT de slujba, care pana in zece zilo,
sa-I facl teslim nogreit, in maim epitropulul m nas-
tireT, cu foe de numele fie caruia, care fOe spre a fi
tiutl sa se trca din josul acestuT hrisov. DecT pen-
tru buna stapanire a monastireT, pe harul acestor cincT
salae de tiganT, am dat hrisovul acesta, intarit cu
DomnOsca 'Astra iscalitura i pecete, 1800 Ghenarie 30.
lo Alexandra Constantin Moruzi W. W.
Dijma de sare de la Slanic, orancluiala ad-
ministratiel manastirel, precum i daniele date
s'aa Intarit i de Domnul CONSTANTIN ALE-
RANDRU IPSILINTE W. W. 1), prin hrisovul de ma!
jos cu lOtul 1803 Iulie 23 :
1) Domnul Muntonio1 de la 1802-1806.

www.dacoromanica.ro
 145

Io CONSTANTIN ALEXANDRU IPSILANTE

W. W.
1803, lulie 23.

fintd si Dumnezeesta mnstirt de aid din ora-

sul scaunulta Domniel mele BucurestiI, unde
se cinsteste si se prasnuesce hramul Tresfetitele, ce se
numeste Coltea, uncle sunt si spitalurY pentru odihna
bolnavilor streint Care este fAcuta si inltatal din te-
melie, de raposatul boer MIHAI CANTACUZINO biv vel
spetar. Ca s aib a lua sfnta mAnstire in toff anif
de la ocna Slnicul ot sud Saab, Ma dijma de sere din
zece bolovani un bolovan dupi cum ab luat, s fie pen-
tru cheltuiala si ceutarea bolnavilor streint carY se
vor odihni in spitalurile, ce au facut la acste. mngs-
tire, pentru ce, dupe ce au fecut si afl ineltat, numi-
tul boer MIHAI CANTACUZINO biv vel spetar, acest sfante
mantistire si ail infrumusetat-o si a4 druit-o, cu sfinte
odOre cfite trebuesc, all fecut imprejurul mnstird
zidurlf si seta si chill de ajuns, pentru odihna a mul-
tor streint 0 pe MO acestea tOte, au maT fecut si
ospitalurt ca s se odihnesca bolnavil streint precum
tOte tocmite si iscusite se ved. Ded pentru cheltuiala
si citutarea bolnavilor, ce se vor odihni in spital, ca s
aib s nu lipsesc la cele ce vor trebui, s se caute
la bOla lor cu doftoril si cu altele, Inca din Dumne-
zeeasca indemnare si din bun gaud, ce aq fost pus
in inima sa, asa att socotit si ail inchinat sfintel ma-
nestirt se, ia tOtt dijma de sare de la ocna Slnic,
dupe cum s'ati zis mai sus, find acea ocna Domneasca
pe mosia Dumneaha, ca s fie numaY pentru cautarea
bolnavilor, iar nu si pentru alte cheltuell, urmand
sfinteY Scripturt ce graeste la sfemta Evanghelie ce:
.bolnav si strein am fost si m-atl cautat ;) ca se. se
10

www.dacoromanica.ro
 14G

invrednicesc a auzi glasul eel Dumnezeesc, cnd va

zice: evenitf blagoslovitiT printeluf mell de moOenitI
impertia cerulut care este gatita voile de la internee-
rea lumil, I de care i Domnia mea, dupe dania
inchinaciunea Dumisale, fiind tOte ocuile taxi! Roma.-
ne0Y, supt stepanirea Domniet am bine voit Intr'a-
cestaV chip i am wzat adic ca se. ia sfanta me.-
nstire acea dij ma de sare i de acurn inainte de la
ocna Slnic, in tot! anil, dupe cum ad ornduit boe-
rul, ce scrie maY sus, inse. de vor vrea cernitra;3iI, sa
se tocmesc cu ispravnicil mnfistiret ca s ia dijma
de sare O. se. dea talern doue mil (And sute pe an
ban! vecht iar de nu vor vrea cemer41, sa dea acea
samt de ban!, ce scrie mal sus, se fie volnid isprav-
nicil mentistiret se ridice acea sare de le ()me, in tOte
lunile, s o duce, la orl ce vad, se o vanz cu orl ce
pret va putea, saft de i vor gasi mqteril se o vanze.,
i ace! mqteril Inca s o duce pe la vadurY se o vinze
cum s'au zis ma! sus, i se. nu aibe Did o oprOla de
niment inst de vor da cernr4T, pretul ce vor da
altil pe sare, si aibt a o lua et Iar cand se va in-
tampla a nu se vinde ()mile, ci ar rerminea pe sma
Domniet de s'ar pune cemer4i1 in credinte, mns-
tirea tot se. aibe. 4 lua acea mil de la ocn, precum
scrie mai sus, iar nicY cum s nu fie lipsite, de acea
mile, iar dad se vor invechi i nu se va putea a se
maY scOte sare, pe acea gura de ocne, se. aibe. a so
face alte gurl de ocne none, tot acolo pe acea m4e
la SlAnic i tot sa ia sfilnta menestire dijme, se fie
stinteI me.nestirl dij ma acsta stolatbre i neschirn-
batl In vect iar pentru purtarea de grip. a cheltuelit
ce va s se cheltuiase la ceutarea bolnavilor streint
ad fost pus maY sus numitul ctitor patru ispravnict ca
elf s aib a lua bath! de la sfanta menestire, dupe
dijma de sare de la ocna. Slnic, se-I cheltuiasca la

www.dacoromanica.ro
 147

doftoril i la altele, ce vor trebui la cautarea bolnavi-

lor, 0 pentru cdtl vor fi ostenitorl, de vor purta grija
la acele cheltuell, Domnia mea ince. -1-am ertat, sit aiba
pace de tOte dejdfile, orl cate ar ei peste an, de nit:I
unile niel un val i niel o bntuiale se nu aiba. A0jde-
rea, att fost pus 0 patru negutatorT juratl, impreuna en
starostea, ea sa OA a lua in toti anil sOma acestor
ce s'ati zis me sus ispravnici de tot venitul 0 de
tOte cheltuiala, WA. se va face pe an, la trebuiuta a-
celor bolnavl, iar de se va intdmpla mOrte a acelor
ce s'at zis mal sus ispravnicl, sd aiba a pune isprav-
nicl dintr'acel patru negutatorl juratl, iar nu dintre
altil streinT. A0jderea i cand va muri vre-unul din-
teacel patru negutatorl juratl, iaraI sa-1 pue altul
in Mc, pe care vor socoti asemenea lor, sa fie tot de-
plin patru, i pe dania dijmiY de sare, ce at inchinat
acel raposat boer, ce s'au zis mal sus 0 pe tOte apza-
mAnturile, ce at fecut la acsta manastire. A0jderea
se aiba a tinea sfnta manastire, lude doue-zecT seu-
telnicl streini, i lude dou-zecT ddrvarl, earl sit fie
seutitl de tOte angarelile, ce es peste an in tare, i pa-
tru lemnarY i acetia s fie scutitl de Ole podvOdele,
ea sa fie pentru poslqania sfintel manastirl, numaY sit
dea intr'un an ughil doT. Ince sit aibit sfilnta manes-
tire done pivnite a le scuti de fumarit, i de alte an-
gariT. i iar sit alba a lua de la trgul, ce se face la
Lichireti, din ziva de Dumineca mare pant la cea
lane Dumineca, vama ce se va face de la fiq care ne-
gutetor, dupe vechiul obiceit, din tOte sit ia Omenil
manastiril ColiT, iar vame0l amestic sit nu aiba. 5i.
iar sa aibt sfenta manastire, ca sa ia vinariciu, de la
totT ce ail vin pe mo0a Bucovul i platese vinericiu,
ce se coprinde din hotar One in hotar, dupe cum 0
alte catiT asemenea acesta arata, lase partea juma-
tate cu garduraritul i parparul, afart din popOrele

www.dacoromanica.ro
 14S

DumnealuT vel vames, iar cea lalta parte s. o doa la

camara Domniel mele, i s. scutesca pe tot anul de
oerit, oT eincl sute, cu pecetluit Domnesc, i dijmaritu
vinariciu, pe drepte bucatele manOstiril, si in totl aniT
sa ail)/ a lua acestI talerl : dou6 mil cincT sute, in lo-
cul dijmiT de sare, ce s'aU numit me sus de la ocna
Slnicul. Asijderea i preotiT, de la acst sfant mfi
nstire, O. fie scutitT de orl ce vor da all preotl pi
sa scutesca 1i vinriciu, i dijmarit, pe drepte bucatele
lor, i cate o pivnita aid in Bucurestl, aparate de fu-
mrit, de caminarit, de vama, de yin Donmesc si do
alto angariT, numaT i preotiT napristan i necurmat,
s pazesca slujbele sfiutelor bisericl, atat la biserica
cea mare cat si la paradise, si oranduiala saracilor
bolnavl, dupe la spitalurl, iar de nu vor pazi, ci din
lenevire se vor zaticni la orl ce, mila acsta s nu se
tie In srna. Osebit de acesta s. aiba a lua sfanta
miluilstiro do la vel Vames, pe tot anul, cate talerl :
cinci sute pentra, casele ce sunt carvasara 1) urman-
du-se IntocmaT, dup6 deosebit anafora ce s'aq Intarit
de Domnia mea. Care tote aceste mill si privilegiurT,
cate sunt numite maT sus, le-ati avut sfanta manas-
tire, de la totl cel maY din nainte frati Domnl, i de
la Maria sa parintele Domniel mele, pentru maT
buna cautarea, hrana i folosirea saracilor bolnavT, cc
se afla la spitalurile acestif manstirl, Domnia sa fra-
tolo ALEXANDRU VODA MORUZI, att maT adaogat mila de
1) Ac6stA carvasara, infiintati din porunca datA de ALEXANDRII
ION IPSILANTE W. W. 011 hrisovul din 1778 Noembre 10, s'a clAdit de
opitropul Coltd, pe locul monastirel Coltoa, situat in coltul stra-
dolor Coltea i Sfinp, undo actualmente este construit pavilionul
serviciultil Dermatologic. Printr'un schimb, Mouton familia Kalinderu
acost toren cat-va timp a apartinut acestel din urmA familil, dar apol
s'a oumpArat din noti de Eforie. ClAdirea In care a fost carvasaraua,
avea in zid o 'Arita cu mama Ore/ i numele Domnulul ALEXANDRU
ION IPSILANTE. AcestA piatrA apartine az1 D-lul I. Kalinderu.

www.dacoromanica.ro
 149

la Domnia sa i altY talerT : cind sute pe an, din ve-

nitul ocnelor, langa aceT talerl : doui# mil cincT sute, ce
lua maY nainte, ca pe tot anul s ia talerT : trel miT toe-
maT, la fies care triminie cate talerl : sapte sute eine!.
zed tocmaT, si au inlesnit Domnia sa i darea acestor
banT, prin deosebita porunca DomnieT sale, ca la vre-
mea cea oran luit, far de pricina, s i se dea oran-
duitil banT, spre a nu avea epitropul lipsa de trebuin-
ci6sa cheltuiala a spitalurilor, la care spitalurT v6zand
Domnia sa, stenahoria bolnavilor c neavnd o deo-
sebita odae, pentru caHT incep a se scula din bold,
maT vartos eel ea patima lingoril, care nedeosebin-
du-se dintre eel laltY, la un loc maY curat, se p6te a-T
intOrce 1361a, precum si altil din alte patiml, aseme-
nea neavnd rsuflarea si mutarea lor la un loc mat
curat, pentru aceia au socotit Domnia sa de trebuinta
si all poruncit epitropuluT, ca Ling/ acele dou odaT
marl SpitalurT de jos, s alba a tinea si al treilea
odae curata, cu cate-va paturT si cu cele trebuinci6se,
ca din eel ce se maY ridica spre sanatate din spita-
lurile marT, OA mute intr'acea deosebita, unde salt
aiba iari cautarea lor si curatenia, precum si in spi-
talurile veal! asemenea sa. fie curatenie. Asijderea s
maT ail)/ sfanta mnstire lude cincl-spre-zece, dupa
catastiful visteriel, pentru caratul lemnelor de incal-
zitul spitaluluT saracilor bolnavY (atara din scutelnicil,
ce are manastirea deosebitT care sunt numitl mal sus),
i talerl seapte sute cincl-zecT pe an, de la cumpania
negutatorilor, care banT sa se dea en treT sferturT in-
tr'un an, la fitesT patru lunT cate talerl : doud-sute cind
zed, care mill s'ati adaos, iarasT de Domnia-Sa fratelo
ALEXANDRU MORUZI WOEWOD, peutru alt spital cu treY
(KIT, ce s'atl maT zidit din nott, de luminatia Sa Minna
DomnieT-Sale, Inca dintru intaia Domnie, de muerl bol-
nave grace, de a fi deosebite de partea barbateasea, i do

www.dacoromanica.ro
 450

(t.Y avea
cautarea i odihna lor, far de stonahorie, intarin-
du-se acest adaos i en deosebit hrisovul Domnid Sale.
DocY invrednicindu-ne 0 pre noT, Domnul Dumnezed
cu domnia aceOil pravoslavnice tdrY Romane$Y, am
bine voit de am inoit 0 am intarit, tOte milele cate
se coprind maY sus, atat cele maY din nainte, cat 0
cele ce in urma s'ad mal flout, ca s i se pazesca ne-
stramutat. Adeverind hrisovul acesta, cu insu0 cre-
dinta Domnid mele TO COSTANDIN ALEXANDRU IPSI-
LANTE W. W., 0 cu credinta prea iubitilor Domnid
male fin ALEXANDRU W. W., DUMITRACO W. W.
GEORGIE W. W., NICOLAE W. W. 0 ION W. W., mar-
torY fiind i Dumnealor cinstitiT i credincio01 boeril
velitY aY divanulul Domnid mele : pan DUMITRACU
RACOMX vel vistier, pan SCARLAT GHIKA vel spatar,
pan MANOLACHE CRETULESCU vel ban, pan GEORGE MA-
VROCORDAT Tel postelnic, pan RADU GOLESCU vel vornic
de tiara de sus, pan ISAK RALET vel logofat de tam
de sus, pan COSTANDIN TIRBEI vel logofat al obiceiu-
rilor, pan SCARLAT C1MPINEANUL vel vornic de tara de
jos, pan DIMITRACHE RACOVITX vel vornic, pan BARBUL
VXCARESCU vel vornic, pan GRIGORIE GRIKA VC1
vornic al Wirilor, pan ISTRATE CRETULESCU vel logofat
de tara de jos, pan MIHALACHE MANUL vel vornic
al pohtid, pan IORDACHE FILIPESCU vel caminar, pan
COSTANDIN GRXDITEANUL vel paharnic, pan IENACHE
GOLESCUL vel stolnic, pan TEODORACHE VACXRESCU vel
comis, pan SCARLAT ISVORANU vel sluger, pan . . .
. . . . vel pitar i ispravnic, pan ISAC RALET vel

logofat de tam de sus. i s'ad scris hrisovul acesta,

la auul dintd dintru intia Domnie a DomnieY mole,
aid in oravl scaunuluI Domnid mole Bucure0iI, la
auiT de la nWerea luY Cristos 1803 Julie 23, de CHI-
niTX logofat de divan.
Io Constantin Alexandra Ipsilante W. W.

www.dacoromanica.ro
 151

Domnul ION GREORGHE KARAGEA W. W.I), prin

hrisovul de la 1813 Iu lie 1, a Intarit asemenea
daniile de mal jos, dijma de sare, privilegiile
i oranduiala Monstirel Collea :

lo ION GEORGIE HARAGEA W. W.

1813, hike 1.

fintil 0 Dumnezeeti1 mi1ngstir1, de aid din

orwl scaunulta DomnieY mele Bucure011,
unde se cinstete 0 se prasnuete bramul Treisfetitele,
ce se numete Cultea, unde sunt i spitalud, pentru
odilina bolnavilor streini. Care este flcut 0 Inltatd,
din temelie de rposatul boor M1HAI CANTACUZINO biv
vel sptar, ca sA aibA a lua sfinta mAnAstire in tot!
anii de la ocna SlAnic ot sud Saak, tiitA dijma de sere
din zece bolovani un bolovan, dupl cum an lug. sit
fie pentru cheltuiala 0 cautarea bolnavilor streinY, care
se vor odihni In spitalue, ce au facut la acsta. ma-
nstire.
Pentru c5., dupe ce ati Ricut 0 au inaltat, numitul
boer MIHAI CANTACUZINO biv vel sptar, acst sfinta
mnstire i ati infrumusetat-o 0 ati dAruit-o, cu sfinte
odOre cate trebuesc, et flout imprejura mnstiril
zidurY 0 F4514 0 chiliT de ajuns, pentru odihna a
multor streinT, 0 pe langa acestea tOte a4 maY facut
0 ospitalurY, ca O. odihnesc bolnavil streinY, precum
tOte tocmite 0 iscusite se vd. Ded pentru cheltuiala
0 cautarea bolnavilor, ce se vor odihni in spital, ca
s aibg sti nu lipsOsc, la cele ce vor trebui O. se
caute la bOla lor, cu doftoril 0 cu allele, Inca din
Dumnezeeasca indemnare 0 din bun gand, ce au fost

1). Dommil Muntenia de 1 a 1812-4819.

www.dacoromanica.ro
 152

pus in inima sa, ap att socotit 0 at inchinat sfintiY

mnstirl, s ia WA dijma de sare de la ocna Slnic
dupe cum s'att zis maI sus, fiind acea ocnd Domnsed,
pe mo0a Dumnlul, ca sd, fie numaY pentru clutarea
bolnavilor, iar nu 0 pentru alte cheltuell Urmand
sfinteT scripturY ce graWe la sfinta evanghelie di a bolnav
i strein am fost i m'atY cautat, ca sd se fnvrednicsed
a auzi glasul cel Dumnezeesc, cand va zice : venitY
blagoslovitii parinteluT meti de motenitY impdratia
cerulta, care este gatitd. voud de la intemeerea lumei*
de care 0 Domnia mea, dupe dania 0 inchinciunea
Dumisale, fiind tOte ocnele tail RomnetY supt std.-
panirea DomniT, am bine-voit intr'acesta chip 0 am
arzat adicd, ca O. ia sfinta mantistire acea dijm de
sare 0 de acum inainte de la ocna Slnic, in toti anii,
dupe cum au orfinduit boerul ce scrie me sus, ins
de vor vrea cdundra0i sit se invoiased cu ispravnicil
mnstiriT, ca s ia dijma de sare 0 s dea taleri dout3
mil cind sute pe an bani vechi, iar de nu vor vrea
cmra0T, s dea acea stun de banT, ce scrie me sus,
s fie volnici ispravnicii mnstirii, O. ridice acea sare
de la mid in tOte lunile, sa o duel la ori-ce vad, s
o viral cu orY-ce pret va putea, saA de i vor gasi
mu$eriT O. o vinzd, 0 acei muOerii, Inca O. o dud
pe la vaduri s o yin* cum s'aU zis mai sus 0 sd
nu aibd nici o oprOld de nimeni, lug de vor da ca-
mara0T pretul ce vor da alp pe sare, s aibd a o lua
ei, oil cdnd se va intdmpla a nu se vinde ocnile, ci
ar rindnea pe sma DomniT, de s'ar pune camara0Y
iu credinta, mnstirea tot sa aibd a-1 lua acea mild
de la ocnd, precum scrie maY sus, iar nici de cum s
nu fie lipsita de acea mild, iar and se vor invechi
0 nu se va putea a se maY scOte sare, pe acea gura
de ocnd, s aib a se face alte gull de ocne noui, tot
acolo pe acea mo0e la Slnic 0 tot s ia sfinta ma-

www.dacoromanica.ro
 153

nstire dijmd, sa fie sfintei mnstiri, dijma acesta

sttt Ore i neschimbat in vecT.
Iar pentru purtarea de grij a cheltueliT, ce va s
se cheltuiascd, la cdutarea bolnavilor streinT, a fost
pus maY sus numitul etitor, patru ispravnicT, ca ei sa
alba a lua bani! de la sffinta mdnstire, dup6 dij ma
de sare de la ocna Slnic, sa-T cheltuiased la doftoriT
0 la altele, ce vor trebui la cautarea bolnavilor,
i pentru catT vor fi ostenitorT, de vor purta grija
la acele cheltuelT, Domnia mea Inca 'i-am ertat s
aibd pace de tOte dAjdiile, or! eke ar ei peste
an, de nicY unile niel un val i nicT o bantuialg
s nu aibd. A0jderea ad fost pus i patru negu-
tatori juratT, inpreung cu starostea, ca s ail:4 a lua
in totT aniT, sOma acestor ce s'ati zis maT sus isprav-
nici, de tot venitul 0 de totd cheltuiala, efit se va
face pe an, la trebuinta acelor bolnavT, iar de se va
intampla mOrte a celor ce s'ati zis mai sus ispravnici,
s aibd a pune ispravnicT dintre ceT patru negutdtorl
juratT, iar nu dintre altiT streinl. A0jderea i cdnd va
muri vre unul dintre ceT patru neguttori juratT, iar4T
sdiT pue altul In loc, pe care vor socoti asemenea kr, O.
fie tot deplin patru, i pe dania dijmiT de sare, ce att
inchinat acel rdposat boer, ce s'ad zis maT sus, 0 pe
bite a0.zamanturi1e ce ad Malt la aeOsta mnstire.
.A0jderea s. aibd a tinea sfanta mnstire lude doud-
zed scutelnieT streinT i lude dou6-zecT dfirvarT, care O.
fie scut* de tOte angarelile, ce es peste an in tara,
i patru lemnari i acqtia s fie scutitT de tOte podv6dele,
ea O. fie pentru posluania sfintel mndstirl, numaT
s. dea intr'un an ughi doT. Inca O. aib sfanta mnds-
tire cloud pivnite a le seuti de fumdrit, i de alte angarall.
a iar sl aibd a lua de la targu, ce se face la Li-
chire0i, din ziva de Dumineca mare pAnd in cea lalta
Dumineca, vama ce se va face de la fie care negu-

www.dacoromanica.ro
 154

tator, dupe vechiul obiceitt, din tOte sa. ia OmeniT ma-

nastiril ColtiT, iar vame01 amestic O. nu aibd.
Si iar sa aiba sfanta manastire, ca s ia vinriciu
de la totT ce aa viT pe mo0a Bucovul i platesc villa-
riciu, ce se coprinde din hotar pana in hotar, dupa cum
i alto cart!, asemenea acksta arata, ins/ partea jumit-
tate cu gardurarit, i parparul, afar din popOrele Dum-
nealuT vel Arma, iar cea lalt parte s o dea la ca-
mara DomnieT mele, 0 sa scutOsca pe tot anul de oerit,
ol eine! sute, cu pecetluit Domnesc, i dijmarit 0 villa-
riciu, pe drepte bucatele manastiril, i in totT anil sa
aiba a lua acet1 talerT : doua mil cincT sute, in locul
dijmil de sare ce s'att uumit maT sus de la ocna Sla-
nic. A0jderea 0 PreotiT, de la acesta sfanta manastire,
O. fie scutitT de orT ce vor da altY preotT 0 O. sou-
teasel i vinriciu i dijmarit, pe drepte bucatele lor,
i (Ate o pivnita aci in BucureOT aparate de fumarit,
do caminarit, do vama, de vinul Domnesc, .i de alte
angarele, numaY i preotiT napristan i necurmat sa
pazOsca slujbile sfintelor bisericl, atat la biserica cea
mare, cat i la paraclise 0 oranduiala saracilor bol-
navY dupe la spitalurT, iar de nu vor pazi, ci din le-
nevire se vor zaticni la orT ce, mila acOsta s nu se
tie in seama.
Osebit de aceasta, sa aiba a lua sfinta manastire de
la vel Vame pe tot anul, cite talerl: cind sute, pen-
tru casele ce sunt carvasara, urmindu-se intoemaT dupa
cum s'au arzat 0 s'au urmat pia acum.
Care toate acestea mill 0 privilegiurr, ate sunt nu-
mite maT sus, le-au avut sfinta manastire, de la totT
fratiT Doran! de mai nainte, iar pentru maT buna au-
tare, hrana 0 folosirea saracilor bolnavT, ce O. Oa
la spitalurile acesteT manastirT, Domnia sa fratele
ALEXANDRU VODA MORUZI, aa maT adaugat mila de la
Domnia sa 0 altl talerl: eine! sute pe an, din vent-

www.dacoromanica.ro
 155

tul ocnilor langa aceT talerl : doug mil eine! sute, ce

lua ma! nainte, ea pe tot anul sg ia talerT : treY mil
toemaY la fiq care triminie cate talerT : apte sute
cincY zecY toemal, si au inlesnit Domnia sa si darea
acestor ban!, prin deosebita poruncg a Domnil sale, ea
la vremea cea ornduita, far de pricing sa i se dea
orAnduitil banT, spre a nu avea epitropiT lipsa de tre-
buinciOsa cheltuialg a spitalurilor, la care spitalurT
vznd Domnia sa stenahoria bolnavilor ca neavnd
o deosebitg odae, pentru cariT bleep a se scula din bola,
ma! vartos ceY eu patima lingoriT, earl! nedeosebin-
du-se clintre eel laltY la un lee maT curat, se pOte a i-
int6rce bOla.
Precum 0 altil din alte patiml asemenea, neavnd
resuflarea 0 mutarea lor la un loc maY curat, pentru
aceia au socotit Domnia sa de trebuinta 0 au porun-
cit epitropulul, ea Maga acele doug cal marl spitalurY
de jos, O. OA a tinea i al treilea odae curatg, cu cate-va
paturY 0 cn cele trebuinci6se, ea din ceT cc se maT ri-
dica spre sanatate din spitalurile marl, sg-Y mute in
tr'acea deosebita, unde sail ab iarasT cautarea lor
si curatenia, precum 0 in spitalurile vechi aseminea
so fie curatenie.
A0jderea sg mal aiba sfinta mngstire, lade eineT-
spre-zece, dupe catastihul vistieriT, pentru caratul lern-
nelor de incalzitul spitaluluT gracilor bolnavl (afara
din scutelniciT eel are manastirea deosebit care sunt nu-
mitT maT sus) talerl : sapte sute cincl-zed pe an de la
cumpania negutatorilor, care ban! sg se dea cu trel
sferturT intr'un an, la fites care patru lunT, cate talerl :
dou6 sute cinel-zed, care mill s'ati adaos iar4T de
Domnia sa fratek ALEXANDRU MORUZI W. W., pentru
alt spital cu tra oda!, ce s'ati maT zidit din not, de
lumingtia sa DOmna DomnieT sale, Inca dintru Intia
Domnie, de muerl bolnave grace de a fi deosebite de

www.dacoromanica.ro
 158

partea barbatOsca 0 de a'tiT avea cautarea t4 i odihna

lor far'de stinahorie, intarindu-se acest adaos i cu
deosebit hrisovul Domnil sale.
DecT Invrednicindu-ne 0 pre noY Domnul Dumnezett,
cu Domnia acesteT pravoslavnice tar! Romane$T, am
bine-voit de am inoit 0 am intarit, tOte milile eke
se coprindea mai sus, atat cele ma! din nainte, cat 0
cele ce in urtna s'ati maT Mout, ca sa se pazsca ne-
stramutat.
Adeverind hrisovul acesta, cu insuV Domnsca nOstra
isealitura i cu pecete, i cu credinta prea iubitilor
DomnieT mele flu GEORGE KARAGEA W. W., COSTANDIN
KARAGEA W. W., martorT fiiud i Dumnealor cinstitil Ii
credincioV hoer! velitY aT divanulul DomnieT mele. Pan
COSTANDIN FILIPESCU vel vistier, pan RADU GOLESCU vel
ban, pan ISAK RALET vel dvornic de tam de sus, pan GEL-
GORE GHICA vel logofat de tara de sus, pan BARBU VACX-
RESCU vel logofat de tara de jos, pan DUMITRANU RA-
covITX vel dvornic al treilea, pan ISTRATE CRETULESCU
vel dvornic al patrulea, pan IORDACHE SLATINEANU vel
logofat de tara de jos, pan COSTANDIN SUTU vel Hatman,
pan MIHALACHE MANU vel vornic de politie, pan MIHA-
LACHE SUIT vel spatar, pan COSTANDIN VLAHUTI vel
postelnic, pan ATANASIE CHRISTOPOLO vel logofat al
streinilor pricinT, pan NESTOR vel clucer, pan ALECO
MAVROCORDAT vel (laminar, pan IORDACHE SCANAVIS vel
comis i ispravnic, pan GRIGORIE GHIKA. vel logofat
de tara de sus. i s'aa scris hrisovul acesta, in anul
dintOT dintru intOia Domnie a Domniel mele, aid In
oraul scaunuluT DomnieT mek Bucure0iT, la aniT do
la naterea DomnuluT Dumnezeti i Mantuitorulul
nostru Isus Cristos 1813 Iulie 1, de ""NICOLAB logofat
de divan.
lb Ion George Saragea W. W.

www.dacoromanica.ro
 157

Infine Domnul GRIGORIE DIMITRIE GHIKA W.W.I)

prin hrisovul de la 1824 Octombre 5, IntArete
i el danfile, privilegiile i dijrna de sare a
Manastirel Coltil.
Iata acest hrisov :

Io GRIGORIE DIMITRIE GIIIKA W. W.

733311824, Octombre 5.

fintel i Dumnezee0iT mngstirT, i spitaluluY

ce se numqte Coltea, de aid din orwl scan-
nulul Domniei mele Bucure0i1, unde se cinste0e 0 se
prsnuqte hramul Trisfetitele, in ziva de 30 ale lune!
luT Ghenarie, care spital este pentru cautarea i odihna
bolnavilor srad, pamanten1 i streinT, fiind facut si
inltat din temelie de raposatul sptar : MMAI CANTA-
CUZINO, care spital find In mijlocul politid Bucuretilor,
are bolnavY, maY cu osebire de cat cele de afar,
numitul sptar, prin testament alt intoemit randuelY,
0 ail inzetrat-o, indemnndu-se i raposatiT Domni, de
alt ajutat-o cu milY, i maY pe urm i paturile bol-
navilor, i spitalul s'afl inmulit, i milY s'afl maY a-
daogat, i dupiS trebuinta, ce am cunoscut i Domnia
mea, am adaogat i noT, precum la vale se aratii, i
intre cele date de ctitoit i intrite de totY rdposatiY
Domni, este 0 dij ma de sare de la ocna Slanicul, pe
mo0a raposatulul ctitor i ail dat-o spitaluluY cu mo-
ia impreunl, rfinduind i fratil DomnY, adia: SA aibA
a lua in toti mil de la ocna SlAnicul ot sud Saak ttA
dijma de sare din 10 bolovanT 1 bolovan, dupe cum aft
luat, O. fie pentru cheltuiala i cautarea bolnavilor
streini, care se vor odihni in spitalurile, ce (LA fcut

1) Domnul Munteniel de ln 1822 1823.

www.dacoromanica.ro
 158

la acsta manastire, ca sa aibl bung cautare, s nu

le lipsease cheltuiala, la cele ce vor trubui s se caute
la bOla lor, cu doftoriT 0 cu tbte cele trebuincise,
urrnnd sfintel scripturi, ce graeOe la sfanta evau-
ghelie cd : sbolnav 0 strain am fost 0 m-atT cautat, I
ea A. se Invredniciasca a auzi glasul eel Dumnezeeso,
cand va zice : a venitT blagoslovitil parinteluT med, de
motenitT Imparatia ceruluT, care este gatita vou de
la intemeerea lumel. i precum am gasit-o de la fratiT
DomnY de maT nainte intocmita, asemenea 0 Domnia
mea zice, ca daniile raposatuluT ctitor, sa se pazOsca,
i fiind-c6 tbte ocnele Orel RomanetT, sunt sub sta-
pftnirea Domniel, am bine voit de am wzat cum am
gasit. Adica ca O. ia stInta manastire, alma dijma de
sare 0 de acum Inainte de la ocna Slanicul in totT anil,
dupa cum ad oranduit boerul ctitor ce scrie maT sus,
Insa de vor vrea camara01, sa se invoiasca cu isprav-
nicii manastireT, ca s ia dijma de sare sa o plateasca
cu banT, iar de nu vor vrea camara0T, O. dea banT a
o plati, sa fie volnicT ispravnicii manastireT, sa ridice
acea sare de la ocna, in toate lunele, O. o duel la orl
ce vad, sa o vanza cu orT ce pret va putea, sau de
vor gasi mu0eri1 sa o vanza 0 aceT muteriT Inca sIt
o duca pe la vadurT sIt o vanza, cum s'ad zis maT sus,
0 sa nu aiba nici o opreala de nimenT, ILIsIt de vor
da camarasiT, pretul ce vor da altiT pe sare, sa alba a
o lua eT, iar aid se va intimpla a nu se vinde ocnele,
ci va ramnea pe seama DomnieT a se cauta In ere-
dinta, manastirea, tot sa aiba all lua dij ma de la mud,
precum scrie maT sus, 0 sa nu fie nici cum lipsita
de acea mila, iar clad se vor invechi 0 nu se va pu-
tea a se maT scbte sare, pe acea gara de ocna, sa
aiba a se face alte gaud de ocne nou6, tot acolo pe
acea mo0e la Slanic, 0 tot O. ia sfinta mantistire
dij ma, sa fie sfinteT monastiri dij ma aceasta statatbre

www.dacoromanica.ro
 459

i neschimbata in yea, iar pentru purtarea de grija

a cheltueld, ce va sit se cheltueasca la cautarea bol-
navilor strainT 0 paminteniT sarad, i pentru strangerea
veniturilor, au fost pus i ispravnid ca sa pazeasc
randuelik ctitorilor, i 0, incheie socoteala, pe tot anul
do starostia de negutatorl cu negutatori1 en petT, iar
acum pit epitropul acestul spital, ram indatorat a pazi
randuiala ctitorilor, 0 pentru catY vor fi ostenitorT 0
ingrijitorl la slujbele spitaluluT, i la stringerea veni-
turilor 0 la cheltuelT, tot! sit fie aparatT i nesuparatT,
de orY ce dajdiT 0 oranduielT i podvezT, vor fi pe po-
litie 0 pe tara, de nid unele val i bantuial, sa nu
aiba, iar ornduelile 0 milele ce au avut, i cek ce
s'au mal adaugat de Domnia mea, le aratam mal jos,
adica, sa alba a tinea sfinta monastire lude (40) patru
zed scutelnicT, dirvarT, pogonari, i la alto slujbe tre-
buincise, i osebit altil lude cincY-spre-zece dintre daj-
nic,iT, ce Bunt pe numele spitaluluT, care s'au adaugat,
sti tie 0 zece lumanararl, ce i s'ad facut de Domnia
mea, i patru lemnarT, care sa fie pentru posluania
sfintel manastirT, 0 totY ace;itia, sa fie scutit1 de toate
dajdiile 0 orInduelile, i angariile ce vor fi pe altiT cu
pecetluiturl dui)/ orinduiala visteriT. Inca sa aiba sfanta
monastire, trel pivnite a le scuti de fumarit i caminarit
0 de alte angariT. i iar sa OA de la targul Lichi-
retiT, and so face, cum ad fost randuit din vechime,
din ziva de Duminica mare pang in cea-ralta Muni-
nick a lua vama ce se va face de la fiq care negu-
tator, dupe vechiul obceid, din tOte sa ia Omenil ma-
nastiril Coltel, iar vame0I Domnesol, amestec sa nu
aiba. j iar sa aiba sfinta manastire ca sa ia vinariciul,
de la totT ce ad viT pe mo0a Bucovul i platese vi -
nariciul, cc so coprinde din hotar, pang in hotar, Insa
partea jumatate, en gardurarit, i parparul, afara din
poi:61.de DumnealuT vel Arma., care vinaricid sa fie

www.dacoromanica.ro
 160

aparat vi de zeciuiala logofetiel. S. scutescd vi de cent

pe tot anul o't cind sute, i dijmrit vi vindriciul pit
drepte bucatele mnstird vi in locul dijme de sare,
ce s'ad numit maY sus de la ocna Slnic, unde da ca-
maraviI de ocnd, pang acum, prin invoire cu vtirea
Domnid, talerl trel mil tome, iar acum fiind-cd &el-
tuielile s'ad inmultit vi tote lucrurile sad scumpit, cu
mijloc cuviincios, s'ati intocmit ca s platsca cm-
raviI de ocne, dijma acksta de sare cu talerY cind miT pe
an, care banY sl dPa in trd cavtiurT, unul la zi in-
tOid de Ghenarie, altul la zi intdid de Maid, vi altul
la zi !Witt de Septembrie, vi vine la un cavt ta-
lerY : o mie vase sute vapte zed vi vase, banY opt-zed.
Avijderea vi preotil de la acstd sfintd mndstire,
i dascalul ce Inv* popiT, i cantaretii, sa, fie scu-
UV de orY ce vor da altil, vi s scuteascit vi vita-
riciu, i dij mrit, pe drepte bucatele kr, i ate o pivnitd
ce vor avea aid in BucurevtI, aparata de fumrit, de
camindrit, de vamd, de vinul Domnese vi de alte an-
gariY, nume vi preotiT i dascalul vi cntitretiY, sd fie
napristau vi necurmat s pazeascd Invdtatura copiilor,
i slujbele sfintelor biserid, atit la biserica cea mare,
cit vi la paraclis 0 oranduiala sdracilor bolnavI dupa
la spitalurl, iar de nu vor pazi, din lenevire, se vor
osndi a'vi perde mila. Osebit de aceasta, sit aibd a
lua sfanta moudstire de la vel Vamev, pe tot anul cite
talerY : una mie pentru china caselor, ce sunt carva-
sara, fiind vi casele pe locul al spitalulul adied talerY
cincY sute ce ad avut vi talerl cind sute ce s'ad a-
daugat acum.
Sa aibd vi cloud scaune de came, scutite vi aprate
de vamd, vitele ce va tdia vi de alte dari avaetury, ce
vor fi pe alte scaune, cum vi vama pieilor i a ieultg,
precum vi do cdtre slujbaviY vinaricerY, vi in toga
vremea, O. fie slobode a tdia came, nebantuindu-se de

www.dacoromanica.ro
 161

nimeni, ea ea venitul kr, s se ajute la cheltuehle

spitaluluT, Inca la sud Saak unul, in tirgul Urlatilor
pe mo0a spitaluluT, undo lad avut 0 maT nainte, 0
altul, iaraV pe mo0a spitaluluT de la Seciul, ce se zice
0 ScaenT, unde are spitalul 0 vie. A0jderea O. ail.%
i talerY : qapte sute chid-zed pe an, de la cumpania
negutatorilor,. care ban! O. se dea in treT sferturT in-
tr'un an, la fieq care, patru lunY cite talerT : cloud sute
eincT-zecT, care banT s'ati adaos iarag de fratil DomnI
de mal nainte, care acest spital i manastire, eu Ow
ca 0 pang acum, au fost aparat de darT 0 ajutorintele,
cc au fost pe alte manastirT, dar ksi. acum hotaram
Domnia mea, ca apururea 0 tot-deauna, O. fie in pace
0 nesuparata, de orl-ee darT vor fi pe alto manstirT,
pentru ()ace trebuinta se va intampla, ea una ce in
vremT rasvratite, spitalul are cheltuelf mal mar! cu
cautare de bolnavf maT multY, precum in fapta s'au
vzut inteaussta trecuta rsvratire, iar in vreml li-
ni0.ite, cu veniturile ce are, abia se iconomisesc chel-
tuehle urmatOre. Ded invrednieindu-ne 0 pre noT,
Domnul Dumnezeti, en Domnia acesteY pravoslavnice
WI Romane$T, am bine-voit de am inoit 0 am in-
Mit, tote milele cate se coprind maT sus, atat cele
mai din nainte, cat 0 cele ce s'au maT adaos de
Domnia mea, ca O. se pazOsel nestramutat. Si am ade-
verit hrisovul acesta, cu insug credinta Domniel mele,
Io GRIGORIE DI11ITRIE GEHICA W. W., i cu credinta prea
iubitilor DomnieT mele fif : COSTANDIN W. W., GEORGE
W. W., SCARLAT W. W., GRIGORIE W. W., PANAIO-
TACHE W. W., DIMITRIE W. W., martorf find 0 Dum-
nealor einstitif 0 credincio01 hoer! velitT al divanuluT
DomnieT mele : pan luminatul beizadea GEORGIE GHIKA
epistatul postelnicieT ceY marT, pan COSTANDIN CRETU-
LESCU vel ban, pan BARBUL VACARESCU vel vistier, pan
ISTRATE CRETULESCU vel dvornic de tara de sus, pan
11

www.dacoromanica.ro
 162

GRIGORIE FILIPESCU vel sptar, pan COSTANMN FILIPESCII

vel dvornic de tara de jos, pan IORDACHE GOLESCU vel
dvornic al treilea, pan ION flRBEI vel dvornic al pa-
trulea, pan FOTACHE $TIRBEI vel logofat de tara de
jos, pan MIHALACHE RACONTITX vel logofat de tara de
jos, pan NESTOR vel logofat al streinilor pricinT, pan
ION FXLCOIANU vel logofat al obiceiurilor, pan $TEFAN
BXLXCEANU vel batman, pan MIHALACHE GRECEANUL
vel DV., pan MLHAI FILIPESCU vel dvornic al politid,
pan COSTACHE ZEFHARI vel comis i ispravnic, pan ME-
HALACHE RACCNITX vel logofat de tara de sus. Si s'atl
scris hrisovul acesta, intru al treilea an, dintru inteia
Domuie a Domniel mele, aid in orwil scaunuluY Dom-
niel mele BucurWil, la anil de la zidirea lumi1 7333,
iar de la na0erea Domnulul DumnezeA i mntuito-
rulul nostru Isus Cristos 1824, Octombrie 5, de RADU
logofat do divan.
Zo Grigorie Dimitrie Ghika W.W.

Ast-fel, dupe testamentul SptitaruluI CANTA-

cumo, averea acestel epitropil era administrata
de 4 epitropl primarl i 4 secundarl, In con-
ditiunile enumerate In acest testament.
Dintre numele acestor epitropl se cunosc prea
pu tine.
Aa a fost epitropl :
1) la 1.698 JETPAN MIHAIL NEGUTATORUL ;

1) Epitaful co plirta mormantul luT Itsnu LIVELNEANII i Ryan

MIHAI NEGUTATORUL, aflat la Biserica Coltea zice asa:
Aci, sub acstA piatrA, zace (mole robulul luT Durnnezeti Rem
LIVELNHANII, i a copiilor ce ati fost aT loX Jupan MIHAIL NEGITTX-
num, care a fost ispravnic la facerea bisericel 1698 Ianuarie 20.

www.dacoromanica.ro
 463

2) la 1716 GHEORGHE TIM, OPRIS 1 alit dol,

pe care documentul nu i nurnesce 1);
3) la 1.717 Negutatorii IANE, MIHALACHE, THAN-
DAFIR i SIMA 2);
4) la 1741 i 1.742 CONSTANTIN 3) ;
5) la 17924) i chiar in 18005) gasim epitrop
pe parintele ZIHNON ;
6) la 1791 Noembrie 13, in pitacul pe care-I
da Domnul ALEXANDRU CONST. MORUZI W. W.,
catre BANUL DUMITRACHE RAO:NITA. 6) 'I zice a-
cestuia ctitor al manastirei Coltea ;
7) In fine, in scrisOrea, pe care logofatul MIHA-
LACHE RACovITA, a indreptat la 23 Februarie 1833,
catre Prea Osfintia Sa Ocarmuitorul sf. Mitro-
pont i Presidentul Cinstitei Obste.5.ti Adunari,
acesta desluesce ca, tatal S611 BANUL DUMITRACHE
RACOITITA, impreuna cu dinsul, adica logofatul
MIHALACHE RACOVITA, sunt, aprope de un vec,
Efori la acest spital al Coltei, cu dreptate cti-
toricesca 7).
.Aa dar gasim ca la Epitropia manastirel 1
spitalulul Coltei, in acesta vreme, era un ctitori-
cesc Efor din familia RacoviTA..

4) Hrisovul lul NICOLAR AL. havnocoansT W. W. din 4716, Iulie 1.

2) Hrisovul lul Nicowa MAVROCORDAT W. W. din 1717, Martie 15.
3) Hrisovul lul CONSTANTIN MAVROCORDAT W. W. din 1741 Ili al
lui Mnim Re.covril W. W. din 1742.
4) Hrisovul lul MIITIM, UTIJ W. W. din 1792 Iulie 18
5) Hrisovul lid ALEXANDRII MORUZI W. W. din 1800 Ghenare 30.
6) VezT capitolul Spit. Coltea.
7) Analele Parlamentare, vol. III, pag. 390.

www.dacoromanica.ro
 1 64

Tot docmnentele ne spun ca., familiele Raw-

VITA i CANTACUZINO, ere' Inrudite, prin faptul
ca Hatmanul DUMITRAFU RAcovrrA, fratele Dom-
nulut MmAIL RacovilA 1), era ginerile Spatarulut
MIHAI CANTACUZINO, find casatorit CU ILINCA
CANTACCZINO, fliCa spatarulut.
Aa ca, ambele familil find Inrudite, familia
RAcovITA, a administrat epitropia averil acestet
manastirt 1 spital, fara sa scim Iii baza aril!
hrisov domnesc sail cu ce carte. Si dacti pu-
nem temei pe scrisOrea logofatulut RAcovITA, de
mat sus, conchidem ca acsta ar fi, cam dupe
1742, adica In timpul Domnulul MIHAI RACCIVITA
W. W.
Cu tola truda ce 'mI-am dat, nu am putut
(lovedi, care aii fost veniturile acestet Epitropit,
de la Intemeiarea et. Singura reminiscenta de
dare de socotelt, ce a rmas pan& la not, este
raportul adresat de Eforia Spitalelor, catre Ge-
neralul Kisseleff, la 18 Martie 1832, In care se spun e
lamurit ca la 1830 1 In CO dot ant din 'nainte,
veniturile acestut spital erail de 33382 let vecht 2).
Acsta este situatia Epitropiet inanastiret i
spitalulut Coltea, !Ana la 1832, la care data.
vom vedea, Intr'un capitol special, ce a devenit
ad%la epitropie.

1) Domnul Munteniel de la 1731-1733 In 1741-1744.

2) VezI Cap. V. din acestA Istorie.

www.dacoromanica.ro
 465

Epitropia Z. Monasthq i Spita InIu1 pantelimon

1735-1832

Acsta. epitropie, a fost fundata in anul

1.735 Octombrie 1.2, de GMGORE GHIKA
II W. W. Mal inainte ins de a da loc actulul
de fundatiune, s5. aratam cine a fost fundatorul.
GRIGORE GIIIKA II W. W. s'a nftscut la anul
1690 i a decedat la anul 1752. Fiul lul MATE!
GHIKA, a fost casatorit cu fata Ira A. MANTRO-
CORDAT, fiindu-1 na LEOPOLD I. Imparatul Ger-
maniel, din care casiltorie a avnt o fata. i do!
Met!, care ail fost ambil Dorm! .5,i adica MATEI
GIIIKA 1) i SCARLAT GHIKA 2). GRIGORE GHIKA
II W. W. find a 3-lea Dornn din familia GIIIKA,
a fost Domn al Munteniel dela 1733-1.735 i
dela 1748-1.752 ; iar al Moldovel dela 1.727
1733, dela 1735-1741 i dela 1747-1748.
Istoricul Xenopol 3) ne spune ca era om In-
vatat, ca fost dragoman la prta. i purtat prin
trebile diplomatice. A zidit in Ronillnia Monasti-
rea Sf. Pantelimon, reinviind obiceiul de zidirt ale

1) Domn al Muntenia dela 1752-1753 i al Moldova dela 4753

1756.
2) Domn al Muntenia dela 1757 1758, iar in Moldova dela
1764-1768.
3) 'Vol. IV, Pag. 54 ci 46.

www.dacoromanica.ro
 186

locaurilor sfinte, ce fusese aproape parsit de

predecesorii sl.
Ne mai spune chronicarul Ca, fusese crescut
la Constantinopol, era grec prin firea MT, cind
veni, pentru prima data in Moldova, in cit nici
limba Orel nu o scia, de i o invata destul de
curind, cunoscind limbele latina i italiana. El
a adus cu sine din Constantinopol in Moldova
multi Greci, astfel ca, zice chronicarul, Grecii
mance' left tot din visterie i cate dregalorii
tot Grecii le tineaii.
A fost destul de bland in domnie, neapasand
poporul cu contributil.
Chiar in Moldova, XENOPOL adaoga, ca a zidit
Monastirea FrumOsa, repara mai multe monas-
tin i aduse apa la Ia1.
Lasam sa urmeze acum actul de fundatiune :

Io GRMORE GHIKA W. W.
735411735, Octombrie 12.

ulte i nenumarate mijlOce ne-au artat

nou, prea marele i inaltul D-zeu, spre lu-
crarea faptelor celor bune i mantuithre de suflet
cu iubirea sa cea de Omen! pe tot! II 'Mama. 0 fa-
giidue0e mantuinta, celor ce vor vrea s'o moOensca
pe dansa i multa si mare cinste, ail aflat tOte faptele
cele bune, langa cerescu D-zeil i stapan ; iar osebit
ma! 'nalt i maI presus, a fi, se cun4te folosithrea
de trup 0 de suflet milostenie ; multe IT sunt darurile,
prea puternica i-e virtutea i mar! I! sunt savar0ri1e,
pentru ca acesta pOte ruga pe a tot tiitoru D-zeil

www.dacoromanica.ro
 167

0 pate sal indemne, spre milostivire pentru not Acest

fel dar 0 atata de mare putere avand milostenia cum
nu, 0 mal mult, trebue a fi cinstit pentru ca la ve-
chin testament, in legea cea scrisa. de D-zeIl porunca
de a 2-a care zice : isa iubeOl pe aprOpele tat ca in-
sutl pe tine prin milostenie sa sa.varasce i intru
dansa se arata, In cartea ce se zice a doua lege scrie :
a ca nu va lipsi Oracu la parnantul t6i1, pentru acea
ea poruncesc tie, graiul acesta, deschizand, deschide-vel
mdna ta fratelul tat, saraculul ce te va ruga.) David
la psalm! zice efericit cel ce aude pe sarac i mea-
ser. n Solomon la parimiile lul imilostenia i credinta
O. null lipsesca, ca cu acsta se curatese pacatele.*
aDrumica cella flmand painea ta. zice prorocu Isaia
or0 nemernicit fail, de cask prime0e4 in casa ta. ii$i
Daniil, pacatele tale cu milostenil le curate0e i cu
milostivire sracilor.) Inteleptul Sirah ginchide mi-
lostenia intru inima ta i ea te va scOte din tOta
munca. Dar 0 Torit n'au lipsit zicand: iSa. nu in-
tord fata ta de la tot saracu i nu va intrce D-zeu
fata luf de la tine..
In testamentu eel noa, instW stapanu 0 mantuitoru
Hristos, prin propoveduitorl apostoll 0 evangeliOT zice :
"FitI milostivt precum i parintele vostru col cerese
este milostiv,) i iar4I afaceti-va asemenea parintelul
vostru cella din eery 0 mal vartos ne arata i ne des-
copera facerea de bine 0 Asplatirea el, la cuvntu
Evanghelid de la Mate!, unde scrie, pentru strapica
a 2-a venire, tea pre cel srad i nemernict pe cd
bolnavl 0 1.614 0 cu imputiciune fiat! a-I numi pri-
mete, iar pe facatoriT lor de bine le fagadue0e 0 'I
chiama ca sa moOensca imparaVa, ce li s'a gait lor
din ceputu lumit Cu cat atl facut, zice unuia dintre
ace0/ mal mid fratf a! met mie atI facut. Venitl

www.dacoromanica.ro
 168

blagoslovitil parintelul meti de moOenitY imprtia,

care vi s'a ggtit vou6 din ceputu lumT.)
Mu lt1 dar din D-niT i obladuitorif Oil acetia, din
ceput, de la deseglicatbrea tall, pang mum, s'a aratat
cu multe mijlbee de milostenil i fapte plitcute WI
D-zeti, uniT monastirY din temelie zidind 0 ingltand
0 cu veuiturl de mo0T inzestrandu-le ; altil pe alte
monastirT cu mile 0 daniT de veniturT adaogAndu-le,
alt1 cu sfinte vase i oclAjdiT 0 cu alte zidirl 0 im-
prejmuirT infrumusetandu-le, dupg, cum se vOcl 0 se
cunosc, pang in ziva de asta-zT, pe care cunosc6ndu'T
el, cu raze luminOse de fapte bune 0 placuto luT
D-zeti, 0 afl impodobit sufletele, rivnitam 0 ed, robul
mareluT 0 prea inaltulul D-zett Io GRIGORE GlincA. 'W.W.,
al doilea nepot al r6posatuluY 0 vredniculuI de po-
menire GRIGORE GHIKA VOIVOD, eel clintiA, i cu cuget
curat din inima Domniel mele, am socotit s zidesc
si si inalt din tamelie o stint fi Dumnezeiasci cask
intru slava lui D-zeil fi intru cinstea fi lauda marelui
mucenic fi tmduitor Pantelimon, din josul monastirei,
co se numeste Mrcuta pe apa Colintinei, la fntAna ce
se zice a babel, uncle fi spital de saraci bolnavi s fie,
ins nu numai de bolnavi ca aceia ce ar pAtimi de alte
bole trupesti, ci ci de bolnavi cad din departarea lui
Dumnezeil ar 'Mimi de bOla ciumi, pentru c aci in
tar/ 0 in orap scaunuluT domnesc al Bucuretilor
de multe orl, din deptirtarea lul Dumnezeti, pentru
multe pkatele noroduluT omenesc, aduce vremea a-
cea cumplita 0 nepraznicg- bC45. intro. Omen!, unc-
oil in vreme de iarna; cand grad ca aceia, neavOnd,
nicT intre cel sntoT, nicl pe afara a bAlaclui, pati-
mesce cu patimg. cumplitg. 0 amar pe geruil 0 prin
vifore nesuferite 0 'qt Apun viata 0 cer ce ar socoti
ne seine c ar avea de la D-zett zile, pentru patimirT
ca acelea amare 0 no suferite. Pentru a ctiror odihn

www.dacoromanica.ro
 GRIGORE GHIKA II WW.
1690+1752
Fundatorul MONASTIREI 1 OSPICIULta PANTELEIMON
1735

www.dacoromanica.ro
 180

icautare, am hotrat domnia mea, s. li se fac n4te

case acolea aprOpe, langa ingradia spitalulul celul
din nguntru, la un loc din afath, ca s5. fie intrnsele
bolnavT, ca aceia de bla ciumiY, pazindu-se ca la un
lazaret, ca s nu se amestece en ,holnavl eel din n-
untru ce ar fi ptimo0 de alto bble, ca s5. nu se
zmerduiascb. nicY aceia, nicY poslujnicil lor, asupra ca-
rora i pasnicl, i poslujnid, vom othndui D-nia Mea,
spre grija i cdutarea lor, mo.car c. i aci in orw Bu-
cureOilor,.s'a mai Meat un spital de bolnavl, la M-rea
ce se nume0e Co ltea, uncle se cinste0e hramu a treY
sf. Erarhi, Vasile cel mare 0 Grigore Bogoslovu, Ion
Zlataust, de reposata ii cretinu boier MIHAI CANTA-
cum, biv vel sptar; dar nu de bolnavl ce ptimese
de alto Me trupesa 0 de 'Via ciumil, ci numa do
bolnavY de col cu ranY i bubo.Y.
Iar acest spital, care prin rugile sf. Pantelimon i
prin ajutoru i mila luY D-zed, voiesc a se zidi 0 a
se s6var0, Ed fie i de bolnavi ce ar !Mimi de alte
bole i de cei ce ar pAtimi de bola ciumi, care lu-
crare, dupa gandu Domniel mele, on ajutortil liii
D-zed, prin rugile sf. Pantelimou, s'ad i inceput a
se zidi 0 a se inalta sf. Bisericd de zidit 0 de invelit,
seirOndu-se 0 in partea cea despre apus din naintea
bisericeY chilil i alte trebuinciOse lucrurl, zidiadu-se,
i panza de zid, care este ingrad4u bisericel pe din
afara, de jur imprejur, pand la un loc inaltandu-se,
care 0 cele alte chill 0 case i pivnita i alte zi-
dirT, precum sat urzit i sad isvorit, voesc domnia
mea ca, de tot lucru neztiticnit, s se svAreasc6., ea
sa se implinsea cu fapta i cu lucrarea des6vAr0t
gAndu inime! D-niei mele, spre acest de olqte folositor
sI plAcut lul D-zeD lucru. Iar dupti ce, cu mila pi
ajutorul luY D-zed, se va isprdvi des6vOr0t, tot lu-
cm i tOte imprejmuirile, atunci voi'ic face .D-nia nzea

www.dacoromanica.ro
 170

ordnduiala curatd prin testament 0 temeinic hrisov

al D-nieT mele si, cu legaturg si cu intrire, o voiti a-
deveri-o, in care va coprinde OM indestularea zes-
tri sf. acestul locas si spital si cu bogate deschise de
daniT miscgthre si nemiscatbre si cu bisericest1 si
cu preotestY odajdiT si cu multe felurY de vase trebuin-
citsse bisericeT, o voiti impodobi si void face Domnia
Mea oranduiala si pentru preotT ce vor sgvrsi sf. lo-
turghie 0 alte slujbe obisnuite ale sf. BisericeY si pen-
tru gramatici Bisericel c4I pentru defter pi pentru spi-
ter pi pentru suma boinavilor pi pentru suma posiuj-
nicilor, ce vor sluji la fiesce trebuinta pi pentru plata
a fiesce cAruia pe an,dupg meseria si treapta si sta-
rca si potriva obrazelor fiesce caruia, spre a nu so
stremuta, nicT una dintre cele ce se va orandui si prin
legaturg se va aseza. Iar acum inainte, cu acest cin-
stit hrisov al DomnieT Me le, intaresc Domuia Mea 0
inc.hin danie sf. monastirl si spitaluluT, mopia Drgl-
nepi ot sud Prahova, cu toate hotarele ei, dupa im-
prejur, cate se tin de Draganesti, cu morilef cu ti-
ganii i cu tote nmestlile iii cu tot venitu de peste ho-
tar, care mosie a fost tot domneasca, far/ nid o pri-
cing, asijderea inchin D-nia Mea danie sf. monastiri
si spitaluluY, mopia Persica ot sud lalomita, tt mo-
Oa cu tot venitu de peste hotar tot, care mosie a
fost iarAsT domneasca, fard de nicl o pricing si fax%
de nicT o galceava si iarasi sa fie st. monastirl si spi-
talului danie, mopia ROT ot sud, MA mopia, cu tot
venitd de peste tot hotaru, care mosie a fost iar dorn-
neascg si mgcar ca o tinea si o stapanea IORDACHE biv
vel medelnicer GHIORGHIU, fiindu-Y data de la domnie,
pentru chiverniseala luT ; iar apol el, de bung voe a
MT, s'ag indemnat si o aft %sat, ca sg se dea danie
mal sus numitel monastiri si iar sg fie sf. monastia
si spitaluluT pogime de vie de la Math ot sud --

www.dacoromanica.ro
 171

earl vil ati fost iara0 domnestl, asijderea si oamenil

ce ed la satu Drganestl, earl s'ati wzat cu nip-
threa lor osebita, la vistieria domneasca, Inca s nu
li se stramute si s li O. strice ruptOrea, nicl sa se
adaoge mal mult, pentru ca sa pOt fi de ajutor si
folos si poslusania sf. monastirl 0 spitalulul.
Acestea dal% tOte, eke scriti mal sus, printr'acest
al D-niel mele cinstit si domnesc hrisov, le inchin D-nia
mea si le harazese danie sf. siDumnezeescel mnstirl i
spital, ce mal sus se arata, ca 0, fie sf. monastirl de inta-
rire si bolnavilor 0 poslunicilor de hran si. de chiverni-
sire ; lar d-nlei mele VI reposatilor parintilor, mosilor
si strAmosil or D-nlei mele vesnici pomenire. Indemnez
dar D-nia mea duhul blindetelor si pe altI pravoslav-
nicl creOinl, verl din eel marl si de cinste, verl diu
stapana cea maT de jos, eine, din buna vointa, se va
Indura, a inchina danie pentru Domnul, orT inoie,
oil via salt oil ce lucru de folos i cu venit la sf.
manastire, acelasl crestin se va chema ca un. cititor 0
se va pomeni numele luT la sf. jertfelnic si in viata MI
si dupa moarte 0 va afla resplatire de la D-zeu si de
la sf. Pautelimon, ajutor Intru neputinta 0 primejdil,
pentru c este cuvnt de fagaduinta a dtatorulul de
plata, ca e vrednic lucratorul de plata lul, asupra dal%
lucrulul acestuia, ce este de acum inainte a se face
si a se ispravi, pana la savirsit 0 asupra venitulul
acestor mosil, scriA cele mal sus, care cu toata voia
si cu toga pofta si ferbinteala inirnel D-nieT mele,
le-am inchinat danie sf. mandstirl si spitalulul orinduesc
si asez D-nia mea epitrop si purttor de grije pe prea
sf. Sa prea santitul mitropolit al Wei, chiar Stefan al
Domniei mele intru Christos pArinte, ca un pdstor ales
a cuvntdtrei turnze a Wei fi a politei aceftia, ca
sd fe nevoitor cu told silinfa fi osdrdia, toonai ca
un admiral stdpdm a se nevoi qi a se sdrgui, spre se-

www.dacoromanica.ro
 172

vdr.Firea acestul pldcut lui D-zee fi de sullet folositor

lucru, ca sd'l zideased fi sd'l isprdveascd deseverfit fi
sd aibd J. Sa, toatd purtarea de grije, pentru veni-
turile mofiilor,sd le stringd eu socoteald bund, prin
meni eredinciosi fi drepti, care sf. Sa ar alege qi
ar ortndui, din cari venituri sei pldteascd lucrd-
torilor, celor ce von lucra la sf. acest locac, pand
se va isprdvi de tot lucrul, ca sd nu se supere alti
&zed, cdrora nu li se cade a se bntui fdrd de cale,
la .Dumnezeescul acest lucru, iar dup6 ce se va sg-
vgr0 de tot lucrul, precum s'a zis mai sus, addogand
.D-nia AIa, peste veniturile rnofiilor, fi alld mild deo-
sebitd le an, de la cdmara d-niei mele ci ordnduind
D-nia mea cu hrisovul .D-niei mele, plata a fiefte cd-
ruia obraz, dupe meserie fi trepte fi potriva ori a-
nti poslujnic, ca sil i se dea pe an din veniturile mo-
fiilor fi din mila ce vokii addoga, de la cdmara .D-niel
mele, ce ar mai prisosi, din an in an fi din vreme
liz vreme, sd stea cu socoteld bund, tn. sema mai sus
pomenitului mitropolit ca si se Ole tot d'a una, ed
lie pentru invierea fi dirigerea a ori-ce lucru ce din
intdmplarea vremilor s'ar strica.
Decl de vreme ce la oamen't (dupe omeneasca fire),
este 0 viatg i moarte sag aduce vremea alte Impe-
dicge i ImpotrivirT de neputintg (GA uncle sunt gn-
durile i socotelile rnenilor i altele lucrgrile luT D-zetl)
rog D-nia mea i poftesc, cu numele celuT In troita
slavit D-zeti, pe ceT intru Christos frati! noOriT, pc
care D-zeg a tot tiitorul, l'ar alege in urma D-niei
mele i l'ar invrednici a fi Domn i stgpanitor creti-
nesculu! acestul scaun al t6ri romnescl, vce din nea-
mul .D-niel mele, yell din pgmantenT, verl dintr'alt!
strinl, ca un cre0in i iubitor de 1)-zeti, sd nu se in-
dune a ldsa acest de sullet folositor qipldcut lui D-zeti
lucru, intru perzare fi Intru trecere cu vederea, ci ccl

www.dacoromanica.ro
 173

i se umildscd inima, pentru Domnul, a indemna fi a da

mdnd de ajutor, prin poruncile D-niei mele, ca sd se
stiversesed acest Dumnezeesc lucru qi cu hrisovul D-niei
sale, sd intdresal daniile fi mila acesta, pentru ca fi
D-sa sd se arate a fi ctitor la aces/ Dumnezeesc kicaf
pentru acea butatate i mill i facerea de bine, ce
va arta asupra acestuT sf. lca i asupra sracilor
bolnavi, s-1 invrednicsca Domnul Dumnezeg in ceata
dreptilor celor din drpta, ca s aud glasul chimriI
Domnulul i mantuitoruluI Christos la a doua venire,
avenitT blagoslovitil printeluI mei de mofteniti bike-
ralia care e gatit nou diu ceputul lumi, giar carele
va ispiti fi se va brodi a opri fi a zaticni ; a nu se
secarfi acest obftesc fi de sifflet man/W./or lucru fi ar
rdpfti, sd desbine de la sf. acest ldcaf i spital, da-
nide ce mai sus arat,yeri .Domn de va /I pricina, veri
indemndtor Domnului spre rutate, ori de fafd, ori
pe ascuns, unul ca acela sit fie proclet fi afurisit de
Domnul nostru Isus Christos fi de 318 sf. pdrinfi de
la Nichela fi de tote sf. soboare ; sd pue Domnul Dum-
nezeie asupra lui, rele in loc de ?nine fi uriciune in
loc de iubire ci diacolu sd stea din dreapta inst
and se va judeca el sd iasd osndit fi ruga lui, sd
se Jac& intru pdcat, sd 'i fie zilele lui putine fi obld-
duirea lui,s'o ia allu, facd-se flu lei se-racd fi me-
m Zvi vduvd, legdndu-se sel se scOle ilia iui fi sd se
ceard fi sd scOtd din jerescile caselor br, sd cerce
datornic tote cate sunt la el i sd'i jefuiascd streinu
ostenelele ; sd nu'i fe but sprijinitor nici milosti-
vitor sdracilor but; facd-se fbi lui intru perzare fi in
neam, sti se sting& numele but, pomenescd-se de isnOyd,
fiird de legea pdrinfilor ml inaintea Domnului fi pd-
catu maid lui, sd nu se stingd, sd piard de tot, din
ptimnt, pozenirea lui, pentru cd nu' fi au adus aminte
a face mild, imbrace-se cu blestemu ca cu 0 haind fi sd

www.dacoromanica.ro
 74

intre ca o apd in matelelul i ca untie de lemn in sele Zvi

de cdtre fata urgiel i vidniei lul .D-zeic sil nu scape,
facd-se ca pratu spre jara vntului fi ingeru Dommului
necdjind pe ei, facd-se calea kr intru intuneric fi luneca-
rea fi ingeru Domnului, gonind pe denti, sd se deschidd
pamentu 41 sd'i srbd pe ei de vii, ca pe DATAN fi pe
AvIROU; partea locafului lor sd fte la un loc cu Ada
fi cu afurisitu Arie, jeru fi petrele sd se topescd
fi sei se risipescd, iar trupurile lor dupd mrte, sd
stea intregi netopite fi nedeslegate in veci. lntdritam
dar hrisotne acesta, en tot sfatu cinstifllor fi credin-
ciofilor boerilor celor marl ai divanului Domniei mek :
pan IORDACHE CRETULESCU vel vornic, i pan MANO-
LACHE LAMBRIUS vol ban, i pan COST. DUDESCU vel
logofdt, i pan COSTANDIN vel spatar, i pan GR.
GRECEANU vel Ilist., i pan COSTANDIN NISTUREL vel
elucer, i Pan GRIGORACU vel post i pan COSTANTIN
COSTIN vel pah., i pan CONSTANTIN BRiNCOVEANU vel
stolnic, i pan CONSTANTIN CIORANU vel comis, i pan
IANACHR vel sluger, i pan Lupu vel pitar si ispravnic
CONST. DUDESCU vel logofat si s'a serfs hrisovu acesta
intru al 3-lea an, dintru I-a Domnie a DomnieT mole,
din tara romineasca, in scaunu orasulta Bucurestilor
la leatu 7244 mesita Oct. 12.
Io Grigorie Ghika W. W.
CONSTANTIN DUDESCU vel logofdt procitit.
CONSTANTIN CRETULESCU al 2-lea logofdt procitit.

Traductiunea din grecqte a adeveririi ifi intAririi es-

patriarhului Constantinopolului Macarie, aflat in Bucu-
repi, aprobind tote cele orinduite fi apzate in acest
hrisov domnesc.
Smerenia nstra, aflandu-ne in Bucurest1 si aderand
la buna si le D-zed plcuta fapta a cladireY sf. locas
si a spitalulul, pentru care s'a Pacut si acest brisov,

www.dacoromanica.ro
 175

carele i prin incuviintare inaltimel sale i acum i

cu prea sf. sale mitropolitu ungaro-valahid 0 a celor
l'altY de fati aflatl arherel acelor intru duh sfint iubitl
frati DI no$ril 0 ciliturg (Impreun slujitorT), in vir-
tutea putere 0 demnitatel patriarchale 0 cu stapanire
sf. duh, 11 adeverez/ 0 cu temeinieie 11 intresce i pre
eel dupa vreme urma.01 0 acestul domnesc scaun,
care vor 'Astra i vor pg.zi fard vt5.mare 0 nestramutat,
tote cele intr'nsu, spre bine 0 folosint5. arzate .0
othnduite, IT resplatesce 0 le da imbelFigatOre uthrl
0 bine cuvintg ; iar pe aceia care ar voi sail cugeta,
s clteasca sag catu0 de putin s i.strne, orY s
micpreze ceva, din cele aid cu bun cuget othnduite,
pe acela (off call ar fi el cleric mu miren) in puterea
0 stpinirea a puterniculul i de viat dttor duhu
sf. 11 supune la nedeslegat aforisanie, osAndindu-1 0
la tOte cele intr'acest hrisov coprinse, prea grele bles-
tome 0 pedepse 0 supus vecinicultif foc nestins, ca pe
un trdtor 0 de Au cugetator al acestd folositOre
0 luY D-zeu plticut fapta, iar acelor bolnavY fratl al'
acestel de D-zett pazita tat% urrttorl 0 dumanY.
t MACARIE
cu mita lui D-zeii [oat patriarch al Tarigradului se subscrie fi
adereVI la tote cele in acest hrisov cuprinse.
CONST. DUDESCU vel logofdt procitit.
CONST. CRSTULESCU al 2-lea logofdt procitit.

In acest hrisov, Domnul spune ca oranduesce

epitrop 1 purtator de grija, pe Prea sf. sa Mi-
tropolitul te'rel, Chir STEFAN, cruia 'I da sar-
cina sa platesca din veniturl, lucratorilor ce vor
lucra la acest sf. loca, pAna se va ispravi
de tot lucrul i mal adauga ca, dupe ce se va

www.dacoromanica.ro
 470

ispravi desavar.5it tot lucrul i VAR Imprejmui-

rile, voiii face Domnia mea, orinduiald curatd,
prin testament i temeinic ltrisov al Domniei mele,
in care se va cuprinde tot.
Acest ultim testament, din hrisovul Domnu-
luI SCARLAT GRIGORE GHIKA W. W. CU ltul 1759
Julie 9, care se gasesce mal la vale, se vede ca
a existat, insa originalul nu s'a putut dovedi.
Tot ce se afla la Eforie, este o dovada a Spa-
tarulul COSTACHE GHIKA, din anul 1842, din care
se constata ca acest original a fost primit de dinsul.
Prin amabilitatea Insa a D-luI Colonel MIHAIL
G. GHIKA, am putut avea la Indemlna, condica
Monastirel Pantelimon, cuprinzend copiI dupe
toate hrisOvele, anaforalele i zapisele, acestel
monastirl, Intre care am Osit i copia dupe tes-
tamentul Domnulul GRIGORE GHIKA II W .W. din
1752 Julie, a caruI cuprindere este urmatOrea :

Io GRIGORIE GHIKA W. W.

arele si pit inaltul D-zen eel in troita slvit,

eel MM. de Inceput si necuprins, eel minu-
nat intru lucrarl si infricosat intru putere, isvorul
darurilor eel neincetat. Adancimea iubird de Omen!
cea nedeprtat, comOra bunattilor cea nefurat, de
la carele MA darea cea bung si tot darul cel svir-
sit pogaii, Domnul Domnilor, prin carele impratil
Imprateso si Domnil st6pinesc p5.mintul, eel insu si
buntitate si insu si Intelepciune si insu si putere, cu
a sa nemrginita iubire de Omen!, in multe chipurT

www.dacoromanica.ro
 .177

milostivindu-se 0 intru mild. cercetAnd mntuirea n-

muluT omenesc.
Multe 0 nenumerate mijlce, ne au artat nota, spre
lucrarea faptelor celor bune i mntuitOre de suflet 0
pre totY i indmng 0 fagIduesce mintuinta, celor ce
vor vrea so o motenOsc pre dnsa 0 multa 0 mare
cinste ad aflat, tOte faptele cele bune, Maga cerescul
Dumnezeu 0 stapin, ca pre lucrtoriT lor, adica. a
faptelor celor bune, i imprietinesce cu dnsul 0 le
pricinuesce respltire vecinicA 0 necurmat.
Iar osebit maT Inalta 0 maY pre sus a fi s cunOsce
folosithre de trup 0 de suflet milostenia, multe ins
din darurile, prO puternieg i este puterea i marT i
sunt svir0rele, dupre cum intru scripturile cele sfinte
0 Dumnezee0T 1ntru cuvinte 0 prorocie ale cuvOnt-
torilor de D-zed prorocT, intru invataturile cele date de
D-zeO, prin purttorif de duhul dant apostol, 0 intru
Dumuezeescile art1 ale purtAtorilor de D-zeg parinti se
svarqesce, pentru el acesta ati putut ruga pe a tot tiito-
rul D-zed 0 l'ati indemnat cu pornire, spre milostivire
pentru noY 0 pOte tot-d'a-una prin mijlocul el a '1 in-
demna, verY de ate orT vom voi a urma qi a o savg.r0.
Pentru cg. milostenia acesta, r6sbate tria ceruluT 0 rOs-
besce de ajunge la scaunul mrire luT D-zed, milos-
tenia cu care se hrnesc saraci bolnavY 0 neputinciog,
Insg-Y aceia se fac povata acelor de carT o ad i 'T
duo toomaT la cerurT inaintea luT D-zed.
Milostenia deslega legaturile i gonesce Intunericul,
stinge matca foculul 0 invrednicesce pe eel ce o fac
pe dOnsa, de se asemana 1W D-zed, pentru ca zice
Hristos : faceti-v6 asemenea parinteluT vostru cel ce-
resc, dupe cum acesta le graesce cel cu gura de aur
Sf. Ion, la cuvOntul ce face pentru mllostenie. Si ia-
rag, la acela4 cuvOnt al milostenieT, zice sfntul Zia--
taost ca zice D-zeti ca pOte 0 Mr de milostenie O. te
12

www.dacoromanica.ro
 178

Ineununez ; ci void sa-tY fid i dator, ea sa dobandesd

mal mare plata i cu indrasnire sa fie incununarea ta,
ea intinz mana mea 0 'rnY este drag O. iad hrana de la
tine 0 nu 'n-il este rgine a zice : ea am fost flamand i
m'atl hrnit sad setos 0 m'atl adapat sad bolnav i
m'atI cautat, ci 'riff pare bine pentru aceste bunatatl,
ea O. fitl totl in Imp/ratio. cerulut Acest fel dar i
atata de mare putere avnd milostenia, ea 0 mal
mult trebue a fi einstita. Pentru ca la vechiul testa-
ment, in legea cea sons/ de D-zed, porunca de a doua
i asemenea cea Intaiil zice : O. iubesel pe aprOpele
tn. ca Insutl pe tine. Prin milostenie se savarpsce 0
intru (Musa se arat5, in cartea ce se zice a doua lege
scrie : Ca nu va lipsi saracul de la pamntul tea, pen-
tru aceia dar ed poruncesc tie graiul acesta, deschi-
zand, deschidevel mana ta fratelul ted saraculuY ce te
va ruga. David zice : fericit eel ce aude pre saracl.
Solomon zice : milostenia 0 credinta sa nu-tl lipsesca,
ci cu acsta sa curatesc pacatele i dumica eeluI fla-
mand panea ta (zice proorocul Isaia) 0 nemernici, farti
casa primesce i in casa ta, 0 Danil : pacatele tale cu
milostenie le curatesce 0 ea milostivirile saracilor.
Dec1 dar intru vechiul testament 0 intru prorocia
acsta 0 altele ea acestea multe s'ad zis. Dar intru
cel nod prin stapaneasca gura 0 prin propoveduitora
de D-zed apostoll 0 pe urma prin 1nv6taturile de
Dumnezeire, sfinti parinti 0 dascall al lumel s'ad zis :
intru aceste numal tOte se adeverOza : ca sa se ase-
meue ceY milostivl, eu cel de tot milostiv D-zed. Pen-
till el zice : find milostiv, precurn 0 parintele vostru
cel ceresc este milostiv 0 mal virtos ne arata 0 ne
descopere facerea de bine i resplatirea zis la cuvin-
tul de la Mate, unde scrie pentru strapica 0 a doua
venire a stapanulul Hristos : ca nu numal pre eel
sarad 0 nemernid, pre eel bolnavl i ranitl anume

www.dacoromanica.ro
 179

i primesce, ci i pre facatorif kr de bine, le fagit-

duesce 0 i chiama ca O. moOen6sca imparatia, ce li
s'ad gait Mr, de la inceputul lumeY, cu cat at! Mout
(zice) unul dintr'acetl mal micT fratl al met mie atT
fAcut. Venitl blagosloviti parinteluT med, de moOenitf
imparatia, care vi s'ad Oa voud din inceputul lumeT.
Acestea dar 0 altele asemenea Dl. Dumnezed, ca un
isbavitor de CanenY prin sfintele SeripturY aratinda-ne
0 pre calea mantuintet prin mijlocul faptelor celor
bane 0 de suflet folositbre a calatorid indemnandu-ne
multf din blagocestiviT 0 iubitoril de Cristos Dornta
0 oblduitorl aT taril aceOia, Inca din ceput de la
descAlicatbrea taril 0 pan/ in vremile acestea, ma!
de pre urma, prin slavirea de D-zed 0 prin ascultarea
D-zeetilor sale portinct mintea deteptandu-h-se 0
cugetul cel din urma luminandu-li se, en multe chi-
purl i cu multe mijkce de fapte buno 0 lucrurf pla-
cute luY D-zed, s'ad aratat 0 s'au sarguit a savii*
aid, sfinte mnstirl 0 D-zeerY lacaurt din temelie
intru slava 0 lauda MY D-zett zidind 0 inAltand 0
cu veniturY domnesd de mo0Y, de vit de baltT 0 de
alte lucrurf miwatOre i nemicatbre inzestrandu-le,
altil pe la alte mnstirt vrnd O. se impartaesca a
fi ctitorl not cu mile 0 cu danil de veniturY din ye-
niturile domne$T adaogandu-le, 0 altiT iara0 pentru
slAvia on sfinte vase 0 odajdiT 0 alte zidirl 0 im-
prejmuid imfrumusetandu-le, dupa cum se ved 0 se
cunose, pan/ in ziva de asta-zt pe care cunoscandu-Y
el cu raze luminbse de fapte bane i placate lul D-zed
i-a impodobit sufletele. Si de vreme ce 0 nou6, din
pronia cea de sus a Prea InaltuluT D-z et, ca sOrta n
s'ail incredinta.t mqtenescul 0 stramorscul scaun al
obladuird tare! Romanesel, luta i acum al doilea, din
ravna Dumnezeeasca pornitY dupe 0 prin iubirea de
D-zeti on milostivire asupra saracilor boluavl 0 a chi-

www.dacoromanica.ro
 180

vernisiril i odilma lor, gindul si voir4 induplecin-

du-ni-se (find aceasta ca o rOd a dragostel cei atre
D-zeg i catre aprOpele, intru care aceste dou6 Dum-
nezeesd porund Wit legea si proorociT reazim). Am
Mat si pre D-zeti intru ajutor si din MO. virtutea si
cu tOt inima si cu tot sufletu, cit ne-aA fost pa-
tinta prin vremT strimturOse ca acestea, am zidit pi
am in4ltat, un sfint i Dumnezeesc lca i nosoco-
mion, intru slava si lauda mT Dumnezeti si infra cin-
stea sfntului marelui mucenic i tmduitor Pante-
leimon, din josul manastiorer, ce se numesce Marc*,
pe apa Colentinii, llng fintAna ce se zice a ba-
bel, cu tote imprejmuirile lui, cu ziduri de jur im-
prejur, i cu Ude alto dichisuri qi namestil de zidiri,
cate se cad si se cuvin sfintuluI 1ca, inpodobindu-1
si infrumusetindu-1, atata pe dinluntru cu zugraveala
Arad biserid i cu sfinte vase si odajdiY proetest1 si
cu tot felul de alte lucrurl trebuinciOse bisericestY, cite
si prea din afarg, precum se vede de ochiY tuturor,
celor ce privesc i ar privi la aceasta Dumnezeiasa
zidire, unde si case de trba i odihna a barbatT bol-
navl i muerY bolnave (oil de ce trpt ar fi) cu doui-
spre-zece paturi i cu tOte cele trebuinciOse ale lor
inla.untru zidiriT de c5.tre rsarit si din dosul sfintd
biserid, impreun i cu spijarie de trba doftoriilor, am
intemeiat si am asezat Domnia mea, ins acestea maY
sus zise de bolnavY case, le-am fa.cut si le-am asitzat
Domnia mea, ca s fie numal pentru cal ce ar ptimi
de belle hronice0i (adic de bble indelungate care pot
primi si tamAduire prin luarea doftoriilor). Iar afara
dintr'acestea me sus pomenite din luntru case, de
bolnavi ca acestea, am Mut Domnia mea alte ose-
bite Spitaluri, mai intro Mini i mai departate de
zidirea sfintului lica al sfintului Panteleimon, ca a-
celea el fie ale numal de bolnavii, caril ar 'Mimi de

www.dacoromanica.ro
 181

primeldiesele bole, adid de clum i de lingere, instt

acestea O. fie fr de nurntir. Pentru ct aicea in tug
si in orasul scaunuluY Domnesc al Bucurestilor, do
multe or!, din departarea luT D-zeg, pentru pticatele
noroduluY omenesc, aduce vremea de poezeste acea
cumplita i nprasnic 5. bOla intro Omen!, une orT vara
alte orT iarna, cind unil ca aceia, neavind nid intre
cd sntost nid pe aiurea boo de stilase a hitth.dui piti-
mire!, patima cumpIitt i amar, vara pripecul hier-
bintiT calduril din care incingindu-se i smreduinduse,
uniT de la altiT, pier si se rpim desgvirsit, iar iarna
ptimesc prin gerurY si prin vi fore nesuferite i 's1
rpun viata i ceY ce ar avea ndejde i putint de a
se invtirteji si a scapa dintru area amarl patima, mu-
rind prin locurY pustil i nelcuite, orl unde 'I ajunge
cOsul mortil si thd ispoveduitl, nid cumenecatY, pre-
cum ma! nainte era. Asijderea 0 i pentru nesuferita
si primejdOsa 13616 a lingoriT, O. aid in orasul Bucu-
rest! din starea loculta, fiind locul jos si umezos, aduce
stricaciune aeruluY si din pricina acOsta prea se in-
timpla, de se atata la multI bOla lingoriT, intre cariT
streinil, de n'aft pe nimenea sti-Y caute, nicT cu ce
s se caute, pier si aceia si se petrec necautatT, no-
grijitT de nid la gropuit5. n'ait ce-T duce, nid eine 'T
duce, ferindu-se fieste-carele de o bO1. smoliciOs si
lipicibs ca aceia, ci i pentru uniT ca acestia, am ran-
duit Domnia mea, ca s5.-sY aibl cgutare i chivernisi-
rea lor, intru maT sus zisele i osebitele spitalurT, prin
cautarea doftorulul i pnin hrana si chiverniseala ico-
nomuliff cella asAzat, inluntra idire! SfintuluI Pan-
teleimon, ded pentru rdpaosul i hgRiduirea bolnavi-
lor ca aceia, socotit-am Domnia mea (dupo cum mai
sus am zis), de am Intemeiat si am as5zat, aceste ma!
sus pomenite i osebite SpitalurT maY jos si mai de-
partate de ingrAditul zidiril stintuluY Panteleimon. Ca

www.dacoromanica.ro
 182

cind vre odinibra, vremea ar aduce, pentru capetele

omene$Y vre-o primejdie de nprasnica bola a ciumel
sat a lingori1 (de care Dumnezett s apere i s fe-
lts*, s aib tieg1o0T ca aceia loc de odihng 0 de
chivernisire intr'acele spitalurY, car! sunt bine grijite
intemeiate, 1i cu gard mare 0 temeinic, de jur in-
prejur ingradita, undo 0 osebit bisericut intr'acel
'ingrdi al Spitalurilor, am ridicat i am iniiltat Dom-
nia mea, intru slava luY D-zeti i intru cinstea sfin-
tulul Ierarch Visarion Larisis, carele de la Dumnezeti,
au luat darul tmduird de cumplita WA a ciumeY,
intru care biserick pururea i tot-duna necontenit, st
se savirpse sfintele i DumnezeeOile bisericeOT slujbe
pi rugAciunY pentru bolnavY, de cgtre preotil ceY toe-
mitY i apzatT la acst5. sf. biserica i sa fie pentru
ingroparea celor ce s'ar intimpla a muri i pentru
pomenirea lor i ca ni0e cretinY sa, se 0 ispovedu-
iasc, cu prea curate 0 DumnezeerT taine i sit nu
mOrt ca nite dobithce necuvintgtOre i nicY sa le rti-
miie Osele prin pustietatT i prin dgertuff. Acestea
dar sfinte i Dumnezeec1 zidie ce ma! sus arat, i cu
spitalarile t i cu tOte trebuinciOsele lucrurl, imprejurul
lor, ce cu mare pofta i cu fierbinte ravna dorOm Dom-
nia mea, a le stvIr0 0 a le intemeia, Inca din Dom-
nia cea dint61 a Domnia mele, care 0 incepusem a
le zidi, dar din intmplarea vremeY, cu mutarea Dom-
nieT mele la tara MoldovenOscg, ati remas incepute
neisprgvite, iar acum intru a doua Domnie a Domniel
mole, ea mila i ajutorul luT D-zeti, prin rugele sfan-
tuluT Panteleimon, nevoindu-ne t4i sarguindu-ne, le-am
inaltat 0 le-am savir0t We, dupe cum se vd, dar de
vreme ce numaY en atata, adict numaT cu zidirile pi
infrumusetarile lor, nu se putea al! avea sitvar0rea
pe deplin, ne avAnd intr'ajutor imprejmuirile cele ce

www.dacoromanica.ro
 188

se cad si se cuvin dire iubirea de D-zett i catre a-

prOpele fard de implinirea a tOte oranduelile.
Pentru aceia Domnia mea, dup cuvntul ce-1 face
Dumnezeescul Zlataost Intru nadejde, unde zice : ea.
nici un bine, nu Intinereste sufletul si nu-1 face asa
de luminat, ea nadejdea cea bun a celor viithre bu-
ntatT, cu euviinci6sa, pi cu fierbinte ravn, nazuind
ca.tre intarita i nerusinata nadejde, cu mijlocul, s-
virsiril a WI Implinirea, atit cu indestularea hranel
si a chivernisire saracilor bolnavT, cat si cu orandu-
itiT poslusnicT, spre poslusania odihniT i rpaosul lor.
Tata, printeacest einstit testament al DomnieT mele, pe
fies carele poslusnic la meseria sa orinduind Intarim.
IntaT pe la sobornica biserica a sfintuluT Panteleimon,
undo sunt i casele cele de odihna osebitilor bolnavl
cu 12 paturT, am randuit Domuia mea 2 Preoti a fi
i un Diacon, cariT neprestan s slujesca sfintele
Dumnezeestile bisericest1 slujbe, porund i rugaciunT,
pentru noT i pentru parintiT nostri, i pentru stramosiT
nostrT, i pentru eel ce din Durnnezese ravng, s'ag in-
demnat de au inchinat i all afierosit, danil la sf. Pante-
leimon, dintru ale lor cele ce D-zett i ati lurninat si
pentru ali pravoslavnicl crestinl, catl si de acum
inainte, se vor indemna si se vor indura a inchina
dintru ale lor avuturl la acest sf. locas, pe langa care
Preoti i Diaconi, am orinduit Domnia mea si 2 gra.-
maticl cantaretT, pentru podOba i armouia sfintel bi.
send, intru sfintele i Dumnezeestile slujbe.
Asijderea am orinduit Domnia mea i Doftori, pen-
tru cautarea bolnavilor celor de acolea i spiter, pen-
tru facerea i lucrarea doftoriilor, i osebit de aceasta
rinduit-am Domnia mea i pe un om anume, ce tie
ni cumice erbile cele de trba doftoriilor, care la vremea
lor O. fie dator, dui% semnarea doftoruluT si a spite-
ruluT, a le culege si a le duce la spiterie, tOte pe de-

www.dacoromanica.ro
 181

plin 0 in destul, iar cind se va intimpla mOrte aces-

tul maY sus numit om, sa caute ispravnicul i icono-
mul sf. Panteleimon (pe care maY jos 'Y vom numi)
ca sit cerce i sa gsesea, alt om ca acela sciutor si
cunoscator botanice$ilor erburl i sa-1 arze, in locul
acestuia, cu plata luT cea aOzata, pre cum acesta este.
Ma randuit-am Domnia mea i dou femel pentru spa-
latul priminelilor t i altele acelor de acolea bolnavY,
pentru maturatul i curatirea caselor, in care stint
paturile bolnavilor, care in tag vremea sit grijsca,
sa capuiasca i se.- fie pururea i in OM vremea ca-
sele curate, grijite i bine capuite.
*i am maY randuit Domnia mea, un jimblar pentru
facerea paineDg un budtar pentru lucrarea bucatelor,
ce se fac pentru brana cea de tOte zilele a saracilor
bolnavY, a celor din launtru 0 a calor din afar/ 0 a
poslupicilor Mr, a0jderea c;i chelar cu chelArsa lui,
pentru tOte cele ce se vor da de iconomul in sma luY,
intru purtarea de grija i pastrare, dupe cum este slujba
si oranduiala chelarieY. Randuit-am Domnia mea i 6
slugi, la sfantul 1ocaF,3 al sf. Pantelimon, care sa fie
tot-deauna purtatorT de grija, la tOte trebile i poslu-
ruffle, cele dupe afara, orY la ce se vor orandui, de
dire ispravnicul, Inca i 20 de darvari de treaba darva-
rieY ;4i a slujbeY la sf. Pantelimon, oil la ce treaba i
s'ar da porunca de catre ispravnicul i pentru plata
slujbeY tuturor acestora, cap maY sus sunt scri$ i al-
tor poslu0licl ca acestea la locul i randul lor, vom
arata anume simbria 0 plata fie carora, cat/ sa li
se dea pe lung i pe an din veniturile sf. Pantelimon.
Iar la spitalurile de la Biserica sf. Visarion, am a-
rzat Domnia mea i alp dol Preop, cu oranduita plata
Mr, calif i ace,stia sa savarOsca sfintele i Dumne-
zee$ile slujbe, leturghiY, paradise, osfe$anil, molifto
rugaciunT, pentru ceY bolnavY i sit ispovedOsca si

www.dacoromanica.ro
 185

pi sg-1 pricestuiescg 0 care din bolnavY ca aceia, adieg

de ciumg 0 de lingore, s'ar intmpla a muri, s-1 ducg
la gropnitg 0 dupe obitmuita pogrebanie, s-Y IngrOpe
la bisericg, dupo creOinescul obieeig t;i s-Y pomenesed
la sfantul jertfelnic, ea pe ni0e creOinY, iar pentru
purtarea de grijg a lor, am oranduit Domnia 20 de
slujitori, ce se numesc ciocli, cu capitanul lor i muff!
pos1u0iiee la partea femeiascg 0 la copi! 0 fete, pe
care slujitorY, '1-am lgsat Domnia mea, sg. fie slobozI
0 in pace de tOte dgjdiile i oranduelile vistieriT, von
cate peste an ar e0 in targ i pe omul Bucure$i1,
de nicl unele nicY un val i aid un fel de bntuialg
sg. nu aibd, frg numaY tOt slujba lor acesta O. fie,
adicg pururea i In WI vremea, s aibg tot fehil de
purtare do grijg, ca cum ar fi tocma ea ni0e poslup-
aid, supqY spre posluania bolnavilor i s pgzesca
acolo neprestan 0 tot deauna ea la un lazaret, sg nu
lase pe nimeuea s se impretme eu eine-va, all din
ceY bolnav1 en vre-uni1 din ce1 sgngtoV, ag din cc!
sngto, cu vre-unil din ceY bolnavY, sag sg. se apro-
pie vre-uniY de acolo, egtre partea zidiriY sf. Pantelimon,
ea s nu se Intample 0, se smreduiascg cine-va, all
din ceY din lgqntru, ag din poslupiciY Mr, nicY sg lase
pe vre-unil din ed bolnavY, sg traga a se intOrce Ina-
por, pre la easele lor, -aci in ora, intru eel sgngtota
avndull odihna, hrana i chivernisirea Mr, intru ma!
sus zisele SpitalurY, i maY vartos ca sg nu se lgtescg
pi sti se inmultOseg bela intru norod, i Inca aetia
ma! sus zi$ slujitorY, ciocli cu cgpitanul lor, s aibg In
seama lor o cgrutg cu 2 caT Invelitg bine, care intr'a
dins s'ag fgeut, ea sg fie pentru treaba celor ce in ora
s'ar bolngvi de ciumg sag de ling6re, sg-I ducg de aid
din BucurescY, acolo la spitalurl i orY cand s'ar in-
tampla a se sfeti 0 a se atata b6la ciumeY 0 a lin-
gOrd, aci In Bucure0Y, eel ce dupe vremY va fi en dre-

www.dacoromanica.ro
 186

gatoria Agil eel marl, sa aiba acsta purtare de grip,

O. cerceteze prin t6te mabalalele si cum va afla, vre-un
bolnav de cium, indata si pe loc sa dea in stire, mg
sus zisulul eapitan de ciocli, eel randuit de paza Spi-
talurilor, ea O. trimit car* sa-1 ia de aci din Bucu-
restl si sa-1 duca la spitalurl, 0 O. mal alba vel Aga
si acsta purtare de grij pentru borfele, ce ar avea
acel bolnavl, ea cate va fi de trebuinta lul s si le ia
cu el, iar caril nu-Y vor fi de trebuinta s le dea foe,
sa arda, ca O. ramae numal easa curata si nesmolita.
Asijderea si dud nu va fi b6la de ciuma, tot O. cer-
ceteze vel Aga si de lingOre de va fi bolnav, iarasl sit
dea In stire capitanulul de ciocli, sa trimit cu car*
sal ridice si sti.-1 due la spital.
Iar pentru cea pe deplin indestulare a hranel si a
chevernisiril saracilor bolnavY si a oranduitilor poslus-
nicl, si pentru ca s pazsea bine Mote oranduelile si
cu chivernisire, sa se lurreze in tot veacul, spre a nu
se stramuta niel una, din cele ce printr'acest testa-
ment asazate 0 tocmite oranduell cupriud, si pentru
ca sa'sl OA totl indestulare deplin, si inteatata Para
schimbare, afara din tOte daniile si aflcrosirile, earl
si Domnia mea si altl pravoslavnicl crestinl beer/ marl si
pamantenl, s'at.1 indurat si s'all indemuat de ati inchi-
nat, pentru sufletele lor si ale parintilor lor, la acestea
ale nOstre de suflet folosithre zidirl si de obstescul fo-
los bune oranduell si teemirl (pentru ca nu in zadar,
si fail socotinta vointil Mr, a.A dat si a inchinat, si
pentru ca luminandu-se gandul cel cugetator, si en-
noscand a insutita rasplatire vor sa OA la ziva ju-
decatil, de la eel ce lacuesce in cerurl D-zea). Pentru
aceia fies carele, vrand sa se Impartasasca vesnicel i.s-
platirl si. bunatatilor celor ceresti, prin mijlocul iubi-
NI de D-zetl, si de apropele, cine cu ce, si cu cat 1-au
luminat D-zeil si s'ag indurat, afl inchinat si ail afie-

www.dacoromanica.ro
 187

rosit, dnd mane de ajutor din buna vointa seracilor

bolnavi, dupe cum se vor vedea mal jos scrise tOte
anume, atat cele inchinate despre partea Domuiel nide,
cat si altele despre partea altor boerf i pemantenT,
pravoslavnicl crestinT, caril la randul lor se vor a-
reta. Iar acum maf Intal de tOte, hoteram i cu a-
cest testament al DomnieY mele interim, ca sfntul
acesta Ioca, i nosocomion al sf. Pantelimon, si fie
de tot slobod 1;1 in pace de tote dAjdiile domnepi, carl
si de la visterie pe mnstirf s orinduesc, i s'ar
orindui, adice de sfertul sf. Georgie si al le sf. Di-
mitrie, care dati i cele lalte menestirl, asijderea de
imprumuterT, de ajutorinte, de mucarelurT, de ploconul
steaguluT, de podvode, de conace, de caT de olac, de
cal imprtestT, de zaherele, si de tOte alte felurT de
dejdiT obisnuite i neobisnuite, care dupe vremT pen-
tru vre-un p1s ar ei, inct si bucatele acestuT sf. lcas
se fie scutite i ertate, adice stupiT si remetoril do
dijmerit si vinul ce s'ar face in tOte viile acestul sf. locas
de vinericit. ; asijderea i oile de oerit, in cit si nu
fie, niel un fulg supus la nicT un fel de dajde, ci a.
perat i slobod de tot greul i pesul, pentru ce aceste
sf. zidire i nosocomion co Domnia mea, cu ajutorul
cel de sus al marelul D-zet prin vremT ca acestea strim-
turbse ne-am serguit i ne-am nevoit a sevirsi si a
intemeia, nu numaT dOr pentru a nOstre si a Orin-
tilor nostri pomenire i sufletesee folosire, ne-am silit
a svirsi, ci i pentru pomenirea tuturor altor bingo-
cestivl Domni, ce in urma nOstre. va fi de la D-zeil
oranduitT, obleduitorT i stepinitorT crestinestil acestia
tee, care pentru binele i folosul obstesculuT norod, se
vor milostivi a pezi si a interi aceste renduite mill
gi privilegiT, ce Domnia mea am asazat si am tocmit,
ci dar cu cale i cu cuviinte este, se aibe. sfintul a.
,esta Was aceste cinste, a fi nesupus dejdiilor, si a

www.dacoromanica.ro
 183

se OA in tot veacul, nedajnic destivir0t, de vreme ce

en putine venallyl ce s'ar strange, 0 s'ar agonisi din
daniile 0 afierosirile, ce de catre Domnia mea 0 de
cgtre alt! pravoslavnicl cre$in! hoer! mar!, si alt! pg-
mintenl s'ati inehinat, se hrnesc td se chivernisese
sgracil bolnavl, atat ce! din lguntru, cit 0 eel de la
Spitalurile (idle din afarg. Este si a doua pricing de
a fi sfinta acesta a nbstra zidire 0 nosocomion ne-
dajnica, ca fiind aprOpe lingg oraul BucuretI, va fi
pururea, spre folosul de ob;ite al acestuI frumos ora,
cu. ferirea 0 curatirea color sgngtog, de cel ce s'ar
intimpla intro dan0I a se bolngvi de bole smoliciOse,
adica de ciumg si de lingore, el cc! sangtoV, cu ridi-
carea celor bolnav! dintre dan0Y, rmIn curati 0 nes-
mreduitl, iar eel bolnavl ridicindu-se nu se isgonesc
prin locurf pusti! ca ma! nainte, ci '0 att odihna f44i

OM chiverniseala kr, la mal sus zisele Spitalur!, iar

une orl pre vreml liniFibse, 0 insanatoate va fi spre
primblare 0 destItare, atat Domniel mele, cit 0 ace-
lor din urma nOstra Dolmal a tuturor, dar 0 spre gri-
jire 0 chivernisire a pamintenilor sarad bolnav!, mg-
car eg 0 alt! raposat! 0 trecutl Domu!, ma! din na-
inte 'Astra ktitorl a! multe sfinte mangstirl 0 Durn-
nezee$1 lgeawrf, eu adevgrat at purtat grija, pentru
aF,3gzamanturile 0 chiverniseala sfintelor zidirt dupg
cum se Ted intarithrele Domniilor sale hrisOve, dar
grija Domniilor kr, au fost mai mult pentru 'lianas-
tirele cele zidite 0 lualtate de Domnia lor 0 pentru
hrana 0 chivernisela parintilor cal ugarl sal4luitorT
intr'ensele ; iar Domnia mea nu numal, pentru una ca
acesta am purtat grijg, ci mal mult 0 mal cu dea-
dinsul pentru chivernisela 0 odihna celor lipsit! sa-
rad si ticalql bolnav!, spre care eine din inbitoriT de
Christos blagocestivl DomniT, ce! din urma nOstra, s'ar
uita cu ochil blanzT 0 milostivl 0 cu inimg duitisa

www.dacoromanica.ro
 189

asupra-le i ar intari 0 ar intemeia, MA de scadere,

aceste de Domnia mea orinduite tocmirl 0 awamin-
turl 0 schiturY ale sfintului maY sus pomenitului lo-
cas 0 al spitalurilor, tocma de o potriva cu nol ctitorl
a fi, se va socoti inaintea ceresculul D-zeu.
Pentru acsta dar, dup6 a n6stra cretinOsca datorie,
precum am zis mal sus, cade-se, 0 se cuvine cu tOta
dragostea sMntulta acesta laca, sa se pazdsca in tot
vcul nedajnic desavar0t.
Dupe acesta dar, spre implinirea i indestularea a
WI hraua 0 chivernisirea saracilor bolnavi si plata
oranduiVlor poslupicl aY lor 0 alte oranduell, Dom-
nia mea am tocmitu-le 0 le-am atiazat, arnam tOte
danifie 0 afierosirile, atat cele date 0 inchinate des-
pre partea nOstra, cat 0 cele despre partea altor pravo-
slavnicl cretinT boerY marl t4i altY pamantenl, pentru
sufletele kr 0 ale parintilor kr, calif printr'acest
testament al Domniel mele, tOte pre rand cate una
insemnandu-le, le intarim :i le adeverim, intal adeca,
i mal nainte de tOte cele lalte, s fie sf. Pantelimon
0 sracilor bolnavY, mo0a ce se numesce Obileasca ot
Sud Ilfov, pre care sta zidirea sfautului lca i no-
socomion 0 spitalurile de jos de la biserica sfantulul
Visariou, cu tOte hotarele a, 0 cu trel rOte de mbra,
intr'o casa in apa Colentinil 0 cu eletea 0 cu veni-
tub, despre tot hotarul, care mo0o este alOsa hotarata
0 impetrit, do doY cinstitY 0 eredincio0 marl hotar-
pia D-lul CONSTANTIN BRXNCOVEANU vel logoft 0 D-lul
-I.EFAN VXCXREscu vel vistier, amanda drept credin-
cioT de boerie, pentru a acsta, moc;ie Obileasca, fos-
tatt osebit mo0e din mo0ile manstira ce se nu-
mesce a Cernicai Dvornic, care manstire clitoral a
cel dintaia Cernica Dvornic, la incepntul zidirel a n'aa
vrut M. o incline, la nid o manstire, din cele marl
Domno4t1 de aid din tara, niel ainrea la alt ma-

www.dacoromanica.ro
 190

nstire din streindtate, ci ad socotit de ad fkut-o Sta-

vropighion la Patriarhil TarigraduluY, la biserica cea
mare, Ind. din zilele rposatulta Patriarch Km TIMO-
TM de la leatul 7125, cu asadamant, ch. acela sa. dea
pe an la Patriarchie, aspri 2000, iar dupe aceia tre-
cand mult curgere de anT la mijloc, ad fost rdmas
mndstiOra la scdpatare desavarsit, in cat s'ad fost si
pustiit. Iar cnd ad fost in zilele rposatuluT Domn
SERBAN VODX CANTACUZINO, mostenitori al celuT may
SUS DUIllitUlUT hoer CERNICA DVORNIC, ctitorul eel din-
tat ce se tritgea dintr'6nsul, vhzAnd prapdirea mg.-
nastird strdmosulul kr si ne avud putere de a o
aduce, iar la starea cea dintal, ci au mers la Mi-
tropolitul Ord Kir THEODOSIB, ce ad fost pe acea
vreme Mitropolit si o ad fost inchinat metoh, la
sfanta Mitropolie, cu mosiile si cu tOte altele, cate ad
fost ale MonastiriT, dnd si cartea kr de afierosire, la
sf. Mitropolie, ot leat 7153, IntaritA cu iscaliturile si
pecetiile kr si ale altor boerT marl mrturiT, ee all fost
pe acea vreme, si de atund IncOce, ad fast Mnstirea
supus, tot la sfanta Mitropolie, pAnd, in zilele rpo-
satuluT ION VODX MAVROCORDAT, unchiul Domnid mele.
DecT intr'acea vreme, IntAmplandu-se aid in tug, r6-
posatul Patriarch al Alexandriel Kir SAMUIL, carele
afland eh, acest maT sus zis sfnt MondstiOrd, au
fost odinibra, in vechile vremT stavropighion la Pa-
triarsia TarigraduluT, ad fost seris carte, atm, Pa-
triarchul TarigraduluT Kir IEREMIA, cersind acst Mo-
ndstiOrd, O. fie metoh PatriarsieT de la Alexandria si
asa si dup6 eererea si rugkiunea sa, Patriarchul IEREWA,
'T-atl fost dat carte, ca s o aibd supus metoh Alexan-
drid, a cdruia carte si sfintia sa Printele Patriarchul
Kir PAISIE, fiind si atunci, ca i acum, Patriarch Ta-
rigraduluT, o ad fost inthrit-o si cu cartea sfintid sale,
iar dud ad fast, acum in zilele Domniel mele, Tatra

www.dacoromanica.ro
 tot

a doua Domnie, iar sfintia sa Parintele Mitropolitul

taxi! Kir NEOFIT, (land anafora catre Domnia mea 0
insciiutandu-ne, cum au purees pricina acestel Mo-
nstire, Domnia mea am scris 0 am insciintat
pre sfintia sa Parintele Patriarchul Tarigradulul Kir
Kum., aratandu-Y pricina cum el fost, 0 prin mijlo-
cirea DomnieT mele, Parintele .Patriarchul Kir Kum.,
prin bung adeverinta dup6 lege 0 dupe dreptate ca-
nonicete ail judecat 0 au isbranit, ca sa fie ma! sus
numita Monastibra iar51 stavropighion, precum aa
fost dintru inceput 0 dintaia1 data, 0 cu suborni-
ceasca sfiintieT sale carte, Impreuna cu tot soborul ar-
chieresc, au adus Monastibra, iara0 la eea dintal sta-
vropighichie, destoinicie 0 cinste, dandu-o supus supt
stapanirea, ot carmuirea 0 chivernisarea sfinte Mi-
tropoliT 0 a Ante! sale parinteluY Mitropolitulul tali!
Kir NEOFIT, cu tOte mo0ile 0 alte lucrue mirtbre
0 nemicatOre, dui% cum in Patriarhasca carte arata,
0 dovedesce pe larg care se numete singhiliodis.
Ded ac6sta, ma! sus zisa mo0e ce se numete Obi-
leasca, fiind-ca au fost una din mo0ile MonastiriI Cer-
nica-Y, pre care Inca din Domnia mea dintal a Dom-
nie mele, ati pus temelia zidiril sfantultd loca al
sfantuluY Pantilimon, care s'ati 0 zidit pang. la un loc,
dar din intamplarea mutarif DomnieY mele cu Dom-
nia la Moldova, au ramas lucrul neispravit, care mo-
0e de atuncY din Domnia dintaY, do cum am pus te-
melia zidiriY, raposatul Mitropolit Kir TEFAN aA afie-
risit-o la sfantul Panteleimon, iar acum intru a
doua Domnie a Domnid mele, cu mila 0 cu malt
ajutorul luY D-zeq, ispravindu-T tOte zidirile des-
var0t, precum se vd i v6zand sfintia sa, lira sus
numit Mitropolitul Km NEOFIT, al uostru duhovnicesc
parinte, cti am savIgit un lucru de millet folositor i
placut WY D-zeU ca acesta 0 ma! ales pentru binele 0

www.dacoromanica.ro
 192

folosul o4time1, pentru facerile de bine ce am ardtat

Domnia mea care sfinta Mitropolie i in Domuia din-
MY i acum intru a doua, all dat i ad lasat i sfin-
Via sa, acsta maT sus zis mo0e, s fie in veac, supt
tinerea i stapAnirea sfintuluT laca al sfintuluT Pan-
teleimon, cu tot venitul de peste tot hotarul, cu mbra
si eu heleOeul, dup cum au fost data i inchinatti
de raposatul Mitropolit Kra STEFAN, la care mo0e am
oranduit Domnia mea, pre maT sus numitiT boerT, de
o ail. ales 0 o ail hotht, puind semne i pietre de
jur imprejur, alaturnd i lipind lingll acestl mo0e
pi alta parte de mo0e din Dobroepti partea lul MATEI
BXLXCEArru, care o am eumparat Domnia mea, pe banT
gata, de la nepotil luT MATEI BXLXCEAriu IOAN logofa-
tul Zavistieriel, i de la fratele-seti NICOLAE ins stinjeni
325, mas6 stinj pot banT . . . dui:4 cum arat tOte
semnele i hotarele, in cartea dumnlor boerilor de ho-
trnicie, iar Domnia mea pentru acsta mo0e Obi-
leasca, ca s nu se socotsca in dar, am dat la sfinta
Mitropolie, din mo0a Domnsca a orwrluT Bucure$T,
mo0a ce merge din BucuretT dire Colentiva (pesto
mo0a co ail fcut schimb DumnOluT BARBUL VACX-
RESCUL vel ban, on minastirea CaldarupniT i peste
mo0a FundeniT a DUI11116111! CONSTANTIN DUDESCU vol
Dvornic, partea ce ail fost a lua TUDORACHE IULIANO
biv vel stolnic, ginerile 111! MIHAI SPITAR CANTACUZINO
avnd-o de cumprtbre). Ca sl fie sfinteT MitropoliT
ohavnica, statatOre i neclatita in vecT. i iar s fie
sf. Pantelimon i spitalurilor i cu sOraciT bolnavT, din
veuiturile DomnqtY, balta ce se china Greaca, ot sud
Vlaoca, cu tot venitul el de pretutindenea, cu vntOrea
oi vinzarea peotelui, cu vama, cu scauuile i on tOte
alte obiceiurT de veniturT ale baltiT, dupe cum aU fost
maT nainto, cand era DomnOsca, pentru ca acesta maY
sus numita balta, pAna acum in zilelo DomnieT mele

www.dacoromanica.ro
 193

so vindea la divan cu vamile si cu alte balti impreund,

ca un venit al camarii Domes% iar acum socotind
Domnia mea, ca precum a1t1 r6posati si trecuti Domni,
maY din naintea nOstra, Inca din descalicatOrea laril,
cati din nstavul 10 D-zed s'all invrednicit a fi Domni
0 obladuitorl tan! acestia, unul dupe altul, panii in
vremile de acum, fies carele, pentru rpaosul si yes-
nica odihn a sufletelor Domniilor sale, a4 manastire
intru slay lul D-ze4 de ail zidit si au inaltat, all pentru
multa evlavie, ce ail avut catre sfintele si Dumnezees-
tile lacasurY, ca niste DomnY si stapanitori ce era vol-
nici a da si a inchina si a adaoga mile pesto mile,
din veniturile DomnestI, oe la ce sfinta mnstire,
verf din mosiile DomnestY, verl din vii sari din WO',
sail din vamT, verY din vinriciurile Domnesti, sail din
dijmarit, din oerit, sail din veil ce lucrurl ale Dom-
niel, pe cat se indura si 'I lumina D-zett, nid legea,
nici vremea, niel obiceiul nu 'I-ail putut zaticni, pentru
ea n'ail inchinat lucrue streine, ci fies carele dintru
d Domnesc venit ail inchinat si cur? Lul D-zeu, iar
nu Omenilor, de undo nimenea altul nu pote s le ia,
nici insu0 acela inchinatorul de la bmeni cu vreme
se pot lua, iar de la D-zeft nici odinibra, pentru ca
zice, cele ce se afierosesc luY D-zed, nu este cu pu-
tint a se maY lua inapof, pentru aceia se si v6d aevea
ca, cate lucruri all inebinat blagocestivil DomnY, din
veniturile Domnief la sfintele locasurY, tte pang asta-e,
se tin si se pazese neschimbate si Inca pin hrisve
DomnestY ale celor maY din urma DomnY bine Intrite
si intemeiate. Asemenea dar si Domnia, ca eel ce din
pronia si nastavul marelul D-zett 0 on mila sa cea
D-zeeasca, m'ail. Invrednicit si m'au Inaltat la stepena
Domnid a mosesculu1 si a stramosesculuI uostru scaun
d In tara Moldova si aid in tara Romanesca si In-
toia si acum al doilea rand si cu mila si ajutorul luY
13

www.dacoromanica.ro
 .194

D-zeA, am zidit si am inaltat, intru slava lul D-zeft,

aceste sfinte si D-zeestY lacasurI si nosocomion, cu spi-
talurile cele de trOba sracilor bolnavl si cu We oran-
duelile ce mai sus se arata, volnicl fiind si noT (precum
si eel me de maY nainte) cu veniturile DomnieT, am
inchinat si am afierosit la sfintele acestea zidirY si spi-
talurl, balta ce se numeste mal sus, en t6te veniturile
ei, dupe cum mal sus s'aa zis, ins si acOsta hotaram
Domnia mea ca, inteacOst bank alte navOde strOine
ilia de cum voe sa nu OA a vana pescele, niel navOde
din tinuturile Turcestl, niel din tara ale baltaretilor,
midi ale nimanuT, Para numaY navOdele sfintelor acestor
zidirl si ale spitalelor, ce s'afl fdeut pana acum si se
vor face de acum inainte, cu cheltuiala din veniturile
sf. Panteleimon si cu navodaril ceY oranduitY de isprav-
nicul, iar alte ntivkle, cu niel un fel de mijloc, O.
n'aiba voe a vana, niel macar cotete a punc, Para
numaY cotecerh eel pusl de ispravnic si tot pestele,
orl cat se va vana din balt pre tot anul, vinzandu-se
sa se stranga banil, pe sOma ispravniculul, iar nimenT
niel intr'un chip, la acsta ban/ amestec si trOba sa
nu alba, nicl sa se atinga de lucru cat de putin, niel
vamesiT, nicl stolnicil, nicl ispravnicul al judetuluT,
nici alt nimenl, Par numal ispravnicul, ce s'au zis al
sfintelor mai sus pomenitelor locasurl si acesta s
alba Mt/ volnicia si OM purtarea de grip., asupra
venitulul baltel, acesta s pue scaunas si acesta s
porte grija de inchiderea privalurilor la vremea lor,
(And dali apele inapol, dupe ce intl./ pestele pe prival
in balta, iar altul trOb sa nu aiba, lus de vreme ce
balta acOsta a Grecil, fiind ea ajunge si pe mosia sf.
MitropoliY a Ungro-Vlahiel si avend Mitropolia obiceiti,
de lua cu hrisOve DomnestY, dou6 maji de peste sarat,
diufracOst bank am hotarat Domnia mea si ea si
de acum inainte s aiba sf. Mitropolie, a lua cele dou6

www.dacoromanica.ro
 195

maje de peste, in top anil, far'de niel o oprela, insa

mart incarcate bine, cat s le pOt aduce ate en 6
bol maja, dupe cum cuprind hrisOvele ce le are si de
la alp trecup DomnT si de la Domnia mea, iar alt
niment.
*i iar s fie sf. Panteleimon din mosiile DomnestY,
=via de cepitnie Odivoia ot sud Viavca, cata se nu-
meste mosie Domneasca, tote dupretutindenea, cu tot
venitul, du preste tot hotarul, din hotar pant in ho2
tar, pe hotarele cele vechl si pe semne, pentru c
acest mosie Odivoia, fiind mosie Domnesca mat nainte,
era pe sema capitanilor, color ce dupe vreml era la
acesta Capitaniti capital:a si Domnia nu mat cerca a
lua vre-un venit dupe densa. Tar acum CapitaniT vre-
milor acestora, find c sl-au veniturile lor dintr'alte
slujbe si castigurt ale dregatoriel lor, fiind si ispravniciT
judetulut intr'acea plasa de jos si dandu-li-se si zeci-
uell bune, am socotit Domnia mea de am inchinat-o
si o am afierisit-o la sf. Panteleimon si la spitalurile
cu seracl bolnavl, ea se. fie sfintulul lams de intdrire
si de agonisire si seracilor bolnavT de hrand si de
chivernisire, iar Domniel mele si altor Domnt, carT
vor intari-o, vecinica pomenire. j iar s fie sf. Pan-
teleimon, movie aid in oravul scaunului Domnesc al
Bucurevtilor, pre care movie sunt lecuitOre, vii, ma-
halale, dupe cum in Dila pecetluit se arat anume vi
sunt serise si la condica sf. Panteleimon, in care ma-
halale, fiind tot boo Domnesc, am oranduit Domnia mea
pe credinciosul boerul Domniet mele IENACHI biv vel
sardar, de ad hotarat mosia, si o att impietrit-o de jur
imprejur, insa sd se stie si semnele acestel mosit, cum
merg in lung si in curmezis, incepese intal din hota-
rul manstirit Radulul Voda de la ulita Tabacilor, pe
ulicibra, care merge spre casele pitarulut ION, pe unde
este crucea Gugiulut lactitusuluT, i coltul gardulut Jut

www.dacoromanica.ro
 196

GIUGORIE TABACUL s'a pus peatrd i do acolca in sus

pe uli, drept la casa luY ION PITARUL in rOspantia
despre rsdrit, in coltul garduluT lul ION P1TARUL pesto
ulitd s'ad pus 'Ark de acolea drept in sus pe ulita
po lngd plopil luT GHEORGHE CXPITANUL DXLGA, undo
so cotete ulita, spre biserica laY Lucaci, in coltul gar-
duluT GANCIULUI DSRSTOREANU, drept pOrta luY TUDOR
BOGASIERUL s'ad pus 'Ara i de acolea in sus pe ulicibra,
pzind in coltul gardulul PopeY luT NEAGOE, undo este un
plop in curte i o cruce de lemn din afard s'ad pus park
decY de acolea spre podul VergulaY pAnd in coltul gar-
duluI laY STOIAN LOGOFXTUL asupra bisericoI hit Lucaci,
pe dup6 fundul grdinil Darrorcun LOGOFXTUL, lng
podul VerguluY la coltul ulucilor luY s'ad pus ptra.
De acolo peste pod pe uliciOrd, pe Maga casa laY MUAT
drept spre mezd-npte langl casa luY MIS LEFEGIUL
s'ad pus 'Ara i de acolo pe ulitd pe la prta laY
DRXGHICIU ZA CXLXRAr, drept spre prta luY ERBAN
CUPETUL la coltul gardulul st1 despre rsdrit s'ail pus
ptra, de acolo pre ulita drept in podul cel mare al
targuluT d'afard, in marginea poduluY lnga ulucile
easel ce ad fost ale luT CIOCXRDIA, s'ad pus dou6 pietre,
una in curmezi i alta in lung, de acolea drept pe
pod asupra rdsrituluY din naintea bisericol CEAunrur
PRECUP, langit un frasin, s'au pus petr 0 de acolea
tot pe pod inainte, pe lauga capul podulta la crucea
de lemn a luY IORDACHE CXPITAN PLXTICX, unde ad fost
o cruce de Oh% a ALBULUI PRECUPETUL s'ad pus dou6
pietre, unde se lovete moia Dornnsol, cu moia Fun-
deni a D-luY CONSTANTIN DUDESCUL vel dvornic, ins
rma in lung i alta in curmezi 0 de acolo in cur-
mezi spre mzd-zi, pe langa un lac ce este dinaintea
bis. sf. Panteleirnon, drept la oborul targulul de afard,
de marginea drumulul inaintea caseY luT MATEI PUSCAUL,
in capul moieY FundenY a uepotilor rdposatuluT MIHAIL

www.dacoromanica.ro
 197

CANTACUZINO biv vel Sptar, s'an pus piatra 0 de aco-

lea drept inainte, pang trece oborul targululuY de afar*
in drumul cc vine de la Marc*, In coltul gradiniT
NEAGULUI CALXRAm., s'ati pus dou petre, una in hull
i alta in curmez4, de acolea drept pe drum asupra
rasritulul, pang in hotarul moid Marcuta, pana In
gradina BARBULUI SOCARICIUL, uncle este 0 o grOpa veche
de bordeiti s'ati pus pOtr i de acolea drept peste mo01
spre amza-zi, pana in gradina BARBULUI SOCARICIUL, pan
salcie intr'o poiana, langa crucea RADULUI feciorul calu-
gariteY, unde sunt 0 alte trd crud s'ati pus piatra, 0
de acolea, drept inainte pe langa casa Domur, pe drumul
sariI pan gropile de unde jail pamant de ble, MO
coltul gradineY lul CONSTANTIN CAZACUL s'aa pus 'Ara
i de acolea drept pan pomY pe langa coltul casey VLA-
DULUI CALICULUI, pan in drumul cel mare, unde este
"Ara hotarulnY monastirel RADUL VODX, i de acolo
find ptra monastirel alta ptra nu s'au pus, de aco-
lea drept spre apus din hotar In hotar 0 din petra in
'Ara ale monastiriT RADULUI VODX, pana iar in ulita
Tabacilor, de unde s'ail inceput a se pune pietre ma-
halalelor 0 s'at incheiat tot hotarul de jur imprejur,
dupe cum arata fbia hotarareI a credinciosulul boer
IENACHE biv vel Sardar, inth.rita i adeverit cu isca-
litura le, pentru ca acosta mo0e, pe care sunt 12 ma-
halale, fiind tot kc Domnese, precum alp raposap
Domni, in zilele Domniilor sale au inchinat 0 au afi-
erosit pe la monastirile, de aid din Bucuresd, locurY
din mo0a DomnOsca, cum la sf. MITROPOLIE, la manas-
tirea RADULUI VODX la st GHEORGHE %i la alte monas-
tirY i biserid, care pentru lungime nu le uumesc, pen-
tru pomenirea Domniilor sale, care pana ast-zY '0 iau
obipuita chink pe an, de la fiqte care locuitor, cc are
cas pe locurile m onastireOT cele date 0 inchinate de
Domni, qa 0 Domnia mea, urmand acelora1 Domni,

www.dacoromanica.ro
 193

am inchinat si am aflerosit acst sus zis mosie, la

sfantul lcas al sf. Panteleimon si la spitalurile cu g-
rad bolnavi, ca dupe numrul caselor intr'aceste ma-
halale, care sunt sense anume in catastihul eel pece-
tluit, ce este in maim ispravniculul A. aib a da fies
carele chiria loculuT pe an, precum 'sT (lag si altT ma-
halagit ce sunt pe locurile altor sfinte mii.nastirT lo-
cuitorT, dupe cum sunt asezatT in condica sf. Pante-
leimon si in condica ce s'ati dat la sf. Mitropolie, ca
s fie pentru hrana si chivernisirea bolnavilor si pen-
tru simbriile poslusnicilor lor si oil care din 16.cui-
toriT, eel dinteaceste 12 mahalale, vor vrea s tie car-
ciume pe la casele lor s vnz yin, s fie slobod a
vinde, numaT s 's1 dea adetul de butie cite banT 90
orY cite butT ar vinde fies cine pe an, precum dafl si
altT mahalagiT, ce v6nd yin pe locurile manstiresa
iar s fie sf. Panteleimon danie locul de unde era
via DommiscA, despre prta din jos a curtei Domneti,
unde fi lednit Domnsca este Iii lemdria era, pentru
c acest Ice de unde era via fiind loc Domnesc i de
mult curgere de vreme, pgraginindu-se via, Inca din
vremea rasmeritelor celor dintal si rmnnd un loc
sterp si nelcuit de nimenT, Domnia mea 1-ati dat til
1-ait inchinat danie la sf. Panteleimon si la spitalurT
si am dat Domnia mea voe, ca orT carele va vrea sa
si faca cas pe acest loc, s fie slobod si neoprit ;41
'pail fticut uniT, ci verT carele 'si-ati fcut si vor face
case si alte namestiT imprejur, O. 'sY dea chiria locu-
luT pe an la sf. Panteleimon, dupe cum s'aii scris si
s'ati asazat in condica sfintuluT lcas si nosocomion
si in condica ce s'atl dat la sf. Mitropolie. *i iar s
fie sf. Panteleimon, mo0e in ClAtefti ot sud .11fov, tota
partea MT CONSTANTIN CocoaXscuL biv logofat Zavis,
ins stinjeni din camp, din pdure, din ap si din
silistea satulta, cu tot venitul, ori cit se va alege dupe

www.dacoromanica.ro
 499

acst parte de mosie, pentru c6. o am eumprat Dom-

nia mea pe banT gata, de la mal sus numitul boer,
stinjenul pe banl care fac talere cu zapisul de
vinzare de la mina lul ot let.... intarit cu iseAlitura
si pecetea Jul si a sotiel lul i cu iscaliturele altor
boerl marturil, i cumpgrndu-o Domnia mea, o am
inchinat danie, la ma! sus zisul him i nosocomion
al sf. Panteleimon, ea sa fie sfntulul locas de intrire
si sgracilor bolnavi do bran si de chivernisire, iar
Domnil mele veciniel pomenire.
$i iar s fie sf. Pantelimon =Oa in hotarul PApenii
ot sud lalomita stanjenT 500, caril 'T-am cumpArat
Domnia mea pe ban! gata, de la eredinciosul boerul
Domniel mele PETRE biv vel Medelnicer, en zapis de
vinzare de la mama Dumisale, intdrit, cu iscalitura
Dumnealul i cu ale altor boerl marl mrturil, ins
stanjenul pe ban! . . . . care mosie o aa fost cum-
prat-o i D-lul de la D-lul Para FILIPESCUL biv vel
strar prin zapis.
qi
kr iar s fie sf. Pantelimon vinAriciul dintr'aceste
dealuri anume Val de ei, I CurAturile, i Oltenii, I Brcl-
teat, I VArticoi, Dalhautul, CArligele, I Cote;tii ot Sud
Slam RAmnic, ins din vintiriciul Domnese pe juma.
tate, precum iag si alto sfinte mndstirl vinriciurl,
inchinate i afierosite de DomniT eel ma! dinainte,
pentru-ca, ma! nainte vreme se pliitea vinrieiul din
dealurile acestul judet al RtimniculuT,precum si al Bu-
zeulul al si Scuenilor la Domnie de vadr cate ban!
2 si de era niscare popere de la aceste judete, in-
chinate la sfintele mnstirl, de etre Domnil eel me
din nainte, luau mnstirile tot vinriciul Domnese
deplin, dupe cum hrisvele Domnestl euprindea. Iar
de la eatT-va anT ineece, luandu-se tot vinriciul ma-
nstirilor, pe sema Domnease, s'au fost !Ica obiceiu
ea sa-sl plittese chiriile tot! de obste in tete judetele

www.dacoromanica.ro
 oo

cate 4 ban! de vadra dar Domnia mea pentru ca

A. nu ramae sf. manstirT, lipsite de milile co ati in-
chinat raposatif DomnY cu intarit isbrnire, am hotd-
rat, ca din dealurile cele ce lua manastirile vinariciu,
s ia Domnia mea 2 banT i manstirile 2, care dupe
hotararea DomnieT mele, urmz de seti ne i se pa-
zesce, acest privilegiu neschimbat, aa dar i aseme-
nea Intr'acestea maY sus numite dealurT i popOre, am
hotarat Domnia mea, cu alt osebit hrisov al DomnieT
mele, ca sa ia sfantul laca al sf. Pantelimon, villa-
riciu de vadra cate 2 banT, iar doT banT sa-i ia Dom-
nia, dupe cum 0 alto dealurl manastire0T, dupre in-
tr'alte judete a lua vinariciu s'aii hotarat, insa de la
acestea ma! sus numite popOre, numaY de la ceT ce at
plait vinariciu maT nainte de multa vreme i pana
acum, ci i de la alte bresle, egumenT, boerl mazilt
boernaV, negutatorT, i altiY, catT acum s'afl hotarat
a plati vinariciu, de la totT ca aceia sit ia tome cat
ia Domnia, adica Domnia 2 ban! i sfantul laca. 2,
afara numaY din boeriT eel marT 0 de frunte, calif s'a.A
hotarat a nu plati, iar de la a1il, catT i maT nainte
at. plata 0 cat! acum s'ati hotarat a plati, de la totT
sa ia cate doT banT de vadra, partea sf. Pantelimon,
iar 2 ban! impreuna cu obinuitul plocon Domnese,
Domnia.
iar sa fie sf. Pantelimon mila i danie de la
Domnia mea fumaritul Domnesc cel ob4nuit ot Sud
Dambovita si de la oral; de la Cralova ot Sud Doljiu, sa
ia fumarit de la totT eel ce intr'aceste dou6 orap, ar
avea pivnite i carciume de vinzarea vinuluT i prava-
lif cu marfa. de vinzare i magaziY i alte dughene,
Yen CU ce fel de marfa sail de bucate ar vinde, de
la totT sa ia tumarit, dup6 vechiul obiceid, precum lua
fumariT DomneFAT, and era fumaritul pre seama Dom-
neasca, pentru ca aesta slujba a fumarituluT find

www.dacoromanica.ro
 201

venit Domnesc, am adaos-o Domnia mea, la maY sug

zisul lgcav al sf. Pantelimon, acest putin fumgrit de
la aceste me sus pomenite 2 orave, ca sg fie re-ce
ajutor spre hrana i chiverniseala sgracilor bolnavl ei
plata posluvnic.ilor lor.
k4i iar sg fie sf. Panteleimon =Oa Duanii dupe apa
Glavaciocului ot sud Vlwa, stanjenl cu tot venitul,
dupre tot hotarul, pe hotarele cele vechl i pe serum,
precum este hotgratg i alsa de 12 boerl hotarnici,
pentru-cg acestg movie fost-au a D-luI cinstitulul vi
credinciosulul boerulul Domniel mele, BARBUL VAcX-
RESCUL vel ban, Insg fiindu-Y de cumpgrgtOre d la un
TEFAN C UPETUL, care movie din bung-vointa D-lul, de
nimenY indemnat, o all inchinat i o aft afierosit danie
la sf. Panteleimon vi la spitalurile cu seracl bolnavi,
pentru sufletul D-lul vi al pgrintilor, precum Rdeve-
rza cartea D-luI de dauie ot leat 7259, intgrit cu
iscalitura D-lul vi a jupgnesil vi a feel D-luI i cu pe-
cetile D-lor i cu iscglitura sfintiel sale Pgrintelul Nitro-
politulul tgre.l Kir NEoFrr vi ale altor boerl marl marturil,
dnd i alte scrisorl i mal vechl i maY nol i cartea a 12
boerY hotarnicl, ce o ail avut acstg movie, la intim
ispravniculul sf. Panteleimon, precum in cartea de
danie sorb si arat. i iar O. fie sfintulul Panteleimon
mo0a ce se numepte Dadulesci ot sud Prahova, care
este aprpe de Tirvor i cu dou case de mOrg, eke
cu o rOta in isvorul ce se numesce Voinaia, care curge
pe acstg movie, i iar altg parte de moOe ce se nu-
mevte Stncepi, care este algturl cu movia Dedulescl.
Pentru cg acstg movie Dedulescl, cu cea-l'alt parte
din Stancevtl, fost-au date de zestre jupanesel Am-
cuTzr, fiica rposatulul PREDICI PARCOVEANUL, biv vel
medelnicer, i sotia d'inthiu a cinstitulul i credin-
ciovuluY boerulul Domniel mele COSTANDIN NASTUREL
biv vel vornic FIERESCU, cgreia intilmplAndu-se de la

www.dacoromanica.ro
 202

D-zeti mrte, priu diata ce sT-ati fost facut la petre-

cania sa, ati lasat aceste maT sus numite partT de
mosie boerultil Sett COSTANDIN FIERECU, biv vel dvor-
nic, atata Dedulesd, cat si parte din Stancesti.
Dec! maT sus numitul boer, din buna-voia DumnealuT,
de nimenT Indemnat, al socotit de ad inchinat, aceste
maT sus zise mosiT, cu morile si cu tot venitul, la
sfAntul Panteleimon si la spitalurT, pentru sufletul
sal, si al parintilor si al jupanesel DumealuT ANicurA
socia cea d'antaid. $i osebit de aceste, ati maT inchi-
nat ma! sus zisul boer, danie la sfintul Panteleimon,
tOte alte cumparatorl de mosia din StancestT, care
sunt tot intr'un hotar, !Ina mosia cu casele si cu tOte
alte imprejmuirl si namestiT, ce se afla pe aceste cum-
paraturT. Pentru ea le-ati fost rescumprat, boerul ce
scrie maT sus, mal in urma cu banT gata, de la ALEXE
biv vel clucer ZAARIE, fiindu-T fost si luT de cumpera-
Ore, de la un GRIGOIUE LOGOFETUL STXNCESCU i de la
fecioril luT anume : NICOLAE i CONSTANDIN 1 de la un
IoauX, partea ha, pre care cumprtorl, cu cele ce se
afla pe dansele, maY cazAndu-T-se DumnealuT ale cum-
Ora, et tutors luT ALEXIE CLICI totT baniT, talerl 430
si luand tOte zapisele si alte sensor! si noT si maT vechT,
de la maim luY ALEXIE Cum, ati luat acele cumpCra-
Vire de mosiT, intru stpanirea DumnealuT si impreuna
cu partile de mosie ce maT sus arAta, au inchinat si
acestea si le-au afiorisit la sfintul Pantcleimon. $i iar
sti fie sfintul Panteleimon, mosie in hotarul Remireptilor
ot sud Vlasca, stanjenT 500, ins din mosia ce ati fost
cumpCrat-o, credinciosul boer al DomnieY mele, SAN-
DUL BUCSENESCU, biv vel Sardar, de la CONSTANTIN Pos-
TELNICUL BXLXCEANUL, feciorul BARBULUI POSTELNICULUI
BXLXCEANU, i nepotu luY DRIGHICI BXLXCEANUL, biv-vel
pitar, pentru a acestY stanjenT din mosia ResmirestY,
o ad Inchinat danie, la sfintul Panteleimon, si la spi-

www.dacoromanica.ro
 203

talurf, maY sus numitul boer, pentru sufietul luY 0 a

parintilor luY, dupe cum cartea sa cea de danie, ot
leat . . . . arat i adeverg, intdrit fiind cu is-
ctilitura i pecetea luT, 1i cu iscdlitura sfintiel sale pa-
rintelul Mitropplitulta Orel Kir NEOFIT 0 ale altor boeri
marY mrturif. j iar sa fie sf. Panteleimon din mo-
fia iniop ot sud Valpa stanjenT 500, care mo0e este
cumparat de DumneaeY DoNNITA BILAqA, fica raposa-
tuluT Domn CONSTANTIN BASARAB BRINCOVEANUL W. W.
0 de rposatul boerul DumneaeY MANOLACHE LAMBRINO
biv vel ban qi din bund voia DumneaeY, de nimenY in-
demnatd, vzdnd ca cu mila i cu ajutorul luY D-zed,
am svdr0t Domnia mea sfintele acestea zidirY, adic
a sf. Panteleimon cu nosocomion i spitalurile de jos
de la Biserica sf. Visarion, cu tOte alte trebuinciOse
intemeerl i ornduelY bine wzate, i tocmite spre fo-
losul obOesc, s'ati indemnat de au inchinat 0 au afie-
rosit, acet1 maY sus ziV1 stAnjenY de mo0e, din mosia
Raio0Y la sf. Panteleimon i la spitalurile de grad bol-
navY, pentru sufletul Dumnead 0 al boerulul Dumnead
pi al.parintilor, dupe cum cartea sa de danie ot lOt arat
adeverOza, intrit fiind cu pecetea qi iscdlitura Dnm-
nead i cu iscAlitura Mitropolitultft Orel KIR NEOF1T i ale
altor boerl marT mrturit i iar sa fie sf. Panteleimon
ino0e in sud Viapa stinjenY 422, care mo0e este intro
mo0a Riinsa i intro mo0a Moicnca a DomniteY BAL0A
BRXNCOVENCII i acsta mo0e, o ad fost cumpgrat un
PrcAlab de la BrtdaniI de jos anume nom., de
la 4 mopenY partaV do mo0e, lag de la mdtRa STOICA
sotia lul LAzXn, feciorul liii DRAGOMIR popei din Pot-
logY, stnjenT 100 i de la GHEORGHE, feciorul STOICXI
ARAMUL stnjenT 106 0 de la VINTILX feciorul luT VIN-
TILA mopeanul stnjenT 100 0 de la SALOMIA sotia
STOICX-I MqNEANUL stnjenY 116, care fac impreund
stnjeniT 422.

www.dacoromanica.ro
 204

Deci fiind di in Domnia cea (Huta a Domniel mele,

incepindu-se de catre Domnia mea sfintele acestea zi-
dirt 0 noscomion (railcar oil din Inttimplarea mutarel
DomnieY mele cu Domnia In tara MoldoveT rmsese
incepute i neisprvite). DIMITRIE LEHLIn biv vel Cil-
mra Zaoine, avnd in hotarul Peretilor ot sud Ialo-
mita, 200 stanjenT de mo0e, de bun& voia luY pentru
sufletul luT 0 al Parintelor luT de atund intr'acea vreme,
at inchinat danie acesti maT sus ziV 200 stilnjenT de
mo0e diu PerietT. Acum dar, Intru a doua Domnie a
DomnieY mele, cu mila 0 ajutorul luT D-zeu, svirOnd
tOte sfintele acestea zidirl i spitalurile de jos de la
sf. Visarion, precum se v6d, 0 ne mal avnd sfintele
acestea lcaurI alt mo0e, spre acea parte de boo, nicT
la PerietT, nicT pe acolea pe aprOpe imprejur, voit-am
Domnia mea de am Mout schimb cu CONSTANTIN KLIUI
PERIETEANU 0 cu frate-seti mare logofat, ins intr'ac.es-
tW chip, adica le-am dat Domnia mea aceT 200 stin-
jenT de mo0e, din hotaral Perietilor, ce fusese aY lul
DIMITRIE LEHLIUL Intru stapinirea lor, cu pret stinje-
nul cite 60 banT, carY fac talerT 100 0 PerieteniT cu
aceT banT, prin mijlocul ispravniculuT sfintelor acestor
zidirl, au cumperat stinjeniT de mo0e ce serie maT sus
422, de la NICUL PARCXLABUL de la BrtitOniT de jos,
pe sOrna sintuluT lom al sf. Panteleimon, in locul
color 200 stnjenT de mo0e de la Lehliu, din hotarul
Perietilor, undo king acest maT sus zis mo0e, ce
s'aa cumprat de la Thum PntoXLAau, maT are sf.
Panteleimon, mo0a din lidio1 ce arat maT sus, care
o au inchinat danie DomneaeT Domnita BXLASA la sf.
Panteleimon, dupe cum i zapisul Perietenilor ot let
7259 Julie 14 i zapisul NICULUI PXRCXLABULUI ot Bra-
tkani ot la 1752 Feb. 14, aratil. 0 adeverza pe larg.
*i. iar s fie sf. Panteleimon mo0e In hotarul Gurgu-
etilor ot sud Vlapa, dupe apa GlavacioculuT, intre mo.

www.dacoromanica.ro
 205

via CosmeFi vi intro movia Blajana stnjenY 300, partea

liii DRXGHICIU CXPITANUL ZIDARICEANUL i a MY CONSTAN-
TIN GRECUL BXCANUL, pent= ca acsta movie stanjenY
300 fost-ati de movtenire a luY DRIGHICIU CXPITANUL ZA-
DARICEANUL, iar ltrY CONSTANTIN BXCANUL GRECUL, data de
zestre sotiel luY STANCAI, vara lul DRIGHICIU CXPITANUL
si fata RADULUI ZADARICEANUL, ded eY de a lor buna voe
all dat i au inchinat, acevtl ma! sus zivl stanjenl de mo-
vie din Gurguet1 danie la sf. Pantelimon, pentru stifle-
tele lor vi ale parintilor Mr, dup6 cum in cartea Mr
de danie ot leat 7258, Intarita cu iscaliturile Mr vi
ale femeilor lor arata i adevereaza.
*i iar O. fie sf. Pantelirnon, movia ce se chiama
Zgreblezile ot sud Teleorman stanjenl 2869, undo vi
elevted aU fost. j iar alta, movie ce se chiarna Ali-
xandra, tot alaturl en acel hotar stnjenY 490, earl fac
peste tot la amandou6 movide stanjenl 3359, care movil
alt fost ale Jul PANA SLUGERUL CONTESCU, cumparate cu
al seT banl de la BARBUL URDAREANUL biv vel Pahar-
nic, cu zapis de la mAna lig de vinzare ot leat 7221,
decl el ajungAnd la vArsta batrnetelor vi la slbi-
ciune, fost aU pus gaud In. inima luI, ea sa ia cinul
calugaresc vi dupe ce 'sl-ad impartit fecioril, prin diata
InT ee 2sT-ail fttcut, Inca pan/ a nu se calugari, din
buna voia buT, de nimenT Indemnat, all Inchinat vi ad
afierosit, aceste ma/ sus zise moviI, la sfilatul lacav al
Pantelimonulul, pentru sufletul luY vi al parintilor lul,
dand- eartea Jul de danie la sfantul Idea ot leat 7259,
intarita cu iscalitura luY i cu iscalitura sfintiel sale
Parintelul Mitropolitulta tare! Km NEOFIT 0 ale altor
boerl marY marturiY, 0 at dat tOte zapisele cele veela
ale acestor moviT i cartea a 12 boerY hotarniel, Im-Y
preun i diata ce V-ati facut in mina ispravnicului
sf. Pantelimon, carelo dupe ce s'all calugarit, s'au vi
avazat a lcui la acest sfint lca i fiind el dator

www.dacoromanica.ro
 206

la uniT, la altiT, au cer0t la Domnia mea, de am dat

talerl 100, ca sa se platsca de datornid 0 'I-am dat
Domnia mea oranduiala, ca in ramkiita zilelor, cat
va mai trai A vetuiasca acolea in lautru 0 sa-0 chiver-
nis6sca hrana zilelor NY, de la sfintul laca, al sf. Pante-
leimon, pang la mOrtea lul 0 sit se ingrOpe acolea.
iar O. fie sf. Panteleimon din mo0a Balaciul ot sud
Teleorman, 'big WA partea ce aA fost a rposatuluT
CONSTANTIN BALXCEANUL biv vel aga, dou6 partY de
mo0e, despre tot hotarul, cu tot venitul dintr'a-
ceste dou6 partY din camp, din padure, din apa.
i din silitea satuluY, pentru ca acsta mo0e, ce
se cheama. Balaciul, jumatate au fost lig CONSTANTIN
AGA BALACEANUL 0 jumatate a celor alte BXLXCENI.
Ded CONSTANTIN AGA BALXCEANU, dup6 mrta socrul
sm ERBAN V. CANTACUZINO, el ad fost hainit de atm
puternica impratie 0 s'ag ridicat Ma casa luY de
s'ati dus in tiara Unguresca, lsandu-V 0 parasindulI
patria lul, cu tOte cele ce avut el aid in tar/ mo0I,
viY, tiganY 0 altele, i s'ad inchinat supt epicratia al-
tel ImparatiY streine, de unde ridicand 0 arme impo-
triva oOilor prea puternicil imparatil a OtomaniceOil
puterY, impreuna cu cel ce Intru a kr nadejde se al-
catuise, au i peHt in r6sboiu, caruia ramaindu-1 un
fecior anume IOAN Bi'LXCEANU, niel acela dup6 perirea
tatane-s6d, n'a vrut sa-Y plece capul 0 sall vie la
pamantul 0 patria sa, ci all r6mas acolo supus, supt
sprijiniroa i adapostirea streind Imparatil, ca 0 tata-
s6A, iar cand au fost in vremea resmeritel, cel dupe
urma, pre cand aA luat oOile prea puterniceT impa-
ratil, partea Ord de peste Olt, intru stapanirea Nem-
tilor, pentru ca in resmerita ce s'au fkut maY naintea
acestd dupe urma cu 20 anY, desbinase Nem0 tara
de peste Olt din ceasta alt Ora i s'a4 fkut Ora
tot una ca i maI nainte, nicl atund n'ati nazuit ca-

www.dacoromanica.ro
 207

tre Domnul tareT si sail vie la patria i ptmintul sett,

ci tragand sa se duct de peste Olt, iartsT supt epi-
cratia Nemtsca, 1-aft fost impresurat ostile imparttestT,
Inca Out a nu fugi la hotar i ait perit si el, precum
si tatal sett AGA BXLXCEANUL, caruia ramtnndu-Y si
luT treT fete anume SMARAGDA. 0 MARIA 0 ILINCA, de
unde erall trecute afindu-se in Ardeal, all nilzuit cAte
trele aicl in tart, in zilele Domniel sale CONSTANTIN
NICOLAE W.W MAVROCORDAT, verul DomnieT mele si
din poruncit imptratesca, fiindu-le mosfile luate pe
sOrna Domnsca, Domnia sa CONSTANTIN VODX, vrand
sit facit milit cu dOnsele, find fete de neam boeresc si
sarace de parintT, le-au fost dat tote mosiile i viile
intra staptnirea lor, ci una dintru ele anume jupt-
'Asa SMARAGDA, pe care ail tinut-o feciorul MANUL
NEGUTXTORUL, au remas i s'au asezat aid in tart la
ptmntul set, iar cele lane done surorT ale eT MARIA
ILINCA, inclt fete marl nemtritate fiind, nu s'au su-
ferit a se odihni si a se marita in patria lor, ci s'ait
sculat de s'au dus, iarasT in tara nemtesca, de s'ad si
maritat, lund bArbatT streinT de fel si de altt trinie,
ale caror art/ de mosiT si de viT si de orl-ce dupe
lege si dupe dreptate, precum si pravilele poruncesc
ra unor haine i vrasmase patriel lor, ce au part-
sit pamntul lor, luandu-se pe sOma Domnsca, afara
din partea juptueseT SMARAGDEI, partile lor, orT din
mosie, orl din viT, sati veH din ce ar fi acelor done
fete, instreintndu-se lefam inchinat si le-am afierosit
Domnia mea, la sf. Panteleimon, ca sa fie sfintuiuT la-
eas de intarire si saracilor bolnavY de hrant si de
chivernisire i va fi i pentru pomenirea parintilor si
mosilor ion, savarsindu-se intru pravoslavnica credinta,
pentru cit nu le-am dat Domnia mea i nici le-am daruit
la 6menif pamntenT, dupe cum cu voluicie DomniT,

www.dacoromanica.ro
 208

obisnuesc, ci le-am afierosit luT Dumnezed de undo ni-

menT nu le p6te lua.
Si iar sA fie sf. Panteleimon mosie in hotarul DAn-
gepilor ot sud Arge stAnjenT 300, care mosie este im-
preund, tot intr'un hotar cu mosia ctitoricesteT nostre
mantistirl Fedelesoiu, pentru ca acestY maT sus zisT
stAnjenT de mosie, fost-au aT credinciosuluT boeruluT
Domniel mole SANDUL BUCSENESCUL biv vel srdar si din
bung voia sa, 'T-ad inchinat danie la sf. Panteleimon,
pentru sufletul ha si al printilor luT, precum cartea
sa de danie ot kat . . . arath. si adevera Si iar
sti fie sf. Panteleimon muntii dupe apa Lotrului ot sud,
care muntY se numesc si fiind impre-
suratT de niste nemesT sasT de la Sibiu, prin desco-
perirea boerulul Domniel mele SANDUL BUCP.NESCUL
biv vel sArdar, scotendu-T din stapanirea acelor nemesT,
'T-am ddruit Domnia mea O. fie aceT muntTaY luT, iar el
din bunA voia sa, 'T-ad inchinat la sf. Panteleimon, dupe
care muntT s'ad asarzat sA ia sfintul ideas al sf. Pante-
leimon din an in an cate talerl 75 si 12 ol.
Si iar O. fie sf. Panteleimon mosie in hotarul ZA-
dAriciului ot sud Vlapa stAnjenT 155 si cu o jamatate
de ICA de mOrA. In apa NeajlovuluT, pentru cA acestY
maT sus zisiT stAnjenT de rnosie, 'T-ad inchinat danie
la sf. Panteleimon, CONSTANTIN BXCANUL, ImpreunA cu
femeia luT SIA, pentru sufletele lor si ale parintilor
lor, precum cartea lor de dank ot kat . . . scrie si
adeverOzA. Si iar O. fie sf. Panteleimon un vad de
m6ra in apa Vezil ot sud Teleorman la mqia Muse-
toqtii a luT MATEIU UNGUREUL, biv vel clucer, impreun
cu 50 stAnjenT de pament, imprejurul vaduluT si in
lung si in lat, pentru starea carelor, celor ce ar aduce
mAcinis la mOrA, unde si mOra s'ad fAcut cu chel-
tuiala sf. lcas al sf. Panteleimon si acest vad este
din sus de drumul siirel, pentru ca acest vad de mbr

www.dacoromanica.ro
 209

av6ndu-1 MATEIU CLUCERUL UNOUREUL de bating si

de motenire de la parintii, mosil i stramosiT luT,
1-ad inchinat danie la sf. Panteleimon, pentru sufletul
luT si a parintilor, mosilor si strb mosilor luT, dupe
cum in cartea luT de danie ot beat 7260 aratl si ade-
verezd, intarita fiind cu iscilitura si pecetea luT si cu
isalitura sfintiel sale ParinteluT Mitropolitului Orel
Kir Naomi' si ale altor boerT marY mrturit
*i iar O. fie sf. Panteleimon un tigan meper de
hier anume NECULA, feciorul BARBULUI tiganul BI-
DALAN, pentru ca acest tigan aU fost al lul MATE/ BI-
LICESCUL de peste Olt si fiind fugit de la casa luT,
aid in tigAnia Domnesci si gAsindu-1 cu divan si cu
judecata, i s'ati dat intru stapanirea laY, ca un drept
Vgan al luT, decT fiindu-T de vanzare, din bung voia
luT, 1-aa vindut Domniel mele, in banT gata talerl 35.
en zapis de vnzare do la maim luT ot let 7260, int-
nit cu pecetea 0 cu iscalitura luT fratine-sn. FOTIN
postelnicul BXLXCEANUL i a altor boerT marturif si
Domnia mea, 1-am dat danie la sfntul lams al
sf. Panteleimon. j iar O. fie sf. Panteleimgn, zece
powine de vie, in &Hui oilor ot Bud Sauk ca Omen-
tul de sub ele, care vii sunt despre Tolian i cu mo-
sie la vale, precum merg obratiile acestor zece pogne,
insa in lat stinjeni . .. si in lung la vale stAnjeni . . .
pentru cd aceste vii cu pAmentul lor i cu mosia la
vale, fost-ati ale cinstitulul i prea credinciosuluT bo-
erul Domniel mele CONSTANTIN BRANCOVEANU, biv vel
logofat, fiindu I dumnelul de mostenire de la repau-
satul domn CONSTANTIN VODI BR1NCOVEANU, mosul dum-
neluT, carele din buua sa vointa le ati inchinat danie,
la sfntul locas al sfantuluT Panteleimon, pentru su-
fletul dumneluT, al parintilor i mosilor dumneluT, (Mud
0 cartea sa de danie si de afierosire de la kat 1751,
intAritl cu iscalitura i peceta DumneluT i cu iscali-
14

www.dacoromanica.ro
 210

tura Dornniei sale phinteluT mitropolitulul tgreY Kir-

NEOFIT i CU ale altor boerl marl marturil. i iar st
fie sfintului Panteleimon 10 pogene de vie in dlul
Negovanilor ot sud Saak, care vii au fost ale cinsti-
tulul i credinciosulul bocruluT DomnieY mole STEFAN
VXclaEscu vel vistier, avndu-le i DumnluT de cum-
paratOre de la un Paraschiva capitanul, ginerele SAVEI
clucerul, !ma cu un pogon de vie ce este peste drum,
care vii sunt langa monstirea Skeul, cu casa de e-
zut St cu. pivnita de butii sindrilit. DecT Dumnlui
maT sus pomenitul boer, au socotit cu tOta vointa sa,
de le-ad inchinat danie la sfntul Panteleimon, pentru
sufletul DumnluT i al jupanesei Dumnelul 0 al pa-
rintilor lor, dupa cum in cartea de danie, ce au dat
la sfiintul 1oca i noscomion ot let 1752, arata pe lang
ei adevereza, intarita find cu iselitura i pecetia Dum-
nelui 0 a jupanesel 0 ale copiilor Dumnelor i cu is-
ealitura sfiintieT sale parinteluT Mitropolitulul Orel
Km NEOFIT 0 ale altor boerl marturii, dand i zapisul
cel nog de cumparaterea acestor vii i alte zapise maY
vechT, la mna ispravniculuT, sfantuluT Panteleimon.
$i iar O. fie sfantulul Panteleimon . . . pogene de vie
parAsite in dlul Pitestilor, uncle se zice la Liscira ot
sud Mused, care vii au fost ale raposatuluT CONSTANTIN
biv vel aga BALICEANU i find parasite de multa vreme,
nu le au destupat, nicT jupanesa ZMARAGDA. nepeta Agai
BALACEANU, nicT alt nimeni, ci am pus Domnia mea, cu
cheltuiala sfintului loca al sfintului Panteleimon de
le ag destupat 0 au inceput a se lucra, care vii soco-
tindu-se in partea celor doua fete nepete agai BLI-
CEANU, ce maT sus se numesc surorT ale Jupanesel ZMA-
RAGDEI, le am inchinat 0 le am afierosit la sfintul Pan-
teleimon .51 nosocomion i aceste viT s razoresc pc
din SUS CU Ville SANDULUI BUCSENESCUL biv vel San-
dar, iar pe din jos cu viile DumnluT COSTANTIN BRAN-

www.dacoromanica.ro
 211

COVEANU vel logofat 0 cu livade de pomi la vale, Ong

in drumul eel mare, iar pentru partea ce ar fi a ju-
panese ZMARAGDI, mai sunt 0 alte viY prginite iutr'alte
&lull de ale lul CoNsTANTINAg5. BXLXCEANU, ce 0 va alege
dintr'acelea 0 de va vrea 0 II va da maim 10 va destupa
0-0 le va lucra. i iar s fie sfAntuluf Panteleimon 7 po-
gone de vie din dOlul Negovanilor ot sud Saak qi ea telina
WA este preste viT, pentru a aceste vii fi telina, au
fost ale lul RINI CONTESCUL, cumprate cu banir seY,
InsI 5 pogOne de la cumnata sa DUMITRANA sotia fd.-
tine-seft la GRIGORE logofat CONTESCUL, iar 2 pogOne
0 en telina, le afl avut de schimb de la Mnstirea
tutulor sfiutilor, dupl cum zapisele acestor vii arat
0 adeverezd, deci mg sus numitul PANX CONTESCUL,
ajungnd la vrsta a adncirnei batrinetelor i la sl-
biciune qi thud 0 agaduit mai din nainte, ca sg. ia
cinul calugariel, dupg ce i afl imprtit feciori prin
diata sa, q'ati pus metania la santul loca al sfintulul
Panteleimon, undo 0 mo0i1e, ce scriu mai sus din sud
Teleorman, impreung cu yule acestea, din bun voia
MY le-a inchinat 0 le ad afiorosit danie la sfintul Pan-
teleimon 0 la spitalurile cu bolnavY grad, pentru su-
fletul luY 0 al Orintilor luT, dup cum in cartea sa
cea de danie 0 in diata ILA scrie qi adevereazg, dnd
0 zapizele acestor viY, cu alte scrisorT i adrese ale
mo0ilor 0 ale viilor la mana ispravniculuY srmtulta
Panteleimon. j iar s fie sfintulta Panteleimon 6
pog6ne de vie lucrAt6re in &dui Skeilor ot sud Saak,
care viI sunt despre monastirea ea se numesce a Min-
na NEAGXI, cu pmntul de sub ele 0 cu pometul ce
este in obratele vie din jos, despre apa ce ce chiam Pu-
tursa, cu slom findrilit, cu lin 0 cu alte vase 0 dichise,
pentru c5, acsta me sus zis vie, cu tOte cele ce scria
me sus, fost-a4 ale SANDULUI TOHANEANUL biv vel va-
meq, fiindu-I 0 luY de bastin i de mo5tenire de la pa-

www.dacoromanica.ro
 212

rintil luY si din bun voia hI, o a inchinat danie la sfin-

tul Panteleimou, (land cartea sa de afierosire ot leat
1752, intarita cu iscalitura luY si cu iscalitura sfintid
sale pariutelul MitropolituluY Ord KIR NEOFIL i ale al-
tor boerl mar! marturit i iar O. fie sfintulul Pan-
teleimou si Spitalulni on bolnavi, tot venitul Ce so va
agonisi, dupi vama targului, care am amat Domnia
mea, ca si se fad la sfintul Panteleimon in tot! anil,
Ia ziva sfinteI MilriI mid, pentru el aicea langa orasul
seauuulta Domnese, fiind-ca pana acum nu era nicairl,
asa maI aprope a se face peste an vre-un targ. Dom-
nia mea, am socotit si am asezat Ca, de aci inainte, pc
fies-care an la ziva SfinteI Mari! mid, sa se fac acest
targ, Mug sf. Panteleimon, pe mosia Obilsca, pe care
start zidirile a cam! targ so. se tie alisverisul pana la
. . . zile si tOt vama, or cat s'ar face s. o stranga
iconomul sfintuluI Panteleimou, dupa oranduiala eata-
loguluT i sa o ia pe srna spitalulul, ea sa fie spre ajn-
torul si chivernisOla bolnavilor. Pe Ling dar acestea,
cat! pang aci prMtr'acest testament al Domniel mele
s'arata si se numesc, adica boeriI mar! si altt crostini
pamintenY, care din ravn dumnezesea, s'ag indemnat
a se arata ;,;i a se impartasi prin inbirea de Dumnezeti,
cu facer! de bine si cu ajutor cake sfintul 1oc.a i noso-
comion al sfintuluI Panteleimon i catre stiraciI bolnavY,
prin mijlocul Inchinrilor i afierosirilor de danic, de
mosiT, de viI si de alte lucrurI, pentru sufletele kr si
ale parintilor kr (a carora plat/ mult va fi la ceruri
de la prea inaltal D-zet.), unul i cel mal verhofnic si
ma! d'intaY al tutulor aratatu-sa a fi, intru bung impr-
tasire, spre nadejdea adev6rate1 si netagaduite buneY
rasplatia si sfintia sa pariutele Mitropolitul Ore! Kir
NEOFIT i intru Hristos al nostru duhovnicesc parinte,
pentru ea sciind cu adev6rat a fi lucru dovedit, cum (:5.
ceI cc vor vrea as! inirepta si asI chivernisi vietuirea,

www.dacoromanica.ro
 213

prin domnescilo poruncY, adic6 intru ccea ce zice : s4

iubescl po Domnul DumnezeA si pe aprOpele t61 ea
insutl pre tine (spre care maT adaoga), cum a Intru
aceste dou6 mal marl poruncY, tOt legea i prorocil
spanzur6, din ravna cea fierbinte si din multa evla-
vie pornindu-se, pus-au gand necltit si no miscat a
alerga cu. WA virtutea dare adevrata i intgrita a
respltireI ndejde, spre a intinde maim de ajutor ce-
lor ptimasl i saracY bolnavY, dand cele ce putinta
l'au ajutat i '1 va ajuta, pentru ea vzand sfiutia sa,
svarsindu-se de ctitre nol aceste sfinte zidirT si spi-
talurl de grad bolnavT si asezmanturile cu bune
tocmirT, spre binele f;;i folosul obstesculuT norod, in-
demnandu-1 i invitandu-1 a sfintiel sale bun5.-vointa
si proerisis alctuitu sau si sail alturat, cu indestulat
imprtasire a da mant do ajutor, pentru aceste sfinte
i Dumnezeestl zidirl, cu nosocomion si spitalurT, ius
inteacestas1 chip, pentru cti cumparnd sfintia sa do
la jupaneasa ZMARAGDA BXLXCEAtice. (inst nu cu banil
sfintel Mitropolil, ci cu aT domnieT sale banI dreptl si
agonisitT cu ostenOla sfintieT sale), tot local unde ail
fost casele MANULUI negustorul i pravaliile, cele despre
ulita, ce vine pe lang hauul luY i$ERBAN VODX, in po-
triva caselor luT ZAMFIR STAROSTEA cel bUtrn si vrcInd
s fad. pe acel loe han (uncle ati i inceput s lucreze,
lcnd Intill pivnita de piatra si case de piatrl pc
pivnit, earele stint dinaintea bisericel a stntului Ni-
colae, ce se zice din c3lar1) ctitoriT acestel bisericT v-
znd c all inceput parintele Mitropolitul a lucra
va si fac i hanul, au inchinat si biserica, dandu-o
supt st6panirea ot carmuirel i chivernisirea sf. Sale,
maT sus pomenitulul Mitropolit, ins/ nu o at inchinat
la sfinta Mitropolie, supus a. cu mime de metoli, ci Ca
s o facg sf. sa, o osebit mngstibr intru pomenirea
ctitorilor celor de earl s'att zidit i intru pomenirea

www.dacoromanica.ro
 214

clironomilor acelora de care s'ad inchinat. DecI sf. sa

Printele Mitropolitul, dupe gandul sf. sale eel inte-
meiat td socotela cea neclatit 0 statornicd, prin
cartea sf. sale at isbrnit 0 ati hotarat ca, dupe ce
va ispravi 0 va sdvr0 acel ban, cu tOte imprejmui-
rile lig 0 cu tOte hoddile 0 alte nemestiI trebuinciOse,
in did vreme va fi sf. sa Mitropolitul triY 0 de la
Dumnezett va avea zile 0 viatd. macar 0 paretclis vre
odiniOr de va face, cat va trai in lumea acsta, s-1
ail% pentru singura chivernisla sf. sale, iar dupe mu-
tarea 0 petrecania sa dintFacest lume, '1 lasa ;4-1
inching, cu biseried cu tot, la sfintul loca i nosoco-
mion al sf. Panteleimon i la spitalurile cu s6racY
bolnavi, pentru pomenirea sufletulul sf. sale al Orin-
tilor, mo0lor 0 strmo0lor sf. sale, dupe cum Archie-
rdsca carte a of. sale scrie i adeverza, care carte de
afierosire este intdrit 0 en singhiliodicesca carte
a Prea sfintuluT a WI lumea Patriarch al Tari-
gradulta Kir KnuL i eu tot soborul Archierese, cu
mare intemeere 0 legatura asupra acesteT afierosie a
hanuluT ce scrie mai sus. Drept aceia, dupe cartea sf.
sale, ma! sus pomenitul Mitropolit, care este intritd
cu iscalitura 0 pecetea sf. sale i cu iscAlitura altor
Archiere, cat! s'ati aflat aci 0 cu ale tuturor eins-
titilor 0 credincio0lor boerilor celor marY a! diva-
nuluI Domniel mele 0 dupe intrittorea 0 soborni-
ceasca carte a Prea sfantulta Patriarch al Tarigradulta,
iat i Domnia mea, cu acest testament al DomnieT
mele, intdrim 0 hotram.
Ca cat va trai sf. Sa sd aiba a tinea 0 a stapani,
hanul cu tot venitul luY 0 0.4 aib pentru chiverni-
seala sf. Sale, in tOte zilele vietY sfintiet sale, iar
dupe petrecania so, dupre cum prin cartea sf. Sale
ad botrat s ramae 0 sa fie intru stpanirea i
tinerea sf. Pantelimon 0 a spitalurilor cu sdracil

www.dacoromanica.ro
 215

bolnavl i oil ce ar mg cumpara 0 ar mai face,

de acum inainte, cu banil sf. Sale acolea, MITI
han 0 imprejur, pravalil 0 alte namestil, tote acelea
in urma sf. Sale, sa ritmana intru stapanirea sf. Pan-
teleimon, s fie de acolca inainte tOte statornice, ne-
clatite 0 nestramutate in yea, iar sf. Mitropolie, cu
hanul 0 cu biserica, ce s'ati zis mal sus 0 cu tote
altele, ce s'ar mal face, sa nu aiba treaba nieT amestic
cu nici un fel de mijloc.
Pentru el, nu cu banil Mitropolil, a4 lucrat locul
i all cheltuit la acele zidirl, ci cu al sfintil Sale bani
dreptl catigatl i agonisitY cu ostenla sa. Afara dar
din tote acestea, ate mg sus scriu, adica, danil 0 afie-
rosiri, ce pana acum la acestea ale nOstre maY sus zise
zidirl i spitalurl s'au inchinat 0 s'aq afierosit 0 des-
pre partea nOstra i de atm altY parnantenY, care tOte
intr'acest testament s'att aazat 0 s'au scris, dupe cum
maT sus We coprind 0 aevea se vM, de se vor indura
fi do acum inainte 0 va lumina Dumnezeti, pe oni
care veil din nol, verY din blagocestivil Domul, eel
din urma nOstra, veil din boeril marl sail al doilea,
verY din altl pravoslavnicl cretinl parnantenY, oft de
ce oranduiala ar fi i cu inima umilit 0 din ravnti
Dumnezeiasca, se vor indemna cu buna kr vointa a da
0 a inchina 0 a adaoga dintr'ale lor, la aceste mal sus
pomenite zidie i spitalurl, pentru sufletelo lor i ale
parintilor kr din miratOre 0 nemiFatre, orY mult,
orl macar i putin, pentru ca ziee Dumnezeescul Sla-
taost la cuvantul al 14, ce face pentra milosteniY ca
DumnezeA nu numra suma banilor, cu care se ajuta
sracil 0 neputincio0l, ci num6ra multimea milosti-
vire 0 a milostenil ce se da din bun vointa.
Ca 0 vduva aceia 2 banY ail dat, pentru ca accia
fost-au de Cristos Domnul maI ludat, de cat totY eel
laltl, Ca n'ati socotit treaba avereT, ci protimia ,.i pofta

www.dacoromanica.ro
 210

cea ferbinte. Drept aecia dar, very car' de acum ina-

into, se vor indura din inim umilit O. voksd, a da
si a inchina ;;i a da mnd de ajutor la sdraciY bol-
navy pentru sufletele lor, oil malt, orl putin (dup6 cum
Watt zis maT sus). Ctitorl de o potriva ca nol, se vor
socoti, inaintea eerescultil Dumnezeti i imprat i tte
cdte acelea, de acum inainte, se vor addoga, O. se scrio
la condica sf. Pantelimon, prin Oirea epitropilor celor
marl (pe care mal jos la rdndul kr anume 'I vom,
ardta) ,i la condica ce este asemenea data la sf. Mi-
tropolie, in sema sf. Sale printelul MitropolituluY Orel
Km NEOFIT.
Pentru cd : 2 condiel s'ati %cut, una ca sa stea in
Om iconomulta, in luntrul sfintulta liiea al sf. Pan-
teleimon, iar alta la sf. Mitropolie, care amindoud sunt
pecetluite de noT, ci oil clnd se va addoga .i se va
spori verl ce danie, orl de ctitre eine, sd. se scrie i la
o eondica i la alta i s se pecetluiascd orl de noT,
oil de Domnul ce va fi in urma nstra i pomenirea
acelor inchinatorT, sd fie necontenit i necurmatd, la
sfintul jertfelnic, ea si a celor ce pan/ acum an inehi-
nat i au afierosit, scriindu-li-se numele lor i al Orin-
tilor kr la pomelnicul sfintel proscomidii. Dupd. tote
acestea, cdte mal sus cuprind, socotit-am Domnia mea,
impreund eu sfintia sa printele Mitropolit Km NEOFIT
f,4i CU tot sfatul cinstitilor fi credinekOlor boerilor celor
mail al divanulul Domnid mele, pentru Ore-carY mo-
nstirl de aid din tara, din care montistirl unele sunt
fi zidirY Domne01, iar altele i boererl, earl monds-
tirY, maear c la obipuitele dAjdii, ce ea de la vis-
tierie pe mtindstirl, se punea cdte Ore ce, cat se scotea
cd ar putea da i acele putin ajutOre vistieril, In vrernI
ea acelea ispdsOte, dar, fiind mnstirl sdrace i sea-
!Mate, de nicY acel lucru ce se punea, nu era vrednicl
a ridica i a ajuta vistieria la ptisurile el i mal ales

www.dacoromanica.ro
 217

c nu era inchinate la nici o monastire, nid din cola

marl de aid din tiara, nicY la alte monastiri de afara
din streinatate, ei era t6te mondstirele in sOma sf. sale
parinteld Mitropolitulu1 Ord si nici vistieria vre-un
ajutor de folos de la acelea nu avea, ci Inca uneorY
despre o parte pricinuia si vistieril zatienla, neputind
esi baniY de la dansele cat se punea, iar despre alt
parte le pricinuia lor mg multa scapatare si pustiere,
incapind si la grele cheltuelY. Ci, pentra una ea aceia,
cu blagoslovenia si vointa adieu a parinteluT Mitropo-
lituluI si cu sfatul DumnOlor Velitilor boenT, s'aa soco-
tit de s'att asazat a fi metohuri la sf. Was 0 noso-
comion al sf. Panteleimon, asezindu-le cu Ore-ce, dupe
slaba lor putinta, in chip de embatic, adic ca o rup-
Ore a ajuta spre hrana si chivernisirea saracilor bol-
navY si spre plata poslusnicilor lor, iar si pentru a lor
usurare intregime si intremare si de dajdiile vistierid,
sa fie slobode si in pace, call monastire de aid in jos
anume le aratam :
Inteid manastirea Fedelepiu, unde se cinstesto si se
prasnueste hramul Preobrejania Domnuld si Mantui-
torulta nostru Isus Cristos, care este zidita si inaltata
de raposatul si de pururea pomenitul Domn, mof,4u1
Domniel mele, Io GRIGORIE GIIIKA W. W., pre care ea
o ctitoricOsca a nOstra manastire si nol ca niste ado-
verati ctitori si clironomY, WI volnicia avOnd asupra
ei, o am lnchinat Domnia mea la sf. Panteleimon, cu
tot ce are sf. mnstire, cu mosiile, cu vile, cu tiganii,
en. dobitOcele si eu tOte alte lueruri miscathre si ne-
m4catOre si cu tot venitul din t6te i dupretutindenca
si nici odinibra, cu nid un fel de mijloc, O. nu fie
deslipita, si desbinata, de la me sus zisul lams al sf.
Panteleimon, ci sa fie statornica si neclintita si ne-
stramutata, pentru-ca ca niste mostenitori si adevOratY
ctitorl al mosestilor si stramosestilor zidirl, cu tag

www.dacoromanica.ro
 218

dreptatea 0 buna-vointa, o ail inchinat 0 o att afierosit

a fi supusa metoh sf. Panteleimon 0 nosocomion i
acolo la acsta sf. manstire, am oranduit Domnia
mea 0 am hotarat, ca de acum inainte, igumen s nu
mai fie, nid sa se pue far'de cat ispravnid ca un
dicheu, or1 din& de va fi, orY vrednic i icouom
bun, oil mirean, iar igumen nicf de cum sa. nu se
maY numsea, nid sa maY fie 0 acela sa fie sups
ispravniculta celta mare de la sf. Panteleimon 0 de
la dansul sa. ia OM invetatura i porunca, spre pur-
tarea de grij 0 ocarmuirea a tot lucrul 0 a WA
iconomia 0 tot venitul ce ar fi din t6te, far'de nicl o
seadere mu paguba, s arate cu creditnt pe deplin, la
ispravnicul ce scrie mai sus al sf. Panteleimon 0 la
dansul sa-0 dea sma i tag socotla de tOte 0 pentru
tOte 0 de dajdiile vistieril A fie aparata in pace kti
nesuparata, precum 0 cele-l'alte mnstirl metohurY,
fiind-ca s'at inchinat cu totul ce are la sfintul locn
ce scrie mal sus 0 nosocomion.
A doua manastire ce se nume0e Brebul ot sud
Prahova, macar ca este zidire Domnsca, inaltat de
Aposatul 0 batranul Domn, MATEI VonX, dar neapu-
cand acel r6posat Domn O. o inzestreze, cu cele tre-
buinciOse, spre starea 0 chivernisirea 0, dintOia data
aa Amas slaba. 0 forte sraca. 0 nefiind inchinat la
nicY o mnstire, s'ati randuit a fi metoh la sf. Pan-
teleimon.
A treia manastire Poiana, zidire boerOsca de rOposatul
boer TOMA CANTACUZINO biv vel spatar, care neramanand
nimenY din TOMA Spatarul mWenitorY i ctitorl a o
chivernisi 0 a-Y purta grip. i nefiind inchinat la
nid o mnstire, s'aA dat a fi metoh la 4 Pante-
leimon.
A patra manastire Giseni ot sud Dambovita, zidire
veche boerse, care 0 acOsta fiind scapatata 0 saraca.

www.dacoromanica.ro
 219

nefiind inchinatA la alt mnstire cu obstescul sfat,

s'att dat a fi metoh la sf. Panteleimon.
A cincea mAnAstire Cobia ot sud Vla,ca zidire boeresel
de care fiind forte sracA i scapittatA
nefiind InchinatA la nicY o mAnastire, s'at rAnduit a
fi metoh la sf. Panteleimon.
A sasea mAnAstire Cornetul ot sud Argm zidire boe-
rscA de . . . . fiind forte scApAtatA i srac gi
find inchinatA nicAerl la nicl o mAnAstire, s'au dat a
fi metoh la sf. Panteleimon.
A saptea manAstire Tir?orul ot sud Prahova, zidire
DomnscA, de reposatul i bAtrAnul Domn ANTONIE VODA,
care rmAnAnd la slAbiciune si la multA scApAtare, cu
obstescul sfat al pArinteluY Mitropolitulul Orel si al
velitilor boerY, s'ati socotit de s'at. Inchinat metoh la
sf. Panteleimon pentru multa scAptare 'I-am rAnduit
Domnia mea milli din vama DomnescA de la tArgul
Ploestilor, sA ia pe an cate talerl 100.
A opta mnstiOrg ce se numeste Lespezi ot sud
Prahova, zidire boerdsc de rposatul boer PiiRVUL
CANTACUZINO biv vel Stolnic, pe care insAsY mostenitorI
Ktitori neputil acestul boer P/RVUL MAGUREANUL biv
vel MEDELNICER, I MIHAI MXOUREANU biv vel Armas, o all
inchinat a fi metoh sf. Panteleimon, cu cartea lor de
inchinAciune, IntAritA cu iscliturile i cu pecetile lor si
Cu iscAlitura a sf. sale pArinteluT Mitropolitulul Ord Kir
NEOFIT si ale altor boerf marl mArturiI ot leat . . .

A nona schitul erbAne?ti ot sud Romanati a lui

MATE! MORUNGLAVEANUL, carele Insusl el au venit la
Domnia mea aid si din bunA voia luY, 1-ati inchinat
metoli la sf. Panteleimon, dupe cum cartea luI ade-
vereazA ot leat 7259, iscAlitA de el si de femeia lul
de altI boerl marl mArturil.
A zecea mtinAstiOrA Titireciul ot sud Vlcea, zidire
boersc de rAposatul boer MIHAIL CANTACUZINO biv

www.dacoromanica.ro
 220

Tel Spdtar, care cu voia nepotilor si mostenitorilor maT

SUS numituluT boer, DUMITRACHE RACOvITX vel clucer,
IoNITX. RAeovrrA vel vistier si fiind si mndstiOra sd-
raed si nehichinata la niel o mAndstire, s'ati ninduit
a fi metoh la sf. Panteleimon.
A unsprezecea mnstire Mkinenti ot sud Slam Ram-
nic, zidire Domneasca de rposatul si bdirtinul Domn
MAW VODX, care din multele IntdmplrT. a vremilor,
rmdnAnd la multd scdpatare si srcie si eu tOte stri-
cate si drpnate si neavnd de nimeni, nicT o chi-
vernisire sad purtare de grij, pentru ea sa nu se prd-
padeasc desvdrsit, o am dat-o Domnia mea intru std-
panirea, purtarea de grijil, ot carmuirea si chivernisi-
rea cuviosuluT igumen Km TEOCLIT, de la ctitoriceasca
nOstra mdnstire din FocsanT a sfntuluT RUN PREDITEL
fiind mnstirea MAxinera, aprOpe de FocsanT, ca sit
aibd egumenul de grija s o chiverniseascd si sa o
stpfineascit si tOte cele stricate s le dreaga si sti le
innoiasc si la ccia ce s'ail rdnduit a da la sf. Pan-
telimon pe an, ca si cele l'alte metohurl, sti rdspundd
maT sus numitul Egumen de la FocsanI Km TEOCLIT,
pentru e si acst maT sus zisd mandstire MdxineniT,
nefiind inchinat la nicT o mnstire, s'al randuit a fi
metoh le sf. Pantelimon, dar sd fie iutru purtarea de
grijd si autarea si economia egumenuluT FocsXNEArm.
Aceste dar sfinte mnstirT, cdte mal sus se numesc Blind
neinchinate la nicT o mondstire si fiind sedpatate fOrte, cu
voia si blagoslovenia maT sus pomenituluT Mitropolit
al tiireT si cu aflarea cea euviinciOsa a WA bocrimea
cca mare si cu voia si cu stirea mostenitorilor, earl
s'ad aflat intr'acele neamurT, s'ait socotit de s'art in-
chinat metohurl la sf. Pantelimon, al cdror asdzdindnt
si randuiald, ce s dea pe an la sf. Pantelimon, ard-
tam anume si intarim, insd afard din etitoriceasca
nOstra mnstire Fedelesoiul, Bind inchinate de Dom-

www.dacoromanica.ro
 221

nia mea, eu tote cele ce sunt ale el si cu tot venitul

de pretutindenea : Manastirea Brebul talerl 25, manas-
tirea Cobia talerl 50, tnanastirea Lespezi talerl . ., mil-
nastirea Poiana talerl 150, mgnastirea Cornetul talerl
30, manastirea Titireciul talerl 45, manastirea GaisenI
taloa 125, manastirea Targsor taleri 100, manastirea
Maxinenl talerY 100, Schitul SerbInestl taleri 50 . Acesti
haul, call coprind la fies care metoh, s'ad asazat sa-1 dea
pe an la sf. Panteleimon in dou randurl, adica la sf. Ghc-
orghe pe jumatate si la sf. Dimitrie pe jumatate, iar nit
toll de odata, pentru mal buna lesnire a sfintelor meto-
hurl, ea se fie sfantulul loeas de intarire si saracilor
boluavl de lama si chivernisire, iar noua si reposa-
Wor ctitorl al sfintelor acestora metohurl vecinica po-
menire. Si iar sa fie sf. Pantelimon si spitalulul en
bolnavl mosia Budesci ot sud Arge, i mosia Pocio-
vAlitea ot sud. . . si 4 pogone de vie ot skei sad
Saak si 3 suflete de tiganT anume , pentru cit aces-
tea, impreuna si cu altele asemenea, au fost ale rapo-
satulul CONSTANTIN CORBEANUL biv vel singer, care mu-
rind fart de mostenitorl, dupa jalba ce au fost dat
rudeniile dumnealul, impotriva slugeresel MARIEI COR-
BEANCI, pentru mostenirea Dumnealul ce o stapanea
Dumneaiel tOta, care rude macar ca nicl unul nu era
me de aprOpe, ci totl nm dealaturea, dar Domnia
mea, i-am randuit la sfintia s'a parintele terel KIR NEOFIT
si la cinstitil si credinciosY boeril Domniel mele CON-
STANTIN DUDESCU bel dvornic, i la Dumnlul CONSTANTIN
NXSTUREL biv vel dvornic, i duITMCIUT CONSTANTIN BRiis-
COVEA NUL vel logafat, i Dumnlui DUMITRACHE RACONTITX
vel clucer, ca O. le ia sOma si cul ce i se va cadea,
dup-t sfinta pravila, sit faca isbranire. Decl sfintia sa
parintele Mitropolit si Dumnlor mal sus numitl bo-
ell, luand in scris WA iconomia easel raposatulal CON-
STANTIN slugerul CORBEANUL i adeverindu-se de lipsa

www.dacoromanica.ro
 222

zestrelor jupaneseT DumnduT slugersa MARIA i de

darurile din naintea nuntel si de pomenirile i dato-
riile slugeruluT, ce le att fost plata, prin maim. Dum-
nOel, intal all scos din OM iconomia, de ad dat slu-
geresei MARIA, intreg Mt lipsa zestrelor i darurile din
uaintea nunteT i cheltuda pomenirilor i datoriile ce ad
plata, precum arata fda cea iscalit de sfintia sa Orin-
tele mitropolit si de Dumnlor VelitT boerT, care s'au dat
la mna DumndeT, apoi pe cele ce au mai r6mas. urmgad
dupa sfanta pravild, le ad facut treT partT, iar prin fol
iscalite, una slugeresel MARIEI, alta neamulul, iar alta
pentru pomenirea sufletulul raposatuluT i facand cate
trele partile de o potriva, adica de pret cat una, asa
alta, pentru ca sa nu fie la mijloc vre o banuiald,
aU aruncat sorti i cuT ce parte i s'au venit, all pri-
mit-o cu tota vointa i asea prin anafora, facOndu-ne
in scire de acesta isbranire i imparteala ce le ad
facut, ne au aratat i pentru partea pomenirel, cum
ca. do OM obstea sail gsit cu cale i en voiata a-
mandorora partilor, ca sa se dea la sfilntul Panteleimou,
spre hrana i ajutorul bolnavilor, ca O. fie sufletuluT
sett vecTnica pomenire. DecT cunoscand i Domnia mea
ca cu cale si cu dreptate, li s'ati facut i alegerea si
imparteala, le am intarit I cu cartile Domniel mele,
atata la mama neamului, pe partea ce h s'ad venit, cat
si la maim slugereseY, pe partea ce i s'aft cazut. iar
partea aceasta a sf. Panteleimon ca o danie ce i este,
am pus-o Domnia mea, in oranduiala testamentuluT,
ca sa fia sfantului Pauteleimon de ajutor i bolnavi-
lor de hrana, iar sufletulul repausatului CONSTANTIN
SLUGEIUJL CORBEANUL vecinica pomenire. Asupra tutu-
lora acestora, (Ate printeacest testament al Domniel
mele, sunt asezate i tocmite, adica daniT si afierosirT
de mosii, de viT si de alte oranduell de veniturl si do
eke altele, se vor maT spori si se vor maT adaogi de

www.dacoromanica.ro
 223

acum inainte, orl de dire not oil de dire altY blago-

cestivl Domni, orl de catre cinstiti boerl marl sat al
doilea 0 de care alti pravoslavnici creOini Oman-
teni, intru indestularea 0 hrana saracilor bolnavI ace-
lor din launtru 0 a odor din afara 0 Intru plinirea
a OM plata simbriilor, tutulor poslquieilor celor oran-
duiti intru poslqania sfintelor acestora zidirl 0 a
ticalo0lor 0 ptimasilor bolnavi, lutru cea fart de
preget purtare de grije 0 bung chivernisire a tOte lu-
crurile, find trebuinta de un purtator de grije isprav-
nic i chivernisitor, barbat ca acela, drept, temator de
Dumnezeti i bun credincios, din ciata boeresca, affatam
0 am ales Domnia mea, a fi ispravnic peste tOte i pe
tOte cate sunt ale sfantului ma! sus pomenitulul laca f$i
nosocomion, pe Dumnealul SANDUL BucpriEscuL, biv vel
sardar, pe care dintaiq data, de cum s'att inceput sfintelo
acestea zidirT, oranduindul Domnia mea a fi ispravnic a-
supra lucrurilor, (late cu ajutorul 1111 Dumnezea s'aa lu-
crat pana la savii*rea lor 0 conoscind Domnia mea a
s'ati purtat 0 s'at aratat on multa osardire i no
vointa, cu dreptate 0 cu credinta, pan/ la savar0rea
a Mt/ zidirea, '1 randuim i '1 aezam, ca 0 de acum
inainte, pana la savar0tu1 vietel 10, O. fie ispravnic
i purtator de grije la tOte 0 peste tOte 0 s aiba de-
savar0t pe depliu i adevtrat stpanire, spre a purta
grijea 0 a chivernisi bine i a le indrepta, cu mare
nevointd, eke sunt adica micathre i nemiFatOre lu-
crurl 0 danil ale mal sus numitulul lca 0 nosoco-
mion al sfintului Panteleimon, O. stranga 0 s ia tOte
veuiturile cu socotela bunt. 0 sa fact cheltueli, (Ate
trebue 0 sa dea cele oranduite pe an, cu multumita
celor ce se Oa la sfintele lacawl, dui)/ orinduiala i
tocmirea ce am apzat Domnia mea 0 O. faca catas-
tih, curat lamurit 0 adevtrat in tot! anil, intru care
s semneze t6te veniturile, ate pe an s'ar strange de

www.dacoromanica.ro
 224

la bite daniile dupe mo0l, dupe Vinurl, dupa balta

0 dupe alto orindueli do veniturl dupe tote 0 alt Ca-
tastih iar de We cheltuelile ce s'ar face i Vor treco
prin maim sa cu dreptate 0 cu frica Jul Dumnezen,
0 de vreme ce am orinduit Domnia mea doi cinstiti
boeri epitropi, din eel d'intal i marl al creOinetel
acestel obladuirl i a sfatulul, adica pe Dumnealul
CONSTANTIN BRINCOVEANU Val Nag i pe Dumnealul
STEFAN VICXRE3CII vel vistier f i dupi Dumnealor, ori-
cari vor fi pe vremi, cu aceste cinstite dregAtorii f i
osebit pe insuff sfintia sa parintele mitropolitul Wei
Km NEOFIT, al nostru intru Cristos duhovnicesc pArinte,
a Ii ca un Nazar peste totT i ca un privitor tii lua-
tor aminte spre tOte 0 partinitor la We, en cre$insca
Fi arhipastorOsca sfintiel sale osardie, avOnd puterea pur-
tarel de grije, el numit mal sus ispravnic, din an in
an, O. merga la numiti boerl epitropl 0 impreuna cu
Dumnealor, O. mOrga inaintea sfintiel sale, mal sus nu-
mitulul Mitropolit, dupa catastisele ce va face isprav-
nicul, data de veniturY cat 0 de cheltuell, sa 0 dea
socotOla inaintea sfintiel sale 0 inaintea acestor Cifl-
stiti dol boerl marl epitropl, care catastiv dupe ade-
v6rata i incredintata i drOpta socotOl, sa le adeve-
reze sfintia sa parintele Mitropolitul, cu iscalitura sfin-
tiel sale. A00erea 0 Dumnealor Wed epitropi cu iscali-
turile Dumnealor 0 acesta sa faca i sa urmeze in toll
anil ne smintit i ne curmat k4i pentru ostenOla t3i
stradania acestor mal sus zisl bowl epitropl, sa se
scrie la pomelnic ca sa se pomenesca purnrea la din-
tul jerfelnic.
Jar cand ispravnicul, dupe o4tOsca datorie, i s'ar
intampla de la Dumnezeti petrecanie din lumea acOsta,
sfintia sa parintele Mitropolitul, orl acest ce '1 avern
acum, oil altl ce vor lua dupe vremY de la Dumnezeu,
'Astoria acqtel creVine01 cuvntatre turma 0 politic,

www.dacoromanica.ro
 225

impreuna cu maY sus pomeniti bowl epitropi vel lo-

goft si vel vistier, ca ni0e purtatorl de grije, cu cea
far'de preget creOinsca osardie, sa cerce int6ia 0 s
adevereze, de va fi economul eel din launtru vrednic
do a purta grija 0 va putea O. chivernissca i cele
de afar% din veniturl 0 economit atuncY cu obstescul
sfat, cunoscnd c va putea cuprinde 0 cele din afara,
a le chivernisi cu intregime, far'de fatarie 0 far'de
scadere salt paguba, OA orAnduia3ca tot ca el a fi 0
ispravnic 0 ecouorn, iar cand vor cun4te ca nu va
putea sit le coprinda 0 A. le chivernissa, precum se cade
0 se cuvine, atund sfintia sa parintele Mitropolitul, dim-
prouna cu eel doT cinstitY boerY epitropY, cu o vointa 0 cu
o unire aduandu-se, Eal fac alegere cu dea dinsul 0 cu
tOta iscusinta, dupe placerea 10 Dumnezea, spre a afla
un barbat ca acela vrednic, drept 0 cu frica lul Dumne-
zeti, iar din ceta boerscl, 0 cu obOescul sfat, pre acela
aleg1ndu-1 sad aFze in loeul celuT pristAvit, on tirea
i intarirea Domnula
A0jderea 0 pentru economul cel aezat de Domnia
mea, in launtru sfituluT Jam al sfintula Panteleimon,
al caruia uumele IT este TEODOR, pre carele tiindu-1
Domnia mea 0 avndu-1 ispitit intru slujbele i po-
runcile Domuid mele 0 a fi credincios i drept, l'a
orinduit Domnia mea, ca s fie econom purtator de
grije 0 chivernisitor inlAuntrul a tOte 0 spre t6te
cele orinduite 0 tocmite, 0 mite \Tor trece prin mana
14 spre implinirea 0 chivernisirea trebuinciOselor
lucrue in lluntru, O. i se ia sema 0 socotla, de care
ispravnicul eel mare, din an in an, prin catastih
curat, drept 0 far'de fatarie, care 0 lui ca mug orn,
de i se va intAmpla mOrte, iar41 sfintia sa parintele
Mitropolitul, cu Dumnealor ceY maY sus ziO boerY epi-
tropi, sA (Tree 0 sa alega om ca acela vrednic, drept 0
cu frica lul Dumnezea 0 stt-1 aFze iconom, in locul
15

www.dacoromanica.ro
 226

celuY mort, dar dupa tot felul de porunca si de invd-

tlitura asupra bund chiverniseI i iconomil, ca sa
urmeze in tote cu cuviinta, cu dreptate si cu osarnica
nevointa, dupe placerea luY D-zed, iar ispravnicul ca-
rele va fi, orl acest de acum, or altul dupe dansul,
sit dea iconomulul celuT nott tOte cele din launtru
in sOma, ate una (late una Inscris, cu catastih si
cand va lua ispravnicul socotela iconomulul, in fie
care an, sit ia i socotla spiteruluI, dupa regis-
trele doftorulul, ca s adevereze i acea cheltuiala
intru adevar i dreptate, ca nid de cum sa nu incape
la mijloc, vre o paguba i viclesug, prin mijlocul la
comiel 0 a mestesugireY, ci tte i spre tOte s se lu-
creze drept si cu frica. luY Dumnezefl.
Catastisele cele de datul semeY a chivernisird ispravni-
culuT, de tOte veniturile i cheltuelele, la -We cele orIndu-
ite i asezate, sa se pue intr'o lada osebite i alese pe fies
care an, invaluite in plicurY i scrise d'asupra pe an, pe
au, impreuna 1 cu tOte hrisOvele Domnesd i patriar-
roy ale sfantulul 1itca i nosocomion i zapisele i car-
tile a tOte daniele mosiilor, viilor si a tOte alto lucrurl a-
fierosite i cump6rate, sa se afle la sfinta mitropolie,
in sma sfintid sale parinteluY mitropolituluY epitro-
pulta celul maY mare si fies care cand la trebuinta sa-
va trebui, atuncl sa se descbiza i cautandu-se trOba
ce va fi, sa pue iar la locu'i.
Odajdiile cele preotestY ale sfinteI biserici, carY sunt
maY grele i maY scumpe i sfintele vase cele de ar-
gint, sa se tie intr'o lada incuiata cu pastrare bung
in launtru, in sOma si in paza economulta i dintr'a-
celea, la zilele cele marY i prasnuitOre, sa se dea cele
ce vor trebui in mama Preotului dintal (pentru ca dol
PreotY sunt), sa slujasca sfintelo bisericestY slujbe si
iar dupa prasnice, O. se ia si O. se pue la locul kr
in lada, iar odajdiile i cate altele trebuinckse in tOte

www.dacoromanica.ro
 227

zilele, O. ramie in mainele si purtarea de grip. a Preo-

tultrY celuY dintal, vasele cele de aroma c a s'au facut
pentru sfintul Was si pentru treaba bolnavilor, ca-
zane, tingiri, sahane si orl ce fel de vase si alte di-
chise, asijderea si asternuturele bolnavilor, menderue,
perne, cearsafurl si orl ce fel de strae si unelte, tOte
sa se dea de ispravnicul in sma iconomulul, inscris
cu catastih, una ate una, sa fie tOte intru purtarea
lui de grija cu socotell buna. Bolnavil cel earl s'ar
intimpla a fi copring de bble cronicestI adica de Me
indelungate, fiind ca pentru uniT ca aceia, cu ajutorul
ha Dumnezeu, ne-am nevoit a svirsi acest sfint laces,
si nosocomion, ci care ar avea acel fel de patima si
neputinta, intaY s dea jalba la Domuie si dupe jalba,
randuindu-se la Doftorul eel mare, ca sa-Y cerceteze pati-
ma asa si prin porunea, A se trimita la nosocomion la
Doftorul cel de acolo 0 la iconomul. La doftorul a-
dic ca sa-1 caute ca doftoriile, iar la iconomul ea s-1
randuiasca patul cu cele trebuincise si sa-1 chiverni-
ssca dupa oranduitul astizamant si doftorul eel de
acolo, O. fac catastih de totl bolnaviI anume, catI vor
veni in launtru spre tamaduire si chivernisire si sa
aiba semnatl inscris de call se vor tamadui si de catl
li s'ar intampla a muri, ca cand se va cerceta s arate
numele fieste caruia, atat a celor tamaduitY, cat si a-
celor ce ati murit.
Ispravnicul prin rasa Dumnezeeasca cu nelenevie,
sit ramae in WI vrernea intru osardnica randuiala 0
pliteuta nevointa, spre starea castigurilor si agonisiril
sfintulul maY sus locas si maY vartos, spre adaos si
sporire, prin cele de folos si de trebuini, prin ingra
dill de gardurl, prin inoirile celor vechY si stricate si
putride, prin acoperisurY cand se vor invechi si se vor
strica si prin altele ca acestea sa drega, sa se ino iasca
si sit se tocinasca.

www.dacoromanica.ro
 228

Asijderea s6. fad, socotla si. O. ia sema cu mare

nevointd, pentru totY eel ce se afla spre tOte posluse-
niile sfintuluY Was, orY preotY, oil si mireni sau ori
de ce r1induial5. adica si trpt ar fi, si pe cel ce l'ar
cunOste blestemat si cu nevrednicie purtandu-se saA
si cu lenevire sati neasoultator salt betiv si galcevi-
tor, sa-1 lepede din slujba si O. alega altul s5.-1 pue
in locul acela si nimenY nici decum prin prtinire sit
nu se pue impotriv set s-1 zaticnsdi.
Iar pentru plata si simbriile oranduitilor poslusnid,
care s'ati asezat, spre tOte lucrurile si trebile sfintului
%cobs si nosocomion si acelor din Muntru si a celor
din afara, adia a Preotilor, a diaconulul, a gramaticuluY,
a doftorilor, a spiteruluY, a preotilor odor de la sf. Visa-
rion si a altor oranduitY poslusnid si poslusnice, care
maY sus se arat, asezatY fies care la trOba si meseria sa
si alto de Domnia mea int/rite oranduelY, pre to11 aceia
cu simbriile si plata kr ce li s'au randuit s li se dea
pe luna si pe an. Asezatu-am Domnia mea, pe fies-
care anume, in condica stintulul lams si in condica
ce s'afl dat asemenea s stea la sfinta Mitropolie, care
stint pecetluite en Domnsea nOstra pecete si acele
simbriY sa aiba grip ispravnicul a le da pe deplin
fies cgrora din veniturile sfintuluT Panteleimon, fra
de smintlk dupil cum sunt sense si asezate in condici.
Ci iar spre dovedirea si iutarirea si spre starea cea
necltitil a tuturor celor ce s'au oranduit si anume
s'atl asazat si pre larg maY sus s'au aratat, care din
cea Dumnezeeascg pronie si ajutbre ne-am invrednicit
a face si a isprIvi intru slava si lauda tuturor, precum
ne Inva sfintele evangheliY, aibY maY nainte de cat
pre tOte, pre Domuul Dumnezeu si pre aprOpele nostril,
ca insine pre nol si spre usurare si mautuire sufletuluY
nostru si a rtiposatilor parintY, mosilor si strmosilor
nostri, am dat acest al nostru Domnesc testament

www.dacoromanica.ro
 229

Dumnezeesculu i sfintului 1ca t i spital al sf. marelui

mucenic Pantelimon, carele i citindu-se in divanul Dom-
niel mele, inaintea tuturor adica inaintea prea sfintituluT
Mitropolit al Ungro-Vlabid Kir NOEFIT parintelui nostru
celui Duhovnicesc si a tuturora multi Archierei, co
s'al aflat aid i inaintea tuturor cinstitilor i credin-
ciosilor velitilor boeri si a doilea a Domniei mele ai
altor multi, la tot! s'a al./tat placut, ca unul ce s'ati
%cut spre acest lucru, care este placut i luT Dum-
nezel si de obste folositor.
Dec!, cati din eel ce vor fi in urma nbstra, de vor
pazi nestramutate, cele ce prin testamentul acesta bine
s'ati oranduit i s'au asezat, i Sail inchinat de Dom-
nia mea, precum una ate una sunt asezate intru el
si vor fi de ajutor i impreuna lucratori cu cuvintul
si cu fapta, spro acest lucru folositor de obste, nu nu-
mai ca se vor socoti i ei ctitori impreuna cu noi ai
ajutor spre acest lucru, ci Inca si pre sfinti, care dupe
numele lor s'au cinstit bisericele, adica pe marele
mucenic i tarnaduitor Panteleimon si pre eel luminat
intru Ierarsi Visarion, vor avea rugatori ne:ncetat, si
mijlocitori care prea inaltul Dumnezeu pentru dnsiT.
Iar carele s'ar impotrivi la ori-ce intamplare de vreml
si de lucruri impotrivnice, puind pricinuiri intim pricinT
de pdcate, aA lipsa i neajungere prepuind, sal de
zavistie si de pisma si din rutatea inimei sale por-
nindu-se, se va ispiti a resvrati cele asezate i othn-
duite de Domnia mea si va vrea s miste i sa din-
tOsc. cu fapta i cu cuvntul un lucru, mdcar cat
de mic, din veniturile sad din daniile, sal din cele cc
sunt a se scuti, care s'ati oranduit de Domnia mea,
pentru acest lucru de suflet folositor i va pricinui
paguba i stricaciune, resvrsind volnicia acestul sfant
lficas, ori vre uni din Domni, care vor fi dupa vremi,
or! din archierei, or! din bowl, or! din ceT mai prosti,

www.dacoromanica.ro
 230

salt verY din ce trapta si oranduiall va fi, parte barba-

tesca Batt femeOsca, unul ca acela ca un vrajmas de
fata a acestuY lucru bun, si ca un protivnic binelul,
O. aiba pre sfintil, ce s'att zis mei sus parisI cu dea-
dansul catre Dumnezeti si inpotrivnici si sa fie supusl
anatemi in ved, si vinovat foculul Gheenel, partea
lul s fie intru Joe cu Iuda, si cu vrajmasiI 10 Dum-
nezeti, ovreiT, care au r6stignit pre Domnul mariri, A
afle si pre eel in Troita slavit Dumnezett protivnic, la
ziva judecate, care sa-1 gonesca pre dnsul, intru vi-
horul sa4 si 0.-1 sdrobesca pe el ca vasul olarulul si
sa-sl prelungesca mania sa, din neam in neam, asupra
aceluia si sa i se stearga numele lul din cartea celor
vii. Ci dar acest scris al Domniel mele testament si
cu maim nOstra s'a isclit 0 cu pecetia Domnid mele
s'ati pecefluit, spre intarire vecuitOre spitalulul aces-
tuia, si tutulor lucrurilor, care maT sus s'ail oranduit
si s'afl asezat pentru el, insa la anul de la nascerea
Domnulul 1752 in luna luf Julie, in orasul Domniel
mele in Bucuresci, la al 5-lea an din a doua Domnie,
data de la Dumnezeti Domniel mele.
Io Grigorie Gliika W. W.

Dupe cum se vede acest testament arat, cu

deamanuntul, averea ce se destina, pentru a-
cest loca priveligiile ce i se acordA, i se orAn-
duesce un ispravnic pentru carmuirea acestul
loca, cu catastie curate i lmurite, precum
a aezat Domnul.
Deosebit de acsta, a hotArtt Domnul ca clout
cinstip boerT epitropi, vel logofat i vel vistier,
oil care ar fi, dupe vreml, sa fie purtatorl de

www.dacoromanica.ro
 231

grija, preste to:Ste, far parintele Mitropolitul O-

rel s fie ca un nazAr (Preedinte), peste toll.
Or! eine citesce, cu luare aminte, tot ce Dom-
nil scrie lamurit, ca sA fac5. fie care poslunic,
cum i de unde yin moiele, ce sunt aezate
pentru hrana i chivernisirea saracilor bolnavi,
nu pOte sa nu admire osardia i grija ce a pus,
ca totul sa, fie bine chihzuit, statornic i ne-
stramutat In yea
CA copia acsta a testamentulul lul GRIGORE
GHIKA II W. VT. gasita In condica manastirel, care
condin azl este in posesiunea D-lul colonel MI-
HAIL G. GHIKA, este adevrat, ne am convins din
originalul hrisov al Domnulul SCARLAT GRIGORE
GH1KA W. W. de la 1759 Julie 9, care repetand
testamentul lul GRIGORE GHIKA W, confine ace-
lea! dispositiun! i aceia! descriere Intocmal
ca cele din copia cc am dovedit.
Afar& de acsta Domnul, prin testamentul
sett, arata ca, ate danil i afierosirl, s'a facut la
acest loca, fie de dnsul, fie de all! pamanteni,
Watt aezat i scris In condica sf. Panteleirnon,
In care se vor scrie i tOte cAte se vor ma!
adauga.
Originala acsta. condica se aflii In archiva
Eforiel i este intitulata.:
Catastihul de tdte odrele, ce s'ati dat la md-
nastirea sftintuluf Panteleimon., care s'aii zidit
de prea inaimul Domnul Krei romdnesci GR1G0RE
GHIKA W. W., intru al doilea Domnie, pentru

www.dacoromanica.ro
 232

vecinica pomenirea D-sale Fi a tot amul Maria

sale, dupe cum arat tote inauntru, cele ce arc dat
Maria sa i cliff boeri cine ce aft' dat, cu kul
725011752.
Si acest catastih, coprinzand, tot ce i copia
testamentului arata, este Invederat ca acsta co-
pie de testament, ma! sus trecuta, este Intocmal
dupe original.
Despre moiile, viile, i cea alta avere, care
a fost druite, atat de fundator, cat i de cel
alit piol donator!, dupe vreml, la acest loca,
vom da In cursul acestel .lucrarl ua tabela
complecta.
Am vzut din testamentul Domnulul GRIGORE
GHIKA W.W. ci. acesta a Inchinat ca s1 fie rnetoh
la rnanastirea Pantilemonulul, o alta manastire,
numita Fedeleoiu din Arge, zidita de GRIGORE
GHIKA I W. W., 1) i a aezat ca epitropul mt-
nastirel Fedeleviu, sa fie supus epitropuluI ma-
nastirel Panteleimon.
Hrisovul, cu care s'a facut acsta, Oita data
de 20 August 1750 1 are coprinderea urrnatOre :

Io GRIGORE GHIKA W. W.
725311750 August 20

ucrurile, car! prin iubirea de Dumnezeg, se fac

i svirsesc de atre blagocestivi domni i
obladuitorI, macar el si cu alte mijlocir! de fapte bune

1) Domini]. Muntenia do la 1660-1664.

www.dacoromanica.ro
 233

se pot ar6ta 0 a se cun4to la WI obOimea ; iar maT

alesa pliroforie i mal intarit incredintare este la toti
evlavia i cuceria domniilor sale, catre st. lacaurY, unde
de a pururea se slave0e 0 se laud numele mareluf
Dumnezeti, care evlavie, macar ca i cu alte imprej.
muirT se cun6te 0 se aratd, dar eu mult mai ales
se vede a fi cunoscuta la totT, din milele i daniile ce sn-
varesc bine credincio0 domnT, la sfintele luT Dumne-
zeti lacaurT, 0 din milosteniile ce so revarsa catre
ticalo01 sracT dupa zisa psalmistuluf: I risipit-an, dat an
saracilor i iar4T abun e barbatu carele se indura. gi
imprumutza, tocmi0-va cuvintele sale la judecata.
prin savar0rY ca acelea urmatOre voi i plceriT luT
Dumnezeti, nu numal laud vremelnica li se cinstesce,
ci i dupa petrecania lor le rmane nume nemuritor
gi pomenire vecinica. De vreme ce prea Malta Dum-
nezed, ne-a aratat multe mijlOce, prin care p6te fiesce
carele a-gi ca5tiga sufletsea mantuinta i resplatirea
faptelor celor bune, pus-am, domnia mea gaud ca
acelea eu cuget curat, din tot sufletu 0 din WI pofta
inimeT domniel mele, ravnind, am ravnit 0 am luat
pe Dumnezea intru ajutor, ea O. Inal i sa s6varqese
intru slava 0 lauda mareluT Dumnezett i intru cin-
stea sf. i mareluT mucenic i tmduitor Panteleimon,
of ldcaq qi cu spitaluri de sdract bolnavi imprejur,
care, intru intdia domnie a domniet mek, din fara ro-
mdnescii, le-am inceput a le zidi qi a le Indlta, dar din
intdmplarea vremilor au rdmas nesevrfite ; iar acum
dui:16 ce din nstavul prea milostivuluT i prea bunuluT
Dumnezen, puterniea i'mparatie ne-an miluit, cu a doua
domnie a OH romanetT, dud an fost cursu anilor de
la zidirea lumeT 7257, iar de la Hs. 1750, apucat-am
.D-nia mea cu ttd osdrdia a iniilfa fi a intemeia qi
sf. biseried qi spitalurile pentru sdract bolnavi, care
s'ar intimpla a patina vent de ce bold fi neputintd ar

www.dacoromanica.ro
 234

f cuprin1, deci pentru hrana fi chivernisirea sdraci-

lor bolnavi fi a poslujnicilor, pe langel alte orkndueli
de mile fide danii, pe lngd alte monastire, care dim-
preund cu sf.sa peirinte mitropolitu !aril Km NE0F1T,
al nostru intru Hristos duhovnicesc peirinte fi cu tot
sfatu cinstifilor i credincioqilor boerilor celor mari
ai divanului d-niei mele, s'ag fdcut socotld a se in-
china metohuri, lama sus zisele spitaluri, cu tocmire
ci agezdmtnt, prin carfile domniei mele, ce se dea pe
an pentru hrana sdracilor bolnavi.
Socotit-am domnia mea i pentru ctitoricsca a ns-
tri ?Misfire, ce se chiami Fedelepiu ot sud Argm
unde se cinstete 0 se prsnue0e Inaltarea domnulul
mantuitorul nostru Hristos care Honastire este zidild fi
indlfatd din temelia ei de rdposatu intru fericire fi de
a pururea pomenitul clomp, map d-niei mele IO GRI-
GORE GIIIKA W., cel d'dntdin cu acest nume, pe care
mnastire, ca vu adeverat ctitor ci clironom ce auto-
diado-hin me trag qi me cunosc de toff fi me numesc a
I, precum sunt i me chem dinbuna voinfd a domniei
mele, cu ttd volnicia ce avem, am inchinaro i ace-
zat'o s fie metoh la spitalurT, cu tOte imprejmuirile
eT, cu moii1e, cu yule, cu morile, cu tiganiT, cu do-
bitOcele i cu orl-ce alt ar avea mnstirea mirtbre
nemiFtbre i cu tot venitu de pretutindinea i
nicI odinibr, cu nicT un fel de mijloc, M. nu fie des-
lipit i desbinata, de la me sus numitele spitalurl, ci
s6. fie statornick nemiFat i nestrmutatA, pentru ca
ca un maytenitor si ctitor adeverat al peirinteftei ci
stregmomtei nstre zidiri i ne fiind inc.hinata maT
sus numita manastirea n6str 6. nicAirT aiurea, la altd
mdniistire, nici de rdposatu mop d-niei mele, ctitoru cel
d'antdizi, nici de Domnia mea, pnd acum, cu tOt
vointa i dreptatea, o am inchinat cu totu, a fi metoh
neclatit spitalurilor, carT cu ostenla i cheltueala Dom-

www.dacoromanica.ro
 235

niel mele, le-am zidit 0 le-am intemeiat, spre chiver-

nisirea i repausul sracilor bolnavY, i spre pomeni-
rea i mantuirea sufletelor nbstre i ale rposatilor
printilor mo0lor i strlmo0lor DomnieT mele.
La care mdndstire pentru purtare de grije licono-
mie a tote imprejmuirile fi veniturile sale, am ordn-
duit gi am afezat, Domnia mea, pe cuviosul archiman-
drit Kir VARLAM, sei fie epitrop qi econom, peste tOte
(Ate sunt qi vor fi ale ma! sus numitel manstirl Fe-
deleviu 1 cu nevointa 1 cu build oranduiall, sa aibl
purtare de grije, a le chivernisi, a le spori 0 a le
adaoga, ca dintre acelea s-V aibg spitalurile, cu sa-
raciT bolnavY, indestulare i buna chivernisire 0 pre-
cum sfinta acst/ mnstire am afierosito i o am inch--
nat a fi metoh la spitalurl, afa fi epitropul meindstirii
ce scrie mai sus, sd fe supus iconomului gi epitropilor
ce sunt afezati la spitaluri fi in cdtd vreme se va arOta
si se va cun4te de harnic i de bun chivernisitor sl
fie tot el epitrop i iconom ; iar cnd, all din slbi-
ciunea sa, afl din nehrnicie sail dupg obWsca datorie,
se va muta din lumea acOsta, atuncT i iconomul spi-
talurilor, i'mpreun/ cu epitropiT, alegdnd alt obraz, pe
carele l'ar gti fi l'ar cunOgte a fi vrednic de econom
bun gi chivernisitor, pe acela sd'l afeze in locul aces-
tuia, ins/ nu cu nume de igumen, el igumen nicT do
cum nu voim s. se mai numsc, a fi acolo,feint cat
epitrop fi iconom, cd economul qi epitropii cei marl,
sunt cei ce sunt ornduiti la spitaluri ; iar pentru in-
trirea acestel intocmirT i apzmnt, ea bun/. 0 pla-
cut/ luT Dumnezeu oranduiall, am flcut Domnia mea
si maT ales ca s-0 aib spitalurile cu sraciT bolnavI
indestulat 0 a Mr bran/ i bun chivernisire de la
acest numit metoh, printr'acest hrisov al DomnieT
mele, lsm sf. mnstire ce e ma! sus zis cu totuV
tot sloboda 0 In pace de tOte dtijdiile i ornduelile,

www.dacoromanica.ro
 230

or/ cate ar e0 de la vistierie 0 de la cgmar pe an

la mnstirl 0 la alte bresle, nicl odiniOr de nimic
val sail suprare, s nu-I fad., pentru c 'I-am iertat
Domnia mea tote dAjdiile, pentru ea O. OM fi pentru
chivernisirea sdracilor bolnavl, de la spitalurl, via.-
riciul (le are mtingstirea Fedelepiu, metohul spitalu-
rilor, de jail cu hristive Domnescl, s6.-1 ia deplin, dup6
cum scrie hrisovul Domniel mele.
Ruggin dar 0 pe altl aY nc*ri intru Hristos fratil, pe
care-le Domnul DumnezeO, ar alege in urma nOstr
a fi Domnul 0 oblduitor t6rir romane$Y, aft din nemul
nostru, ati dintialtl str6inl, cu Dumnezeasca rfivng
O. i se umilOsca inima maY mult asupra sracilor bol-
navY ki i cu ale Domnid sale cinstite 0 DomneW hri-
sOve, s5. intrOscg. 0 s5. Intemeeze acest apzamnt i
tocmire, ce am Mut Domnia mea, cu acest ctitoricesc fi
sf. meta ce mai sus se numefte, ca 1 i able Domniilor
sale mile 0 danil s fie intrite 0 in sOrn tinute i
sufletele Domniilor sale in lcaprile cele Dumnezeesd
i vecinice, impreun6. cu cel bine credincioV, 0 dreptI
O. fie fericiti 0 ca O. se invrednicsca Domniile sale
a auzi cuvintul cel dulce al DomnuluI st5pAnulul Hristos
a venitl blagoslovitl printelul meA de motenitf I'm-
pratia care este gtita vou6.* Intrit-am Domnia mea,
acest al nostru Demnesc hrisov, cu sfatul tuturor cins-
titilor 0 credincio0lor boierilor celor marl al diva-
nulul Domnid mele : pan GRIGORE GRECEANUL vel
vornic, i pan COSTANDIN DUDESCU vel sptar, i pan
IANACHE HRISOSCOLEU vel ban, i pan CONSTANTIN BRAN-
COVEANUL vel logoat, i pan BARBU VXCXRESCU vel vis-
tier, i pan &$TEFAN VAcAnzscu vel cluciar, i pan GRI-
GORAFU GHIKA yel postelnic, i pan GHEORGHE 'Vol
paharnic, i pan NICOLAE DUDESCUL Tel stolnic, i pan
N1C0LAE HRISOSCOLEU Tel comis, i pan DRXGHICI GEE-
CEANU vel serdar, i pan IANACHE MAMUNAS vel slujer,

www.dacoromanica.ro
 237

i pan STIVRO vel pitar, i ispravnic CONSTANTIN RHIN-

CONTEANU vet logofa. Si s'a scHs aicT in orawl Dom-
nieT mele, in BucuretT, de RADU logofetelul Za Divan
sail DUPOTI2ACU ceaup, la anul de la zidirea lumiT
7258 0 do la Hristos 1750 mesita August 20 zile.
I() GRIGORE GHIKA W. W.
IO CONSTANTIN BR1NCOVEANU vel logofdt.

Domnul Orel MATEI Ginn. W. W. 1) a tntaxit

othnduiala i daniele facute mAnastireI Pante-
leirnon, adaugAnd de la sine mqia Ocnele mart
sud VAlcea, prin cele douft hrisve de mai jos,
unul cu 16tul 1753 i cel de al doilea cu 16tu1
1753 Februarie 1..
Io MATEI GHIKA W. W.
.4 1753.

f< 41 sunt milostivY 0 ati rivnb. DumnezeeascA

t) i eel ce sa, nevoesc s plinesca bunt6tile, carY
on dubul luT Dumnezeil indreptandu-se, se iuvrednicesc
a fi motenitoriT imptirAtieT vecinice, ceia ce este gatit
de la inceputul fapturel, printele luminelor, precum
apostol Pavel strig6.: cat! en duhul luY Dumnezea se
povttiesc, aceia fiT luY Dumnezeil se numesc. DecY dar,
totT eel co vor vrea O. 'T mantuiasc sufietul, datorY
stint a face milosteniT 0 ap se vor invrednici a se
deslega de sarcina pcatelor 0 a lua plata nescazutg
de la impiiratul cerurilor. Dupe cum zice : fericitT eel
milostivl a aceia miluitT vor fi. i inaintea acelora,
porta intririlor cere0T, nu se va 'include, ci maT virtos
bucurandu-Y, li se va deschide 0 vor intra ca nite fif
1) Domnul Muntenie1 do la 1752-1753.

www.dacoromanica.ro
 238

asezati cu marire si cu einste inaintea lul Dumnezeb,

in locasuri ceresti in veci nesfirsite si se vor incununa
ca eununi nestricate. Drept aceia si en robul sta.
panului mei Isus Hristos, bunul crestin si de Dum-
uezed iubitor, Io MATEI GHIKA W. W., filll Aposatului
si de a pururea pomenitului Io GRMORE GI mu W. W.,
dupe ce Domnul Dumnezett, ne ad miluit cu Domnia
acesteT pravoslavnice tail romanesti si am venit in
printescul si stramosescul Domniel mele scaun. tiind
ca multi parnnteni, cele ceresti ati castigat, pururea
eram cu rivna Dumnezeeasca si dragoste care sfin-
tele hiT Dumnezed locasuri a le intari si ale intemeia
cu cele trebuinci6se, maY virtos care ctitoricsca nOstra
manstire, care din temelie este zidita si inaltata cu
tOte imprejmuirile desavirsit, de Dom nia sa mai sus
pomenitul si Tatra fericire r6posat parintele Domniel
mele, intru slava si lauda lui Dumnezell si intru cinstea
sfintului mare mucenic si mantuitor Panteleimon, uncle
0 spitalurl cu 12 paturi, pentra odiana si tarnaduirea a
multi s6raci bolnavi a facut, pazindu'l pururea cu spi-
taril si cu doctorl, spre cautarea si tamaduirea s6racilor
bolnavY. Care lucru de suflet folositor, vUndu-1 Domnia
mea si cunoscand a sant multe spre trebuinta ticalo-
silor bolnavi a se auta si a li se purta grija, precum se
cade si pentra ca sa nu fie lips/ nici unul de cele tre-
buinciOse, atat pentru hrana si chivernisOla vietei, cat
si la patima bolnavilor.
Pururea eram Domnia mea cu gand, ca sa mai adaug
venitul acestui sfinte si Dumnezeesci case. DecT dar
cumper6nd Domnia mea o movie la TArgul Ocnelor marl
sud Vilcea de la NICOLA sin IANE BARO, de la SANDA
ce ad fost sotia Popel sin Popei Logofat
RADULUI
si de la PETRU sin RADU judet, pe qare mosie sad
deschis si ouna ce se lucrza acum, am dat-o Dom-
nia mea danie sfintei mai sus pomenitei ctoricesci

www.dacoromanica.ro
 239

monastirl. $i Impreund cu einstitl si credincios1 boeri

divanuld DomnieY mele, am hotarit prin acest cinstitul
al nostru Domnesc hrisov, ca s OA sf. monastire sf.
Panteleimon a si Iua venitul pa deplin, dup6 numita
mosie, atat din altele ce ar fi, cat si dijma pimntului
din ocn, adici din sarea ce va e0, si ia Moastirea
din 20 bolovani de sere un bolovan, macar a dupi5
dreptate cu cale, era O. ia sf. monastire dijma paman-
tale din zece bolovanY unul. Dar pentru ca si cama-
rasilor de ocne, sa le fie mai Indmana si cu egstig,
am hotarat Domnia mea, s ia din 20 bolovani unul,
care sare luand-o, O. aiba voe OrneniT monastireY, ee se
vor orandui de epitrop, O. o duel pe la vaduri O. o
vanza, ea se fie de intarirea sfintei monastirI si de
prisosul si indestularea spre a se chivernisi ticalosT
bolnavY. Iar Domniel mele si parintilor Domniel mele,
vecinica pomenire. Asijderea si in urma Domnie mele,
pe care Domnul Dumnezeil va alege a fi Domn si
stapanitorul tare acesta, Inca 'T poftim si 'I rugam, cu
numele Domnuld si mantuitoruluI nostru Isus Hristos,
ea in vremea stapanireI sale, sa pazsca si O. Intaresca
acest bun si de suflet folositor asezamnt, precum
scrie mai sus. Ca si ale Domniilor sale toemirl si aseza-
mnturl, ce vor face in urma, sa fie ciustite si si ne-
miscate si in vcul viitor, sa 'I fie sufletul la odihna
cea vecinica. ic,i4i am intarit hrisovul acesta, cu tot
sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor celor marY al
divanulul Domnie mele: pan BARBU VACXRESCU vel
ban, pan CONSTANTIN BRINCOVEANU vel dvornic, pan
I'EFAN VXCXRESCU vel logofat, pan CONSTANTIN ORE-
TULESCU vel spatar, pan MATEI ROSET vel vistier, pan
TOMA CRETULESCU vel clucer, pan DUMITRACO IJT.IJ vel
postelnic, pan CONSTANTIN CANDESCU vel paharnic, pan
IORDACHE vel stolnic, pan DUMITRACHE GHIKA. vel comis,
pan ENACHE vel sluger, pan TEODORACHE vel pitar si

www.dacoromanica.ro
 210

ispravnic pan "I'EFAN VXcXaBscu vel logofat i s'ait

scris hrisovul acesta, Intru inteiul au din Domnia
Domniel mole de RADU logotlitul la lOtul de la Adam
'7261, iar de la Hristos 1753.
lo MATEI WILICA W. W.

Io MATEI GHIKA W. W.
1753, Februarie 1.

lasul cel Dumnezeesc i stapanesc prin sf.

evanghelie de fat i aievea hotarasce, cum
ca tOt legea i implinirea Dumnezeescilor porund, intru
aceste doue capete ale dragostel se coprind, adica in-
tru aceia ce zice s iubescY pe Domnul Dumnezeul
tett i pe aprOpele tett ca Insutl pe tine i Inca maY
adauga, cum ea intru aceste doue porund, tOt legea
si prorocia razima. Drept aceia dar, dovedit lucru este,
ca eel ce vor vrea ca printr'aceste done de Dumne-
zett inviitate porund a '0 indrepta 0 a '0 chivernisi
viata kr adica prin zidire de sfinte locaprl Intru
slava luY DumnezeA i prin daniele ce se aduc i se
afiorisese la Dumnezeescile case, fOrte cu credinta 0
cu dragoste, se primesce Inaintea lui DumnezeA (acesta
este dragostoa cea catre Domnul Dumnezeii), iar cat
i spre a satura 0 a ajutora din cele ce vor putea
pre eel lipsil bolnavl i patima0 intinzendule mana
de ajutor spre neputint,ele lor, acela se cunOsce 0 se
vede cu adeverat sevar0tor poruncilor luY Dumnezeu,
(acesta este iubirea cea catre aprOpele) i va auzi sta-
panescul i Dumnezeescul glas a Mantuitorulul nos-
tru Isus la ziva judectitir a cu cat atI facut unuia
dintra ace$T maY mid fratI aT mel, mie atl %cut,.
Drept aceia dar obladuitoril eel de Dumuezea ale0 si
inaltatl la stepeea cea Inalta i proslavit a Domniel,
spre ocarmuirea nor6delor i a politiilor cr*inetY,

www.dacoromanica.ro
 241

an datorie netagaduita, a intari i 4 pafzi neclintite.

si nestramutate, cele ce bine sunt oranduite i aa-
zate de raposatiT 0 do a pururea pomenitil DomuT,
spre folosul i intrirea Dumnezee0ilor lacaseirl 0 ell
atata sunt mai landati i maT slavitY, intru Domniq
lor, cu cat maY vartos se sarguesc, spre adaosul 0 in-
tarirea acelor bane ezamanturl i oranduelT, iar da-
toria cea maT aleasa, qi ma! en deadinsul se cunbsce
0 se vede a fi maT adevOrat i maT temeinica la fie
ce katadiadohin primese de la Prea Ina ltul Dumnezett
stapanire i obladuire scaunuluT parintese. Ci dar de
vreme ce, din pronia cea do sus, ca o sOrta ni s'aa
incredintiat parintescul scaun al pravoslavniciT tariT Ro-
maneseT, nu numaT ea un Domn al taril, ci maT ales ca un
Diadoh, i moqtean parintesculuT qi stramopsculuT scaim
al nostru, avem datorie netagaduita a intari CU tot
felul de mijlocire cele ce cu bunit credinta, i cu en-
eerire; ati ag,zat i att tocmit rOposatul intru fericire
parintele DomnieT mele Io GRIGORIE GHIKA W. W.,
carele din ravna Dumnezeeasca pornindu-se, i prin
iubirea de Dumnezea cu milostivire asupra saracilor
patimaV i bolnavT, 0 a chivernisiril i oclihna lor,
gandul i vointa induplecanduise (fiind acsta ca o
rOda a dragostiT eel catre Dumnezeti i catre aprpele,
intru car! aceste dm/4 DumnezeeseT poruneT tOtit legea
i proorocil razima), luatau pre Dumnezeti intru ajutor
0 din Ma vartutea, en Wit inima i en tot sufletul,
cat iati fost prin putintit in vreml strimturbse ca acelea
nevoindu-se, ati zidit pi ad Malta un stint pi Dum-
nezeesc !kap, i nosocomion intru slava 0 lauda luY
Dumnezeti i intru cinstea sfintului marelui mucenic
pi tmAduitor Panteleimon, din josul monAstirei, ce se
numepte Marc*, pe apa Colintinii, langi fantAna ce
se zice a babel, cu tote Imprejmuirile lui, cu ziduri
de jur imprejur pi cu tOte alte dichise, namestii, pi
16

www.dacoromanica.ro
 912

zidiri, cAte se cad i se cuvin sfintulul loca infrumu-

setindu-1 i impodobindu-1, atat pe din launtru cu zu-
gravela sfintiY biserici i eu sfinte vase 0 odajdiT preo-
tetY i cu tot felul de alte trebuitOre luerurY i po-
dObe bisericet1, cat i pe dinafara, precum se vd, de
ochiY tuturor celor ce priveso, la acsta Dumnezesca
zidire, unde i case de trba i odihna a barbatl bol-
navY i muerl bolnave (orY de ce trpta ar fi), cu 12
paturi, i cu tOte cele trebuinciOse ale odihniT lor, in
launtru zidiriY de catre rsarit din dosul sfintel bi-
serid, impreuna i cm spiterie de trba doftoriilor, ag
intemeiat i ag asezat, Ins aceste ma! sus zise de
bolnavY case, le-ati %cut Domnia sa, i le-ag asezat ca
sa fie numal pentru cei ce ar !Mimi de bole chroni-
cesti, adica de bble iudelungate, car! pot primi thing-
duire, prin luarea doftoriilor, iar afar/ dintr'aceste ma!
sus pomenite din launtru case, ad mai Scut Domnia
sa alte osebite spitaluri inteo laturi mai deprtate de
zidirea sfintului ldcas al sfintului Panteleimon, ca acelea
s fie numai pentru bolnavii, cari ar ptimi de primej-
Oise bOle, adicd de ciumi si de lingOre.
Pentru ca Domnia sa raposatul Domnif mele, ca uu
domn batrAn, milostiv i indestulat de tot/ cunotinta
Dumnezeecilor leg! i porunci, nici un lucru vremel-
nic i protivnic, nu 1-ag putut zaticni, ci cu tOt in-
tentia sarguindu-se, a impreunat cretinOsca sa ore-
dinta cu fapta bunk 0 de vreme ee tia c. Inca Intru
acsta creOinesca politic a scaunalul Domnesc al Bu.
curetilor, de multe oil din departarea luY Dumnezeg,
pentru. pacatele norodulul omenesc, aduce vremea eke
o data depoezste acea cumplit bbla i naprasnica a
ciuma intro Omen! une orT vara, iar alte orT iarna.
Cand unif ea aceia, ne avdud nicT intre ceY sntofg,
nicY aiurea intre altY Omen! loc de sala a hladui
(pentru ca-I gonesc i isgonesc O. nu se apropie de

www.dacoromanica.ro
 243

nimenT) ptimesc patim cumplitI Bi amarl. Vara prin

pripecul fierbintiT cAldurT, din care intinzAudu-se 0
smreduindu-se, unit de la altiT, pier i. se rApun desl-
var0t, iar iarna patimesc prin gerurT i prin vifore
nesuferite 011 rpun viata 0 ceY ce ar avea zile, i
vArtute de a se InvArteji 0 a scApa dintru acea amarA
patima, murind prin locurT pustil Bi nellcuite, oil
unde-i ajunge cesul mortiT, Bi mor necautatT, ne ispo-
veduitY, i ne cuminecatT.
ABijderea i pentru nesuferinta Bi stricAciOsa bO16. a
lingOriT, cA aiel in orapl Bucure0iT, din starea loculuY
fiind locul jos 0 umezos, aduce striaciune aeruluT i
dinteacsta pururea se intampl de se atAtA la multT
Ulla lingorit Intro cariT fiind uniT sracT 0 streini 0
ne avnd cine sA-T caute 0 cu ce BA se caute, pier Bi
aceia 0 se petrec necAutatT, negrijitY 0 necapuitY,
ferindu-se fieB caril de o bag smoliciOsA Bi lipiciOsa
ca aceia. Ci pentru uniT ca aceia, an. orinduit Dom-
nia sa, ca sl-BT alba Bi eT cliutarea Bi chivernisla
lor, intru maT sus zisele 0 osebitele spitalurT, prin au-
tarea doftoruluT Bi prin hrana i. chivernisla ico-
nomulul, celuT awat in lAuntrul zidiriT sfAntuluT Pan-
teleimon, la carT spitalurT 0 osebitA bisericutA, inteaceT
ingraditT aT spitalurilor, an. riclicat i ad inaltat Dom-
nia sa intru slava luY Dumnezed 0 intru cinstea sfin-
tuluT Ierarch VISARION LARISIS, care ati luat de la
Dumnezen darul tamAduireT, de cumplita MIA a ciumet
intru care bisericA pururea i tot-cl'auna necontenit sA
se svArvascA sfintele Bi DumnezeeOile bisericeStT slujbe
leturgiT Bi rugaziunI pentru ceY bolnavY de cAtre Preo-
tiT eel tocmitT i aBezatT la acea sfantA bisericA, i sA
fie Bi pentru ingroparea celor ce s'ar intampla a muri
Bi pentru pomenirea Ion, i ca pe nite creStinT s-T
ispoveduiasca 0 s-T pricestuiascA, cu prea curatele 0
Dumnezeqtile tainT, iar BA nu mewl ca ni0e dobitce

www.dacoromanica.ro
 244

necuvintatre, nieY s le ramae 6sele prin pustietatI

si prin des4ue ea maY nainte. Aceste dar sfinte 0
Dumnezege zidie, ce ma! sus arata cu spitalurile de
afara i cu tote trebuinci6sele luerue i imprejmuirile
lor ce en mare poft i fierbinte ravna doria Domnia
sa rposatul Domnil mele a le Oval* 0 a le intemeia
cu tote gezamanturile, Inca din Domnia DomnieT sale
cea dintaid, carile i incepuse a le zidi, dar din In-
tamplarea vremiI ca mutarea Domnif sale, de aid la
Ora MoldoviI, ad ramas hicepute i neispravite, iar
apol intru a doua Domnie a DomnieT sale, cu Me in-
treitele value ce ne incetat i necontenit avea asupra
poruncilor prea puterniciI ImparatiI 0 a altor trebY
ale tariY, nu s'au scapatat de ceea ce dorea sufletul
sad, nid rad putut cu nicY un fel de mijloc alte za-
ticuirl a opri, ci cu mila i mult ajutorul luY Dum-
nezeti, priu rugile sfintulul Panteleimon nevoindu-se
0 far de preget sarguindu-se, le-ati savar0t tOte pc
deplin, dupe cum se vad. Dar do vreme ce numal on
atata, adic numal cu zidirile i cu infrumusetarile lor,
nfl socotit Domnia sa ca nu-0 p6te a-gi avea savar-
Orea pe deplin, ne avand intr'ajutor imprejmuirile cele
ce se cuvin catre iubirea de Dumnezeti 0 de aprOpele,
far de implinirea a tOte oranduelile cele trebuinci6se,
pentru aceia Domnia sa (dupa cuvintul ce face Dum-
nezeescul Zlataost peutru nadejde, unde zice : ca nic1
un bine nu intinergte sufletul, i nu-1 face ga lumi-
nat ca nadejdea cea bun/ a celor viit6re buntt1) twt
cu inim voi6sa 1 cu fierbinte ravna, nazuind dare
intarita i neru0nata nadejde, cu mijloeul savar0riT
a WI implinirea prin iconomia marelnt Dumnezed,
atata cu indestularea hraneY 0 a chivernisiril sitraei-
lor bolnavY, cat i en oranduitil poslupicY, spre po-
slupnia odihniT qi a ritpaosuluI lor, prin ciustitul
Domnescul Domnier sale testament, pe fig-care po-

www.dacoromanica.ro
 245

slusnic la meseria sa orauduind i asezand, all int/At

si all intemeiat. Maid ca la sobornica biserica a sf.
Panteleimon, unde sunt i casele cele de odihna ose-
bitilor bolnavl cu 12 paturT, ail oranduit Domnia sa
doI preoti a fl 91 un diacon, cari nepristant sa slujsea
sfintele i Dumnezeestile bisericesti slujbe, leturgil
rugaciunY pentru Domnia sa i pentru noY i pentru
mosil i stramosii nostri i pentru tot nmul nostru,
pi pentru eel ce din ravna. Dumnezeeasca sat indem-
nat de au inchinat i all afierosit daniY de mosiT si
de vii, la sfintul Panteleimon, dintr'ale lor cele ce Dum-
uezeil 1-aA luminat i pentru altY pravoslavnid crestiui,
(AI si de mum inainte, se vor indemna 0 se vor in-
dura a inchina dintr'ale kr avuturY la acest sfint leas
pinosocomion. Pre langa carY PreotT i Diacon, aft
oranduit Domnia sa i doi grAmAtid cantareti, pentru
pockba i armonia sfinteY biserid intru sfintele i Dum-
nezeestile slujbe.
Asijderea all oranduit Domnia sa i doftor, pantru
cautarea celor de acolo bolnavY si spiter pentru facerea
si lucrarea doftoriilor si osebit de acestia randuitati
Domnia sa si un om sciutor i cunoscAtor botAnice--
tilor erburi cele de trOba doftoriilor, carele la vremea
lor, dupe semnarea doftornluT si a spiterulul s le
culega, sa le adune si sa le adua la spiterie. Mal
randuit-aa Domnia sa i clod femeT, pentru spAlatul
priminelllor 91 allele a calor de acolo bolnavi, i pentru
maturatul i curatirea caselor, in earl sunt paturile
cu bolnaviT, earl iu totti vremea s grijsca, s capti-
tuiasca, i sa fie pururea casele curate, grijite si bine
capuite si au oranduit Domnia sa i jimblar pentru
facerea painil si bucAtar peutru kcrarea bucatelor ce
se fac pentru hrana cea din tOte zilele a sracihr
bolnavY si a odor din launtru si a celor din afara si
a poslusnieilor kr. Asijderea si chelar cu chelArsa

www.dacoromanica.ro
 246

pentru tot ode date de Econom in sma luT, bucate

0 alte dichise 0 unelte, intru purtare de grije 0 Os-
trare, dupe cum este slujba 0 oranduiala chelrieT.
Randuit-ati Domnia sa 0 ease slugi la sfintul 15.ca
al sfintuluT Panteleimon, cariT O. fie tot-deauna pur-
ttorT de grij, la tOte trebile 0 poslqaniile cele dupe
afarit, orT la ce se vor orndui de cAtre ispravnicul,
Inca 0 dou-zeci de darvari de trOba darvrieT 0 a
slujbeT la sfintul Panteleimon, orT la ce li s'ar porunci
de catre ispravnicul. Iar la spitalurile de la biserica
sfintulut Visarion, ati aFzat Domnia sa altT dot Preoti,
cu oranduita plata lor, cariT 0 ace$ia O. svArasca
sfintele 0 Dumnezee$ile biserice$T slujbe, leturgil, para-
dise, fe$aniT, molifte i rugAciunT pentru cel bolnavl
i sa i ispoveduiasca 0 s i pricestuesca i call din
bolnavl ca aceia, adia de ciumg. 0 de lingOre s'ar
intampla a muri, dupe obipuita pogrebanie, s5.-T duel
la gropnit, s6.-T ingr Ope lani biserick dupe creti-
nescul obiceiA 0 sag pomenesca la sfintul jertfelnic,
ca pe nite cretinT, iar pentru purtarea de grijg a
lor ati rAnduit Domnia sa dou-zect de slujitort, ce se
numesc ciocli cu *Raul lor ei mueri posluenice la
partea femeiasel 0 la copil 0 fete.
Pe cariT slujitorT, i-ati %sat Domnia sa, s fie slobozT
in pace 0 DesupratT de tole ajdiile 0 oranduelile
vistieriT, verT caste peste an ar e0 In tarii 0 pe omul
I3ucure$T, de nicY unele nicl un val 0 nicT o bantuiala
sa n'aibl, au name slujba lor acsta s le fie : adica.
pururea 0 in tota vremea, s aib tot felul de purtare
de grijk ca cum ar fi tocma ca niste poslupicT, spre
poslupnia bolnavilor 0 sa pazsca acolo tot-deauna
ca la un lazaret, s5 nu lase sa se impreuue vre-uniT
de acolo cu cine-va din ceT sngtoT, sati s se apropie
vre-uniT de acolo catre partea zidiriT sfintuluT lca
al sfintuluT Panteleimon, ca s nu se Intample s

www.dacoromanica.ro
 247

smreduiasca cine-va din cel din launtru sail din pos-

lusniciT bor. NicT sa lase pre vre-uniT din eel bolnavY
smreduitT sit traga a se int twee InapoT pe la caselo
lor Intre eel sanatosT, avndu-sT odihna, hrana si Mt&
chivernisirea lor, Intru mai sus zisele spitalurT i maT
vartos, ca O. nu se latscit i sa se inmultsca bOla
Intre norod, si Inca acestT slujitorT ciocli cu capitanul
lor s'aii oranduit sa ail)/ In sma lor, o ear* cu dol
caT invelita bine, care intr'adins s'au Mout ca sa fie
pentru trba color ce in oras s'ar bolnavi, sa-T duel
de aci din Bacurestl acolo la spital, si orl cand s'ar
intampla a se sfeti si a se atata bOla ciumel, aid in
Bucurestl, ceT ce dupa vrernT va fi cu dregatoria Agiel
marl, sit aiba acsta purtare de grip., sa cerceteze prin
tOte mahalalele i curn ya afla vre-uu bolnav de ciuma,
indata i pe loc sa dea in stire mal sus zisulul capi-
tan de ciocli, eel randuitT de paza spitaluluT, ca sa
trimita car* sa.-T ia din mahala de undo va fi ri
sa-I duca la spital, ti sa maY aiba Vel Aga si acOsta
purtare de grip, pentru borfele ce ar avea acel bol-
navT, ca cate va fi de trebuinta luY sit i le ia cu el,
iar earl nu va fi de trebuinta sa le dea foc sa aria,
ca sa ramaie numal casa curata si ne smolita, asij-
derea i cand nu va fi bola de ciumt, tot s cerceteze
vel Aga, si de lingore de va fi bolnav, iaraT sa dea
in stire capitanuluT de ciocli, sa trimita caruta sit-T ri-
dice si sa-T duca la spital.
Iar pentru plata slujbel tuturor acestora, catT maT
sus sunt scril, i altor poslusnid ca acestia, Carl sunt
randuitT fies care la trba si slujba lor, asezat-aA ra-
posatul 0 de a pururea pomenituluT parintele Domnil
mele simbriile fie carora anume: in condiea sfintuluY
litca i nosocomion al SfintuluT Panteleimon, cate eat
sit se dea fie caruia pe lunti i pe an din veniturile
sfintuluT lacas, carl veniturl le arata Domnia sa tOte

www.dacoromanica.ro
 248

anume 0 pe larg in Domnescul sett testament, ca A

se grange. din daniile 0 aflerosirile cele ce at Inchi-
nat la sfintul lcg despre partea DomnieT sate din ye-
niturile Domngtf 0 din cele ce at cumparat cu bani,
cari danil se ved ca nu dbr cu vro-o nesocotl sat
f6o. cale 0 far de dreptate le-at inchinat 0 le-at a-
fierosit, la aceste sfinte zidirl 0 spitalue, ci cu erg-
tinsca sa volut at socotit, ca precum altl raposati
0 trecuti DomnY batranY .i. vecht Inca din descalica-
tOrea tariT, catI din nastavul luY Dumnezet, s'att in-
vrednicit a fi Domni qi obladuitoriT tart amtia, unul
dupe altul pana in Vremile de acum, fig care pentru
repaosnl 0 vgnica pomenire a sufletelor Domniilor
sale Vi ale altor blagocestivY Domni in urma lor, carl
din ravna Dumnezeeasca at Intarit milele celor nlaY
dintaiti, ail menestirY de at zidit 0 at inaltat intru
slava 0 lauda MY Dumnezett, all pentru multa evlavie
ce-ati avut dire sfintele 0 Dumnezegtile lcgurY,
ca niqte DomnY 0 stapanitorl ce eratt volnicl a
da, 0 a inchina, 0 a adaoga mile peste mile din
veniturile Domngtl, orY la ce sfinta mandstire, verY
din mgiile DomngtY, veil din vii, verY din baltY, sat
din vamT, verY din vinericiurile DomngtY, sat din
dijmarit, sat din oerit, sat verY din ce lucruri ale
DomnieT, preen se Indura 04 lumina Domnul Dum-
nezeti, nicY legea, nicY vremea, nici obiceit nu'i-ati pu-
tut zaticni, pentru ca 'fait inchinat lucrurY streine,
ci fig carele dintru al set Domnesc venit att inchi-
nat, 0 cur? luT Dumnezet, iar nu Omenilor, de uncle
nimen't altul nu pOte sa le ia inapol, nicY Instug acela
inchinatorul, de la bmeni cu vremi se pot lua, iar de
la Dumnezett nicY odiniOra, pentru ca zice : cele ce se
afierosesc lul Dumnezet, nu este cu putinta a se maf
lua inapol, pentru aceia se 0 ved aievea cit cafe lu-
crurl ati Inchinat blagocestiviT DomnY din veniturile

www.dacoromanica.ro
 249

DomnieY, la sfintele i Dumnezee0i1e lcaprY, tote pang

asta-zI se tin 0 se 'Anse, neschimbat 0 Inca prin hrisOve
Demne$Y a odor maY din urma DomnY bine intarite i
Intemeiate. Asemenea dar 0 Domnia sa, riVosatul pa-
rintele Domniel mole, ca cel ce din pronia 0 nastavul
laY Dumnezett, s'att Invrednicit 0 s'att inaltat la trpta
cea slavit 0 luminata a morsculuY 0 stramoOsoului
seaun, * In tara MoldoviI, 0 aid In tara RomanOsea,
0 Intitt 0 al doilea rand, 0 cu mila 0 ajutorul lul
Dumnezett, ail zidit 0 att inaltat aceste ante 0 Dum-
nezee0I lcaprY, Intru slava 0 lauda ha Dumnezeti,
cu spitalurile de odihna 0 chivernisirea sracilor bol-
navY, 0 on tOte oranduelile 0 pronomiile ce maY sus
grata, nu numai spre pomenirea DomnieY sale i a
tot nOmul nestru, ci 0 spre folosul obtesculuY norod
al ace0iY cretine01 politiY, volnic fiind 0 Domnia sa
(precum ;4 ce-l'altY mg de nainte DomnY) cu veni-
tarile DomnieT ail. inchinat 0 fa afierosit la sfintele
aceste zidirY 0 spitaluri, cele ce Dumnezett Tait In-
durat i Tait luminat, car! Vote se cuprind anume in
Domnescul s6tt testament, cu mare legatura 0 intarire
0 cu bun apzarnInt 0 tocmire.
Jar afara dinteacelea, multY din velitii boeri 0 din
altY pravoslavniol creOin1 pamOnteni, v6zand savr-
0ndu-se de catre r6posatu1 parintele Domniel mele
un lucru placut 0 MY Dumnezett 0 Omenilor 0 maT var-
tos spre mantuinta sufletse, 0 obtesculuY norod fobs
eu bune neoranduelY 0 tocmirl eine cu ce s'ati Indurat
0 'I-ait luminat DumezeA pentru sufletele lor i al
parintilor lor, au inchinat 0 ati afierosit din buna lor
vointa la aceste DumnezeqtY zidiri, eine mo0Y cu
veniturY, eine vii, i eine ce s'at indurat, precum se
veid tOte anume scrise 0 wzate In Domnescul tes-
tament, pentru ea nu In zadar 0 far'de indemnarea
vointiI lor ail dat 0 art inchinat, ci pentru-ca lumi-

www.dacoromanica.ro
 250

nandu-li-se ochii gandulul celuT cugetgtor, i cunoscand

chiar i aevea c insutitg rsplgtire vor sg aibg la ziva
judecatil de la cel ce lcuete in cerue Dumnezed.
Pentru aceia fie carele, vrand s se impgrt4asca
venicil r6splgtirl i bunatatilor celor cere$Y prin mij-
locul iubiril de Dumnezeti i de aprOpele, pentru aceia
cMe cu ee i cu cat li s'au luminat cuno0inta cea
din lguntru, cu indurare i cu umilintg asupra s6ra-
cilor argtandu-se, ad inchinat 0 ad afierosit (land
mng de ajutor ticgloOlor sracl bolnavl, ale cgrora
nume i al kr 0 al pgrintilor kr, s'au scris la sfintul
jertfelnic ca s se pomenscg in vecl.
Dupe acestea tOte i peste acestea adicg afierosirl
0 daniI, ce pang acum, la aceste maY sus zise Dum-
nezee$T zidirl i spitalurl s'au inchinat i s'ad afierosit
0 despre partea rtiposatuluT pgrinteluY Domniel mele,
0 de cgtre altl boerY pgmOntenY, earl tOte se coprind
in testamentul Domnil sale de se vor indura i 'T va
lumina Dumnezed 0 de acum inainte pre orl carl
veil din noT 0 din nOmul nostru, veil din blagoces-
tiviT DomnY cel din urma mistrg, veil din boeriT marl,
sail aY doilea, sad din altl pravoslavnicl cretinT pa-
mntenY, orl de ce trpta ar fi, a da i a inchina
dintru ale lor miFgtOre lucrurl i nemiFgtOre, pentru
sufietele kr i al pgrintilor lor, ori mult on mgcar i
putin, pentru eg dupe cuvntul ce face Dumnezeescul
Slataost, pentru milostenie, unde zice: cg Dumnezed
nu num6rg suma banilor, cu call se ajutg sracil i
neputincioiY,ci num6r1 multimea milostiviriI 0 a
milosteniel, ce se dg din bung voint; Ca i vduva
aceia doT banY ad dat la bisericg, pentru aceia fost-ati de
Hr. Domnul mai ludatg de cat totl cel-l'altT, caril ail
dat maY mult, cg n'ati socotit trOba averil, ci protimia
0 pofta. Drept aceia dar verY caril; de acum inainte,
se vor indemna cu inimg voibsg a da mang de aju-

www.dacoromanica.ro
 251

tor saracilor boluavi, orl cu mult, orl cu putin, va

afla i va lua insutita ritsplatire de la cerescul Dum-
nezeti intru imparatia sa cea cersca, i acelea cate
se vor adaoga la sfintul lams O. se genie in condica
sfintulul Panteleimon prin stirea epitropilor celor marl
(pre caril la randul lor vom arata anume) i O. se
pecetluiasca, orl de nol oil, de Domnul ce va fi in urma
nOstra i pomenirea acelor inchinatorT sa fie necon-
tenit la sfantul jertfelnic, ca i acelor ce pang acum
au inchinat i afl afierosit, scriindulise numele la po-
melnicul 1) sfintel proscomidil.
Asupra dar tuturor pronomiilor i aszamanturilor,
cate prin testamentul Domnil sale raposatulul Orin-
telul Domnil mele se coprind, atat daniile i afiero-
sirile de mosil, de vil si de alto oranduell de veniturT
si de cate altele se vor mal spori si se vor adaoga de
acum inainte, intru indestularea i hrana saracilor bol-
navl, cat si intru inplinirea si plata simbriilor tuturor
oranduitilor poslusnicl i alte cheltuell a sfantului Ia-
ca i nosocomion, i intru cea far de preget purtare
de grij, i bung chivernisl a tOte lucrurile, fiind
trebuinta de un purtator de grij, ispravnic {Si chi-
vernisitor si in launtru qi pe din afara, a se gsi bar-
bat ca acela drept, temator de Dumnezeil i bund cre-
dincios din cta boersca, aflat-aul si au ales Domnia
sa raposatul Domnil mele a fi ispravnic, preste tOte si
pe tote cate sunt ale sfantululf lams pe Dumnlul SAN-
DUL BUCgNESCUL vel Srdar, pre carele din inceputul
sfintelor zidirl, pang ce cu ajutorul eel de sus s'ail s-
vrit tOte lucrurile, oranduindu-se a fi ispravnic si
cheltuitor, i cunoscandu4 ca s'aq purtat i s'au ara-
tat cu mult osirdie i nevointa cu dreptate i cu cre-
1) Originalul acestul pomelnic, care confine numele color oe, la
inceput, ati dat daniT acestul locas, so glisesce Inca la Bisorica os-
pi ciulul Panteleimon.

www.dacoromanica.ro
 252

dint/ randuitul-ait Domnia sa i 1-au qezat, ca 0 de

acolea inainte In viata sa pang la petrecania luT, s
fie ispravnic i purtator de grip. peste tote i la teste
0 sit alba desavar0t de deplin 0 adevarata stapinire,
spre a purta grija i a chivernisi bine 0 a le indrepta
cu mare nevointa, oath sunt &lie/ miratOre 0 nemira-
Ore lucrurI ale maf sus numitulul la.ca 0 nosocomion.
S. strauga 0 sa ia tOte veniturile cu soeotela bung
i sa faca cheltuelf cate trebue 0 sa dea cele orinduite
pe an cu multmita celor ce se afla la sfintele Idea-
;41.1rT, dupa orinduiala 0 tocmirea ce at arzat Domnia
sa raposatul parintele DomnieT mele i s fac catastib,
curat, lamurit 0 adevarat In totT aniT, intru care sit sem-
neze Me veniturile, ate pe an s'ar stringe dela tOte
daniile, dupa mo0Y, dupa vinurT, dupa balt, dupe vina.-
riciii 0 dupe alte oranduelT de veniturl dupd tOte 0 alt
catastih iar de tOte cheltuelile ce s'ar face 0 vor treee
prin mAna sa cu dreptate 0 cu frica luT Dumnezeit.
Asijderea at randuit Domnia sa 0 au arzat 0 ico-
nom in launtrul sfintuluT laca al sfintnluT Panteli-
mon, al caruia nume THEODOR, pre carele tiind-1 Dom-
ilia sa i avOndu-1 ispitit in sluj bele i poruncile Dom-
nieT sale a fi crediuios Fi drept, randuitul-au ca sa
fie iconom 0 purtittor de grija in luntru, la tote cele
randuite .0 tocmite, 0 cate vor trece prin main, laf
spre implinirea 0 chivernisirea trebuinciOselor luerurT
in launtru, s i sa ia sOina 0 socotOla de earl isprav-
nicul eel maT sus numit prin catastih carat, drept 0
MA de Nark.
Iar pentru cea adevarata 0 temeinica iconomie, spre
cea pe deplin indestulare a hraneI 0 a chivernisirel
saracilor bolnavI 0 a oranduitilor Mr poslupici, i
pentru ea sa se pazsca bine tote oranduelile 0 cu nes-
chimbare, sale lucreze In tot vcul, spre a nu se stra-
muta niel una din cele ce Domnia sa raposatul pit-

www.dacoromanica.ro
 253

rintele Domuil mole, prin testamentul Domnif sale, oran-

duite privilegiT ail apzat 0 att tocmit, 0 pentru ea
sa urmeze intru tOte lucrurile curate. 0 nefatarnica
dreptate 0 cu nicY un fel de mijloc, s nu se smintsed
macar un lucru cat de mie, diu cele tocmite 0 apzate.
Att socotit Domnia sa de ail orInduit doi cinstiti boeri
epitropl de afara, din eel dintaY 0 marl al creOineOil a-
ceOia obleduirl 0 aY sfatulta, adica pe DumnealuI vel
logort 0 pe Dumneluf vel vistier (caril atuncY era logo-
fat mare DumuealuY CONSTANDIN BRINCOVEANUL, iar vis-
tier mare DumnealuY $TEFAN V XCXRESCU) i dupe Dum-
nealor, oil cariT de vremY vor fi cu aceste cinstite drega-
toriT, i osebit pe aceOl maY sus numig i cinstig boerY,
pe insql Sfintia sa perintele Mitropolitul taril KIR NE0-
FIT, al nostru intru Hristos duhovnicesc printe a ti, ca
un mar peste tog, i privitor la tOte 0 partinitor spre
tOte, iar acum find ca s'all schimbat aceste cinstite
dregatoril Domnia mea, dupe oranduiala 0 aaclaman-
tut raposatulul perintelui Domnil mele, ca un diadoh
i mqtean parintesculul scaun 0 ctitor adeverat al
sfintelor acestora zidirT, randuit-ad 0 Domnia mea a
fi epitropi mail : DumnealuY $TEFAN VXCXRESCUL vel
logotat 0 Dumnealul MATEI ROSETI vel vistier, i
dupe dumnealor, oil can! pe vremY ar fi cu aceste cin-
stite dregatoriT 0 iare0 osebit i mai mare peste tog
pe insug Militia sa perintele Mitropolitul teriT Km
NEOFIT, a fi tot cu acea oranduiala, dupe oum repo-
satul parintele Domnii mele ad apzat i dupe sfintia
sa orl care pre vreml va fi Mitropolit ttl,riT 0 pentru
purtarea de grij tt 0 nevointa cea osardnica, ce vor
arata asupra statorniciel 0 neclatiril eelor aezate, 0
tocmite de reposatul perintele Domniel mele, st li se
pomeneasca numele la ectenil, parisia, adice de fate.
Ded de vreme ce 0 Domnia mea, dupe oranduiala ce
ait fitcut reposatul perintele Domniel mele, ad apzat

www.dacoromanica.ro
 254

pe acestT mal sus zisi i cinstiti marY epitropT, cel

maT sus numit ispravnic, din an, in an, sa mearge la
maT sus pomenitiT boerT epitropT i impreunl cu Dum-
nealor s mearge inaintea sfintii sale perintelul Mitro-
polituluT, i dupe catastisele ce va face ispravnicul,
atata de veniturl cat si de cheltuelT, se-sT dea soco-
teala inaintea sfintiel sale si inaintea acestor doT clu-
stitT boerT epitropT. Care catastise dupe adeverata si
incredintata dreapte socoteale, se le adevereze sfintia
sa, parintele Mitropolitul, cu iscelitura sfintieT sale, a-
semenea i Dumnealor epitropil Wed cu iscaliturile
dumnealor i aceasta se. se fac i se. se urmeze in
totT anil nesmintit si far de greseala.
Iar cand ispravnicul, dupe obsteasca datorie, i se va
intampla de la Dumnezed petrecanie din lurnea acsta,
sfintia sa parintele Mitropolitul, orl acel cel avem acum,
orl altiT ce dupe vremT vor lua de Dumnezed pastoria a-
cestil crestinestI cuvantatore turme, impreuna cu maT
sus pomenitil boerY epitropY vel logofat i vel vistier,
ea niste purtatorT de grija, cu o vointe i cu o unire
adunandu-se se face. alegere en deadinsul, i cu tote
iscusinta, dupe placerea luT Dumnezet, spre a afla
obraz ca acela vrednic, drept, i cu frica luT Dum-
nezea, iar din cta boersce. i cu obstescul sfat pe
acela alegandu-I seA aseze in locul celuT prestavit cu
stirea si interirea DomnuluT. Asijderea i pentru ico-
nomul, cel asezat in leuntrul sfintuluY lecas al sfin-
taluT Panteleimon, ceruia i laY ca un om intimplandui-
se mOrte, iaresT sfintia sa perintele Mitropolitul eu
Dumnealor, eel doT ma! sus zisT boerT epitropT, Se. cerce
si sa alega om ca acela, vrednic i temator de Dam-
nezed i sa-1 aseze iconom, in locul celuT mort, clandu-T
tot felul de porunce si de invetature asupra bunel
chiverniselT i iconomie, ca sa urmeze la tOte cu cu-
viiute, cu dreptate ii cu oserdniel nevointa, dupe

www.dacoromanica.ro
 255

placerea luT Dumnezeil, iar ispravnicul carele va fl,

or! eel de acum, orl altul dupe dnsul, sa dea icono-
mulul celuf not, t6te cele din launtru in sOma-T, cate
una, ate una inscris cu catastih, 0 cdnd va lua is-
pravnicul sOma iconomuluY in fig care an, sa ia 0
socotla spiteruldf, dupe retelele doftoruluf, ca sit se
adevereze 0 acea cheltuiala in adever 0 dreptate, ca
nicl de cum sa nu incapa la mijloc vre-o paguba 0
viclgug prin mijlocul lacomieY 0 al mgtgugiri1, ci
tOte 0 spre tOte sa se lucreze drept i cu frica luT
Dumnezen.
Pre langa tOte i afar& din tOte cafe Domnia sa
raposatul intru fericire parintele Domnii mele, cu mila
0 ajutorul luY Dumnezen, at facut 0 at savar0t, adica
sfintele 0 Dumnezegtile maT sus pomenitele laegurY
kii nosocomion cu spitalul cel din afara, pentru odihna
0 chivernisirea saracilor bolnavl 0 spre binele 0 fo-
losul oWesculul norod 0 cu Me gezamanturile 0
pronomiile car! se ved tOte alcittuite, bine tocmite,
0 intarite intru Domnescul set testament. Bine aft
voit Domnia sa de at aOzat en temeinica 0 bunit in-
tarire ca 0 sfintul acesta lacg, ce maT sus aratt, sa
fie de tot felul de dajdiT pazit 0 aparat, dupe a caruia
oranduiala, gezamint 0 hotitrare, pentru ca sit-1 pa-
zsca tOte ofinduelile i tOte pronomiile intregY, neza-
tienite, 0 far de scadere 0 ca cu lesnire sal/ aiba
tOta savr0rea, 0 lucrarea pe deplin, 0 Domnia mea
asemenea printiacest cinstit hrisov al DomniI mele
adeverim, hotArAm fi intArim ca sfAntul acesta !hap
pi nosocomion al sfAntului Panteleimon, impreunA cu
tote metohurile cAte sunt inchinate fi supuse la acest
sfint lAcap (carY tOte se cuprind anume in Domnescul
testament al parinteluI Domnie! mele) sA fie de tot pi
cu totul slobod pi in pace de tide dAjdiile, cite de la
vistierie se oranduese, adica de sfertul luT sfetil GEOR-

www.dacoromanica.ro
 256

GIE 1 la lul sfetil DIMITRIE, care dali cele lalto minis-

tirl, asijderea de Imprumutarl, de ajutorinte, de mu-
carerurl, de ploconul stegulul, de podvode, de conace,
de cal de olac, de cal ImparatesoY, de zaherele, si de
tOte de alte felurl de dajdil obisnuite ti neobisnuite,
earl dupa vreml ar esi, Inca si bucatele sfintulul aces-
tuia lams sa fie scutite i ertate, Insa stupil t i rama-
tora de dijmarit 1i vinul ce ar face din tOte viile de
vinricit, asijderea i oile de oerit, In cat sa nu fie
[Lid intr'un chip supus, la nicl un fel de dajdie, ci a-
pitrat i slobod de tot greul i pasul. Pentru ca acsta
sfinta zidire i nosocomion, ce Domnia sa raposatul
parintele Domnil mele, cu ajutorul cel de sus al ma-
relul Dumnezeu s'au sarguit a savarsi si a intemeia,
nu numal pentra a Domnil sale i a parintilor, mo-
silor i stramosilor pomenire, i sufletsca folosire s'aa
nevoit a savarsi, ci i pentru pomenirea tuturor altor
blagocestivl Domni din urma nOstra, caril pentra bi-
nele i folosul obstesculuT norod vor pazi i vor In-
tari aceste oranduite mill i privilegil ce Domnia sa
au asezat si ad tocmit, ci dar cu cab i cu cuviinta
este, sa aiba sfintul acesta lams, actsta cinste a fi ne-
supus dajthilor si a se pazi In tot vcul nedajnic de-
savarsit, de vreme ce cu patine veniturl ce s'ar strange
si s'ar agonisi din daniile i afierosirile ce de care Dorn-
nia sa si de catre altY pravoslavnicl crestinl boerl marl si
aIY pamintenl s'aii inchinat, se hranesc si se chiverni-
sesc saracil bolnavl, atat ceY din luntru, cat 0 eel de la
spitalul eel din afara. Este si a doua pricina de a fi sfanta
acsta a nOstra zidire i nosocomion nedajnica, ca fiind
aprOpe Wig orasul Bucurescil, va fi purerea spre fo -
losul de obste al acestul frumos oras, cu fericirea
earatirea acelor sanatosl de eel ce s'ar Intimpla intro
(MO a se bolnavi de Ude srnoliciOse, adica de ciuma
si de lingOre, ca eel sanatog ca ridicarea celor bol-

www.dacoromanica.ro
 257

navl dintre dan0Y, raman curat1 i ne smreduitY, iar

ed bolnavY nu se isgonesc prin locurT pustil, ca maY
nainte, ci 'V ad odihna 0 Mtg. chivernisla lor, la maI
sus zisul spital, cu tOta hrana 0 cautarea, iar 0 une-
orl pre vrem1 linitbse i insanatopte, va fi spre plim-
bare 0 desfatare, atat DomniT mele, cat i acelor din
urma nstra Domni a tuturor, dar i spre grijirea i
chivernisirea a parnantenilor saracT bolnavi. Macar ea
i altY raposat1 i trecut1 DomnY maY din naintea ns-
tra after! a multe sfinte monestirl 0 Dumnezee0Y la-
cavil, au purtat grija cu adevrat pentru apzamanturile
0 chivernisOla sfintelor zidirY, dupe cum se ved in luta-
ritOrele Domniilor sale hrisve, dar grija Domniilor
lor, ad fest maY mult pentru mnastirile cele zidite i
inaltate de Domnia lor 0 pentru parintiY calugarl sa-
Waited inteansele, iar Domnia sa raposatul Orin-
tele Domnie mele, nu numaY pentru una ca atata ad
purtat grija, ci maY mult 0 mg cu deadinsul pentru
chivernisla i odihna celor lipsitY saracI bolnavY. Spre
cari eine din iubitoril de Hristos blagocestiv1 DomnY,
ceY din urma nOstra, s'ar uita cu ochi blanzY 0 mi-
lostivl 0 cu inima duidsa asupra-le, 0 ar intari 0 ar
intemeia, far de scadere, aceste de Domnia sa parintele
Domniel mele oranduite tocmirl, apzamanturl i pro-
nomiT 0 scutie ale sfintuluY acestuia ldca. 0 a spi-
talurilor, tocma de o potrive. cu noT ktitorY a fi, se
vor socoti, inaintea ceresculuT Dumnezeti. Pentru acesta
dar, dupe a nOstra cretinsca datorie, precum am zis
maY sus, cade-se 0 se cuvine cu WA dreptatea, sfin-
tul ctitoricescul acesta lacn s se pazesca in tot
veacul nedajnic desavar0t. Asupra dar a acestor aeza-
manturY 0 bune toemirl 0 mile, ce cu multa proti-
mie i en mare pofta 0 en tarie, Domnia sa raposatul
0 de a pururea pomenitul parintele Domniel mele, ad
apzat 0 ad tocmit 0 tOte alte pronomiT 0 apzamin-
17

www.dacoromanica.ro
 2.58

WA, cats in cinstitul Dumisale testament cuprind, iat

i Domuia mea, cu tot sufletul i cu WA vointa inimil
Domniel mele, printr'acest cinstit 0 bine inchipuit hri-
sov al Domnil mele, le adeverim 0 le intrim ca tot
deauna necontenit, ca A se tie 0 O. se pazsc sta-
tornice, necltite, nemirate i nestamutate. Rugam
dar, cu numele Domnulul i DumnezeuluY nostru Is.
Hristos, pre cel din urma nOstra fratl DomnI DI terii
Romne0I, pre care sfintul 0 prea inaltul Dumnezet,
va alege dup noT a fi Domn 0 oblAduitor scaunulul
Orif ace0ia, oil din nOmul nostru, oil din alt strein,
O. nu se impotrivesc a strica 0 a strmuta aceste
bune 0 de suflet folosithre apzmInturl sati din in.
demnrile cui-va s rpsc sad s desbine ceva din
daniile, afierosirile i veniturile de la sfintul acesta
loca i de la ticalo0I s5.racl bolnavY, ci ca s6.-I facl
ctitorl noT i prt4 des6var0t tocma cu noT 0 ca
sI aud i Domniile kr glasul chemril Domnulul 0
stdpanuluI Hristos, intru imprtia sa cersa 0 ye-
cinia, cu inim duis1 s se umilscl asupra sara-
cilor bolnavY 0 do nu se vor indura, a adaoga cu alt
mil osebita spre folosul ticaloOtilor 0 spre binele a
MA o4tea, iar nu dup6 ale Domniel sale Dornne0i i
intaritre hrisve, daniile, afierosirile i tOte orndue-
lile i qezminturile, s le intarsa i s le pazesca,
ca 0 ale DomnieY sale mile 0 danil, s fie la Domnul
Dumnezett bine primite 0 de atre altI Domnl, in urma
Domniilor sale, in sma tinute 0 intru obldduirea lor,
Domnul Dumnezed intru norocire, bine s5.4 sporsca
i imparatieI ca cere$1 cu. ceY fericitl sg-I invredni-
cOsca.
Iar impotrivd, carele cu vre-o siluicie i cu mrire
deprth. 0 nebagare de sm poruncilor celor de Dum-
nezed date : a iubi neOine pre Domnul Dumnezed 0
pre aprOpele, se va ispiti, au de sine4 ad din indem-

www.dacoromanica.ro
 250

nrile vre-nnu improtivnic a strica saa a desbina ceva,

din cele date i inchinate veniturT i afierosirT la sf.
i Dumnezeescul laca, i nosocomion i de la tica1o0T
saracT, mila i hrana lor, cea din Me zilele 0 scuti-
rile sfintelor acestor zidirY, pre unul ca acela '1 dam
nefatarniculuT judecator Domnul 0 Mantuitorul nostru
Hristos 0 blestemurilor celor CD s cuprind in testa-
mentul reposatuluT Domn parintele nostru, 0 sa fie
parapl sfintul Panteleimon la cOsul judecAiT. i am
Intarit Domnia mea hrisovul acesta, cu tot sfatul cins-
titilor 0 credincio0lor boerilor celor marT al divanulul
DomnieT mele. Pan BARBI' VXCXuzscu vel ban, pan
CONSTANTIN din DUDESCU vel dvornic, pan .I.EFAN VA-
CARESCU vel logofat, pan CONSTANTIN CRETULESCU vel
spatar, pan MATEI ROSET vel vistier, pan TOMA CRE-
TuLEscu vel clucer, pan ALEXANDRU SuTu vel postel-
nic, pan MATEI CANTACUZINO vel paharnic, pan RADU
VAcAuzsca vel stolnic, pan DUMITRACHE GHIKA Vol M-
inis, pan IANACHE vel sluger, pan CONSTANTIN vel pi-
tar 0 ispravnic, pan .1EFAN ITAcIazscu vel logofat,
0 s'aii scris hrisovul acesta, in anul intaia al Dom-
niel Domnil mele, in omul Bucure$T, in anul de la
zidirea lumeT 7261, iar de la na$erea Domnulul nos-
tru Is. Hristos 1753 Februarie 1, de POPA FLOREA das-
calul slavonesc.
Io MATEI GITIKA W. W.

Succesorul In Domnie a lul MATEI GHIR A

W. W., CONSTANTIN MMAI RADOITITA W. W. 1),
a Intftrit, prin hrisovul de mal jos, tOte daniele
i Inzestrarile Mcute manastireI Panteleimon, de

1) Domnul Munteniel de la 1753-1756.

www.dacoromanica.ro
 260

predecesorl s'61 1 Intregul aeza.mInt al funda-

toruluI GHIKA :

Io CONSTANTIN MIHAI HACOVITA W. W.

1753 Septembre.

Nz lasul cel Dumnezeesc i stpAnesc prin sfinta

Evangelie, de fata 0 aievea hotgrsce, cum
c WI legea i implinirea Dumnezee0ilor porund,
intru aceste dou capete ale dragostel se cuprind, adicit
intru aceia ce zice : s iubqtY pe Domnul Dumnezeul
go. 0 pe apro5pele t61l ca insu-t! pe tine 0 Inca ma!
adauge a zice : cum c5. tOt legea 0 prorocia intru aceste
douo porimd reazima. Drept aceia dovedit lucru este
ca eel ce vor vrea, ca printr'aceste cloud de Dumnezett
inv6tate porunci, a '0 indrepta 0 a'0 chivernisi viata
kr, prin iubirea de Dumnezeil cu intrirea afierosirilor
0 a danielor, ce se aduc la Dumnezeescile case, forte
cu credintil. 0 cu dragoste sunt primite, Inaintea ce-
resculul Dumnezel Iar spre a stura 0 a ajutora din
cele ce vor putea pe cel lipsit! bolnavl 0 ptima0,
intinzandu-le maim de ajutor spre neputintele kr, de
nu cu adaos, macar cu intrirea 0 cu buna intemeiare
a celor ce sunt bine oranduite 0 wzate, acela se cu-
n60e chiar 0 aievea s6var0tOrea deplin poruncilor
lul Dumnezeil 0 va auzi stpAnescul 0 Dumnezeescul
glas a mantuitorulul nostru Hristos la ziva judecatil,
c cat at! fcut oil-ell! dintr'ace0I ma! mid fratl a!
md, mie at! f6cut. Drept aceia oblduitoriT eel de
DumnezeA ale0 0 in6ltatf la stepena cea mmHg 0 pros-
lii.vit6 a Domnie, spre ocarmuirea norOdelor 0 poli-
tielor creOine$Y, all datorie netagaduit a intdri 0 a
Ozi neclintite i nestrmutate, cele ce bine sunt oran-
duite 0 apzate de r6posati! 0 de pururea pomenitif
Domni, spre folosul 0 intrirea Dumnezeetilor locavrl

www.dacoromanica.ro
 261

si cu atat stint maY ludatY i maY slaviti intru Domnia

lor, cu cAt maY vartos s sarguesc, spre adaosul acelor
bune ara.mOnturY i oranduelY, maY ales orl-unde i
spitalurY de s6racY bolnavi sunt, de se hrtinese 0 se
chivernisesc pururea i tot-d'auna. De aceia dar, do
vreme ce din pronia cea de sus, ca o sOrt mi s'au
incredinte pgrintescul acest scaun a pravoslavniceY
tOrY Romne$1. Precum altY r6pos4I i trecutY DomnY
maY din nainte vreme, in zilele Domnielor sale, in
multe chipurl i cu multe mijlOce de fapte bune si
lucrurY plcute lul Dumuezeti s'ad ardtat i s'an sax-
guit a s6var0. Asemenea i noT, avnd gandul i cu-
getul nostru pornit i infipt cu mult evlavie cdtre
sfintele i Dumnezeetile locawd i monastid. Soco-
titam Domnia mea, pentru sfintul loea i nosocomiou,
undo se cinstete 0 se prznue0e hramul stintulul Es4i
mareluY mucenic i tmtiduitor Panteleimon, carele este
zidit i Inaltat din temelie de r6posatul Domn GRI-
COME GIIIKA W. W. cel al II-lea cu acest nume,
nepotul rposatuluY GRIGORE GHIKA WOEVOI) cel d'inteid,
undo i spitalud de s6racY bolnavi ad intemeiat 0 ad
apzat. Ina dou6 spitalud att fIcut, unul in luntrul
mnstireY, pentru bolnavY ce ar ptimi de bole hro-
nice0Y adict de bole indelungate, care pot primi t-
mduirl prin luarea doftorielor. Iar afard dintr'acestea
ad me acut Domnia sa, alte osebite spitalud, intr'o
latur mal deprtata de zidirea sfintuluY locas al sfin-
tulta Panteleimon, ca acilea s fie numaY acel de
boluavi, care ar patimi de primejdiOsele belle adica
de ciuma 0 de lingOre, inaltand i acolo o sfinta
biserica intru slava luY Dumnezeti i intru cinstea sf.
ierarh Visarion, carele de la Dumnezed, all luat darul
mantuireY de cumplita bola a ciumeY. i all apzat
Domnia sa, la amndou6 sfiutele bisericl, preoti, diaconT
grmaticY, ea pururea i tot-deauna necontenit sd

www.dacoromanica.ro
 262

se sevarsascA bisericestile slujbe, leturghil si rugAciunl

pentru cel bolnavl 0 O. fie pentru ingroparea celor
ce s'ar Intampla a muri i pentru pomenirea lor si
ca pe niste crestinl sA 'I si ispovedescA si sA 'Y Im-
pArtAsOscA, cu prea curatele 0 Dumnezeestile taint
Carl sfinte zidirf si DumnezeestY locasurY, dupe ce le
a s6virsit Me pe deplin, cu tote imprejmuirile, le a
si inzestrat cu mosil, cu vil si cu alte veniturl, atata
din veniturile DomnestY, cat si cu altele ce ati cum-
pArat cu ban! 0 cu alte daniT si afierisirl, care si de
sfintia sa r6posatul pArinte Mitropolit a Ungro-Valahie
Kir NEOFIT 0 de dumnOlor velitil boerY si de altY
pravoslavnid crestinl s'ati inchinat la sfintul acesta
lAcas 0 nosocomion. Din care veniturY ati fAcut
Domnia sa oranduelY ce sa se dea preotilor, doftorilor
0 spiterilor si tuturor poslujnicilor celor oranduiti,
spre purtarea de grija 0 a WA slujba si poslusania
sfintelor locasurY si a s6racilor bolnavl si pentru
hrana lor, precum se v6(1 tOte sense, asezate si
bine tocmite, in testamentul Aposatuld si maY sus
pomenituld Domn. Carl acelea tOte oranduindu-le
epitropi ceT marl al sfantuluY lAcas si nosocomion,
dumnealul vel logofAt si dumnealuY vel vistier si
v6znd domnia mea CA sunt asezAmanturl bune 0
cuviinciOse si mal virtos spre folosul si binele a
tOtA obstimea. Voitam si domnia mea a ne imp Ir.
tAsi si a ne face ctitorY noY si cu acest cinstit
si bine inchipuit hrisov a Domniel mele in cat ho-
tArim si isbrAnim ca sfntul acesta lAca9 a sfntuld
Panteleimon s fie de tot slobod 9i in pace de tote
dajdiele fi ornduelile domnesci, care de la visterie pe
monastirY se oranduesc, adicl de sfertu luT sf. Ghe-
orghe si a ha sf. Dumitru, care dau cele alte mAnAs-
tie. Asijderea de imprumutArl, de ajutorinte, de mu-
carerurY, de dijmArit, de vinArit, de oerit, de vAcArit

www.dacoromanica.ro
 263

0 de tOte angarile, eke in testamentul r6posatuluI cti-

tor 0 hrisovu Domnid sale MATEI VODX se numesc.
Dupe acestea intArim tote daniele pi afiorisirile pi tOte
orinduelile, cite in testamentul mai sus pomenitului
Domn cuprinde f I aratA pe larg pi cite f i in urma
Domnia sale sad mai adaus de Domnia sa Matei Von
fiul DomnieT Sale, ca We O. fie statornice necla-
tite, nemipate 0 nestramutate 0 nic! un lucru off
mare, or! mic, cu nici un fel de mijlOce, sa nu se des-
bine de la maT sus numitul 0 sfantul loca i noso-
cornion, pentru ca am vzut Domnia mea 0 am cu-
noscut ca este lucru folositor, nu numaT spre mantu-
inta sufletOsca, ci 0 de mult binele 0 folosul a OM
obOimea. Rugam dar cu numele Domnuld Dumnezea,
0 mantuitoruluT nostru Isus Hristos, pre ce! cc in
urma 'Astra de la Dumnezeu, se vor orandui a fi Domni
0 obladuitoril Ore! romanese, orI din neamul nostru,
or! din alti str6inT, ca precum no! am bine voit 0
cu WI inima 0 evlavia ne am pornit 0 ne am in-
demnat de am intrit hrisovul nostru, atat asidosia
sfantulu! laca 0 nosocomion ce ma! sus se numesce,
cat 0 tOte daniele 0 oranduelile. Asemenea 0 Dom-
nia lor sa nu se impotriveasca a instreina, a stra-
muta 0 a destina ce-va din daniele 0 afierosirele 0
veniturile de la acest sf. locn 0 de la ticalo0 saracI
bolnavY, ci ca O. se faca ctitorl no! 0 sa fie parta0
folosintel sufletesci. ,,5i ca s auza 0 Domnia lor gla-
sul chemareT Domnulu! Isus Hristos, intru imparatia
cea cerOsca 0 vecinica, cu inima duibsa O. se umilOsc
asupra saracilor bolnav!, 0 de nu se vor indura a a-
dauga 0 a ajuta cu alta mila pentru folosul kr, iar
cu ale Domnielor sale Domnesel hrisOve asidosia sfan-
fulfil loca, daniele, afierisirile 0 tOte oranduelile s le
pazesca, s le intarOsca 0 sa le intemeeze. Ca 0 ale Dom-
niilor sale mile 0 darn! sa fie la Domnul Dumnezett bine

www.dacoromanica.ro
 284

prim ite i de catre altl DomnI, in urma Domnielor sale

in seam/ tinute i intru oblduirea lor Domnul Dum-
nezeti Intru norocire bine s5.-1 sporeasd. i Imparatil
eel ceresel cu eel fericitY WY invrednicse. Tata dar,
i marturie, am pus Domnia mea, pe totl cinstiti i
credincit* boeril eel marl al divanulul Domniel mele,
pan BARBU VXCIREscu vel dvornic, pan CONSTANTIN
NASTUREL vel ban, pan CONSTANTIN BRINCOVEANU vel
spatar, pan STEFAN VACARESCU vel logont, pan CON-
STANTIN STR.AMBEANU vel vistier, pan RADU CRETULESCU
vel clucer, pan IORDACHE ZAKET vel postelnic, pan DUMI-
TRACHE GHIKA vel paharnic, pan DRIGHICI GRECEANU
vel stolnic, pan LASCARACHE GIANI vel comis, pan RADU
*TIRBEI vel sluger, pan IORDACHE BARAGEA vel pitar.
Ispravnic pan STEFAN VACI.azscu vel logoft.
Intocmitu-saa hrisovul acesta de JANE DIMBOVICEANU
biv vel clucer. Iar de scris s'au scHs In anul 7262, de
la zidirea lume, iar de la nascerea Domnulul DumnezeA
i nantuitorulul nostru Isus Hristos 1753 in luna Sep-
tembre, de popa FLOREA DASCALUL SLAVONESC de la
cOla Domnsd. Slavonscl.
.io Constantin Mihal Racorifit W. W.

Averea ce Epitropia Panteleimonului a avut i

a dobindit pana la 1759, este descrisa cu multa
esactitate in aceste dou hrisOve ale Domnulul
SCARLAT GRIGORE GIIIICA W. W,1) care la randul
intaresce acestef Monastirl bite daniele.
Until din aceste hrisOve i anume cel din 9
Iulie 1759, reproduce aprOpe in Intregul s611,
testamentul fundatorulul GRIGORE GIIIKA II W. W.

1) Domini Muntenia dela 1758-1761.

www.dacoromanica.ro
 265

Acest ultirn hrisov este Mara i de CONSTAN-

TIN MAVROCORDAT W. W,1) :

Io SCARLAT GRMORIE GHIKA W. W.

1759 Iunie 4.

aptele cele bune, care se fac cu gaud creti-

nese, pentru folosul suiletulul, me ales la sfin-
tele luY Dumnezeg locaprI, sunt primite inaintea luf
Dumnezet i ludate de Omeni, pre earl nu este cu
cale a le zaticni cine-va, ver cu ce fel de mijlocire, ci
mal virtos la daniele ce sunt cunoscute de toil ca
sunt bune i cu dreptate Pacute, me bine sa le ade-
vereze i sa le intemeieze, ca sa aib lucrul acela in-
temeiare i statornicie dea pururea. Ded de vreme
co i reposatul IENACHE DASCALUL de la Trapezunta
(ce s'au numit in copilarie IOANICHIE MONAHU) Inca din
tineretile lul, aflandu-se aci in tar i fiind dascal In
casa reposatel DOmneY MARIck in mult vreme, cu
agonisla din ostenela i nevointa descaliel sale, ag
fost cumporat o movie, ce se nume0e Vire0i in sud
My, de la DumnealuY Sardarul MATEI FXRCXANUL,
pentru ajutorul i chivernisla vieteT sale 0 at i st-
panit-o in OM viata sa. Dupe aceia, din Dumnezesca
ravna, indemnandu-se ati mers de s'at sldsluit la sf.
i Dumnezeiasca Mnstire Panteleimon i vezandu-se
la slabiciunea batrinetelor i aprpe de sfir0tul set,
all chemat pe duhovnicul sell pe parintele ILIUPOLEOS
Km SERAFIM, de l'ag ispovaduit 0 all facut i diata,
care s'au intarit 0 de sfintia sa Parintele Mitropolitul
Ord Kir FILARET, cu semnatura sfintief sale, Intru care
diata, pe Mug cele ce ag lsat rudeniilor sale, dupe
cum s'au cazut i altora cul ce s'ag indurat, ca
ce volnic ce au fost pe al seg, din caldurbs inime.
1) Domnul Muntenia dela 1761-1763.

www.dacoromanica.ro
 266

cu crestinesca si buna socotel a dati a inchl-

nat si la acst sfintd MAndstire a sfintului Pantelei-
mon II i spitalurilor cu skull bolnavi mosia VAresti,
ce s'an zis maY sus, cu helesteu, cu easele si cu suflete
do tiganY, unde in urma prestavindu-se s'ad i ingro-
pat la a cst din urma manAstire dupe dorinta sa
si an Minas mosia acsta, sub stpanirea sfinteY ma-
nstirY, dupe cum an lasat raposatul IOANICHIE Cu su-
fletul sAn prin diata sa, iar o neptot de frate al till
ammo SAFTA, fata a luY CONSTANTIN CRETUL, all dat
jalba la Domnia mea prin rvas pentru mosia acsta
si Domnia mea i-am oranduit la Dumnealor velitiT
boerY i esind fata inaintea Dumnealor, amandou6
partite, ail avut intrebaciune GHEORGHE GRECUL de cum
find aceY nepOte a reposatuha IOANICHIE, cu DumneluY
cinstitul i credinciosul boerul DomnieY mete SANDU
BUCSENESCU vet stolnic, Ispravnicul sfinteY manastiril
pi puind Dumnlor de ati citit diata i vAzand ade-
verata inchinAciunea acesteY mosil la sfinta mantis-
tire si cum ca i acel nep6te i-ati lsat casele din
BucurestY i i-ati ertat i baniY ce i-ati fost luY dathre,
pentru mal temeinica incredintare, an chemat Dum-
nlor i pe sfintia sa pArintele ILIUPOLEOS ii sfintia sa
fat an marturisit, cum c sfintia sa rail ispoveduit
si sfintia sa i-an scris diata i asa an lAsat repo-
satul cu sufletul sll, precum scrie in diatA. Ded
Dumnlor adeveriindu-se i v6zand 66. este diata bunA
si cu cale facutA, de vreme co si acel nepOte a lig,
lasat ceia ce i-au dat mana i mosia ce an
i-att
dat o danie, nu i all fost mostenire parintsea, ci
cumprata cu banl din nevointa sa. D-lor Inca prin
cartea d-lor de judecat/ an intarit dauia acsta. Drept
aceia dar i domnia Inc/ adeverindu-ne de inchina.-
eiunea acestel maY sus zise mosiY, atat din diata rpo-
satuhiT, fiind intarit si de Sfintia sa parintele Mitro-

www.dacoromanica.ro
 287

polit vi din cartea de judecata a d-lor velitilor boor!,

cat vi de la insuvl Sflntia sa printele ILIUPULOS du-
hovnicul luT, Domnia mea Inca printeacest cinstit vi
bine inchipuit hrisov al Domniel mele, isbranim vi
hotaram, ca O. fie sfintel vi Dumnezeescil monastirl a
sfantuluT Panteleimon vi spitalurilor, cu grad bolnavT,
movia Varesci, ce Watt zis maT sus, cu helevted, cu
casele vi cu sufletele de tiganT, movie ohavnica vi sta.-
ttbre, dupe cum s'ati dat vi s'ati inchinat de r6posa-
till IOANICHIE, prin diata so, ca O. fie sfintel mtinastirl
de intarire 0 saracilor bolnavl de ajutor 0 de chi-
vernisla, iar r6posatu1uT IOANICHIE vecinica pomenire vi
de nimenea sa nu se cltsca din zisa DomnieY mele.
*i am intarit Domnia mea, hrisovul acesta, cu insvl
credinta Domniel mele, Io SCARLAT GHIKA W.W. 0 cu ore-
dinta prea iubitilor DomnieT mele fiT ALEXANDRU VOEVOD.
MIHAI VORVOD, NICOLAE VOEVOD, GRIGORE VOEVOD, OHEOR-
OHE W.W. 0 cu totT cinstiti vi credinciovi boerT ce marY
aT divanulta DomnieY mele : pan CONTANTIN DUDESCU
vel dvornic, PAN CONSTANTIN CRETZULESCU vel ban, pan
CONSTANTIN BlaNCOVEANU vel logofat, pan STEFAN VICX.--
RESCU vel sptar, pan MIHAIL CANTACUZINO, vel vistier,
pan MANOLACHE vel postelnic, pan NICOLAE DUDESCU vel
clucer, pan NICOLACHE vel paharnic, pan SANDU Bucvo-
NEM' vel stolnic, pan NICOLAE BR1NCOVEANU vel comis,
pan ENACHE vel sluger, pan IoNrrX GULIANO vel spatar,
pan CONSTANTIN BRiNCOVEANU logoat vi s'at scris hri-
sovul acesta, in anul d'antaitt al DomnieT mele, aid in
oravul Bucuresd, in anul de la mantuire 1759 Mine 4
de Popa FLORU DASCALU SLAVONESCU.
Io SCARLAT GRIGORIE GHIICA W. W.

www.dacoromanica.ro
 268

Io SCARLAT GRIGOHE GHIECA W. W.

2 1759, Iu lie 9.

unatatile qi lucrurile cele placute lid Dum-

nezett, nu numaY sunt pururea stttbre 0
adeverite i de toil timenl laudate, ci 0 cel co se In-
vrednicese a lua de la Dumnezed darul 0 puterea,
ad datoria sa le Intarsca 0 sa le intemeeze 0 cele
ce in slava lid Dumnezed se ridica cu nevointa O. le
caute 0 sa le pazsca, pentru a acsta datorie este
nedosit, la totI eel buid credincioV, Inca cu mult
maY virtos la cd ce stapanesc prin eY 0 me ales
pentru cloud lucrurl. Inted ca sunt datorl prea multe
daruil stapanulul tuturor, ca unil ce se cinstesc de
el me malt, de cat de cel altY Omenl, a doua 0 ea
unif ce se cade O. fie celor altl OmenY canone faptelor
bane 0 pada credintel eel adev6rate, pentru cad
precum Dumnezed rad cinstit pe clnil cu obladuirea
0 eT sunt datorY, cu fapta sa, limn/ slava lid Dum-
nezett 0 sfintele lid locwirl O. le einstsca 0 veniturile
cafAigurilor ce se dad 0 O. afierosesc, spre marea cu-
viinta a bisericilor sporindu-le, cu hrigyele Domniilor
sale, s le a devereze 0 sa le Intarse, a cu acestea
fiind intemeiate, sti V aibd sfintele lid Dumnezeil lo-
care cazuta podOba pc deplin 0 eel ce se nevoesc
de dad 0 afierosesc vecinica pomenire. Drept aceia
dar, de vreme ce din pronia cea de sus, ni s'an in-
credintat 0 noud pdrintescul 0 strmorscul scaun 0
a acestel pravoslavnice WI RomanqtY, nu numal ca
un Domn al tdreT, ci maY ales ca un diadoh 0 na-
mestnic printesculul scaun, avem datorie netdgaduita,
a intri cu tot felul de mijlocire, atat acele arzate
0 afierisite la sfintele manastirY de altl rposatl 0
mal dinaintea nbstra. trecutl Domni, Inca cu adaos

www.dacoromanica.ro
 269

de mild, din cele ce vom putea, cat maY virtos cola

asezate de r6posatul printele Domniel mele GRIGORE
(Amu W. W. (vecinica sa-T fie pomenirea), pentru ca.
din Dumnezeeasca rivna Indemnandu-se Domuia sa,
a zidit din temelie pi ail inaltat sfintul fi Dumne-
zeescul lAcap, i nosocomion Intl' slava lui Dumnezeii
pi Mtn, cinstea sfintulul pi marelui mucenic pi tAm-
duitor Panteleimon, cu tOte imprejmuirile, cu ziduri de
jur imprejur i cu alte tOte dichise si namestil, cate
se cad si se cuvin, la un dint litca, infrumusetandu-1
o impodobindu-1, atat pe din launtru cu zugravOla, cu
sfiute vase si cu odajdiT preotesci, cat i pe din afara,
precum se vd de ochil tuturor celor ce privesc la
acOsta DumnezeOsca zidire, unde i spitalurl de odihna
boluavilor all facut, cu Vote cele trebuinciOse odihnei
lor, i cu spiprie de trOba doftoruld. i afara de aces-
tea, au maY facut Dumnia sa, alte osebite spitaluri maT
de o laturT pentru bolnavi ce ar ptim de cium pi
de lingdre pentru ca Domnia sa, ca un Domn Whin
indestulat de WI cunoscinta, sciind ca intr'acest oras
de multe oil (din departarea luT Dumnezea pentru pa-
catele noroduluT), aduce vremea de poezOsce acea bolt
de ciumii, une orT vara, cand prin pripecuri ferbintil cal-
duet intinzandu-se si smreduindu-se unif la altiT perea
0i sa rapunea de tot, altora iarna prin geruri tarT 0i
prin vifore iutY i repunea viata si cei ce ar fi avut
zile do a se invarteji, murind prin locurT pustiT si ne-
umblate, neispoveduiti si necomunicatT, ca si de bOla
lingord, care intarnplandu-se la uniT sracT i streini, de
nu avea nicT eY cu ce sa se caute, nici eine sa-T caute,
ferindu-se totT de eY ca de o bOla smoliciOsil, ci si pen-
tru acestia ad orilnduit sa'sT aiba cautarea si odihna
lor, in spitalurile acelea, uncle i acolo aA Meat biserica,
iar intru slava luT Dumnezeil i intru cinstea i praz-
nuirea sfintuluT Visarion (carele ail luat de la Dumne.

www.dacoromanica.ro
 270

zed darul tmdduirel de cumplita bola a ciumeT), la

care sfinta biserica de sus, au apzat douT preoti 0 un
diacon pentru Dumnezeescele slujbe, pentru cdutarea
bolnavilor 0 pentru pomenirea celor ce dau danil, cu
doi cantareti pentru podOba sfintd biserici, cu donor
pentru cAutarea bolnavilor, ca spiterie de facerea dof-
toriilor, CU ARMY de splatul bolnavilor, cu jimblari,
cu poshlnici 0 cu dirvari, cum 0 la biserica de jos,
asemenea 2 preoli, slujitori ciocli, cu vataful lor eel
ornduit de Epitropul Monastirel, totT esmeni scutitT
de tOte dajdiele visteriel, ca s fie de poslupniea 0 paza
spitalurilor 0 la intmplarea bad (Dumnezed s no
ferscd), s se afle gata cu cloud at.* cu cal, pentru
dusul bolnavilor la spitalurl, a caror orinduiald a tu-
turor 0 fie0 care la ce purtare de grija este asezat,
cat 0 simbriile Mr, cate cat O. li se dea din venitu-
rile sfintel mnstiril, tOte acestea le-ad oranduit Dom-
nia sa reposatul, in Domnescul s6d testament, uncle i
veniturile asemenea le arata. 0 daniile care de eine 0
ce ad dat pentru a kr vecinicl pomenire, cum 0 da-
nifie ce ati inchinat Domnia sa, din cre0insca sa vointd,
la acst sfinta mnstire 0 spitalurilor cu saraci bol-
navT, nu mime pentru pomenirea DomnieY sale le-ad
inchinat, ci pentru pomenirea tuturor blagocestivilor
DomnY 0 spre folosul de obOe noroduluT a creOinesceT
acesteY politil, volnic fiind 0 Domnia sa (Ca 0 eel
altl Domnl), cu veniturile Domne0l, de ad dat i ad
inchinat la sfintele acestea zidirl 0 spitalurT, cele ce
Dumnezed rad luminat 0 rad nstdvit. Adicd A fie
sfinteY 0 Dumnezeescel mnstirl i spitalurilor cu sa-
racil bolnavl, vama de la balta Grecei cu seauniile i
Cu tOte alte veniturT dupe vreml, obi ceid pentru care
afara de testament 0 cu deosebit hrisovul Domnid
sale o ad intarit. .$i tot venitul ce se va agonisi dupe
vama trguld, ce s'ad apzat de reposatul, ca sa se

www.dacoromanica.ro
 27l

fax/ pe mo0a Dobrote0 Lang mnstire, la sfinta Ma-

ria Mica, care tirg incepandu-se din zina de sfinta Mario
0 tiind 8 zile, oH-ce venit a fi, s se ia pe sma ma-
nstirel, iar altt vamel amestec O. nu aibl. A0jderea
i mo0a DomnscA, pe care sunt ezatre, vii, maha-
lale, aid in orqul Bucuregi, care s'ail aezat cu ca-
tastih pecetluit, fie 0 carele ale cat O. dea pe an
chiHe 0 locul unde an fost vie DommiscA, pe care oil
eine i ali facut case, iarg. 0 s'ati awzat cu pecetluit,
fie 0 carele ce s dea pe an chiHe. Si fundritul Dom-
nese cel obicinuit de la TArgov4te sud DAmbovita, i
fumAritul Crajovei de poste Olt, de la tot O. ia sfinta
manastire fumarit, dupe cum ab. luat i On/ acum,
a fara din orwil Ocnel 0 al Ramniculul, fiind-ca acestea
s'au ertat de fumarit de Domnia sa reposatul, cum i
de alt1 Domnt
A0jderea an dat ;I ad ,i inchinat Domnia sa reposa-
tul sf. monAstire Fedelepiu, metoh la acst sfinta i
Dumnezeiasca zidire, Ins cu tot venitul el 0 cu yid-
riciul din dlul Golescilor, I Fedelepl, I Bleicis sud Ar-
m, fiind zidire ctitoricesc de reposatul stramoul Dom-
nia mele GRIGORE VOEIrOD cel d'antl i osebit din testa-
ment, ad intrit dania acesta 0 cu hrisovul Domnie
sale, ertftnd-o 0 de tOte dAjdiele, ce dau alte monastirl,
ca s fie numal pentru ajutorul 0 chivernisla sfan-
tulul loca, cum 0 alte schiturT; Tirmorul, I Brebu
din sud Prahova, I Pojana ot tam, I Lespezile ot tam,
I GAisenT din sud. DAmbovila, I Cobia din sud. VIgca
I Cornetul din sud. Arg, SerbAne0i de peste Olt
sud. VAlcea, I Titireciu ot tam, I Maxineni sud Slam
RAmnic, care sfinte schiturY aflandu-se la multa sc5-
p6tare 0 pustiere, in cat nici veniturile nu avea nici
un folos, D-sa reposatul impreuna Cu vointa 0 bla-
goslovenia MitropolituluT, 0 cu sfatul cu tOta cinstita
boerime, fiind unele, din mai sus numitele schiturl, zi-

www.dacoromanica.ro
 g71

did parintescl de nmul D-lor, le-ad inchinat meto-

hurl, la mai sus numita Monastire, apzandu-le ca orT
ce sa dea, dupe slaba lor putinta, pentru ajutorul 0 chi-
vernisOla saracilor bolnavi, dar i pentru a kr Intretinere
intremare, ca sa fie 0 de tOte dajdiele visterieY slo-
bode 0 in pace, a caror apzamOnt i orinduiall pe
larg, in Dumnezeescul soil testament arata. Asemenea
an dat i ati inchinat D-sa i vinariciul din sud Slam-
Rftmnic, din dlurile Vaidiei, Curaturile, OltenieT, Bro--
tent, Virtijcoiu, Dalgautul, Carligele, I Cotepi, Intarind
mila acOsta li cu deosebit hrisov al Domniel sale. Si
vama tArgului de la valea TnculuT ce se face tOmna,
i vama de la tarpl ce se face iar tOmna sub dlul
Pitepilor, cate zile vor tinea targurile, tot venitul s '1
ia, pe sOma sfintel monastirY, iar alp vame0 ames-
tec s nu alba., Intrind mila acsta i cu deosebit
cartea DomnieT sale. Si mo0a DomnscA de la capi-
tAnia OdivOei sud Vlara, cu tot venitul ce ar fi dupe a-
cOsta mo0e, st '1 ia pe sOma sfintel monastirl, i mo-
ia Clatesci, ce o ail cumperat D-sa reposatul de la CON-
STANTIN COCORESCU, biv vel logofdt, cu zapis i cu mar-
turiT ; i mo0a PApeni sud Ialomita, ce ad cumperat-o
iar D-sa reposatul cu banT gata de la Domnul Stoluic
PETRE, fiindu-T i DomnuluT de cumparatOre de la PANA
FILIPESCUL biv vel sardar. A0jderea s'ad mal adaus sf.
monastirl i venitul muntilor sud. Argil de pe apa Lo-
trulul de peste Olt, ce s'ad inchinat de D-10 cinstitul
credinciosul boeriT Domniel mele SANDU BUCENESCU,
vel stolnic ispravnicul sfintel Monastirl, dupe cum pe larg
hrisovul DomnieT sale reposatul arata. La care sfinta
i Dumnezeiasca manstire i spitalurT cu sOracf bol-
navi i sfintia sa parintele reposatul NEOFIT Mitrop.
olitul, din Dumnezeeasca rivna, an dat i an inchi-
nat locul din mahalaua sfintului Nicolae din elarT,
ce este dinaintea sfintoT bisericT, pe care loc cum

www.dacoromanica.ro
 273

parandu-1 sfintia de la SMARANDA BALXCEANCA, cu

bank agonisit1 din ostenOla sfintie sale. au facut piv-
Intl i case de piatra. (ins prin ajutorul rposatuluT),
impreun i cu pravgliele 0 casele ce sunt pe locul
acesta, i cu mo01 i viT ce s'au malt cumpOrat 0 s'a
c4tigat 0 de danie tot de sfintia sa, dupe cum crtile
sfintieT sale dovedesc, pentru pomenirea sa i a tot
nmul, care danie s'ab. Int 6rit 0 cu cartea sfintuluT
0 a WI lumea Patriarh Kir CHUM Si CR tot soborul
arhieresc 0 'Y-a.A scris numele sfintieT sale 0 a tot
nmul, In sfintul pomelnic, ca s5. se pomensc in
vecT. Iar afar% de acestea 0 de allele, ce se cuprind in
Domnescul s6ti testament, mult1 i din DumnOlor ye-
litiT boerT 0 din altk creOinT pmnteuT, cine co s'aa
indurat, 0 'i au luminat Dumnezet, pentru sufletul Mr
0 a printilor Mr, ati inchinat 0 ati afierosit la acest
sf. laea, care tOte anume sunt scrise In testament,
al cliror nume 0 a Mr 0 a printilor Mr, s'ati scris
in sfintul pomelnic pentru pomenire. Si iar s5. fie
Ante! mnstirl din mo0a Flore0, de WO mAnAstire,
la capul moiei despre Colentina o parte, pe care mo0e
o au luat sfinta mIngstire on schimb, de la jupg.nOsa
ROXANDRA CANTACUZINO, tr5gandu-se 0 impetrindu-se de
Dornnul CONSTANTIN BRINCOVEANUL vel logofat 0 de
DumnealuT STEFAN VicArtzscu vel sptar, dupe cum
cartea DumnOlor de hotarnicie arata 0 iar s fie
sfintei mnAstiri, ino0a Floreti a Domnulta Mate! Can-
tacuzino biv vel paharnic, cu hele$eti, care mo0e fA-
andu-se vinztttOre 0 fiind Inteun hotar, cu mo0a
sfinteT mnstirT, s'ati cump6rat de DumnOluT cinstitul
i credinciosul boerul Domniel mele SANDU BUCSENESCU
vel stolnic, intru stapanirea sfintel mnstirk, de la
mal sus pomenitul boer, cu 0irea tuturor rudenielor
DumnealuT cu zapis 0 cu marturiT. Si iar sa fie sfintel
mAntistirT mopla de la Ocnele mar! sud Vlcea, care
18

www.dacoromanica.ro
 274

movie s'ab. cumparat iar de Dumnealul ispravnicul

sfintel mnstirl, de la NECULA. BARO i de la feciori
RADULUI JUDET, hotarandu-se de sfintia sa parintele
Episcopul Ramniculul Kir GRIGORE i de eV boerl, pa
care movie deschizAndu-se i ocu, ce lucreza acum,
s'au dat intru stapanirea sfintel mandstirl, cu tot ve-
nitul, ce ar fi de pe movie vi cu dijma de sare, diu
20 de bolovanY unul, intrundu-se cump6rtOrea acsta
0 de Domnia sa iubitul frate al Domnid mele MATE!
W. W., i de Domnia sa, CONSTANTIN WODX RACOVITA,
cu brisOvele Domniel, sale. i iar sA fie sfintei ma-
nAstiri, mo0a ce se chiamA CAzAnsca din sud Teleor-
man, care 0 acesta movie facndu-se vnzatre si
fiind alaturea cn alta movie a sfintel mnstirl,
s'ail cump6rat intru stapanirea sfintel manstirl, iar
de boerul Domniel mele, ce scrid maY sus, de la co-
Illisul CONSTANTIN CRAIOVEANU CU zapis i cu martort
iar sA fie sf. mAnAstirl, mosda se chiamA Zi4tea i Hotsca,
dupA apa CAInAului sud Bunk care movie s'aU cum-
parat iar de d-luY stolnicul eu bail gata de la MARIA
CIOCARDIA, i de la barbatul S611. ZAHARIA PAHARNICUL,
fiind i hotarit din porunca r6posatuluT, de Dumnealul
CONSTANTIN CX.Nozscu vel paharnic cu zapis vi CU
marturie. i iar sA fie sfintei mAnAstiri un tigan me--
ter de fier anume, NICOLAE TIGANUL, ce s'att cump6rat
de la FOTEA BXLACEANUL CU zapis i au dat 2 suflete
de tiganI anume VLAD i fin seA ION i cu dol feciorl
al luY ERACLE i MARIN, ce s'ail cumpUrat iar de d-lul
ispravnicul sf. manastirl cu zapis i cu marturl. li
iar sA fie sf. mAnAstiri, jumtate din moia Gologanul
sud Ilfov, care movie este data danie la sf. manastire
de MATE! VXTAFU, i de sotia sa ILINCA, i de fecioril
luY IANE, NICOLAE i MIUL pentru pomenirea Mr (care
le ait fost i lor de cumparathre de la GRIGORACU
BRIT4ANU, i de la fratiY 10) cu zapis i ea mrturie.

www.dacoromanica.ro
 275

$i iar sA fie sfintel mAnAstiri i spitalurilor cu sgracT

bolnavT, mo0a VArApi din sud Ilfov, cu helesteu, cu
casele si cu cinci suflete de kanY, care acsta. mosie,
cu cele mal sus zise, s'au inchinat la sfiinta mns-
tire, de Aposatul IENACHE dasalul TRAPEZONTA, Ce s'ag
numit in cglugrie, IOANICHIE MONACHUL, prin diata sa
ce s'aa scris de Sfintia sa printele ILIUPOLEOS Km
SERAFIM, fiindu-T duhovnic, unde pristvindu-se, s'ati si.
Ingropat dup6 dorirea sa, precum si fath. ne-aA ade-
veHt de aceasta Sfintia sa si iar sA fie Sfintei ma-
nAstiri i spitalurilor cu sracT bolnavf, un schit4or
dup6 apa Niscovului sud Bugg, ce se chiaml GrAj-
dana, impreun cu mosia ce este inprejurul schituluT,
ce se chiam6. Lusciania i cu alt parte de mosie tot
acolo, ce se chiaml Obrejeptil i cu parte de mosie
din Clocitii, ce este intr'un hotar cu mosia mnstireT
Ka VINTn.X-Vora, I pogime cu vie lucrAtOre la Valea-
Teancului, I la CArlomAne;ti, i doT bol, i dou vacT
i un car, i zece stupT, care sunt impreun si cu cele
maT sus zise, fiind agonise15. drpt a printeluT Ar-
chimandritul Km COSMA din bun-vointa sa, pentru
pomenire rat. inchinat Metoh, asezndu-1 cu ce em-
batic O. dea pe an, la sfilnta mndstire, avand OM
purtarea de grije a schituluT acesta, epitroPif sfinteT
mngstirT, dui:A cum arath. zapisul ce afl dat la sfanta
mngstire. j iar sA fie mAnAstirii o mrA cu trig rote
in apa Dambovitei, la Contgtii de jos sud Dambovita,
insl mra infundatd, numaT vadul el si cu btturl
si cu loc de carciumg, care mr 6. vinzndu-i-se luT Km
STOIAN VOINESCU, in banT gata, de BARBU I. ILIE fecioriT
luT PANX CoNTEscy, avnd de la tatt1.1 lor si fiind-ca
acest PANX s'au fost calugarit, la acsth mnnstire,
unde s'au si. Ingropat si partea luT de mosie ce ail
avut, ail lsat-o la manastire, ail fost volnic mns-
tirea de i-ad Intors d-luT stolniculuT baniT si au rmas

www.dacoromanica.ro
 276

m6ra intru stapanirea manastirel. Drept aceea dupa

thasca datorie ce avem 0 urmand 0 bunel invataturT
parinte01, iata i Domnia mea inchin i afierosesc sfn-
tului acestui lAca; {Si nosocomion cu saracil bolnavY,
vama domnsd de la bAltile de la Zimnicea sud Te-
leorman, tot venitul ce-1 lua Domnia, sa se ia pe sema
santuluf loca 0 alt nimenea din Vame0 amestec sa
n'aiba. A0jderea 0 din %dile ce s'ad facut pang acum
0 cAte se vor face, de acum inainte, pe mopia Cltepti
a sfintel mAndstiri, ce s'att cumparat 0 s'afl luat i
cu schimb de D-10 ispravuicul Sfinte! manastirT, pen-
tru ma! bune ajuthre (find tot intr'un hotar cu
cea cumparath de raposatu), de la jupnesa MARIA COR-
BEASCA, tot vinariciul ce se face din viile acestea, sa
fie al sfinte! MouastirT, adica BA ia shinta Monastire,
vinariciul din 10 vedre de viu, o vadra yin, iar nu
banT 0 ota0ina mo0e! dupa obicel, iar de catre vi-
nariceriT Domne01 sa aiba bun/ pace. Asupra dar tu-
tulor prouomiilor 0 awamAnturilor, cfite prin Dom-
nescul testament a raposatulul se cuprind 0 la cea far
de pret purtare de grije de tote, oranduind Domnia sa
raposatul, ispravnic 0 credinciosul boer Domnie! mele
ce s'afl numit mg sus, find atuncea Sardar mare,
avandu-1 ispitit i adeverit in tOte de credincios, de
carele 0 de la inceputul zidiriT, pana s'ag savAa*t tOte
de tot lucru, fiind ispravnic prin nevointa i buna
Domni! sale economie, s'aa chiveruisit tOte tot bine 0
eu adaus, care buna ecouomie 0 vrednicie a DomniT
sale, ce s'aii cunoscut de mult! ca arata cu ac6sta sf.
casa, s'ad indemnat 0 altil pravoslovnid creOin! de
al dat 0 an inchinat cele ce le ati dat mane (precum
scrie maT sus), cunoscand ca vor sa aiba vepica po-
menire, a caruia drepta 0 osardnica slujba, tiind-o 0
Domnia mea 0 cunoscAnd-o, atat la adunArile case!
acqtia, cat ti la alte trebT, ce i s'aii dat de Domnia

www.dacoromanica.ro
 277

mea. Domnia mea Inca, dupe, cuviinciOsa dreptate, ce

i s'ag cazut, l'am cinstit cu maY mare dregatorie, fa-
cndu-1 Stolnic mare, cad ce ce slujesc bine, trpta
bung kr 0 o dobandesc, dupe. zisa apostolulul, pre care
0 de acum inainte Domnia mea Inca asemenea 11 o-
rinduim 0-1 wzam, a fi tot in starea 0 aezamantul
reposatulul 0 printr'acest cinstit 0 bine inchipuit hrisov
al Domnid mele, Mt ezamanturile .0 bunele intocmirT,
mile, ce cu mune. protimie Domnia sa rposatul ail a-
zat 0 intocmit in Domnescul sett testament i cate
0 alte mile i claniI 0 cumparatorl, in urma s'ati a-
daos, cum 0 cele afierisite de Domnia mea. lati pi Dom-
nia mea tote adeverim pi le intocmim ca tot-deuna si-I
tie fi s-I pazescA statornice, necitite fi nestrAmutate
dupi rnduiala reposatului.
Ma dar 0 sfantul acesta Ism, impreuna cu tOte
metohurile ce-I sunt inchinate, si fie de tot slobod fi
in pace de tote dAjdille visterii obicinuite pi neobicinuite,
care dupa vreme ar e0. Inca 0 tOte bucatele Sfantu-
10 acestuia Igen sa fie scutite 0 ertate, stupl 0 IA-
matorl de dijmarit 0 tote viele de pogonerit 0 vinul
ce se va face din tOte viile de vinrit 0 oile de oerit
0 tOte vitele de vacant, dobitOce adeverate ale sfintel
monastirl, Ins/ sa nu fie, nicY intr'un chip supus, la
vre un fel de dajdie, ci aparate 0 slobode de tot greul
i pasul, ca sa fie sfintel MonastirY de intarire 0 sa-
racilor bolnavl de ajutor 0 de chivernisire, iar Dom-
niel mele 0 raposatilor parintilor DomniT mele i tu-
turor celor ce ati dat dpie veinice. pomenire.
Rugam dar 0 pe altl blagocestivl Domni aT n*ri,
fratI intru Hristos, oil pe carl va alege Domnul Dum-
nezeg, In urma 'Astra a fi Domnl acestd creOinescl
tag Romanesd, s se umilesca i bine sa voiasca, sa
intareasca daniile acestea 0 cu hrisOvele Domuiilor
sale, ca 0 ale Domniilor sale danil 0 mile sa fie de

www.dacoromanica.ro
 278

Dumnezeti primite 0 de alti1 In urm5. In seam ti-

nute . . . 0 am Intrit Domnia mea hrisovul acesta
cu ins4I credinta DomnieY mole Io SCARLAT GHIKA
W. W. i cu crediuta prea iubitilor DomniI mele fiT,
ALEXANDRU W. W., MIHAI W. W., NICOLAR W. W.,
GRIGORIE W. W., i GEORGIE W. W., 1 CU tot sfatul
cinstitilor 0 credincio0lor boerilor celor marT aY di-
vanuluT Domnief mele.
Pan COSTANDIN DUDESCUL vel dvornic, pan COSTANDIN
CRETULESCU vel ban, pan COSTANDIN BRINCOVEANUL vel
logoft, pan TEFAN VXCXRESCU vel spatar, pan MIHAIL
CANTACUZINO vel vistier, pan MANOLACHE vel postelnic,
pan NICOLAE DUDESCUL vel clucer, pan NICOLACM vel
paharnic, pan SANDU BUCONESCU vel stolnic, pan NICOLAR
B1L1NCOVANUL vel comis, pan IANACHIE VELICHEI sluger,
pan Io NITA GULIANO vel pitar, ispravnic pan COSTANDIN
BR1NCOVEANU vel logofat. *.i s'ad scris hrisovul
acesta, la anul de la na$erea D-10 nostru Isus Hristos
7259, intru intaiul an al Domniel mele, in ora0d Bu-
curesd in luna Iu lie 9, 1759, de PorA Amu], dasctilul
slavonesc.
Io SCARLAT GHIICA W. W.
lutarim 0 Domnia mea :
1762, Noembre 1.
Io CONSTANTIN W. Ws

Succesorul sai in domnie, ALEXANDRU SCARLAT

GHIKA W. W.9 prin hrisovul de la 1767 Sep-
tembrie 152), intarete tOte daniele i privelegiele,
acordate Mftnastirel Panteleimon, de fundatorul
GRIGORE GHIKA II W. W. Hrisovul acesta este fOrte
1) Domnal Manteniel de la 1766-1769.
2) Origivalul hrisov este proprietatea Domnulul Colonel 31mAn.
GIUKA.

www.dacoromanica.ro
 279

lung cad, ca i hrisovul de mal sus al Domnulul

SCARLAT GHIKA W. W., reproduce ma! intregul
testament din 1752 al Domnulul GRIGORIE
GHIKA 11 W. W.
Deosebit de acsta, originalul hrisov, maIpOrta.
i Intarirea facuta de Domnul ALEXANDRU IPSI-
LANTE W. W. 1), cu 16tu1 1.776 Aprilie 27, pre-
cum 1 aceia a Domnulul MIHAIL CONSTANTIN
liTEJ W. W. 2), cu ltul 1784, Ghenare 30.
Daniile Epitropiel Panteleimon, ail fost inta-
rite i prin acest hrisov al lul ALEXANDRU ION
IPSILANTE W. W. 3), care pOrta i intarirea facuta
acestor aezaminte de CONSTANTIN HANGIARLAU
W. W. 4) i CONSTANTIN ALEXANDRU IPSILANTE
W. W. 5) :
Io ALEXANDRII IOAN IPSILANTE
1797 Mai 10.

aptele cele bune, care s6 fac cu gaud crek4-

!,9 tines; pentru folosul sufletulta, me ales la
sfintele luT Dumnezea lcaml, sunt priimite inaintea
luT Dumnezeil i ludate de Oment, pre care nu este
cu cale a le zAticni cinevag, verT cu ce mijlocire, ci
me vartos ca unele ce sunt cunoscute de toti c sunt
bune i cu dreptate %cute, me bine O. le adevereze
i s le intemeeze, ca sa aiba lucrul acela intemeere

1) Domnul Munteniel de la 1774-1782.

2) Domnul Muntenia de la 1783-1786.
3) Domnul Muntenia de la 1793-1797.
4) Domnul Muntenia de la 1797-1799.
5) Domnul Muntenia de la 1799-1801 qi 1802-1806.

www.dacoromanica.ro
 280

ei statornicie de a pururea. Drept aceia dar socotind

Domuia mea i pentru sfinta manastire i nosocomion
a sfintulul mareluT mucenic Panteleimon, ce este a-
prpe de omul DomniT mele BucurqtiT, pe apa Co-
lentiniT, ziditA din temelie de fericitul intru pomenire
GRIGORIE GHI1CA W. W. 0 hottirata de a fi nosocomion.
adica othnduita a tinea inauntru in sfinta manstire
dod-spre-zece paturT cu bolnavi de cog cu bole indelun-
gate, t;i deosebit ati maT zidit acel raposat ctitor,
alta bisericuta, aprOpe de acestA mnstire, intru
slava sfintulul Ierarch VISARION, cu dou6 chiliT, spre
a fi de bolnaviT ce vor patimi de Me lipiciOse, odic
lingOre i ciuma, pentru care aceste doua nosocomion
aa wzat Domnia sa : doftor, gerah, Omenil eel tre-
buincioY spre chiverni sirea celor bolnavi, preotl, dia-
conT, i grarnaticT, pentru slujba la sfintelele leturghil,
inzestrandu-o cu mo0Y 0 mill Domne$T,
i cu met*, cu care s OM a se tinea, i a se hrani
acel ticaloV bolnavT, dupe cum maT pe larg in hrisovul
Domniel sale tOte se arata. De vreme dar din mul-
timea pacatelor acestul creOinesc popor, intr'aceste
vremT de apoT, s'aA fost inmultit naprasnica MA a
ciumeT, in cat deosebit de ajutorul cheltuelilor, ce an
%cut la acel patimW de naprasnica WA, col dupe
vremT fratl Domni, afl fost incaput i numita ma-
nstire i nosocomion la datorie, nefiind vrednica
dintru ale sale de a tinea 0 a hrni, nicl pe acel
bolnavT ce era oranduiti. AcOsta dar vzandu-o ei
Domnia sa ALEXANDRU MORLIZI W. W. Wail indemnat
din pronie Dumnezeiasc de ail zidit din temelie deo-
sebite spitaluri, pentru cei ptimacii, de acst nApras-
nicii bOl a ciumiT, vrnd a ishavi cu totul acsta
stint/ mandstire a sfintuluT Panteleimon, de cheltuelile
ce avea, cu acel ce patimea de acOsta bola, ca sA
Arnae a fi spital, numal pentru eel patimaV de patiml

www.dacoromanica.ro
 281

indelungate, ma! adAogand, pentru a Domnil sale ve-

nic pomenire a se tinea 0 a se hrni, la acest
nosocomion, Inca opt-spre-zece bolnavi peste ace! 12
oranduili de raposatul ctitor, care O. faca peste tot
paturI trei-zeci, la care acest lucru de millet folositor,
ca sit ne imparta0m i Domnia mea de vepica po-
menire la acest sfiut 1aca i nosocomion. Am dat
acest hrisov al Domniel mele sfintel mantistirl si
nosocomion cu sracT bolnavi, ce maT sus s6 arata a
mareluf mucenic Panteleimon, cinstituluY i credin-
ciosulul boerulul Domniel mele, ION FLORESCU biv vel
vornic, epitropul acestul nosocomion, cu care O. aiba
a tinea 0 a lua tote milele ce maT jos se coprinde.
Si maT intia de tote hotaram, ca sfantul acesta
lca i nosocomion al sfintuluY Panteleimon, O. fie
de tot slobod f I in pace de tote dajdiile Domnepi,
care de la vistierie se oranduesc I s'ar orandui; adica
de sfertul sfintulul Georgie 0 al sfintulul Dimitrie,
de imprumutarT, de ajutorinte, de mucarerurl, de plo-
conul stOgulul, de podvode, de conace, de cal de olac,
do cal irnparatetl, de zaherele 0 de tOte alto felurl
de dajdil obipuite i neobipuite, care dupe vreml
pentru vre-un pas, ar ei pe cele-l'alte mnastirl, cum
ai de cheltuelile, ce s'ar intampla a se face de acum
inainte, la vreml de ciuma, cu eel ce vor patimi de
acst naprasnica bola, pentru c de aceia s'ag flicut
osebite spitalurl, intoomite cu veniturile lor, ca s
rmfte acest nosocomion slobod, atat de eel ce vor
patimi de naprasnica bola a ciumiT, cat 0 de chel-
tuelile Mr, spre a putea tinea inautru acele trel-zecl
paturl de bolnavi.
Inca i bucatele acestul sfint 1ca, s fie scutite i
ertate, adica stupiT, i ramtoril de dijmarit, vinul cat
s'ar face de vinrit, i oile de oerit, atat in cat sa nu
fie supusa, la nicl un fel de dajdie, ci aparata i slo-

www.dacoromanica.ro
 182

bod6. de t6te. i s6 aib a tinea doY preotY, i un diacon

si doY gr6m6tid, sus la sobornica biserica a sfintuluT
Panteleimon, 0 sa aib a maY tinea Inca dol PreotT,
jos la biserica sfintulul Visarion, cariI acestia toil sti
fiescutiti de tOte ajdiile, zaherelile 0 orl-ce alt
dare va e0 pe cta preotilor, cum 0 de plocon. .i
iar s6. aib6. a maY tinea un doftor, i un spiter, pentru
clutarea bolnavilor, cu l6f6., dupe cum in hrisovul
r6posatuluT ctitor maY pe larg se coprinde, i dou6
muerY pentru spalatul bolnavilor, a0jderea 0 un om
pentru stransul buruenilor de trOba doftorilor, cum si
un chelar, un jimblar, un buc6tar pentru trebuinta
bolnavilor, i sase slugl pentru autatul trebilor, dup6
afar6, ce se vor orandui de care ispravnicul sfintel
mon6stirl, i patruzecY drvarl pentru aratul lemnilor
la trebuinta spitalurilor, cum si uns-pre-zece randa0,
cariT s6. fie de trba 0 poslqania bolnavilor, care pe
totY acetia sa aibl a-I tinea din ludele vistierid, cu
pecetluiturl Domned, pentru ca s fie scutiti 0 apa-
ratI de tete dajdiile, zaherelile i de oil ce alt dare
va e0 de la vistierie pe dajnicil thit A0jderea s6, fie
sfintuluY Panteleimon 0 spitalurilor cu graciI bolnavi,
balta ce se chiamA Grca din sud Vlapa, i balta ce
se numwe Zimnicea din sud Teleorman, cu tot ve-
nitul lor de pretutindenea, cu v6n6t6rea 0 vnzarea
peteluT, cu vama cu scaunele, 0 cu tOte alte obice-
iurY de veniturl ale acestor baltY, iar alt nimenea
din vameY amestec s nu aib6., MI% numaY omul
ce se va orandui de care ispravnicul mnstird 0
iar s fie sfintel monastirl en spitalurile sracilor
bolnavi, fumAritul din oraul TArgovite sud Dam-
bovita, I fumAritul orqulta Craiovii fi din einei judete
ot peste Olt,din targurile 0 orasele ce vor fi 0
se vor face intr'aceste cind judete, s ail3 a lua
fumttrit de la totT, cel ce vor avea pivnite si

www.dacoromanica.ro
 283

cArciume de vanzarea vinulul, i prvlif cu marfl de

vanzare, i magazil i alte dughene, verl cu ce fel de
marfl sad de bucate ar vinde, de la totT si ia fumd-
ritu, dup vechiul obicel, dud din sfnta Mitropolie,
Episcopiile, Mnstirile cele marl vi afar/ din Dum-
nOlor velitif boerT, care este vechid obiceT, i afard
din eel ce vor avea cartY DomnevtY de scuteld, iar de
la eel Iall, totT ce vor avea pavliT sad carciume, s
aibd a lua fumritul, insti de pravalie sati arciumg
mare pot : cincl i jumdtate banT vase, i de pravalie
sad carciuma de a doua man/ pot : dol banT noul-zecT
vi vase, vi de prvdlie sad carciuma mal mica pot :
unul i bani patru-zed vi opt dupd obicel, iar cl
suditT aT str6inilor curtT, tin cu chirie pravaliT, fumd-
ritul acelor pravaliT, sa vi-1 ia fumarul de la stpanul
prvliilor. Si iar O. fie sfintuluT Panteleimon i spi-
talurilor cu bolnavT, tot venitul ce se va agonisi, dupi
vama targului, care ari avaat Domnia sa rAposatul
ctitor, ca si se fad la sfntul Panteleimon, pe mo-
via Obilsca, in toil anil, la ziva sAnteT Mrif mid, a
cdruia trg O. se tie alivverivul pand la opt zile, vi
WI vama, on ct s'ar face, s o strangd epitropul
sfilntuluT Panteleimon, dupo orianduiala cataloguluT vi
s. o ia pe sma spitaluluT, ca s fie spre ajutor vi
chivernisirea bolnavilor, iar vameviT amestic s nu aibd.
Si iar s fie sfintil mondstirT i spitalurilor cu saracil
bolnavT, vama targului de la valea Tncului, ce se face
tmna, I vama de la targul ce se face iar tOmna sub
dlul PiteOilor, eke zile vor tinea targurile, tot ye-
nitul s. se ia pe sma sfantulul lca, iar alt1 vamevl
amestic s nu aibd.
Si iar s1 fie sfintil mondstirl, vidriciu din tote vine
ce sunt pe mo0a ClAtepi din sud Ilfov a sfintiT mo-
nstirl, vi din cAte se vor face de acum inainte, ca
s ia din zece vedre vin o vadr i otavtina dupd. obi-

www.dacoromanica.ro
 28i

cc!, iar vinariceri1 Domne0Y, s nu aiba, nicY o trba.

Fili iar s fie sfintil mnstirl i spitalurilor on s araciI
bolnavl, vinAriciu dintr'aceste popOre, ce mai' jos se
aratA, din sud Slam RAmnic, adica poporul Cote.5ti1,
care sa. incepe din valea CarceiuluT, unde se hota.r4te
cu UrichetiY, pang in Blidaria, in drumul undo O. ho-
tr4te cu Bongeti1, intru care se coprinde poporul
Gole0iT de sus, Calicul, valea CarceiuluY i shitil, po -
porul Carligile, care sa incepe din hotarul CoteOilor
pang in hotarul Bongetilor i al DalhautuluT, poporul
Dalhautul se incepe din hotarul Carligile, i al Bon-
ge0,i1or, pang in hotarul DochiY, in care popor se co-
prinde i poporul malul CorbuluY, poporul Cu raturilo,
poporul Pustiu, poporul VaY de el, iar poporul Pus-
tiu, poporul Oltenil se incepe din PanticetY, i merge
pana In hotarul Vrtiscoilor, poporul Vrtiroiu sa in-
cope din OltenT i tine pant in BroOeniY, poporul Br(*
ten! sa incepe din Vrtivoiu pana. in apa Milcovulul, in-
tru care se coprinde i poporul Pitulua, i Farabnele, de
unde O. aiba a lua sfanta monastire vingriciu. i la vre-
me oranduindu-se de catre epitrop omul mantistiriY, s
aiba a umbla cu vinariceril DomnetT, ca O. scrie tot vi-
nriciu, dintr'aceste numite popOre i facand catastih
dupti obiceT, din baniT vinariciului, ce sunt datorl de pla-
tes() dajniciY, O. alba a lua oranduitul epitropuluI, cate
dol ban! de vadra, la care intru nimic sa nu se ames-
tice vinriceril Domne0Y, nicT cu pricina de zeduiald,
nicY do cheltuiala, ci tot! baniT deplin s se dea in
mama oranduituluT. .$i iar sa. fie sfantuluY 15.ca i no-
socomion, eke dol bani de jug de la OdivOia, car! i'aft
afierosit la sfantul lam Domnia sa CONSTANTIN W. W.
MAVROCORDAT. *i iar O. fie sfintuluT Panteleimon i
spitalurilor cu saracil bolnavY mila., ca sA aibA a lua
de la licnele marl pe tot anul pot: but mil cinci
sute, care ban! sa.4 raspunza camar4T Ocnelor la Dum-

www.dacoromanica.ro
 285

nlul epitropul sfintiT manstie, far de nid un cuvant

de pricinuire.
Pentru c6. aceste Ocne, fiind deschise pe mo0a sfintiy
monilstirl, dup cum hrisovul DomniT sale MATE! GHIKA
W. W. care ail cumparat-o i au afierosit-o danie la
acest sfnt lca, i hrisovul DomniY sale ALEXANDIUJ
GHIKA W. W. ot let 1767, care este lutArit de Dom-
nia mea dintru. intftia Domnie, adeverez, ca O. se ia
de la aceste Ocne, din dou zed de bolovanY tin bolovan,
dar de la o vreme IncOce, nepaziudu-se acest hoto.-
rare, rmsese de lua numaY ate talere cind sute,
care acesta v6z8nd-o Domnia mea, cl nu este cu drep-
tate, fiind en paguba monstiriY, am mat adiogat hid
dou mit, care s fac talere dou mii cinci sute.
Pentru care, poruncim cifingra01or de la aceste Ocne,
ca pe tot anul O. avetY a da ace0Y bani la DumnluI
epitropul sfintiT monstirT, filr de nid un cuvnt.
am adeverit, hrisovul acesta, on insu0 cretlinta Dom-
niY mele IC) ALEXANDRU IOAN IPSILANTE W. W. 0 CU
credinta prea iubitilor Domni1 mele fiY CONSTANDIN W.
W., martorl puind i pe Dumnlor cinstitif 0 credin-
cio0I bowl veliti al divanulta DomniT mele.
Pan DUMITRANU RACOVITX vel ban, pan IENACHE VICA-
RESCU vel vistier, pan GEORGE MAVROCORDAT vel spa-
tar, pan MANOLACHE CRETULESCU vel vornic de tara de
sus, pan IoAN DAMARI vel vornic de tara de jos, pan
RADUL GOLESCUL vel vornic al obiceiurilor, pan CON-
STANDIN FILIPESCU vel logofat de tara de sus, pan STE-
FAN VXcXitzscu vel logofat de tam do jos, pan JOAN
RALET vel logofat al obiceiurilor, pan IJTU vel postelnic,
pan TEODORACHE GULIANO vel clucer, pan IORDACHE SLA-
TINEANU vel paharnic, pan GRIGORAFO IMAM) vel stolnic,
pan vel comis, pan CONSTANDIN Viip-
REANU vel sluger, pan kiERBAN RACOVICEANU vel pitar
0 ispravnicul pan STEFAN VXcXuEscul. vel logofat, seri-

www.dacoromanica.ro
 186

indu-se hrisovul aoesta, intru intaiul an, dintru a doua

Domnie a DomniT mele, in orasul Bucurestit, la ltul
1797, Maia 10 de GEORGIE biv vel logofat.
Io Alesandru loan Ipsilante W. W.
JO CONSTANDIN GHEORGHE HANGEARLIU W. W. Intarim
si Domnia mea, milela acestea ce se coprind maT jos,
ca sit se urmeze IntocmaT, 1798, Iunie 5.
Io Constantin Hangher lad W. W.
ID CONSTANTIN ALEXANDRU IPSILANTE intarim si Dom-
nia mea, tOte milele spitaluluT ce se cuprind intr'acest
hrisov, ea sa se urmeze si sa se pazOsca IntocmaT
1803 Sept. 22.
Io Constantin Alexandra Ipsilante W. W.
Pana la 4760, din hrisvele de mal sus, se
vede c1 purtatoril de grija al Epitropiel malts-
tirel Panteleimon, air fost ast-fel precum pre-
vedea testarnentul ctitorulul GRIGORE GHIKA II
W. W. adica vel logofatul, vel vistierul i nazar
(preeclinte) Mitropolitul Orel. De la acsta data
insa, gasim ca protector al acesteI Epitropil, pe
Banul DUM1TRACHE GHIKA, nepot de frate al
ctitoruluI, cu o singura esceptie, In timpul Dom-
nulul ALEXANDRU ION IPSILANTE, care prin hri-
sovul sea vorbqte de Vornicul ION FLORESCU,
ca Epitrop al acestul nosocomion.
Aa hrisovul, ce urm6za al lul ION GHEORGHE
KARAGEA W W. 1), spune laTnurit ca, dela pris-
tavirea fericitulul ctitor, fara contenire, casa
1) Domnul Munteniel dela 1812-1819.

www.dacoromanica.ro
 287

aasta a saracilor, a fost sub protectia i pur-

tarea de grija a biv vel Banuluf DUMITI1ACHE
GHIKA I), iar de la pristavirea acestul boer (1.803),
a fost sub Ingrijirea fiulul Domniel-sale, vel
logofot GRIMM GHIKA, pe care Domnul prin
acest hrisov, '1 numete protector i Eforos al
acestul spital i casa a saracilor, ca fara isca-
litura sa, nici o urmare sa, nu se faca, Intru
orl-ce fel de lucruri i pricint.
Este de notat ca, hrisovul acesta, lncredintza
administratia Epitropiel unul membru din familia
fundatre, Logofotulul GIUGORE Giulia, pe care '1
investete cu denumirea de Ephoros, termen ce,
pentru prima data, se lntrebuinteza la acsta
epitropie.
Membril din familia GIIIKA, ail continuat si
de aci Inainte, a 11 Epitropi sag Efor! aT Epi-
tropie! manastirel Panteleimon.

Io ION GHEORGHE KARAGEA W. W.

1813, Februarie 6.

upa ce Dumnezeeasca provedint, ne-au mi-

luit cu Domnia acesteY cretine$Y tarY a
ValahieY i am sosit aci, in Domnescul nostru scaun,
neadormita priveghere avnd, pentru tOte cele ate
privesc, spre binele i folosul obOeY, ca o incredintat
ce ne este obladuirea oOirilor, nu am pregetat, nicY
am contenit a ne sili, cu mult osardie, ca pentru
cele bine intocmite, care curg intru buna oranduial,
4) Nitsout la 1718 fii mort la 1803.

www.dacoromanica.ro
 288

nu numaY O. nu le %gm a se bAntui in vre-un tel

de chip cu ticd.loOe de urmrile celo role 0 (161%0-
ntOre, ci hied pe acelea O. le 0 intrim 0 s le
intemeiem, ca i de acum Inainte sd se OM pdzi
urmarea 0 lucrarea kr, cu necontenire. Intro alto dar
trebuinciOse folosurl 0 hairaturI obste0Y, ce am gasit,
Intru acOst blagocestiva ar.5, fiind una 0 spitalul
nemernicilor sdracT bolnavT, ot mdndstirea sfintuluT
Panteleimon, care este zidith 0 inzestrat de cel intru
fericire rposat Domn al doilea GRIGORE GHIKA WOEVOD.
Adev6ratu-ne-am Domnia mea e acest spital 0 casa
a sOracilor, inch de la pristavirea fericituluI ctitor, flit%
contenire, ad fost tot sub protectia i purtarea de grije a
r6posatulul boer biv vel ban DUMITRACHE GHIKA (nepot
de frate find numitul AposatuluI Domn ctitoruluI)
precum 0 de la pristavirea r6posatu1ta boier banulul
Gmiat 0 pAnh acum, aa fost sub ingrijirea fiulul
Domnie sale, adicd a DumuOluT cinstitultif i credincios
boerulul Domnid mele vel logofat GRIGORE GHIKA; 0
fiind-ch ne-am pliroforisit Domnia mea, cu deplind in-
credintare, cd. in diastima anilor ce se afld mnstirea
0 spitalul acesta, in ingrijirea Domnie't sale, nu numal
c se pazesce 0 se urmzd ctitorice0ele ordnduell, ci
incd 0 printre tOte acele nevol 0 strAmtorbseT vremI
ale trecuteT resmerite, prin rdvna sufietOsed s'aq
osdrduit 0 peste dou- spre-zece paturf, ce sunt orb-
duite prin testamentul ctitoricesc, de multe ea, dupa
inmultirea sracilor bolnavi ce nzuesc acolo, si urci
suma paturilor cu bolnavi pl pad la 36, adich In-
troit, tiindu-se 0 spitalul in necontenita lucrare, cu
implinirea a tote cele trebuinciOse bolnavilor pe deplin,
cum 0 cu Mt/ cuviinciOsa 0 buna chutare a lor frd
cusur ; i pe land acestea multe 0 din cele ce au
fost stricate din peristasis a vremilor, prin silinta
Domniel sale s'au preinoit 0 cu her s'afl invelit, precum

www.dacoromanica.ro
 289

de fatg so vede, adicg biserica fiind azutg din cutremUr,

de isns5vg din temelie s'au fgcut, clopotnita iargs!
dintiaceias! pricing find cgzutg, asemenea de iznOvg
s'au fgcut ; Meg si o mare sumg de ban! datorie a
spitalulta s'afl plgtit ; din care acestea fiind v6zut cg
acest spital si casg a sracilor, prin silinta si osardia
Domnief sale infloreste, cu bung sporire si adgogire
intru tOte ; de aceia dar pentru Inlesnirea cgutgreT a
tot felul de trebuinte, se sunt ale acestd case, iatti.
dar printr'acest Domnescul nostru hrisov hotArAm si
insArcinAm pe Dumnlui, mai sus numitul boor, ca si
de acum inainte BA lie tot Dumnlui protector si Eforos
al acestuT spital fi casA a sracilor, adicg sg privegheze-
a pururea pentru paza testamentuluT ctitoricesc, care
si de tot! fratT, Donna de ma! in urmg, este intrit
prin hrisOvele Domnielor sale, ca sg chibzuiascg a
pune In bung urmare, cele cte-va cuntiste Dumndul
cg privesc spre folosul si intemeerea case! acestia, si
a metbselor sale, sg se facg si tOte altele cAte vor fi
de lipsd 0 trebuinciOse. SI aibg pe Epitropul acestuT
spital subt carmuirea si povata Domnid sale ; si cu
un cuvOnt, fgrg de iscglitura si stiinta Domnid sale,
nid o miscare sail urmare sg nu se facg intru orY-ce
fel de lucrue si pricini si trebuinte ale acestd case
a sracilor si a metoselor sale, cgd tote acelea vor fi
achera si netinute in smg. Intgrim dar hrisovul acesta,
cu insud DomnOsca nOstrg iscgliturg si pecete, i cu
credinta prea iubitilor Domnid mele fil GHEORGHE
KARAGEA WOEVOD, CONSTANTIN KARAGEA WOEVOD, mar-
toil fiind si Dumndor cinstita si credinciosiY hoer!
velitT a! divanuluT Domnid mele : pan CONSTANTIN
FILIPESCU vel ban, pan RADU GOLESCU vel dvornic de tara
de sus, pan GRIGORE BRANCOVEANU vel vistier, pan GLI-
GORE GRIKA vel logofgt de sus, pan RADU SLXTINEANU
vel dvornic de tara de jos, pan DUMITRAFU RAcovITX
19

www.dacoromanica.ro
 200

vet dvornic al treilea, pan ISTRATE CRETULESCIJ vel

dvornic al patrulea, pan IORDACHE SLXTINEANU vel lo-
gofat de taxa de jos, pan COSTACHE SUIT vel hatman,
pan MIHALACHE MANU vel dvornic za politie, pan MI-
HALACHE SIMI vel sptar, pan COSTACHE VLAHUTU vel
postelnic, pan ATANASE CRISTOPOLO vel logoft al
streinilor pricini, pan AL$CU MAVROCORDAT vel dininar,
pan DUMITRACHE MANU vel comis, pan MIHAIL vel
pitar, 0 s'au seris hrisovul acesta, in anul d'int8iti
dintru intaia Domnie a Domniel mole, aci in ora011
scaunulul Domniel mele Bucure0i1 la aniT de la zidirea
lumel 7321 ; iar de la na0erea DomnuluT Dumneze4
i mntuitoruluT nostru Isus Cristos, 1813 Februare 6
de CmaITA logofat de divan.
Io Ion Gheorghe Earagea Woevod
CHIRIAC biv vel Afedelnicer.

Domnul JOAN GHEORGHE KARAGEA W. W.1) a

(lat la randu-I, hrisovul de mat jos, prin care
intaresce tOte daniele, facute acestei sfmtel Mo-
nftstirl i nosocomion cu saracil bolnavl.

lo IOAN GHEORGHIE KARAGEA W. W.

aptele cele bune, care se fac cu gandu cresti-

nese pentru folosu sufletuluT, maT ales la sfiu-
tele luY Dumnezett locaprT, sunt primite inaintea luT
Dumnezet 0 ludate de OmenT, pre care este cu cale
a le zticni ciue-va-T, veil cu ce mijlocire, ci maT var-
tos ea unile ce sunt cunoscute de totT e sunt bune

1) Domnul Munteniel dela 1812-1819.

www.dacoromanica.ro
 291

0 cu dreptate fAcute, mal bine sa, le adevereze i sA

le intemeeze, ca O. ail% lucrul acela intemeiere 0 sta-
tornicie de apururea. Drept aceia dar, socotiud Dom-
nia mea, 0 pentru sfanta monstire i nosocomion al
sfautulul marelul mucenic Panteleimon, ce este aprbpe
de orwl Donmil mele BucurefAil, pe apa ColintiniT,
ziditI din temelie de fericitul, intru pomenire, GRI-
GOLUB GHIKA W. W. i hotArata. de a fi nosocomion
(spital) adicA oranduind a tinea In nAuntru in sfilnta
Mnstire dou-spre-zece paturi cu bolnavi de cei cu
bole indel ungate ; i osebit ail mai zidit acest rAposat
ctitor i alt bisericuta, aprpe de am:18M Mnstire,
intru slava sfantului lerarh Visarion, cu clod chilli,
spre a fi de bolnavii ce vor 'Mimi de Me lipichise
adid lingere i dun* pentru care aceste douA no-
socomion au apzat Domnia sa doctor, gearah, bmenil
eel trebuincioV, spre chivernisirea acelor boluavi, preoti,
diaconi, i grAmaticl, pentru slujba la sfintele leturghil
inzestrind-o cu mo0l, vii, mill Domne0l, i cu met*,
cu care sa. pbt a se tinea 0 a se hrAni acel ticAlo0
bolnavi, dupe cum ma! pe larg in hrisovul Domniel
sale tbte sa. aratA.
De vreme dar ce, din multimea pAcatelor acestul cre-
tinesc norod, intiaceste vreml de apol, afl fost im-
multit nAprasnica bble a ciumel, in at de osebit de
ajutorul cheltuelilor, ce aA fAcut la ace! pAtimaF,4 de
nAprasnica Ma, eel dupe vreml frati Domni, afl fost
incAput 0 numita MAnAstire 0 nosocomion la datorie,
nefiind vrednia dintru ale sale de a tinea i a hrAni,
nicl pe aceI bolnavl ce erab. oranduitl.
AcOsta dar vezend-o Domnia-sa ALEXANDRU MORUZI
Voevod, s'a4 indemnat, din pronie DumnezebscA, de
au zidit din temelie deosebite spitalurl, pentru eel pa-
tima0 de acest naprasnicA WA a ciumeT, vrand a
izblivi cu totul actstd sfinta mAnestire a sfintuluT

www.dacoromanica.ro
 292

Panteleimon de cheltuelile, ce avea, cu ace ce ptimea

de acesta bold, ca sd ramaie a fi spital, numaT pen-
tru ceT patimasl de patiml indelungate si adlogand
pentru a DomniT sale vest-Lica pomenire a se tinea si
a se haul, la acest nosocomion, Inca opt-spre-zece
bolnavi, preste acei 12, orAnduiti de aposatul ctitor,
care se fac preste tot paturi trei-zeci, la care acest
lucru de suflet folositor, ca sei ne inydrtdfim fi Dom-
nia fnea de vesnica pomenire la acest sfint locas si
nosocomion. Am dat acest hrisov al Domnil mele
sfintel mtindsthl si nosocomion cu grad bolnavT, ce
maT sus s arat a mareluT mucenic Panteleimon, i
ciustitulul si credincios boeruluT Domniel mele CONS-
TANTIN PREDESCITL, biv vel stolnic, epitropul acestuY no-
socomion, cu care s aibd a tinea si a lua tOte mi-
lile ce maT jos sd coprinde. i mai intAi de tote
hotArAm ca sfAntul acesta !ma; Ili nosocomion sA fie
de tot slobod si in pace de Mote ddjdiile Domnestl,
care do la visterie sd. oranduesc si s'ar orandui, adica
de sfertul sfintuluT Gheorghe si a sfintuluT Dimitrie,
de imprumuturT, do ajutorinte, de mucarerurl, de plo-
conul stegulul, de podvOde, de conace, de caT de o-
lac, de caT imprtestl, de zaherele si de tOte alte
felurl de cljdil, obisnuite si neobisnuite, care dupe
vreml pentru vre-un pas ar esi pe cele-l-alte Mnds-
tie, cum si de cheltuelile ce s'ar intampla a face de
acum inainte, la vreml de ciuml, cu eel ce vor patimi
de acest naprasnic bola, pentru c de aceia s'ad
Mout osebite spitalurT, intocmite cu veniturile kr si
s rdmaie acest nosocomion slobod, atat de ceT ce vor
ptimi de nprasnica MIA a ciuml, cat si de chel-
tuelile kr, spre a putea tinea in luntru acele treT-
zed paturl de bolnavl. Inca si bucatele acestul stint
locas sd. fie scutite si ertate, adica stupil, i ramdtoril
de dijmrit, vinul cat s'ar face de vindricl si oile do

www.dacoromanica.ro
 293

oierit, atdt Inca s nu fie supuse la nicY un fel de

dajdie, ci aparate 0 slobodd de tOte. i sa alba a
tinea douT preotT, i un diacon 0 duoT grmticT, sus
la sobornica Biseric a sfintuluT Panteleimon, 0 sd, aib
a maT tinea Inca duoT preotT, jos la biserica sfin-
tuluT Visarion, earl! aceOia totT se. fie scutiti de tOte
dAjdiile, zaherelele 0 orY ce alte. dare va esi pe sOma
preotesca, cum 0 de plocon.
.5i iar s OA a maT tinea un doctor i un spiter,
pentru cdutatul bolnavilor cu lad, dupe cum in hri-
sovul rposatuluT Ctitor, maT pe larg se coprinde, i
doue muerT pentru splatul bolnavilor ; a0jderea ;4i
un om pentru strnsu buruenilor de trba doctori-
lor, cum 0 un chelar, un jimblar, un bucdtar, pen-
tru trebuintele bolnavilor, i sase slug! pentru diutatul
trebilor dupe afard, ce se vor orandui de cdtre Isprav-
nicul sfintel mnstirT, i patru-zed darvarT pentru cd-
ratul lemnelor la trebuinta spitalurilor, cum 0 un-
spre-zece randa0 care se. fie de trba 0 poslqania
bolnavilor ; care pe totT aceOia s aib a'T tinea din
ludele visteriT, cu pecetluiturT domne0T, pentru ca s
fie scutitT 0 aparatT de tOte ddjdiile, zaherelile 0 de
or ce alt dare va esi de la visterie, pe darniciT teHT.
4ijdera se. fie SfintuluT Panteleimon 0 spitalurilor
cu sdracT bolnavY Balta ce se chiand Gread din sud
Vlapa ; i balta ce se numepe Zimnicea din sud Te-
leorman, cu tot venitul lor, dupre tutindenea, cu vnd-
tOrea 0 vanzarea peteluT, cu vama, cu scaunile i
cu tOte alte obiceiurT de veniturT ale acestor baltT ;
iar alt nimenT din vameV amestec se. nu aibd, Para
numaT omul ce se va orandui de care Ispravnicul
mnstiriT. *i iar s fie sfinteT manastirl cu spita-
lurile saracilor bolnavT, Funaritul din orald Urge-
vipti sud Dambovita, i fumAritul orgului Craiovel, # i
din cinci judete ot presto Olt din targurile 0 oraple

www.dacoromanica.ro
 294

ce vor fi 0 se vor face intr'aceste cincf judge, s aib

a lua fumaritul, de la totl ceY ce vor avea pivnite 0
carciume de vanzarea vinulul, i prvalif cu marfa de
vanzare 0 magazil 0 alte dughene, cu or-ce fel de
marfa sail de bucate ar vinde, de la totl sa ia fuma-
ritul, dupa vechiul obica, afara din sfanta Mitropo-
lie, Episcopiele, Monastirile cele marl 0 afar/ din D-lor
Velitil Boerl, care este vechiA obiceit, 0 afara din eel
ce vor avea call Domne0I de scuteal, iar dela cel-
l' altY toti, ce vor avea prvlil sail carciume, sa aiba
a lua fumaritul, insa de pravalie sail carciuma mare,
pe talere dna 0 jumatate banY vase, i de pravalie sail
carciuma de adoua mai* pe talere dol banY nou-zecl
i ease, 0 de pravitlie sati carciuma mal mica, pe ta-
lere unul, banY patru-zecY 0 opt, dupa obiceY ; iar
catY suditY al streinilor curtY, tin cu chirie pravalil, fu-
mritul acelor pravalil, sa. 'Y ia fumarul de la stapanil
pravaliilor.
*i iar sa fie sfantultil Panteleimon 0 spitalurilor cu
boluavil, tot venitul ce se va agonisi dupa vama W-
OO, care a0 wzat Domnia Sa rAposatul Ctitor,
ca sA fad la stintul Panteleimon pe mo0a ObilscA,
in totl anil la ziva santel Maril mid, a careia targ sa
tie aliver4u1 pana in opt zile, 0 WA vama, or cat
s'ar face, O. o stranga Epitropul sfilntulul Panteleimon,
dupa, orandula catalogulul, ce s'aa intocmit de la let
1809 in cOce, sa o ia pe sma spitaluluT, aceia ce se
lua 0 maY nainte, ca sa fie spre ajutor 0 chivernisla
bolnavilor, iar vame0Y sa ia prostichiul ce s'ati facut,
la care nu are a se arnesteca Epitropul.
*i iar sa fie sfinteY monastirf 0 spitalurilor cu saraci
bolnavY, vama tArgului de la valea Tncului, ce se face
tmna, vama de la tArgul ce se face tinnna sub dlu
Pite$ilor, ale zile vor tinea targurile, tot venitul sa

www.dacoromanica.ro
 295

se ia pe skim sfantultil: locas, iargsY cu oranduela ce

so coprinde mai sus.
iar sg fie sfinteT mongstirY, vingriciul din tOte
viile ce sunt pe mopia Citepi, din sud Ilfov a Altai
monstirl, i din cate se vor face, de acum inainte, ca
sg ia, din zece vedre yin, o vadr, si otastina, dupg.
obiceY ; iar vingric.eril DomnestY sg nu aibg nicl o trbg,
Iar sg fie sfintel mongstirT si spitalurilor, cu sgraciT
bolnavi, vinriciu dintr'aceste popere ce se arat maT
Pe, din sud Siam-liamnic, adicg poporul Cotesti, care
sg incepe din valea Cgrceulul, unde se hotgreste cu
Urichesti, pang in Blidgria, in drumul unde se hot-
rste cu Bongesti, intru care se coprinde poporul*Go-
lesti de sus, Caligul, valea CarceiuluY si S1uti1, poporul
Carligele care se incepe din hotarul Cotestilor Ong
in hotarul Bongestilor si al Dglhgutulul ; poporul Dal-
hgutul se incepe din hotarul Cgrligele, i al Bongestilor
pang la hotarul Dochif; in care popor se coprinde si
poporul Malu CorbuluY, poporul Curgturile, poporul
Pustiu, poporul Val de el, iar poporul Pustiu, poporul
OltenT se incepe din Panticest1 si merge pang la ho-
tarul Vgrtiscoilor ; poporul Vartiscoiu sg incepe din
Olteni si tine pAna in BrostenY; poporul BrosteniI se
incepe din Vgrtiscoiu pg.ng in Apa Milcovulia, intru
care se coprinde si poporul Pitulusa, i FaraOnele, de
unde sg aib a lua sfinta mongstire vingriciu.
.i la vreme oranduindu-se de cgtre epitropi, omul
mongstiriY, sg aibg a umbla cu vingriceriY DomnestY,
ca sg scrie tot vingriciul dintr'aceste numite popOre
i fack.nd catastih dupg obice, din banil vingriciuluY,
ce sunt datorY de plgtesc dajniciT, sg. aib g. a lua orandui-
tul EpitropuluY, ate doY buil de vadrg, la care intru ni-
mic sg nu se amestece vingricerif DomnestY, nicl cu
pricing de zeciuialg, nicl de cheltuealg, ci top baniY
deplin s se dea in mama orgnduituluY.

www.dacoromanica.ro
 296

iar O. fie sfintuluf lom i nosocomion ate

do! bani de jug de la Odivoia, care i afl afierosit la
sfintul locas Domnia sa CONSTANTIN WODX MAVROCORDAT.
iar O. fie sfintuluY Panteleimon i spitalurilor cu
sUrad bolnavY miI, ca s. aibd a lua de la Ocnele
marl pe tot anul pe talere dou6 mil cinci sute, care
ban! WI Aspunz cal:01201 ocnelor la d-luI Epi-
tropul sfinteI mnstirI, far'de nicT un cuvent de pri-
cinuire : pentru el aceste Ocne fiind deschise pe mo0a
sfinteY mnastirT, dupl cum hrisovul Domniel sale
MATE! GHIKA WOEVOD, care a cumperat' o fi aft afte-
rosit'o danie la acest sftnt locaf, i hrisovul .Dom-
niei sale Alexandru Ghika Woevod ot leat 1767
adever&I, ca s se ia de la aceste ocne, din dou6-
zed de bolovani, un bolovan ; dar de la o vreme
incece, nepazindu-se acestI hotrire, r6mgese de lua
numaT Gate talere chid sute; care acesta v6zandu-o
Domnia sa ALEXANDRU WODX IPSILANTE, ct MI este
cu dreptate, find cu paguba mnstireY, prin hrisovul
Domnid sale de la let 1797, 'I au ma! adlogat Inca
talere dou mil, care se fac talere doue mu cincl-sute ;
pe care de atund incece apururea i Val luat sfinta
mnstire pe tot anul.
Pentru care 0 Domnia mea poruncim cmra0lor
de la aceste ocne, ca 0 de acum inainte peste tot,
s. avetY a da ace0I ban! la dumnluI Epitropul sfinteI
manstie, Ma de nicT un cuvint.
am adeverit hrisovul acesta cu insuV credinta
Domnie! mele LOAN GHEORGHE KARAGEA WOEVOD, i cu
credinta prea iubitilor DomnieT mele fiu GHEORGHE
KARAGEA WOEVOD, CONSTANTIN KARAGEA WOEVOD, i cu
mrturisirea dumnlor cinstitilor i credincio0I boerilor
velitY aI divanuluI Domnid mele; pan COSTANDIN Fi-
LIPESCU vel ban, pan RADU GOLESCU vel dvornic de
Ora de sus, pan GRIGORE BRANCOVEANU vel vistier,

www.dacoromanica.ro
 297

pan GRIGORE GHIKA vel logofat de taro, de sus, pan

RADU SLITINEANU vel dvornic de taxa de jos, pan Du-
MITRANU RAcovITX vel dvornic al patrulea, pan GHEOR-
GHIE SLITINEANU vel logofat de tam de jos, pan
CONSTANTIN liTui, vel hatman, pan MIHALACHE MANU
vel dvornic de politie, pan MIHALACHE I.TTUL vel spatar,
pan CONSTANDIN Vamtrr vel postelnic, pan ATANAS1E
HEISTOPOLU vel logofat al streinilor pricini, pan NESTOR
vel clucer, pan ALEXANDRU MAVROCORDAT vel caminar,
pan DIM1TIUE MINI' vel comis, pan MIHAIL vel pitar
si ispravnic, pan GIUGORE GHIICA vel logofat de tam
do sus.
.$i s'au scris hrisovul acesta, la anul dinteiti dintru
inteia Domnie a DomnieI mele, aid in orasul scan-
nuluY DomnieY mele, BucurestiT, la anul de la zidirea
lumiY sapte miY tre-sute dou6-zecI si unul ; iar de la
nasterea DomnuluT Dumnezeti si Mantuitorul nostru
Isus Christos, o mie opt-sute treY-spre-zece, Martie
dou&spre-zece de CmarrI logofatu de divan.
.To IOn Georgie Karagea Voevod.
GRIGORIE GHIKA vel logofdt procitit.

Afara de acsta gsim ast-fel descrisa. situatia

Spitalelor la 1822, Inteun raporti) adresat de
KREULICH, catre Mr. von MILTITZ, In urma nu-
mire! Int GRIGORE GHIKA. W. W. In domnie.
Quatre hopitaux publics, chacun assez bien dote et
muni d'un medicin, d'un chirurgien et d'un apothi-
caire, font l'honneur a l'intention pieuse de fondateurs
ainsi :
1) Le monastere et l'hdpital de Coltza, fonde par le
spadar MICHEL CANTACUZINO c'est le plus ancien.

1) N. Ioltoe, Documentele Academiol Vol. X, Pag. 514.

www.dacoromanica.ro
 298

2) L'hpital do Panteleimon fonck par Woivode GRE-

GOIRE GHIKA II a deux lieues dela vile.
3) L'hpital St. Visarion, pour les pestiferes, fonde
par le prince ALEXANDRE VII Mo Rum') a une lieue de
la \ilk.
4) Le plus joli de tous et le mieux ball est l'hpi-
tal de la Philantropie, fond par le prince NICOLAS
IV MAVROJENI 2) pres la fontaine Mavrojni.
Logofatul GRIGORIE DIMITRIE GHIKA, devenit
Domn al Orel (1822) 3), declarand prin hrisovul
de mal jos ca., find din n6mu1 ctitorilor, a avut
tot-d'auna ingrijire, pentru spitalul i rnanastirea
acsta, 'I 1ntare.5te daniile i milele dobandite,
aratandu5 imhunatatirile ce d'ensul a facut :

Io GRIGORIE DIMITRIE GHIKA W. W.

1824 Octombre 10.

1 ntre alte fapte bune cele d'ntaia, sunt pock&

sfintelor lul Dumnezen lacavrT, in care se
proslaveFite numele prea Inaltulul Dumnezen a tOte M-
cator 0 Oiitor, al doilea este milostenia, cu care se im-
blanzete Dumnezen din mania cea cu dreptate pornit
asupra nOstra, intre care milostenie este una i spita-
lurile de cautarea bolnavilor, care sunt streini, 0 care
nu ati eine s le intimpine cautarea kr.
Pentru care InsuFsil Dumnezed zice : veniV blagos-
lovitiT ptirinteluT men de moOenitT, binele cel gatit
vou, ca am fost bolnav 0 m'atT cautat.

1) Domn in Muntenia de la 1793-1796 si do la 1709-1801.

2) Domn de la 1786 1788. Inexact do Ore-co fondatorul osto
Banul BILEANu.
3) Domnul Muntenid 1822-1828.

www.dacoromanica.ro
 299

Drept aceia dar, fiind-ca aid aprpe de orasul Dom-

niel mele BucurestT, pe apa Colentinil, se aflti spital
cu manastire, intru numele sfintulta mareluT mucenic
Pauteleimon, zidita din temelie de fericitul intru po-
menire strAmosul Domniel mele GRIGORIE Willa W.W.,
intoomita dintru inceput a fi spital, adica ail randuit
a tinea in lAuntru in sfnta mnstire 12 paturi cu
bolnavi din cei cu bole indelungate, facandu-I si zi-
dire de odal, atat pentru bolnavT, i pentru doftorY si
spiterl, i case de primire a DomnieT si a altor obraze,
care vor merge spre eercetarea bolnavilor, cat si pen-
tru ispravnicul acestuT spital, i pentru altiT trebuin-
ciosT, si deosibit ag mai zidit acest *mat ctitor si
alta bisericuta, aprOpe de acsta manastire, intru slava
sfintulta Ierarch Visarion, 0 cu dud chilli, spre a fi
de bolnavii pAtima$ de bole lipiciose, adid Unwire
qi ciumi. Pentru care aceste clout spitalurl at asezat
Domnia sa, doctor, gerah, Ornenil eel trebuineiosl spre
chivernisarea celor bolnavY, cum si preotY si diaconT
si gramaticT pentru slujba la sfintele leturghiT, inzes-
trand-o cu mosiY, viT, mill domnestT, i cu metOse, cu
care sa p6ta a se tinea 0 a se hrani, aceT ticalosT bol-
navY, dupe cum ma! pe larg In hrisovul DomnieT Sale
tote se arata, iar in urma din multimea pacatelor
acestul crestinesc norod, intr'aceste vreml de apoT,
s'ag fost inmultit naprasnica bola a ciumeT, in cat
deosebit de ajutorul cheltuelilor, ce all facut la aceT
patimasT de naprasnica bola, at fost incaput si nu-
mita manastire si spitalul la datorie, nefiind vrednica
intru ale sale de a tinea si a hrani, nici pe aceT
bolnavl ce erat oranduitT. AcOsta dar vzandu-o rt.
posatul Domn ALEXANDRU VODX MORUZI, s'at in-
demuat din pronie Dumnezeiasca, de at zidit din
temelie deosebite spitalurT, pentru cel patimasT de
acsta naprasnica bola a ciumel, vrand a isbavi cu

www.dacoromanica.ro
 300

totul acest spital 0 pe manastirea sf. Panteleimon,

de cheltuelile, ce avea cu aceY ce patimea de acsta.
Wad, ca sa rmae a fi spitalul, numal pentru eel pa-
timatl de We indelungate, 0 pentru cad s'au ridicat
greutatea aceia, s'ad adAugat la acel spital, Inca opt-
spre--zece paturi de bolnavi, peste cele 12 orAnduite
de rdposatul ctitor, care se fac poste tot paturI 30,
0 ca unul ce ne aflm din nOmul ctitorilor, Inca
pang a nu ne sui la scaunul Domniel, am avut tot-
deauna ingrijire pentru spitalul acesta 0 pentru ma-
nstire pi pentru epitropil cand s'au oranduit, 0 atat
pentru mill 0 ajutorurl, i pentru dregerea luY, i pentru
a se tinea maY In buna stare, nid o data n'am lipsit
a face 0 cele dupe putint ajutorurl, 0 iar4l dupre
a nOstra povata, s'au marit curtea, stricandu-se celo
10 odal ale bolnavilor, de s'ati facut altele maY bune
;A mal multe, cum i jos la cimea, s'a facut cbioc
cu multe Impodobirl cum se vede, care acestea s'ati
facut maY inaintea rsvrtiril, iar acum and Domuul
Dumnezeti ne-at invrednicit cu Domnia a acestif pra-
voslavnice tarl Romane$T, am vzut manastirea 0
spitalul, ca din pricina r6svratirif vremil ce au fost,
au ajuns iar4Y la prosta stare, in cat nu numaY spi-
talul s'ati drpanat, ci 0 tOte cele trebuinciOse s'ati
rapus, precum 0 casele Domne$Y, i ale epitropil 0 ale
iconomil se daraptinase cu totul. Inca ,i sfinta biserica
ajunsese intr'o stare de nu putea sluji, nicl sfinta
leturghie, 0 ca un lucru ce este pentru cautarea s-
racilor bolaavl, n'am lsat trecuta cu vederea nu
numaY, dupe datoria ce ag DomniY a ajuta, la acest
lucru folositor al gracilor, ci maY vartos 0 ca unul
ce suntem din nOmul ctitorilor, maY cu multa osardie
ne-am Indemnat a ne arata Ingrijitorl farg pregetare,
cad pe langa greutatea ce ne-ati Intimpinat nu am
venit cu Domnia mea, precum este $iut de tot!, dar

www.dacoromanica.ro
 301

nicT pe acsta mnstire i spitalul nu le-am %sat tre-

cute cu vederea, ci prin ostenla cinstituluT i credincio-
suluT boeruluT Domniel mek NICOLAB TRISNEA biv vel
clucer, epitropul acestuT spital si a monstiriT, s'ail pre-
%cut cele drpanate s'ati facut si de isubva, cum
i cele de lips s'ag inplinit maT cu prisos, i fiind-ca
bolnaviT s'ati iumultit, am adAugat Inca ;ease
paturi, ScAndu-se trei ilea pi pease de paturi, cu as-
ternuturile, i plapume i alto haine trebuinckse a fi,
pentru trebuinta saracilor bolnavT, intemeind si spitaria
cu tOte trebuincksele doftoril, i cu gerah statornic,
cu case pentru odihna luT i pe langa casele DomnescI,
earl s'ag preinoit, s'aitt maT adaugat i un chiosc cu
sala, i cu douil odaT cu asternuturile lor, precum si
casele epitropif si ale iconomiT deosebit s'at dres si
s'ag invelit i sfinta biserica cu tinichea alba, i do-
potnita s'ail facut, unde necurmat sa se savarsasca
sfintele leturghiT.
li ca O. nu O. smintsca cautarea bolnavilor, nu
numal am intarit milele i oranduelile ce all avut, ci
Inca am maT adaogat i Domnia mea cele ce mai jos
s arat a nu lipsi cheltuiala bolnavilor, care privile-
gine i mi1 sunt acestea, adica : Sfntul lAcas acesta
si spitalul,ot sfntul Pantelimon, si fie de tot slobod
pi 'Ind de tote ori ce feluri de dari obipnuite i ne
obipnuite,care dupti vremT pentru vre-un pas va esi
pe cele lalte monastirT, cum si de cheltuelile ce s'ar
intampla a se face de acum inainte la vreme de ciumd,
cu ceT ce vor patimi de acsta. naprasnica Ulla, pen-
tru ca de aceia s'a4 %cut osebite spitalurT, intocmite
cu veniturile lor, ca s ramae acel spital slobod, eat
de eel ce vor patimi de naprasnica bola a ciumeT, cat
si de cheltuelile lor, spre a putea tinea inluntru acele
trel-zecT i sase paturT de bolnavl. Inca i bucatele a-
cestul dint lamas O. fie scutite i ertate, adic stupiT,

www.dacoromanica.ro
 302

i raingtoril de dijmrit, vinul cand s'ar face de vindrit

5i oile de oerit, O. nu fie supuse la nicl un fel de ddj die,
ci aprate i slobode de We, 0 sl alb/ a tinea doT
preotT, i un diacon i doT grmticT, sus la soborni-
csca bisericd a sfintuluT Panteleimon, 0 s aib5. a
maT tinea Inca doT preotT, la biserica sfiutuluT Visariou,
care aceOia toti O. fie scutitT de tOte dajdiile, zahe-
relele, i oil ce alt dare va e0 pe ceta preotesca, cum
;A de plocon.
iar s alba a maT tinea un doftor 0 un spiter
pentru cautatul bolnavilor, cu lad, dupa cum in hri-
sovul rdposatuluT ctitor maT pe larg se copriude, i
cloud muerT pentru splatul bolnavilor. a0jderea 0 un
om pentru strfinsul buruenilor de trba doftoricsed,
cum i un chelar, i un jimblar, un bucatar pentru tre-
buinta bolnavilor, i ase slugi pentru cautatul trebilor
dupe afard, ce se vor orandui de catre ispravnicul sfinteT
mondstirT, i patru-zecT de drvarT pentru cdratul lem-
nelor la trebuinta spitalurilor, cum 0 nnspre-zece ran-
daT, cariT sd fie de trba 0 poslupnia bolnavilor, care
pe totT acetia s aibd a'Y tinea din dajniciT vistierit
cu pecetluiturT domnescY, pentru ea s fie scutitT i
aparatT de tOte dajdiile i zaherelile 0 de orT ce and
dare sad ajutorinte va e0 de la vistierie pe dajuiciT
ttireT s'at pe altY scutelnicT. A0jderea sd, fie mondstireT
sfintuluT Panteleimon 0 spitalurilor cu sdraciT bolnavT,
balta ce se cheamii Grca din sud Vlapca i balta ce se
numesce Zimnicea din sud Teleorman, cu tot venitul
lor de pretutindenea, cu vndtbrea 0 vnzarea peteluT
eu amd, cu scaunele i cu tOte alte obiceiurT de ve-
niturT ale acestor balti. Iar alt nimenT din vame0 ames-
tic s nu aibd, Mr/ numaT omul ce se va orandui de
catre ispravnicul mon/surer. j iar s fie sfinter ma-
nstirT cu spitalurile sdracilor bolnavY fumAritul din
orapul Tiirgovipte sud Dambovita, I fumiiritul Orapuluf

www.dacoromanica.ro
 303

Craiovei fi din cinci judo* ot peste Olt, din tergu-

rile si orasele ce vor fi si se vor face, inteaceste
cincf judete, s aiba a lua fumritul de la tot1 ceT ce
vor avea pivnite i carciume de vanzarea vinului, i
prvlif cu maga de vanzare i magasiT i alte dughene,
cm or! ce fel de mail/ set de bucate ar vinde, de la
totT s ia fumarit dupe vechiul obiceiu, afara din sfinta
Mitropolie, Episcopiile, Monastirile cele mar! i afard
din Dumnlor velitiT boerT, care este vechiul obiceT
si afare, din eel ce vor avea dirt! DomnestY de scu-
told, iar de la ceT laltY totY, co vor avea prvlif sati
carciume, se aibe a lua fumerit, inse de prvlie saA
carcium mare pot : chid si jumetate banT sase, i de
prvlie saA carciuma de a doua mane. pot : doT banT
nou-zecT si vase si de prevalie sat cerciuma maT mica
pot : unul, ban! patru-zed si opt dupe obiceT, iar cat!
suditY aT streinilor curt!, tin cu chirie pravaliT, fum-
ritul acelor pravaliT, se. ia fumarul de la stepaniT
prevaliilor.
Si iar se. fie sfintuluY Panteleimou si spitalurilor cu
bolnavY tot venitul ce se va agonisi, dupe vama tar-
gului, care lie aezat-o Domnia sa reposatul ctitor, ca
se se face la stintul Panteleimon pe moia sa Obi-
lsca, pe care este si mnstirea zidit, si se face in
totT aniT la ziva nasteriT Prea SfinteT NascatOreT de
Dumnezeu, al ceruia targ s se tie alisverisul, pana la
opt zile, i tOta vama orT cate. s'ar face s o strange
epitropul sfintuluT Panteleimon, dupe oranduiala ca-
taloguluT, ce s'atl intocmit de la letul 1809 IncOce si
s o ia pe sma spitaluluY, or! cat se va agonisi ca
s fie spre ajutor i chivernisla bolnavilor. i iar se
fie sfinteT m611531111 i spitalurilor cu seraciT bolnavY
vama tergului de la valea Teancului ce se face tmna,
I vama de la tergul ce se face iar tOmna . . . In
Mu! Plteptilor, cate zile vor tinea targurile, tot venitu

www.dacoromanica.ro
 301

lor dimpreung cu prosticiurile, ce s'aa facut pang acum,

0 ate se vor maY face, sa se ia pe sma acestul spi-
tal, iar vame01 domne$1 s nu se amestice, care
acsta s'afl pus in faptg, Inca de la fnceputul acestul
an, adieg pe lamp. vama veche ce ati avut-o, am
adgogat 0 Domnia mea prosticiurile ce s'au fcut in
urmg, ea sg fie pe sma spitalulul. .$i iar s fie sfin-
tcY mngstirl, i spitaluluT vinritul din tote viile daj-
nice ce sunt pa mopia Clteptii din sud lifuv a spi-
talulta 0 a sfintcY mngstirl, 0 din cate se vor maY
face de acum inainte, ca sg ia tot vingriciul cate chid
banT de vadrg 0 parparul, cum 0 otatina dupe obi-
ceib. A. o ia, iar vingricerif DomneOl sg nu aibg nicT
o trbg la aceOl cincT haul 0 parpgrul.
.,5i iar sg fie sfintel mngstirl i spitalurilor cu sg-
racil bolnavY vidriciul dintr'aceste popre co se arati
mai jos din sud Slam-lifimnic, adica poporul Cote0iX
care se incepe din valea CarceiuluT unde se hotgrefAo
cu Urichetil pang in Plidaria, in drumul unde so
hotre0e cu Bongetil intru care se coprinde poporul
GoletiY de sus, Calicul, valea CarceiuluY 0 Slugil,
poporul Carligile care se incepe din hotarul CoteOilor
pang in hotarul Bongetilor i al Dalhutulul, poporul
Dalligutulul se incepe din hotarul Carligile, i al Bon-
getilor pang in hotarul Dochil, in care popor se co-
prinde i poporul malul CorbuluY, poporul Curgturile,
poporul Pustil, poporul VaT de el, iar poporul PustiY,
poporul Oltenil, se incept) din Panteche0iT 0 merge
pang in hotarul Varteroilor, poporul VarteFoiul s
incepe din OltenT 0 -tine pang in BroOenT, poporul
Bro0eniT sg incepe din VarteFoiul pang in apa Mil-
covulul, intru care se coprinde 0 poporul Pitulup., i
Farabnele, de uncle sg aibg a lua srmta man/Aire vi-
ngritu, 0 la vreme, oranduindu-se de cgtre epitrop
omul mngstiril, sg aibg a umbla cu vindriceril Dom-

www.dacoromanica.ro
 305

ne01, ca O. sank tot vinAriciul dintr'aceste numite po-

pore, 0 fAcAnd catastih dupe obiceid, din baniT vinI-
riciuluT, ce sunt datorl de plAtesc dajniciT, sit aibl a
lua oranduitul epitropuluT, cAte doT banT de vadrA, la
care intru nimic, sA nu se amestice vinAriceril Dom-
netT, nid cu prieinA de zeciuiall, nicT de cheltuiald,
find apAratA 0 de zeciuiala logofetieT, ca un spital ce
este, ci totT banil deplin sA se dea in mAna orAndui-
tulul. i iar sA fie sfintuluT 1A.c 0 spitaluluT eke
doi bani de jug de la OdIvoe, care 'T-ati afierosit la
sfintul loca, Domnia sa CONSTANTIN VODA MAITROCORDAT.
*i iar A fie sfintuluT Panteleimon i spitalurilor cu
sdraciT bolnavY milk ca s AA a lua de la Ocnele
mail pe tot anul talere: patru mil, insA talere dou8
miT cincI sute ce at avut, iar talere o mie cind sute,
ce s'aii adaogat de Domnia mea, care banT s-'T rgs-
punzA climrapl Ocnelor la DumnOlul, epitropul spi-
taluluT ot sfinta mnastire Panteleimon, far de nicT
un cuvnt de prieinuire. Pentru. el aceste Ocne, fiind
deschise, pe mo0a sfintel mAnAstiri, dupe cum hriso-
vul Domnid sale MATEI GHIKA W. W., care at cum-
prat-o 0 au afierosit-o danie la acest sfint 16.ea, i
hrisovul rAposatuluT DomnieT sale ALEXANDRU GHIKA
W. W. ot lOt 1767, prin care oranduete ea sii ia de
la aceste Ocne, din dou-zecT bolovanT un. bolovan, 0
acsta dijm s'ati platit cu banT de cAtre cAmAra0.
CuvOntAm 0 pentru mettlele acestuT spital, care
s'ati dat 0 s'ati inchinat de rAposatul ctitor 0 s'att
pAzit, legandu-le 0 ce sa dea ajutor pe an, dar fiind-ca
tOte lucrurile, ad mers spre sporire 0 adaos, adia 0
veniturile s'an. inmultit 0 che/tuelile s'aU adaogat cu
scumpetea a tuturor lucrurilor, ce din vreme in vreme
au crescut, de aceia 0 darea mettlelor de ajutor, la
acest spital, s'au adaogat, 0 in starea ce le-am gasit
acum, am fAcut osebita fOie iscAlitA 0 pecetluitA de
20

www.dacoromanica.ro
 306

Domnia mea, cu aratare anume pentru fie-care metoh,

cat are s dea la acest spital i am hotarat ca acea
dare s se pazsca, far/ de a se me inearca. Cu care
aceste privilegiurl 0 mill, ce se arata maT sus, care le
'Maxim i le hotaram, s se pazsc cu nestramutare,
O. se tie tot-deauna spitalul in bung stare, 0 mamas-
tirea en podba el, ea i fericitilor ctitorl i Domniel
mele i fratilor Domni, cariT ad ajutat O. fie pomenire
vepica, ea l i milostivul Dumnezeil s se indure pi
sa se intOr cu milostivire, ipre noT toti i spre
binele i folosul acestul parnnt. Rugram
dar i pe altT fratT Domni, cariT in urma nOstra se
vor invrednici a fi obladuitorl acestel creOineOT Oft,
oil 'din nmul nostru sad din aIil, sa bine-voiasca a
intari milele i randuelile acestea, 0 a milui i din
partea Domniilor sale, cu cele ce vor cun4te c este
de lips 0 de trebuinta, ea i ale Domniilor sale mill
pi facerl de bine, sa fie In urina do altil tinute in
sma. *i am adeverit hrisovul acesta, cu insu0 cre-
dinta Domniel mele lo GRIGOR1E DIMITRIE GH1KA W. W.,
I cu credinta prea iubitilor Domniel mele fiT CONS-
TANTIN GRIGORIE GHIKA W. W., GHEORGHE W. W.,
SCARLAT W. W., GRIGORE W. W. PANAIOT W. W.,
DIMITRIE W. W., martorT fiind i dumnlor einstitil
pi credincio0T boeril ve1il aT divanulul Domniel mele :
pan luminatul BEIZADEA GEORGE GIIIKA epistatIll pos-
telniciel eel marl, pan CONSTANTIN CRETULESCU Tel
ban, pan BARBUL VACARESCU vel vistier, pan ISTRATE
CRETULESCU vel dvornic de tam de sus, pan GRIGORIE
FILIPESCU vel spatar, pan CONSTANTIN FILIPESCU vel
dvornic de taxa de jos, pan IORDACHE GOLESCU vel
dvornic al treilea, pan ION STIRBEI vel dvornic al
patrulei, pan FOTACHE STIRBEI vel logofat de tara de
jos, pan MIHALACHE RACONTITi vel logofat de tara de
sus, pan NESTOR vel logofat al

www.dacoromanica.ro
 307

streinilor pricinT, pan ION FXLCOIANU vel logofat de

obiceiurY, pan l'EFAN BXLXCEAriu vel batman, pan
MIHALACHE GRECEANUL vel aga, pan MIHAI FILIPESCU
vel dvornic al politid, pan COSTACHE ZEVHARI vel
comis, 0 ispravnic pan MIHALACHE RACOVITX Vol 10-
gofat de tara de sus. i s'aa scris hrisovul acesta, intru
al treilea an dintru Int6ia Domnie a DomnieT mele, aid
in orapl scaunulia Domnie mele BucurqtiT, la anil
de la zidirea lumiT 7333, iar de la nWerea DomnuluY
Dumnezen i mautuitoruld nostru Isus Hristos 1824,
Oetombrie 10, de RADU logoilit de divan.
Io Grigorie Dimitrie Ghika W. W.

La 1828, Calld GRIGORE DIMITRIE GIIIKA W.

W. 9 se retrage din Domnie, Incredinteza con-
ducerea Epitropiel miInilstirel Panteleimonului,
fratelul WI Banulul MIHAIL GHIKA.
Acsta epitropie independenta i au tonoml,
considerata ca un patrimoniii pl familiel GHIKA
..i administrata de cate un mgmbru din acsta
familie, in basa hrisovului MT ION KARAGEA W.W.
din 1813 Februarie 6 i a unul jus patronatus,
pe care l'a exercitat asupra acesteT Epitropil
Inca de la 1760, a functionat pawl la 1832,
cand tOte spitalele ail fost intrunite i supuse
unel Eforil, despre a care! organisalie, voiii
vorbi Inteun capitol special.
Negasindu-se nicT o socotla, de pre timpul
acestel EpitropiT, nu putem nici noT deslqi, care
aft fost veniturile de la fundajiunea eT.
1) Miscut la 1735 mort la 1834 si Donin al t6re1 de la 1822 4828.

www.dacoromanica.ro
 308

Prima dare do socotlii, o gasim prin 1.832,

In raportul ce a 1ndreptat Eforia Spitalelor, ca-
tre Generalul KISSELEF la 18 Martie, In care
gasirn ca In anil 1828-1829 i 1830 veniturile
variaii de la 63000-65000 la vechl 1).
EpitropiT purtatori de grip al' MAdstiret Panteleimonulta

1) 1.735 1738 Mitropolitul Kir STEFAN ;

2) 1738 1750 Mitropolitul NEOFIT I. ;
3) 1750 1752 Mitropolitul NEOFIT I, STE-
FAN VicAREscu, vel vistier,
CONSTANTIN BRANCOVEANU,
vel logofat ;
4) 1752 1753 Mitropolitul NEOFIT I, STE-
FAN VicAsEscu, vel logofat,
MATEI ROSETI, vel vistier ;
5) 1753 1754 MitrOpOlitill NEOFIT I, STE-
FAN VAciREscu, vel logofat,
CONSTANTIN STRAMBEANU vel
vistier ;
6) 1754 1758 Mitropolitul FILARET I, STE-
FAN VACAREscrs vel logofat,
CONSTANTIN STRAMBEANU vel
vistier ;
7) 1758 1760 Mitropolitul FILARET I, CON-
STANTIN BRANCOVEANU vel
logofat,MIHAIL CANTACUZINO
vel vistier ;

1) Voz1 Cap. V din Basta lucrare.

www.dacoromanica.ro
 309

8) 1760 1796 Banul DIMITRIE ALEXANDRU

GHIKA ;
9) 1796 1797 Banul DIMITRIE ALEXANDRU
GHIKA, biv vel vornic lox
FLORESCU ;
10) 1797-1803 Banul DIMITRIE ALEXANDRU
GHIKA ;
11) 1803-1822 Logofatul GRIGORE GHIKA ;
12) 1822-1828 GRIGORE GHIKA W. W. 1);
13) 1828-1832 Banul MIHAIL GHIKA.
1) Lettre de Kreuchely eatre Yon MiltItz
din 1823 Innis 13 2)
Etonn de cabales extrieures, le prince doit etre
fortement chagrine de voir que dans sa famille mettle,
ne regne pas une parfaite concorde. L'hpital Pante-
leimon, a doux lieues de la viile, fa fon& par la fa-
mine GHIKA, et, de la toujours le cher ou majeur de
cette famille est le patron ne de cette pieuse institu-
tion. Il en nomme l'pitrope, l'epistate, les mdecins,
chirurgiens, apothicaires et, en general, tous les em-
ployes nombreux, qui y font parfaitement leur affaires.
Le Bano GaguontE de GHIKA (prince actuel) en tait
le patron, phore ou comme on voudra le nommer.
Il devient prince. Quelqu'un voulut lui faire accroire,
quo le beau privilege de veiller a l'allegement de mi-
srables n'tait pas tout a fait compatible, avec la
dignite supreme du pays, et il rsolut de le ceder a
son frere, le Grand Postelnik actuel, MICHEL de GHIKA.
Celui ci l'accepta ; mais il y mit la condition d'exer-
cer cette dignite sans aucune influence trangere et
2) no. Ions. Documentele Academ. Tol. X, pag. 230.

www.dacoromanica.ro
 310

que ce jus patronatus lui soit confr sans reserve,

comme tous ces prdcesseurs l'avaient posse& Le
prince hsite, parait reflechir un peu, et puis ii dit
s'il en est ainsi, nous en resterons a l'ancien,. Per-
sonne ne meconnut les motifs de deux freres. Le
prince le sait. Ce caminar Dresna 5) est pistate de
l'hdpital Pantleimon. Le prince craignait quo, cdant
A son frere tous les pouvoirs attaches au patronat, ii
ne depose M. DRESNA, pour en nommer un autre ; et
voulant pourtant conserver cette charge lucrative a
celui ci repondit : gLaissons les affaires la, oit elle en
ont ete jusqu' present, et s'est determine de conser-
ver le patronat.

3) Nicoraz TRXsxsx, fost opitrop al mnstird PanteloimonuluT.

www.dacoromanica.ro
 311

nr.
Epitropia Spite Idol Iubirel de OmenT

Acest spital a fost Inflin tat, prin sub-

scriptie publica, dupe initiativa Doc-
torulul CARACA i a Vorniculul GRIGORE BALEANU.
A Inceput a functiona in anul 1815, i s'a tinut
la Inceput, cu ajutorul ce primea de la diferite
corporatiunl neguttorqt! i de la all! pio1. El
dispunea de un venit mic, care de multe orl,
nu ajungea s5. acopere cheltuelele.
Adstil avere, a fost administrata de un epi-
trop dintre boeril, care ad fcut mal Insemnate
sacrificil, fara ca sa, fi Intemeiat, vre-un act de
fundatiune, care sa fixeze, atAt averea din care
sii se Intretind, spitalul, cAt i persOnele care
ad a fi epitropl i lnsarcinall cu adminstrarea
fondulul, care la Inceput abea era de 30,000 lel.
Din socotelile acestel epitropil, nu s'ail putut
psi, spre a se cundte, care all fost veniturile
in fie-care an, ale acesteI epitropil, i numal ra-
portul din 1832 Martie 18, adresat de Eforia
Spitalelor, catre Generalul Kiseleffl), ne spune
ca In anif 1828-1830 venitul acestel epitropil
varia Intro 32-34000 lel vechl.
Subscriptia facuta tusk nu a fost suficienta
1) VezI cap. V din acesta Istorie.

www.dacoromanica.ro
 312

se. acopere cheltuelele ocasionate cu cladirea spi-

talulul, ast-fel a epitropli se luptail i cu nevoia
de a 1ntretine spitalul i cu aceia de a plati
datoriele facute pentru terminarea cladireI. Cu
tOte acestea, s'aii gasit OmenI de bine, care ail
luat acesta grea sarcina a epitropiel spitalului
lubiref de OmenI i me simt pe deplin mullumit
ca. am putut dovedi numele lor :
Epitropil Spitaluld lubird de Omen!
(FILANTROPIA)
1815-1832,

1.) CONSTANTIN FILMS, Episcopul Buzeulut

2) Marele Ban GRIGORE BRANCOVEANU.
3) Marele Vornic GRIGORE BALEANU.
4) Doctorul CONSTANTIN CARACA.
5) Stolnicul GIANI ORAINU.
6) Biv vel dvornic IORDACHE GOLESCU.
Despre primif cind epitropf, Gion, nu arata e-
poca cand fie-care ail administrat epitropia acestul
spital ; cat despre dvornicul IORDACHE GOLESCU,
cel de al VI-lea epitrop, '1 gasim In acte, pe
la 1.831 i inceputul anuluf 1832.

1, 2, 3, 4 si 5, Gion. Portrote istorioo.

www.dacoromanica.ro
 313

V.

Eforia 8pitaleIor
1832-1847.

Cele trel spitale, ce se aflad la acsta data

In Capita la 1 adica al Collet, al Pan-
teleimonulul i al Iubirel de Omen!, avead ye-
niturI deosebite, i se administrad, fie-care de
ate o Epitropie. Prime le dou6, administrate de
Otre un Epitrop, supus de a dreptul until Efor,
care era cel mai mare al familie1 ctitoricesct, iar
a treia de un Epitrop dintre boeril, care aju-
tase la Intemeiarea spitalulul.
Darapanarea Insa, In care se aflaii localurile
acestor spitale, administrarea epitropiilor aces-
tor spitale, fara de nicl o regula scrisa, pu-
lina Ingrijire de care se bucurad bolnavil, lipsa
de curatenie a Incaperilor i aerul lor vicios,
ad facut ca Adunarea Generala a Divanulul, In
1830, sa intocmsca un regulament asupra spi-
talurilor.
Acest regulament Insa, nu a rmas definitiv
ti nici n'a fost pus In lucrare, de Ore-ce Exce-
lentia Sa Deplinul Imputernicit al Divanulul, Ge-
neral PAVEL DIMITRIEVICI KISSELEF In anul 1831,
dupe ce regulamentul organic, fusese aprobat i
pus In vigOre, a pornit In cercetarea tuturor in-
stitutiunelor din tara, i a avutulul lor, intre care

www.dacoromanica.ro
 914

i a Epitropielor Spitalelor Co ltea, sf. Pante lei-

mon i al Iubirel de 'foment.
In regulamentul organic chiar, se prevzuse
Art. 123 care glasuia astfel :
Mitopolia, Episcopiele i tote Monastirelo, inchinate
la cele streine sat chiar nehichinate, vor contribui la
cheltuelile StatuluY, pentru aezt.0 publice i pentru
facerI de bine, cu a patra parte a veniturilor lor, din
avuturile nemicgtOre ce vor avea.
Se osebesce dintr'acesta regula, Monastirile Pante-
leirnou i Coltea, fiind cg. ctitoriI Mr, le ad orAnduit
veniturile pentru tinerea Bisericelor 0 a spitalelor ce
at numele acestor monastiC 1).

Dar ocrotirea, pe care o d acest articol a-

verilor acelor dou monastirt cu spitalurt de
bolnavl, era inlaturatit printr'un alt aliniat, pe
care s'ail incercat stk. lii introduca In regula-
ment, i prin care intraii In regula generala i
moiele acestor dou monastirt.
Vznd acsta, IORDACHE FILIPESCU VOrniC111,
in edinta de la 3 Aprilie 1.831, combate ali-
niatul 'i propune urmatorul amendament :
OA sa se chibzuiasc pentru tinerea a trel spitalurY,
Coltea, Panteleimon 0 al Iubird de Omenl, dupe art:
tarea i socotOla doftorilor, de la aceste spitalurl, pe
sOma bolnavilor, co sunt ast5.-e in num6r, sat s
scada adaosul paturilor, ce s'at flout din porunca
Malt ExcelenteY sale Domnulta deplin imputernicit
President, 0 sa rmfte vechea intocmire, dupe testa-

1) rinalole Parlamentaro, Vol. I Pag. 26.

www.dacoromanica.ro
 3'15

menturile ctitorilor, ramaind i metosele acestor spi-

talurT neluate, ca sa se pta. economisi Coltea i Pan-
teleimonul; cu cat me vartos al Iubirel de OmenY,
ne avand vre-un alt venit de cat aceste doua metOse :
Arnota i. Govora, care i acestea nu sunt destoinice
a tinea suma bolnavilor numituluT spital ; ca cu
venitul de la aceste doug met4e, i cu baniT ce se
vor slobozi de la stapanire, s se OM intampina chel-
tuiala dupe pretul lucrurilor de asta-zT.

Acest amendament, dupe ce a fost cercetat

de Comisia pentru pricinile bisericell, a r6mas
In nelucrare, de ofore-ce, In urma desluirilor
date de Comisie, art. 123 al regulamentulul, a
fost mentinut ast-fel ca se respecta moiile
manastirelor Collel i Panteleimon, pentru In-
trehinerea spitalelor ce ad acel a nume.
Dupe bagarile de sema ce a facut, Deplinul
Jrnputernicit al Divanulul, asupra chipulut cum
se administrati aceste epitropil i averea lor,
a gasit cu cale ca este spre folosul obtec a
se Intocmi o Eforie a spitalelor i a dat acest
ofis In anul 1832.
Ofisul Excelemiei oale Pavel Hibeleff
Cu No. 223 din 2 Aprilie, 1832 l)
Cdtre sfatul administratiu,
Dupe raportul sfatuluY administrativ extraordinar,
de la 1 Aprilie sub No. 673, luand in bagare de sma
folosul i inlesnirile, care pOte sa aduca la admnistratia
spitalelor i. a caselor facatOre de bine, o intocmire de
4) Adele Eforiel, Dosarul No. 24/32.

www.dacoromanica.ro
 816

de doug EforiY, potrivite cu a cOlelor ob0etY, una

pentru administratia spitalurilor 0 alta pentru casele
fkatre de bine, adicA spitalul grmanilor copiY, casa
milogilor 0 casa mild, din care este a se da, la zile
hotarate de grblitorY pe la gracY, biserid Intrebuintate
0 schiturY. De aceia aceste dou Eforil se intocmesc
0 sunt numitY den! a! Eforil spitalelor Domnul dvornic
MIHAIL GHIKA, Domnul logoft MIHALACHE RACOVITX
i Domnul Caminar ALECU GHIKA
Fie-care din aceste EforiY, av6nd cancelaria sa, Amne
acum numaY la organisatie s intro in slujba kr.
Ingrijirea asupra tuturor aeamintelor caselor f.-
ctre de bine 0 folos ob0esc, fiind asupra logofetid
pricinilor biserice01, carele este mijlocitor 0 organ
trebuintelor acestor aea.minte cAtre Domn.
Aceste Eforit vor lucra potrivit cu duhul regula-
mentulul intocmit pentru noile atributil, ale Logofetid
pricinilor bisericesd.
Sfatul administrativ, se va indeletnici flir zbav,
prin punerea in lucrare a celor cuprinse intr'acesta i
lo va face cunoscut celor ce se cuvin.
howit, PAVEL KISSELE.F.F.

Prin acest ofis, se lntocmesce dar o Eforie a

spitalelor, numindu-se Eforl Dvornicul MIHAIL
GHIKA, logofatul MIHAIL RACCIITITA i Chilli Ilarta
ALEXANDRU GHIKA i acesta este primul act, in
care statul lntervine i numesce Efori, ceia ce
pana acum, forma un patrirnonifi, din tata in fiii
al famililor fundatOre; se pastrza Insa epitro-
piile la fie-care spital, dar se introduce con-
trolul asupra socoteliIor de cheltuell. Prin numi-
rea Insa ca Eforl a until membru din familia

www.dacoromanica.ro
 317

GIIIKA i a unul membru din familia RAcovrrA,

ca reprezentant al familie CANTACUZINO, ambele
aceste din urma familii fiind thrudite, se recunOsce
Implicit dreptul a cate unul membru din aceste
familit de a fi administrator (Efor) al acestei
EforiT. Drepturf, care dupe cum vom vedea mai
la vale, s'ail mentinut i in urma.
Pe Mpg acesta, prin ofisele care urmza No.
313 de la 24 Marte 1832, No. 344 dela 24 Mat
1832, s'a pus indatorire logofetief pricinilor bise-
ricesci, ca si pregatsca projecturile pentru buna
orAnduialii a spitalurilor.
0E6111 Deplinului Imputernieit Pre6ident al da-
tului extraordinar Adminiotrativ
Cu No. 343 din 24 Martie 18321)
ladularile sfatuluT administrativ, vor ingriji fie-0
care, la ceia ce se atinge de indatorirele departamen-
tulul s64, s se IndeletnicOsa intra pregAtirea projec-
turilor, care urmza a se da in cercetarea i hotarirea
viitOreT obipuiteY ob0e0T adunrT, spre a i se pune in
cunoscinta la Octombre 1. Aa dar, fie-0 care dintru sefi
departamenturilor, Inca de acum, va face adunarea ma-
terielor, ce se vor socoti de neaparat, dupe povatuirea
incercard 0 a trebuintel Ora
Isealit, PAVEL ILISSELEPP
Adjutant general.

I) Aotele Eforie1, Dosarul No. 24/32.

www.dacoromanica.ro
 318

Of 16111 DeplinuluI Imputernicit al Divanurilor Pavel

Hideo eleff
Cu No. 344 din 24 ma 1832 I)

Cdtre logofetia pricinilor bisericesci,

Primind raportul mare vornicil de la MO 15, cu
No. 1037, asupra revisiel spitalurilor; ce a fcut co-
mitetul dohtorilor, ea intristare am vzut a aceste
ease, se afla Inc/ intru mare neingrijire 0 nu au luat
desvAr0ta intocmire 0 este de neaparat trebuint/ a se
lua cuviinci6sele msurY, spre a se inchipui buna orandu-
ial a spitalurilor cu eel maY folositor mijloc. De aceia s
poftesce logofetia a o da in cunoscinta Eforie, ca i acsta
luAnd-o in aprOpe blgare de sma 0 dupe ce va re-
gularisi, fie-care parte de slujbA, pentru fie-g care spital,
va intocmi statul cheltuelilor, dupe chipul i mij16cele
fie-;41 arta spital, ca s ni se Inf/tipze, dimpreun/
cu budgetul anulul urmtor pe 6se hint
Pentru socotelile pe vremea trecuta, Eforia va in-
griji a le arata cu. deamnuntul 0 a ni le infatip., ca
la urna O. se dea in aratarea comitetuluY, spre a se
incheia in sfar0t i maY nainte de 1 Julie. Socotesc
c s'ar putea face a.r.zare deosebit, pentru fielY care
spital. Spitalul PanteleimonuluY ar putea fi ordnduit,
pentru b6lele indelungate i pentru ceY care nu sunt
de tmduit, Coltea pentru feme i copil i Filan-
tropia sa, prim6scti totY bolnaviT de o4te. In spitalul
Filantropie, s'ar putea aeza o spitarie de o4te 0 in
cele alte spitariY maY mid. Eforia va lua In bgare
de sm, intocmirile regulamentuluT asupra caselor fa-
cAtOre de bine 0 de obOesc folos.
Ca O. se inlesnsc lucrrile Eforiel i ca s pot/
Eforia a se indeletnici, dupe pliva tiinta in trba sa,
4) letele EforieT, Dosarul 24/32,

www.dacoromanica.ro
 319

Domnul Pico Lo, om al mestesuguluT, se orAndueste ea

un mdular ajuttor, insrcinat flind cu privigherea
spitalelor, cu a regularisi fie-sf care slujbl si cu alca-
tuirea raporturilor, ce ni se vor adresarisi din partea
Eforid.
Logofatul pricinilor bisericestY, fiind insrcinat cu
privigherea caselor factbre de bine si de obstesc fo-
los, aflandu-se si organ prin care se face cunoscut la
inalta stapanire, trebuintele acestor case, se pofteste
a urma intocmal, dupe coprinderea dispositiilor 1 si 2
al regulamentelor asupra nouilor Weil a logofetilor
pricinilor bisericestY si a pune in lucrare acest ofis,
&stud in cuno0inta cul i se cuvine aceste intocmirl.
Aglziotant general ICISSELEFE
Prefedinte plenipotenfiar al Divanulta.

Tot In acsta vreme comitetul doftorilor,

a revizuit spitalurile i In urma raportulul
acestut comitet, Deplinul Imputernicit al Diva-
nurilor PAVEL KISELEFF a dat acest oils, prin
care cere sa i se supue din vreme, statul chel-
tuelelor, ceia ce pan& la acdsta data, Impreuna
cu controlul cheltuelelor, era reservat exclusiv
epitropulul ctitoricesc al fie-caret epitropil.
Iar pentru a Inlesni Intocmirea regulamentelor,
oranduete la Eforie, ca un madular ajutator, pe
Dr. N. PicoLo, orn al metflugulul.
Trebne sa adaug asemenea, ca pat acum,
numal Domnul reviztlia spitalurile, fail a se
permite amestecul alt-cuiva.
Pe baza ofisulul de mal sus, Logofetia Prici-
nilor BisericetI cu hartia din 1832 Iunie 3, a

www.dacoromanica.ro
 320

cerut Eforiel Spitalelor pamantenetI, ca sa faca

dnsa, din vreme cuviinciOsa Ingrijire, de
cele ce se ating de Indatoririle puse Eforiel,
sa dea In cunotinta LogofetieI Trebilor Bise-
ricetI, ca sa pOta pregati cele de trebuin la
'Ana la hotarata vrerne a obinuiteI obtetI
adunarI.
Tar In ceia ce privete darea de socotell
se da de :

Deplinul Imputernicit Prebident al ofatului adml-

niotratht extra-ordinar OfiOul 1)
Ou No. 351 din 27 mai 1832.

Cdlre sfatul adnzinistratiu,

Cinstitul sfat se poft*e a avea 135gare de sm, ca
in WI vremea, O. se adresarisscl de-a dreptul atre
controlul obOesc, pentru tot felul de pricini, ce priveso
la indatorirea dreY socotelelor, nerevisuite de organi-
cescul regulament, la primirea extra-ordinal% de bani,
cum 0 la nouile IntocmirT ce se ating de socotelL
General KISSELEFF
Deplin Imputernieit Prefedinte al Divanuhd.

Aceste decisiunl s'aii comunicat Eforiel Spi-

talelor parnntenescI, de Logofetia Pricinilor Bise-
ricet1, cu hartia No. 1759 din 2 Septembre
1832, cu rugamin te ca Eforia sa se indeletni-
csca a priveghia, spre a se face urmare, pentru
a se pregati spcotelile spitalurilor, ca la vreme
1) Aotele Eforiel, Dos. No. 24/32.

www.dacoromanica.ro
 321

cAnd se vor cere, sii se ggsscii curate de ob-

tescul control.
Eforia, pentru a se con forma ofisulut No. 344
din 24 Mat 1832, a adresat Deplinulul Imputer-
nicit al Divanurilor, urrnatorul raport cu No. 180
din 18 Noembre 1832, trnpreunti cut proiectul
de regularnent asupra spitalelor :
A son Excellence
MONSIEUR DE RISSELEFF
Lieutenant General, aide-de-Camp geltral de sa Majest
L'Empereur de Russie, Chevalier Grand-Croix de plusieurs ordres,
President Plenipotentiaire des Divans des Walachia et de Moldavia

Rapport de l'Ephorie des hpitaux civils

Conformement aux ordres de votre Excellence, con-
tenus dans l'office en date du 24 Mai, sub No. 344,
l'Ephorie des hapitaux a donne toute son attention
aux divers objets qui y sont signales. Elle vient au-
jourd'hui presenter, a VOtre Excellence, le rsultat des
travaux, qui l'ont occupe pendant plusieurs seances.
Avant tout, l'Ephorie sent le besoin de vous ex-
primer, Monsieur le General, sa vive reconnaissance
de la sollicitude paternelle, que vous temoignez, pour
l'amelioration des hospices. l'Ephorie s'estimera heu-
reuse de contribuer, autant qu'il est en elle, a l'ac-
complissement des vues leves et bienfaisantes de
Celui, qui a su donner une nouvelle vie a notre patrie,
et faire penetrer la legalite et l'ordre, l oh il n'y avait
qu'abus et confusion, grace a la direction que vous
avez imprimee h nos travaux, nous nous flattons que
cette branche du service public, qui nous est confie,
ne tardera pas h se mettre au niveau des autres par-
ties de l'administration, qui par la nature de leuns
21

www.dacoromanica.ro
 322

rapports, out du se ressentir plutet de l'influence

continue de vos inspirations et de vos lumires.
Les comptes des hOpitaux anterieurs 5, Van 1830,
avaient te arrtes par la commission nominee a, cet
objet. L'Ephorie s'est done occupe a, reviser et 5, regler
les comptes, depuis le ler Janvier 1830, jusqu'au ler
Juillet 1832.
Elle y a joint un budget approximatif des depenses,
pour le dernier semestre de cette armee, de faeon a,
presenter un compte-rendu pour les annes 1830, 1831
et 1832.
Nous avons l'honneur de presenter, it Votre Excel-
lence, ces comptes et CRS budgets, conformment aux
ordres exprims dans son office sus mentionn. Il ne
nous reste done qu' a, exposer ici, un tableau general
des revenus et depenses des hOpitaux, pendant les deux
annes et demie ecoulees, et l'tat actuel de la caisse
de chaeun de ces etablissements, avec telles observa-
tions, qui paraitraient ncessaires. Nous y joindrons le
budget des trois hpitaux pour l'an 1833.
Ce sera la premiere partie de notre rapport.
Dans la seconde et dernire partie, nous indiquerons
les moyens que nous croyons propres a, hater la pros-
perit de ces etablissements, et nous aurons l'honneur
de soumettre, a, Votre Excellence, un projet de regle-
ment complet sur les hOpitaux des Valachie.

PREMIERE PARTIE
SECTION I-ere

HOPIT AL DE COLTZA
1. En 1830 le revenu de cet hpital est rest a
peu-pres le mme que les deux annes precdentes il
n'a monte gull, Piast 33382.20

www.dacoromanica.ro
 323

Mais les dpenses de cette anne excedrent du

double les revenus, tandis qu'au paravant il y avait
balancement.
En 1830 les depenses se sont le-
vees a P 61660.
Ce qui presente un deficit do . 28277.20
Les causes de co deficit out t :
1) la cherte extraordinaire qui regna
dans le courant de cette anne.
2) une contribution pour le pave de P. 15100.
3) des frais de reparation et au-
tres depenses extraordinaires pour la
somme de 7723.25
22823.25
2. En 1831 le revenu a ete de P. 48674.
Les dpenses s'leverent h . . . . 72773.
Voila done un nouveau deficit de 24099.
Le quel aj mite a celui de l'anne
prcedente 28277.20
Et a celui de 1829, qui fut constate
par la commision 1279.29
Donne un total de 53i-356.09
Il faut y ajouter l'intrt de la
dette de 1830, qui est de 3545.31
total de la dette 57202.
Les causes de ce surcroit de dpenses pour l'aune
1831 ont 60 : 1) les 20 lits surnumraires, ajoutes par
ordre de la Grande-Vornitzie, ou 33 malades, ont t
entretenus dans l'espace de 4 mois, (depuis fvrier
jusqu' mai) et qui ont coilt . . . 5577.10
2) des frais de reparation pour les
vignobles 1501.15
3) de frais de reparation pour l'eglise 4964.
12042.25

www.dacoromanica.ro
 324

Report 12042.25
4) des frais de reparation pour plu-
sieurs chambres de l'hOpital . . . 3859.
5) nouvelle contribution pour le pave 5133.
21036.25
6) autres depenses extraordinaires 3062.15
24099.
III. Le revenu de l'anne courante
s'elve ii, P 70422.35
Observation. Il n'est rentre de cette somme que P.
42073.35 le reste se compose : 1) de 5000 P. &Les par
la Vestiarie pour les salines de Slanik ; 2) do 27125 P.
montant du fermage annuel de la terre de Calarache,
que le fermier, refuse de payer, le refus a occasionne
un procs qui n'est pas encore termine.
La &pens() pour le 1-er semestre
monte a, 35954.20
Le budget approximatif des depen-
ses pour le 2-e semestre s'leve a. . . 34468.15
Somme egale k celle du revenu . 70422.35
Observation. Dans la &porno du 1-er semestre, se
trouve comprise, la somme de 15263 P. pour depenses
extraordivaires, les quelles sont detainees dans le compte
parti(ulier de cette anne. Daus l'annexe A so trouvent
les budgets des depenses des trois hpitaux, pour le
second semestre de 1832.
II resulte de l'expose ci-dessus :
1) que le rvenu de l'hOpital de Coltza s'est aug-
mente a peu-prs de moitie en 1831, et qu'en 1832, il
est devenu le double de ce qu'il tait en 1830 et les
annes precedentes.
2) Qu'a, cause de depenses extraordinaires, qui mit
et ncessites par les drconstances, cet hpital se trou-
ve actuellement greve d'uue dette de 57202 P.

www.dacoromanica.ro
 825

Dans la seconde partie de ce memoire, nous indi-

querons les moyens d'amortir cette dette. Nous devons
ajouter id que la caisse de 116pital de Collza est pre-
sentement en souffrance, puisque sur le revenu de
l'anne courante la recette n'a ete que de 36625 P.
35, et qu'il rest un arriere de 39922 P.
IV. En 1830 cet hpital a entre-
tenu 168 malades qui out wide P. 16684.04
En 1831, 138 malades a a JO 21639.20
a sur le 10 lits surnumeraires 33 5577.10
1832 jusqu'au 1-er Juillet . . 92 6212.19
. * jusqu' la fin X-bre (pro-
bablement) 50 8743.30
481 58857.03
V. En 1830 il a ete &pens() en
reparations P. 3981.
En 1831 idem 9658.
En 1832 pour le 1-er semestre idem 1357.
* a pour le 2-e semestre 4 685.
19681.
VI. En 1830 le service de 116pi-
tal a cofite P. 11800.26
En 1831 idem 16220.39
a 1832 pour le 1-er semestre idem 8554.35
. a 2-e a a 11410.
47986.20
VII. En 1830 le service et l'entre-
tien de l'eglise ont cotite 5022.25
En 1831 idem 5234.21
a 1832 pour le 1-er semestre idem 3788.15
. X X 2-e 2932.
16977.21
VIII. Pendant les 3 annees le de-
penses se sent 61e ve 5 P 204855.36
a Reporter.. . 204855.36

www.dacoromanica.ro
 928

Report . . 204855.36
Les revenus out ete de 152479.15
Deficit 52376.21
Idem de 1829 1279.29
InterCt de la dette de 1830 . . . 3545.31
Total de la dette de Coltza 57202.01
SECTION ii
HOPITAL ST. PANTkLEIMON
1. En 1830 il restait dans la caisse de cet hapi-
tal un excdant de P 20492.35
De plus, il est rentre des arrOrages
pour la somme de . . - 4196.33
24689.28
Le revenu de cette anne s'leva a 65336.36, ainsi
il surpassa de peu celui des annCes prcdentes. En
1828 il montait a, 62766 P. et en 1829 a, 63789. En
1830 les depenses s'eleyrent A. 66079.21 par conse-
quent, il y aurait eu un deficit de 742 P. 25. Mais,
grace a, l'excklant sus mentionn, ce deficit n'a pas
de bien sensible.
II. En 1831 le revenu n'a t que de P. 50055.03.
La cause de cette diminution, se trouve dans la sup-
pression du Droit de pcherie sur les lacs de la terre
de amnitza, le quel droit avait rapport6 l'annCe prC-
ddente 18650..
En 1831 les depenses s'elvrent a 76286.
11 y aurait done eu un deficit de 26230.12
Ce deficit a. eta convert en grande partie par l'exce-
dant de 1829, et il n'en est rest que 2284 P. 29.
Observation. L'augmentation de la apense pour cette
annCe reconnait pour causes :
1) Les 20 lits surnumraires ajoutOs par ordre du
gouvernement, sur les quels, 45 malades ont t entre-

www.dacoromanica.ro
 327

tenus dans l'espace de 4 mois, depuis fevrier jusqu'au

mai inclusivement et coiltrent 10708 P. 4.
2) L'entretien de 32 miliciens malades pendant 48
jours, lequel cotita 1906 P. 6.
3) Des frais de reparation pour 102281h P.
4) Une contribution de 2511 pour le pave et autres
&pulses extraordinaires.
III. En 1832 le revenu de st. Panteleimon s'est
Clv h-peu-pres au double il a ete de 121351.09
La depense pour le 1-er semestre
s'est lve h. 30841.18
Observation. II faut dduire de cette
somme pour frais extraordinaire . . 12802.24
Reste pour la dpense ordinare . . 18038.34
Les depenses extraordinaires out consiste :
1) contribution pour le pave . . . 2991.33
2) indemnisation accorde a un fermier 3000.
3) et pour un billet de la Vestiarie et
autres frais extraordinaires . . . . 1425.
7416.:33
La depense pour le second semestre
a. CO evaluee h 52091.36
Celle du 1-er semestre h t comme
ci-dessus de 30841.18
Total de la depense pour l'an 1832 82933.14
Deduction faite du revenu . . . . 121351.22
Rest 38417.32
II faut encore defalquer de cette
somme la dette de 1831 (v. ci-dessus
sect. II, II) 2284.29
Excdant de 1832 . . . 36133.13
1V. En 1830 l'entretien de . . 297 ma'
a cotite . 32746.36
En 1831 idem 156 P 22852.21
a Reporter . . 443 55599.17

www.dacoromanica.ro
 328

Report . . 443 55599.17

En 1831 id. sur le 20 lits surnumeraires 45 10708.04
i 1831 id. miliciens 32 1906.05
. 1832 jusqu'au 1-er Juillet . . 121 5830.38
a 1832 pour le 2-e semestre . . 72 10473.22
723 84518.06
V. En 1830 il a et depense en
reparation 5862.--
En 1831 idem 10712.
* 1832 idem 16445.
33019.
VI. En 1830 le service de l'hOpital
a collie en 1831 10350.23
En 1831 idem 14370.32
. 1832 pour le 1-er semestre idem 9785.06
I 18 i 2-e I a 14378.
48884.21
Observation. L'Ephorie faisant droit aux instances
reiteres du Dr. PHIL1TES, medecin de l'hpital de
st. Pantleimon et de Mr. WEHNERT, chirurgien, dcida
qu' dater du 1-er Septem bre, les appointemens du doe-
teur-medecin scraient Olevs a 350 P. par mois et
ceux du chirurgien a 450 P. par mois a dater du
premier Juillet.
Les chirurgiens, employes et gens de service rece-
vaient, en outre, des rations en pain, en vin, en bois
etc a cause de la variation des prix, cet usage en-
trainait beaucoup d'irrOgularite et d'embarras dans
les comptes.
L'Ephorie levant en proportion les traitemens et
gages des employes, dcida qu' dater du premier
Juillet de cette anne les rations seraient retranches.
Voila les causes de l'augmentation de ce chi ffre,
pour le second semestre. Cette observation s'applique
Ogalement aux autres hopitaux.

www.dacoromanica.ro
 329

VII. En 1830 l'entretien et le service de l'eglise

out cotit P 1740.06
En 1831 idem 1755.19
, 1832 pour le 1-er semestre idem 2478.19
. 2-e 30 1 2414.31
8388.35
VIII. Pendant les trois annes les
revenus ont t de 236743.21
Excdant et rentree d'arrorages de
1829 24689.28
261433.09
Les dpenses se sont leves a . . 225298.10
Excdant de 1832 . . . 36134.39

SECTION m

HPITAL DK PHIL ANTROPIA

I. En 1830 le revenu a monte a 47803.30

11 restait de l'anne prcedente un
excdant de 9316.17
57120.07
Les depenses s'lvreut a . . . . 53411.22
Excel:1mA de l'anne 1830 . . . . 3708.25
Observation. La commission prsidee par feu BRAN-
coven), avait arrt les comptes de cet hpital, jusqu'au
1-er Mai 1830. Elle avait note un excdant de 20931
P. et un arriere de 27302 sur le revenu de deux
annCes chues, en outre tme dette de 16950 P. laquelle
subsiste encore. L'excedant en question se trouve
compris dans la somme 47803 P. ci-dessus laquelle
reprsente le revenu total de l'anne 1830, dans le
cours de cette annCe il n'y eut point de rentre d'ar-
rerages. En 1828 le revenu fut de 34122 (faisant abs-
traction des donations et legs) en 1829 il n'a t que

www.dacoromanica.ro
 330

de 32791. Ainsi l'annee 1830, offre une augmentation

sensible dans les revenus, ce qui malheureusement ne
se verra pas dans les annes suivantes.
II. En 1831 le revenu s'est lev a 38829.33
Excedant de l'anne prcdente . 3698.06
Rep de la Vistiarie a compte de la
subvention de 75000, alloue par la
Grande Wornitzie, stir la somme de
150000 P. arrts par le Reglement
organique (Sect. II, art. 65, 17) . 20000.
62527.39
La depense a monte i. 90175.37
II y eut done un deficit de . . 27647.38
Observation. Parmi les causes de ce deficit, ii faut
compter : 10 les 25 lits surnumeraires ajoutes par le
gouvernement, qui ont occasionne une &pens() extraor-
dinaire pour mobilier, vtemens etc. do 4098.08
2) l'entretien des miliciens malades
pour 4380.16
3) les frais de la Direction (y compris
les appointements) pour 7 mois . . . 13001.10
21479.34
4) frais de reparation . 5818.
27297.34
III. En 1832 le revenu a CM de 27300.5
rentree d'arrerages 1035.
28335.05
Observation. La demiuution des revenus de l'hopital
do Philantropia recommit pour causes :
1) la suppression du produit de 2 piastres sur 500
payees par les adjudicataires des douanes et salines
droit, qui l'anne precdente avait rap-
porte 10803.
2) la suppression du produit sur le
a Reporter.. . . 10803.

www.dacoromanica.ro
 331

Report 10803.
prix rossomates, qui rapportait . . . 1680.
3) la suppression du produit sur le
prix de la vente des droits de pont
et de la Wornitzie de prpace . . . 308.
4) le suppression de l'impt sur les
poslusniques . . . 117.--
5) idem du produit des droits de Wi-
naritz 5451.
6) idem des retributions annuelles
payes par les Ispravniks 765.
19124.
7) des retributions annuelles payes
par les Samiches 170.
Total des pertes de Philantropie 19294.
Cette somme aditionne a celle du
revenu de 1832 27300.05
Donnerait pour l'anne 1832 . . 46594.05
Somme a pen-prs egale au revenu
de 1830.
En 1832 la dpense pour le 1-er se-
mestre a te de . . . 35278.19
La dpense pour le 2 semestre sera
probablement de 36383.24
71662.03
La revenu tant comme ci dessus de '28335.05
11 y aurait pour 1832 un deficit de 43326.38
Mais il faut en dduire 15000.
Que rEphorie a rep de la Westia-
rie a compte de 50,000 quo sur un
ordre recent de votre Excellence out
do all ouCes a Philantropia, il n'y a
done pour 1832 qu'un deficit de . . 28326.38
h Reporter.. . . 28326.38

www.dacoromanica.ro
 332

Report 28326.38
Deficit de 1831 27647.38
dette constatee par la commission en
1830 16950.
total de la dette actuelle . . , 72924.36
Pour combler ce deficit, nous avons :
1) l'arrir de la subvention de 1831
(14 par la Westiarie 55000
'a deduire l'acompte rcu de la
Westiarie la 9 Octombre . . . 15000
40000.
2) subvention pour le seconde se-
mestre de 1832 50000.
3) legs de feu le mtropolitain Do-
sithe, dit par la Metropole . . . . 12000.
102000.
a dduire la dette ci-dessus . . 72924.36
excdant pour la fin de l'an 1832 29075.04
Ces vingt-neuf mille soixante-quinze Piastr. seront
probablement absorbes par les frais des reparations.
En outre l'hpital de Philantropie a besoin de nou-
velles btisses, dont il sem question, dans la seconde
partie de ce mmoire.
Observation. Pour conserver la regularite dans les
comptes, l'Ephorie a cru devoir passer les 50000 P. que
la Vestiarie doit lui remettre d.apres l'office de Votre
Excellence, en date du 6 Septembre sous No. 609 sur
le compte de l'arrir de 1831, dans la secoude partie
de ce mmoire, l'Ephorie exposera son opinion, sur le
mode de repartition pour l'avenir de la subvention
annuelle de 150000 P.Jusqu'a present l'Ephorie n'a
recu de la Vestiarie que 150000 P. stir la somme de 50000
qui reviennt a Philantropie d'apres l'ordre sus men-
tionn de votre Excellence.
2-me Observation. De l'arrire de 27302 P. signale par

www.dacoromanica.ro
 333

la commission en 1830, il n'est rear() que la somme

de 1035, qui a t ajoute au revenu do l'an courant.
Nous nous sommes borns a noter ici le legs de
12000 P. du mtropolitain Dosithee, comme Rant la
portion la plus positive du restant de cet arrir, et
que l'Ephorie se fiatte de voir eufin rentrer.
Le rest est en litige ou sujet a trop de chances.
IV. En 1830 l'entretien de 345
malades 4 coilt 26271.34
En 1831 idem 365 38138.36
1831 pour les 25 lits surnumO,
rai res 4098.08
En 1831 pour les miliciens . . . 80 4380.16
a 1832 pour le 1-er semestre . . 148 6334.06
* * X 2-e . 80 10473.22
1047 89697.02
V. En 1830 il a 60 &Tense en
reparation 3169.
En 1831 idem 5818.
X 1832 l'hpital i. besoin do beau-
coup de reparations, qui ne sont pas
encore cornmences, et dont le mon-
taut a 06 valu a 000.
33987.
VI. En 1830 le service de l'hOpi-
tal a coilt 9682.
En 1831 idem 22275.34
1831 frais de la Direction pour 7
mois, les traitemens y compris . . 13001.10
En 1832 pour le 1-er semestre . . 10863.37
a a a 2-e a 12820.
. a frais de la direction les
traitemeus y compris 27150
dCduire pour la suppression du
Caissier a dater du 1-er Octobre . . 1500 25650.
94293.01

www.dacoromanica.ro
 33i

VII. En 1830, l'entretien et le ser-

vice de la chapelle out coilte" P. . . 1620.
En 1831 idem 1428.
1832 pour le 1-er semestre . . 807.34
a a a a 2-e a 908.
4763.34
VIII. Pendant les trois annes les
dpenses se sont lves a. . . . 215249.22
Les revenus out monte a 124275. 05
. . .

Subvention du gouvernement 20000.

* a * 15000.
159275.05
55974.17
Dette constate par la commission
en 1830 16950.
Total de la dette actuelle . . . 72924.17

Arrerages de la Philantropia
annes
1827. 12000. legs du mtropolitain Dosithe da par
la Metropole
40000. reste de la subvention annuelle (depuis
le 1-er juillet 1831 jusqu'au 1-er
juillet 1832) dil par la Wistiarie
50000. allocation que l'Ephorie propose de
prelever pour le 2 semestre de 1832,
sur la somme arrte par le Regle-
ment organique.
102000.
Autres Arrerages
anne8
1823. 2925.30 dette de feu Callinicos veque de Proi-
lave.
2925.30 a Reporter

www.dacoromanica.ro
 335

Report 2925.30
1828 7000. retribution des fabricains de mon-
choirs imprimes
200-- de 8 Ispravniks
110. de 11 Samiches
1829 5000. des fabricains de mouchoirs imprimes.
375. de 15 Ispravniks
30. de 3 Samiches
1830 5000. de fabricains des mouchoirs imprimes
175. de 7 Ispravniks
200. de 20 samiches
1831 5000. des fabricains des mouchoirs imprimes.
1832 5000. a a a a a
31015.30

Resume general
1. Pendant les trois annes les revenus des trois
h6pitaux ont monte a 538187.09
Subvention du gouvernement . 35000.
Arrerages this par le Westiarie . 90000.
2 par la Metropole . . . 12000.
675187.09
Les depenses se sont elves a.. . 645403.28
29783.21
deduire pour l'ancienne dette
de Coltza (de 1829) 1279.29
Interet de la dette de Coltza
(de 1831) 3545.30
Ancienne dette de Philantropia 16950.
21775.19
Excdant . . . 8008.02
11 est aise de voir que sans la rentree des arrerages
dils par la Westiarie, a titre de subvention, il y aura,
au lieu d'un excdant un deficit de 81991 P. 38.
II. Pendant les annes 1830 et 1831 et durant le 1-er

www.dacoromanica.ro
 336

sem. de 1832 ont et entretenus dans les trois hopitaux :

1908 malades qui ont cotite P. . . 197094.36
112 miliciens a st. Panteleimon et
a Pbilantropie seulement 6286.05
2020 203381.01
Pendant le second semestre de
1832 aura problement.
202 malades dans les trois Upitaux
dont l'entretien cofitera . 28266.30
Total de la depense . . 231647.31
2222 pour l'entretien des malades ci-
contre pendant trois annees
entires.
III. Sur les 1908 malades qui sont entrs dans
les trois hOpitaux, depuis le 1-er Janvier 1830, jusqu'a
la fin de l'an courant, 1277 sont sortis gueris, 273
sont morts.
IV. Pendant les deux annes et demie il a 60
depense en reparation 40557.
Et pour le 2-e semestre de 1832 il
sera depense probablement . . . . 46130.
Total des frais de reparation dans
les trois annees 86687.
V. Pendant les trois annes le
service des hOpitaux a cc:4M . . . . 152512.
Frais de la direction pendant 19
mois les traitemens y compris . . 38651.10
Le service et l'entretien des trois
Eglises 30130.10

Recapitulation
VI. Pendant les trois annes, les dpenses se sont
eleves come ci-dessus 645403.28
Nourriture et entretien des ma-
il, Reporter.. . . 645403.28

www.dacoromanica.ro
 337

Report . . . 645403.28
lades dans cet espace de temps 231647 .31
Frais de reparation 86687.
Service des hopitaux . . . 152512.32
Frais de la direction les appoin-
temens y compris 38651.10
Service et eutretien des trois
eglises 30130.
539628.33
Difference . . . 105774.35
NB. Dans cette sommo so trouvent comprises les dpenses extra-
ordinaires et les frais de chauffage, d'clairage, de blanchissage,
de raccomodage, de vetemons, de meubles, etc.

Remarques gdnrales
L'Ephorie, depuis son institution en Avril 1832,
s'est attachOe a faire executer, le reglement, dont les
dispositions avaient regu peu d'application jusqu'alors.
Pendant qu'elle s'occupait a reviser les comptes et
a. les mettre en ordre, elle a regle la partie cono-
mique, a fix les appointemens des employes et les
gages des gens de service, ainsi que la taxe de nou-
riture et d'Cntretien des malades. En mthne temps,
elle s'est appliquee it expdier plusieurs affaires con-
rantes et a surveiller les divers services des hpitaux.
L'Ephorie a pris en consideration les rapports, faits
par des membres du Comit medical de Bucarest, stir
l'etat des hopitaux civils. Elle a pris soin de faire dispa-
raitre, les dfauts et les inconvniens qui y sont siguales.
Cependaut, parmi ces inconvniens, il en est qui
sont materiels, qui tiennent aux edifices mmes, et
qui ne pourront are que palliCs, taut que ces edifices
ne seront pas rpars, agraudis ou rebatis sur des nou-
vaux plans.
22

www.dacoromanica.ro
 338

Tel le est, par exemple, la mauvaise situation des

latrines a l'hOpital de Coltza, laquelle est cause de
l'air vici que les membres du dit Comit, ont re-
marqu dans quelques unes des salles de cet hpital,
telle est encore l'humidit qui regne dans quelques
autres. Afin de neutraliser, autant que possible, les
effets nuisibles d'un mauvais air, l'Ephorie a ordonn
de faire dans toutes les salles des vaporation de
chlore, suivant la methode de Labarraque.
L'Ephorie s'est adress a la Municipalite de Bucarest,
en la priant d'aviser aux moyens de desscher les
marais qui inondent l'hOpital de Philantropie, pendant
la mauvaise saison. Par la l'Ephorie croit avoir rempli
en partie le devoir prescrit par l'art. 80 du ROglement 1).
En tudiant avec soin les ressources et les besoins
de chaque hopital, l'Ephorie a recherch les moyens
de porter chacun de ces tablissemens au plus haut
degre de prosperite possible.
Le rsultat des ces recherches trouvera sa place
dans la seconde partie de ce mmoire.
La fixation du nombre de lits dans les hOpitaux
pour chaque anne, est un des objets qui ont le plus
occup l'Ephorie, sans cette fixation, il ne saurait y
avoir de garantie pour l'avenir d'aucun hpital, a.
moins que le gouvernement, en ordonnant d'aj outer
des lits surnumraires, dans des circonstances urgentes,
ne defraye les hopitaux des toutes les depenses extra-
ordinaires qui seraient occasionnes.

Art. 80. La Regie avisera aux moyens de faire an plutot les

reparations imprieusement exigees par l'hpital de Coltza, qui se
trouvo dans un etat de delabrement complet; et devra prendre les
mesures nkessaires, en rclamant mme les secours du gouver-
nement, afin de desscher, s'il ost possible les marais qui inondent
l'hpital de la Philantropia, pendant les six mois de l'anne, et font
de oe bel tablissement nu endroit malsain.

www.dacoromanica.ro
 339

Les soldats de la milice, a titre de Valaques indi-

genes, ont, sans doute des droits iucontestables a tre
admis dans les hpitaux, toutes les fois qu'il y aura
des lits vacans ; a cette condition ils devrait memo
obtenir la preference sur les autres, en consideration
de leur tat et des services qu'ils rendent au pays, si
les finances des hOpitaux permettaient d'y entretenir
un nombre de lits plus considerable. Pour ce qui est
du passe, les tuteurs de l'hOpital de Coltza et de
celui de st. PantlOimon ont gnCreusement renonc a,
tout rembouresement ; mais ils desirent que ce sa-
crifice soit appreci a, sa juste valeur et surtout qu'il
ne tire pas a consequence.
M-r. le Cloutchre TRESNE, en sa qualite d'Epitrope
de l'hpital de Coltza et de celui de st. PantOlCimon,
ainsi que dans l'Oxercice des ces fonctions de Directeur
a fait preuve d'une activit zOle et d'un dsinteres-
sement singulier.
Dans la revision des comptes l'Ephorie, a te puis-
semment seconde par Mr. le sludgOre TASSE, conome
de l'hpital Coltza, qui tout en remplissant les do-
voirs attaches a. cette place avec intelligence et loyaute,
n'a pas laiss de se rendre utile a tous les hOpitaux
sans exception, offrant ses services par tout oh ils
taient ncessaires avec le zle le plus louable.
Mr. ARSAKIS, medecin de l'hOpital de Coltza, en con-
sideration de l'tat de pnurie de cet hpital, a con/
senti sur les representations de la Direction, a, se con-
tenter du modique traitement de 1200 P. par an, jus-
qu'a ce que des circonstances meilleures permettent
de l'augmenter.
II a meme offert de continuer ses services, sans au-
cune retribution, pendant quelque temps, sans accepter
cette offre, l'Ephorie croit dovoir tmoigner ici sa re-

www.dacoromanica.ro
 340

counaisance des procdes ploins de delicatesse de Mr.

le dr. ARSAKIS.
Quand aux employ& de la Direction, sans rien pre-
juger sur leur capacit et sur leur diligence ; l'Ephorie
croit devoir declarer que pour la majeure partie d'en-
tre eux, les places qu'ils occupent ont t de pures
sinecures.
Le Caissier de la Direction, par un instinct de con-
science, a donne sa &mission, il y a pres de deux
mois. L'Ephorie l'a acceptee et en a Were 4 la Logo-
thetzie des affaires Ccclesiastiques.
Toute fois il est juste de dire que les sus dits em-
ployes ont toujours t tres irregulierement pays.
Il y avait une autre sinecure a l'hOpital de Philan-
tropia ; c'etait la place du Caissier qui touchait 350
P. par mois, sans avoir jamais de numraire a manier,
ni do registres 4 tenir. L'Ephorie supprime cette place
4 dater du 1-er Janvier de l'an courant.
L'Ephorie regrette vivement de ne pouvoir affirmer
que le service medical soit fait dans cheque hdpital
avec toute l'exactitude requise. Elle se flatte que cet
inconvenient, ne tardera pas a disparaitre, surtout
quand les finances des hpitaux seront en meilleur etat.

SECONDE PARTIE
A fin, d'eviter des longueurs inutiles, l'Ephorie a
cru devoir exposer dans des tableaux, ses vues sur la
rgie ulterieure des hpitaux, de cette facon on pourra
voir d'un coup d'ceil l'tat de ces etablissemens dans
le cours de quatre ou cinq annes successives.
C'est dans co but que nous avons dress les bud-
jets des hOpitaux pour l'anne 1833, lesquels sont con-
tenus dans l'Anuexe B ; nous avons de memo propose
dans l'Annexe C le mode de repartition qui nous pa-

www.dacoromanica.ro
 3"

rait le plus convenable pour la subvention du gou-

vernement, et present en perspective les progres des
hepitaux jusqu'a. rumen 1838 dans l'Annexe D.
Nous pouvous done nous borner ici a quelques
claircissement ou dveloppemens bien courts.

SECTION I

1-16PITAL DE COLIMA
Le monastere Sinai a t fond par le Spathar MI-
CHEL CANTACUthiE, ainsi que l'hpital de Coltza. D'a-
pres les dispositions testamentaires du fondateur, les
caisses do cos deux tablissemens, sont regis par un
seul epitrope ou intendant.
L'epitrope de Coltza et de Sinai a propose de con-
sacrer pendant huit ans, le revenu d'une terre de ce
dernier monastere appelde Manedji, h l'amortissement
de la dette de Coltza. Cette proposition, agreee par Mr.
le Logothete MICHEL RACOvITZA, tuteur de Coltza et
de Sinai i t regue avec joie et approuve par FE-
phorie, d'autant plus que le monastere Sinai ne souf,
frira nullement de cette disposition. Apres huit aus
revolus, le revenu de la terre Manedgi, revieudra au
monastere Sinai, comme par le pass.
II. L'hpital de Coltza est dans un tel Oat que
toute reparation partielle devient inutile. L'Ephorio a
pense qu'il valait mieux le faire rebair en cutler sur
un nouveau plan. Cette reconstruction pourra editor
de 150 a 160 mille piastres.
En lirnitant le nombre des lits a 20 jusqu' la fin
de 1836, nous aurions a cette epoque une reserve de
94068 P. (v. l'Annexe D. 1).
Cette somme n'tant pas suffisante ii faudrait at-
tendre encore plus de deux ans pour la completer.

www.dacoromanica.ro
 342

Dans cette hypothse la reconstruction de l'hpital ne

pourrait kre achevee que vers la fin de 1838. Mais
comme cette tablissement est destine h cause de sa
situation centrale a servir d'ecole de chimie et de
pharmacio, ce serait reculer trop le terme de ces in-
stitutions urgentes.
II est d'ailleurs a craindre qu'au premier tremble-
ment de terre, l'hOpital ne croule tout entier. Ainsi,
l'Ephorie prie, Votre Excellence, de trouver bon qu'il
soit prelev sur la subvention du gouvernement la
somme de 60000 P. pour la reconstruction de Ph&
pital de Coltza, ainsi qu'il a et enonce dans l'An-
nexe C.
L'Ephorie se croit autorise par l'art. 80 du Regle-
ment a rclamer ce secours (voir partie 1-er Remar-
ques generales).
Pendant qu'on travaillerait a la reconstruction de
Coltza, les malades de cet hopital seraient entretenus
a Philantropie ou dans un autre local appropriC avec
la partie des revenus de Coltza, consacre a cet objet.
Le nouvel edifice commence en 1834, pourrait sans
doute kre acheve en 1836.
La reserve des annes 1837 et 1838, qui pourrait
s'elever a 60000 P. servirait aux reparations des pro-
prietes immeubles de Coltza, les quelles sont presquo
toutes del abres.
Parmi ces proprits il en est une, qui merite une
attention partieulire, nous voulons parler du Khane
de Coltza. Ce Khane ne rapporte actuellement que
3500 P. S'il tait en bon kat il pourrait rapporter an-
nouellement au moins 30000 P.
Des actionnaires se sont prsentes, mais leurs of-
fres tendant a une sorte d'alination de cette pro-
prit, nous ont paru inadmissibles. Pa rmi toutes les

www.dacoromanica.ro
 843

combinaisons que nous avons examinees voici celle

que nous croyons preferable.
La somme ncessaire pour la reconstruction du
Khane s'elevera probablement a 200000 P. On em-
prunterait d'abord la moitie de cette somme 4 100/0
a mesure que les travaux avanceraient, on emprun-
terait l'a utre moitie. En attendant on donnerait a bail,
pay d'avance pour 3 ou 5 ans, des chambres, des
appartements, des magasins.
Le produit des baux serait employe au rembourse-
ment des emprunts, et la reserve des annes 1839 et
1840 a payer rintret de ces emprunts.
Le Khane serait construit a deux Otages et d'apres
un bon plan. Par sa position centrale il deviendrait
une ressource pour le commerce et un ornement pour
la Ville. Tout nous porte 4 croire que ce projet serait
couronne de succes.

SECTION ll

HPITAL DK ST. PANTgLEIMON

Cet hpital &ant destine aux maladies croniques,
nous avons cru inutile de porter au de la de 36 le
nombre des lits y entretenus, et qui nous pourrait
etre suffisant.
Mr. le Wornik MICHEL GHIKA, tuteur de cet hopital,
pense qu'il serait incomparablement plus avantageux
de faire batir avec l'excdant des revenus de st. Pan-
teleimon, un nouvel hepital a Bucarest, ainsi qu'il a
t enonce a rart. 56 du Projet de Reglement et dans
l'Annexe D. II.
L'Ephorie ne pouvait qu'applaudir a un projet aussi
noble, aussi philantropique, nous voudrions hater de
nos vceux ce moment oil il pourra-tre execute.

www.dacoromanica.ro
 344

Les details que nous avons donns sur ce point

dans les endroits sus-mentionnes, nous dispensent d'en-
trer ici dans de plus longs developpemens.

SECTION III

HOPITAL DX PHILANTROPIA
Les reparations que l'etat de cet tablissement exige,
serait acheves dans l'annees 1833. En 1834 le nom-
bre des lits serait porte a 35 ; les constructions nou-
velles et surtout celle d'un mar d'enceinte, serait ter-
minees. En 1835 le nombre des lits serait eleve a 40
et l'annee suivant a 45. Si dans, le cours de l'an 1837
il n'y a point de depenses extraordinaires, ou si une
reserve, n'est pas jugee neeessaire, cet hpital pourra
entretenir alors 50 lits. Nous avons lieu de croire que
ce terme sera atteint au moins pendant Vann& 1838
(voir. l'Annexe D. III).
L'Ephorie desirerait que les revenns de cet hopital
lui permisseut d'elver un antre corps de logis, paral-
lel a celui qui existe actuellement. Ce dernier serait
exclusivement reserve aux malades ; dans l'autre se-
raient situes la cuisine, la buanderie, la garde-robe,
des chambres pour les employes et gens de service, etc.
Independamment de la commodite on sent corn bien
il serait avantageux d'avoir ainsi a notre disposition
an local appropries a recevoir les malades.
L'Ephorie se felicite d'avoir a exprimer sa recon-
naissance envers M-r le Bano Balliano, qui apres avoir
no le principal fondateur de Philantropie, vient de
dimmer a cet hpital le jardin y attenant. Enoncer
des tels actes c'est en faire assez l'eloge.
Puisse le noble exemple de M-r Balliano exciter

www.dacoromanica.ro
 345

l'emulation dans l'Ame de ceux a qui la fortune a ac-

cora les moyens de seceurir l'humanit souffrante.

SECTION IV

HOPITAL DX CRAIOVA
D'aprs la repartition propose() dans l'Annexe 0,
nous aurions a, la fin de 1833 une somme de 80000 P.
pour fonder cet hpital. En 1834 il serait en kat d'en-
tretenir 30 lits. Ce nombre reste le mrne pour les an-
nees suivautes, attendu que la quantite de la subven-
tion ne nous permet pas d'elver. Cependant, si la Mu-
nicipalite de Craiova, n'avait pas le moyen de contri-
buer au moins pour 15 lits, nous proposerions d'ajour-
ner l'ouverture de l'hopital jusqu'en 1837. Ainsi Fal-
location, montant a 36545 P. des anns 1834, 1835 et
1836 serait capitalisee et l'intrt de ces sommes ser-
virait a l'entretien de 15 ou 20 lits complementaires.

SECTION V

HPITAL D PITESTI
Le Reglement organique (s. II art. 65 19), consa-
cre une partie de la subvention a un hpital qui serait
elev dans une ville centrale de la Grande Valachie. L'Ep-
horie ayant b opter entre Ploesti et Pitesti ; c'est de-
cidee pour cette derniere ville, attendu que M-r. Bol-
desco fait batir h ses propres frais un hpital b. Ploesti.
L'hOpital de Pitesti pourrait etre acheve en 1837.
L'annee suivante ii pourait recevoir des malades. L'al-
location qui reste la mme h. dater de 1837 est cal-
cule pour 30 lits (voir l'Annexe C).

www.dacoromanica.ro
 348

Resume General

En 1833 il y aurait dans les hOpitaux de Bu-

karest 86 lits
Savoir :
Pour Coltza 20
. st. Panteleimon . . 36
i Philantropie . . . . 30
86
En 1834 il y en aurait . . 91 lits
Savoir :
Pour Coltza 20
st. Panteleimon . . . 36
Philantropie . . . . 35
Il y aurait de plus a l'hopital
de Craiova , 30
121
En 1835 il y en aurait . 96
Savoir :
Pour Coltza 20
* st. Panteleimon . . . 36
Philantropie . . . . 40
A Craiova 30
126
En 1836 il y en aurait . . . do 141 a 146
Savoir :
Pour Coltza 20
st. Pantelimon . . 36
. le nouveau st. Pan-
tlimon 40 a 45
Pour Philantropie . . . 45
A Craiova 30
176

www.dacoromanica.ro
 347

En 1837 il y en aurait . . . . 151 it 156

Savoir :
Pour Coltza 20
N st. Panteleimon . 36
* le nouveau st. Pan-
teleimon . .. 50
Pour Philantropie de . 45 a 50
A Craiova 30
186
En 1838 il y en aurait 156 lits
Savoir :
Pour Coltza 20
st. Panteleimon . . . 36
le nouveau st. Pant-
leimon 50
Pour Philantropie 50
A Craiova 30
A. Pitesti 30
216
En 1841 il y en aurait. de 181 a 186 lits
Savoir :
Pour Coltza . . . . 45 a 50
st. Panteleimon. . . . 36
le nouveau st. Pan-
teleimon 50
Pour Philantropie . . . 50
A Craiova et a. Pitesti . . 60
246
Si l'hpital de la Maternite tait
fon& il y en aurait de plus . . . 35
276 a 281
Suppose que l'hpital de Ploesti en
puisse entretenir. 20
Il y aurait dans tous les hpitaux de
la Valachie .. . 296 a 301 lits

www.dacoromanica.ro
 348

Sur ce nombre ii y en aurait . . . 216 ou 221

k Bukarest.
gt dans les districts 80 ou . . . . 296 a. 301
A cette epoque, les revenus des hpitaux s'eleveraint
probablement k 404716 P.
Savoir :
Pour Coltza 90000
st. Panteleimon . . 140000
Philantropie 45000
Subvention du gouvernement 117716
392716
De l'annee 1837, il y aurait de plus une pharmacie
centrale, tablie avec les fonds des hopitaux. Mais
pour que toutes ces previsions se realisent, ii faut
d'abord une bonne administration. Une autre condition
indispensable, e'est que la subvention du gouvernement,
soit versOe dans la Caisse de l'administration avec
une exactitude scrupuleuse.

SECTION VI

PHARMACIE CENTRALE
Cette Pharmacie dont l'utilit est reconnue, serait
sise a l'hOpital de la Coltza k la fin de 1836, elle
aurait un fonds de 60003 P. et serait en pleine ac-
tivit.
Le directour de cet tablissement, devrait tre un
homme trs verse dans son art, et capable de pro-
fessor la Pharmacie, la Botanique et la maticre medi-
cale a. l'cole de mdecine. La moitie des profits qui
reviendraient de la vente des medicamens k des par-
ticuliers, serait pour son compte ; l'autre moitie re-
tournerait aux hOpitaux subventionnCs par le gou-

www.dacoromanica.ro
 349

vernement. Il ne toucherait point d'appointemens,

comme Directeur de la Pharmacie.
Les medicamens fournis aux hOpitaux serout compte
au prix coiltant.

SECTION VII

STJR LE PROJET DU REGLEMENT

L'Ephorie a examine avec rattention la plus serieuse,
le Reglement sur les hOpitaux, adopte par l'assemblee
generale du Divan en 1830. Les modifications qu'elle
a jug necessaire d'y introduire se trouvant etre forte
nombreuses, elle a pense qu'il serait plus avantageux
de le refondre, en conservant parmi les dispositions
de l'ancien Reglement, celles qui seraient en harmonie
avec le nouveau (voir l'Annexe F).
Dans la redaction du projet que nous aurons l'hon-
neur de soummettre a Votre Excellence, nous nous som-
mes proposes de consilier les dispositions testamentaires
des fondateurs avec une bonne organisation.
Ainsi rarticle 3 du nouveau Reglement concernant
l'emploi des revenus des hopitaux a ete fait dans un
esprit oppos6 a celui des art. 65 et 78 de rancien,
mais conforme a, la volonte des testateurs. Il importe
en effet de ne pas refroidir le zOle et remulation des
tuteurs, qui tiennent a. conserver intacts et d'ame-
Rorer, autant qu'il est en leur pouvoir, ces monumens
de la bienfaisance de leurs ayeux. Nous avons cru
aussi donner par la a, ceux qui serait disposes a, fon-
der de nouveaux hospices ou d'autres etablissernents
de charite, une garantie que leur volonte serait res-
pectee apres leur mort.
L'institution du Bureau d'admission propose dans

www.dacoromanica.ro
 350

les a:rt. 9 et 10, nous parait extrmement avantageuse

et propre a deraciner une foule d'abus, qu'il est im-
possibile de faire disparaitre autrement.
Nous nous flattons d'avoir introduit dans le cha-
pitre du service medical, les ameliorations essentielles
et faites pour mCriter l'approbation de Votre Excel-
lence.
Le Directeur des hOpitaux a Ste nommS sur une
resolution du Conseil administratif extraordinaire, en
date du 4 Mai 1831 et un acte subsequent de la Grande
Vornitzie, date du 29 Mai de la memo annCe.
Cette resolution et cet acte sont fondSs sur l'art.
19 sect. II du Rglement sur les Caisses de bienfaisance
et d'utilit publique.
Cette institution n'ayant pas repondu a l'attente du
gouvernement, VOtre Excellence, toujours attentive a
perfectionner l'administration, adressa au Conseil ad-
ministratif le 30 mars de l'an courant sur No. 207,
un office a l'effet d'Stablir pour les hOpitaux une Epho-
rie h l'instar de celle des Ecoles.
Le conseil administratif, appreciant l'importance de
cette mesure, proposa a Votre Excellence une double
liste de candidats dans son Rapport du 1-er Avril
sub No. 673.
En consequence furent nomms membres de l'E-
phone Mr. le Wornik MICHEL GHIKA, Mr. le Logothete
MICHEL RACOVITZA et Mr. le GaIllitlare ALEXANDRE GHIKA,
en vertu d'un office de Votre Excellence date le 2
Avril sub Nr. 223.
Dans un autre office en date du 24 Mai sub Nr.
344, Votre Excellence, nomme Mr. le Docteur N. PicoLos
membre adjoint de l'Ephorie, charge specialement de
regler les diverses parties du service des hpitaux, et
de rediger les rapports que l'Ephorie doit adresser

www.dacoromanica.ro
 351

chaque anne au gouvernement, cet office est le der-

nier qui soit relatif a 'Institution de FEphorie.
Des-lors la place de Directeur devenait tout-h-fait
inutile et par cela memo nuisible. La maintenir ce
serait vouloir compliquer le mouvement, au lieu de le
simplifier, et de le rendre plus facile ; ii n'en pour-
rait resulter que des embarras, des conflits, des di-
vergences.
Aussi l'Ephorie n'hsite point a proposer la sup-
pression de la place de Directeur.
Quatre Ephores ont t nommes par les offices sus-
mentionns de Votre Excellence.
Co nombre sagement dtermin a CO maintenu dans
notro Projet.
La Direction coiltait terme moyen 27989 P. par au.
L'Ephorie en avait fix les dpenses pour le second
semestre do l'an courant b, 13500 P. a raison de 27000
P. par an. Dans le Projet que nous pro posons la de-
pense annulle de FEphorie ou administration generale
ne monterait qu'a 23760 P. Encore faut-il retrancher
de cette somme 7200 P. pour les appointemens du Cais-
sier de Philantropia, que nous aurions dt1 passer sur
le budget des depenses de cet hopital.
En soustrayant cette dernire somme de la premiere,
ii ne resterait pour dpense annuelle de l'Ephorie que
la somme de 16560 P. et la difference entre cette
somme et l'ancienne dpense de la Direction (qui s'e-
levait a 27989 P.) serait de 11429 P. cette difference
serait de 10440 P. si nous comparions la depense de
l'Ephorie avec la depense de la Direction, sur le pied
de 27000 P. cette conomie nous a permis de propo-
ser une institution utile cello du bureau d'admission,
sans augmenter le budget des dpenses.
Nous avons propose la fondation de deux autres

www.dacoromanica.ro
 352

hOpitaux dans la ville de Bukarest, pour les maladies

speciales.
Par la nous croyons avoir exprime un besoin ge-
nralement senti. Cette specialite sera aussi d'un a-
vantage inappreciable aux tudians en medecine.
D'apres notre avis, vu le chiffre de la population de
Bukarest, deux-cent lits sont ncessaires dans les ho-
pitaux civils, pour que la classe indigente, soit con-
venablement secourrue dans ses souffrances. L'institu-
tion des dispensaires que nous devons encore a la
sollicitude eclairee de Votre Excellence doit rendre le
nombre indique suffisant.
A regard de l'admission des soldats miliciens, dans
les hOpitaux civils, nous croyons devoir ajouter a ce
que nous avons dit, vers la fin de la premiere partie
de ce Rapport, que les 1-er 27 et 28 du. Regle-
ment sur la Milice, ne sont pas modifies d'une ma-
niere equitabile, il en decoulera des inconveniens et
des embarras sans nombre, il n' y aura d'amelioration
possible pour aucun hOpital.
L'Ephorie supplie, Votre Excellence, d'ordonner que
la subvention soit payee par trimestre et d'avance a
fin que le service puisse s'executer avec ordre et une
exactitude rigoureuse. Autrement, il sera difficile d'e-
viter les emprunts et de maintenir une police severe
dans l'interieur des tablissemens.
Enfin, l'Ephorie voudrait prier son Eminence M-r.
le Mtropolitain de provoquer et de proteger une sou-
scription, en faveur de l'hOpital de Coltza et de celui
de Philantropie. Les somites sociales, dans l'ordre po-
litique et religieux, ainsi que tous les hegumenes et
les principaux negocians s'empresserait d'y concourir.
Nous pensons aussi qu' il serait utile de faire, par la
voie de la chaire evangelique et par celle des journaux
un appel aux times charitables et genreuses, en propo-

www.dacoromanica.ro
 353

sant des contributions volontaires en favour des deux

hpitaux sus mentionns.
Les membres de l'Ephorie :
(ss) Michel Ghica
OM Michel Racovitza
(58) Alexandre Ghika
OM N. Piccolo, Dr. en mdecine.
No. 180.
Bukarest 4 18 Novembre 1832.

ANEXA F.
REGULAMENT PENTRU SPITALURI
SECTIA I
RANDLIELI DE OBSTE
Art. 1. Din treY spitalurl ale orasuld Bucuresti, en-
noscute sub numirea de Filantropia, Sfintul Pantelei-
mon, si Coltea ; cele doug, din urma, sunt sub Di-
rectiunea Ctitorilor 0 a Epitropilor fiesT-caruia ; iar
al FilantropieI, cum si tOte asezarile de acest fel de
trebuinta, ce se vor face in. viitorime, in vre-un alt
oras in V alahia, vor fi sub ocarmuirea Eforiel.
Art. 2. Veniturile fie-sY earuia Spital vor fi numaY
pentru cautarea bolnavilor sarmanI si nicl o data nu
se vor putea cheltui in alte trebuinte.
Art. 3. Veniturile SpitaluluY Coltea si ale Sfintulul
Panteleimon, dupii buna vointa a Ctitorilor, se vor
intrebuinta chiar la trebuintele acestor spitaluri ur-
mandu-se asemenea si la orY ce alte spitalurY, se vor
aseza de particularY pe asemenea temeiurY.
Cand veniturile vor covarsi cheltuelile, acel prisos
de WA se va intrebuinta la meremeturY, la Inmul-
tirea numruluT paturilor bolnavilor si la alto imbu-
nttid ale spitalulul, saa se vor da la vre-o casa si-
gut% cu dobaudd.
Art. 4. Numrul paturilor din spitalele orasuluT Bu-
23

www.dacoromanica.ro
 854

curet1 este liotarat Omit la doud-sute 0 Eforia se va

sili ca sa le implinsed.
Art. 5. Cel dintlY cuget, find a se pa'zi in fieg-care
spital buna petrecere 0 cautarea bolnavilor 0 acest
cuget neputandu-se implini, de eat numal and nu-
mrul bolnavilor va fi potrivit en mijlcele ce va avea
spitalul, spre a 'I putea tine dupa euviinta ; de aceia
numilrul paturilor va fi hotarit la Inceputu fie1-ca-
ruia an ; i nu va putea fi mal multe paturl peste
acelea, sub ilia un fel de cuvant. Dna la intamplare
de vre-o epidemie va fi de neaparata trebuinta a se mat
inmulti paturile, stapanirea va cere parerea Eforid,
pentru paturile ce s'ar me putea adauga in fie1-care
spital, 0 Visteria va Aspunde tate cheltnelile ce se
vor Intrebuinta la acel adaos de paturY, ea O. nu se
impov6reze spitalurile, 'lid O. le stanjinsel inaint-
rile ce vor face, spre a kr desvir0re.
Art. 6. F4-care bolnav va avea patul st4d osebit,
care va fi captituit de lucrurile urmathre adica :
1 Pat de fier.
1 Un mindir cu pae.
2 Plapome, una de vara i alta de iarna.
1 0 perna mica do cap.
2 Perechl cearafurl.
2 Fete de peril/.
3 Cam4Y.
2 Anterie de nopte
2 Seufe de nOpte.
2 PerechY ciorapT.
Afara de panzaturele trebuinciase pentru legaturY 0
altele.
Paile do prin mindire, se vor premeni la fieV-care
treY luni cel putin.
Se va face ingrij ire ea, in locul paturilor de lemn

www.dacoromanica.ro
 355

din tAte spitalele, sa se pue treptelniee* paturT do

fier, find mal de folos in or-ce fel de chip.
Art. 7. A0vIerea, fiepcare gpital, va fi cAptuit de
lucrurile urmAtOre ; adica :
2 Jileturl i
i pentru bolnavil eel e0tT din minte.
2 PantalonY
1 AfumatOre pentru pzut.
3 ParavanurT pentru ceT ce mor.
4 Seaune glurite.
4 Perdele de paturY pentru ceT boluavT de ochT.
1 Cutie afurnAtOre pentru Melo do r6suflare pe trup
i de guturaifl.
1 ScAldAtOre pentru Mile de abur.
Art. 8. BolnaviT, atat parte barbAtosca, cAt ;ii Te-
meOscA, se vor pune, in oda osebite 0 oranduite spro
acsta trebA, i fiepcare va fi autat de obrazo de
felul OA.
Art. 9. Niel un bolnav nu va putea fi primit in
vre-uu spital, de cat dupa biletu d-ruluT cancelarieT de
primire, care se va da bolnavuluT indatA, Para de
nicT un fel de impiedicare, orl cand se vor afla pa-
turT slobode.
Art. 10. Doctoru cancelariel de primire, va primi
in Me zilele de la cancelaria Eforiel un buletin de
num6ru 0 starea bolnavilor, va cerceta pe bolnaviT ce
se vor infatip 0 le va orandui locurT dupd felul M..
lelor, in spitalurile ce va socoti.
Pentru acest sfar0t dar doctoru in fie-care dimi-
not, la csul orAnduit, va veni la spitalul de la Col-
tea, unde va sta un ceas eel putin.
La intamplarT grabnice, precum rAniturT, (Merl i
altele, pentru care vor veni bolnavil, la csurT neobi--
nuite, gearahu spitaluluT i va primi vreme1nice0e vi
IndatA va itOinta pe dr. cancelarieT de primire, care

www.dacoromanica.ro
 356

numal de cat va veni acolo, ca sa pue la orAnduiala,

dupa cum i se va 'Area de cuviinta.
Doctorul cancelariel de primire, se va plati din su-
mole oranduite de catre stpanire.
Art. 11. Curatenia fiind una din lucrurile cc ajuta
maY mult sntatea, de aceia, in fie-care spital, se va
face osebita ingrijire despre acsta.
a) 0(16 le se vor aerisi, prin resuflatorl de vent, cu
im chip a nu aduce suptirare bolnavilor.
b) CAnd vezduhul va fi linitit, se va face ingrijire
de a lasa ferstra deschis, de cloud sati de trel oni
pe zi, in vreme de un cs, or maY mult, sad maY pa-
th", dui% cum va fi 0 timpul.
c) In fie-care sala so va afuma cu dor, dupd me-
toda Id Labaraque.
d) In fie-care spital, la locul cel ma! indemfinatec
.i cuviincios, se va zidi done odal de baY, din care
una sa fie pentru bae do spalat, iar cea-l-alta pentru
baY doctorice$1, care va avea 0 dqur1; 0 in fie-care
bae va fi elite o soba. i ate cloud scaldatorY.
Art. 12. Fie-care spital IV va avea dr. sad, osebit
gearah, spiter 0 alt1 rnenI de slujba, trebuincio0,
care tot!, afara de dr. 0 de epitropY, vor sala0ui in-
launtrul imprejmuire spitalulut
Art. 13. Catre acesta, in fie-care spital, va fi elite
treY ucenicl din launtru 0 un ef de clinick adica
capetenie peste pazitorl de bolnavi, care vor fi aleg
dintre cel ce 'Inv* doctoriT in F6 la de la Bucure01,
0 care vor locui i se vor hrani in spital, in vrerne
de duo! anY.
Art. 14. ParintiT bolnavilor vor fi sloboz1 a veni sa
'1 vizitarisesca, de doq or! pe septamana, Joia i Dii-
minica, la cesurl orAnduite, Wand pentru a tor in-
trarl, bilet de la economu spitaluluY, dar 'lid o-data.
O. admit bolnavilor lucrurl de mancare, fat% voia gea-

www.dacoromanica.ro
 357

rahulul sag a ce.petenii de clinich ; acele lucruri de

mencare, ce le vor &Ince eT, depuindu-le eT in par-
luar (odae de intalnire), oil se vor primi, sag se vor
lepgda, dupe parerea gearahulta sad a cepetenii de
clinice.
Va avea ingrijirea de a-i cguta ca se. nu aibl asu-
pra kr ascunse, niscaY lueruri de mneare, ce ar putea
ii de stricAciune si de primejdie bolnavilor.
SECTIA ii
PENTRU SLTJJB A DOCTORICEASCA
Art. 25. Doctoru este dator sg vizitarisseg p
bolnavi, macar cate odatg pe zi, la csul de diminOte.
Doctorul spitalulta sfintuluY Pantelimon, va merge
acolo, iartisY de diminttg, macar de trel oil pc: Op-
tgmeng.
Art. 16. Rind cnd gaga din Bucurefti, va putea
sate din sknul ei tineri invetafi,pentru eilutarea bat
narilor in spitaluri, ajutorul gearah va scrie din po-
\Anima doctorulta, tOte rinduelile si felul de dicta
in jurnalul spitalulul, pe care '1 va isceli doctorul la
sfirsitul vizitarisirel sale ; in urmg se va scOte copie
de renduelile coprinse in jurnal si iseglit de gearah se
va da la spitarie.
Art. 17. Indat ce va incepe cursul invetaturd de
clinicg, se va atirna la capul patulul fie-cerd bolnav o
tablitit intru care-se va insemna numele luY, vgrsta, tOte
imprejurgrile, ce se vor fi intlimplat la bOla luY, ziva
intrgrel lig in spital, doctoriele ce i se vor onIndui
si schimbarile, ce va face !Ala, din zi in zi.
La esirea sag la mOrtea bolnavilor, aceste tablite
se vor da iconomultg, care le va pune in bung oran-
dud si le va pgstra in arhiva spitalulta, urmand a-
semenea si cu jurnalu, la sfarsitul fie-cereY lunT.

www.dacoromanica.ro
 358

Art. 18. Daca doctorul va baga de sma vre-o ne-

ingrijire, intru cautarea boluavilor, sat intru tinerea
odailor, este dator sa dea in tire Eforid de acsta.
Art. 19. La intamplare de a se bolnavi, sat a lipsi
doctorul, va fi acesta dator a pune pe altul in locul
lta, ca sa nu se precurme slujba nid o data, din call
sa se aduca vre-o vatamare celor bolnavY.
Art. 20. Gearahu va cauta pe cd ran* 0 le va da
tOte ajutOrele, cate spanzura de me0qugul s6d, va
povatui 0 va 'Inv*, pe cd din spital, InsarcinatY cu
privigherea asupra bolnavilor.
Art. 21. Gearahu 0 capetenia de clinica vor lua
sma tutulor bolnavilor 0 vor ingriji, ca doctoriele
cele oranduite 0 hrana cea trebuincksa, sa li O. dea
la vreme, dupe cum va orandui doctorul.
Art. 22. Gearahu va avea drept de politie in la-
untru odailor, spre a se pazi curatenia i buna oran-
duOla, aducnd la cunotinta, pe tot! ace! ce se vor
departa de ale kr datoriY 0 la intamplare de nesu-
punere, sa-I arate economulul, ca sal pedepssca.
Art. 23. Cand vre-un bolnav va fi in cOsul col
ma! de pe urma, gearahu va pune imprejurul patuluY
un paravan, pentru ca privla mortiY, ce este grozava,
pentru tot omul i maY vartos pentru eel ce patimete,
sa nu aduca desnadajduire in sufletul celor bolnavY.
Art. 24. Indata ce un bolnav 'l va da obOescul
sfilr0t, gearahu va pane sa ridice trupul, ducandu-1 in-
tr'o alta odae ce va fi oranduita, spre acest fel de
trebuinta, uncle acest trup va edea 48 csurl in vreme
de iarna 0 24 csurY in vreme de vara, ma! inainte,
pana a i se da ingropaciunea, ucenicilor ce 'Inv*. doe-
torit Catre acsta doctorul va face tOte trebuincksele
cu 135.01.1 de sOma, ca sa nu se Intample vre-o in-
placiune sail gre$ela, cu xre-un trap ce s'ar parea a
fi mort.

www.dacoromanica.ro
 359

Art. 25. Trupurile, eelor ce vor muri, in spitalurile

orasulul Bucure$Y, se vor da la c6la doctoricesa
hirurgicesdi, afar/ uumaY, dad. trupurile mortilor se
vor cere de dtre al lor printl, sal rude, earl vor
fi atund datorl a se insrcina cu ingrijirea i cu chel-
tuelile ingropciunel.
Art. 26. Datoria spiterulul va fi s gatesca la vre-
me i cu bgare de sera, doctoriele cele orAnduite de
doctorl.
Art. 27. Va fi, o spiterie centralk la spitalul de la
Coltea, care va indestula cu doctoril gtitite spitariile
celor-l'alte spitalurl.
Art. 28. Directorul spitariel centrale, va da, in scOla
din BucurestY, invOttur, asupra botaniciel, materiel
dootoricestl si asupra mestesugulul spitericesc, pentru
care i se va plati WA, din casa scaelor. Na va
avea acesta Mfg de director de spiterie, de dt i se
va da jumnate din castigul ce va esi, din vnzarea
doetorielor la particularl, iar cea-lalt jumOtate va
rmne pe sma spitalurilor, ajutorat de atre stpanire.
Art. 29. Tote doctoriele se vor cumpOra cu banY de
la Eforie, ce so vor lua din suma hotheaa pe sema
spitalelor.
Eforia va da directorulul spitariel doctoriele, cu ca-
tastihu indoit, din care, unul isalindu-se de dtro
dOnsul, se va depune la eancelaria Eforiel, iar cel-alt,
isdlit de eforT, va rmanea in mfiinile spiterulul. Di-
rectorul spitgriel, va fi dator sa. instiinteze Eforiel,
din vreme, dud vre unele din doctoril vor fi pe sfOr-
0t, zi sa-T dea socotela curatO., de tete doctoriele, cate
se vor cheltui, in curgerea fiesl-cgreia hint', care soco-
tell so va adeveri de dtre doctorul spitalulul, dup6 ce
va face rubar cu retetele lul.
Art. 30. Doctoriele ce se vor da la spitalurl, se vor
socoti diva pretul ce tine.

www.dacoromanica.ro
 360

SECrIA. III
PENTRU ECONOMIC
Art. 31. Fie0-care spital '0 va avea eke un eco-
nom osebit.
Art. 32. Economu va fi insarcinat, cu tOte atria-
runturile spitaluluT, precum hrana bolnavilor, plata
simbrid Omenilor de slujba, indestularea celor do rand
trebuinciOse 0 de putin pret 0 orT-ce alte cheltuelT
marunte. Economu spitaluluT Filantropid va fi dator
s infatirze Eforid, pe fie0-care lung, socotOla cu dea-
rnaruntul, iscalita de catre dOnsul.
Economil spitalurilor ColteT 0 Panteleimon vor da a-
semenea socotelT Epitropilor 0 epistatilor fie0-caruia
spital.
Art. 33. Fie0-care econom va tine catastiv curat
pe zile, de totT bolnaviT ce vor intra in spital, sail vor
e0, cum 0 de ceT mortT. .$1 in fie0-care zi va trimite
prescurtaro isclita de dOnsul 0 de Gearab, catre se-
cretarul Eforid, carele o va da doctoruluT cancelarid
de primire, dupa cum s'a zis la art. 10.
Art. 34. Va alcatui catastiv 0 in fiinta Geara-
huluT, de tOte lucrurile fie0-caruia bolnav, ce le va
aduce cu dinsul, cand va intra in spital, ca la e0rea
luT de acolo, O. aiba a i se da tOte acele lucrurY pe
deplin ; iar intamplandu-se mOrtea vre-unuT bolnav,
este dator, economu, sa dea indata de 0ire rudelor
mortuluT de va avea 0 / va chema ca sal pue sal
iugrOpe.
Daca dupa acsta chemare, in vreme de 24 de cO-
surT, nicY o ruda nu se va arata, economu va da tru.
pul la FOla doctoricksca, precum s'a legiuit la art. 25.
A0jderea va da de tire EforuluT sal EpitropuluT
sati de lipsa ce va avea de panzeturT 0 de orT-ce

www.dacoromanica.ro
 361

alte luerurY trebuinciOse, ea sa pbta sa le Intampine

la vreme, fiind acestia datorl a le iudeplini.
Art. 35. Economu va avea Were do obstsea ins-
pectia, asupra tuturor obrazelor ce vor slslui in
launtra spitaluluY si va fi dator, sub a sa r6spunderd,
a se -pazi curatenia i buna oranduiala.
Va priveghea asemenea, ca s se fac slujba in bi-
serica spitalulul si tote ceremoniile obisnuite, cu tOt
cuvenita oraudniala.

SEMI iv
PENTRU EFORIE
Art. 36. Eforia se va aleatui de patru madulart
Epitropil Spitalelor Panteleimonu, Coltea i Filan-
tropia, sant dupd cddere nuidulart al Eforiei. Domnul
va mal adaoga, pe langa Eforie, un doctor, care va
implini slujba de inspector.
Art. 37. La sfarsitul fie-carul an, Eforia va revizui
socotelile spitalelor si apoY le va infatisa obstesculuY
comitet.
Art. 38. Eforia va pune regulamentul in lucrare, a-
vMd neincetata priveghere asupra tuturor spitalelor,
orY va lua, msurY trebuinciOse pentru buna tinere
a acestor asezarT; in sfar0t va arata .Domnului, m-
surile ce le va socoti de cuviint5, spre a lor fericire
si mal inlesnithre, a grabi inaintarile spre des6v6r-
sire.
Art. 39. Doctoral inspector va vizitarisi de eke
dou6 orT pe lung pe fieste-care spital, va priveghea
asupra deosebitelor part1 de slujba i va alcatui ra-
porturile, pe care Eforia va fi datOre a le indrepta
catre Domn (art. 48).
Art. 40. Eforia are putere sei ordnduiascd fi ad
mit& pe toti slujhafii fi slvgile spilalelor ajutoratd

www.dacoromanica.ro
 362

de stdpanire, dar nici o oranduire sag scatere izu se

va putea face de cat dupd hotdrare formald.
Art. 41. Simbriele doctorilor, gearahilor, spiterilor,
economilor i Omenilor de slujba, in spitalele stdpanirei,
se vor hotari do catre Eforie, potrivite dupe insarci-
nrile slujbeI fie-clruY i dupa inlesnirilo locale.
Art. 42. Madularele Eforie, se vor aduna, cate (1-
data pe spthman, la spitalul Co 101, ea sa urnsca
trebile cele curgatore i O. chibzuiascb. asupra inte-
reselor spitalelor.
Hotririle kr se vor lua, dupg cele maT multe gla-
sun i pentru fie-care seantti se va alcatui jurnal.
Art. 43. Este de trebuinta a fi de fata, treT mdu-
larT, eel putin, ca sa aiba tarie acturile Eforia
Art. 44. La sfar0tul fie-caruT an, Eforia va Inftttia
Domnuld, raport asupra streT spitalurilor, a kain-
taxa kr i a trebuintelor kr.
Art. 45. Pe langd Eforie se va orandui un secretar
doT gramatid.
Cheltuelele EforieT sunt hotrite, dupa chipul urmgtor :
PE LITNI PE AN
LeT LeT
Casierul 600 7200
Doctorul inspector 600 7200
Secretarul 300 3600
Grmticu intiti 200 2400
Grmticu al doilea 150 1800
Cheltuiala cancelarieT 100 1200
Simbria unel slug 30 360
Total . . . 1980 23760
Aceste cheltuelT se vor lua din ajutorul cel hotrit
pe fie care an, de catre stdpanire, pe temeiul art. 65
19 din Regulamentul Organic.
Art. 46. Spitalul CraioveT i spitalurile ce se vor
face, in alte orw ale Valahiel, vor fi sub privegherea

www.dacoromanica.ro
 363

si bagarea de sma a sfaturilor alcatuite de ot cArmui-

toru judetulta si de douY madularY aY magistratula
Aceste sfaturT se vor corespondarisi, cu Eforia si
IT vor da socotAla, cAte o data pe lung., de starea si
trebuintele spitalelor, ce se vor afla in judetu fie (M.O.
I va face cunoscuti pe slujbasiT, earl nu 'si vor in-
deplini ale lor datoriI si va recomendarisi pe eel ce 's1
urmoza slujba ciustit.
Art. 47. Ephoria va lua We m6suri1e trebuinciOse,
pentru cladirea until spital la Craiova si altu la un
oras central din Valachia mare, spre indeplinirea pa-
ragrafuluY 19 de la art. 65 din Regulamentu Organic.
Art. 48. Mild Eforia va face vre-un capital de a-
juns, va zidi in orasu BucurestY un alt spital, care
va fi orAnduit pentru bubaturY, cum ilia si alte ji-
vine, cum si pentru patimY lumestY.

SECTIA V
RANDUELI ATINGATOARE.DE FIES-CARE
SPITAL IN PARTE
Art. 49. Spitalul Sfintului Panteleimon, este si
va 11 Ctitoricsci zidire a familiel GHIKA, de acela Epi-
tropia acestui spital si cuvine, ca si mai inainte, s'o
aib, numai acSsti familie, pogorandu-se de la tat la
fiu ;chivernisirea acestui spital,va fi incredin(atd mut
epitrop, dupd ctitoriceftele rdndueli coprinse in testa-
mentul sed.
Art. 50. Epitropu singur are drept a ordndui +.1 a
sctite din slujba acestui spital pe slujbafi fi slugi.
Art. 51. Indatoririle Epitropulul vor fi, intoemal
precum sunt aratate in testamentul maY sus pomenit.
Acest Epitrop se va alege de catre curatoru, care
'1 va supune la intrirea domnuluT ; insarcinarea Ita ra
fi pe told viata, afara numaY and din parte-Y se va

www.dacoromanica.ro
 804

face niscaiva gree11, care, prin bung. cereetare, dove-

dinduso de adevrate, va care trebuinta de a lipsi.
Art. 52. Epitropu va ingriji de averile mirgtre i
nemicgtOre ale spitalulul, va priveghia asupra slujbelor
din Iguntru, va lua mgsurY trebuinciOse pentru tinerea
in bung. stare a spitaluluI, va ingriji asemenea de a tine
in bung stare i acareturile spitaluld, a le meremo-
tisi sag a le inchiria la vreme, spre a intfimpina oft
ee stricgciune sati pagubg ce s'ar putea Intampla.
Art. 53. Pe MO acesta, nicI o toomell sag con-
tract nu se va putea face, fgrg a se striga la mezat
0 ma a 1 se da intgrirea curatoruluY acestur spital.
Art. 54. Curatoru, d'impreung eu Epitropu, va in-
griji a hotgri, la inceputu fie-cgruI an, numgru patu-
rilor ce va trebui sg tie acest spital.
Art. 55. La sfiritu fie-cgrO an, curatoru va infl-
tip. Eforiel, socotelele de veniturile i cheltuelile aces-
tuY spital. Eforia dui)/ ce le va cerceta, le va Indrepta
egtre obteseu comitet.
Art. 56. Spitalul SfintuluT Panteleimou, fiind cu de-
prtare de orn va fi oranduit a primi maY mult po
obrazele ce vor ptimi de bOle cronice.
Art. 57. Prisosul din venitul acestui spital, va fi
ordnduit pentru dregeri, ort ale acestui spital sag ale
acareturilor lui.
Dupg sgvil*rea meremeturilor, banil, co vor maI
r6mAnea, se vor puue la dobandg la vre-o casg sigurg
i 'Y va lgsa sg. crescg in vre-o eatI-va ant
Cu capitalul ce se va aduna se va zidi in Bucuregi
asupra unui loc al St. Panteleimon, en spital in care se
vor primifamiliele cele sdrace, cart vor veni sd se ufureze
fi cull yet bolnavi in vdrsta de la 3 fipInd la 15 ani.
Aced spital, se va tinea cu din veniturile St. Pan-
teleimon i se ya numi spitalul eel nog al sf. Panto-
leimon fi va 1 tot sub aceiasi Epitropie ca fi cele-l-alte.

www.dacoromanica.ro
 365

Pentru spitalul Colfea

Art. 58. Spitalul Col(ea, flind o zidire Ctitoricscd,

facutd defamilia Racovitd, Epitropia acestui spital, dupti
Were, se cuvine unuia din odraslele acestei familii.
Drept aceia orinduelelo art. 50, 51, 52, 53, 54, 55, din-
teacest regulament, so vor urma de o potriva. 0
pentru carmuirea spitalulig Coltea intru MA intre-
gimea bor.
Art. 59. Spitalul Coltea, fiind in mijlocul orapluY,
va fi pitstrat numal pentru bblele cele intl.
Art. 60. Doctorul spitalulta Coltea va da inv6t1-
tura de clinic, indatI ce va fi carat de sfatu inv1-
tdturel ob0e$1.
Art. 61. Curatorul, impreun cu ceY l'al0 mdularl
al Eforiel, va chibzui asupra mijlOcelor pentru mere-
meturile, ce sunt de neapratil trebuint1 a se face
spitalulul Coltea, care se at% intim desvAr0t/ derl-
pAnare.

Pentru spitalul Filantropia

Art. 62. Spitalul Filantropiel, fiind cu appropiera

de orn va fi asemenea orinduit pentru Wale cele
iutY 0 nu se va putea primi acolo nid un bolnav ce
va ptimi de b(51/ cronic/.
Art. 63. Curatorul spitalulta Filantropiel, se va alege
0 se va orandui de care Domu.
Art. 64. Eforia va lua msurl trebuincise, cerand
incl 0 ajutorul stgpanirel, ca s1 scurgI 0 O. viziteza
de va fi on putinta baltacurile, earl aduc innecaciune
spitaluluY Filantropid, in vreme de 6 lunI ale anulul,
0 pricinuesc viitmare la gntatea bolnavilor din a-
cest spital. Va (luta asemenea mijlce ca O. 11r-

www.dacoromanica.ro
 366

gesca zidirea acestul spital i s fac o grding,pentru

trezirea celor sldbdnogi scula( i dupd bold.
Semnatt: Mihail Ghika, Mihail Racoviiti,
Alesandru Ghika, N. Pico lo, D. M.
Acstl copie fiind scOsti, din cuvint in cuvint, dup/3
original, spre incredintare am iscalit.
1833 Julie 22.
Odirmuitarul Mitropolid NEO.FIT Rninic.

La acsta Generalul KISSELEFF rOspunde :

A l'Ephorle deo Hopitaux 1)

ai rept le rapport que m'a adressd l'Ephorie des
hOpitaux en date du 18 Novembre No. 180. ire me
fais un vrai plaisir d'en temoigner ma satisfaction a
l'Ephorie, ainsi que pour le zdle et l'assiduitd qu'elle
a ddployd dans l'accomplissement de la tdche qui lui
est imposde.
Ce rapport presente un compte rendu pour les anndes
1830, 1831 et 1832.
.11 rsulte de ce compte que les revenus de l'hOpital
de Ealtza, ont augmentd d'une moiti en 1831 et qu'en
l'annde 1832 ils ont dtd doubles, puis qu'en 1830 les
revenus de cet hOpital ne se sont Reeds qu'd 33382
piastre et 20 paras et que pour l'annde courante ils
ont ete port& a 70422 piastre 25 paras.
Cependant cet hOpital presente une dette de 57202
piastres, qui a dtd occasionnde par diprentes circon-
stances : L'Ephorie a pourvu d l'amortissement total
de cette dette, le curateur de Coltza et de Sinai, ayant
propose de consacrer a cette lin pendant huit ans, les
revenus d'une terra de ce dernier monastere, appel
Atandyi. Sur poi je m'empresse de lui tdmoigner toute
1) .A.otelo Eforiel, Dos. 24/32.

www.dacoromanica.ro
 387

ma satisfaction pour le soulagement qui en resultera

en faveur de l'hOpital.
Les menus de l'hOpital de st. .Panteleimon qui en
1830 n'avaient produit que 65336 piastre, ont atteint
en 1832 le chifre de 121351 piastres.
Des reparations considerable: ont etd faites a cet
;
hOpital nombre de lits surnumeraires y ont etd ajoutes
et cet hOpital presente pour cette annee un excedant
de 36164 piastres.
Les revenus de l'Mpital cle Philantropie n'ont pas
eprouve depuis 1830 de variation sensible, puisque
l'augmentation des revenus territoriaux n'ont pu que
compenser la perte de 30000 piastre provenant de la
suppression de certain: droits abolis en 1831.
Dans le courant de trois annees, il est entretenu
dans les trois hOpitaux 1850 malades (plus 121 mai-
dens), sur les quels 1277 sont sortis gudris et 273
sont morts. Cette proportion entre les malades et les
worts est encore assez forte et doit eveiller la solicitude
de l'Ephorie.
L'Ephorie en reglant le service Economique de chaque
hOpital et en arretant une taxe pour la nourriture et
l'entretien des malades, a rendu la comptabilite plus
facile et plus exacte.
La suppression de sinecures 1 la charge des hopitaux
a obtenu ma vive approbation, j'en temoigne taute ma
satisfaction a l'Ephorie.
Les moyens proposee pour neutraliser les era's nui-
ales du mauvais air par les vaporations de chlore
quelques salutaires qu'il puissent etre ne sauraient suf-
fire.
L'Ephorie doit porter sa sollicitude sur les repara-
tions et travaux qui pourraient plus eficacement at-
teindre le but. Quand an dessechement des marais qui
entoure l'hOpital de Philantropie, des ordres seront don-

www.dacoromanica.ro
 588

nees par la yrande Vornitzie, pour Die la municipalit,

s'en occupe immediatement, vu gee ces marais opposent
des obstacle au.x arrivages pour les approvisionnements.
Les tuteurs de l'hOpital de Coltza et de Panteleimon,
en renoncant a tout remboursement de frais occasion-
nees par le sejour des militaires valaques dans les deux
hpitaux, ont fait preuve run desinteressement louable,
mais ils disirent gee cet exemple ne tire pas el con-
sequence pour l'avenir, ndanmoins je pense qu'il est
necessaires gee les miliciens trouvent en asyle dans
les hapitaux ; principalement ceux qui seraient congd-
dies pour cause de maladie chronique et des ordres se-
ront donnis au Grand Spathar ci l'effet de modifier
l'article du reglement relatif ci cet object.
L'Ephorie reyrette de ne pouvoir affirmer que le
service medical sod fait dans les hapitaux avec toute
l'exactitude rdquise. Je pense que cela tient au choix de
mddecins a l'exactitude dans les payments et a la sur-
veillance qu'il fact actirer.
Quant ci la subvention quel'Ephorie reclame ci l'efet
de proceder a la reconstruction de l'hopital de Coltza,
Vont pourra y aviser lorsque l'tat des caisses du tre-
sor le permettront.
.Pour ce qui est dela reconstruction du han de Coltza
cells depend absolument des tuteurs, avec la yarantie
de l'Ephorie et s'll le faut avec celle du youvernement.
La proposition faite par le tuteur de l'hpital de
st. Panteleimon, de batir surl'excedant gee presente cet
etablissement, un nourel h4pital dans la 'Dille de Bu-
rarest, est approuree.
Ce sera un titre de plus qu' s'acquerra a la recon-
naissance de ses concitoyens.
L'Ephorie repprsente que monsieur le Bano Bat
liano, aprds aroir et un des principaux fondateurs de
hopital de Philantropie, yield encore de lui ceder un

www.dacoromanica.ro
 369

jardin y &tenant. Oet acte vraiment louable merite

d'tre recommandd a la gratitude publique, d'autant
plus que c'est un don precieu.v pour eel etablissement,
L'Ephorie jait ensuite concecoir l'esperance de pou-
voir, dans quelques annees, placer dans les Iulpitaux
de .Bucarest, y compris ceux de district, pres de 300
lits, ce nombre me paratt insufpant, mais je pense que
jusgue la le gourernement aura les moyens de l'augmenter..
Je rends justice aux sentiments louables, qui ont in-
spire a l'Ephorie l'idee d'une souscription, en faveur
des hOpitaux de Coltza et de Philantropia ; je desire voir
realisee cette idee ; je me ferai un devoir, de m' inscrire
comme souscripteur.
Le President Plenipotentiaire des Divans,
Aide de Camp General KISSELEFF.
No. 838
Iassy, ls 27 Decembre 1832.
Deosebit de acsta, Regularnentul asupra Spi-
talelor, intocrnit de Eforie, a fost trirnis ob-
tete1 Aduniirf, de Preedintele Plenipotenliar al
Divanurilor, cu acest oils, spre a luf cercetare :
Obipultei obteti Adundri
Vdzind raportul Eforiel Spitalelor de la 18 Noembre
1832 No. 180 0 v6zind raportul sfatulul Administrativ,
de la 5 Ghenarie No. 26, aldturatul regulament asupra
Spitalelor, se va 1040 obipuiteY obtet1 adundrT.
Logofatul pricinilor bisericetY i secretarul sfatuluT
'1 vor citi adundreY i vor sprijini cercetarea ce se
va face intru acsta.
Prefedintele Plenipoten(iar al .Divanurilor,
Generalul KISSELEFF.
No. 3
1833 Ianuarie 8.
-1) Analele Parlamentare, vol. III, pag. 366.
24

www.dacoromanica.ro
 870

De odata, Ins, cu Projectul de Regulament,

lntocmit de Eforil Spitalelor, Logofatul prici-
nelor bisericeti, ALEXANDRU SCARLAT GHIKA, a In-
fatipt obisnuiteI obtetI adunarl, un al doilea
isvod de Regulament, Intocmit de sfatul adminis-
trativ, prin care se instituia o Eforie a tutulor spi-
talelor, se recunoscea familielor GHIKA i Ram-
VITA, ctitoria asupra spitalelor Panteleimon si Col-
tea, desfiintndu-se Ins& casele separate ale Epi-
tropiilor i supunendu-se socotelile spitalelor, la a-
celeaI regull, aternute pentru tOte casele ob.5:te.5tI.
Acesta cificare a drepturilor ctitoricescl, de a 'I
face singurI regularnente, far& arnestecul cul-va,
pentru casele Infiintate de cele done farnilil, GIIIKA
i CANTACUZINO, a stirnit proteste i lung! discu-
tiunI.
Mat Intel, atAt epitropul manastirel Collea, Lo-
gofatul MIHALACHE RIcovili, cat i acela al Pante-
leirnonulut, Vornicul MIHAIL GHIKA, air presentat
Prea osfintiel sale Mitropolitulul, Presidintele 01)-
teteI adunitrI, fie-care cMe-un protest, prin care
cer a se pazi nestrmutate, drepturile ce ail avut
familiele lor, una asupra spitalulut Collea, iar
cea-l'altii asupra spitalulul Panteleimon, In te-
meiate pe ctitoricescele testamenturt.
Aceste proteste sunt :

www.dacoromanica.ro
 371

Protestul Vorniculd Mihail Ghika, ctitorul spitalului

Panteleimon

Prea sfinte Parinte,

Spitalul sf. Panteleimon, find afeament particu-
lar al familia Ghika, ocarmuirea lui aii lost apururea
incredintata unui Epitrop, supus de a dreptul Eforiei
celui mai mare al familiei.
Din chiar vremea sevi*re1 acestuT avzmnt, re-
posatul Banul DIMITRIE GHIKA, tat61 med, a avut in-
stircinarea acesteI Eforit Dupa mOrtea sa, Maria sa
GRIGORIE VODX GHIKA, fratemet, an r6mas efor, carele
prin faceri de bine avnd dobandite fi pe obrazul drep-
Wei ctitoricagi la acest spital, in cele dupa urma m'aii
ldsat in loaf., prin hotarata conditie, sa urmez cu a-
mdruntul randuelele ctitoriceti, pdzind drepturile ce
are familia GHIKA asupra acestui spital, drepturi in-
temeiate pe ale pro prietd(e i carele sunt adeverite
prin multo publice documenturT. Stapanirea nu s'aft
amestecat in aceste randueli, de cat cand ail bine-volt
a'i face ajutorintele, ce un asemenea avz6mAnt are
Were a a0epta, orT i mind, atat dupa firea luT, cat
si dupg folosul pentru care este alcatuit. Ocarmuirea
cea din launtru a spitalului fi a mofillor lui, oran-
duirea in slujbele lui cand se deschid, incepend de la
slujba de Epitrop panel la acelui mai din urma sluj-
baf, sunt lucrari in carele Stapanirea, nu are didere
a se amesteca, de cat cel mull ca sd se indestuleze dad
nod asemanate cu randuelile ctitorului.
Acesta ad insemnat InsV hotarele, intru care are
s se marginesca lucrarea StapnireT, intru trebilo a-
cestuT avzmnt, neslobozindul alt drept de cat a se
cerceta, la sfaritul fie-cdruia an, socotelile spitalului,
de cdtre Nitropolitul, Harele Logojat fi ilfarele Vis-

www.dacoromanica.ro
 372

tier, pe care, ca nii.te organe ale stdpdnirei, ii chiamd

prin testamentul sea numai spre acest singur sfdrfit.
Cu acest chip dar, s'aii ocarmuit acest aveznmOnt,
din csul stiv6rvireY ha, vi mticar c1 in felurl de vremY,
an. suferit deraptintie vi cheltueli neprevnzute, buna
stare a spitaluluT, a mers tot spre sporire vi paturile
boluavilor, ce erati doun-spre-zece dintnlavY datii, ast-
zY ail ajuns pan/ la trd-zeci vi vase.
Urmand randueld, ce imi este insemnatn. de dire
ceY maY Maintea mea Eforl, am Mat intru bAgare de
86m starea lucrurilor de asta-e, i dupd numai cd-
derea ce mi s'a dal a familia, am Wocmit un isvod
de mdsurile, ce am socotit cd afi putea lua, asupra a-
cestut spital, ca sd'l polrivesc cu cele de arum rdndueli
nuoi ale Principatului, lard insd sil me depdrtez nici
de cum de cugetdrile cele temeinice ale ctitorului. Warn
grabit a infativa acest isvod Excelente1 Sale DomnultA
Plenipotent Prezident, dar cu o mirare, ce nu pot tdi-
nui, vd cd acest isvod, infdtifat stdpdnirel, numai ca
sti fac cunoscut cugetul, pe care imi intemeiez lucrdrile,
in acestd pricind, s'aii prefdcut intru alcdtuirea sa,
prin schimbdri impotrivitre dreptdfilor ctitoricefti, ce
pent puse asuprd'mi fi sub acestd noud formd se dd
in desbaterea Obfteftei Adundri.
Deci, nu pot primi aceste schimbdri ale isrodului,
pentru cad, deosebindu-se acel spital de al Filantro-
piel, a c6.ruI tinere este pe sma Statulul, vi supuin-
du-se direcfidi unei Eforif fi unindu-se veniturile sale,
intr'o casd, cu a celor-l'alle spitaluri, ca sd se supue
acd3ta la cheltuelile acelei Eforii, se pricinuefte ailca-
rea legilor ctitoricegi fi vatdmd dreptd(ei netdgdduite.
Nu pot primi cdderea de a desbate Obftsca Adunare
acestd pricind, pentru cd nu are cddere a intra in
proprietdri Ili spitalul Sfintului Panteleimon este pro-
prietate a familial Ghika pi protestarisesc dar prin. a-

www.dacoromanica.ro
 873

csta, in potrina ort cdrei asemenea cercdrt, aldt din

parte'mi, cat 91 din partea fraternal' Grigorie Von Ghika
carele, dupa cum maY sus, am avut cinste a zioe, are
cadere personald asupra acestut spital fi cdtre acesta
este asta-zI mai marele familia.
Rugandu-m, PreosfintieY VOstre, sa bine-voiasca a
so face legiuita primire acestuY protest 0 a'l face in-
data cunoscut Excelentel Sale DommiluY Plenepoten-
tuluY Prezident, nadajduesc c dreptatile, pentru care
md Etat asta-zY, vor afla de la Excelenta sa, protectia
co cer, 0 care va putea da indrdsneld fi altor parti-
culari insujletili de rvna fi dorinta binelut ca fi cti-
torul spitalulut acestuia.
Buoureftl, 15 Cihenarie 1833.
Am cinste a fi cu col maT adinc respect
Al Preaosfintiel vstre
prea plecatA si supusit slugl
(ss) Mihail Ghica.

Protestul Logoratultd Mihalache Rocovit, ctitorul

spitalului Co ilea.
Anal 1833, lama Ghanarie 18, No. 17.
Preosfinfiel Sale
PAR1NTELUI EPISCOP-RIMNIC
Ocdrmuitoral Sfintol Mitropola fi. Prezident al obicinuitei
ob?tefti Adundri

Cu cinste fac aratare PreosfintieY Tale ca, pentru

intocmirea buueY oranduelY ale spitalurilor, s'aa fcut
un regulament iu ce chip sa se faca urmare ; cu deo-
sebire insa, numal pentru dou6 spitalurl, adicd stilt-
tul Panteleimon 0. Collect, ca nipe spitaluri particulars
ea se tin cu veniturile lor, a se urma ca .Fi mai inainte,
pdzindu-se fdrd strdmutare tOte drepturile, cc le legd

www.dacoromanica.ro
 874

reposatul ctitor prin diata sa, fi cu acest chip s'aft

iscdlit acel regulament, atkt de cdtre cinstita .1,1 forie
a spitalurilor pdmantefti, cat fi de cdtre mine pentru
spitalul Coltea ca un ctitor, i acel regulament s'ail
td dat In cuno$inta ExcelenteI Salo DomnuluT Deplin
imputernicit Prezident al Divanilor. Acum yes cd acest
regulament iscdlit, s'ad schimbat in alte chipwri, unind
spitalul Coltet cu spitalurile Statului; fi find-cd
acesta este cu totul impotriva vointet acelui reposat cti-
tor, ce at legat prin testament a nu se sminti atm
nimic dreptdfile acestui spital, de aceia cu cinste, dupd
datorie, dad in cunoftinta Preaosfintiei Tale cd pro-
testarisesc, tote dreptcitile spitalului, spre a se urma
intocmai dupd legdtura ctitorului, fi Preosfintia Ta
vet bine-voi, ca un President al cinstitei 011teftet A-
dundri, ca sd se arate acest protest uncle se va cuveni.
(so Mihail Racovia.

Protestele acestea, Presidentul obicinuitel ob-

teti adunarl, pe de o parte, le-a trimis comi-
siel orAnduita, din slnul obstetel aduniirl, pentru
cercetarea projectelor Spitalurilor, iar pe de alta,
a adus acsta la cunoscinta Deplinulul Imputer-
nicit al DivanuluI, cu adresele care ad acsta
cuprindere :
Thalt Excelenfiet sale Deplin Imputernicit President
al Divanurilor :
General PAVEL DIMITRIEVICI IIISSELEFF
Am cinste a suppune la =loci* Inalt ExcelentieT
VOstre, aleturata copie scOse intocmal, dupe protestul
de la 15 ale curgatoruluI Ianuarie, ce am primit de la
Domnulta Vornic MIHALACFIE GliIICA, cerand a se pezi

www.dacoromanica.ro
 375

nestramutate, drepturile ea ad avut 0 are familia D-sale,

asupra SpitaluluT sf. Panteleimon, intemeiate pe cti-
toricescele testamenturT, Pare, de schimbare din oran-
duiala lor, care acest protest al D-sale, de 0 l'am fa-
cut cunoscut comisiund oranduita, din sinul ob0,qteT
adundd, pentru cercetarea projectuluT Spitalurilor, spre
a '1 lua in bagare de sema, intru urmarea lucrurilor
sale si a vorbi pentru acesta, in raportul cc are a face
catre adunare, dar dupe cererea D-sale, nu lipsese a '1
face cu plecaciune cunoscut i Malt Excelentel VOstre
spre cuviinciOsa deslegare.
No. 127.
1833 Ghenarie 19.
.NEOFIT ot Rmnic
Octirmuitorul Mitropolici.

Malt Excelenfiet sale Deplin Imputernicit al

Divanurilor :
General PAVEL DIMITRIEVICI KISSELEFF
Am cinste a supune cunoscintef Inalt Escelentrd-
VOstre i aldturata copie scbsa. intocmalf i adeverit
de nol, dupe protestul ce am primit de la d-luT Logo-
fdtul MIHALACHE RAcovrTA, de la 18 ale curgtoruluT
Ianuarie sub No. 17, prin care cere a se OA nestre-
mutat, drepturile spitaluluT Coltza, dupe legatura ce face
prin diata reposatul ctitor al acestul spital, care pro-
test, de 0 l'am facut cunoscut comisiund, ales/ din si-
nul obste0d adunerl, pentru cercetarea projectuluT spi-
talurilor, spre a '1 lua in bagare de sernd 0 s arete
chibzuirea sa prin rapOrtele, ce va face catre adunare,
dar nu lipsesc cu cinste a '1 face cunoscut i Inalt
Excelentid Vestre.
1833 Ghenarie 21.
.NEOFIT ot Rtinink
Ocarmuitorul Mitropoliet.

www.dacoromanica.ro
 378

Comisia Intocmitil, pen tut cercetarea projec-

telor Logofelie1 Bisericet1, din parte-1, a cerut am-
bilor Epitropl, ca sit adua documenturile, pre-
cum .i testamentele ctitoricescl ale Spitalurilor,
unde sunt Epitropl.
W una din aceste adresse :
Adresa din 22 Ghenarie 1833 a comisid
insArcinat cu proectele atingAtOre de Departamentul
Pricinilor Bisericepti
Cdtre biv vel Logofeit Mihalache Racovild1)
Prea o Sfintia sa, Ocarmuitorul sf. Metroporil i
President al obipuiteT ob0e01 adundr1, prin otnosenia
No. 125, catre acst comisie, ad trimis protestul Du-
mitale ce aT dat cdtre Prepdintia sa. Acsta comisie,
trebuinta avOid de a vedea testamenturile ctitorice01
ale spitaluluT ColteT, precum i documenturile de averile
inchinate la acest spital. IMO. pe Domnia ta s bine-
voe01 ca MartT la un cs, a le trimite la acst co-
misie, in casa DumnluI vel aga, cu nu trimis din
partea Dumitale, care documenturT iarAV se vor in-
three inapoT Dumitale.
Haan Corneseu, Ian= Filipeseu,
Grigore Cantaeuzino% Constantin Bratianu% qi
Dumitru Urian,
PAVEL KISSELEFF, ca r6spuns la in lervenirea
Presidentului obipuitel obtet1 adunar1, a a-
dresat acestuia, scrisOrea de mal jos cu No. 113
din 26 Ianuarie 1833 :
1) Dos. Ef. No. 5/32.
2) Nsout la 1800 si decedat la Viena la 1849 MaT. Pitrintolo
Domnalul GEORGE Ga. CANTAOIIZINO, Prim-ministru.
3) Parintele DomnulaT km C. BaTIANCT, fost Prim-ministru al Ord.

www.dacoromanica.ro
 377

Preaosfinfite Milostive Arhipdstorale I

Primind, de la Preosfintia VOstr, doug protesturT
ale Dumnealor VorniculuT GHUCA i a Logoratulul RA-
covilX., asupra chibzuird Comisid, pentru supuuerea
spitalurilor Panteleimon i a Co ltd, ale familillor Ghika
fi RacovitA, la ocarmuirea obftescd, eii de trebuinfd
socotesc a ye respunde Dumnrastrd, Milostioule Domn,
di ell insui de a pururea am fost inteo pArere, ca ,sA
nu se strAmute oranduelele apezate de care afierositori.
Comisia nu trebue sd scape din vedere acestd impre-
jurare, precum asemenea nici aceea cA Domnia lor
Ghika i Racovita, sunt cei mai intditi mAdulari ale fa-
millei lor, acArora sunt acele spitaluri. AFt dar proectul,
ce l'ad intAt4at Domnia lor, nu putea de nimene 9i la
nici un fel de intamplare sa fie schimbat, MA de cat
urmzA ca sA limb intocmai, tot ap precum s'ail infa-
t4at de Dumnlor.
Dupg acsta, protesturile r6man cu totul, farl de
nid o trebuinta, iar cumpanirile ol.)0e*I AdunrI,
pentru dreptati, incd fi de cat acelea mai putin ; lush
aceste dinthiA ett le trimit indrgt, Preaosfintid VOstre,
spre a -supune cercetdrei obeeftei Adundri,resanele co-
prinse prin ele, ca cele temeinice orandueli ale ctiturilor,
precum chiar mai sus s'ad zis, sA se pAzsca, I GU-
panirea la acestea dA tote ajutorintele cuviinciose Epi-
troplilor, spre aezarea spitalurilor, ca el WO pAzdscA
dreptul ad, iar obftea sd' fi primescd cuviinciosul folos
din dania fdcdtorilor de bine.
No. 43
1833 Ohenarie 26.
Cu destivarsita cinstire si plecare,
Am cinste de a fi
AI PreaosfintieT VOstre plecatA slugA
PAVEL SISSELEFF.

www.dacoromanica.ro
 378

Scrisoarea No. 3 a comisid intocmiti pentru cercetarea

proectelor Logofetief Credintei

10 Februarie 1833.

Ca ire biv vel Dvonzicul Mihalache Recovild,')

Aest comisie i inscris i prin grait, ail fost ru-
gat pe D-ta, ca s trimetT documenturile sf. mnstirl
Coltea, a se cerceta de acest comisie, dui)/ duhul o-
fisulul Excelentd sale DomnuluT President, care 0 Du-
mitale este cunoscut i nid panI acum nu le-aY tri-
mis, aa dar i acum aducnd rugkiune Dumitale, cere
s se trimitil acele documenturY san la din potniv
rspuns el nu se vor trimite.
Semnaff Mihail Cornescrz, lama Filipescrz,

Vornicul MIHALACHE GHIBA, bazandu-se pe

scrisOrea Excelentel sale Deplinulul Imputernicit
de la 26 Ianuarie 1833, re'spunde Comisiel pentru
cercetarea proectelor Departamentulul Credintef,
cu scrisOrea acsta Ca, ca un lntiii madular al
ctitoricetel familiI, proectele alcatuite, trebue sa
re"mae ast-fel, precum a fost presentate de Dom-
nia sa, Rua sa fie supuse la nicl o cercetare
si Inca. mal putin prefacere. i socotqte, pen-
tru motivele dintr'ansa, ea este de prisos a In-
Nita documentele la ac6sta comisie.
In acest rspuns, pe care 11 dam mal jos, cti-
torul declara ca, nu se da la o parte de a da
socoteala, catre stapanire, pentru tot ce s'ar urma
In potriva othnduelel ctitorulul :
1) Dos. Efor. 5/32.

www.dacoromanica.ro
 879

ITORNICUL MIHALACHE GHIHA

Ctitorul spitatului ef. Panteleimon

1833 Februarie .11.

Cinstitet comisit Intocmitei pentru cercetarea pro-

jecturilor credit:ter,
Primind otnoenia Cinstitel comisiT de la 10 ale cur-
gatOreT lunT Februario sub No. 3, prin care mi so
cere, documenturile spitaluluT sfintuluT Panteleimon,
a se cerceta de acea ciustit comisie, am cinste a res-
punde, ca ca un maT antaiti mdular al ditoricescel fa-
miliT, am alcatuit o data, asupra spitaluluTyanteleimon
un project, potrivit cu Imprejurarile de acum. Acest pro-
ject nu se cuvine a fi supus, la nicl o cercetare i
Inca maY putin la prefacere, cad nimenT, afar/ de mine,
nu are drept nici a '1 cerceta, nici a '1 preface, dupe cum
se dovedWe prin ceia ce zice Excelenta sa D. Deplin
imputernicitul President, In ofisul ExcelenteT sale de
la 26 Ianuarie sub No. 19, ca Domnealor GHIKA i RA-
covrfX, sunt ceT maT intar madularT aT familieT lor, a
caror sunt acele spitalurT. Aa dar proectul ce l'au
infatiat Dumnealor, nu putea de nimenT i. nicT la
un fel de intamplare s fie schimbat, fara de cat ur-
mz ca sa rarnae intocmaT, tot ap precum s'ag in-
fa.tiat de Dumnealor. Excelentia sa socote0e de prisos
protesturile nstre numaT cacT gasesce Inca qi maT de
prisos cumpanirile obste OeT adunrT pentru dreptatT; ur-
mza dar a fi iaraV de pristos i cercetarea cinstiteT
comisiT asupra dreptatilor nOstre. Drept aceia eu so-
cotesc i de prisos qi impotriva coprindereT ofisuluT Exce-
lent,eT sale, a infatia documenturile acestul spital, la acea
cinstita comisie, dupe cum mi se cere spre cercetare.
Cu Vite acestea ett m6 cunosc dator i sunt gata
tot-d'auna A. daft cuvnt catre stapanire sati catre cel

www.dacoromanica.ro
 880

oranduit de stapanire, pentru oath se vor urina in-

tr'acest spital, in potriva scopusulal, pentru care s'ati
zidit, care este cea mai buna 0 cu dinadinsul cautare
a ticaloOlor bolnavY ce nazuesc acolo.
MIHALACHE GHIKA.

Asemenea i. Logofatul MIHALACHE RAcovITA,

Epitropul milnastirei Coliea, trimite aceliaI
comisii, un respuns mat in ace1as.1 fel cu ur-
mtitOrea coprindere :
LOGOFATUL MIHALACHE RACOVITA
Ctitorui spitalului Colfea.
13 Februarie 1833.
Cinstitei comisii Intocmita' pentru cercetarea proec-
telor Logofefiet Credinfet
Cu cinste s'ati primit otnoenia cinstitel comisil de
la 10 ale acestel lanY supt No. 3 0 s'ati vzat cererea
ce mi se face de a trimite documentele acestul spital,
la care r6spunz cinstitel comisil, ca ac6stit cerere
se departza de tta noima ofisulaT Excelentier sale
Domnulia Deplin Imputernicitulul Prezident, ce este
scris de la 26 ale trecuteI lun't Ghenarie supt No. 13
0 coprinzator curat ap, : cdt proiectul ce s'a infatiat
nu putea nimenea 0 la nicT uu fel de intamplare O.
fie schimbat, de cat urmzii ca sa r6mae intocmaY, tot
tia precum s'aa infatip.t 0 ca protestul ce s'ati facut,
rtimane cu total fart de nicl o trebuinta, precum i
cumpanirea ob0e0eY aduntiri pentru dreptatY 0 pe
aceia o cunClte mai putin de cat protestul. Din co-
prinderea caruia ofis, se intelege ca de prisos este a
se maY amesteca, nu numal ob0sca adimare, ci i
acesta cinstita comisie i spre maY bun/ pliroforire a

www.dacoromanica.ro
 381

acestd comisil, se alatura copie dupe acest ofis 0 aa

de prisos este a se maY trimite documenturile ; iar la
altele voiU fi tot-d'auna gata a 'mY da cuventul, atat
la stapanire, cat i la ceY ce se vor orandui de catre
stapanire, pentru cate se va intampla la acest spital,
impotriva orandueld etitorilor, la care acestea este
ingrijirea mea de a se pazi enviinta catre ceT no-
mernid bolnavi, ce vor alerga la acest spital.
MIHAIL RACOVITA.

Comisia vznd a, ambil epitropi, nu 'I

Infatigza documenturile ctitoricescl, face ca-
tre Presidentul obtetel adunrl aceste Inter-
veniri :

Comisia insArcinatA cu cercetarea projectelor atingAtire

de Departamentul Trebilor Bisericgti
13 Februarie 1833.

Cdtre prea sfinfia sa Pdrintele ocdrinuitor al sf. Me-

tropolti fi Presidentul ask* obicinuitei adundri
$i inainte i dupti primirea otnopnieY Prea sfintiel
vOstre de supt No, 147, impreun cu alaturata copie,
dupd ofisul Malt ExcelentieY sale Domuul President
sub No. 13, acsta comisie cunoscand 0 de a sa da-
torie 0 ca sa lucreze, dup6 duhul pomenitulul ofis, care
nu se pote a se indeplini , de nu va avea inaintd di-
toricescele documenturY ale spitalelor sf. Panteleimon
Coltza 0 a Filantropid, a cerut de la DomnuluY biv vel
VOTIlie M1HALACHE (MIKA, documenturile Spitalulul sf.
Panteleimon 0 de la Domnealta biv vel Logofatul MMA-
LAME RAcovr0 ale Spitalulia Coltza, iar de la Domnealul

www.dacoromanica.ro
 382

BANUL BXLEANU ale Spitalulul Filantropia, din care nu-

maY de la D-luT BANUL BXLEANU s'ati primit, iar Dom-
nuluT Vornicul MIHALACHE GHIICA, abia ati trimis alatu-
ratul pe langa acsta in copia rspuns, din care se
intelege curat c nu voesce a le trimite. Asemenea
DomnuluT Logofatul MIHALACHE RACOVITX, nevoind a da
nicT un respuns, tot asemenea nu voesce a le trimite.
Acesta comisie, vgzAnd intarzierea spre lucrarea pro-
jecturilor trimise eT, de care cinstita ol*sca adu-
nare, din pricina cuventat i ca s nu fie ia in in-
vinovatire, plecat da in cunoscinta prea sfintid vOstre
aceste imprejurtirY, spre a se supune cinstiteT o4te$T
adunrT.
Mihail Cornescu, Iancu Filipescu.

Comisia intocmitA pentru cercetarea projectelor

LogofetieT Credintei
15 Februarie 1833.
Preosfinfiel sale octinnuitorulur sfintel Mitropolu pi
Presidentul Obgeltel obicinuite Adundri,
Dupa atatea cererT, ce an !lent acst comisie Dum-
nealuT biv vel Logoftit MIHALACHE RACOVITX de a trimite
documentele ctitoricesd ale SpitaluluT Coltza, abia an
primit, algturatul pe lAnga acesta respuns al Dumnealul,
din care se intelege c DumnealuT, nevrend a trimite
cerutele inscrisurT, tot de o data ia in Mae de joc ai
pe noT madularile acestd comisiT, zicand c nu am
inteles duhul ofisuluT Excelentid sale, 0 pe cinstita
obOesc adunare voesce a o invinovgti, intaid pentru
ca. an dat projectul Dumnealul In cercetarea acestd co-
misiT, impotriva vointo1Excelentel saleDumnealuTDeplin
imputernicitul President 0 al doilea pentru c an ales
asemenea mdularT ea noT, la acstit comisiune, ui-

www.dacoromanica.ro
 383

tand Domnulul logofatul ca. i Duranealul a fost unul

din aceY alegatorY.
Acsta comisie macar ca. i prin aka. hartie au Mout
aratare Prea osfintiel vOstre de impotrivitrele impre-
jurrl, ce au cercat i cerca de la D-lor boeriT EpitropY
al Spitalurilor stintulul Panteleimou i Coltza, dar i
acum prin acesta, plecat rOga pe osfiutia vOstra, sa bine
voitl, ca un President al obtqteY adunrt s Inca-
nosciintatl cinstitel oltet1 adunrl, atat neindeletni-
cirea ce cerca comisia in ale sale lucrarl, din partea
numitilor cinstitY boerl Epitropi, cat i alaturatul r6s-
puns al Domnulul logofatul RacovITA, peutru a vedea
i acsta cinstita ob$Osca adunare, neinvinovatirea a-
cestel comisil la zabava intru lucrarile projectulul.
Tot de o data plecat se rbga ca O. bine voiasca, a
indrepta pe D-luY Logofatul RAcoVITX. i a '1 face a cu-
n60e, cum trebue O. scrie, macar ct acsta comisie
este incredintata ea respunsul iscalit de D-14 nu este
nicl alcatuirea, nicl vointa Domnulul
Mihail Cornescu, Ianou Filipesou, Gr. Cantacuzino,
Const. Brittiann, Dumitrache Urian Medelnicer.
Prezidentul ol*eteI adunrl, intervine apol
catre Vornicul MIHALACHE GHIKA i Logofatul
RAcovITA, cu adresa de mal jos, ca sti infaiieze
docurnentele ce le vor fi avend :
PREZIDENTUL OBTETEI ADUNARI
18 Februarie 1833.

Vorniculuf Mihalache Ghika si

Logofdtalui Mihalache Racovitd,
Se face cunoscut Dumitale c comisia insarcinata
en cercetarea proiecturilor atingatore de departameutul
treburilor bisericetY, la seanta din 16 ale urmt6rel,

www.dacoromanica.ro
 384

prin raportul din parte I, de la 13 tot al acestuia, ad

incuno$iintat o4te*Y AdundrI ca nu pote desdAr0
cercetarea regulamentelor spitalurilor, asupra chruia
este indatorat a face tOte trobuinciOsele bagrl de sOmd,
din pricing c DumnOta nu voe0I a-1 Inftia ctito-
rice0i1e documente ale spitalulul, la care te arati do
ctitor, aldturand in copie spre dovadd i chiar rds-
punsul ce ad primit de la Dumnta, la cererea ce ail
fcut Dumitale, pentru acele documenturl; i Adu-
narea land in de aprOpe bagare de sOmd, atat raportul
comisiel, at 0 rdspunsul Dumitale i chibzuind, ati
fcut punerea la cele cu ob$Osca soglasuire cd daca
DumnOta vel urma a infatia comisiel, pomenitele
documenturl a sa, rdnadI a fi cunoscut de ctitor, dupe
tOta intregimea adevratelor ctitoriceOl documenturl
ce vel fi avOnd ; iar din potriva, neInfatiOnd asemenea
documenturl, sa, nu maI fil Dumnta prenumerat in
drept ctitor al ardtatulul spital, indatorandu-se comisia
ca, dupe acst punere la cale, s facd urmare intocmal.
De aceia dandu-se acesta in cuno0Inta Dumitale,
cu cinste e0I pohtit din parte-ne, ca s bine-voetI a
infIttia comisiel zisele documenturl, spre a se Infiinta
din partea comisiel urmarea cea de cuviinta, de vreme
cd, n4te asemenea documenturl, se socotete cu totul
flied ornduiald a se tinea ascunse 0 a nu se infat4a
ca sa se urmeze ctitoricetile oranduell ce vor fi.
NEOPIT ot Romnie
Ocdrmuitorul Mitropolief.

La acsta iata. ce rspund EpitropiT mitnas-

tirilor Collea i Panteleirnon :

www.dacoromanica.ro
 385

Preaosfinfiet Sale
PreidenttfluI obleinuiteI obtetI A dunari
Cavaler de mare ordin, f. r. 1.

Prea Sfinte Peirinte

Primind otnovnia Preaosfintid Tale, scrisa din 18
Fevruarie urmtoruluY an, sub No. 173, prin care mi
se face cunoseut en de voY infatia Comisid, insrci -
nat5. cu cercetarea proiectelor, atingatOre de Departa-
mentul trebilor bisericetY, documentele spitaluluY Sf.
Panteleimon, sa Amain a fi cunoscut de ctitor, dupti
tOt intregimea adevratelor ctitorice$ilor documen-
turY, ce voY fi avOnd, iar din potriv, neinfatiOnd
asemenea documenturl, s nu maY fig eti prenumerat,
drept ctitor al aratatuluY spital, i ca. Comisia dupd
acsta va face urmare. Ca cinste rspunz Prea osfintieT
Tale, a o asemenea propunere, este cu totul inpotriva
dreptuluT cuvnt, a obiceiuluY painntuluT i a pravi-
lelor celor scrise. Eli sunt firesc ctitor i, ea un maY
antin madular al familiey, m aflu in lucrare Efor
al spitaluluY Sf. Panteleimon. Acest drept Tan avut
reposatul printele men, 'Inca de and se afla in viata,
reposatul intru fericire Domnu GRMORE GM1CA W. W.,
cel ce a zidit 0 a inzestrat acest spital. In urm l'ati avut
Maria Sa GAIGORIE GHIKA Voevod, fratele meti, care l'an
%sat asupra mea. TotY aniY aceOia, in care familia mea a
urmat dreptul sn, strangandu-se, fac aprope de un vc
0 in tot cursul acestor anY, nici un glas impotriva
acestul drept nu s'att auzit ; atat de firesc, atdt de
pravilnic, a fost acest drept la ochiY i chiar acelor
contimpuriT aY ctitoruluT, intre care ati fost i Domni aT
Orel, din chiar familia GHIKA. Acum v&I ca cinstita
Comisie, abatandu-se 0 din porn= ExcelenteY Sale
DomnuluY deplin imputernicituluT Prezident din 26
Ianuarie, sub No. 13, care puind acest drept al fami-
25

www.dacoromanica.ro
 386

lia, ca un temeid netagaduit, ziee cli : a Cumptinirile

obicinuiteY obte0a Aduntiff pentru drepta tY, este de
nid o trebuintaa, acea zic, cinstit Comisie, imi cern
lucrarY care eti nu cunosc pe sinemY dator a infittia ;
cad i ca o judecata de s'ar socoti acsta cercetare,
azl fi putut rdspunde ca ert am in partea mea, un
drept in fapta, cunoscut de multime de anY i neta-
gaduit, i ca Amane ca, dupd pravil, eel ce cere sit
dovedOsea maY intiU provlima sa ; iar numal i nu-
maY ca sa multumosca perierghia a unuia i a altuia,
nid o pravila nu md indatorOza a infatip, documen-
turi, asupra until drept care nu este supus la nid o
discutatie pravilnica, i de aceia nu void primi nid
cum a md supune la cercetarea aca cinstite ComisiT ;
cad primind II dad drept, de a intra in eercetare, drept
care nu'l pate avea nimene, atat in puterea pravileY,
cat i a ofisuluY ExcelentieY Sale DomnuluT deplin In-
puternicitulul Prezident de sub No. 13. Protestueso
dar inpotriva orl-carel lucrdrl, va face cinstita obicinuita
ol*esca Adunare, spre vatamarea nethgaduitelor cli-
ronomic*ilor in fapta drepturY, ce am a protejarisi
i a ocroti acest spital a familia mele.
Am cinste a fi, cu cel maT adilnc respect,
al Preaosfintiel Tale
supusi si plecata sluga
No. 3 MIHAIL GHISA,
21 Fevruarie 1833, Bueurefti.

Scriserea Logofitului Mihail Racovita, ctitorul

Spitalului Coltea 1)
1833 Februarie 23
Cdtre Presidentul cinstilet olqte.ytt Adundri,I)
Cu cinste s'ad primit otnwnia PreaosfintieT Tale,
de la 18 ale acesteY lunT cu No. 174 i am v6zut cele
1). Dos. Eforiel 6/32.

www.dacoromanica.ro
 387

cuprinzatOre, ca ciustita Comisie insarcinatg cu cer-

cetarea projectelor atingatOre de departamentul trebi-
lor biserice$Y, la seanta din 16 ale urmathrey, prin ra-
portul dela 15 tot ale acetia, all incuno$iintat ob-
ste$eY AdungrY cg nu pte desavar0 cercetarea regu-
lamentuluY Spitalulul, din pricing cg nu voesc a 'I In-
fatip, ctitoricescele documenturl ale acestul Spital, la
care me argt de ctitor i ce. ob$6sca Adunare chub-
zuind, au fgcut punere la cale cg, daca eti voY urma
a inflitip, la cinstita Comisie, pomenitele documen-
turY, sit ramaY a fi ctitor, iar din potriva neinfatiand
asemenea documenturl, sa nu maY fid prenumerat ctitor
al aeestuY Spital, i ea all indatorat pe cinstita Comisie,
ca dupg acsta punere la cale sit facg urmare Intoc-
maY. La care cu cinste respund, Preaosfintel Tale, cli
acsta cerere este neprimitg 0 de cuvintul dreptateY
0 de oranduiala loculul 0 de a pravild coprindere.
Ea me aflu Efor, la acest Spital al Colte, cu drepta-
tea ctitoricsca i cii acstg dreptate s'au facut antal
de raposatul fatal met. BANUL DUMITRACHE RACCIvITX
ei dupe m6rtea sa, ed. Ma dar totY ace$Y trecut1
anY ah dreptatiT familielor nastre strangandu-se, fac a-
prOpe de un yea i Intru acestg curgere de anY trecuti,
nich o glgsuire, In potriva acestora, nu s'ad auzit ca
un lucru ce si firete i legiuit all fost acel drept la
ochil acelora. Acum dar cinstita Comisie a ob$ete1
Adungri, se del:41162g nu numal de oranduiala el, dar
si in potriva porunceY ExcelentieY sale DomnuluI de-.
plin imputernicit President al Divanurilor, ce este datii
de la 26 ale trecutel Ghenarie sub No. 13, care po-
runcl intgresce acsta dreptate, ca un temeia nestrg-
mutat al familie Racovitzescilor 0 la cererea ce mi
se face sunt lucrurl, care ea nu me cunosc dator a le
argta, fi ind ca 0 de voia lua in bagare de s6mg acel
lucru, dar eti In parte 'ml cunosc dreptatile mele de

www.dacoromanica.ro
 388

multi ani. Rem tine dar ca cinstita comisie sA arate de

are ceva in potriva dreptAtllor mele. Cad pravila in-
datoreza intai pe cel ce cere se arAte si sa infatiseze
pentru cererea sa, iar nu numaY pentru ul multumire
a unuia si a altuia sa faca acesta perierghie. Asa
dar eti nu m6 cunosc indatorat, dup6 nici o pravilA,
ca sa arAt documenturile ale unuia ce are drept6 tile
sale, care acestea la nici o pravila nu sunt supuse
si pentru aceia nu voiu urma la cereri nepravilnice,
ce face cinstita Comisie. Cady urmnd a la dreptul
drept4lor mete, atunci dal la acsta Comisie dreptate,
care este in potriva puterei pravilei si in potriva o-
fisului Excelentei sale Domnului President, de aceia
protestarisesc, la orY ce miscare se va face de (Atm
ciustita obstscA Adunare, spre vatamarea clironomiel
mele si a dreptatei mele la acest spital.
MIHAIL RACOVITA.

Aceste scrisorT, find trimise de Presidentul

obteteI adunari, catre comisia insarcinata cu
cercetarea Proiectelor atinetOre de Departa-
mentul Trebilor Bisericet1, acstil comisie r6s-
punde Preedintelui in termeniT urmtori :

Comisia insircinat cu cercetarea proiectelor atinglare

de Departamentul Trebilor Biserice$i
27 Februarie, 1833.
Cdtre Preaosfinfia Sa Presidentul obgeftet Adundri;
S'ati primit de catre acsta Comisie, otnosenia
Preaosantiei VOstre cu No. 189, Insatita si cu dou6
r6spunsuri in original, din partea Dumnealor Vornicului
MIFIALACHE GIIIKA cu No. 3 i din partea Logeatului MI-

www.dacoromanica.ro
 389

BALACHE RAcovrri de la 23 ale urmtbrel luni, aman-

dou6 indreptate cAtre Preaosfintia V6str6..
Cinstita obipuit obtsca Adunare, chibzuind ra-
porturile acesteI Comisil, asupra nevointe1 Dumnealor
numitilor boerl, prin jurnal au hotttrfit ca Preosfintia
VOstr, s po1itit1 pe Dumnealor numitiT boerl, s dea
la acst Comisie, hartiele ctitorice01, ce privesc asupra
spitalurilor sfintuluT Panteleimon 0 Co Itea, spre a se
asemana lucrrile Comisiel, Intru tte cu temeiurile
aezate de atre ctitorY, precum acsta pe larg se
vede, in pomenitul jurnal, la care otnopnie a Prea-
osfintieT VOstre, Dumnealor boeriT ail i dat rspunsurile
ce mal sus s'att zis. De aceia plecat se face cunoscut
Preaosfintiel VOstre, di nu se atinge de acsta. Comisie
de a chibzui asupra aratatelor inscrisurl ale numitilor
hoerT, pentru cAcT cinstita obicinuit o4tesc6. Adunare,
au hoarat ca prin organul PreaosfintieT V6stre, s care
de la numi0 boerT, ctitoricescele documenturY ce s'al1
zis, apol unnza ca i r6spunsul Dumnealor, iar41 prin
Preaosfintia Vbstre, s 'I IntItirze cinstiteY o4tevI
Adunrl. Acst Comisie cu cinste IntOrce PreaosfintieT
VOstre, respunsurile numitilor boerT 0 tot de odat
vi se face cunoscut c dou6 din mtidularile eY, fiind
insrcinate cu multe IndatorirT ale StatuluT, nu pOte
perde yreme, pentru asemenea chibzuirT, precum se
poruncete de Preaosfintia VOstra, i ca Comisia se mar-
gine0e a cerceta i a da parerile sale numaT asupra
projectuluT i acesta atunc1 numaT, cand i se va tri-
mite de care cinstita obOsca Adunare, documenturile
ce s'ati chibzuit de ol*e ca este de trebuint5. a se
vedea.
Mihail Cornescu
Iancu Filipescu
Gr, Cantacuzino
Const, Bratianu
Dumitrache Urianu,

www.dacoromanica.ro
 MO

Epitropul Panteleimonulul MIHAIL GHIHA, a-

dreszA scrisOrca de ma! jos, Preedintelui Adu-
nttrel generale, prin care sustinei apara drep-
turile ce are asupra Epitropiel spitalulul i ma-
nstirel Panteleimon :
A son Eminence Monseigneur
Le Preoident de 1'11,66emblee gCnrale ordinaire
Chevalier, Grand Croix etc., etc., etc.
Monseigneur 1
Mon projet relatif a l'hpital St. Panteleimon ne
flit pas plutt prsente a l'Assemble generale, qu'il
ne me resta plus de doute sur l'esprit, qui allait di-
riger l'opinion de cette derniere a son egard. On lai
avait fait subir, avant qu'il soit presente h l'Assem-
blee generale it mon insu, et sans en avoir le droit,
des changements contre lesquels j'ai proteste dans le
temps. En faisant verser dans la caisse des hpitaux
de l'Etat les revenus de cet tablissement ; en le met-
taut sous la direction d'une Ephorie generale ; en le
faisant contribuer a l'entretien de cette mme Epho-
rie ; ces changements tendaient ouvertement a empiter
sur les droits reconnus d'un tablissement particulier,
pee je me trouvais appeld a soutenir. Informe de cet
Otat de closes, Son Excelence Monsieur le President
Plenipotentiaire, qui avait vu et approuve anterieure-
ment mon projet, a daign mettre, par son office du
26 Janvier, sous le No. 13, un /rein a ces empidte-
ments. fifes droits ssur cet hapital s'y trouvent exp4 .
citement reconnus, et les pritentions de l'Assenzblee ge-
nerale remendes a leurs Undies naturelles.
Cependant la Commission que l'Assemble generale
avait nomme de son sein, pour examiner mon pro-

www.dacoromanica.ro
 391

jet, a cru voir dans cet office mdme de quoi justifier

ces protentions, et partaut d'une interpretation force
du sens de cet office, elle a demand d'abord que je
lui communiquasse les documents relatifs a la fon-
dation de cet etablissement. Dans tout autre cas
je me serais fait un plaisir d'acquieser a cette de-
mande, mais la maniere dont on a voulu des le
commencement s'emparer de cette afaire ne m'a que
trop claire sur les intentions. le m'y suis, donc re-
fuse et j'ai base mon refus, ainsi que Votre Eminence
a pu le voir dans l'acte que j'ai presente a eel eyard,
sur ce que je ne me reconnaissais pas en deroir de
venir, au decant d'une demande, que la commission n'au-
rait pas faite, si elle avait voulu se tenir dans les
bornes que lui avail prescrites l'office susmentionn.
L'esprit qui anima la Comission se prononca bau-
tement h la suite de cette declaration. Dans un rap-
port qu'elle fit, l'Assemblee dclara tout bonnement
que, dans le cas que je persisterais dans mon ref us,
de lui communiquer les documents demandes, je dois
etre dpouille de mes droits sur l'hpital. Je me suis ab-
stem' de qualifier au juste alors une pareille conclusion.
Je me suis borne seulement a protester contre tonic
mesure attentatoire aux droits de ma tamale, que pour-
rail prendre l'Assemblee a la suite de ce rapport. Tons
ces actes se trouvent entre les mains de Votre Emi-
nence, et comme il est question d'un rapport qui doit
etre adresse h Son Excellence Monsieur le Prsident
Plenipotentaive, pour demander ses ordres h regard de
la manRnre, dont on doit interpreter son office, j'ai cru
devoir prier, Votre Eminence, de vouloir bien les pren-
dre en consideration et faire connaitre a son Excel-
lence retat des choses, non tel que la commission you-
drait le lui faire croire, mais tel qu'il est reellement.

www.dacoromanica.ro
 392

ll est de notorietd publique que l'hOpital St. Pante-

leimon est un etablissement particulier, fonde et dote
par le prince Gregoire Ghika, et ensuite successive-
ment dote par plusieurs Princes de la meme tamale.
Or les droits de la famille GUM, sur cet Mpital sont
hors de toute contestation. S'il pouvait en exister une,
ce ne saurait etre, tout au plus, que de la part de la
famille, en general part rapport aux droits que j' exerce
exclusivement et a la maniere dont j'exerce ces droits,
et dans ce cas je ne manquerai pas de donner les
renseignements ncessaires a qui de droit, mais uno
pareille contestation ne saurait guere Ore du ressort
de l'Assemble.
II est facile d'ailleurs de voir que par mon projet,
je me suis d6pouill moi memo de toute influence per-
sonnelle, sur la regie de cet hpital, que j'ai tachO de
la mettre, autant qu'il m'a ete possible, en rapport a-
vec les nouvelles institutions du pays ; que je m'en-
gage meme d'ouvrir un plus 'caste champ a sa desti-
nation bienfaisante par le nouvel etablissement, que je
propose de faire et d'entretenir d ses frais dans la
ale de Bucarest. 11 ne me reste done, pour le cas que
l'Assemblee Generale persisterait a ses pretentions,
que de retirer mon projet, de le declarer comme non
avenu, de me demettre de la curatelle quelexerce. Des
lors elle reviendra a mon frere le Prince Gregoire
Ghiha, au nom duquel je l'ai exercee jusqu'd present
et qui a la-dessus des droits personnels munis de ton-
tes les formalites requises, et PhOpital ira son train,
comme par le passel).
(Signd) MICHEL GHIICA.
Lo 7 Mara 1833 No. 4, Buoarest.

1) Analele Parlamentare ale Romania. (Tom. III partea I de la

paginele 366-399).

www.dacoromanica.ro
 :393

Presidentul obicinuitel obstetf AdunarT, Mi-

tropolitul Terel, dui-A Insarcinarea data de Adu-
pare, supune, cu acest raport, casul Inalt Exce-
lenjel sale GeneraluIul KISSELEFF, Deplin Imputer-
nicitul President al Divanulul :

Malt Excelentd sale Deplin Imputernicitulul

President al Divanurilor :

General PAVEL DIMITRIEVICI KISSELEFF

Dupe primirea predlogeniel Inalt Excelentei VOstre

de la 26 ale trecutului Ghenarie sub No. 13, impreunti.
cu intOrsele protesturl ale Dumnealor Vorniculift MI-
HALACHE GHIKA i LogofatuluT MIHALACHE RACOVITA, in
pricina spitalurilor a sf. Panteleimon i MAnstirea
Coltea, fAcAndu-se numai de cAt cunoscut obtetei
Adunari, precum i Comisiei orAnduitl din sinul el,
spre cercetarea proectuluI Spitalurilor, in dou seante
s'all flout destule desbateri 0 au urmat i corespon-
dente intru unire, cu mai sus numitiT boerl, dupe gA-
sirea en cale a AdunArei, spre a da de fata la Comisie,
originalele ctitorice0i documenturi ale pomenitelor
dou6 spitaluri, precum i intre Comisie cu Adunare,
care Adunare in cea dupe urmA all gasit cu cale cA,
de nu vor urma Dumnealor a infatia Comisiei, origi-
nalele documenturi, s nu me fie in viitorime prenu-
merati, in drept ctitori a arAtatelor Spitaluri, la care
acestA gsire cu cale protestluind Dumnealor Vornicul
MIHALACHE GHIKA. i Logofatul MIHAIL RACOVITA si
prin 1nscris i prin grail inlAuntrul AdunArei, aA zis
el aceste spitaluri, fiind particulare ale familid Dum-

www.dacoromanica.ro
 391

nealor, iar nu obstestY, de bung voe att primit a se

asem6na intru a lor ocarmuire, de acum inainto, ea
ocarmuirea spitalulul obstesc si a se supune la orau-
duelile nuoY si maY folosithre ; dar de vreme ce acst5.
bun vointit a Dumnealor, nu este cunoscut de ob-
stsca Adunare, att propus c voeste s5. rrnae %rt
nicT o tarie, cele cuprinse in proectul spitalurilor, is-
cAlit de Dumnealor si sa, se ocarmulasca aceste dou6
spitalurY, precum s'att ocarmuit pAn acum, precum
din acest alturat al doilea protest al DumnealuY Vor-
niculd MIHALACHE GHIKA, 1r6 vet1 indestula Inalt Ex-
celenta Vbstrg, si fiind-ca acstti prigonire se into-
meeaza pe osebita t51macire ce oh fie-care parte ofi-
sulta Inalt ExcelenteT VOstre de ma! sus pomenit, adica
DomniY boerY GHIKA i RAcoml, intelegand c se zice
in ac.el ofis, c nimenea nu putea s6. fac la nicY o in-
tamplare schimbare, la proectul alatuit de Dumuealor,
ca unil ce sunt eel maY intaitt intidularY al familielor,
a cror suut aceste spitalurl, de at urmeaa. acest
proect s rmfte intocmal, asa dupe cum s'att infatisat
de Dumnealor si iargsY se zice in ofisul Inalt Exce-
lentiel VOstre ca chibzuirea obstesteY Aduntir1, asupra
dreptatilor, este cu totul de prisos, pe acest dar te-
meiA nu se cunoso indatoratf a infatisa testamentul
ctitoricesc spre cercetare ; iar Comisia cea din obstesca
Adunare, ornduit5. spre cercetarea proectuluT in toc-
mire! spitalurilor, intelegand c chiar dupe ofisul Inalt
ExcelenteI Vbstre, urmez de a se cerceta oranduelile
ariltate in ctitoricestile documenturY acestor dou spi-
talurY, adica sf. Panteleimon si Coltea, cere tOte tes-
tamentaluicile documenturf ziselor case, spre punerea
la cale si chibzuirea obsteste Admin.!. De aceia dupe
resultatul eel din urrn desbaterf, in seanta obstestel
AdunarY, nu lipsesc a aduce in cunostintg, Inalt Ex-

www.dacoromanica.ro
 395

celenteY Vstre, piedeea acesteT pricinl, rugand plecat

s bine-voit1 a da cuviincisa acum hotratOre desle-
gare a Ina It Excelentiel VOstre.
NEOFIT ot RAznnic,
No. 21'1 Goodrmuitorut Mitropoliel.
1833 Martic 13.

Excelenta sa Generalul. PAVEL DIMITRIEVICI

KISSELEFF, Presidentul Plenipotentiar al Rusiel,
nu a revenit 1nsa asupra botArarel luata. la 26
Ianuarie 1833 i prill care comunica Epitro-
pilor MnstireI Co ltea i Panteleimon Ca (Prom-
tul infillipt, nu pole de nimenea Fi la nic i. un
. fel de inkimplare et fie schimbat, feird de cdt
urrnezti ca si rdmde intocmal, tot ap cum s'aii
in fatip t.
Ma c. Regulamentul presentat de Eforl, a
remas bun i neprefacut i Insu0 OcArmuitorul
Mitropoliel, la 22 Julie 18331), libereza. o copie
Eforiel, dupe originalul Regulament, aflat la
obtesca Adunare, pe care Eforia '1 trimite ht
14 Martie 1831 cu adresa de mai jos, Epitro-
pielor Spitalelor Coltea, Panteleimon i al Iu-
hire! de omen! spre a '1 executa :
EFORIA SPITALELOR
Cinslilel Epitropit a Spitalula Sf. Panteleimon,
Cunoscandu-se de trebuinta, se trimite, aliiturat pa
langa acsta, copie dup regulamentul spitalclor i tot
1) Actole EforieT Dos. 24/32.

www.dacoromanica.ro
 326

de o data se scrie acel epitropiT, ca O. se Indeletni-

used, cu a '1 urma, intru tOte, intocmal.
Seninati, Mihail Ghika, Mihail Racarifti,
Alexandra Ghika,
No. 127
C. KOSTESCU, Secretar.
1834 Mantic 14.

Acest regulament, prevede existenta unel E-

forif a spitalelor, insa mentinendu-se separatia
caselor, adica a averilor pentru fie-care Epitro-
pie in parte.
Deosebit de adsta, se recunOte un drept
ctitoricesc i un jus patronatus al familielor
GHIKA 9i riacovITI In chipul urmator :
Spitalul sfintului Panteleimon, este fi va fi o
ctitoricescd zidire a familiei Ghika, de aceia Epi-
tropia acestui spital, se cuvine, ca ?i mai 'nainte,
sd, a alba numai acestii familie, poyordndu-se de
la latti Ia fid (Art. 49 din Regulament).
Spitalul Coliea, find o zidire clitoricescd fa.-
mill de familia Racovild, Eforia acestui Spited.
dupe cddere, se cuvine unuia din odraslele aces-
tei familii (Art. 68 din Regulament).
Dan comparAm, aceste dispositiuni regle-
mentare, cu actele de fundatiune, in care se
aratit ce familie a instituit fie-care Epitropie i
aezamant, se dovedeOe c1 cu dreptul de fa-
mine, asupra spitalulul Coltea, se ridica familia
RAcovITA, pe cand dupe ctitoricescul testament,
acest spital este fondat de familia CANTACUZINO.
De unde provine acsta transformare i cine

www.dacoromanica.ro
 397

stint DUMITRACU RACOVITA i Logoftu1 MIIIA-

LACHE 'Lwow TA, care In baza dreptulul de fa-
mine, dupe cum pretind, au condus de la o vreme,
Epitropia spitalulul Co ltea, fundatt de familia
CANTACUZINO i oblin conducerea el i de aci
lnainte, de dare una din odraslele acele! fa-
min!.
Hatmanul DUMITRACU RACOITITl primul din
ac6st6. familie, care a fost Epitrop al manastirel
Co ltea, pe care, printr'un hrisov ALEXANDRU C.
MOBUZI 2),'1 consiclera ca ctitor, ce se trage (lin
n6mu1 re"posatilor hoer!, era ginerile lul Mural
SPATABUL CANTACUZINO, fundatorul spitalulul Col-
tea. Acsta era Imprejurarea, care a stabilit o
rudenie, Intro familia CANTACUZINO i It&covrrA
i pe care de sigur acsta. din 'Irma familie
'si-a Intemeiat dreptul lor.
Unde este Insa, familia CANTICUZINETILOR ur-
maI direct!, In linie barbatsa a! SPATARULUI
CANTACUZINO ? AcstA cestiune, fiind ridicat si
de Domnul C. ENESCU, In cartea sa Intitulata
(Recldirea spitaluluI PloetI) 8), iata cum acesta
respunde la acsta lntrebare :
CANTACUZINII nu disp5rusert1. 0 familie aa
a de Insernnata, cu traditiun! adncl i cu un
(capital de bogate fapte, cu un trecut glorios
1) Prate cu Mihal Racovifd, Doninul Muntoniel de la 1730-1731
i de la 1741-1744.
2) Doninul Munteniel do la 1793-1796.
3) Aunt 1894.

www.dacoromanica.ro
 398

nu se putea stinge ; o familie care a dat din

stnul su timp indelungat membril marcanti,
care an. fost sprijinitorl poporulul, i stalpu
(Orel, nu putea sa Om% ; el ins& pe cat se
pare, rnmasera pe al 2-lea plan, catre finele
vculuT al18-lea. Neintelegerile dintre eI 1 BRAN-
a COVEANU cu care eran de aprOpe ruditl, prin
legaturI de rudenie i prigonirile reciproce dintre
a el slabise puterea ambelor familil ; luptele
lncordate ce sustinura multi anl contra Grecilor
care apasati poporul ; atitudinea barbatsca ce
avura, fata cu aceI Domni strain! cu totul de
qua ; slava, bogatiele i numele lor cel mare,
nu nurnal ca le a causat mult rU, dar le-a
adus aprOpe perderea lor. Inchi1, torturati, uci1,
cu cele mal grele casne 1), urmaiI lor 'I vnzura
averile vindute la mezat, or! luate cu sila i
(late monastirilor, cum facuraNICOLAEMAITRO-
41CORDAT, i mal th.rzi MAVROGHENI VW:a ; aceste
teribile One, aft contribuit negreit ca el sa
fie aruncall pe al doilea plan, adsta cu atat
maI mult ca ere' ap de decimal! i de re-
dusT, In cat putinl remasesera i unit din a-
cet;tia erail atat de mid de varsta cum erail
C. i IORDACHE fiT lul IOAN 1 nepotil lul PInvu,

1) incai, Tom. III Pag. 246, spuno CA NICOLAI MAYROCORDAT, dupe

ce le-a vindut mosiele, cerea de la CANTACUZINI, forte marl surne
de banl i inchiderile si bAtAile emit pedepsole cele mal usre. A.
I CiNTICUZINCI sati numal rudenie cu dinsil era cat a fi vrednio
de mOrte.

www.dacoromanica.ro
 399

astranepotul lul DnAcmcr, unul din eel ease fil

cal postelniculul C. CANTACUZINO in cat nicl
a nu puteati sa figureze in sfatul obtesc.
aNumal aa ne putem explica ca singurif ur-
a maI, care treceati de ctitorl al aezamintelor,
a emit membriI familiel RACOVITESCILOR i acetia
amersera aa de departe, cu pornirea lor pa-
a tirnae, in cat schimbara chiar numele funda-
a linnet. C6. CANTACUZENI, bunI nepoy de frate nu
a vedeati cu ochil bunl, silintele ce 'I dati Raco-
vITEscr, de a face sa se acrediteze dreptul lor
aca ctitorI, se observa i din lupta energica, ce
a sustinu Cll aceste Epitropil, GRIGORE CANTACUZINO
4 filli hi! IORDACHE CANTACUZINO, in obt6sca Adu-
(mare din 1832, ca membru din Cornisia insarci-
Onala, ca sa cerceteze regulamentele spitalicetIo)
Cu acsta, find terminata discutiunea asupra
drepturilor de familie, O. cercetam ce alte m6-
sun! i dispositiT, s'air mal luat, in ce privesce
Eforia, pana la 1847, 'Ana cand a fost in vi-
gore Regularnentul asupra spitalelor din 1832.
Prin Art. 65 al. 19 din Regularnentul Organic,1)
s'a stabilit ca in budgetul Statulul, sa figureze pe
fie-care an 150.000 lel, pentru tinerea a 3 Spi-
talurI, unul in Capitala, altul In oraul Craiovei
i cel de al treilea intr'un ora, ce se va afla
in mijlocul Valachiel mart 2).
De la acsta data i in basa acesteI dispo-
1) Regalamentul organic s'a pus in aplicare la 1831 Aprilie.
2) Analele Parlam. vol. I, Pag. 138.

www.dacoromanica.ro
 400

silil reglementare, Statul a dat Epitropie1 spi-

taluluI iubirel de Omen!, ciite lel 50000 anual,
ajutor pentru sustinerea spitalulul.
Prin ofisul Deplinulul Imputernicit President
cu No. 345 din 1.4 Tunic 1832, s'a decis ca
(uin sumele hotarate pe sma spitalelor, s5, sc
platsa de Eforie, cAte 200 lel pe lunft, de
fie-care vopsea din politia Bucuretilor, spre a
plati doctoriele bolnavilor, ce nu se pot prididi
In a lor primire In spitalurl.
Pentru acsta trimiteati spiterif de fie-care
vopsia, la fie-care 6 lunT, socotell la Eforie, care
erail intitulate ast-fel :
Specificatio medicamentorum quae ad rationes
gubernii, pro aegrotis pauperis, in comissione co-
lore rubra insignata, in decursu unius simestri,
a primo calendorum Ianuarii, usque ad calendas
Julii hujus anni administrata et a pharmacia
infra scripti sunt exhibita. In moneta conven-
tionali.
Sa: Specificatio medicamentorum exhibitorum
pro ratione comissionis "lava.
Calculul se facea pe florinT i kreuzer 1).
Receptele se dad la domiciliul fie-caruI bolnav.
Suma prev6zuta, In acest scop, era de 12000 lel
vechi, dar nu ajungea nicl o dat5.2).
Acsta a continuat panA. la 1847 inclusiv 3).
1) Bike. 19/48.
2) Idem.
3) Doe. 29/43.

www.dacoromanica.ro
 401

La 1833 Septembre 11, mdularele Eforiel ail

liottirat ca sa, se adune, de done orl pe septa.-
mama, Joia i Dutnineca, ca sii expedieze hAr-
dile trebuinciOse, iar din Noembre ace1a0 an,
aft hotarat sa. se strAngA numal Joia.
De i, dupe Regulamentul spitalelor, Doctorul
era obligat sa stea un ceas la cancelarie, In
tote diminetile, pentru primirea bolnavilor, Insb.
vezand ca bolnavil, dupe la case departate, nu'l
Intarnpinii, s'a hotarat ca de la 23 Noembre
1833, sa. stea In cancelarie, In tOte dimine-
tile 2 ceasurf, de la orele 11 europene.5tI pan&
la unul.
Pan& la anul 1834, nu existail In spitale, odM
deosebite, pentru nezatul cadavrelor i mortil
edeaii Intre eel altl bolnavl 'Ana la lngropare 1).
Eforia dar a cladit asemenea odM speciale, des-
finate pen tru cadavre.
S'a hotArat asemenea, ca sa nu se primesca
In spitale tiganl boeretI i slug! cu stapanl, cad
el sunt alaturatl pe MAO stapAnl i urmz
a'I avea i cautarea de bOle 2).
Domnul In 18358) a decis ca Eforia sit dea
50 galbenl Imparatet1 ajutor, pe fie-care an,
pentru Intocmirea muzeulul de literatua i in-
dustrie.
Pana la 1837, sediul Eforiel spitalelor, era in
1) Aotele EforieT Dos. 85/34.
2) i dem Dos. 2/39.
3) idem Dos. 20/35.
26

www.dacoromanica.ro
 402

manastirea Co ltd. De la acesta data, daranAn-

du-se spitalul Coltea, spre a se recla.di, cance-
laria s'a mutat in curtea bisericei Albe, dupe
Podul MogoOei.
Se obicinuia ca spiteril Capita lei, care luati
preturi impatrite, pentru medicamente, sa fie
supu5 la straf, ast-fel In 1839, spiterul RAI-
MONDO, a fost condamnat de comisia doctori-
cesca la 64 lei straf, care ban! s'a trimis la
Eforie 1).
Tot In 1839, un DUMITRU ZAHARIA 2), venit
din streinatate i statornicit aci in capitala Bu-
curetT, a deschis o fabrica de cera tare roie,
ciocolata i pomada, in podu MogoOei, vop-
seaua Roie, mahalaua Biserica Alba i eful
Departamentului Visteriel la 31 Ghenarie 1839, a
cerut Eforiei ca, pentru incurajarea numitului,
sa nu se mai cumpere cra din streinatate, ci
or! cata va trebui, pentru cancelaria spitalului,
sa se cumpere numai de la acsta fabrica.
De la intemeiarea unel Eforii a spitalelor,
prin Regulamentul din 1833, Administratia a-
cestel Eforii, se conducea de un secretar, un
registrator i un logofat. In anul 1841, madu-
larele Eforiel, ail cerut Domnulul ALEXANDRU
DUM1TRU GHIKA, sa aprobe oranduirea until Di-
rector al cancelariel, care sa urnesca pricinele
curgetOre, intemeindull acesta cerere, pe motivul
1) Adele Eforid Dos. 1/39.
2) Aotele Eforiel Dos. No. 1/39.

www.dacoromanica.ro
 403

ca prin adaugarea de spitale, lucrarile aU luat

o mai mare lntindere.
IatA legea din 1841, asupra indatoririlor Di-
rectorului cancelariel Eforiel, precum i ofisul
Domnulul ALEXANDRU D. GHIKA din 1.841, care
lntarqte acsta lege, votata de obtsca Adunare :
LEGE
ASUPRA

Indatoririlor BirectoruluT cantelarn Eforiei Spitalurilor

Art. 1. Directorul va ajuta EforiT, la punerea in lu-
crare a celor mgrunte intocmirl ale administratiT, pen-
tru treburT obinuite, i va cfirmui cancelaria Eforil.
Art. 2. Ca ef al cancelariel EforieT Spitalurilor.
Directorul va regula lucrarile eT, i va priveghea a se
pazi buna orandulg, in deosebite registrurT ale Eforiel.
Art. 3. Directorul va fi dator a core de la casierul
Eforil socotlg de starea caseT, i va revizui sumele
de banT, cel putin o data pe lung ; va priveghea pen-
tru pgstrarea sumelor i pentru intrebuintarea kr,
dupg oranduialg.
Art. 4. Ca un loc-tiitor al EforiT, Directorul va fi
insarcinat sg aiba tire de or-ce s urmza in Spita-
lurile StatuluT ; pentru acsta se va InOlinta adese-orT
prin corespondentiT, sag prin vizitatiT in persona, de
starea fie-cgruia Spital al statuluT, de se pgzesc in-
tocmaT legiuirile i aezgmnturile, i, prin raport, le
va da In cuno0inta EforieT, adesea i cu de amanun-
tul, tOte bagarile de smg, ce va face asupra urmgriT
cgutriT bolnavilor. Va auta i va supune, in chib-
zuire EforiT, imbungtatirile ce s'ar putea face in spi-
talurile StatuluT. Va da ingrijitorilor acestor SpitalurT
iustructiile ce va ggsi cuviinciOse spre a se inlesni
punerea in luerarea aliezmintelor Iwtdrdte de Eforie.

www.dacoromanica.ro
 404

Art. 5. .Directorul va fi in rspundere, peutru ne-

drepta artitare de flinta vre-unei 041 a atributiilor
Eforil, in pricinl curgAtOre.
Art. 6. Directorul, stAruind pentru gAtirea hartiilor,
dup duhul cuviincios, cele mai insemnAtre din trAn-
sele i maT cu smA fiind socotell, liste i alte ti-
ine, ce cuprind IntrAnsele cifre aritmetice, le va lua
in maT deosebitl bagare de srnA, 0 le va indrepta in-
suO, adeverind ciornile cu a sa iscAlitur.
Art. 7. Acest director, va primi lfA din casa EforieT
spitalurilor, pe lung lel una mie, iar pe an leT doug-
spre-zece mil.
Intarit prin offisul ou No. 110 Martie 1 Anul 1841.

Noi Alexandru Dimitrie Ghika W. W.

CU MBA LIU DUMNFZEU DONN STIPIIMTOR A TOIL TARA. ROMINgSCI

Cinstitei obicinuiter Obsteftei Adundri,

Dupl raportul cu No. 116, co ni s'ad infatipt, sub

iscAlitura prepdintulul 0 a secretarulul aceel cinstite
Ob0e0T AdunArT, prin care ne aratl cl, intrAnd in
cercetarea proectuluT, indreptat pe langa Ofisul Nos-
tru cu No. 34, din anul trecut, atingator de iufiinta-
rea until director la cancelaria Eforiel spitalurilor vi
vzAndu-se urmata, dui:4 neapratl trebuinta, s'ati
unit acea cinstitA adunare cu proectul i '1 ad primit
intim tOt intocmirea.
Drept acea, potrivit cu Art. 49 din Organicescul
ilegulament, intArim Domnia Mea, pomenitul proiect,
aa precum s'ad primit de cAtre cinstita adunare.
(Ss) Alexandre Dimitrie Wilk& W. W.
No. 110
1841 Margie 1.

www.dacoromanica.ro
 405

Tov call veneati in Romania pana la 1842,

pentru meteugul doftoricesc, nu emit de loc
cercetati. Acesta a facut ca Maria sa Voda 1),
dupe chibzuirea comisiet doftoriceti, de accord
cu Departamentul din Launtru, sa aprobe 1 se
primesca de bun, acest Proect pentru esamenul
doftorilor :

DEPARTAMENTUL DIN LAUNTRU

Cinstita Comisie doftoricescei,2)
Cinstitul secretariat al StatuluT, prin adresa No. 1730,
face cunoscut, ca supunAnd la cuno0inta Marie Sale
lig Voda., raportul acestul Departament, atingator de
masura ce au chibzuit acea Comisie a se lua, pentru
cercetarea celor ce yin in Principat, a intrebuinta me-
te0igul doctoricesc, hirurgical 0 mo0tul, luand Maria
Sa in bagare de sma, coprinderea proectulul alcatuit
de acea Comisie intr'acesta, prin resolutia ce ail bine-
yoit a pune asupra acestuT raport '1 primete de bun.
Acesta dar inalta incuyiintia.re a pomenitulul proect,
facandu-o 0 Departamentul cunoscuta acelel ComisiI
adaoga, ca la asemenea cercetArI, sa lie negre0t in nu-
mrul ma.dularilor cercetatorT, atat Proto-Medicul Sta-
tulul, precum 0 prin porunca Departamentultg din
anul trecut cu No. 3228, s'aa supus inaiutea acelel
Comisiuni, ca acsta lucrare sa se sayarOsca, prin im-
preund intelegere cu numitul, cat 0 cu Doftorul acelLa
spital, unde se Ya gasi cu cale a se face cercetarea.
No. 4669
1842 Aprilie 28.

1) ALEXANDRE, Donna GIIIKA W.W.Dommil Muntenid dela 1834

1 842.
2) Aotole Eforid Dos. No. 26/42.

www.dacoromanica.ro
 406

PROECT
PENTRU

Examenul Doftorilor, Chirurgilor el a hitqelor

Art. 1. Tot! ce! ce pe viitorime, vor veni O. unel-

t6sc i'n tara romanesca 0iinte1e medicine!, hirurgiel
:0 mo0tu1uT, se vor supune la un examen, dupa ce '0
vor arta ma! intliil diplomele Academie!, unde ait
Mout invtaturele.
Art. 2. ExaminatoriI vor fi mdularele comisieT dof-
toricetI.
Art. 3. Examenul se va face la un spital al ora-
pluT, la ziva 0 ceasul hotrt de comisia doftoricsca.
Art. 4. Candidatul va cereeta un num6r de bolnavI
intr'acel spital. BolnaviT i se va arta de catre exa-
minatorl 0 va fi dator a le face diagnosticul, prog-
nosticul 0 sit arate doftoriile cuviinciOse la bela kr.
Art. 5. DupIt acsta, examinatoril vor trece bite()
odae deosebit, unde candidatul va r6spunde examiva-
torilor, la intrebrile ce i se vor face asupra bolnavilor
ce ati cercetat.
Art. 6. Dupg examen, chibzuirea asupra cuviintel de
a se primi san nu candidatul, se va face in taing.
Art. 7. Se va da candidatulig, ce se va gasi des-
toinic un atestat, ea a trecut examenul 0 are voe s
uneltsa profesia sa.

Ble le venerice, Incuibandu-se prin mal multe

locurl ale Principatulul, In anul 1843, sfatul
Administrativ, a luat urmatOrele hotrarf, a-
probate de Domn 1), pen tru desadcinarea i
stArpirea acestor bOle :

1) GHEORGIIE &DEEM, Domnul Munteniel de la 1842-1848.

www.dacoromanica.ro
 407

JURNAL1)
In extraordinara ad unare a sfatuld administrativ,
de asta-zI Sambata August 21 anal 1843, citindu-se
atat raportul cu No. 4476 al Departamentulul trebilor
din Launtru, catre Maria Sa Prea Inaltatul nostru Domn,
priu care a supus chibzuintele de dOnsul masurt spre
desradacinarea bbleI venerica, ce s'att incuibat iarkil
prin ma! multe locurl ale Principatulut cat ;4 lumi-
uata resolutie, prin care a bine-voit Inaltimea Sa, a in-
drepta acest raport in chibzuirea acestuY sfat.
Luand sfatul in de aprespe bagare de sma, tOte im-
prejurdrile, cate ma! cu inlesnire i potrivit cu cea de
acum stare a lucrurilor, pot sa contribuiasca intru in-
timpinarea unel asemenea netagaduite i de mare fo-
los trebuinte.
Gsesce cu cale i de cuviinta cele urmatOre :
1) SI se fac intru ascuns o catagrafie de cate fe-
mel sunt cunoscute de publice.
2) Stiindu-se odata numerul lor, se va pofti maI
Intel ctitoricsca Epitropie a SpitaluluI Brancovenesc,
ca sa primOsca in acel spital, un num& din acele bol-
nave, pre cat mijlOcele 'I va erta, iar numeral ce dup
acsta va ramanea, se. se imparta la cele alte tra spi-
talurl, precum la al Iubirel de Omen!, la al ColteI t;i
al sf. Panteleimon, dupa mijlocele fie-caruia.
Dar acest din urma, neavnd de o cam data Inca-
perY indestule, numerul bolnavelor nu i se va analo-
gisi, ci 1 .va tinea spitalul Coltel, aceal analogie pa-
zindu-se i la imputinarea, ce neaparat peste trel satt
patru lull!, urmza a se face la numerul acelor Wi-
mp din InsanatofArea unora dintr'insele.
1) Actolo Eforid Dos. 27/43.

www.dacoromanica.ro
 408

3) IndatA ce se va hotArA numeral bolnavelor, ce

se va pine la fie-care spital 0 se vor pregati tre-
buinciesele paturT, s se adune Para veste pe la We
vopselele inteo zi i ceas hotArit, tote aceste maT sus
insemnate feme i cercetandu-se de cAtre doftorul
vopseld, impreunit cu mOa, cAte se vor gsi bolnave,
satt bAnuite, sI se pornesc fr. zehava, pe la oran-
duitele spitalurl, spre cautare i vindecare.
4) DupA ce se vor lecui cu acest chip, atuncY tOto
acesto femeT, se vor indatora s-1 ptizesc sAnAtatea,
s nu maT primesc pe nimenea cu asemenea bele
gi dacA dupl intAmplare s'ar bolnAvi de isnOvA, atunci
numaT de cat, se vor arlta la doftorul vopseld i ffind
in stare a se lecui, cu a lor cheltuialk vor urma cura
prin casele lor, pan ce se vor vindeca i pana atuncT
nu va primi pe nimenT, iar fiind cu totul serace,
atund se va recomanda la doftor, ca se, le dea la
spital.
5) Cele ce se vor dovedi, neurmatOre articoluluT do
maT sus, se vor osandi politienete 0 dupe. mArimea
invinovAtireT lor, se vor trimite in surghiun.
6) Se va incuno0iinta do ob0e, prin mijlOcele p0-
1itiene$1, ca oil-eine se va molipsi de la vre-o muere
publick sunt slobozi a se plange la Politie saA dea
dreptul catre rful Politiel i DumnealuT, indestulandu-se
de adever, prin tainice mijlOce, va dojeni pe cel vinovat
dupe. al sett caracter.
7) Se vor lua msurT grabnice politiene$T, ca pe
viitorime, nicT in Bucure0T, nicT in cele-l'alte czar, s nu
indrAsnsel cArciumariT a maT tinea femel publice prin
cArciumT.
8) Asemenea randuial despre tOte, elite sus s'ati
insemnat, se va pazi in cele alte orar de apetenie
ale judetelor i uncle nu sunt intoomite spitalarT, se
va inchiria o cask care nu We covili* lel una mio

www.dacoromanica.ro
 409

pe an, se vor mal cheltui, odat peutru tot-deauna

altY leY 900, pentru cumprtura a 15 paturY, cu ale
lor aternuturl, iar drept cheltueli ordinare, se vor
socoti cate un leti pe zi de fie-care bolnav, al c-
ror numr urmz, ca dupa, 3 sati 4 lunT, s r6mae
pe jum6tate sati i maY putin, pentru acoperirea chel-
tueld acestor vremelnice spitalue, ce se intoemesc
numaY spre desrdcinarea bblel venerice, se va face
subscriptie in tot Principatul, cu care sub iselirea
DepartamentuluY din Luntru, vor fi insreinatT aicY
in Capita% DumnealuY eful PoliieY, iar la judete car-
muitoril lor, ca prin ale Dumnealor indemntbre mij-
Mae, s detepte fctorilor de bine sentimental al
acelora, ce vor bine-voi s contribuiascl la acest atat
de neapgrat i de obte folositor obiceid, iar ceia ce
duprt ineheierea acel subscriptiY, va lipsi spre acoperirea
a tOtel acel cheltuelY, se va r6spunde din casa magis-
tratuluT respectiv.
Tot de-odat tusk intorand sfatul a sa luare aminte,
ea m6surile ce so vor lua prin ora, nimic nu vor
folosi, dac nu se va face tot-deodat o vizitare de
obte i prin tOte satele uncle Watt incuibat bole ve-
nerice; gsesc cu cale ca doftorul fie-cArul judet in
parte, O. se preamble prin tOte satele molipsite, nude
prin intelegere i impreung lucrare cu proprietarul
moief sail cu al s61l ingrijitor, carele urmz neaprat
a se arata, cu maY multa interesata rAvn, la o ase-
menea imprejurare, privitOre la sntatea hlo.duitorilor
propriette sale, s viziteze pe totY eel banuitY i pe
eatY va dovedi p6.timaY de bOla acsta i va gasi pe
proprietarul en nevrere sa4 in lipst de mijlOce de a
ingriji el InsuY pentru vindecarea kr, pe aceia s-1
indrepteze i'ndatO. la spitalul, ce so va intocmi In ora-
ele de capetenie, pentru a lor regulata cgutare i
vindecare i trebuinciOsa, spre acest sfirit cheitnialL

www.dacoromanica.ro
 410

se va implini din cutiile satelor respective, care cliff!

se as6mana. cu cutiile magistraturilor do prin orw,
ins nu vor contribui de cat cutiile acelor sate, de
unde se vor lua bolnavi i potrivit cu numrul acestora,
socotindu-se cate parale 20 ma 30 pe zi de fie-care
bolnav 0 pe elite zile se va tinea in spital pana la
a sa insanato0re.
Acest jurnal, de care Domnul marele Dvornic din
Launtru, se va supune la cuno0inta Marie! Sale
luT Voda, ca de va bine-voi a aproba chibzuirea sfa-
tulul, sa o aduca apoY la indeplinire.
(ss) Gbeorghe Filipescu.
(mg) A. Vilara.
(as) Barba 4tirbey.
(ss) M. .Florescu.
(ss) Zama .Filipesca,

Adresa No. 6468 din 29 Septembre 1843 a

Departamentului trebilor din LAuntru

Catre cinstita Eforie a Spitalelor, ')

Departatnentul acesta, cu cinste inaintand acelel emus-
tite EforiT in copie, jurnalul incheiat de cinstitul sfat
Administrativ extraordinar, la 21 a trecutultA August,
asupra msurilor chibzuite, pentru starpirea bbleY ve-
nerice, ce ast-zl bantue capitala, in cel ma! vtmator
chip, care s'a Int:Int in WI a lift intindere 0 de
Maria Sa Voda, prin Inaltul ofis cu No. 623, cu adao-
gire urmatOrelor zicerl :
sPrimita, ins sfintul Panteleimon, avOnd fondurl
mal multe de cat cele alto spitalurT, din a lor nein-
trebuintare, va putea veni ma/ cu osebire spre ajutor
la atatea intamplarl 0 fOrte bine s'ati chibzuit ca
1) Adele Eforid Dos. No. 27/43.

www.dacoromanica.ro
 411

bolnavele, ce vor fi pe s6ma aceluT spital, s se tie la

Coltea.
Rog/ pc acea cinstit Eforie plecat, ca s bine-
voiasca a pune in lucrare, grabnica pregatire a 100
paturY, ce pentru prezisul sfArgit, este de trebuinta a
se lua vremelnicegte, pentru 3 saA 4 lunY, in dispositia
guvernuluY la aceste treT, de sub administratia aceleT
cinstite EforiY a Spitalurilor, precum la al Iubirel de
Omen!, la al Co lteT gi la al sfintuluY Panteleimon, dup
mijlOcele ce cun6gte ca are fie-care i pe cat putinta
va sta, in mai curanda vreme, s arate Departamen-
tuluI, prin cinstitul el rspuns, suma paturilor ce la
fieg-care din acele spitalurl, s'aft preggit asemnat
dispositiunilor de la al doilea articol al acelul jurnal,
in ceia ce se atinge de tinerea la spitalul Co Itea a
bolnavelor, ce se vor analogisi, pentru sfintul Pante-
leimon, spre a se inainta indat acolo cele ptimage
gi a se indeplini cele chibzuite nAsurT.
Mare .Dvornie, fTIRBEY,

Spitalurile venerice, pentru cautarea patima-

ilor Weill de Nile sifilitice aii existat, mai In
tOte judetele, cel mult dot an!, i numai pe vreme
de 'ara., iar Wilma se disfiintaii ; afarA de ornul
Ploescl, unde Magistratul oraplui, a intretinut
din fondurile oraplui 15 paturl, intr'unul din
slile Spitalulul Central BOLDESCU, intr'adins
pentru cautarea patimaplor femei de bOle lu-
meti din ora, dela 1846 pan& la 1851 1).
S'aii cautat in spitalul Collea i Panteleimon
in 1844, un numr de 227 femel de bOle lu-
1) Adele Eforiel Dos. No. 3/56 si 30/56.

www.dacoromanica.ro
 442

metl. BOla Ina progresand, OMER PAA a ho-

Mitt ca sa se esecute, fail cea mal mica mo-
dificatie, masurile luate de Inalta stapanire In
anul 1843 1).
Pana la 1846 or! ce bolnav, care vrea sa
intre in spital, era silit sa mrga. mal Intal la
comissia vopselef, ca sa ia adresa catre can-
celaria Eforiel Spitalelor i de aci Doftorul sa.
'I Imparta la Spitale dupa bOla lor 2).Comisia
doftoricesca in 1846, a lntervenit catre Eforia, ca
sa schimbe modul de primirea bolnavilor, dar
acesta nu s'a prima de Eforie.
In 1846, Domnitorul GHEORGHE DIMITRIE M.-
BESCU, prin ofisul No. 4 de la Aprilie 1846 3) a
cerut ca Epitropiile Spitalurilor Panteleimon i
Coltea, sa trimita la obtescul control, socotelile
pe 14 anI, adica de la anul 1832.
La acesta data, pentru prima Or a. de la cre-
area Epitropiilor, se supun socotelele EforieT, la
revisuirea obtesculul control, ca i socotelile
statulul. .
Fie-care Epitropie, a alcatuit aceste socotell,
Insotite cu copie dupe actele de fundatiune si
le-ati Inaintat obtesculul control, care dupe re-
vizuirea lor, ail fost Intarite de Domn In anul

1) Aetele EforieT DOH. 27/43

2) Aotelo EforieT Dos. 47,'47
3 ) Aetolo EforioT Dos. '1/46

www.dacoromanica.ro
 413

1848 prin ofise deosebite, pentru fie-care Epi-

tropie In parte 1).
In rapOrtele lntocmite de Epitropie, catre ob-
tescul control, care Insot6u socotelele, fie-care
Epitropie arata, ca. :

1) Schiturile inchinate Monastirilor Coltea 0 Pan-

teleimon, se carmuiati de egumena0I Mr, car/ se orAn-
duia O. cu voia, iscAlitura 0 blagoslovenia Preaosfin-
tieT sale PArinteluT Mitropolit al tAreT, cu iscAlitura
ctitoricerilor EforT 0 a Epitropilor, 0 ati indatorire
O. dea la Spital fiq-eare partea destinata (unele schi-
turY pe jumAtate, altele a 5-a parte, altele a 3-a parte
din venit) pentru sArmaniT bolnavi, pentru care orAn-
duialA, de and s'ati inceput a da la Spitale aceste
OAT, Epitropia n'are sciintA, fiiind-cii la orAnduirea
eT, ap s'ati gasit 'intocmite 0 arzate.
2) Mo0i1e se arenduesc prin forma mezatuluT, in
presusvia cinstiteY EforiT, iar vetrele s'afl lAsat asupra
egumena0lor. Ace01 egumenaV la orT-ce neinlesnire
de nedomirire, cer ajutor prin epitropie, la tOte inte-
resele causeT, precum 0 asemenea dup6 trebuintA, ia
in ajutor sat' pe ctitoricescul Efor stA pe Eforie 0
cele maY multe lucrarT de corespondenta 0 desbaterT
asupra prigouirilor, se urmzA prin Epitropie, urmAn-
du-se printr'insa tOte lucrarile cu cinstitele judecAtoriT.
3) Veniturile, dupe ce se lAmuresc prin licitatiile
mezatuluT, cu conditiunile ce se incuviintezA de cins-
tita Eforie a spitalurilor 0 dupe coutracturile ce se
slobod de Epitropie, se adunA in casa spitaluluT, din

1) Pentru Epitropia Colton, ofisul No. 42 de la 21 Ianuarie 1848,

iar pentru Epitropia Panteleimon prin ofisul No. 44 de la 21 Ia-
nuarie 1848.

www.dacoromanica.ro
 414

care se dad dupe trebuinta Economilor, pentru chel-

tuelile spitaluluT in chipul urmator :
La inceputul fie-caruT an, se intocmete budgetul,
dupe oranduiald de veniturl 0 cheltuelT, precum 0 con-
did puruite, pecetluite 0 adeverita de ctitoricescul Efor,
cu paragrafele fie-careT cheltuell i se trimit Econo-
milor, prin care se urmza cheltuelile spitaluluT dupd
trebuinta,-0 cand dupa intamplare se ivesc nisca-T
va cheltuelT, maT de neaparat trebuincise 0 nepreve-
zute la intocmirea budgetuluT, cate sunt maT grab-
nice 0 netagaduite, se fac de Epitropie, prin lntelegere
0 cu DumnealuT Ctitorul, iar cele maT Insemnate, se
supun 0 la cuno0inta cinstiteT EforiT, care intr'o unire
cu DumnealuT Ctitorul, intOrce EpitropieT deslegare de
urmare, ca orT 0, se fac de a dreptul de densa sad
prin licitatie, in presusvia Cinstitel EforiY, in fiinta 0 a
Dumnealor boerilor EforT, avend de temeid pentru tOte
cheltuelile, dovezile primitorilor do banT, in maT sus po-
menitele condicT, i la sfar0tul fie-careT lunT, se cer-
cetz de epitropie acele condicT 0 se adeverezd ; iar
la sfai*tul anuluT, Wernandu-se prescurtare de soco-
UM, se supune maT intaid ctitorice*T EforiT 0 le cer-
cetza cu amruntul, le adevereza 0 apoT se dad 0
la Cinstita Eforie, iarl-T spre cercetare i dupe ce 'T
face bagarile de sena, apoT i le adevereza dupe oran-
duial.
4) ANT deslumte carT sunt datoriile fie-caruia din
slujba0T spitalelor de maT jos :
Doctorul Gel mare al SpitaluluT ;
Doctorul 0 Hirurgul ;
Ajutorul HirurguluY;
Spiterul ;
Ajutorul SpiteruluT sad laboratorul ;
Iconomul ;
Ajutorul IconomuluT ;

www.dacoromanica.ro
 415

Stolnicelul ;
BucAtarul ;
Spitalagil i Spitalagibicele ;
Spltoresele ;
Ingrijitrea garderObel ;
Brbierul ;
Kelarul ;
Portarul ;
VatafiT robilor 1) ;
PreotiT ;
Cntreti1;
Paraclisierif.
Din aceste desluirl, date de Epitropil, obtes-
culul control i ctitre Domn, se vede lamurit,
modul cum a fost adrninistrata Eforia i fie-
care din Epitropiile Spitalelor, de la 1832 WA
la 1847, cAnd o noua. organisatie s'a dat aces-
tel Eforil i spitalurilor sale.
Veniturile in acsta vreme aU fost :
1) Epitropia spitalulul Coltea, a atins venitul
de 285.000 lel anual.
2) Epitropia spitalulul Panteleimon, sporin-
du-i-se venitul, a atins cifra de 1.000.000 lel
anual.
3) Epitropia spitalulul Iubirel de Omeni, a-
bia a atins cifra de 160.000 lel anual, din care
100.000 subventie de la Slat
1) Acestia ingrijoso do robiT Spitalelor, earl sunt panA la 24 bAr-
bap, din care intrA ate 8 de rand la Spital, fao o si5ptainanA in
slujbA si 2 acasA i sunt si pentru tAiatul i cAratul leinnelor pe
la salele bolnavilor, cAratul aper, sunt i pentru mAturatul curti-
lor Spitalelor, paza ourAteniel pe din afarA tot a Spitalolor, iarna
vara.

www.dacoromanica.ro
 416

Eforil de la 1832-1847
VOrniC111 MIHAIL GIIIKA.
1832 Aprilie Logofatul AffmIHAIL RAcovITA,
1843 Martie CaMillarul ALEXANDRU GHIKA
i N. PicoLo, iatros.
Spatarul CONSTANTIN GmicA1).
1843 Martie
1..ogofatul MIHAIL RAcouri,
1847 Iulie
Cminarul ALEXANDRU GHIKA.
Dam aci scrisOrea Spittarului K. GHIKA, cu
care se dovedeste ca membriT familielor funda-
tOre, se oranduiaii, Ca epitropi, uniT pe &VT,
fr amestecul cuI-va :
Prea huiltale Drmie,11
.Familia nstrd, find ctitora Hiindstirei st Pante-
leimon, in tOtd vremea, cel mar mare dintre no'i, a a-
rid dreptul in pricinta trebilor acestel Mastiff, si
fiind-cd. pe acest temeid, aflandu-se ca Efor fratele med,
Domnul Banul MIHAIL GHIKA, care lipsind de aid, m'a
ordnduit pe mine, cu aceste Ingrijirl in locu-Y, de aceia
nu lipsesc a supune plecat acsta la cuncOinta Inal-
timeT VOstre.
PlecatA slug
1843 Margie 18. K. G H 1K A.

Resolutie. SA se dea, in cuno0in1a DepartamentuluT

trebilor Biserice$1, cl Domnul Marele SpAtar CONSTANTIN
GIHKA, este insIrcinat cu Eforia spit. sf. Panteleimon,
spre a se intelege cu numitul boer, pentru cele ce se
va atinge de ocArmuirea i ingrijirea aceluT spital.
G. BIBESCIU.
1) .A.otelo Efor. Dos. 6/43.

www.dacoromanica.ro
 417

VI
Eforia OpitaIelor
1847-1856

omnul GHEORGIIE DIMITRIE BIBESCU, In

anul 1847, desfiintzA Eforia, ast-fel cum
era organisata, pAna acum, Infiintand o Eforie a
tuturor Spitalelor existente, precum i orI cate alte
spitalurI, se vor Intodmi sail In Capital& sail In
provincie, cu o singura Epitropie sad directie,
i o singur& casa, iar nu Epitropil deosebite,
pentre cele 3 de ciipetenie Spitalurl al Coltel,
al Panteleimonulul i al Filantropiel.
Eforia s fie compusft din fret madularI, de
un Doctor inspector i de un obtesc epitrop
(director), toll numitI de Doran.
Veniturile tuturor Spitalurilor, s intre- In casa
central& a statulul 1 st se respunda rndurI,
randurI, sumele potrivite cu budgetul, dupe ce-
rerile EforieI, care Departarnent.
La sfIritul fie-cftrui an, Eforia va Inchein so-
cotelele i le va supune DomnuluI, pentru a se
trirnite spre control.
Budgetul veniturilor i cheltuelilor, st fie a-
probat i Inthit de Domn.
Moiele se vor arenda, prin licitatie Inaintea
Eforiel, potrivit cu regulele Intocmite, pentru
27

www.dacoromanica.ro
 418

arendarea averilor Metropoliel i ale Episco-

piilor.
Iat ofisul Domnesc din 1847, Impreuna cu
Regulamentul din 1848, relativ la administratia,
de aci Inainte, a avereI Eforiel Spitalelor :

Copie dupi adresa Logofelia Trebilor Bisericep csi

Instructiei publice din principatul torei Ronfanesti

Re. 1756 de la SO Julie 1847.
Cinstilet Eforit a Spitalelor,
Maria sa Inaltatul nostru Domn, prin Inaltul ofis
de sub No. 425 din 29 ale aceOia, catre acest depar-
tament, poruucind ca fOsta Eforie a Spitalelor, sa se
desfiinteze, departamentul nu lipsesce, cu cinste, al
face cunoscut, spre sciintd.
K. KORNESCII
1847 Julie 31. feful departamentului.

Noi GHEORGHE D. BIBESCU

OTT MILA LW DIIIInutr, DONN STXPINITOR A TTX TARA ROMINEASCI

Catre departamental credintet,

VWnd raportul, ce ni s'a infatipt de cake eful
departamentuluT, in privinta spitalurilor, impreuna cu
socotelile pe anul trecut 1846 i a budgetuluT pe anul
curgator 1847, poruncim, in at se atinge de cercetarea
socotelelor, s se trimit a. acestea la control, iar bud-
getele le imbunttim de o cam data, pentru cute se
atinge de cheltuelile ordinare, ri.lman6nd ca, pentru
cele extra-ordinare i pentru propusele adaugia de lfa,
sa se dea me 'in urma a 'Astra hotarare.

www.dacoromanica.ro
 449

Acum insa maT iutaiil trebuinta 0 datoria cerand,

a so aduce in sfar0t cea de demult dorita orandualg.
0 la aceste asezaminte, ca cu sporirea veniturilor s
se inlesnsca. treptat 0 ajuthrele, departandu-se ori-ce
cheltual, n'ar privi de a dreptul la folOsele omenireT
patimap, Intea careT uprare s'a intocmit acele ye-
nitu rY.
NoTi potrivit cu dispositiile regulamentuluT, porun-
cim cele urrnatOre : Spre imputinarea cheltuelilor, va
fi o singura epitropie sag directie 0 o singura casa
pentru spitale ; acesta epitropie va fi alcatuit de un
epitrop 0 de un easier 0 de un secretar cu epitropii
trebuincioi. Epitropia va ingriji, pentru trebile 0 in-
teresele tutulor acestora, va tinea partida deosebita
pentru veniturile tutulor 0 cheltuelile fie-caruy spital
in parte.
Fosta Eforie O. desfiintal 0 in locul ace0ia de sin-
gura nOstra bung chibzuinta, necunoscand aid cuT-va
vre-un drept de amestec, de cat cel firesc ce are Dom-
nul, asupra unor asemenea qezaminte, oranduim EforT
pe Domuul Logofat MIHAIL RAcoviTA, Logofatul CON-
STANTIN HERESCU 0 Logofatul BRIZADE SCARLAT GHIKA ;
pe langa acsta Eforie so oranduete 0 un doctor, In-
sarcinat ea speciala ingrijire doctoricesc a acestor
spitalurY. El va lua parte la tOte chibzuirile EforieT,
cfite se vor atinge de a sa specialitate.
Eforia, va avea privegherea ca atat persOnele Epi-
tropieT, cat 0 cele oranduite pentru economia din intru
a fie-caruT spital, sa'1 indeplinesca cu cinste 0 exac-
titate ale lor IndatorirT. Ea se va intelege, cu Logofetia
Bisericesca, pentru orl-ce indreptare satt imbunatatire,
va chibzui, precum 0 pentru oranduirea amploiatilor
0 tote acestea, ni se vor supune printr'ansa; spre a da
a nOstra deslegare.
ln cat pentru tainicile schituri, DumnealuY Logofatul

www.dacoromanica.ro
 420

Bisericesc, se va intelege mal intaiA cu prea Sfintia

Sa Parintele Mitropolitul, in cat va privi la caracterul
bisericesc al acestora, i ni se va recomanda de a drep-
tul dupo oranduia16. Eforia, se va afla tot-d'a-una fatd,
la licitatiile tutulor mosielor spitalurilor dinpreung cu
Logofatul Bisericesc, urmandu-se inteacosta tote oran-
duelile hotarate, pentru areuduirea mosielor monasti-
restY, adica sa i se supue din vreme inaintea licitatiel
conditiile arenduirel, precum si in urma resultatul eY,
spre a lua mai intaT a n6stra intrire.
La sfarsitul fie-caruI au, Eforia ne va supune prin
Logofatul Bisericesc, socotelile spre a se indrepta in
cercetarea controlultA, precum i budgetul pe anul ce
va urma, care budget intarindu-se de nol, va fi de temeia
pentru cheltuelile ce vor fi a se face pe acel an. Iar
la intamplare, de a fi trebuinta de vre-o preschimbare
saft adaugire de cheltuOla, Eforia o va supune la vreme,
cu deosebit raport, prin Logofetia Bisericsca la a labs-
tra deslegare.
In sfirsit nol nu ne indoim c mad ularile acestel
noul EforiT, pretuind increderea ce le aratam i dorinta
ce avem de a vedea intinse folOsele acestor asezaman-
turl, ne vor aduce tot ajutorul din parte-le, si tot zelul
spre dobandirea acesteT a nOstra dorinta.
Dumnealul Logofatul bisericesc, va da acest al nostru
ofis cunoscint,e1 persOnelor, la care priveste i va ingriji,
pentru cea maT grabnica punere in lucrare a dispo-
sitiilor, coprinso inteansul, fara a inceta pe viitor d'a
se conforma indatoririlor i atributielor, ce i stint ho-
Orate prin Art. 364 al RegulamentuluT.
Urmza semnatura M. S.
No. 425
Ltal 1846, Luna Ialie 29.

www.dacoromanica.ro
 421

PROKCT
PENTRU

Administratia Spitalelor
Intdrit prin .Decretu cu No. 224 Aprilie 1848, co-
municat cu adresa Domnului Afinistru al cultelor, No.
1530 din 22 Aprilie 1848, urmatd dupd aceia a Prep-
dintelui obfteftei Adundri No.273 din 13 Aprilie 1848.
Art. I. Spitalele Filantropia, al Colte, al Panteleimo
nuluY 0 sucursalele acestora, precum i orY cate alte spi-
tale civile, se vor iutocmi sad in capita% sad in alte 0-
rap ale Principatulta, vorf sub una fi accia# thrmuire.
Art. II. Acea cdrmuire, se va alcatui ,de o Eforie,
compusd de treY MddularT, de un doctor inspector i
de obtesc epitrop (director), cu a sa -cancelarie, call
toti acetia se vor orandui de cdtre Domn.
Art. III. Fie-care spital in parte, '1 va avea ose-
bitul sat econom, doctor 0 chirurg, impreund cu cel
altY amploiatl, ce trebuinta va cere, potrivit cu num&
rul bolnavilor. Numirea acestor dintaid trel amploiatY,
se va supune la intfirirea DomnuluY.
Art. IV. Veniturile tuturor spitalelor, vor intra in-
tr'una 0. aceia1 cask 0 se vor pstra de cdtre ca-
sierul casel centrale, care va rdspunde randurT, ran-
dm% sumele potrivite cu budgetul, dupd cererile EforiY
care departament. Jar casieru Eforie va tine socotell
dupd ordnduiall 0 cu partide osebite, pentru fie-care
aezdmant in parte ; and Ins . vre-unul dintr'aceste
mezdminte va fi in neajungere, cel ce va avea prisos,
va veni in ajutorul altuia.
Art. V. Cu reserva ce astitzi se ajlei fi cu prisosul
ce va mai inftifiqa in viitor veniturile acestor spitale,
se va ciddi mai intdiii un spital central in capitald,
potrivit cu trebuintele ce din zi in zi se innzultesc, dan-
du-se acestui spital o mai mare intindere, spre a putea
f in destul de incdpdtor, ca cu unirea la un loc a unui

www.dacoromanica.ro
 422

num& mai mare de bolnavi, sd se ptd wirgini ore cum

multe cheltueli, ce se pricinuesc au Impirtirea adminis-
tratiei in deosebite locuri.
Art. VI. Dupe ce se vor Indeplini trebuintele cele
mai dintedic ale capitald, prisosul se va intrebuinta
la intocmirea de spitale sucursale, prin alte orafe din
cele mai insemndtere.
Art. VII. Spitalul Panteleimon, aflndu-se in depr-
tare de capitald, va Amne i in viitor, precum a lost
i pfin acum, pentru bble cronice cu numrul de pa-
turY, potrivit pe a luf inapere.
Art. VIII. Eforia va avea obftesca privighere, pen-
tru paza oranduelelor Intocmite, buna cdutare a bolna-
vilor, indeplinirea indatorirelor fle-cdruia amploiat,
intrarea la vreme a veniturilor fi intrebuintarea lor,
dupd cuviintd, precum fi pentru pdstrarea fi adminis-
tratia averilor acestora afezd2ninte. Ea va chibzuimij-
lOcele de inbundtdtire fi de desvoltare, ce ar socoti de
cuviintd, a se aduce la acestea, precum fi de ori-ce lu-
crare s'aii cheltuiald extraordinard, ce trebuinta cere
a se face, care tote acestea chibzuiri, Eforia le va su-
pune la aprobarea fi Intdrirea Domnului prin logo-
fdtul bisericesc. Spre acest sfrit, Eforia se va aduna
regulat eel putin odat pe sptmn, precum i orl
and trebuinta va cere, pentru lucrarl extraordinare, iar
despre resultatul acestor chibzuirY, Eforia va incheia
in tot-d'auna journal, sub isalitura mdularilor e, in-
sotindu'Y ,i pe doctorul inspector, la oil ce impreju-
rare ating6t6re de interesul boluavilor.
Art. IX. La sarOtul fie-aruY an, Eforia va avea
grijire a incheia socotelile anulul trecut 'i a le su-
pune DomnuluY, spre a se trimite spre control, ca duptS
cercetarea lor, O. se trimeat la obtOsca Adunare, spre a
le cerceta i a le supune la intrirea DomnuluT, asemnat
cu oranduiala ce se paze0e, cu cele-l-alte case obtetY.

www.dacoromanica.ro
 423

Asemenea va alcgtui budgetul veniturilor i chel-

tuelilor pe auul urmtor, care se va supune la apro-
barea 0 intgrirea Domnulut
Art. I. Doctorul Inspector, va fi ma! on osebire in-
sgrcinat, cu obOsca privighere, asupra pgrte1 sanitare,
va visita adesea or1 spitalele, spre a se InhAiinta des-
pre cgutarea bolnavilor 0 se va in telege on osebitiT
doctor! a! fie-arta spital, despre ajungerile intru care
se va afla acstg parte, a v6nd a raporta Eforie despre
tOte acestea 0 a chibzui, impreung cu dnsa, despre
ceea ce trebuinta ar cere.
Art. XI. 04tescul Epitrop (Director), va fi indepii-
nitor chibzuirilor Eforiel intgrite de Domn ; el va fi
eful cancelarieT, unde se va lucra Me hArtiele 0 so-
cotelile privitOre la cArrnuirea spitalelor.
Asupra lut va fi cea ma! de aprOpe ingrijire a tu-
tulor averilor spitalicW1 0 d'a dreptul privegbere a-
supra economic!, din intrarea fie-cgrul spital, avOnd a
raporta dup trebuintg, despre tOte acestea cAtre Eforie.
Art. XII. Arenzile mogelor spitalelor, se vor vinde
prin licitafie, inaintea .Ayoriei, potrivit cu regulele in-
tocmite pentru arenduirea averilor Mitropoliel fi ale
Episcopielor. Tot cu aceste forme, se vor arenda gi
mofiile schiturilor legate de aceste afezdminte, impAr-
tindu-se veniturile acestor schiturl in tre1 pgrtY, din
care una, va fi pentru tinerea acestora, cea de a doua
va intra in casa spitalelor 0 cea de a treia se va de-
pune ca reservg la Casa Centralg, spre a sluji la tre-
buintele extra-ordinare ce ar avea schiturile 0 spitalele.

Ast-fel cum era Mout acest Regulament, pentru

administrarea spitalelor, ar fi urmat ca tOte
.

spitalele civile din tara Roman6sc, si fie sub

administralia centrala .a EforieL LIM acsta

www.dacoromanica.ro
 424

Eforie s'a marginit numal la administratia spi-

talelor, ce se aflail In fiinta, la punerea In apli-
care a ofisulul luI GHEORGHE DUMITRU BIBESCU
din 1847, adica al Filantropiel, al Colic!, al
Boldesculul din PloetI i al Panteleimonulul
cu sucursala sa Spitalul de Natere. Eforia orI
de cate orl venea vremea, de a se ocupa cu al-
catuirea budgetelor, cerea Ministerulul Cultelor,
sa-I cornunice care sunt cele-l'alte spitale, ce i
se cuvin ; Insa continuu de la 1847-1859, Mi-
nisterul Cultelor, respundea ca legiuirea din
1.847, nu este hotaratOre, in acesta privinta, pen-
tru a se pai la Intrunirea tuturor spitalelor civile
i ca Directia Comitetulul sanitar 'I va face ea
budgetele pentru spitalele puse sub Directia sa 1).
Este de observat Insa ca ofisul DomnitoruluI
BIDESCU, din 1847, prin infiintarea nouel Eforil,
nu a Inl turat, In numirea Eforilor acestel
Eforil, pe membril din familiele fondatOre GHIKA
i RAcovrEA i ast-fel a consacrat dreptul lor ca
membril In administratia acesteI Eforif 2).
Dam aci loc i RegulamentuluI, facut In 1.847
de Eforil MMAIL RACOITITA, CONSTANTIN NASTUREL
HERESCU i SCARLAT GRIGORE GHIKA, pentru
Eforie i spitalurI, care se retell la Regula-
mentul pentru spitalurI din 1832 :

1) Adele Eforiel, Dos. 23/48. Adresa Ministerulut Cultelor No.

4737/59.
2) AL. G. Glaszsou. Drepturile familieI GIIIKA ea membril si
administratoriT averd ospiciuluI si bisoricol Panteloimon.

www.dacoromanica.ro
 425

REGULAMENT
PENTRU

Eforie ei Spitaluri')
Pentru ea sa se OM cauta trebile EforicT Spitalu-
rilor, cu aceiasT exactitate, ce se cere de buna cuviint,
so va pazi urmatOrele reguln
1) Eforil se vor strange, odata pe sgptamana si
anume Joia, cand va fi dator Directorul a infatisa
ori-ce hartie trebuinciOsa de a Eforilor chibzuire.
Iar ivinda-se' vre-o neaparat i grabniel trebuintti,
va face cunoscut trebuinta pe la casele Dumnealor.
2) Directorul cancelariel, dimpreuna cu secretarul si
cel l'altT amploiatT, se vor strange la cancelarie, in tOte
zilele de la 8 asur1 diminta, pana la 2, iar fiind
trebuinta atunci directorul va face prin secretar cu-
noscut celor-EaltY amploiatT a se strange i sdra de
la '7-9.
3) Secretarul, ca sef al cancelariel, va executa a se
lucra tOte hartiile, din fie-care zi, in cat sa nu r6me
o lucrare, dintr'o zi pentru alta si s. privegheze a fi
tot-dcauna cancelaria in bun oranduiala, precum re-
gistrurile, jurnalul case!, a nu fi manjite, rase si
pieate, cad ca sef lust's1 va fi r6spunz6tor pentru
or! ce neoranduial.
4) Casierul va tinea comptabilitatea, in cea maY
buna oranduial, va ingriji a se primi tOte sumele la
sorkele randuite si a nu se amesteca veniturile si
cheltuelile case! unuT spital cu ale altuia, pazind cu
ingrij ire coprinderea luminatulu! ofis Domnesc cu No.
425, cad pentru orl-ce neoranduiala, va fi insus1 in
Aspundere.
5) Doctorul va visita pe patimasI, potrivit cu in-
datorirea pusa asupra-1, prin art. 15 din regulameutul
1) Actelo Eforid Dos. No. 29/47.

www.dacoromanica.ro
 428

spitalurilor, tot-deauna odata pe zi dimin eta la 8

cesurl, iar dupe pranz numaT gerahul cu legatorul la
4 cesurT, precum i noptea numaT odata de catre le-
gator, iar dupe imprejurarT, se va visita orl-ce bolnav
de catre acetT treT s1ujba0, mal do multe oil, dupe
cum trebuinta aceluT patima ar cerea, asemanandn se
doctorul 0 cu indatorirea din regulamentul spitalu-
rilor prescrise in art. 18 0 19.
6) Retetele s se scrie de care girah saA legator,
dupe povata doctoruluT, care citindu-se de el i isca-
lindu-se, se va trimite la spitrie, pazind acest girah
0 indatorirele din art. 20, 21, 23 i 24 ale regula-
mentuluT.
7) Doctoriile pe la bolnavY, O. se imparta do catre
legator, pov6tuind acesta pe fie-care bolnav, de cum
are O. intrebuinteze, Risand pe ran* ca sa le iules-
usca td sa pOrte grija.
8) IconomiT se vor asemana art. 31, 32, 33, 34 i
35 din regulamentul spitalurilor, iar indestularea hranel,
sa se dea bolnavilor diminOta la 6 csurY o supa cu
zemti de came 0 pain() prjit, la pranz la 12 cOsurT
o ciorba cu orez, arpaca satt alt-ceva, apol un fel
do bucate cu came i zarzavaturY, cum : cartofT, mor-
covT, guliT, bame 0 altele dupe timp, iar sera la 7
csurT, numaY o ciorba ca la pranz, lug. cu bucat1 de
came intr'insa 0 friptura dupe trebuinta, care We
acestea sa se piste de catre legator.
9) Painea 0 vinul, sit se randuiasca bolnavilor de
catre doctor la visitatia, ce este dator a face dimineta,
dupe starea fie-caruT patima.
10) Portia jimblel i a camel, pe sma fie-carul
bolnav, va fi hotarata de 200 dr. paine 0 110 came
pe zi, care se va slobozi dupe chibzuinta doctoruluT,
fie-carul bolnav, dupe starea sa.
11) Pentru aceste de tOte zilele cheltuelT, iconomul

www.dacoromanica.ro
 427

va primi de la secretar condicY puruite, pecetluite

sub iscalitura Eforilor i va tinea socotea anume cu
tOta des1u0rea intiansele. Dupe care va da la cance-
laHe, IntocmaY asemenea socote, pe fie-care lima
regulat.
12) Bolnavil O. se primensc de haine, precum si
de WernuturY, regulat odata pe s6pia.mana adica Sam-
bata, iar dupe imprejurarile a unora din patimasY,
dupe cum trebuinta ar cere pe zile saa csurT.
13) Rasul si tunsul bolnavilor, O. se urmeze iara.0
odata pe sptamana i Sambata.
14) Legatul i primenitul ranilor bolnavilor, sa se
urmeze, dupe cum trebuinta ar cere de care gerah,
legator 0 randa.
15) RandasiT de prin slile bolnavilor, se vor afla
neclintiti, spre ajutorul patimasilor in tot csul, iar
la vre-o intamplare de trebuinta a vre-unnia, ca sa
lipssca pentru un cs saa maY multe, va face cu-
noscut ca pe temeiul lor, sa se randuiasca a indeplini
locul aceluia.
Milzail Racorifti, Co.nstantin Ngsturel,
Herescu Scarlat, Grigore Ghika,
1847, Septembre 17.

La 1.849, aflandu-se in ta15. o;tirile rusescf,

pentru acoperirea cheltuelilor aprovisionaref cor-
pusulul, din imparatescile oscirl rusesci, cu hranA
i furagiU, dupa nota Excelenief Sale Generaluluf
DUHAMEL 0 s'a hotArit sa se implinsca, cAte 2
zeciuielf, asupra capitatiel de la Domnif proprie-
tart, pentru clacaif dajnicl, calf vor fi aezatt cu

1) Adele Eforid Dos. 23/49

www.dacoromanica.ro
 428

locuinta pe ale D-lor parnanturI. Eforia nu a

fost scutita de acest. zeciuiala, pe care a pla-
tit-o, pentru tot! clacail dupe moiele sale.
Pentru cautarea pricinilor de judecat! ale tu-
turor aezamintelor publice, ce se aflail sub preve-
gherea Departarnentulul trebilor bisericesci i a-
dica sf. Metropolie, Episcopiile, M-rele inchinate,
scolile, Spitalile i obtesca Epitropie, s'a infi-
intat de la 1850, cate un avocat pe fie care judet,
prin ofisul DollThit0FUlal BARBU DIMITRIE STIRBE
dill 11 Octombrie 1849, iar lefurile acestor avo-
'call, se plateaii cu analogie din fondul fie-carul
arzamant.
Intamplandu-se Insa, ca aceste locaur! sa aiba
felurl de prigonia lntre dansele, pentru calcare
de moil, Domnul BARBU DIMITFaE STIRBEI, prin
ofisul No. 200 din 17 Februarie 1850, luand in
bagare de sema Ca cautarea unor asemenea, prin
instantele judecatorescl, ar fi o paguba simti-
Uwe, pentru aceste aezarnanturl de bine facere
a hotarat, sa se alega assemenea prigonire, prin
Omen! special!, din partea acelor departamente
i a caselor care se prigonesc, care mergend la
fa [a loculul i cercetand pricina, sa caute a do-
miri 1 pe o parte i pe alta, asupra dreptulul
ce vor cum5sce i sa trap linia desparlitOre,
spre Incetare de orl-ce prigonire.
1) La acesta cercetare se ia parte avocatul
j udetuluI.
2) Actele acestel cercetarl, sa se iscalesca de

www.dacoromanica.ro
 429

toti cercetatoril i facndu-se In copie intreita,

sa- se_ dea ate una la cantelaria locaurilor, ce
se prigonesc, i cel de al 3-lea sa se depue la
Departamentul Credinte1.
3) Ca mai inainte de a se incheia aceste fide,
sa se ia temeinica incredintare, ca hotarele cele
alte ale moiilor, nu sunt supuse la nic1 o con-
testatie din partea vecinilor.
Maria Sa Voda BARBU STIRBEI 1) a vizitat spi-
talul Panteleimon, In 1852 Aprilie 1. i a rmas
mahnit de starea materiala a cladirilor i aerul
vicios din incaperile i sale spitalulul.
Eforia Insa, cu adresa No. 676 de la 26 A-
prilie 1852, a aratat Marie! Sale Int Voda ca se
fac carpell continua, Ins& atat cladirea spita-
lulu! Panteleimon, cat i a Coltel, sunt atat de
rele, In cat nu se maI putead lndrepta, astfel ca
Eforia a hotarat sa stea, pana and vremea va
erta pe Maria Sa, se porunasca cladirea trep-
telnicesca din nod a Spitalurilor de ol*e, dupa
o forma regulata i potrivit stare! lor 2).
In vedere Ca bOlele venerice se re'spandise
prea mult, Comitetul Doctoricesc, cum i sfatul
administrativ, la 21 Aprilie 1851 3) a alcatuit
instructi1 de isnOva, spre a se introduce in Prin-
tipat, atat in privinta femeilor publice, cat i
pentru starpirea bOlelor venerice.
.1) Domnul Muntonid do In 1849-1853
2) Aotele EforieI Dos. 5/52
3) Aotole Eforiel Dos. 39 din 1854

www.dacoromanica.ro
 430

Domnitorul BARBU DIMITRIE TIRBEI, prin ofisul

No. 27 din 11. Ianuarie 1852 1), pe basa jur-
naluluI Sfatulul Administrativ din 22 Decembrie
1851, a dispus sa se Infiinteze spitalur1 vene-
rice, prin Capitalurile de judete. Dam aci, atat
ofisul, cat i jurnalul sfatuluI administrativ :

Noi BARBII D. TIRBEI

CU NOLA LUI DUMNRZNit, DORN STII4NITOR A T6TI TARA riolamksoX

Cdtre Departamentul din Lduntru,

Vezdnd jurnalul SfatuluT Administrativ de la 22
Decembrie trecut, alaturat pe hinga raportul acelul
Departament sub No. 13265, in privinta InfiintreY spi-
talurilor venerice prin capitalele judetelor ; NoY incu-
vintam, dispositiile coprinse in acel jurnal, i poruncim
a se aduce la indeplinire, Part catu0 de putind a-
mdnare.
Departamentul din lduntru impreund cu comitetul
carantinesc, va ingriji a se intocmi aceste spitalurT, cu
numerul de paturY, ce vor trebui in fie-care judet dupe
lntinderea locale. a MIA cu prevedere i intocmire a
celor maY mid lucrurl, spre a nu degenera teas% ia
simple forme, ci a sis dobendi in curs de un an in
realitate resultatul cerut ; va privighia dar a se inde-
plini slujba cu seriositate, spiv a nu se risipi Wit
trebuinta baniY publicY, sad a se face smdcindrY pti-
m*lor in zadar.
Protomedicul, se va incredinta prin insu0 a sa in-
spectie prin judete de cdutarea bolnavilor, cu tote ce-
ruta ingrij ire, i spre inlesnirea uneY DirectiT centrale
1) Actele Eforiel Dos. 44/52.

www.dacoromanica.ro
 434

pi inteligent, se vor orandui doY doctorl din eel mal

cercatl i cu tiinte ca revisorl, unul la 8 judete si
altul la alte 8, carY vor fi in necontenitd umblare, pen-
tra visitatia spitalurilor venerice, vor regula slujba
acelor asezdmanturl, in tote amruntele, vor privighea
a nu se face nicl o abatere din regulele prescrise, si
vor aduce Departamentulul OH*, despre starea acelor
spitalue i folosul produs, iar Departamentul va su-
pune la a NOstr cunostinta acele relail pe fie-care
trel lunl.
Acestl doY revisorY, vor avea lad ate leY una mie
pe iun, i deosebit plata progOnelor de po06. in urn-
blarea ce vor face pentru zisa visitatie.
Spre intampinarea cheltuelelor, se va lua din fon-
durile, ce se vor afla in fiint, in fie-care cutie a sate-
lor, ate sapte leY la sutd, asemenea 0 din fondurile
veniturilor anurne a fie-aruia magistrat sad comisie
de ora i targ do prin judete.
Urmza isalitura Mrid Sale
Indeptinitor de Secretar al Statului
No. 27. (88) GEORGE .B. TIRBEL
1852, Ianuarie 11.

JLIFINAL
Astd-zY Sambt 22 Decembrie anul 1851, in seanta
Sfatulta Adrninistrativ Extraordinar, de fat i cu
Domnul General Inspector al carantinelor, i Domnul
Doctor ARSAKE Eforul Spitalurilor civile, luandu-se de
a doua Ord in desbatere, chestia atingatOre de infiin-
tarea Spitalurilor venerice prin judete, potrivit ofisu-
lig M. Sale Prea Inaltatultg nostru Domn cu No. 27,
i in urma deslusirilor, ce ad dat Domnulul Generalul
Inspector prin docladu cu No. 508, ce ad inftiat Sfa-

www.dacoromanica.ro
 432

tulut S'ad ehibzuit, ca infiintarea acestor spitalue,

fiind o trebuint neapratd, s se pue Par/ zabava in
lucrare, adoptandu-se in privinta lor, cele mal nime-
rite m/sue, care dupe experientd 0 imprejurdrile de
fatd, s'ati v/zut el trebuintele cate se ating de infiin-
tarea i tinerca acestor spitalue, sunt cele urmtbre :
1) Ca sa so hotrasc/ num/rul trebuincios de spi-
talurY prin judete, localittile pe unde s se awe 0
de cate patue s/ fie aledtuit fie-care spital.
2) S. se pue la cale a se inzestra aceste spitalue,
cu cele de trebuinta pentru odihna bolnavilor.
3) SI se dea mijlOce de curtenie localitatilor i a
pri menelilor.
4) MijlOce medicale, adicd : doctoe, felcee 0 ma-
terie medical/.
5) SI se ia m/sue, pentru hrana bolnavilor, !nal-
zitul, iluminarea Incaperilor 0 pentru alte trebuinte.
6) SA so hot/rased fondue pentru infiintarea 0 ti-
nerea acestor spitalue, 0
7) SI se infiinteze msue politione0Y, pen tru des-
coperirea paima01or de Ude sifilitice 0 aducerea lor
In edutarea spitalurilor, precum i pentru regula co
trebue O. se pazesca cu ceY ce se vor insdnato0.
Prin urmare, pentru trebuinta d'intat ating/tOre de
hotrarea num/ruluY spitalurilor, Sfatul gase0e cu cale
s so infiinteze in fie-care judet, cate un asemenea spi-
tal cu cate 15 paturt aezarea cdrora s fie pe la cele
de cdpetenie orae ale judetelor, la positi1 mal cen-
trale, i cat se va putca mal cu apropiere de locuin-
tele doctorilor judetelor, pentru inlesnirea mergereY a-
cestor doctoe intru cdutarea ptima0lor, luanduse
pentru acest sfar0t, cate o Gas/ cu inchiriere, care sh
aib eel putin patru Inc/Tee, don/ pentru aezarea
paturilor, una pentru locuinta unuI felcer, 0 cea de
de al patrulea, pentru ederea und femel ce va fi

www.dacoromanica.ro
 433

bucataresa 0 spalatores 0 pentru a unul randq, avand

0 o cuhnie.
Cu osebire de orqul Braila 0 P1oe01, unde fiind-
ea se Oa infiintate, (Ate un spital public, ca s se
iconomisesca chiria incaperilor spitalurilor venerice,
vor sluji aceste spitalurl 0 pentru primirea bolnavilor
de bole sifilitice, la care se vor adaoga numal num-
rul hotarat de 15 paturY, orl maY putine dui% trebuinta,
din fondurile inflintarel tiii tinerel spitalurilor venerice;
asemenea 0 in judetul Ilfovulul 0 Mehedintl, aoeste
spitalurY se vor aeza, pentru eel d'intaiti judet, in in-
caperile spitalulul DudetY, 0 pentru eel de al doilea,
in spitalul carantinel Severin, earl se gasese slobode,
0 cu acest chip se va iconomisi chiria incaperilor 0
pentru spitalurile acestor dou6 judete.
Insa fiind-ca, dupa Incredintarile ce s'ag luat, nu-
mOrul patima0lor de bble sifilitice prin unele judete,
este cu mult maY insemnat de cat prin cele-l-alte,
Sfatul este de Were, ca prin acele judete, sa se infiin-
teze cate dou spitalurY, 0 ca sa nu se impovareze
statul cu cheltuell, pentru infiintarea de mat multe
spitalurl, se va lua masura acosta, adica : spitalurile
hotarite pentru judetele, pe unde 'Ala sifilitica va fi
neinsemnatOre, s se imparta pe la judetele, ce s'ati
zis ca ad numr de bolnavl mg insemnat, ca O. WA
fi de ajuns pentru primirea de me multl pitimat;Y;
iar dupa ee se vor imputina patima0l, 0 se va socoti
de ajuns numaY un spital 0 pentru acele judete, atunel
s se mute acele cate un spital pe la judetele de la
care s'ati luat, ea cu chipul acesta sa se pOta d'odata
Imputina numrul patima0lor 0 insanato0rea kr in
tot Principatul.
Pentru trebuinta a doua, privithre la inzestrarea spi-
talurilor, Sfatul Incuviiutoza ea sa se infiinteze la fies
care Spital, lucrurile insemnate in alturata lista. sub-
28

www.dacoromanica.ro
 43i

litera A, a edrora pret de lel 14761/2, dupe cercetarea

Monte., chiar prin carmuitoriT judetelor, este eel mal
nemerit, 0 se va socoti acesta cheltuiald, odat pentru
mal multi anY, iar fiind-ca aceste lucrue, din vreme
in vreme, ati trebuinta de Ore-care imbundtatirl 0 pre-
inoirea unora, precum 0 pentru alte mid trebuinte
neprevitzute, s se slobozscd anual cate leY 150, de
fie-care spital drept remont ; tot odat Sfatul in pri-
vinta acesta observza, fiind-ca pe la unele judete se
el Ore-care lucrurl spitalice0Y, remase de la spitalu-
rile ostae0Y rusetY 0 de la spitalurile venerice, ce
in trecutil anY se aflati infiintate, se vor lua acelea
pentru trebuinta spitalurilor, ce se intoomesc acum,
0 se vor infiinta pe la spitalurile acelor judete, nu-
maY cele ce vor fi de lipsa, resultand din fiinta acelor
lucrurl o iconomie, care se va scatlea din totalul su-
meY cheltuelilor, prevezute pentru inzestrarea spita-
lurilor.
Pentru a 3 si a 4 trebuint, prevazuta maY sus, Sfatul
gasesce cu cale cele urmtbre :
S. se oranduiased de fie-care spital, cate un felcer
cu cate leY 200 pe lung uuul, earl vor sta in tat/
vremea in spitalurl, spre a ingriji de bolnavl, dupe
povetile Doctorilor.
Idem eke un randa cu Gate leY 40 pe lung, pentru
mturatul incaperilor, facerea focurilor 0 alte trebuinte.
Idem cate o femee, iareV en ate 40 lel pe lund,
pentru gatirea bucatelor 0 spalatul Wernuturilor, 0
We un Doctor, cad acetia vor fi oranduitY Doctoril
judetelor Mr/ nicY o plata ; iar cat pentru materia me-
dicald, dupa fagAduiala data de Domnul General Ins-
pector, se va face putinciOsa inlesnire, en dare de Ore-
care doctoriY, din acele ce Comitetul carantinelor, tri-
mite doctorilor judetelor pe tot anul, pentru cfiutarea
patima0lor sermanY ; iar la neajungere se va cumptira

www.dacoromanica.ro
 435

catatimele, ce vor maY fi de trebuinta, din fondurile

infiintareI 0 tinereY acestor spitalue.
Pentru a 5 trebuinta privitere la hrana bolnavilor
0 cele lalte ; cat pentru hrana, dupil pilda color lalte
spitalurY civile 0 militare, va fi de ajuns A se slo-
b6za pe zi, pentru un bolnav, cate parale 30, pentru
incalzitul Incaperilor, gatitul bucatelor i spalatul pri-
minelelor, se va margini eke 18 stanjenT lemne de
foc pe an, pentru fie-care spital, socotindu-se ate 2
stanjenT pe lunele de iarna, 0 eke unul pe cele de
vara, pentru spalatul priminelelor, socotindu-se pentru
15 paturY, sa le slobeza. cate 31/3 oca sapun pe lunit,
iar pentru iluminarea incaperilor, cate 5 lumanarl pe
sera de fie-care spital.
Drept aceia Sfatul, dup6 tete cele maY sus chibzuite,
a.ternand generala tab% de socotel, pentru tete chel-
tuelile ce trebuesc, la infiintarea 0 tinerea spitalurilor,
o alatura pe langa acesta subt litera B, din care ob-
servez, ca. pentru infiintarea 0 tinerea acestor spita-
lurY, trebuesc douii felurY de cheltuelY, uuele odata
pentru maY multY anY, call insumeza la 25100 parale
20, 0 altele anuale din care unele cu aproximatie in
suma de leI 151158 pe au.
Si fiind-ca maY inainte de ori-ce punere la eak, In
privinta InfiintoareY acestor spitalurY, trebuesc fondurT,
trebuinta a 6 prevazuta me sus, sfatul este do parere
c aceste fondue, cate vor fi neaparat trebuinciese, sa
se ia cu analogie din cutiile satelor, ca pentru o tre-
buinta, care se vede a este comuna, 0 cu adevarat
privitere la folosul stenilor. Catre acesta Sfatul luand
in privinta ea, pentru organisatia 0 Ingrijirea acestor
spitalurY, este trebuinta de a se Intoemi in fie-care judet,
cate o comisie vremelnica, i spre acest sfr0t chib-
zuindu-se, ati gasit de cuviinta ca aceste comisiT, O.
fie alcatuite do madularile magistratelor oraplor, 1

www.dacoromanica.ro
 436

de Doctorir judetelor, subt presidentia cgrmuitorilor,

care O. fie date subt ascultarea comitetuluT, aceste co-
misiT sa fie indatorate a ingriji, peutru tOte eke pri-
vesc la imbungtatirea i tinerea acestor spitalurl in
bun stare, dup6 osebite instructil, ce li se vor trimite,
despre partea comitetuluT carantinelor tot-d'a-una, prin
intklegere cu Departamentul din Isluntru, tiind tot
intr'o vreme i comptabilitatea cheltuelelor, pe care
din vreme in vreme, s le supue prin Departamentul
din nauntru controlaricetel cercetrl, aceste comisil vor
ingriji i pentru indeplinirea po1itiene0i1or msurT, ce
s'au prevazut a fi cea din tiring i neaptirata trebuint,
pentru de a putea fi folosithre existenta acestor spi-
talurT, Aid. : s pue la cale, prin ajutorul carmuito-
rilor i DoctoriT judetelor, a se face o esact cercetare
prin orw i care pentru descoperirea ptima0lor de
bOle sifilitice, pe aril indath, s-1 aduc in eutarea
spitalurilor, intrand in categoria unor asemenea pti-
maV, femeile publice, locuitoril tranT, Omeni sracf,
soldatiY do prin locurile, unde nu se afla spitalurT os-
tapvT, clasul slugilor 0 al tiganilor, precurn i totT
aceia, CAT se vor gasi cu semne pe obraz, pricinuite
de bOle sifilitice, pentru care vor tinea catastih lmurit,
iar celor ce se vor insangto0, dup6 slobozirea lor din
spitalurl, s li se dea bileturT doveditOre d'a lor ins-
nto0re, Wit a indrsni Doctoril s slobOzd din spi-
talud pe vre-un patima, pan nu se va tmdui cu
desavg.r0re, pe personala kr respundere.
Cu acest prilej Sfatul maT observOzA in privinta
acsta i urmtbrea msura prin Departamentul os-
taesc, s se pue la cak ca totT soldatiT, care dui:16 in-
plinirea termenuluT, se vor slobozi din slujbA, s se
caute de doetoril polcurilor, i fiind sngtoV s le dea
bileturT, coprinzAtOre de a Mr sntate, iar catT se vor

www.dacoromanica.ro
 437

gsi bolnavi, sa se trimita indata In cb.utarea spita-

Junior celor maY cu apropiere.
In sfarit Sfatul considerza, ca indata ce se vor
infiinta spitalurile venerice, prin oraple judetelor, sa
se faca public4iT, prin tOte oraple i satele principa-
tuluT, Insemnandu-se localitatile, pe unde sunt infiin-
tate spitalurl, i chemandu-se tot! patimaiT do cla-
surile sus zise, ca s mOrga i inOle de buna voe spre
a primi ajutor de tamaduire.
Se va lua Inca in bagare de sma, la publicatia ce
se face, a nu se da numire acestor spitalurl de vene-
rice, spre a nu isvora dintr'acOsta idee de defaimare,
pentru cel ce vor merge a intra inteinsele.
Chibzuirea acOsta a sfatulta, prin Departamentul din
Launtru, O. se pue la aprobarea M. Sale Prea Malta-
tuluT nostru Domn.
(Iscalifi) George Filipescu, K. Herescu, Ii. .Arghiropol,
lama .Filipescu, George B. Stirbel, Ion Otetelefanu.

Contopirea facuta, prin ofisul din 1847, a

averelor destinate numal pentru Intretinere de
Spitale, cu fondurile Statulul, a adus o calcare
testamentelor ctitoricetI, care spun curat ca ele
trebuesc sa. r6mae statornice i nestrainutate In
yea Aceste testamente, ca tote actele de la nol din
tare., cu duh fflantropic, InconjOra. cu tot felul
de blesterne, pe cel ce ar atinge sa sfarlma ce-
va, din ce este hotarlt prin actele de fondatiune.
Mal mult de cat atat, pe tot timpul cat a
durat, acsta. stare de lucrurl, adica 'Ana la
1864, pioiI vznd ca, fondurile destinate pentru
Spitale, s'aft contopit cu averele Statulul, adica

www.dacoromanica.ro
 438

ea, veniturile destinate pentru Spitale, at primit

alte destinatiuni, donatiunele ail incetat aprOpe
cu desavirire.
Tot din cauza acestei contopirl, nu am pu-
tut dovedi, care ail fost veniturile acestel Eforil
in acsta vreme.
De la 1847, tOte spitalele, precum i Eforia
Spitalelor, at fost administrate, dup regulele
stabilile mai sus, pana la 1856, and o noua
modificare se introduce in administralia Eforiel
i a spitalelor sale.

Eforir de la 1847-1856

Logofatul MIHAIL RAcovrrA, Lo-

1847 Iu lie gofatul CONSTANTIN HERESCU
1849 Ianuarie i Logofatul BEIZADEA SCAR-
LAT GHIKA.
Vornicul MIHAIL RACOVITA, Lo-
1849 Ianuar. I gofatul CONSTANTIN HERESCU,
1855 Noem. Logo fatul BEIZADEA SCARLA.T
GHIKA i DR. ARSACHE.
18'55 Noem. C. NASTUREL HERESCU, Maj011.11
COSTACHE RAO:NITA, SC. GR.
1856 Iu lie I
GHIKA i DR. ARSACHE.

www.dacoromanica.ro
 439

VII.

Eforia Spitalelor
1856-1859

jn anul 1856, Iu lie 28, intervine Ofisul Cal-

macanulut ALEXANDRU GH1KA, care des-
parte averea spitalulul sf. Panteleimon, de a
celor-l'alte spitale, reinfiintand o epitropie spe-
cialit, pentru carmuirea acestul spital.
Iata. ofisul :

Ofisul despirtird adminlstratief sf. Panteleimon de sub

administratia Eforief Spitalelor Civile

Noi ALEXANDRU OHIKA

CU MLA LW DUMNEZEU PlIDMIPE CADIACAll IN Tel/ TARA. 11031111EASCI

Cdtre Departamentul Credinfer

Intrunirea facuth, numai de la anul 1847 Inc6ce,
spitaluluI sf. Panteleimon cu cele-l'alte spitale, sub o
singurI Epitropie sat directie, fiind ca o mesurd im-
potrivitre d'a dreptul ctitoricetilor testamente, ca-
rele avnd lsatg ctitorilor ingrijirea trebuintelor kr,
at fost respectate i cu nestramutare de guvernul
PrincipatuluT, 0na la acel an, 1847, nu o putem primi
fi o desflintdm.
Reintrand dar de atuncea sf. Panteleimon, sub ran-
duiala, intocmit pentru clo'nsul, prin ctitorice0e1e acte.
NoT am randuit Epitrop la dnsul, pe DumnluT Pa-

www.dacoromanica.ro
 440

harnicul STANCIU PREDESCU, i poruncim Departamen-

tuluY, a proceda indata in predarea, in primirea nu-
mituluY Epitrop, a intregeY carmuie a aceluT spital,
atat despre veniturile sale aduriate in trecut .td ce
vor aduua pe viitor, cat i despre cheltuelile sale tre-
buinciOse.
(es) Principe Kaimacan, AL. GHTICA.
No. 25
Bucurefti, 28 belie, 1856.

Ast-fel ca. de la acsta data, spitalul Pante-

leimon, cu sucursala sa Institutul de natere, se
administrail special de Epitropia Panteleim o-
nulul, In mod cu totul independent ; iar cele-l'alte
spitale, de Eforia spitalelor, conform legel din
1847 i Regulamentulul din 1.848.
Prin separatia Epitropiel Panteleimonulul,
s'a separat i averea acestuia, de a celor-l'alte
spitale, MO. find c1 cele alte spitale, nu se
puteaii Intretine, cu nume'rul de paturI ce aveati,
de cat cu ajutorul ospiciulul Panteleimon, Eforil
spitalelor, s'ati adresat la 1.856 Decembrie, 13
catre Kaimacanul ALEXANDRU GHIKA, cerandul sa
chibzuiasca, la ajutorul Eforiel, din fondul Pan-
teleimonuluI cu leI 400.000 anual, aratand ca,
fara de acest ajutor, trebue sa se reduca pa-
turile la fie-care spital, In m6sura veniturilor
respective, ceia ce ar face sa sufere patimaiI
adsta lipsa.
Kaimacanul Orel a aprobat acsta prin ofisul
No. 730 de mal jos :

www.dacoromanica.ro
 444

Eforia Spitalelor StatuluY, prin raport din 13 ale

acestel lunT, No. 2054, face cunoscut c in urma res-
tabilirel ctitoricesta Epitropiel a sfintuluT Panteleimon,
tinerea paturilor de bolnavl in spitalurile Statulul, ur-
mz/ 0. se reduck in cumpna cu veniturile acestor
spitalurT si c nevenind in ajutorul lor, spitalul sfin-
tulur Panteleimon, s'ar lipsi un mare numr de bolnavT
de cautarea cuvenit/ ptimaseT omenirl..
.NoT, de si statornicim principal, el dui)/ dreptul
cuvenit, fie-care spital sti se intinz/ cu numrul patu-
rilor, pe cat veniturile sale '1 iart, fiind ins/ c
acum, din lipsa incaperilor trebuinciOse, spitalul sfin-
tulul Panteleimon, nu pOte tinea in stabilimentul sm,
num/rul paturilor ce veniturile sale '1 iart, iar cele-
Palle spitalurl, avnd incilperl indestulate, nu ati ye-
niturl potrivite cu trebuintele bor..
NoI, pe temeiul consimtimdatulul ctitoricestel Eforil,
autorisdm pe epitropia sfintulul Panteleimon, ca pang
cand spitalul sfintuluT Panteleimon, va face cladi-
.

rile sale, se vor lua fdrA zabavg, cele mai grabnice

msurY, O. urmeze a da sumele cerute, pentru ti-
nerea num6rulu1 paturilor, a cgror s'ar ameninta re-
ducerea, Ins/ in despartirl tinute pe srril kii sub nu-
mire, de desp/rtirea spitaluluT sfintuluT Panteleimon,
in or/-ce slobode ine/perl de ale publicelor spitalurl
a ColteT, Filantropia, celuT din Ploestl si din Craiova
si tot pe maT sus zisul temeiA, se va acorda On/ la
apropiata punere la cale vremelniceste si numaT ca
din partea sfintulul Panteleimon, subventia do lel
20400 in trebuinta elevilor de MiCa hirurgie1).

Averea Ins& ce avea Panteleirnonul, find mat

mare de cat acelor alte spitale, acestea din urma
1) Adele Eforiel Dos. No. 2/56.

www.dacoromanica.ro
 442

nu se putea 1ntretine, cu propriele lor veniturl,

de aceia cele alte spitale ail fost continuti aju-
tate din fondurile Panteleimonula (VezI ofisul
No. 730 din 1856).
Acesta a facut ca despartirea Administratiel
avereI Panteleimonulul, de a celor alte spitale,
sa nu dureze de cat pana In anul 1859.

EforiT de la 1856-1859

1856 Iu lie C. NASTUREL HERESCU, Majorul

COSTACHE RACOITITA, Doctorul
1859 Aprilie
ARSACHE.

Epitrop clitor al Panteleimonulul, de la 1856

Iulie pana la 1.859 Aprilie, a fost SCARLAT GR.
GHIKA.

www.dacoromanica.ro
 443

VIII
Eforia Spitalelor
1859 1864

Separatiunea averel i administratiel Pan-

teleimonuluT, de aceia a celor alte spi-
tale, fiind contrariii legiurel din 1847, and se
Infiintase o singurA Eforie a Spitalelor, Dom-
nitorul ALEXANDRU ION I CUZA, prin ofisul de
mal jos, de la 22 Aprilie 1859, a Intrunit ad-
ministratia Panteleimonulul, cu a celor alte spi-
tale, Incredintilud-o iartiO Eforiel, ce functiona
In basa ofisuluI luI GHEORGHE DIMITRIE BIBESCU
din anul 1847.
Ofisul M. S. DomnuluT StApAnitor
No. 108.
1859, Aprilie 22.
Cdtre Ministend Cu Itulut din fra Romdnescd.

Vkand raportul Ministrulul Nostru Secretar de Stat

la Departamentul cultulta i Instructie publice, sub
No. 984 din 20 Aprilie curent. Considerand ca. conform
legiuireY din anul 1848, Administratia spitaluluT sf.
Panteleimon i a schiturilor, ce depind de ansul, ur-
mzI a fi (dui)/ cum a i fost), incredintat EforieY
Spitalurilor. Considerand el luarea acelor aF$ezminte,
de sub administratia ziseY Eforif in anu11856, printr'o
simpl ordonant/, a fost o evident/ violare a lega
de mal sus.

www.dacoromanica.ro
 444

Am ordonat qi ordonitm:
1) Administratia spitaluluY sf. Panteleimon i a schi-
turilor, ce depind de dOnsul, s se incredhlteze iartit1
Eforiel generale a spitalelor.
2) Reserva, ce vor fi av6nd acele aseaminte, O. se
pue in pstrare in casa central.
3) SI se ia socotl epitropid, aria a fost lucre-
dintata administratia ziselor apaminte, de la 1856
incoa, de strangerea i intrebuintarea venitulul lor, In
acest timp luarea aceY socotelY, s se faa pe ni0e
base, ast-fel In at A se ajung, pe at va fi en pu-
tinta, la resultatul cc se va fi aptttat, daa adminis-
trarea legal a acelor apaminte nu s'ar fi intrerupt.
4) i eel din urm M. N. so. d. st. la Departamentul
CultuluY i Instructie publice, este Instircinat cu adu-
cerea la indeplinire a acestuf decret.
(88) M. S. Donmul
M. 8. d. at. la Dep. Cultului fi Distr. Publice al ferel Romdneftf.
(as) Constantin A. Creizzloscu.

Cu prilejul acestel reconstituirl a Eforiel, a-

flandu-se Medic Inspector Doctorul V. GBADIANU,
acesta a visitat tOte spitalele, i prin raportul
de mat jos, a arMat Eforiel, atat starea lor cat
i imbunMatirele i indreptarile ce credea ca tre-
bu esc in troduse.

Domnilor Efori 1),

Onorabilul minister al Culturilor i al Instructiei
Publice, prin adresa so cu No. 1073, mi-a comunicat
ordonanta stpanitoruluY din 21 Maiu cu No. 160, priu
1) Adele Eforiel Dos. No. 58/59.

www.dacoromanica.ro
 445

care me nume0e, in locul DomuuluI ARSACHE, la Efo-

ria Spitalelor.
De atuncT, am visitat fie-care spital, in mal multe
rndurT, am observat de aprope fie-care servicitt
aste.-zY, viu a ye arta, nu starea kr pe care Domnia
vestr o cun4tet1, de maY mult timp, ci neaparatele
modificatiY, Imbuntir i indreptell, ce nu se maY
pot intrzia. Domnia vestr le-atY simtit negre0t de
mult timp i n'atT a0eptat, pete, de cat o ocasie maY
favorabil i o deslu0re maY mare, pentru ca reformele
s fie la culmea lor 0 in raport cu aspiratiile DomniT
Vestre.
MaY nainte de tete, am durerea a ye spuue, el par-
tea sciintifica, a fost cam neglijate. in uncle spitale,
cad Domnul ARSICHE, prodecesorul mea, impovrat
de multe i variate ocupatil, nu gesea mult timp a
sacrifica pentru spitalurT, spre a le face st se bucure
de Intinsele-Y i luminatelo-1 cutio0inte, ba Inca i
mijlecele d'atund erati Mae mrginite.
Igiena patologict insa, am gsit-o ferte satisfacelere,
si nu-Y trebue de cat o singur, o cea din urine. re-
maniere despre care voiA vorbi maY la vale spre
a ue vedea egall cu stabilimentele sanitare din trile
civilisate.
Pentru ca sa fiu lamurit in expunerile mele, voitt
vorbi in parte de fie-care spital :

Spitalul Coltei

Acest stabiliment este cel maY considerabil din tart,

intr'insul se afitt 200 paturY ocupate in corn plect pi
adesea-orY ate doT, treT bolnavI maT mult, carT se
cula pe jos, pan li se vacanteza paturY.
Serviciul medical este impArtit in done pertY, si
fie-care divisie are un doctor primar, unul secundar

www.dacoromanica.ro
 446

0 dol aj atoll. La prima vedere, orY-care se intrOb la

ce slujeso dof doctorl in medicinh pentru un ace1t0
serviciti ; acest intrebare 'mY am fAcut-o i eti, vOcluY
insli ca bolnavif de Patologie internO, se afla la un loc
cu ceY de Patologie externg, 0 unul dintr'acetY doY
doctorY este insrcinat in aparenth cu patologia ex-
ternA ; zic in aparentA cad in realitate, afarA de ope-
ratiT, doctorul secuudar n'are alth insarcinare, de cat
a face vizita bolnavilor duph amzd.
Dou lucrurl sunt de luat in consideratie aci, adica. :
1) *i cel maY principal este, c serviciul medical la
noY, n'a luat de la intemeirea luY de cat nite pre-
faceri amalgamate, tinandu-se tot-deauna maY mult
in sma starea materiall de cat tiintificd. In tote
tOrile civilisate, unde 6menT de tiinta aA cercetat sta-
tisticele 0 observatiile, 0 unde spiritul de perfectionare
a dominat, s'ati deosebit de mult serviciul de patologia
externd, de serviciul de patologia internA ; cad numaY
cu chipul acesta operatorul 0 operatul, pot avea maY
multA garantie, unul de succesul luY 0 altul de asi-
gurarea vieteY, cad numaY in chipul acesta, medicul
pate conta pe eficacitatea luminatelor sale ingrijirY in
tratamentul bOlelor seri6se. Ca sh fiti maY inteles voiA
lua un exemplu : prim-vara 0 tOmna, domnesc fri-
gurile tifoide, bolnaviT venind in spital, se gsesc in
salele, unde s'a fAcut vre-o amputatie, eine pate che-
zaui bolnavuluT operat, ch miasmele tifoide, nu vor
intocsica rana luY 0 'I vor da gangrenA, precum i
vice-versa, bOla numith puriturA de spital se desvoltA
intro ranitl, eine maY pate asigura viata variolo0lor,
tifoizilor, a pneumonicilor, . c. 1. ?
2) A sosit timpul ca O. aspirAm 0 noY a avea Omeni
specialY in tiinte, chd un doctor fiind silit a fi i
chirurg i medic 0 acupr, nu pate excela in nicY
una dintr'acestea, fiind campul prea intins. De (And

www.dacoromanica.ro
 447

in Europa arta de a vindeca, s'a impartit in ma! multe

ramurl, de atund se gasesc si omen! celebrI si de
atuncY si stiinta a facut pasurl gigantice in progres.
Aceste cuvinte ati indemnat de mult timp, pe tOte
OH le a desparti serviciul medical de cel chirurgical,
si atat doctoril, cat si bolnaviY, s'afl felicitat printr'o
depling isbanda.
La no! acum dou15-zed de an! acOsta despartire,
acsta imbunatatire urgent/ si necesarie era impo-
sibil, fiind-ca si budgetul si personalul eratt s6racT.
Pe atund abea aveam catY-va doctor! in medicina in
tOta tara, !ma un mare numr de magistriY si patron!
in chirurgie, pentru care cu drept cuvnt, cel cu titlu
de chirurg, se privea ca un om inferior in capacitate
numindu-se gearah si nu avea drept, precum
Inc! acum nu are de cat abusiv, de a face vre-o ope-
ratie, Para primirea si asistarea doctoruluY primar.
Asta-z! ins and fondurile Eforiel Spitalurilor ag
prosperat si and la spitalul Coltd, se gasesc patru
doctor! in medicina, nu ne maY r6mane nicY o sena
de a pastra ma! mult timp serviciurile amestecate.
Nu cer, Domnilor, inovatil zadarnice, nu cer modi-
ficati! fat% interes, ci cer ca sa nu ma! r6manem, ca
in timpil barbarY si ca In t6ri1e unde nicT o raza de
civilisatie n'a patruns ; si inteacsta am convingere
el v'am ghicit gandul, don*, aspiratiile si senti-
mentele umane, ce ye conduc in insarcinarea Domniel-
VOstre de Efor!.
Dupa statistice si dupe declararea domnilor doctor!
de spitale, in conferenta ce am avut cn dumnealor si
cu domnul director actual, ne-am asigurat ca in spi-
talele nOstre civile, baele externe predomnesc, si ur-
mza ca din cele done sute de paturT din spitalul
Colte!, O. rmfte mune opt-zee! pentru patologia in-
terna, iar o suta dou-zed s fie pentru cea externa.

www.dacoromanica.ro
 448

Din cele opt-zed patur! de patologia interna, tre-

zed vor fi pentru femeT 0 cincT-zed pentru barbatT,
0 incredintate in autarea until singur doctor, caruia
i se va da un ajutor, cu patru sute lel pe lung, eau-
tandu-se cat se va putea cu un grad maT mare In
medicina.
Cele-Falte o suta dou6-zed de paturT, vor fi impartite
in dou sectil deosebite i fie-care sectie va fi Imre-
dintata unuT doctor in meclicina, cu ma! mult g. apli-
care la chirurgie. Acestuia se vor da doT ajutorT, fiind-ca,
intr'un serviciu de chirurgie, se alfl incomparabil maY
mult lucru, de eat in cel de medicina, precum a ajuta
la operatiT, a se ocupa cu bandagiurT, cauteristir! 0
curatirT de rane . a. I. Unul dinteacetT doT ajutorT,
va avea 500 leT pe luna, iar cel-l'alt 400 lel pe lung,
cautandu-se asemenea cat ma! capabilT.
Avem dar numaT tre doctorT in Joe do patru ca pan/
acnm 0 Fse ajutorT, din car! doT de gradul Int6A
dup. apuntamente. Fie-care doctor va avea eat() 1000
le! pe lung.
Fie-care dintr'ace0I doctor!, va face dou6 vizite pe
zi, um. dimineta 0 alta dupe ameza la ore fixe, iar
nu ca pang acum numaT dimineta, ba Inca nevenind
Dumineca, cAcT remuneratia se pare luxosa, punandu-se
in comparatie cu ceia ce se da in alte t6rT 0 maY cu
sma. in Franta unde celebriT profesorY RICORD, ANDRAL,
TROUSSEAU, aU numaT de la opt-zed pana la nou6-zecT
galbenT pe an, adica a patra parte din apuntamentele
unuT doctor de la no!.
Am provazut ca greutatea DomniTVOstre va fi ca pe
care din ceT patru actual! Doctor!, s-1 lasam in des-
pouibilitate, permiteti-mi sa vt spuia c eea maY equi-
tabila combinatie ce am gasit, este concursul Intre
acetY patru Doctor!, cad numal cu chipul acesta, dam
dovada cea maT mare de impartialitate.

www.dacoromanica.ro
 449

Fie-care dintr'acesti trel Doctorl, va da pe rand in

fie-care dimin41, dupd visita bolnavilor, consultatil
aratuite sdracilor.
0 vorbd numaY si void sfdrsi eu despartirea servi-
ciurilor : SIiIe de sus vor fi reservate pentru Melo
chirurgicale, nu numal spre a avea mai multd lumind,
ci i chiar pentru ca miasmele ce produc rAnile, sil se
rAspandescd maY lesne in atmosferd, fir O. se mai
pue in contact, nici cu bolnaviY, nicl cu sdnatosiT.
Ca sd termin cu spitalul ColtiT, 'mY rAmane a vorbi
despre intretinerea curatenieY in Wile bolnavilor si
in curte. Peutru salY ined de cate-va zile s'a iniiat
Economul, spre a se ocupa cu vopsirea i lustruirea
parchetelor, spre a nu maY fi bolnavil siliti, in fie-care
sAptAmand, a se gAsi in umezld, cand se spat scan-
durile. S'a rugat asemenea Domnul Director a face
paturl mobile, pentru ca bolnavif peste complect, sA
nu so maY culce pe jos. Cat pentru curte permiteti-ml
Domnilor, a vd spune cd nu este nicY de cum in ra-
port cu igiena unlit stabiliment sanitar, i ca prin
farmec, numaY curtea Coltil si a Filantropiel, carl sunt
maY malt sub ochil nostri, se vAd atat de departe do
aspiratiile Domnil Vbstre, de vreme ce aceia a color-
lalte Spitalurl, sunt demne de a se compara cu curtile
spitalurilor Europene. Este dar de urgent/ necesitate,
a se asterne cu nisip, a se planta poml si a se da
ordin Economulul, spre a intrebuinta Omenl de slujbd
la Intretinerea curdteniel.

Spitalul Panteleimon

In visitarea acestuY spital, am fost transportat in-

tr'un stabiliment European, si 'm't place a mA face avo-
catul, atat al personaluluT medical, cat si al celor lalti
29

www.dacoromanica.ro
 450

impiegatI d'acolo, spre a ire invita s le merturisitY

satisfacerea DomniY V6stre.
Tot ce am a ve spune este ca Domnul Doctor HAP
NEMAN, printr'un obiceit al predecesorilor sd, mergea
piing la numirea mea, numal de done orl pe septe.-
mane, de vreme ce articolul din vechiul 0 unicul re-
gulament al Spitalelor zice, se mrge cel putin de treT
orY pe saptamana.
Aci este locul s ye vorbesc, despre adresa ce s'a
Mout Eforid Spitalurilor, de catre Ministerul afacerilor
din Intru, spre a primi cele cind-spre-zece paturl de
bble sifilitice ale IlfovuluT, pletindu-se ate o mie 10
pe an de fie-care pat. La Panteleimon, am gasit va-
cante o sale. fOrte frumbse. en done despertirY, pug
Intro cele lalte salY ale bolnavilor, inteaste sale uncap
fOrte comod acele cind-spre-zece paturl 0 serviciul ar
fi maY luminat 0 mai uman de at in Spitalul actual
al IlfovuluT, unde bolnaviY n'ati nid o ingrijire acesta
am constatat-o, nu de mult et Insu-mT, fiind numit
inteo comisio medicala pe hinge acesta s'ar economi
statulta 21,000 leY pe fie-care an ; eta se cheltuWe
36,000 leY, pentru intretinerea sus numitulul spital.

Spitalul de Copii

Acesta este creatia Domnid VOstre, Domnilor, sub

auspiciile Printulta A. GHIKA, in timpul caimectimid
sale, de aceia 0 organisatia lig se pare maY nemerite.
Luminatele ingrijirY ale DomnuluT Dr. BARASCH, ve si-
lose a-Y areta satisfacerea Domnid VOstre i a-Y face
1003 leT pe lune, ca la totY Doctoriy primarY, maY en
seme fiind-ce budgetul acestuY stabiliment, nu este in-
cercat en multi ajutori, 0 fiind-ca Doctorul spitaluluY
de na0ere, care are numal 24 de paturi se platesce

www.dacoromanica.ro
 4.5?

cu 1000 leT pe lung, de vreme ce spitalul de copiT

coprinde 40 paturt
Nu uit, Domnilor, a vd spune ca aid am gasit ins-
tituata o consultatie gratuita in teta dimineta. Am
v6zut asemenea, pe Domnul Doctor TURNESCU, venind
adesea a esecuta operatiile cele maY importante, cu Ma
bunavointa ce-1 caracterisA.

Spitalul Filantropiei

Rena constructie a acestuT stabiliment, nu maT sufere

mult timp ocuparea luT cu bolnavT. El fusese creat
pentru un numr mult maT marginit de paturT i as-
ta-zT se afla numaT 130, intre carT sunt i 10 de lemn,
spre a infecta tete Wile cu insecte. Aci lipsesce o sala
de bae, atat de indispensabila unuT spital, lipsete
chiar o comoditate in cat bolnaviT din cloud sAlT 'f,4T
fac trebuinta in Ole la ua lor, spre a impesta aerul.
Economul acestul stabiliment ocupa cincT camere,
negreit cA numeresa-T familie nu 'T-a permis a ceda
vre-una pentru trebuintele spitaluluT, cu tete acestea
atat Domnia Vestra, cat i fondatoril au voit i voit1
ca maT inainte, s se ingrijasca de omenirea suferitere,
'apoT de ceT platitY pentru cAutarea kr.
Curtea este fOrte spatiesa, ins nicT unul din locui-
toriT eY permanentY n'ati voit a 'T da ostenela a planta
catT-va arbor!, spre a se adaposti convalescentul, cand
ese sa serba aerul bine facator slabiciund luT.
AruncandulT cine-va ochiul asupra diagnosticuluT
belelor, ce se trateza intr'acest spital, crede ca west
stabiliment ar fi special pentru belele sifilitice. MA
i scim totT ca orT ce bag, are drept la ospitalitatea
spitaluluT, scim insa asemenea cA, in tete partile lumel
guvernul, a pus po prostituate a plati o taxa, cu care
se intretino spitalurY spee.iale pentru dansele. De acstA

www.dacoromanica.ro
 452

taxa se bucurd la noY mimaY comisariY qi sub comi-

sarit Intr'adev6r sifilisa biciuWe lumea i generatiile
viitOre, insA cand femea ajunge s specule cu trupul
i pudOrea eT, atund dintr'ast brutald ei exploatare,
cad s ingrijascd a plitti tristele consecinte ale uneY
rdtacirT voluntariY, mai cu sOind sperAndu-se cd prin-
teacesta s'ar limita mult prostitutia.
LucrAtorul sad industria0il sarac, dar ouest, are maY
mult drept la generositatea fondatorilor, de cat fiintele
devergondate, trebue dar ca politia s nu ne maT im-
pue pe femeile cele perdute in spitalele nOstre, precum
se urmzd asta-zY, ci s se primOscd numal cand vor
fi locurl vacante.
Serviciul medical se face fOrte slab, Doctoral primar
venea pAnd la numirea mea, la ord nehotAratd peste
zi, i chiar acum vine dupd 8 ore diminta, bolnavil
mananca supa lor, inaintea venireY DoctoruluT, spre a
putea s6rmanil sA a0epte, ceia ce nu se tolerzA in
nici un spital ingrijit ; am gsit pe bolnavY spalan-
dulY singurY vasele, slugile se bat in Wile bolnavilor,
paturile slujitorilor ce dorm in Wile bolnavilor fOrte
murdare, i economul se vede in fonctia luT cu me-
liciune.
Un servicid de o suta treFzed paturl, nu se pOte
trata, cu tOtA ingrijirea cerutd, numal de un singur
Doctor, el trebue sa fie despartit in cloud sectin me-
dico.% i alta chirurgicald, find neatdrnate intre ele.
SA se pastreze dar numai 6nd-zed de paturY pentru
bblele interne i p.pte-zecT pentru cele externe. Docto-
rul Pommy, va pastra serviciul medical, iar Doctorul
VIDMAN, ataat ca oculist numal la acest spital, se va
da serviciului chirurgical, avnd apuntamente 1000 leT
pe lund ca i colegul sd.
CeluY d'intaid se va da un ajutor cu 400 leT pe luna,
iar celuT de al doilea, se vor da doT ajutori din care

www.dacoromanica.ro
 453

unul cu 500 leY pe lung, iar cella 1-alt cu 400 leY pe

lun.
Atat medicul, cat si chirurgul, vor face dou6 visite
pe zi bolnavilor la ore fixe, iar cea de dimineta inainte
de 8 ore vara si inainte de 81/2 ore iarna.
P. S. Ajutorul intaiA al chirurguluT va avea 600 lel
po lung, fiind spitalul afar din ores.

Spitalul Maternitatei

Maternitatea, Domnilor, in tote Odle lumeT, este al-

tarul unde femeia ce s'a lsat rtcireY intr'un mo-
ment de usurint sati de amAgire, sa gsesett cea maT
mare discretie in timpul facereT, si uncle femeia cea
sarac s afle o ingrijire si o liniste, potrivia cu po-
sitia eT periculbs. Ast-fel s'a urmat si cu Maternitatea
nOstra, in timpiT eel vechT, ins de la o vreme IncOce,
prin neimplinirea datoriilor impiegatilor, Ole resortu-
rile regulelor neaprate s'ag slabit, in cat de dimineta
si pang sOra tarzitt orl-cine, rude sail streinT, pOte stt
iutre a vedea pe leuze, chiar elt inteuna din vizitele
mele nocturne, am gasit o persOna. strein in salele
bolnavelor.
Modestul local, nu sufere de cat cele dou-zed si
patru de paturT actuale, si en tOte acestea budgetul
acestuY stabiliment se vede fOrte increat, cad pe lang5.
Doctorul primar cu 1000 lel po lunti, se aft. 0 tin
ajutor cu 500 le/ pe lung si o mOsa cu 750 lel pe
luta M'am gandit indestul, cad sunt atributiile celor
dou6 din urm6. persOne, le-am intrebat si pe eY chiar
si in sfirsit mI-am format opinia, pe care v-o pot spune
en dou6 cuvinte ide prisos..
Se plgteste, Domnilor, 500 lel pe lun unuT ajutor,
care n'are alta Insreinare de cat a scrie dimineta or-
donantele, sub dictarea doctoruluT, ac6sta mi se pare

www.dacoromanica.ro
 454

o adeverata pensie do favor .i cred ca Eforia are multe

alte trebuinte do implinit, ca s nu sufero risipa fon-
durilor. Chiar tin ajutor cu 300 leT pe luna, tinandu-se
de acum in sein proectul de marirea lefilor, ar fi un
lam, dar numaT ca sa fim in 'null trebue sti-1 in-
stalam.
M4a are 750 leT pe lung, acesta este o lefa fabu-
big, o lefa pa care controlul cel maT indulgent n'o
pito tolera. Locul do m4 aci, este maT cu totul do
prisos, iata cuvintelo : dac facerea vre-uneT insarci-
nate dintr'acest stabiliment este anormala, atunci nu-
maT doctorul are FA faca operatia ceia ce se si ur-
meze daca insh facerea este naturale, atund nicT
ini5a, nici ajutorul doctoruluT n'ati nicT o indatorire,
fiind-ca se aflffit doug servitOre, cu atestat de m(e. i.
cu oxperienta indelunga, earl ingrijesc de esecutarea
color trebuinciOse mameT ..i copiluluY in casul acesta.
Acest mod s'a urmat i se urmOza ; cata dar a sit-
prima 450 leT pa lima mW, lasfinduT numaT 300 leT
pe lung, i punAndu-T indatorire a face lectie de mo-
it Folaritelor i a nu putea sa lipsOsca din spital do
cat numaT doue ore pe zi.
No remAne dar reserva de aid 550 leT pe lune, care
vor trece intr'alte imbunatatirl.
ImT mal remne a ve spune incii done vorbe, des-
pre serviciul medical de la acest stabiliment. Domnul
Doctor de aid, se afla ocupAnd pe Mug. altele i doua
posturT de spital, unul aci i altul la spitalul Bran-
covenesc. do vre-o ase sah opt lunT, dei sub titlu do
provisoritl.
In tote -Wile lumel, tin doctor pote ocupa dou-zecT
de funetil in acelf0 timp, dar nicT odatti doue servi-
ciurT de spital, nicT chiar sub acelaT acoperamAnt,
necum despartite, precum se afla Spitalul MaternitateT,
de cel BrAncovenesc.

www.dacoromanica.ro
 4N5

linul din aceste douo serviciurT, cat a fi neglijat,

dcT trebue sa se fad la aceiaY m.o.. Dup cea ma!
simpl logid, trebue a i se notifica, ea in timp de 10
zilo sa ne rspunza, cu care din aceste dou serviciurl
voe0e so. ramae. Se va indatora asemenea a face douo
visite spitaluluT pe zi la ore fixe, iar pe cel de dimi-
notA la 7 1/2 ore.
Dad. doctoral se va leptida de serviciul de la Ma-
ternitate, preferand pc cel de la spitalul Brancovenesc,
so va numi indata un juriti, compus din treT medic!
0 chirurgi aT EforieY 0 se va publica concursul pen-
tru alegerea succesorulta sett.
La Spitalul MaternitateT, se ail/ 0 o FOla de inva-
ttitura mo0tuluT, pentru un curs de dol anT. Ca so vO
esplic starca deplorabila a acestel FOle, permiteti-mT,
Domnilor, a vO face o comparatie, trivia% 'Rite, dar
fOrte justa 0 fOrte nemerita.
Acosta NOlti, nu este nicl mal mult nic't mal putin,
do cat starea unel cancelaril de zapcitl, d'inaintea re-
gulamentuluT, cand dosarele se pastraa in disagil ea-
lulu! ,i dud administratia se facea dupe istoricul Lude.
N'am gasit aci nici registru, nici catalog de numOrul
i notele rolaritelor ; am vOzut pc Fold* de un an
ne0dind Inca sa citsca, 0 pe profesorul de limba ro-
maul, transformat in acupr, facand leetio de actia-
mente ; n'am gasit macar cincT foT de text, dupe care
sa se fad. lectia ;4i dupe care sa invete Folaritele.
Profesorul doctor vine 0 s,ado dud 0 cat 1 iarta
timpul, iar nu cat cere trebuinta i cat '1 impune in-
stitutiile cOleT ; i dupti tOte acestea Eforia da pe &-
care an, un numOr re-care de certificate de rn4e, au-
torisandu-le a aduce drept merit ignoranta Mr, la pa-
tul bolnavelor in durerea naterel. Nu se ma! We
suferi, DomniloT,, ast mod de Wolk 0 am convingerea

www.dacoromanica.ro
 456

c. s'ar face mutt maY bine omenirel inchizAndu-se, de

cat lasandu-se inteasta stare de degradare.
Doctoral care va ramanea la acsta F61, trebue s
i se adreseze instructil, ca sa fad. de treY orY pe sp-
tmn, cate o ora intrega curs, .0 in tote zilele la
vizita bolnavelor de diminOta, care va tine un ceas,
s esplic.e colaritelor de anul al doilea, casurile de
acuament, ce ad fost nOptea 0 in ajun. Pana va veni
WO. r6spunsul doctoruluY, aratand de r6mane in ser-
viciul MaternitateI sad Brancovenesc, doctoral actual
se va obliga a implini cu esactitate aceste indatoria
Se va cere asemenea de la Doctoral profesor, un
text de acuamente pana la 1 Octombre viitor, pen-
tru care va fi rernunerat.

Spitalul din Ploe0i

Partea igienica cat 0 serviciul medical ale acestul

spital, le-am gasit fOrte satisfacatOre ; o neouviinta ins
din cele mal ne ertate, se Oa in coustructia acestuY sta-
biliment, void sa zic ca comoditatea pentru barbati
pentru femel este aceias,4 0 de aci resulta ca adesea
orY barbatil sail femeile, ce yin caute Insanato-
Orea pentru alte bOle, se altoesc in We sifiilitice prin
relatiile lor. Am invitat pe ingiuerul orawluY, ca sa
gasOsca mijlocul de a carma asta ocasie de vaccinaro
sifilitica, i O. trimita divisul cat mal urgent la Eforie,
spre a se desbate i coufirma.
Despre spitalul de la Craiova, ye void vorbi cu alta
ocasie, fiindca Inca n'am putut sa-1 visitez pana acum.
In curand, Domnilor, v voiil vorbi i despre modal
cumparare medicamentelor in spitalurY, cad cel ac-
tual, mi se pare f6rte elastic i cere o deosebite. atentie
din partea Domnil VOstre ; pang atund insa se vede
trebuinta de a se prescrie Domnilor DoctorY ca sa nu

www.dacoromanica.ro
 457

maT subscrie, pentru nimenf altul ordonante, in soco-

tela EforieT, de cat pentru boluaviT Mr respectivT din
spi t alurT.

RESUMARE

lid resum, Domnilor, c din cele expuse, este de

urgenta necesitate eel() urmAtOre :
1) SA se despartA serviciul medical de cel chirur-
gical, Wanda-se trel divisiT la Coltea 0 doul la Filan-
tropia.
2) S. se facl concurs, intre ceT patru de la Coltea,
spre a se alege treT DoctorT necesarT.
3) SA se dea un ajutor, numal in serviciul de me-
dicing cu 400 leT pe lung, 0 doT in serviciul de chi-
rurgie, din care unul cu 500 leT 0 altul cu 400 leT
pe lank unul cu concurs.
4) SA se fad. remuneratia egala la totT Doctoril.
5) SA se indatoreze totT mediciT 0 chirurgiT a face
dou6 visite pe fie-care zi, in spitalul respectiv, iar pe
cea de diminetA la 71/2 ore inainte d'a se lua supa.
6) Cel de la Panteleirnon, d'o cam data va face vi-
site sa, cel putin de treY orT pe s6ptaman5.
7) SI se oblige totT DomniT doctorT a da visite gra-
tuite la spitalul lor respectiv, dimineta dupa visita
bolnavilor, fiind pentru acsta afectatA o camera la
fie-care spital, (land 0 doctoriT gratis.
8) Se va incum*iinta, prin tOte mijlikele do publi-
eitate, c se clan consultatiT gratuite in spitalurT.
9) SI se trimitA o condica puruita, la fie care spi-
tal, in care sA se inscrie DomniT doctorT 0 ajutoriT lor,
aratand 0 ora venirel Mr la spital.
10) SA se dea supa de diminOta, dupti visita doc-
torilor.

www.dacoromanica.ro
 458

11) SA. se declare doctoruluY de la Maternitate sl

vie la 71,/, ore.
12) Doctoral de la Maternitatea, sl organizeze sc61a
de mosit in treT zile, dup primirea programulul de la
Eforie i s fact"' curs do o orA pe zi si de clinicA altA
erg impreunl cu visita spitalulul.
13) Doctorul profesor acusor, sl pregAtosca o carte
de acusamcnte pana la 1 Octombre viitor, find re-
muncrat.
14) SA se dea 450 leY pe lung msel de la spitalul
de nastcre, indatorandu-o a uu esi de cat cloud ore pe
zi. S. se suprime asemenea 200 lel pe lunA ajutorultd
doctoruluT dintFacest stabiliment.
15) Se vor primi cele 15 paturl sifilitice, in Wile
Panteleimonulut
16) Se va face o salA de bao cat maT curand la Fi-
lantropia i o comoditate.
17) Se vor trimite la Filantropia 10 paturl de fer,
in locul celor de lemn.
18) Se vor da pentru bolnavi peste complect, patru
paturY mobile la Coltea, trel la Filantropie, dou6 la
l'anteleimon, dou6 la Maternitate, i dou6 la Ploestl.
19) Sti se curete si sa se planteze curtea Coltel.
20) SA se vopssca si lustruiasca cat maY curand,
parchetele salilor de bolnavl din tOte spitalele.
21) Se va face cat mg curand despartirea comodi-
ttitilor de la spitalul PloestY.
22) Doctorif nu vor libera nicY de cum medicament),
priu ordonantele lor, de cat bolnavilor din Wile lor.
23) Instrumentele de prin spitale, ne maT fiind in
stare de a servi, se reclamA neaparat cumpArarea altora
cat me curand i carY dup calcul aproximativ ar
costa pang la cincl-spre-zece mil let
GREDIANU.
Inapeetorut spitaklor okik.
Bueureftf, 1859, Iunie 17.

www.dacoromanica.ro
 459

La 1.0 Iu lie 1859, Ministerul de Interne a

cerut s i se cornunice 1):
a) Organisarea tuturor spitalurilor, cu insern-
narea numrulul paturilor, mirarea fie-carul
spital, veniturile i cheltuelele cu isvOrele de
unde curg acele veniturl ;
b) Conditiunile fundatiunel, cu explicatif pana
la ce punct acele conditiuni se pot privi ca
nestramutabile i opuse unel directiuni centrale ;
c) Specialitatea bOlelor ce se primesc In
fie-care spital.
La aasta, Eforia rspunde prin adresa No.
278 de la 27 Ianuarie 1.860 ca : a Organisalia re-
gulatil. a. Spitalelor Civile, nu datza de cat de
la 1847,- and prin legiuirea ob;te;teI Adunarl,
Inlril cu ofisul No, 224, s'a Intemeiat o E-
forie generala, sub directia careia s'aft pus spi-
talurile Filantropia, Coltea i Panteleimonul ;i
sucursalele acestora, precum i on ate alte spi-
tale civile, zice legiuirea, se vor Intocmi sag in
Capitala sag In alte ora;e ale Principatului, ma-
sura Insa ce nu s'a aplicat de cat pentru cele
trel citate mal sus, ;i din care cele dou din
urma, pana la anul 1.847, eraii administrate In
parte, sub numirea de Eforii ctitorice;tf, de ;i
actele fondatorilor pun acele apzaminte sub
privegherea guvernuluI.
Organisarea serviciulut acelor a;ezaminte, s'a

1) Actelo Eforiel Dos. No. 12/59.

www.dacoromanica.ro
 460

regulat si s'a modificat, treptat dupe trebuinta

i potrivit, cu cresterea numrulut paturilor, care
se urca In tOte spitalele administrate de Eforie
la suma de 655, Ins& 200 la spitalul Co Ilea,
80 la al Panteleimonulul, 50 la cel de nastere,
140 la al Filantropiel, 45 la cel din PloestI,
100 la cel din Craiova si 60 la cel de Copil.
Din aceste spitale, numai spitalul Coltel i al
Panteleimonulut, ail mat Insemnate veniturt, iar
cele-l'alte se sustin din ajutOrele prevezute prin
regulament, si din veniturile celor d'intkifi done"
spitalurt, veniturl ce se compun din arenzt de
mosit, Inchiriert de acareturl si allele si care in
total se urea, dupe arendarile de asta-zI, la suma
de 3,068,138 par. 27, dupe cum se arata cu deslu-
sire, in budgetele anuale de venituri si cheltuelt.
Iar cat pentru Intrebarea ce se face, despre
conditiunile fondatiunilor i 'Ana la ce punct
acele conditiunt, se pot privi ca supuse unel
directiuni centrale, sub Insemnati nu gasesc
In actele fondatorilor, alte conditiuni esentiale,
de cat aceia a Intretinerel acelor asezaminte
i alte asemenea faced de bine la care se si
intrebuint6za i prin urmare nu s'ar putea
opune unet directiunt centrale. Dar Inca ar fi
de un interes public, ca acsta centralisare, sa
se realiseze pentru tOle spitalele In genere, atat
publice cat si particulare.p
Hereseu, Gr, Alezandreseu, A, Zane fi Davila,

www.dacoromanica.ro
 461

Cu prilejul retragera din slujba a doctorulul

VASARHELY, de la spitalul Central din P1oet1,
Eforia cu adresa No. 531 de la 30 Aprilie,
1859 1) a cerut Comitetuluf Sanitar, ca pentru
oranduirea until alt medic, In locul numitulul
patima, urmza ca mai Intia un comitet, sa
cheme in examinarea cornisiel medicale, pe doc-
torul ce s'ar presenta de concurent, cu tiinta
de medicina i de hirurgie i pe cel ce '1 va
psi ma! capabil misieT, ce se cere a i se in-
credinta, sa bine-voiasca a '1 recomanda Eforiel,
ca sa se cra din parte-1 prin raport cuviinciOsa
In Wire.
Cornitetul Sanitar al terel Romanen, prin
adresa No. 2356 de la 5 Martie 1859, a rspuns
cii : g Ar 11 dorit, cu WO. placerea, sa. procedeze la
efectuarea propunerel ce i se face, dar o crede
imposibila, pentru c. un asemenea concurs, care
nu este prevzut In vre-o legiuire i nic1 ca a
stat exemplu, Ora asta-zI la nol In tara, s se fi
dat de catre vre-un medic, peste legiuita exa-
minare ce i se face de consiliul medical, cand
se liberza de a-'1 practica profesia, ar departa
atuncf pOte i chiar pe aceia care mai este de
sperat ca s'ar indupleca, sa prim6sca postul
vacant de la PloetI, cad din 23 doctor! In
medicina, care 'I cunosc asta-zI In capitala Mra
postuti, fie Incredintata onor. Eforiel, c. nici

1) Dos. No. 4/59.

www.dacoromanica.ro
 462

until nu primete a ei In districte, aspirand

toll a se randui ad, i numal pentru acest
sfirit, subsemnatul 'I-a i dat piirerea, de a se
face o legiuire, ca de acum Inainte, nicl unul
din domniI medic!, care vor mal veni In tara
s nu se p6til. rAndui, In vre-o comisie In Ca-
pitala, liana. mal In tiii nu va 11 fost Intre-
buintat, afara prin districte, un curs de 3 sail
4 anI, neprecurmatI.,
Dr, N. GUSSI
&fui Comiteittlui.

Dupe cum se vede Comitetul Sanitar al tare!

In 1859, a respins cererea Eforiel, de a se face
un concurs Intre medic!, spre a alege pe cel
destoinic a ocupa postul. Acsta este prima In-
cercare a Eforiel, de a stabili principiul con-
cursuluI, ca norm& pentru recrutarea persona-
luluI medical al spitalelor.
Apol la 1859 Octombre, s'a Intocmit de Ins-
pectorul general DAVILA, un Regulament al re-
gimulul alimentar, pentru tOte spitalurile In de-
obte 1).
In 1.860, dupe decisiunea luata de Principele
ALEXANDRU IoN CUZA, prin decretul din 16 Iulie,
In urma intervenirel facuta. de Eforie, s'a trimis
Generalul Dr. DAVILA In Franta, ca sa visiteze
spitalele de acolo i s studieze regulele ce s'ar
putea aplica 1 la nol 2).
1) Adele Eforid Dos. No. 12/59.
2) Dos. 45/69.

www.dacoromanica.ro
 - 463

Tof in acest an, s'a decis de Eforie, sa se

dea consult* on medicamente gratuite la spi-
tale, pentru bolnavil s6rmanl, care n'ail loc sa
fie primitl in spital 1) i In fine s'a parasit sis-
temul prirnitiv, pentru spalatul rufelor, regu-
landu-se ca rufele sa fie spalate la spalatoria
mecanick infiintata In Capita la de Domnil LE-
'MAITRE i BERGMAN 2).
In acest an veniturile Eforiel se ridica la
3,000,000 lel veclil.
Apol, spre finele anulul 1860, o noua. schirn-
bare, se face in administratia Eforiel Spitalelor,
Insa In chip provisoria, pan& la formarea unel
legiuirl definitive.
Ast-fel prin referatul Ministerulul Instructinnel
Pub lice i prin jurnalul Consiliulul de Minitri
de la 5 Decembre 1860, de mal jos, Eforia
se desfiintza, administratia spitalelor, trece la
Directia Serviciulul Sanilar de la Ministerul de
Interne, iar administratia bunurilor averel spi-
talicetT, trece la Ministerul Instructinnel Pub lice.
REFERAT8).
No. 4359
1860, Decembre 1.

Eforiile spitalelor i FOlelor, dup6 organisatiunea din

treeut, de i ad fost puse sub suprematia Ministerulul
Cultelor i Instructiund puMice, dar in realitate ati
1) Dos. No. 48/60.
2) Dos. 33/60.
3) Aotele Eforiel Dos. 82/60

www.dacoromanica.ro
 464

avut o administratiune separate i ince ail avut drept

a '0 indrepta rapOrtele kr cetre Domnitor, prin urmare
Ministerul n'a avut aka actiune de cat aceia do in-
termediar, tntre aceste done autoritatl i Domnitor.
Acum 'lase and Ministru este responsabil de tot ce
se mire., in domeniul ramurel sale de administratiune,
sub semnatul este de Orem, ca 0 aceste done autoritatT,
se se reguleze in spiritul conventiund. Spre acest sfer0t
propuT urrnatOrele modificatiunT, cart se pot admite
provisorie, pane la infiintarea und legiuirT definitive,
dupe care se pot regula i budgetele pentru exerciOile
anuluT 1861, socotindu-le un pas spre indreptarea, ce
se reclame in administratiunea acestor done autorittt
din starea anormal in care se gases(' :
I). Eforia rlelor i Eforia spitalelor in principiu
se se desfiinteze.
II). Atributiunile Eforiel raelor, in ceia ce privere
administratiunea bunurilor 0 partea financiara, s trce
in competinta MinisteruluT Cultelor 0 InstructiuneT
Publice.
III). Atributiunile sale relative la instructitmea pu-
blie,e, pana la formarea nue legY definitive, se se dea
unuT consiliu superior de instructiune, care sa se corn-
pue din patru membri i un director, sub presedentia
Ministrulul Instructiund 0 in lipse-T a celuT maY versnic
din membri.
IV). Functiunile membrilor, se fie ouorifice, iar ale
DirectoruluT salariate.
V). Consiliul s alba o cancelarie compusa dintr'un
secretar, done ajutOre, patru cop4tY 0 un registrator,
ale ceror remunerariT s fie prevazute in budget.
VI). Atributiunile Eforiel spitalelor, in ceia ce pri-
vere administratiuuea bimurilor, partea financial% 0
a Egurneuiilor pe la schiturile dependinte, vor remanea
la Ministerul Cultelor ; iar partea de administratiune

www.dacoromanica.ro
 405

a inspectiunel 0 regulezeI spitalelor, s trcii la Minis-

terial Interior, ca si se indeplinsa prin administra-
tiunea generale. a serviciuluI sanitar, care privigheza
in comun asupra tuturor spitalelor, intretinute de stat
in WI tara.
AcOst prere, am onbre a o supine i in delibera-
Vmnea onor. Consilin, cu invitare a de vetlincuviinta-o,
Domnilor MiniOrl, s se transforme intr'un proect de
lege, care s se supue si la aprobatiunea onor. Ada-
narl legislative, spre a se regula provizoria, dupe
modal indicat, administratiunea acestor doue stabili-
mente, pn la formarea 0 promulgarea legiuirel defini-
tive, fiind convins ce. cu acest organisare, se va aduce
nu numal o imbunatatire serviciuluT, dar 0 o economie
insemnat statuluY prin reductiunea de multe cheltuelY.
Ministru, B. VLADOIAN17.
JURNAL
Aste.-4 lunY la 5 ale luneY Docembrie anul 1860, in
rdinta ConsiliuluY MiniOrilor din. tara Rom:Ausck
lunclu-se Yu bagare de smk referatul Domnulul MI-
nistru secretar de stat la departamoutul Cultelor 0 Ins-
tructiunelt Publice cu No. 4359, prin care pentru indrep-
tarea serviciuluI Eforiel scOlelor 0 Eforid Spitalelor, pro-
pane in spiritul conventiuneT, modificatiunile reclamate
de trehnintii ; considerand motivele date de Domnul Mi-
nistru prin referatul sett ; considernd el administratiu-
nea acestor doue autoritatY, name pOte ramnea in sta-
rea actualk consiliul unit cu prerea date. do Domnul
Ministru, incuviinteze. proectul de reorganisare propus,
spre a se admite provisoriii, pane. la infiintarea unel
legiuirI definitive 0 care proect contine urm6tOrele
articole :
Art. 1. Eforia rblelor 0 Eforia spitalelor in prin-
cipiA se desfiinteze..
20

www.dacoromanica.ro
 466

Art. 2. Atributiunile Eforiel c6lelor, in ceea ce pri-

ve$e administratiunea bunurilor i partea financial%
va trece in competinta Ministeruld Cultelor 0 Ins-
tructiund Pub lice.
Art. 3. Atributiunile EforieY F6lelor, relative la Ins-
tructiunea Pub lick pand la formarea uneY legiuirY di-
finitive, O. se dea until Consiliti superior de Instruc-
tiune, care O. se compue din patru membri . 0 un
director, sub prepdintia Ministruld InstructiuneY 0
in lips1.1, a celd md AIrsnic (Entre membri.
Art. 4. Functiunile membrilor Consiliuld Instruc-
ti uneY vor fi onorifice, iar ale Directoruld salariate.
Art. 5. Consiliul Instructiunel va avea o cancelarie,
compusd dintr'un secretar, dodi ajutOre, patru copi$I
0 un registrator alo cdror remuneraril sl fio prev6-
zuto in budget.
Art. 6. Atributiunile Eforiel Spitalelor, in ceia ce
prive$e administratiunea bunurilor partea financiard
0 Egumeniile, pe la schiturile depeudinte, sd rmde la
Ministerul Cultelor, iar partea de administratiune a
inspectiund 0 reguldreY spitalelor, va trece la Minis-
terul Interior, ca s se indeplinsc prin administra-
tiunea generald a serviciuld sanitar, care privigheza
In comun asupra tuturor spitalelor Intretinute de stat
in ttd tara.
Acest proect fiind, un pas pentru indreptarea servi-
ciuld acestor douil, stabilimento i tot intr'un timp, uu
mijloc do reductiune la cheltuelile statuluY, se va su-
pune la cuno$inp IndltimeT sale Domnuld stpanitor,
de care Domuul Ministru al Cultelor 0 InstructiuneY
Publice, spre a fi inaintat in deliberatiunea Onor. A-
dundrY legislative a tere, ca s fie primit provisorift,
pand la infiintarea unel legiuirl definitive.
M. Costache, B. Vlitdoianu, B. Boerescu,
G. Costaforu, L .Filipesczz.

www.dacoromanica.ro
 467

Acest proiect de lege, prin resolutia pusti de

Domnitorul ALEXANDRU ION, pe referatul Dorn-
nulul B. VLADOIANU, Ministrul Cultelor, Inregis-
trat la No. 4433 de la 7 Decembre 1860, a
fost trimis In deliberatiunea AduniireI Legislative.
Ins5. fiind-ca In anul 1861, Proiectul se gasea
Inca In esaminarea comisinne1 bisericeVI din
Ad unarea Legislativa, Ministrul Instructiunel
Pub lice In anul 1862, a revenit asupra acestel
cestiunt i a adresat ConsiliuluI de Minitri, re-
feratul ce urmza, care a fost aprobat de Con-
siliul de Minitri si de Donmul ALEXANDRU ION
CUZA, prin decretul de la 24 Aprilie 1862 i prin
care se trece administralia Spitalelor Civile, sub
jurisdictia Ministerulul de Interne, remanAnd nu-
maI gerarea bunurilor .i lngrijirea bisericilor
la Ministerul Cultelor :

REFER AT
No. 5077
1862, Aprilie 24.
Subsemnatul avOnd in vedere, ca administratiunea
sanitara, pretutindenT face parte in atributiunile Minis-
teruluY de Interne ; avnd in vedere c chiar la nol
acsta administratiuno in prinoipia, este incredintata
aceluia Minister ; avnd in vedere ca. de si parte din
acsta administratiune a fost lasata sub suprematia
MinisteruluT de Culte, pentru cuvantul ca ospiciele sani-
tare, se intretin cu fondurl Monastire0T, dar fiind-ca do
o data Cu intrarea in noul regim, se cuvine sa. erri
i din orT-ce stare anormala i tot do o data O. sim-
pliacarn in acelag timp, pe cat se va putea serviciurile

www.dacoromanica.ro
 468

statulu in iuteresul lor 0 al economiel de orY ce na-

tura, subsemnatul propuY ca administratiunea spi-
talelor : Coltea, Filantropia, Panteleimon, Spitalul de
copil, Spitalul do naFere, cel din Craiova i eel din
Ploesd, ce figureza In budgetul Ministerulta Cultelor,
sa trca in viitor la Ministerul de Interne, Impreun
cu Eforia, ramind la Cult, uumaY gerarca bunurilor,
ca 0 a celor alto monastirl ale WO, cum i Ingrijirea
biscricelor, ce so tin din veniturele spitalic*f.
Acsta propuncre o supuia la deliberatiunea Dum-
neav5stra Domnilor Miniqtri ca, do yeti bine-voi a o
aproba, atund O. se trca suma budgetara a acestuY
servicifi, ca subventie in budgetul Ministerulta de In-
terne, precum se urmz b cu Institutul de la Mar-
cuta i copiY orfani gasitt
Ministru, B, BELU,

JURNAL
Ast5.-zY MartY, 24 ale land Aprilie, anul 1862, in
edinta consiliulul de minitrif din Principatele-Uuite,
luandu-se in bagare de sang referatul Domnuha Mi-
nistru secretar do stat la departamentul Cultelor i In-
structiune Publice cu No. 5077, prin care propune ca
administratia spitalelor civile, sa trca in viitor la Mi-
nisteru de Interne, impreuna cu Eforia ;
Considerand ea administratia sanitar, pretutindenea,
particip la atributiele Ministerulul din inauntru
c chiar la noY acsta administratiune, in principth,
este incredintath aceluia0 minister, consiliul unit cu
parerea Domnulul Ministru, Ineuviintz acsta pro-
punere i hotathte ca pe viitor administratia spita-
lelor civile i anume : Coltea, Panteleimon i Filan-
tropia, cel din Craiova, eel din Ploe0Y, spitalu de 00-
pi i eel de na0ere, s trcti sub administratia Minis-

www.dacoromanica.ro
 460

teruluI de inuntru, impreung cu Eforia, rmannd

numal la Ministerul Cultelor, gerarea bunurilor ;41 in-
grijirea biserivelor, ce se Intretin diu veuiturile acestor
Kiezminte.
Dispositiuuile acestuT jurnal; se vor aduce la in&
plinire de Domuul Ministru al Cultelor i Instructiund
publice, dupg. ce maT Intdiu se va supune la domuOscl
aproba re.
(88) B. Catargiu, B. Belu, Arsache, BrAiloiu, .Florescu.

Prea Indlfale Donnie, 1)

Jurnalul consiliulul Minitri1or, incheiat in edinta
de la 24 Aprilie anul 1862, relativ la trecerea adminis-
tratiund spitalelor civile, sub jurisdictia Ministerulul
de Interne.
Subsemnatul '1 supine cu respect la cunoFinta i
aprobatiunea Inaltirnel VOstre.
Sunt cu eel mal profund respect
Prea InAltate Dinne
Al Mriel VOstre
Proa plecat si supus servitor
(88) B. BEL U
Ministru Secrelar de slat la
Departamentul Oultelor IZ Instrue
No. 5097. tiunel Publice din Principatele
1802 Aprilie 24. Unite.

Se aproba. :
ALEXANDRU ION,

Prin acst5. dispositiune, Eforia devine o di-

rectiune a serviciulul sanitar, din Ministerul de
Interne.
1) Actele Eforiel Dos. No. 82/00

www.dacoromanica.ro
 470

AcstA. atingere, adusti unel instituliunl de

binefacere, care traia de aprOpe 2 secole inde-
pendentii, a trebnit sh [Ole sentimente de corn-
patimire.
In adevr, Membril Eforiel Spitalelor, In anul
1864 Iannarie 17, vznd dificultatile ce In-
tampinail, In administralia spitalelor, prin apli-
carea disposiiiilor, luate de Consiliul de Minitri
din anul 1862, ail adresat onor. Minister de
Interne, acest protest:
PROTESTATIA
Doninule Ministru,
Dupe organisatia Eforiel Spitalelor, promulgata prin
decretul domnesc de la 1848, No. 224, acst Eforie
are dreptul de a administra, atat spitalele Infiintate,
cat i acele ce se vor intocmi in capitalk
Dupa art. 4 al acesta organisatiT, veniturile tutu-
ror spitalelor, urmza a intra Intr'una t;i aceiaT cask
pastrandu-se de cetre casierul central, care va res-
punde casieruluT Eforiel, randurT, rndurT, sumele cuve-
nite dupe budget, iar casierul EforieT, s tie socotelele
regulate, pentru fie-care aFze.mnt in parte.
Art. 8 obliga pe Eforie, ea sil aiba obOsca privi-
ghere, pentru intrarea la vreme a veniturilor i in-
tretinerea lor, dupa cuviintk precum i pentru pas-
trarea O. administrarea averilor acestor wzminte, fi
anume in cas de chelluelt estraordinare sd cerd desle-
garea Domnitorula
Pupa art. 9 bask i Eforia urmze. a incheia soco-
telile anuale i a le trimite Domnitorulut, spre a le
da in cercetarea controluluT, precum i. de a intocmi

www.dacoromanica.ro
 471

budgetul veniturilor 0 al cheltuelilor acestor spitalo,

0 a le supune la aprobarea .Domnitorului ; in fine
dup6. art. 11 inaintea Eforiel, urmezd a se vinde prin
licitatie, tote mofiele spitalelor, potrivit regulelor a-
doptate pentru arendarea averilor Statului.
Acest msur a organisatid sus citata, este una
din cele maT drepte i i maT uman ale statuluT nostru.
Averea fi banii acestor stabilimente,fiind ddruiti de
persOne private, pentru scopUrt speciale de binefacere,
nu se pot, inzontra destina(ie br, intrebuinta la able
trelminte ale guvernului, cdci alt-fel s'ar cdlca vointa
donatorilor fi ar descuraja pe public in viitor de la
asemenea binefaceri.
Cu ocasia desfiintreT easel centrale, i trecerea el
la Ministerul Financelor, acela al cultelor a neglijat a
tine socotelY deosebite pentru veniturile spitalelor, i
ast-fel socotelele cheltuelelor, aflandu-se neincheiate de
acest minister, pentru maT mult1 anY, Eforia in ziva
de asta-z1, este in neputint de a cun4te starea ca-
seT i resursele sale, de i Inca din anul trecut, s'a
oranduit o comisiune adhoc, pentru acest sfauit, dar
care n'a dat pang acum nici un resultat. Numal
de and spitalele, a trecut la Ministerul Interior, so-
cotelele s'att tinut regulat i s'a inaintat la control
pc anul 1862.
La cea din urmd licitatie a mofielor spitalelor, .Dom-
nul ilfinistru al Cultelor, respectand drepturlle sacre
ale Eforiei, a facut licita(iele Iii presenta Eforilor fi
contracturile se gild iscdlite de &Nil:.
Cunoscnd, Domnule Afinistru, cd ci .Domnia-vOstrd,
recunosand aceste drepturt neatacabile ale afezdmin-
telor spitalicefti ci prin urmare ale Eforid, insdrcinatd
cu administratia arerilor kr, vetl binc-voi a numi all/
comisie extraordinark care sa constate cat ma/ fara
zabava, starea reservelor ce posedlit casa spitalelor,

www.dacoromanica.ro
 472

a lua cuvenitele dispositil, ca Eforia sd reintre in

esercitiul drepturaor sale, compatabile cu nouile insti-
tufa, drepturi care in timpurae din urmd, cu ocasia
mai multor relorme, introduse in deosebitele ramuri ale
administratii terel, ai trecut fdrd nici o dispositie le-
giuitre la Ninisterul Financelor fi al Oultelor.
Membril Eforki Spitaktor Civile
N. Crefuleseu, I. Cantaeuzino,
Al. Zane, Dr, Davila,
1864, lanuark 17.

Ministrul de Interne, pe atunci distinsul om

de Stat, MIHAIL COGALNICEANU, luand cunotinta
de acest protest, adresa un referat Consiliulul
de Minitri, prin care arata ca. centralisarea ye-
niturilor Eforiel Spitalurilor din tara Romandsca,
in casa Statulul, pe and ale Epitropiel Spita-
lelor din Moldova, s'ail lasat pe din afara, este
nu numal un ce anormal, dar tinde a seca
sentimentele filantropice ale donatorilor, fiind-ca
nimenI nu ar consirnti a dota spitalele; and
venitul lor ar primi alta destinatiune i termina
cerand autorisarea Consiliulul de Minitri, de a
face un proect de lege, pen tru Inapoiarea veni-
turilor i administratia avereI catre Eforie.
Sentimentul, care a inspirat omulul de Stat,
MIHAIL COGALNICEANU, protectiunea unel Insti-
tutiunI de bine-facere, ca acea destinata pentru In-
tretinere de spitale, este maI presus de orl-ce lauda,
i scrierea de fata este destinata a In vedera,
cum reinfrintarea unel Eforil speciale a spitalelor,

www.dacoromanica.ro
 473

a Indemnat pe donator! a destina, In urmA aver!

Insemnate, In scopul cutreI populatieT suferinde.
Nu gasim mijloc mal neinerit, pentru a glo-
rifica memoria ilustratuluf om, care a luptat
pentru a se reda Eforiel, existenta de Institut
de bine-facere, separat de Stat i ale care! aver!
O. fie destinate In scopul, stabilit prin docu-
mente de pioif donator! de cat a reproduce,
referatul Ministruluf de Interne dupe atuncl,
MIHAIL COGALNICEANUI adresat Inaltime! sale
Domnitorulul, care Insotea legea din 1.6 Oc-
tombre 1.864, pe baza creia se administrza
Eforia Spitalelor.
Iatit referatul urmat de legea Constitutiva a
Eforiel :
Prea Indltate Dthnne,
Eforia Spitalclor Civile din Bucuregi, inzes-
trald cu avert m4cdtdre de deosibili ilqtrii do-
nakri, Domni, boeri Fi elf facdtori de bine, in
anul 1800, a lost lipsild de administrarea acelor
averi. Aceste mesuri s'aa luat pe motivul, ri
infeles, al art. 23 din Conventiune, care zice
gal osebitele fonduri isvordte, peind acum, din
speciale casse i de care guvernul dispune, sub
deosebile titturi, vor fi trecute in budgetul general
al veniturilor.
Curdnd dupd acesta, die me'suri adminis-
trative, au ridicat Eforiel acestor spitaluri, ttd
acgunea in, ocdrmuirea acestor institu(iuni, puse

www.dacoromanica.ro
 474

in atdrnarea sa, prin deosebite acte de donaguni

gi otdrr legislative, pdnit fi cancelaria ei s'a
ridicat i s'a contopit cu biurouri ale
Serviciului Sanitar Civil.
Ast-fel Eforia Spilalelor ivi le din Muntenia,
a ajuns a mai exista numai cu numele ; cad
singurul i a tot puternicul dispuitor al admi-
nistrtirei Fi chiar al existentei spitalelor civik,
a remas a fi Ministru de Interne.
Rezultatul nemzjlocit al unet asemenea stein
de lucrun, ault de anormale, att de contrarii
vointei donatorilor i ins4i proptifirei spita-
lelor, a lost secarea a on-ce sentimente filan-
tropice din partea factitorilor de bine pentru
spitaluri.
Vezendu-se cii, fondurile dandle nuzai spi-
talurilor, s'arz inscris intre averile Statului ; cii
veniturile lor ati primit in mare parte, o Witt
destinagune ; cii Eforia Spitalelor are mai pu find
independengi, de cdt chiar o prefecturd, de judet
si ca spitalurile se giraii in fapt numai de
ciitre Director& Serviciului Sanitar, nimeni n'a
mai venit in ajutorul spitalelor, nici un bine-
la-calor nu s'a mai gdndit a mai dota aceste
afeztiminte de binefacere, lasdndu-se ttei sar-
dna intrefinerei i a sporiei lor in greutatea
guvernului.
Cu totul all-fel a lost in Moldova. Acolo deo-
sebitele Ministere, s'aii ferit de a se atinge de
legala autonomie a Epitropiei Spitalelor CYvile

www.dacoromanica.ro
 475

din Iag. Acolo guvernul n'a alunecat pe calea

vtiffinultre a excesivei centralizaW, in care a fost
p4it illinisterul din Bucureri din 1800. Acolo
spitalele, a i pastrat administrarea averilor lor
Fi Epitropia sfintului Spiridon, s'a bucurat ti
se bucura si astii-zi de libera e organisagune,
legiuita prin vedile acte Domnept, care anual
sporesc fondurile spitalelor.
Acest contrast, hare condigunea Spitalelor Ci-
vile din Noldov4 ci intre condigunea Spitalelor
Civile din fara Romanesca, nu a lipsit de a
atrage tta luarea mea aminte, indata duptt
plyirea mea la Ninisterul de Interne. Yam silit
dar, din tta' putinia, a descentraliza acest ser-
vicit Fi prin urzare am primit cu bucurie peti-
gunea, ce 'ant-a adresat Eloria Spitalelor civule
din Ducuregi, in privinta disposigunilor dera-
panatre, luate in con tral de Ninisterul din
1860. Adsta petiliune ant i spus'o dar, Con-
siliulut de Hin4trii, cu releratul meg din 16 Fe-
bruarie 1864, impreunti cu un proect de lege,
prin care Eforia Spitalelor Civile din Bucurepi,
se reintregra in libera ei administratiune a ave-
rilor spitaliceKi fi se punea in exerciliul acelor
drepturi $i indatoriri de care se bucura Epi-
tropia Spitalelor Civile din kip.
Alcit releratul meg, cat 1 i proiectul de lege,
s'ati incuviintat de calm Consiliul de Niniflri,
prin ziarul din 10 Mantic trecut i Inalfimea
Vstrii, prin Donindsca [Tatra apostilie, pug

www.dacoromanica.ro
 476

asupra raportului meg sub No. 293, a fi bine-

volt a md" autoriza, de a presenta Adundrei
legiuitre mai sus citatul proiect de lege.
Din nenorocire, des fiintala Camerit, nu a avut
tiinpul de a se ocupa cu acest prolect.
De aceia, dupti disolugunea ei, retrtignd din
arltiva Camerei acel proiect, eti, prin rapormi
meti din August trecut, sub No. 1981, am cerut
de la Indltimea VOstrd, voe, a '1 trimete in
studiul Consiliuha de Stat. Intillimea Vstrti
'ii-afi acordat ceruta autorizatiune i acum
Domnul Vice-Prepdinte al Consiliului de Slat,
comunicd phicuta lire, c Consiliul de Slat a
studiat i aprobat acest proiect. Consiliul de Mi-
niftri, m'a autorizat de asemenea, prin ziarul
seti din 14 Ogombrie, de a supune zisa lu-
crare la Domnesca VOstrd sanguine.
Vit dar respectuos a solicita intdrirea Intil-
finzei-Vstre, pentru aldturatul decret.
Acestd sancfiune o solicit, cu atdt mai mull,
cti am deplinti convingiune cd, diindu-se Eforiei
Spitaklor civik din Bucurefli, ocdrmuirea spi-
talelor fi a averilor sale, sub controlul kgiuit
al guvernului, noi facem un pas inainte, in
acea cab miiritii, deschisti Iniilimei VUstre, in
ziva de 2 Maii, cak de adevtiratti libertate si
imbuntittifiri morale fi materiale pentru tote cla-
sele, pentru tOte interesek, cek de descentralizare,
cek care deFteptdnd activitatea prima, chiamil
la viagi, judetele Fi comunek, incredintdndu-le

www.dacoromanica.ro
 477

ocdrinuirea tutulor interesekr kr locale, cele care,

in fine, are set depinda pi sa conduca lam, la acel
self-guvernamnt, ce asta-zi este probat ca este
singura forma de cdrmuire, care pole face feri-
circa unei naguni.
In mai multe rdndurf, Inaliiinea VOstra, all"
dat dovezt pipaite ca mill serios a grabi, cdt se
pOte mai mult, educagunea politica a naliunei,
deprinzdnd'o a 'fi face ea ins* trebile sale lo-
cale, alaturatul decret nu va fi cea mai mica
dovada, despre aceste liberali vointi a Intiliimei
VOstre.
Propapind in acesta cale de descentralizare,
in curdnd voi avea onOre a supune la Dom-
nt'sca VOstrti aprobare, un alt decret, prin care
pi cele-l'alte spitale civile, intrefinute de Stat, vor
trece cu o indestulatUre suboenfiune, in ingrijirea
judelelor pi a comunekr respective.
(twilit) Ministru de Interne
No. 1375 M. KOGALNICEANU.
16 Octombre 1864.
(Monitorul Oficial No. 222 din 17/29 Octombre 1864).

In urma acestuT referat 1 In puterea Statu-

in!, s'a promulgat legea din 1.7 Octombre 1864,
prin care se institue o cash speciala, intitulath
Eforia Spitalelor Civile.
Inainte de a incheia acest capitol, trebue sti.
lhmuriin ch., phrift la acsth (lath, qualitatea de
Epitrop-ctitor i de Efor, erail onorifice.

www.dacoromanica.ro
 478

EforiI de la 1859 1864

C. NASTUREL HERESCU, SC. R.

1859 Aprilie GHIKA, GR. ALEXANDRESCU,
1859 Sept.
DR. GRADEANU.
1859 Sept. C. NASTUREL HERESCU, GR. ALE-
1860 Ianuar. I XANDRESCU, DR. DAVILA, ZANE.
1860 Ianuar.f AL. ZANE, D. BOLINTINEANU, DR.
1860 Iulie I n
-AVILA.
NICOLAE CRETZULESCU, GRIGORE
1861 i 1862 ALEXANDRESCU, ZANE i DR.
DAVILA.
1863 1861INIC0LAR CRETZULESCU, I. CANTA-
Oct. 20 CUZINO, AL. ZANE., DR. DAVILA.

www.dacoromanica.ro
 479

Ix
Eforia Zpitalelor
1864 1900

vo
1)e
la acsta. epoca, dat&il. institutiunea
Eforiel Spitalelor, ca o casa. speciala,
cu administratiune ,i veniturT separate de Stat,
Insa sub controlul StatuluT, ast-fel precum se
prevede mai jos, In Legea din 1.7 Octombre 1864
i In Regulamentul de aplicatiunea acesteT Legi
din 9 Julie 1.868.
1) Legea din 17 Octombre 1.864, pentru Ina-
poiarea AdministratieT Averilor Eforiel Spita-
lelor Civile din BucuretI:
Art. 1. Averile administrate de Eforia Spitalelor Ci-
vile din Bucure01 0 care de la anul 1860 incce, s'au
administrat imediat de atre Ministerul Cultelor 0
Instract.tune1 Publice, se inapoiazd administrdrei acei
Eforii.
Art. 2. MembriT EforieT, vor urma a se numi de
Domnitor, dui:06 presintarea Ministerulul de Interne.
Art. 3. Veniturile Spitalelor Chile, carl se adminis-
trez de zisa Eforie 0 care, de la anul 1860 incbce, s'au
insemnat in budgetul Statulul, de acum inainte vor
forma o casd speciald, ale card mijlOce nu se vor in-
trebuinta, de cat pentru intretinerea acelor spitale fi
altor sucursale co se vor forma, precum 0 a bise ri-
celor, aflatre pe fondurile lor.

www.dacoromanica.ro
 480

Art. 4. Ministrul din nauntru, dugs propunerea Eforii,

va presinta fie-care an, Camerd Legiuit6re, budgetul
Eforid Spitalelor Civile, spre aprobare.
Art. 5. Comptabilitatea Spitalelor Eforid, se va sine
conform legilor financiare in vig6re, pentru cele-l-alte
apaminte atarnate de guvern.
Art. 6. Eforia Spitalelor Civile din BucuretY, va a-
tArna de Ministerul de Interne, Agricultura i Lucite(
Pub lice, in aceleW atribute i marginT, de care se po-
vatuesc i Epitropia Spitalelor Civile a sfintuluY Spi-
ridon din lag
Adica :
1) Administraliune speciala, pentru spitalele
Eforiet din Bucureli, separata de Stat, dar sub
controlul MinisteruluT de Interne, ale care! ye-
niturT, se vor Intrebuinta pentru Intretinerea de
spitale.
2) Budgetul aprobat de Camera Legiuitore.
3) Comptabilitatea, dupe Legea Comptabili-
tale! i dupe Legile financiare ale Statuluf.
4) Functionaril nurnit! prin Decret Domnesc.
5) Administratia bunurilor, dupe aceia a bu-
nurilor Statula
Instituirea acestel Eforif specialk numal pen-
tru administratia spitalelor, a facut ca sa se
Indrumeze spitalele ..i institutiunile, dependinte
de densa pe calea progresula
In adever, orl-cine cercetza i studiaza cu
cleamanuntul i cu atentiune tOte actele, din
presenta lucrare, nu pOte nic! sa consteste, Diet
sa nege, ca pe tot timpul, cat In mod provi-

www.dacoromanica.ro
 484

soriii averea destinala spitalelor, a fost conto-

pita cu aceia a Statulul, spitalele ail ajuns
Inteo derapanare fara margin!, nu se procura
de Stat de cat cu greutate sumele necesare, pen-
tru Intretinerea lor obinuita, ast-fel ca totul
suferea i nici o Imbunatatire nu era posibila.
Nu pte Insa nirneni sa nu recunsca ca spi-
lalele aii progresat, nurnal la timpul and ail
avut o administratie independenta i separata
de Stat i numal in ac6sta ultima conditiune,
aflandu-se de la 1864, pana azI, ele ail ajuns
la nivelul de a se putea compara cu institu-
tiunele similare din strinatate.
Imediat dupe ce Eforia, a devenit o adirdnis-
tratie independenta, adica separata de Stat, chiar
In Noembre 1.864, Eforil I. CANrAcurNo i Dn.
GLUCK, aii Intocmit primul Regulamant pentru ser-
viciul interior al Spitalelor 1) i s'a instituit Cole-
giul Medical al Eforiel, uncle medicil sa discute
cestiunile Liintifice 2).
S'au Infiintat : o biblioteca de cart! tiintifice
medicale3) i o farmacie Centrala la Spitalul
Coltea, de uncle sit se distribue medicamente
la cele alte farmacil filiale de la Spitale.
S'ail reglernentat atributiunile personalulu I spi-
talicesc ; iar In 1.867, s'a instituit principiul
concursulu!, pentru recrutarea personalulul me-
4) Dos. 00/64.
2) Dos. 59/64.
3) Dos. 89/04.
31

www.dacoromanica.ro
 482

dical al Eforiel ; s'a Intocmit 1) Regulamentul

pentru concursurile de extern!, intern! i medic!
secundarf ; i In fine In 1868 s'a linut primul
concurs de medic! primal% care mod de recrutare
a personalulul medical este mentinut 'Ana azI.
Aceste baze find apzate, Eforia a plecat de
aci pe calea progresuluT, aa ca. institutiunile
sale ail Inceput a se Imbunatati din zi In zi.
Legea constitutiva a Eforiel din 1864, a avut
trebninta de un Regulament de aplicaliunea ei,
care s'a i facut In 1868; i care are urmatOrea
coprindere :
REGULAMENT
(Deere& la 8 l'unie 1868.Promulgat la 9 lulls 1868)
Pentru administratia avizemintelor Eforiei Spitalelor
civile din Bucurepi fi Epitropia Sfintului Spiridon din NO
Art. 1. Stabilimentele Eforiel spitalelor Chile din
BucureOt 0 acelea ale Epitropiel sfintultA Spiridon
din IaV i averea acestor stabilimente, se vor admi-
nistra de dire numitele administratiuni spitaliceW,
sub privegherea Ministrulul de Interne, dup6 un bud-
get proectat de dnsele, care budget cercetftndu-se :i
IncuviintAndu-se de Ministru de Interne, se va pre-
senta do dansul camereY spre aprobare.
Art. 2. Ambele administratiuni, depind de Ministe-
rul de Interne.
Ministrul controlaz 0 revizue0e, prin delegati sa,
administratia averet acelor case i tOte serviciele de-
pendinte de diinsele.
Art. 3. Destinatia speciall a acestor apzminte find :
a) De a da cttutare bolnavilor srmanY pe temeiul
1) Dos. 116 si 117/67.

www.dacoromanica.ro
 483

actelor de fondatie 0 in marginea mijlcelor de earl

dispun.
b) De a tinea in bunk stare bisericele 0 schiturile
afltbre pe fondurile lor.
c) De a face pomenire ctitorilor, dup6 usul pazit 0
pftnd acum.
Art. 4. Ele nu vor putea face, nicT o schimbare in
administratiune, nicl constructil din nod, orT repara-
tiunT de cat in hmitele budgetulul.
Pentru orl-ce constructil din nod, transformarl a
acelor vechT, precum 0 pentru reparatiunile earl nu
vor trece pesto 1000 de leT, administratia acestor sta-
bilimente, va supune planurile 0 devisile la aprobarea
MinisteruluT do Interne. Ele nu vor putea schimba
destinatia vre-unul edificiti, fr6. autorisatia MinisteruluT.
Art. 5. Fie-care din aceste administratiT, tin dou6
edinto ordinare pe s6ptam1na. ; eel maT in etate din-
tre membri presidoza.
Art. 6. Incheierile administratiilor, in cestiunl in-
semnate, se vor constata printr'un proces-verbal. In
cas de diverginta de opiniunT, majoritatea va decide
cestiunea, iar membrul rmas in minoritate, este da-
tor a'I da opinia motivatd In Boris.
Tte corespondentele administratiilor, vor fi sub-
semuate de eel putin doul dintre membril lor.
Art. 7. TotT medici primarT al EforieT spitalelor ci-
vile, cad locuesc in Bucure$T 0 aceia al Epitropiel sfin-
tuluY Spiridon din lag, formz1 mite un colegid me-
dical, pe langa administratia respectiva. Acest eolegiti
va fi presidat de unul dintre EforY sad epitropT 0 in
lips'T de eel maY vechid diutre. sefiT de servicid.
Art. 8. Fie-care din ambele administratil, va con-
sulta colegiul medical pe hinga dansa, in cestiunl me-
dicale sciintifice, Ma ins ca opinia colegiuluT O. fie
obligatore pentru administratie.

www.dacoromanica.ro
 481

Art. 9. Colegiul medical se va aduna odat pe lung

In pdinta ordinal% 0 in cas de trebuinta, adminis-
tratia '1 va convoca In edint,6 extra-ordinar.
Art. 10. Colegiul medical so va ocupa :
a) Cu deliberatiT asupra Intrebrilor ce va primi
din partea administratiel, care 1-va supune raportul
special pentru fie-care cestiune In parte.
b) Cu studicrea altor cestiuni, earl privesc bigiena
spitalelor.
c) Cu studicrea projectelor pentru constructi1 spita-
licesci.
d) Cu desbaterea asupra raporturilor statistice i a-
supra observatiuniloi sciintifice culese In arzmintele
a d mi nistrat id respective.
e) Cu diferite propunerl pentru imbunttirea ser-
viciuluY spitalicesc.
Art. 11. Colegiul emite prerea dupli majoritatea
voturilor ; minoritatca este datOre a'0 da osebita so-
cob* motivat.
Art. 12. Cel mal tanr, dintre medici, tine protoc-
lele pdintelor colegiulul medical, cu ajutorul unuY
functionar din cancelaria administratiunet
Art. 13. Colegiul medical va culege din protocblele
.edintelor 0 din observatiunile sciintifice, materiele
cele mar interesante, care se vor publica la finele
anulul, impreuna cu un raport general i statistic a-
supra tuturor arzmintelor administratid respective.
Art. 14. Amndou6 administratiile, numesc func-
tionarl In serviciul kr cu apuntamente, pana la leY nuol
120 pe lung. TotY functionaril cu apuntamente de la
120 leY in sus, se numesce, ca la tote cele-l-alte ad-
ministratiuni publice.
Art. 15. La cas de vacanta, posturile medicale, se
vor da prin concurs, al arta program se va projecta

www.dacoromanica.ro
 485

de administratia respectiva i se va supune aprabarel

Ministrulul de Interne.
Art. 16. TotT functionariT wzmintdor ambelor ad-
ministratiT, se afig. sub ordinele directe ale adminis-
tratiel respective.
Art. 17. IntamplAndu-se abatere insemnat, din
partea vre-unuT functionar, numit prin Decret Dom-
nese, administratia cere de la Ministru revocarea kr,
ardand motivele unel asemeuea cererT.
Art. 18. Spitalele filiale, dependinte de Eforia din
Bucuretl (in care intra spitalele din Ploe$I .i Craiova)
0 de Epitropia din Ia0, se vor cArmui de adminis-
tratil filiale, compuse de cate treT membril, adica de
un membru al consiliuluT comunal, de un membru
propus de Eforie orT Epitropie .i de un membru al
comitetulul permanent.
Art. 19. Fie-care administratie Hall, depinde direct
de administratia centrala response bil, Gana 'T da
sma de tOte lucrrile sale.
Art. 20. Membril administratiel filiale vor avea in-
datoririle urrntitOre :
a) ET vor regula cheltuelile institutuluT, dupe bud-
getul ce li se va trimite de ctitre administratie.
b) EY vor priveghia ca tOte serviciile spitaluld s
fie executate cu cea maT mare stricteta Fi conform cu
regulele prescrise.
c) ET vor recomauda administratiel centrale, tOte
imbuntatirile, ce vor socoti necesare, pentru prospe-
ritatea stabilimentulut
d) ET vor forma proiectul de budget cel mult in
cursul lunel August, al fie-cgruT an pentru anul urrnAtor.
e) El vor trimite administratiel centrale la finele
fie-careT lunT, socotelile stabilimentuluT cu actele jus-
tificative i la fiuele anuluT sOma generala a bauilor
primiti i cheltuitT.

www.dacoromanica.ro
 486

f) EI vor trimite administratiel centrale, la finele

fie-caruT trimestru, un raport general asupra stabili-
mentuluT.
Art. 21. Socotelile administratiel, atat a Eforiel, cat
0 a Epitropiei, vor fi Inaintate la epocele determinate
de legea comptabilitatei generale a Statulul, catre
Curtea de Compturi.
Comptabilitatea spitalicesca, se va tine dupe legea
0 regulele comptabilitat,el generale a Statului.
Art. 22. Consiliul medical superior, va vizita odata
pe an, stabilimentele sanitare, do sub administratia
Eforiel 0 Epitropiei, prin unul &au mai multi din membri
sa 0 va face raportul sn, catre Ministrul de Interne,
asupra stare! acelor aFz6minte 0 a imbunatatirilor
de introdus.

Prin diferitele hrisOve, s'ail accordat i su-

pus diferite locuri i vii ale Eforiel, la plata de
embatic, mila, ostatina, chiril i alte dad. De
Ore-ce aceste dad, cu gred se incasaii de Eforia 1
aducead o tirbire a dreptului de proprietate a
posesorilor lor, multi din ceI supui la aceste
dari, ad cerut sa fie liberail, (land o data pentru tot
de una o suma, cu care sa se rescumpere aceste
drept uri.
Acsta a facut ca in anul 1870, sa se intoc-
m6sca Legea de mai jos, pentru rescumprarea
embaticurilor Eforit, sanctionala prin decretul
Domnesc No. 250 de la 16 Februarie 1870 i
tot in acela an, se intocmesce Regulamentul
pentru aplicarea i esecutarea acestel legt, care

www.dacoromanica.ro
 487

s'a sanc[ionat prin decretul Domnesc No. 838

de la 15 Mal 1870.
Iata. legea :
CAROL I.
PRIN GRATIA LIM DIDINEZEII tiI YOINTA NATIONALI
DOMN AL ROMANILOR
La toff de fate(' fi viitort sdndtate
Asupra raportulul MinistruluT nostru Secretar de
Stat la Departamentul de Interne, sub No. 365, pe
Mug care no supuno spre sanctionare, proectul de lege
asupra rascumpargrel embaticurilor easel Eforiel spi-
talelor Civile din Bucuresd;
In virtutea art. 33 din Constitutiune ;
Am sanctionat i sanctionam, Am promulgat i
promulgam, ce urmza.:

I, E G E1)
Art. 1. Se autoris/ r6scumpgrarea locurilor i viilor
caseT spitalelor Eforid din Bucurescl, supuse la plat
de embatic, miff, ota0in5, chiril mu orY ce alte in-
datorirl, sub orY ce demimire se vor afla, conform legil
i regulamentulul privitor la propriet4le Statulut
Art. 2. Ca capitalul, ce so va dobandi din aceste
r6scumprkl, Eforia va inflinta un stabiliment de MY
publice, undo maY cu sma clasele neavute s p6t6,
cu un pret redus, a'l indestula acst mare trebuint
higienica.
Acst lege, s'a votat de Adunarea Deputatilor, in
vdinta din 18 Decembrie 1869, i s'a adoptat eu ma-
joritate de ase-zed i dou6 voturl contra a cloud.
(so Prefedinte, G. BALf.
1) Pablioatit in Monitorul Oficial No. 45 de la 27 Februarie 1870.

www.dacoromanica.ro
 .188

Acsta lege s'a votat de Senat, in pdinta sa din 4

Februarie 1870, i s'a adoptat cu majoritate de trel-zecT
vi ase voturi contra a dou.
(ss) Vico-prefedinte, TH. VEISA.

Legoa do fata ordonm s fie investit cu sigiliul

Statulul i publicat in alonitorul Oficial..
Dat in BucurescY la 16 Februarie 1870.
CAROL.
Ministrn Socretar do Stat la Ministra Socrotar de Stat la
Dopartamontul do Interne Dopartamentul JustitieT
(Hs) A. G. Goutscu. (ss) D. P. VIOREANII.
No. 250.

Prin legea din 1872 Februarie 8, Eforia este

autorizata sa instraineze de vecl, "Ana la 70 po-
One, in porthini de pament, din proprietatea
Vatra SchituluT Sinaia, din jud. Prahova, ce-
dandu-le acelora care ar voi sail faca case acolo.
In acela an 1873, gasim pe Eforie, luand
parte la Expositia de la Viena i iata cum in-
sati descrie, prin bropra de mal jos, starea
spitalelor i acelor alte institutil.

EPHORIE DES HOPITAUX CIVILS

DE

BUCAREST
L'Ephorie des hOpitax civils do Bucarest a sous son
administration les hopitaux et les Otablissements de
bieufaisance, entreteuus par les biens kgus aux ho-
pitaux de Saint-Pantleimon et de Coltzea, lesquels

www.dacoromanica.ro
 489

furent fondes et dotes par les families GMICA et CAN-

TACUANE et enrichis, plus tard, par des donations et
des legs particuliers. Des dcrets princiers y ont ajout
encore les revenus de quelques monasteres &dies aux
Lieux Saints.
La situation legale et les attributions de l'Ephorie
out 60 reglees par les lois de 1864 et 1874, lois qui,
conformement aux actes de fondation et aux dispo-
sitions legislatives anterieures, ont consacre de nou-
veau, en faveur de l'Ephorie, le droit de former une
administration separee de celle du Gouvernement ; sou-
mise toutefois au contrOle de l'Assemblee legislative,
en ce qui concerne la formation de son budget an-
nuel, et de la cour des comptes en ce qui concerne
la verification de sa gestion.
A l'epoque de sa fondation, l'hospice de Panteleimon
avait 12 lits pour les maladies chroniques ou incu-
rables et une succursale de 12 lits pour les pestiferes.
L'excedent des revenus etait distribu en aumOnes et
autres ales de bienfaisance. Quant a l'hapital Coltzea
il avait 24 lits et une cole.
Sortis d'une source aussi modeste, ces etablissements,
grace a l'augmentation de leurs revenus, ont pu sue-
cessivement augmenter aussi le nombre des lits dans
les hdpitaux anciens, construire des hdpitaux nouveux
et etendre lour action bienfaisante, conformment a
la volonte de leurs fondateurs.
Outre les etablissemeuts fondes et entreteuus par
ses propres ressources, l'Ephorie a regu de l'Etat l'ad-
ministration de divers tablissements et services, qui
lui ont ete transmis, soit avec les biens qui lour -
taient propres, comme l'hospice de Panteleimon et la
fondation Rallet, soit moyennant une subvention ac-
cordee par l'etat, comme l'hospice de Marc*. l'Asile
Helene et le service des enfants orphelins.

www.dacoromanica.ro
 490

L'Ephorie a aujourd'hui sous son administration :

huit hOpitaux ou hospices avec les services qui de-
pendent, tels que : la pharmacie e.entrale et ses suc-
cursales, le laboratoire de chimie, le service des con-
sultations gratuites, l'amphitheatre de dissection et le
muse() anatomique y annexe, etc.; l'Asile Helene, l'Or-
phelinat de gar9ons de Pantleimon, le service des
enfants trouvs et dos orphelins.
Afin de correspondre plus compltement encore a,
la volont des pieux fondateurs et donateurs, le bud-
get de l'Ephorie, contient chaque annee des allocations
destinees a. la distribution d'aumOnes et de secours
viagers, en faveur de personnes indigentes et incapa-
bks de travailler ; a. la distribution de petites dots
accordes des flutes pauvres et en particulier aux
b.
orphelines placees sous le patronage de l'Ephorie, a.
des encouragements donnees a des publications utiles
a. l'instruction publique ; a. des subventions en faveur
do jeunes gens qui achevent leurs etudes a, l'etranger.
Nous donucrous ici quelques details sur chacuu de
ces services.

Service des hpitaux

Le nombre des lits dans les hdpitaux entretenus par

l'Ephorie a. Bacarest est de 901 et a. Plojesti de 60.
L'Ephorie sort, en ()are, une subvention annuelle
de 24000 francs a. l'hOpital de Craiova.
Les hOpitaux de Bucarest sent les suivants:
Coltzea, ayant une section medicale, une section
chirurgicale et une section oculistique, compte 200 lits
Colintina, avec deux section medicales . 157
Philantropie, avec uue section mdicale et
une section chirurgicale 140
a Reporter. . 497

www.dacoromanica.ro
 491

Report . . 497
Maternit 37
Ilopital des Wants 90
Panteleinwn, pour les maladies chroniques
et incurables 120
liarcutza, pour les alins et infirmes .
) section commune 120
. section des pensionaires. . . 12
1 section des infirmes &poses pro-
visoirement a l'hospice de Pantelei mon, la
place manquant a Marcutza 25
Total . . 901
Ildpital de Plojesti 60
Total general . . 961

Tous ces hOpitaux se trouvent en general Otablis

dans des bailments, qui presentent les meilleures con-
ditions de salubrit.
On y a fait recemment, soit des ameliorations im-
portantes, soit memo dos restaurations completes.
C'est ainsi que, depuis 1870, on a reconstruit a. nou-
veau, l'hOpital de la Philantropie, oil l'on n'a conserve
que les anciennes fondations : l'hOpital ainsi restaure
peut contenir 220 lits ; l'hospice de la Araternite a
de egalement restaure et ses dependances ont t
reconstruites entirement. Grace a nue subvention de
l'Etat, une restauratiou generale a t faite a l'hospice
de Marcutza ; de nouvelles salles out t ajoutes ; on
y a introduit, autant qu'il a et possible, les ame-
liorations rclames par les progres de la science.
En 1863-64 l'hpital de Colintina avait ete achev ;
en 1868-70, l'hospice de Panteleimon fut rebati a
n o uveau.
Pour l'avenir, une imprieuse ncessit oblige de
dmolir, les anciens bailments de l'hOpital Coltzea, vu

www.dacoromanica.ro
 492

que leur vtust empche qu'ils ne correspondent de-

sormais aux besoins de l'Opoque ; ils sout memo de-
venus un danger non-seulement pour ks malades, mais
aussi pour les habitations voisines. En vue de cette
necessite, l'Ephorie s'est rendue acquereur d'un vaste
terrain, situe tout autour de l'ancien terrain oh ma-
pital est MU. M. GRgGOIRE SOUTZO a bien voulu, do
son WC, faire don a l'Ephorie d'un terrain nomme
place &UM. Grace a ces achats et a ce don, l'Ephorie
pourra faire construire un hpital central, entirement
isole des constructions particulieres et reunissant toutes
les conditions requises par l'hygiene et la science.
Une restauration generale est egalernent necessaire
a l'hdpital de Plojesti.
L'importanc.e de ces travaux et des autres travaux,
reclames par d'autres besoins, ainsi gull sera di t
plus has, ne permettrait a l'Ephorie de les achover
quo dans un temps bien long si elle ne pouvait y
consacrer quo ses ressources budgetaires annuelles.
Elle fait done etudier et elle soumettra au Corps le-
gislatif une combinaison qui lui permette de les donner
en entreprise, moyennant des annuites payees sur ses
ressources budgetaires.
Le service medical dans les hOpitaux de l'Ephorie
est fait par des mdecins nomme a la suite de serieux
concours. Nous constatons avec plaisir que la position
distinguee que les medecins de l'Ephorie occupent
dans le corps medical du pays, le zele et le dvofiment
avec lesquels ils remplissent leur haute mission, ont
contribue, d'uno maniere tres-puissante, a inspirer au
public toute confience en ces etablissements.
Chagas section des hpitaux, composee de 60 a 80
lits, est desservie par un medecin primaire et un me-
decin secondaire. Le service des salles est fait par des
interues ehoisis au concours parmi les tudiants en

www.dacoromanica.ro
 493

mdecine de troiseme et de quatrieme amide, seconds

par un nombre suffisant d'infirmiers des deux sexes.
Le nombre des malades entrs dans les hpitaux a
te, ran passe, de 11,903 ; en 1872, il avait ete de
12,107, et en 1871, de 11,307.
Dans le budget de Palm& courante a te prvue la
creation d'un service special de statistique mdicale,
lequel sera confie a l'un des medecins des hpitaux.
On trouvera plus loin le tableau du mouvement
des malades, des maladies dominantes et de la mor-
talite pour Fame() 1873. Ces statistiques, continues
pendant une seri d'annees, scront d'une utilite in-
contestable, pour tout ce qui concerne le service inte-
rieur des hepitaux et les questions d'hygiene publique
dans la capitale.
L'an dernier, l'Ephorie fut appelee a. donuer son
concours pour combettre les epidemies qui sevissaient
dans le pays et a. Bucarest en particulier. L'hopital
de Colintina, situe hors de la vine, fut completement
Cvacue et mis exclusivement au service des choleriques
pendant trois mois. Durant repidemie, 268 malades
furent. reos a. Colintina ; ii en mourut 128; les autres
fureut gueris.
Pour la variole et l'angine, le manque d'tablisse-
ments speciaux, contraignit l'Ephorie a. affecter, dans
chaque helpital, des salles spciales, aussi isoles que
possible.
Le mouvement des malades dans les hOpitaux ne
represente qu'une partie des secours donns par l'E-
phone a. la population souffrante de la capitale. Un
service special pour les consultations gratuites et les
medicaments, domies aussi gratuitemeut, est attache
a.chaque hOpital. Ce service a Re definitivement regle
en 1869.
En 1873, les consultations et medicaments gratuits

www.dacoromanica.ro
 494

out cout, terme moyen, 38/0 centimes par ordon-

'Lance.
En outre, un nombre considerable de malades ont pris
des bains dans les hOpitaux, conformment aux prescrip-
tions des medecins charges des consultations gratuites.
Ce service est un auxiliaire puissant pour le service
interieur des : hOpitaux, car sans lui le nombre des
lits dans les hopitaux serait tout-h-fait insuffisant,
tandis qu'un grand nombre de malades, au lieu do
demander leur admission h l'hOpital, so conteatent d'a-
voir recours aux consultations gratuites. Faisons
remarquer ici quo les hOpitaux de l'Ephorie et 116-
pital Braucovano sont les seals qui existent pour
la capitale et pour le district d'Ilfov. Sans re-
fuser son concours pour le services imposes aux com-
munes par des lois speciales, l'Ephorie a cru devoir
cependaut insister, auprs du conseil municipal do Bu-
carest, pour que celui-ci contribuht a des services qui
sont obligatoires pour . lui, principalement en ce qui
concerne la police des filles inscrites et le traitemeut
des alienes. L'Ephorie a ete force a regret de mesurer
son concours aux ressources dont elle dispose.
De graves inconvenients rCsultaient do l'obligation
oil s'etait mise l'Ephorie de s'approvisionner de me-
dicaments chez les principaux pharmaciens de la ville.
Des 1864, elle institua une pharmacie centrale a rho-
pital Coltzea et des succursalo aupres de tous les au-
tres hpitaux.
En achelant directement les matires premieres,
l'Ephorie realise d'abord une conomie .et ensuite elle
s'assure de la bonne qualite des objets. L'conomie
qu'elle realise do ce chef est d'environ 20010, y corn-
pris l'achat des matires premieres des drogues no-
cessaires, ainsi quo les frais d'administration de la
pharmacie.

www.dacoromanica.ro
 495

A l'hpital Coltzea se trouve un amphitheatre do

dissection avec un cabinet d'anatomie, possedant au-
jourd'hui 1262 pieces anatomo-pathologiques et mi-
croscopiques, et un laboratoire complet de chimie ser-
vant tons les deux aux besoins des hOpitaux et aux
constatations medico-legales de police judiciaire, ainsi
qu'aux legons donnees aux 616N/es de la facult6 do
mdecine, car il n'y en a pas d'autre b. Bucarest.
Pour des motifs d'hygiOne, la salle de dissection
doit etre transferee hors do la vine, en un local spe-
cial. C'est ce que l'on fera a l'occasion de la recons-
truction de l'hpital Coltzea.
Le legs fait par M. Ballet et consistant en deux
terres qui donnent un revenu annuel de 10.600 francs,
est place sous l'administra tion de l'Ephorie.
ConformCment aux intentions du fondateur, un 118-
pital doit etre construits sur une de ces terres, nom-
mee Cocopl, district do Dirnbovitza ; l'ancien edifice
destine a. cet effet est en voie do restauration ; 1'110-
pital pourra bientOt etre ouvert.

Etablissement de Sinaia

L'AssemblCe legislative vota, le 8 Fvrier 1872, une

loi en vertu de laquelle l'Ephorie etait autorisee a
vendre par lots, des terrains appartenant au monas-
Ore de Sinala, dans le but de transformer cette lo-
calit en un etablissement de bains. A cette occasion,
les Corps legislatifs purent apprecier les raisons d'u-
tilit publique, sur lesquelles Ctait fondee cette dispo-
sition. II est incontestable, en effet, que les eaux mi-
nrales et les tablissement oil les personues affaiblies,
soit par la maladie, soit par un excs do travail, vont
chercher le rtablissement de leur sante, sont d'une
extreme importance dans la therapeutique. La Rou-

www.dacoromanica.ro
 496

manic) possede beaucoup de sources minerales, mais

le manque d'etablissements convenables et la diffi-
culte des communications, qui existaient jusqu' pre-
sent, avaient pour effet de produire tous les ans une
veritable emigration, a l'poque de la saison des eaux.
On depensait ainsi de grandes sommes, dont l'etranger
profitait seul et qui, au contraire, seraient restees dans
le pays si les malades avaient pu y trouver ce qu'ils
etaient forces d'aller chercher bien loin h l'etranger.
L'Ephorie, possedant dans les montagnes d'oit descend
la Prahova, un des plus beaux sites de la Roumanie,
a cru ne devoir reculer devant aucun sacrifice pour
y fonder un etablissement de bains.
Des la premiere anne, l'htel bti par l'Ephorie -
tant a peino acheve, l'affluence des voyageurs prouva
que l'Ephorie ne s'etait pas trompee dans ses previ-
sions. Les terrains mis en vente trouverent immedia-
temeut des acqureurs et aujourd'hui encore les de-
mandes. sont si nombreuses que l'Ephorie est obligee
de demander aux Corps legislatifs l'autorisation de
vendre de nouveaux terrains, dans le but surtout de
former un village oh l'on attirerait des paysaus et de
jeunes maries en leur offraut des avantages qui les
dcideraient a. s'tablir en cet endroit. La creation de
ce village serait tres-importante pour la prosprite de
l'etablissement de bains, car ou y trouverait alors plus
facilement les objets de consommation de premier be-
soin, que l'ou ne peut y amener en ce moment qu'a-
vec beaucoup de difficultes.
Les recherches faiths cette annee donnent l'espoir quo
l'on pourra trouver a. SinaIa des eaux minerales, fer-
rugineuses et sulfureuses, saffisament riches et abou-
dautes pour pouvoir etre employees comme eaux the-
rapeutiques ; le mauque de sondes assez puissantes a
empech de continuer cette exploration Gate anne.

www.dacoromanica.ro
 497

Outre la perspective que nous venous d'indiquer,

la creation d'un etablissement d'hydrotherapie et d'un
Otablissement pour la cure du petit-lait donnera aux
bains de Singa tine destination pratique immediate.
Nous pouvons donc, sans crainte de nous tromper,
exprimer l'espoir que bientt, grace a. la facilite des
communications que presentera le chemin de fer de
Ploiesti au Predial, l'etablissement de Sinaa pourra
rivaliser, par son admirable position et les ressource
curatives qu'il offrira, avec les etablissements les plus
agreables de l'etranger.

SERVICE DES ENFANTS TROUVES ET ASSISTES

Orphelinats Asile Hlne et Saint-Pantleimon

Le service des enfants trouves et assistes et l'Asile

Helene out ete mis par l'Etat sous l'administration de
l'Ephorie. L'Etatpaie a cet effet une subvention de 53,000
francs pour le premier et de 74,000 pour le second.
L'Orphelinat de Saint-Panteleimon, pour le garcons,
est entretenu par les seules ressources de l'Ephorie.
Parmi les enfants trouvs et assistes on recoit les en-
fants abandonns par leurs meres et inscrits comme
enfants trouvs sur les registres de l'etat civil ; on
recoit encore les enfants orphelins et ceux aussi qui
oat soit leur pere soit leur mere lorsque ceux-ci sont
absolument incapables de travailler et de nourrir leurs
enfants.
On confie a des nourrices, a titre provisoire, les en-
fants nes a l'hospice de la Maternit, dont les meres
de l'avis des- mdecins, sont dans l'impossibilite de les
allaiter.
Pour les premieres annes, ces enfants sent confies
a des bonnes ou a des nourrices qui les gardent chez
82

www.dacoromanica.ro
 498

elks, moyennant une retribution de 12 francs par

mois. TJn medecin special est charge de les visiter et
de les soigner en cas de maladie.
L'exprience a dmontre l'efficacit de ce systeme
sous le rapport hygienique et au point de vue de la
mortalit proportionnelle entre ces enfants.
Les tableux C et D montrent le mouvement des
enfants orphelins et assistes pour les =lees 1872 et
1873. De ces tableaux il resulte que, en 1872, on a
trouve 180 enfants abandonns et 189 en 1873 ; en
1874, jusqu'en Aofit, on en avait trouve 141. Quaut
a la mortalite, elk a ete en 1872 de 122 sur un
mouvement general de 490 enfans et, en 1873, de 126
sur 501 ; ce qui donne tine proportion de 24 a 25/..
On sait que, dans les autres pays, la mortalite entre
les enfants admis, dans les asiles, monte de 30 a 60"/o.
11 faut en outre remarquer que les deux dernires
=lees, choisies comme exemple, ont & de plus de
favorables sous le rapport de la sante publique, a cause
des epidemics qui out regne : l'angine diphterique, la
variole et le cholera.
Comme un signe du carectere du peuple roumain,
il convient de signaler les adoptions et les admissions
dans la famille, relativement nombreuses, faites par
des personnes qui n'ont pas d'enfants. En 1872, il y
en a en 42, et 40 en 1873.
L'autorisation d'adopter ou d'admettre un enfant
dans une famille, n'est accordee qu'aux personnes,
qui peuvent justifier de ressources suffisantes, pour
garantir aux enfants les soins et l'education necessaires.
L' Asile Hake et l' Orphelinat de Saint-Pantdleinion
out t institus dans le but special de recevoir dos
enfants orphelins ayant passe l'ge o les soins des
nourrices et des bonnes sont necessaires. On les y

www.dacoromanica.ro
 499

recoit passe rage de 8 ans, dans la proportion des

vacances qui se produisent.
Le nombre des filles qui peuvent etre recues a. l'Asile
Helene est de 240, dont 40 peuvent tre subvention-
nes par les conseils genraux et corn munaux ou par
des particuliers. Les autres doivent tre des orpheli-
nes ou des enfants trouvs.
Le nombre des leves est aujourd'hui de 240, dont
40 sub ventionnees.
L'enseignement a. l'Asile se divise en trois parties :
10 L'enseignement prirnaire, que doivent recevoir
toutes les eleves de l'Asile ; 2 l'enseignement normal
pour celles qui veulent devenir institutrices ; 30 l'en-
seignement special ou professionnel, pour celles qui
sont destinees a. tre ouvrieres.
Les etudes pour les classes primaires, sont confor-
mes aux programmes des coles publiques du pays.
On y a ajout les travaux de couture et de menage.
En ce qui concerne les classes normales, le pro-
gramme est a. peu pres celui des lycees, sauf les lan-
gues classiques, les mathematiques suprieures et la
philosophie.
Mais comme toutes les jeunes filles ne sont pas
aptes a, la profession d'institutrices, l'Ephorie a cr,
a, l'Asile, un atelier destine a, former de bonnes ou-
vrieres. Dans cette division les eleves regoivent des
notions de comptabilite commerciale ; elles apprennent
a. confectionner les objets ncessaires aux leves de
l'Asile, et, sous la direction de mattresses spciales,
elks s'occupent de broderie, jusque dans les details les
plus dlicats de ces travaux.
Les rsultats donnes par l'administration de l'Asile
ont eta des plus satisfaisants. Deja plusieurs com-
munes urbaines lui ont demand des institutrices
pour leurs coles publiques et aujourd'hui la plupart

www.dacoromanica.ro
 500

des sousmattresses de l'Asile sent d'anciennes el Cves

de cet tablissoment.
Tous les jours, les consoils gnraux et communaux,
offrent des subventions pour de jeunes lves desti-
nees a. dovenir plus tard institutrices dans les villes,
qui auront fait les frais de leur education.
L'Ephorie a cru qu'il convenait d'elargir le cercle
des etudes des jeunes filles, pour offrir a leur avenir,
un champ plus vaste et des carrieres plus variees.
Quant aux garcons, elle a pense, au contraire, quil
fallait s'en tenir a. une instruction purement profes-
sionnelle, pour faire d'eux de bons artisans. C'est pour-
quoi, h cOte des quatre classes primaires, on a cr
un atelier de menuiserie et de tour ; on se propose de
creer d'autres ateliers a proportion des ressources et
des besoins.
L'afice oil se trouve l'Asile Helene a ete acheve
cette annee par les propres ressources de l'Ephorie.
On espre pouvoir bientOt construire aussi un bad-
ment special pour l'Orphelinat des garcons.
L'Asile Helene et l'Orphelinat de Saint-Panteleimon,
qui se developperont encore, suivant les progrs du
temps, peuvent suffire tant qu'il ne s'agit que de re-
ducation a, donner aux enfants. Mais ii vient neces-
sairement un moment oil l'orphelin doit quitter ces
tablissements et se suffire a. lui-merne.
Laisser ces jeune gens, qui n'ont pas encore l'expe-
rience de la vie, qui n'ont aucuns liens dans la so-
ciao, s'essayer tout seuls a, faire leurs premiers pas
dans le monde, ce serait les exposer a. bien des diffi-
cultes et a. bien des tentations, dont tous pent-etre ne
sortiraient pas victorieux. Cette surveillance tutelaire,
si indispensable, ne peut se faire d'une facon efficace
que par une administration centrale, des rglements
gnraux et des mesures uniformes.

www.dacoromanica.ro
 501

L'Ephorie est preoccupee depuis longtemps d'une

question aussi delicate. Elle est toute dispose() a con-
tribuer, pour sa part, a l'aide des fonds dont elle dis-
pose, aux frais que pourrait necessiter ce patronage.
Elle espCre quo l'appel fait par elle h la Societe do
bienfaisance, place sous le haut patronage de S. A.
la Princesse Regnante, sera enteudu et gull se pourra
former de son sein un comite charg de la direction
et de la surveillance des jeunes gens sortis de nos
orphelivats.

Revenus de l'Ephorie

Les previsions budgetaires, pour la prsente armee,

montent h la somme de francs 2.082.437 cent. 40, la-
quelle se decompose comme il suit :
Affermage de terres, vignes et forets 1.455.509,00
Intrts des obligations rurales payee
pour le rachat des terres cdees aux an-
ciens corveables des proprietes des hpi-
taux 266.633,33
Dimes des salines de Slanic . . . . 1.851,85
Intrts de capitaux provenaut de di-
verses donations 12.173,26
Subvention de l'Etat pour l'Asile . 74.000,00
Pour Marcuta et les enfants trouves 129.800,00
Subventions diverses 62.520,00
Divers revenus casuels 75.000,00
Le revenu des forets figure pour la
somme de 359.080,00
En 1868 ce dernier revenu Otait de 62.333 francs
30 ; en 1872, de 242.042,52 ; en 1874 il, s'est Cleve
h 359.080.
II faut observer que les forts de la valle de l'Olto,
sur les terres dites Morunglavu et Carloganii, ainsi

www.dacoromanica.ro
 502

que les funs de la valle do la Prahova, sont reser-

ves et doivent dm soumises a un systeme d'exploi-
tation plus en rapport avec l'tat oil elles se trouvent
auj ourd'hui.
En ce qui concerne les dpenses, l'Ephorie a pu
clore les comptes de chaque anne, sauf une petite
exception, par des excdents considrables, comme en
tmoignent les comptes r(gulirement prsentes a la
Cour des comptes jusqu'en 1872 inclusivement.
S'il figure encore au portefeuille quelques depenses,
qui doivent tre liquidees stir les ressources des an-
nes futures, il ne faut pas perdre de vue que, depuis
1868 jusqu'aujourd'hui, l'Ephorie a depense pres de
2 millions en constructions nouvelles et en restaura-
tions d'anciens btiments, ainsi qu'il a t dit plus
haut. Ces dpenses out t couvertes par les revenus
annuels sans toucher en aucune maniere aux capitaux
des tablissements de bienfaisance. Il tait done na-
turel qu'une partie de ces dpenses extraordinaires felt
mise a la charge des annes futures.
Les phores : Demetrius Ghika, Gr. C. Cantaeuzene,
C. Davila.
Le chef de service,
A. PHOTINO.

La acsta. Expositie 1) Eforia dobandete :

1.) Medalia de merit, Asilulul Elena Deanna,
pentru lucru de mnft, temele elevelor i pro-
grame.
2) Diploma de onOre Asilului, pentru co-
lectiuni de costume nationale, broderil, lucru
de man& esecutate de eleve.
1) Catalogue de la section Roumaine A l'Exposition Universolle
de Wienne 1873, par Mr. EMMANIIRL CIIETIILBSCO.

www.dacoromanica.ro
 503

3) Medalia de progres, Laboratorulul de Chimie

al Eforie, pentru produse extrase din petrol.
4) Medalie de merit, Laboratorulul de Chimie
al Eforiel, pentru 41 felurl de ape minerale,
din Romania, cu analisa lor.
Donatiunele facute Eforiel, consistand nu nu-
mai din moil sad vil marl, dar i din o multime
de bunurl mid, ca locurl, case, 1 vii, din care
unele producead un venit fOrte mic, iar altele
Did un venit, din causa neinsemnatel lor valori,
a indemnat pe Eforie ca s obtie o lege, in
virtutea careia sn. se OM vinde, asemenea bu-
null mid, care eraii gred i de administrat i
de supravegheat.
Acst lege s'a facut in 1874 i cu cuprin-
derea urmatOre :

CAROL I
PEEN OBATIL LUI /MIMED' ;41 vOINTA. NATIONALI

DOMN AL ROMANILOR

La toll' de Ma' viitori sdnatale ;

V6z6nd raportul MinistruluT nostru Secretar de Stat

la Departamentul de Interne cu No. 677, pe langl
care ne supune spre sanctionare, proiectul de lege
pentru vnzarea propiettilor mid, locurT virane, vil
i livezi ale Eforiel Spitalelor Civile din Bucur*T;
In virtutea art. 93 din Constitutiune,
Am sanctionat i sanctionam,
Am promulgat i promulgam ce urmz1 :

www.dacoromanica.ro
 504

LEGS
Art. 1. Se autoriza de a se pune in vanzare, prin
forme legale, proprietatile mid din alaturatul tablou
si cele ce se vor mal descoperi in viitor de asemenea
categorie ale Eforiel Spitalelor civile din Bucurest1 ti
anume : locurile virane din orase, earl nu aduc lid
un folos easel EforieT, vfile, livezile i alte proprietatt
mid, carY, prin neinsemnata lor valOre, aduc un venit
prea restrans, abia pang la 700 Id pe an.
Art. 2. Capitalurile, ce se vor aduna din aceste
vinzarY, nu se vor absorbi in cheltuelile anuale, ci se
vor Intrebuinta : parte spre a cump6ra din ele alto
propriettitl maY marl, earl s p6th. realisa veniturY
anuale si parte pentru construirea de baT publice, intra
cat sumele adunate din r6scump6rarea embaticurilor,
nu vor fi Indestulatre pentru acsta.
Acst lege, s'a votat de Adunarea deputatilor, in
sedinta din 18 Ianuarie anul 1874, si s'a adoptat cu
majoritate de 63 voturY, contra 3.
Prefedinte, DIMITRIE GHIKA,
Secretor, ST. C. FALCOIANU.
(L. S. A. D.).
Acest lege s'a votat de Senat, in edinta sa de la
13 Februarie 1874 si s'a adoptat cu majoritate de 37
voturl, contra a 5, impreuna cu tabloul anexat do ea.
Vice-Prefedinte, AL, ORESC17.
Secretor, D. G. FuntEscu.
(L. S. S.).
Legea de fata ordonam sa fie investit cu sigiliul
StatuluY i publicata In Monitorul Oficial.
Data 1u Bueure0T, la 22 Februarie 1874.
(L. S. St.). CAROL
Ministru Secrotar de Stat la Ministrn Socretar de Stat la
Dopartamentul de Interne Departamentul Justitia
L. CATAIIGI. AL. LAHCMARI

www.dacoromanica.ro
 505

TABLOU
DE

Propriettile cud spitalelor civile, al dror venit anual,

nu trece de suma de 700 frand, si care sunt destinate
a se vinde de yea
(Anexa la proiectal de lege).

Mosil
1) Proprietatea Seciul, din districtul Prahova, pen-
dinte de spitalul Coltea, arendat cu leT 592 banY 59.
2) Proprietatea LeFire1e, din districtul Mu Fel., pen-
dinte de spitalul Filautropia, arendath cu leY 38.
3) Proprietatea VitichetT, din districtul Fel, pen-
dinte de schitul GdisenT, arendatl cu la 500.
4) Proprietatea Ocnele-marY, din districtul Vlcea,
pendinte de spitalul Panteleimon, arendat cu leY 20.
5) Pogonele cu via din valea Rei, din districtul
Vlcea, pendinte de schitul Fedeleviu, arendate cu
leT 110.
6) MOra cu locul de lang6. Ramnic, din districtul
Vacea, pendinte de schitul Fedeleriti, s'a arendat in
trecut cu alta. m4e.
Locuri cu case

7) Casa en locul din strada Sfintilor din BucurestY,

districtul Ilfov, pendinte de spitalul Co Itea, arendat
cu leY 592 banY 59.
8) Hanul cu locul din CA1ara0, din districtul lalo-
mita, pendinte de spitalul Coltea, s'a arendat in trecut
impreuna cu m4a.
9) Hanul cu locul Ita din Cmpina, din districtul
Prahova, pendiute de schitul Lespezile, arendata cu
la 118 banY 52.

www.dacoromanica.ro
 506

10) Hanul cu locul luY, din Campina, districtul

Prahova, pendinte de monastirea Sinaia, nu s'a putut
arenda, din causa neInsemnatel sale importaute.
11) Locul din strada LipscanY, din BucuretY, dis-
trictul Ilfov, pendinte de spitalul Panteleimon, aren-
dat cu lel 611 banl 11.
12) Locul numit Hanul Coital din BucuretY, dis-
trictul Ilfov, pendinte de spitalul Co ltea, arendat cu
leY 296 banY 30.

VI I

13) Via de la Merel, din districtul Buati, pendinte

de spitalul Panteleimon, arendat cu lel 135 banl 74.
14) Via de la TohanY, din districtul Buzti, pendinte
de spitalul Filantropia, nu s'a putut arenda, din causa
neInsemnatel sale valorl.
15) Via de la Voevozi, din districtul Dmbovita,
pendinte de schitul Lespezile, arendatl cu lel 110.
16) Via de la Mgurenl, din districtul Prahova,
pendinte de mttnstirea Sinaia, arendat cu lel 61
banI 11.
17) Via de la Baltaty, din districtul Prahova, pen-
dinte de schitul Lespezile, arendat cu leY 481 banY 48.
18) Via de la Tintea, din districtul Prahova, pen-
dinte de schitul Targupr, arendat cu lel 335 banY 18.
19) Via de la Tintea, din districtul Prahova, pen-
dinte de schitul Brebu, arendata, cu lel 79 bara 63.
20) Via do la Plera, din districtul Prahova, pen-
dinte de schitul Brebu, arendat cu leY 296 banY 30.
21) Via de la Filipet1, din districtul Prahova, pen-
dinte de mnstirea Sinaia, arendat cu leY 72 banY 22.
22) Via de la Valea-Manti, din districtul Prahova,
pendinte de schitul Poiana, arendat cu lel 125
banl 93.

www.dacoromanica.ro
 507

23) Via de la Poen!, din districtul Prahova, pen-

dinte de schitul Trgqor ; nu s'a putut arenda din
causa neinsemnateT valor!.
24) Via de la mnstirea ScheiuluY, din districtul
Prahova, pendinte de spitalul Panteleimon ; nu s'a
putut arenda, din causa neinsemnatel sale valor!.
25) Via de la Valea-Petri, din districtul Prahova,
pendinte de spitalul Panteleimon, nu s'a putut arenda,
din causa nein semnate valor!.
Acest tablod, impreun cu legea, s'a votat de adu-
narea deputatilor, in edinta de la 18 Ianuarie 1874,
i s'a adoptat cu majoritatea de 63 voturT, contra a 3.
(so Prefedinte, RTMITRIE GHLKA
(8s) Secretor, ST. C. FALCOIANU.
(L. S. A. D.).

Acest tablod, impreund CU legea, s'a votat de Senat,

in edinta sa de la 13 Februarie, anul 1874, i s'a
adoptat cu majoritate de 37 voturY, contra a 5.
(8s) Vice-Prefedinte, AL, ORESCU,
(ss) Secretor, D. G. FLORESCU.
(L. S. S.).

Prima lege sanitark care s'a decretat la 8

Iunie 1874, prin art. 62-67 prevede :
Art. 62. Stabilimentele Eforief Spitalelor Civile din
Bucuretf 0 ale Epitropiel sf. Spiridon din IaV, pre-
cum i averea acestor stabilimente, se va administra
de care anume administratiunY, conform statutelor
in vigOre, sub privigherea MinisteruluI de Interne,
dupe un budget proectat de dnsele, care budget cer-
cetandu-se i aprobAndu-se de Ministerul de Interne,
se va presenta de d8nsul Camera spre aprobare.
Art. 63. Ambele Administratiun! depind de Minis-
terul de Interne.

www.dacoromanica.ro
 508

Ministerul de Interne are dreptul a inspecta spita-

lele, afar/ din Capita% si prin delegatiT sa.
Administratiunea bunurilor este supus la aceleasl
regulY ca si domeniele Statulul.
Art. 64. Fie-care din aceste administratiT, se corn-
pun din 3 membril, cu o diurn din veniturile el.
Corpul medical, formz pentru fie-care administratie
in parte, un consilid consultativ.
Art. 65. Pentru constructiunile din nod, se vor su-
pune planurile si devisele la aprobarea MinisteruluT de
Interne.
Ele nu vor putea schimba destinatia vre-unuT edi-
ficid, far/ autorisatia Ministerulul.
Art. 66. MediciT as,;ezdmintelor acestor admiuistra-
tiuni, se numesc prin concurs, conform art. 29.
Medicil si functionaril, In serviciul acestor adminis-
tratiuni, de la lel 120 in sus, precurn si administratiile
filiale, chemate a carmui uncle stabilimente dependinto
de admiuistratia central, se numesc si se revOcl prin
decret Domnese, dupd propnnerea fcuta de cdtre ad-
ministratia respectiv ctre Ministerul de Interne.
Art. 67. Consiliul medical superior va visita odattt
pe an, stabilimentele sanitare din judete, priu unul
sad me multi din membril s61 si va face raportul
sd, atre Ministerul de Interne, asupra stare! acelor
asezrninte si a innbung.tatilor de introdus.
Art. 118, al. 3. Spitalele EforieT si sf. Spiridon, vor
fi scutite de acest control (adica planurile pentru con-
structil din nod si prefacerea radicala a spiWelor, nu
maT trebuesc supuse si consiliulnY medical superior).

Adicti se stabilete eft, administratia bunurilor,

este supusa. la aceleaI regull, ca i domeniele
Statulul i se introduce disposilia a posturile

www.dacoromanica.ro
 609

de medict al spitalelor Eforiel, se dad prin

concurs.
Acest mod Ins& de recrutarea personalulut me-
dical, era deja pus In aplicare de Eforie, Inca
din anul 1868.
TOte cele alte dispositiunt, figurad 1 In Le-
gea din 1864 i In Regulamen tut din 1868.
Cu ocasia resboiulut Ruso-Romano-Turc, Eforia
a contribuit cu suma de let 100.000, la fondar9,
Societatel Crucea Roie Romana.
Cu desvoltarea ce ad luat spitalele, s'a ivit i ne-
cesitatea Imbunatatiret nutrimentulut bolnavilor.
Acsta ad facut pe Eforie ca In 1879, sa In-
tocmesca, un nod Regulament al Regirnulut ali-
mentar, modificand ast-fel cu deseverire, sis-
temul de alimentare, practicat In basa regula-
mentulut din 18641).
In urma desfiintarel, pria ofisul lut GHEORGHE
Darrrom BIBESCU, In anul 1847, a Eforiet In-
fiintata de ctitorit celor 3 Epitropii ale Pante-
leimonulut, Coltel i al Spitalutul iubiret de
omen! i a mesurel de a se versa veniturile In
casa Statulut, functionarit Eforiel, ad fost su-
puI la aceleal retinert, pentru pensie, ca i func-
tionaril Statulut, i s'ail bucurat de dreptul la
pensie ca acetia.
Acsta stare de lucrurt, a durat Omit la 16
Octombrie 1864, data Intocrnirei actuate! Eforiet.

1) Jurnalul Eforid, No. 212/70.

www.dacoromanica.ro
 510

Cu ocasia trecerel functionarilor de la Stat

la Eforie, s'a continuat a li se face functiona-
rilor Eforiel, retinerT pentru pensie, ca si la
functionaril StatuluT.
Fondul din aceste retiner! crescnd i unil
din sujba1, solicitand s ii sa recunOsca de
Eforie, dreptur! la pensie, pentru anil serviti de
la Interneiarea el 1864, s'a Intocmit de Eforil
DIMITRIE GIIIKA, GR. C. CANTACUZINO i DAVILA,
un Regulament de pensiunT, In anul 1875.
Acest Regulament Insa, era mai mult o de-
cisie a Eforiel, fara sa fi fost macar aprobata
de Ministerul de Interne.
Cestiunea Insa, ne ma! suferind inlarziere, s'a
Intocmit un noii Regulament de pensiuni, aprobat
prin decretul Domnesc No. 2979 de la 19 Decem-
bre 1880, care regulza dreptul la pensie al
functionarilor Eforie! i care este In vigOre i azl.
Prin Legea din 1880, Eforia a fost auto-
rizata sa ma! vInda, Inca 100 pogOne locurT,
la Sinaia, la particular!, spre a 'i face case,
afar de cele pentru care a fost autorizata prin
legea din 1872.
In anul 1885, se modifica legea sanitara, din
1874, care promulgandu-se la 3 Aprilie, In ce pri-
vesce Eforia, se Introduc urmatrele modificarT :
La Art. 64 de mal sus se adauga alineatul :
Abaterile comise de medicii acestor aeza-
minte, se judeca de colegiul medical al fie-care!
AdministratiunI.

www.dacoromanica.ro
 511

La Art. 65, se aclauga dispositia c. asupra

planurilor pentru constructiele din nal 'i va da
avisul i colegiul medical al spitalelor.
Art. 67 de maI sus se suprima.
Iar Art. 118 se redactza ast-fel :
Planurile pentru constructiun! din noil 1
pentru prefacerea radicala, a orI-caruI spital
public sail privat, vor fi supuse aprobarel
consiliulul technic 1 consiliulul sanitar su-
perior.
Adica principalele modificatiunI ce se fac, in
ce privesce Eforia spitalelor, este dispozitiunea
relativa la judecarea de catre colegiul medical
a abaterilor, comise de catre medicil Eforiel i
introducerea controluluI, din partea colegiulul
medical al spitalelor, In ce privesce constructiile
noul i a consiliulul technic i a consiliulul su-
perior sanitar, In ce privece atat, constructiile
noul, cat i prefacerea radicala a orI-caruI
spi tal.
Spitalele progresand i serviciele spitalicesci
imbunMatindu-se, In sensul unel ma! Intinse
specializarl a personalulul medical, a dat pri-
lejul Eforiel, ca In anul 1886, sa intocmsca,
un no regulament pentru serviciul interior al
spitalelor 1) ,i un nod regulament, pentru re-
glementarea concursulul medicilor 2), care sa
1) Veal jurnalul No. 25 din 29 Mal 1886 qi No 31 din 14 Iunie
1886.
2) Vont jurnalul No. 79/86.

www.dacoromanica.ro
 512

asigure, recrutarea acestut personal, In conditil

cat se pae de meritOse.
Tot In 1886, s'a Intocmit un nou Regularnent
pentru cOla de Mt*, apt)! Eforia a fost au-
torizata, sa that un Imprurnut de 2.000.00010
prin legea de la 3 Februarie 1.886, publicata
In Monitorul Oficial No. 24, de la 3 Februarie
1886 ; iar In anul 1.887, s'a facut Regulamentul
pentru serviciul Sefulut Lucrarilor Anatomo-
Pathologice sa Prosectorul Spitalelor.
Regulamentul de concursurt a fost Iii vigOre
pana In mull 1890, and un alt regulament de con-
cursurl, s'a Intocmit, se Intelege, Introducendu-se
modificart, In mat multe din dispositiunele celut
dintat 1).
De la punerea In aplicare a regularnentulut
din 1.868, asupra adtninistratiel Eforiel, ivinduse
cestiuni, pentru care era necesitate de o dispo-
sitiune, care sa reglementeze modul de a pro-
cede, precut!' modul de tinerea edintelor Efo-
rilor, i modul de resolvarea cestiunelor supuse
lor, cat i care erati atributiele directorulul Eforif,
de vreme ce regulamentul din 1841, asupra
atributiunelor directorulut, nu se mat potrivea,
cu starea de lucrurt, creata de diferitele legi,
intervenite asupra administratiet Eforiel.
Acsta a facut, sa intervie regulamentul de
mat jos, aprobat prin decretul Regal No. 2447
dela 28 Iulie 1890.
1) VozI jarnalul No. 301 dola 19 lulio 1890.

www.dacoromanica.ro
 513

CAROL I
PR1N GRATIA UR DLIMNEZEII RI VOINTA NAT1ONALI,

REGE AL ROMiNIET
La loft de fafd fi viitori se'ndlate

Asupra raportulul MinistruluY nostru Secretar de

Stat la Departamentul de Interne sub No. 10758 ;
176z 6nd jurnalul Consiliuha de MiniOriT, incheiat
in pdinta de la 21 Iu lie 1890 :
Am decretat i decretm :
Art. 1. Se aprobl de nol, regulamentul asupra ad-
ministratid Eforie Spitalelor Civile din Bucure$1.
Art. 2. Ministru nostru Secretar de Stat la Depar-
tamentul de Interne, este insrcinat cu executarea
acestuY decret.
Dat in Castelul Pelm la 28 Iulie 1890.

CAROL.
Miniatru de Interne
GEN1CRAL G. MAIM.
No. 2.447.
(Publicat in Monitorul Oficial No. 100 din 3 August 1890)

REGULAMENT
ASUPIA

AdministrafiuneT Eforiel Spitalelor Civile din BucurepT

Art. 1. Stabilimentele Eforiel Spitalelor Civile din

Bucure0, fondate prin acte de liberalitate 0 dotatiY
ale familielor GHIKA, CANTACUZINO 0 altor familil do-
nat6re, se administrez conform lege din 17 Octombre
1864, sub privegherea Ministrulul de Interne, dupe un
budget proiectat do (Musa, care budget, dupe cerce-
tarea 0 incuviintarea MinistruluI de Interne, se pre-
83

www.dacoromanica.ro
 544

shit/ Camera, spre a fi discutat 0 votat, co. 0 cele-

l'alte budgete ale StatuluT. Veniturile acestor stabili-
mente, formza. o cas speciald, ale card fondurT nu
se vor intrebuinta de cat pentru intretinerea i imbu-
nAtAtirea spitalelor, dependinte do acst Eforie, a su-
cursalelor lor i a bisericelor aflatre po mo0ele kr.
Ele vor putea fi lutrebuintate 0 pentru opere de bine-
facere, precum ajutorul orfanilor 0 celor lipsitT do
mijkce.
Art. 2. Eforia este supusl la executarea strictl a
vointeT testatorilor, la observarea legilor, statutelor, pe
earl este intemeiatl. Ministrul controlza 0 revizuete,
prin delegatiT seT, administratia acesteT case 0 tOte
serviciele dependinte de dansa.
Administratia bunurilor, este supusA la ace1e4 re-
gull, ca administratia bunurilor i domenielor Statulul.
Art 3. Destinatia special/ a acestuT stabiliment este :
a) A da cAutarea bolnavilor lipsitl de mijlOce, pe
terneiul actelor de fondatiune 0 in marginea resurselor
de carY dispune ;
b) A tine in stare bung bisericele administratiel
centrale 0 acelea ce, dup actele fundatorilor, atarnA
de acest stabiliment, precum sunt schiturile 0 mo-
nastirile :
c) A face pomenirea ctitorilor 0 pomenile dupe
usul pAzit 0 pan/ acum ;
d) A. Teni in ajutorul color lipsitT de mijlOce ;
e) A face We imbunIttirile la diferitele proprietatT,
precum i intretinond edificiele earl s'ar afla pe
clansele.
Art. 4. Administratia EforieY Spitalelor Civile, nu
va putea face nicT o schimbaro, in administratiune,
niel constructil din nod, orT reparatiuni, de cat in
limitele budgetulta.
Pentru orl-ce constructiunT din nod, trausformArT a

www.dacoromanica.ro
 515

acelor vechT, precum 0 pentru reparatiuuile carY vor

trece peste 1.000 leT, administratia acestor stabilimente,
va spune planurile i devisele la aprobarea MinistruluT
de Interne.
Ea nu va putea schimba destinatia vre-unuY edificiti
ftir autorisatia MinistruluT.
Art. 5. EforiT sunt efil supreinT aY IntregeT admi-
nistratiunT centrale 0 aT tuturor servicielor dependinte
de Eforie.
Et tin i aprobI licitatiunile de arend/rT, vinzrl,
InchirirT, furniturT de material i altele, conform le-
geT de comptabilitate a StatuluY.
Se pronunta asupra aviselor date de advocatY 0 in-
ginerY 0 Me cestiunile privitOre la acOsta adminis-
tratiune.
Numesc 0 revOck cu Incuviintarea MinistruluT de
Interne, intregul personal dependinte de Eforie.
EforiT tin dou6 edinte ordinare pe s6ptmn. Cel
maY in etate dintre membriY presidez. Se vor aduna
in cas extraordinar 0 dup6 convocarea directoruluT.
Art. 6. Administratia EforieT Spitalelor Civile se Im-
part In administratia interiOrg central 0 adminis-
tratia exteribra.
Art. 7. Administratia interibra central coprinde
urmtbrele serviciT :
a) Serviciul administrativ;
b) Serviciul bunurilor ;
c) Serviciul comptabilititteT.
d) Serviciul contenciosuluT ;
e) Serviciul technic, Impartit In serviciul architec-
toral, ingineresc 0 silvic, avdnd fie-care in capul s6d
un ef special ;
f) Serviciul casierieT ; .

g) Serviciul registratureT generale 0 al archivef ;

li) Serviciul conserviireT documentelor ;

www.dacoromanica.ro
 516

i) Serviciul intendentd i bmenilor do servicie.

Art. 8. Serviciul exterior se compune din corpul
medical, atapt pe la diferitele spitale, inspectoriT spi-
talelor i a! bunurilor, directoriT i intendentiT spita-
lelor, 0 tot personalul atwt la serviciul acestor sta-
bilimente sae ImpiegatiT, cu insercinerT permanente pe
la diferitelo proprietatT si mo0T ale Eforid.
Art. 9. Medici! 0 functionariT din serviciul acestel
administratiunT, en apuntamente de la 120 Id lunar
In sus, precum 0 din administratiunile filiale, che-
mate a carmui unele stabilimente dependinte de ad-
ministratia central, se numesc 0 se revOce prin decret
regal, dupe propunerca (presentarea) fecute de cetre
administratiunca respective cetre ministerul de interne.
Intamplandu-se abatere Insemnate, din partea verT-
until functionar, numit prin decret Regal, adminis-
tratia dere de la Minister revocarea luT, aretfind mo-
tivele uneY asemenea cererT.
FunctionariT, numiti prin decret Regal, sunt supug
la aceleaV IndatorirT i penalitatT, prevazute prin legT
regulamente pentru functionari! public!.
Art. 10. Adrninistratia bunurilor i padurilor este
supuse acelorag leg! i regule, ea i aceea a dome-
nielor Statuluy.
Art. 11. Pentru constructiunT din nod, planurile i
devisele se vor supuno la aprobarea MinisteruluT de
Interne, dupe ce i colegiul medical '! va da avisul set.
Art. 12. Corpul medical formze pentru Eforie un
consilie consultativ :
Eforia va consulta colegiul medical, in cestiunY medi-
cale sciintifice, WI ea opiuia colegiuluT se fie obli-
gatre pentru administratiune.
Art. 13. Spitalele filiale, dependinte de Eforie, in
car! Intl% spitalele din Ploesd i Craiova, reman sub-
ordonate Eforiel, in conditiunile de pane acum, si

www.dacoromanica.ro
 517

fie-care administratiune Haig, depinde de administratia

central, cAreia II (II sOma de lucrarile sale.
Art. 14. In fie-care an, administratia ';ff va elabora
budgetul, caro se va supune Ministrulul de Interne i
se va presinta de donsul Camera spre aprobare.
Art. 15. Comptabilitatea ,Eforia, se va tine chip6 le-
gile i regulele comptabilitata Statula
Socotelile administratiuna, vor fi inaintate la epocilo
determinate de legea comptabilitata StatuluY, care
curtea de compturl, in conformitate cu art. 38 a legel
comptabilitata.
Art. 16. Administratia centrall a Eforia, se corn-
pine diu tra membri, numitY de catre M. S. Regele,
dup recomandatia MinistruluY de Interne.
Art. 17. Incheidrile Eforia, In cestiuni insemnate, so
vor constata salt prin un proces-verbal sau prin re-
solutiT puse pe acte.
Art. 18. CAnd dintre ca tra membri, ce ar tine p-
dinta plenara, ar urma in privirea verY-unel cestiuni
diverginte de opiniunY, atund ca doul membri ce s'ar
uni fac majoritatea i dupa a lor hothrire se vor inaiuta
lucrarile.
Al treilea membru, care nu s'ar uni cu opinia ma-
joritAta, va insemna osebita sa socotinta, sub inchierea
aceleia a majoritta.
Urmand diverginte do opiniuni, in rdinta de doul
membri, cestia se va trata in completul de tra, spre
a se forma majoritatea, iar membrul rmas in mino-
ritate, este dator a'V da opinia motivata in scris.
Art. 19. Tote corespondentele administratia, vor fi
semnate cel putin de douY dintre membril sa, afara
de casul de delegatiun1 speciale.
Art. 20. Eforia nu pelte contracta un imprumut de
cat cu aprobarea guvernula
Art. 21. Eforia i fie-care din membriT a, are drept

www.dacoromanica.ro
 M8

de a face inspectiT in or! ce timp, spre a se convinge

dacl se pause de atre functionarY regulele stabilito.
Eforul cu ocasia inspectiund, va face la nevoe orY-
cern! functionar, observrile ce va crede de cuviinta,
sesisand In casurY maY grave 0 pe colegif set
Art. 22. Tot! functionariT, sunt datorY a da sma
Eforiel, saft orY-crul din membriT seT, despre tOte lu-
crarile Mr.
Despre atributiunile directoruld

Art. 23. In capul cancelarid Eforid, se gasesce un

functionar superior numit director, care va asista i
ajuta pe EforY in lucrerile lor.
Directorul se numece prin decret regal. El este con-
siderat ca functionar public, in privinta indatoririlor
gi penalitatilor impuse de leg i regulamente.
Art. 24. El veghiaza la intocmirea i expediarea
afacerilor administratiel, pentru treburY obicinuite gi
va dirige, sub ascultarea i controlul suprem al Efo-
rilor, cancelaria Eforid.
Art. 25. Ca ef al cancelarid EforeY spitalelor, direc-
torul va regula i controla lucrerile d i va veghia a
se OA buna orenduial in diferite scripte i registre
ale Eforid i ca fie-care impiegat, s 'Y indeplinescut
datoria cu sfintenie.
Art. 26. Directorul va fi dator a cere de la casierul
Eforid socotelY de starea case! i va revisui sumele
de ban! cel putin o date. pe luna.
Va priveghia pentru pastrarea sumelor i pentru in-
trebuintarea lor dupe oranduiale. i va fi pAstrtorul
celd de a doua cheie a case.
Art. 27. Directorul contra-semnze., la randul set,
or! ce act eit din cancelarie in numele Eforid.
El protocoleze, i verific contractele i referatele,
primesce de la registratura tOte hftrtiile i plicurile

www.dacoromanica.ro
 M9

intrate, adunit tote petiVile si dupe ce ia cunoscinta do

ele, face repartitiunea lor dupo servicil si le supune
d'a dreptul cercetdrd si aprobrd Eforilor.
Art. 28. El este rospunz6tor pentru orl-ce neexact
ardtare a vre-unul fapt sad reproducerea infidell a
vre-und piese, care a servit de bud resolutiund efo-
rilor. Acesta, bine inteles, Ida prejuditid de partea do
rospundere, ce revine d'a dreptul sefilor de serviciT
respective.
Art. 29. El este dator O. privegheze, ca O. nu ias
verl-o lucrare de cancelarie, care s fie in contradictie
cu actele, asez6mintele sad instructiunile in hint/ ; si
va trebui, pe a sa Aspundere, s semnaleze, si O.
refere grabnic eforilor, orl-ce gresala sati neregularitate
de felul acesta.
Art. 30. Directorul va controla tOte lucrarile, ce se
vor supune eforilor ; va supraveghia asemenea si corn-
ptabilitatea, de care ins romne direct Aspunzotor
co m ptabilul.
Art. 31. Misia maT special a directoruluT, este do
a expedia la numele eforilor, sub Aspuuderea sa, OM
corespondenta si lucrrile curente, intemeiate pe ro-
solutiunea prealabila a eforilor, sad in executaroa or-
dinelor inscrise primite de la eforl.
Me acestea, cu contrasemnarea sefilor respectivi de
servicid, rospunzatorT la randul lor, de exactitatea
datelor ce ad servit de WA. corespondentd.
Art. 32. El subscrie othonantele de plata lefurilor
personalulA precum si a platilor deja aprobate de
eforl si ordonantate de serviciul comptabilitatd, in li-
mitele creditelor budgetare.
El asemenea iscleSte mandatele privithre la milele
anualo incuviintate de doll Acesta, bine inteles, numal
in marginele acelor aprobarT, a creditelor acordate si
conform legd comptabilitatd Statulul.

www.dacoromanica.ro
 520

Art. 33. El va ingriji sg fie merett In cunoOinta,

de tot ce se urmOzg in spitalele EforieT. Pentru acesta,
va tine o corespondentg urmatg cu efil de servicitt,
cu directoril i intendentiT, i va visita chiar in per-
Ong, cat de des, aceste stabilimente i se va incredinta
de visu cg se pgzesc intocmaT legiuirile i regulamentele,
prin raport va incuno$iinta Eforia despre tot.
Directorul va putea da intendentilor spitalelor, ins-
tructiunile ce va ggsi de cuviinta in acstg privintg.
Art. 34. Va studia i va supune chibzuireY eforilor,
iinbungtatirile ce s'ar impune sag ar fi de dorit.
Art. 35. El nu pune in lucrare de cat hotgrarilo
majoritittel. Socotintele minoritgteT, vor trebui sg fie
insg insemnate in acea zi, in josul incheigreT majori-
tate! i se va pastra la acte, afarg de casurile unde
lucrarea, nu ar fi defiuitivg, de cat dupe aprobarea
MinisteruluT de Interne.
Art. 36. Directorul va veghia asemenea ca lucrgrile
O. nu se imbulzseg 0 ea tote afacerilo urgente O. fie
tranato in timp util.
Art. 37. TotT amploiatil stint datorT a se aduna la
cancelarie, orT in ce zi i org, ii s'ar fixa de director.
Art. 38. Directorul controlOzg orl-ce acte de comp-
tabilitate, ce intrg sag se lucrOzg in cancelarie, rovi-
zue0e registrele de intrare i e0re a sumelor banetT,
revizue0k stern case! orT la ce timp 0 este rOspun-
z6tor, dug neglijezg a semnala eforilor abaterile cons-
tatate.
Art. 39. Cand directorul va baga de sOmg ea ceva,
din ceea-ce se atinge de serviciul EforieT, nu s'a pus
in lucrare sag ea impiegatil cancelarieT sail al spita-
lelor, nu'O indeplinesc scrupulos datoria, precum ;4i
cand va descoperi o invederatg abatere, va aduce in-
data lucrul la cunotinta eforilor, in afacerT neinsem-

www.dacoromanica.ro
 521

nate prin graiti; iar la cele maT deosebite in scris,

spre a se lua cuviincise m6surT.
Art. 40. Plicurile ce intl. la Eforie, primindu-se do
atre registraturg, se despecetluesc de ciitre director
0, dupe a lor natura, acelea ma! deosebite, la car!
neaparat trebuesc deslegarY, so supun eforilor imediat ;
iar hrtiele cele curgatOre, precum .raporturY trimise
la timp, socotelY i alte asemenca, se apostilOza si
expedieza. de director sati se pun spre pastrare la
dosar; apoY le indreptzI la servicitt prin registraturd,
de catre care se tree in registrul general.
Art. 41. Hartiile curgatOre trimise Eforid, spre in-
vitare i grabnica indeplinire a pricinilor, cum 0
porund circulare pentru adunarea tiintelor trebuin-
cise, pentru 16.murire i pentru alte asemenca afacerl
stereotipe, se iscAlese do director.
Acest regulament, s'a cercetat i aprobat do Consi-
liul MiniOrilor, in edinta de Sambtit, 21 Iulie 1890.
(L. S. C. M.)

Ast-fel cum este Intocmit acest Regulament,

ar avea aparenta until Inceput al until Regula-
rnent, asupra IntregeI administratieI centrale ;
el Insa s'a oprit, la reglementarea atributiu-
nilor DirectoruluI EforieI, frA a maI reglementa
maI departe 1 atributiile celor alte serviciI, ce
compun administratia centrald, precum 1 me-
canismul lor.
In 1892, Regulamentul de concursurl, pentru
posturile medicale din 1890, este Inlocuit prin-
tr'un nod Regularnent, sanctionat prin decretul
Regal No. 1878 de la 11 Mal 1892 1 publicat
In Monitorul Oficial No. 34 de la 14 Mal 1892,

www.dacoromanica.ro
 522

In anul 1.893, se introduc noul modificarI

In legea sanitara. din 1885, i mat ales In ce
privete Eforia Spitalelor i Epitropia sf. Spi-
ridon din Ia5, li se consaca Capitolul XII, sub
denumirea de :
Alezdinintele Eforiel Spitalelor Civile din Bucureti
i ale Cant spitalelor sf. Spiridon din Iaf.

LEGZA SANITARL
DIN 18 III/DE 1893.

ModiflcArile introduse fa Legea SanitarK din 3 Aprllie

in ce priveste Eforia Spitalelor si Epitropia
st Spirldon din IasT.

TITLUL III

CA PITOL UL III

Despre administratiunile centrale de spitale.

Art. 85. Eforia Spitalelor Civile din Bucurest! si

Epitropia general/ a case! Spitalelor sf Spiridon din
Iag se vor administra, fie-care de ctitre o anumita ad-
ministratie, in conformitate cu asezmintele kr de
fondatiune si testamentele donatorilor, sub controlul
si privigherea Ministrulu! de Interne.
Art. 86. Fie-care din aceste administratiunT, se corn-
puue de ate trel membri, carl se numesc : doll pen-
tru cea din Bucurest! si epitrop! general! pentru cea
din last
Unul din membriY va putea fi medic, si atunc! el
se va ocupa In special, cu controlarea serviciilor spi-
talicest! si va supune odat pe hula, colegilor seY, o

www.dacoromanica.ro
 523

expunere detaliat, despre starea spitalelor si necesi-

thtile lor.
In niof un cas, medicul-efor said epitrop, nu va pu-
tea fi medic in serviciul aceluias1 asezmnt.
Art. 87. EforiY si epitropif generalT, se numesc- do
care Ministrul de Interne prin decret regal ; eY vor
primi o diurn din fondurile institutiuneY kr respective.
Art. 88. Efora si epitropii general!, corespund de-
adreptul cu Ministrul de Interne, pentru tOte interesele
administratiune! kr.
EY 'sY alcAtuesc budgetele, le insotesc de o situatiune
financial% alma% a case!, si aceste budgete, dupe ce
se cercetza si se aproba. de Ministerul de Interne, se
supun de dOnsul votuluf Adunrel Deputatilor.
Art. 89. Efora si Epitropi! general!, a dministrz6
spitalele si ospiciile si tOte bunurile institutiund lor
respective.
Veniturile Eforiel si ale Epitropie! generale, se ad-
ministrOza, dupil prescriptiunile lege! comptabilitateT
generale a Statulut
Bunurile imobile, se arendOza do eforY si de epitropil
general!, dup regulele stabilite de legea privitOre la
administratia domeniilor Statula
Art. 90. Ministrul de Interne sati delegatil din partea
sa, inspectg si controlg aceste administratiuni, pen-
tru ca averile lor s fie intrebuintate, conform hrisb-
velor, testamentelor si statutelor.
Art. 91. Pentru constructiunile din noti si prefacer!
radicale, se vor supune planurile si devisurile kr, la
aprobarea MinistruluY de Interne, dup6 ce va lua maY
intaT avisul colegiulul medical respectiv si aprobarea
consiliuluI technic, de pe langa Ministrul lucrrilor
publice.
Aceste administratiunY, nu vor putea schimba des-
tinatia vre-unuT edificitt, Para autorisatia Ministrulur.

www.dacoromanica.ro
 524

Art. 92. Lucrerile de ori-ce nutura, necesare spita-

lelor sad serviciilor Mr, se vor face potrivit legeT de
comptabilitate a statuluT.
Tot ast-fel se va urma i cu furniturile necesare
acestor institutiunT.
Art. 93. Regulamentele de administratiune, se vor
face do EforT, pentru apzemintele spitalelor civile din
BucureFT i de Epitropi peutru acelea ale easel st.
Spiridon din ILO.
Aceste regulamente, se vor supune de Ministrul de
Interne sanctiunel regale.
Art. 94. FunctionariT Eforiel spitalelor civile din
BucurerT 0 aT epitropieT generale din IaV, earl pri-
mes() uu salaritt lunar maT mare de 200 Id pe luna,
se numesc cu decret regal, dupe recomandarea facuta
MinistruluT de Interne de catre Eforl sati epitropT.
Art. 95. La spitalele Eforiel 0 ale Epitropiel gene-
rale, mediciT vor fi numitT numal in urma until
concurs ad-hoc.
Pentru mediciT primarT 0 secundarT, juriul concur-
suluT se va compune din treT mediaprimar1 definitivT,
tra;iT la sort! de Eforie din tOte spitalele din Bucu-
reFT, iar pentru Epitropia generala a case! sf. Spiridon
se vor trage la sort! treY medic! aY spitalelor acestel
epitropi!, precum 0 a! spitalelor filiale din judete ; din
doT profesorT aT FaculteteT de medicine. 0 din dol dole-
gatT al MinistruluT de Interne, din consiliul sanitar
superior, car! nu sunt medic! al spitalelor EforieT.
Numirile definitive ale medicilor acestor instituti-
unT, se fac prin decret regal, dupe recomandarea adre-
sate. de EforY 0 Epitropi, catre Ministrul de Interne,
caruia i se va comunica 0 resultatul concursultg.
Numal doctoriT in medicin roman!, sunt primit! la
aceste cencursurl.
Art 96. Eforia spitalelor 0 Epitropia sf. Spiridon,

www.dacoromanica.ro
 525

sunt obligate a pune la dispositia Ministrulul de Iri-

structiune public/ in spitalele kr, numrul de bolnavY
necesarl pentru clinicele de la Facultatea de medicin/.
Num 6ru1 paturilor, precum 0 relatiunile dintre a4-
ministratiimile spitalelor 0 profesoriT de clinica, se vor
hotar d. printr'un regulament, facut de care Ministrul
Instrugiunel Public.e, in acord cu Eforia spitalelor 0
Epitropia sf. Spiridon.
Eforia spitalelor 0 Epitropia sf. Spiridon, sunt in
drept, (lac/ gasesc on cale, a numi pe profesorul de
clinic/ medic do spital, fn./ un alt concurs i numal
in cas do vacant/.
Art. 97. In interesul formarel until numr suficient
de medicY de spitale pentru judge, numirile In func-
tiune de medic secundar sail stagiar, in spitalele Efo-
rid 0 a Epitropid generale, se vor face pentru un
timp limitat de cel mult patru anY.
Art. 98. Organisarea concursurilor, se va regula-
manta de EforY, pentru casa spitalelor civile din Bucu-
rerY, 0 de Epitropia general/ pentru casa spitalelor
sf. Spiridon din IaV, dup6 ce vor fi luat avisul cole-
giilor medicale respective.
Aceste regulamente, vor trebui A fie aprobate de
Ministerul de Interne 0 sanctionate de Rege.
tin delegat al Ministrulul de Interne, va face parte
din juriul concursuluY.
Art. 99. MediciY primarY definitivl aY EforieY i aY
Epitropiel generale, vor forma cate un colegiu medi-
cal, care va servi de corp consultativ medical admi-
nistratiunilor respective.
Aceste colegil medicale, se vor convoca de Eforl sail
epitropi, de cAte-orl va cere trebuinta, 0 vor fi con-
sultat1 in t6te casurile, in care regulamentelo cer a-
visul lor.
Art. 100. Medicil fie-arta institutiunT, se vor in-

www.dacoromanica.ro
 526

truui odat pe an, In adunarea generall medical, la

sediul administratiunel de care depind, pentru a pre-
senta lucrarile Fi studiile speciale, flcute in serviciile
kr respective i pentru a discuta cestinnile de un in-
semnat interes medical. Adunarea se conv6c6. de EforY
i de Epitropil generall. Lucrrile adunrd generale a
medicilor Eforiel 0 Epitropiel generale, se vor aduua,
in cte un raport special, care se va publica in ana-
lobe institutiund ce administra..
Asemenea se va publica regulat, statistica spitalelor
0 ospiciilor, dependinte de aceste administratiunl. Ili-
nistrul de Interne le pte cere 0 comunicarea lunar&
a unor date statistice, carl afl interes pentru admi-
nistratia generala a t6rel.
Art. 101. Medici! acestor institutiuni, care se vor
abate de la datoriile lor sail de la observarea regula-
mentelor stabilite, vor fi supql urMtbrelor penalitatY :
a) Admonestarea ;
b) Retinerea salariilor pftn la o lung, i
c) Revocarea.
Admonestarea se va face de Eforl 0 epitropil ge-
nerall.
Retinerea salariulul, se face dupe aprobarea Minis-
trulul de Interne, cruia i se va supune de Eforl sat.
Epitropit generalY, actele asupra anchetel, care cons-
tath abaterea medicultil respectiv.
Revocarea se face prin dearet regal, in urma rapor-
tulul Ministruhil de Interne, basat asemenea pe ra-
portul Eforilor saa Epitropilor general); insotit de re-
sultatul anchetel care constat abaterea.
Art. 102. Medicil i farmacktil spitalelor Eforiel din
Bucure$Y i al Epitropiel sf. Spiridon din Ia.g, carl,
in timp de epidemil i in exercitiul functiunef lor, ati
contractat, infectAndu-se de la bolnavY, maladil din
care afl resultat pentru el incapacitate de serviciu sati

www.dacoromanica.ro
 527

mOrte, avAnd sad neavnd aniT cerut1 de regulamentul

pensiunilor, vor primi din casa respectivn ea pen-
siune leafa intrgn ce ati avut, reversibill asupra fa-
milie!, in conformitate cu prescriptiunile regulamentulu!
respectiv al acestor administratiunT.
Constatarea cause! morte1 sal a incapacitatelf de lu-
cru, se va face conform prescrierilor lege! 0 regula-
mentulig de pensiun! al Statulul.
Art. 103. TOte cele-l-alte dispositiunY din legea sa-
nitarA, nu privesc pe Eforia Spitalelor Civile din 13n-
cure$1, niel pe Epitropia generala a case! sf. Spiridon
din lag, esceptAndu-se dispositiunile prev6zute la art.
161, 162, 163, 164 0 166 din presenta lege.

Tot In anul 1893, se modifica i legea comp-

tabilitatel, care In capitolul de mal jos, prevede
anurne regull pentru comptabilitatea stabilimen-
telor publice i de bine-facere :

LZGEA COMPTABILITATEI
PROMULOATI LA 8 OOTOMBRE 1893

PrivitOra la Eforia Spitalalorl)

CAPITOLTJL III

Comptabilitatea stabilimentelor publics pl de bine-facere

Art. 223. Comptabilitatea stabilimentelor publice

0 de bine-facere, ale cAror budgete, dupe leg! san alte
apz6minte, se votzn de Adunarea Deputatilor, e su-
pus regulelor, prev&ute prin legea de fata, pentru
comptabilitatea Statulta, cu exceptiunile InsA prove-
zute ma! jos.
Art. 224. Exercitiul fie-cArtft budget, se inchee cu
1) Publican in Ilonitoral Oficial No. 154 din 8 Octombre 1893.

www.dacoromanica.ro
 528

anul financiar ; sumele rAmase de incasat din veni-

turile unul budget, se vor trece in budgetul urmAtor,
sub denumirea de urAmAsite de exercitil Inchise, .
Ordonantele rmase neplAtite, la finele anulul fi-
nanciar si creditele rAmase neintrebuintate, se vor
anula definitiv.
Creantele bane de plata, se vor reordonanta InsA,
dupe cererea color in drept, asupra budgetulta curent,
dintr'un articol special 4 creante rAmase de plata din
exercitil incbise.,
Prescriptiunile prevAzute de art. 120 din legea de
fatA, nu sunt aplicabile creantelor stabilimentelor pu-
blice si de bine-facere.
Art. 225. Casieril specialY 0 unor asemenea stabi-
limente, vor trebui BA depuna cautiunea, in suma pre-
vAzutA de art. 13 din legea de fatl.
EY vor trebui A (lea administratiunilor respective,
conturY de gestiune lunare si sa trimita curta de
compturl, la finele mule, comptul anual de gestiune,
ca si toil mfintuitoril de banl publid aY Statuld.
Art. 226. Comptabilitatea stabilimentelor publice
de bine-facere, ale aror budgete nu se aprobl de
Adunarea Deputatilor, este supusI regulelor prevzuto
in legea de fatI, pentru comptabilitatea comanelor
rurale.
Art. 227. Regulamentele de administratiune publicA,
vor determina natura si forma scriptelor, ce aceste
stabilimente trebuesc BA tin5..
Pentru executarea unor cladirT pentru spitale
i alte IrnbunatatirT, Eforia a fost autorisatti sili
fach un Imprurnut de lei 1.500.000, In virtutea
LegeT, sanctionata prin Decretul Regal No. 2114
de la 22 Maid 1.893 i publicatil In Monitorul
Oficial No. 42 de la 20 Maid 1893.

www.dacoromanica.ro
 52g

Statul in 1893, avnd necesitate de a stabili

un camp de tragere, pentru trupele din Ploesci,
pe moia Eforiei Ploesciori, a fost autorisat
prin Legea de la 26 Maid 1893, publicata in
Monitorul Oficial No. 54 de la 9 Iunie 1893,
sa cedeze Eforiet, un teren in intindere de 122
hectare i 6.650 in. p., din moia Manastirel
Vacarett, in schimhul unet intindere egale de
teren, pe care Eforia Spitalelor Civile, a fost
autorisata a 'le ceda administratiel rsboiului,
din proprietatea sa Ploesciori, pentru a servi ca
camp de tragere a trupelor din garnizOna Ploescl.
Eforia in 1.894, intoemesce urmatOrele regu-
larnente :
1) Pentru concursurile posturilor medicale,
sanctionat prin decretul Regal No. 1886 .51 pu-
blicat In Monitorul Oficial No. 288 de la 24
Martie 1894.
2) Pentru functionarea serviciului contencios,
sanctionat prin decretul Regal No. 2109 i pu-
blicat In Monitorul Oficial de la 4 Iunie 1894.
3) Pentru serviciul interior al spitalelor,
sanctionat prin decretul Regal No. 380 de la
1.4 Noembre 1894 i publicat in Monitorul. Ofi-
cial No. 1.84 de la 20 Noembre 1894.
In acesta-I an, s'a infiintat un mused de an-
tichitati la Sinaia 1), i s'a intocmit Regulamentul
pentru stabilimentul balnear din Sinaia.

1) Dos. 420/94.
84

www.dacoromanica.ro
 530

Prin legea de la 30 Martie 1894, publicata

In Monitorul Oficial No. 3 de la 3 Aprilie
1894, Eforia este autorizata, In urma unel con-
ven tiunt interveni La Intre Eforie, Primaria Ca-
pitalel i Ministerulul Dornenielor, a ceda Pri-
mallet Capita le!, proprietatea sa din coltul
BulevarduluI Carol i strada Co lteI, iar In schim-
bul acestia, Primaria sa dea EforieI :
1). 1608 m. p. din proprietatea Statulul ve-
chea cilla Centrala.
2). TOM suprafata str. Pensionatulul, dintre
Bulevardul Carol I i strada Collea.
3). Terenul de 232 m. p., proprietatea Pri-
made!, coprinsa tntre proprietatea Nicolau i
Bulevard.
4). Proprietatile N. Nicolescu-Moreno i V.
Nicolau din strada Coltea i pe care Prirnaria
se obliga a le expropia, pe propriul sea cont.
5). Proprietatea comunel, dupe Bulevardul
Carol, In suprafata de 1210 m. p. (fostul Ho-
tel de Atena).
6). Tot terenul fundaturel Polona, Stradela ce
duce din Strada Polona spre Spitatul Coltea; tOte
proprietatile dupe acea strada find ale EforieI.
7). Suma de leI 90.000 In numerar.
Este de regretat ca, Legea de maI sus, pana
acum, nu s'a executat de Primarie In Intregul
seili, din care cauza se jignesc i interesele
ComuneI i ale Spitatulut Coltea. Cad acesta
Conventie a avut de scop a largi suprafata

www.dacoromanica.ro
 534

terenulul Spitaluluf Co flea, care sa permita

adausul de no! cladirT i Pavikme.
Tot In acest an, a avut loc prima adunare
generala. a Medicilor Eforie!, conform disposi-
liunei Lege! sanitare din Martie 1893.
Extensitatea ce a luat agricultura, a Indemnat
pe Eforie, ca sri. se Ondsca, la Imultirea bra-
telor pe moOele sale, care simtead lipsa de lo-
cuitorl.
In acest scop dar In 1895, s'a fcut acst lege :
CAROL I
PRIN GRATIA LER DIJMNEZEI7 I 'NISTA NATIONAL/

REGE AL ROMINIEI

La tog de fald ci viitori sand/ate

Corpurile legiuitore ad votat i adoptat i no! sane-
tionIm ce urmz
LEGE
Eforia Spitalelor Civile din Bucure$Y, este autorisat
a forma, prin vInzare de loturY mid, de cate cincl
hectare teren, nouY sate pe urmtbrele din proprie-
ttile sale :
1) Pe Plopu Ianca Perisorn din Braila 2 sate de ate 100 (Amin fie-care hect. 4000
2) . Bortleini Verde a a 2 a a a 103 a a a 1000
81 Dosiratt a a 1 a a a 100 a a a 500
4) s PopenT !alum. 1 a a a 100 a a a 500
3) a Sardis Galsoanca a Britila 1 a a 100 D A 500
61 a Clilaragf Lichfrost1 a Ialom. 2 a a 100 A A 4000
7) a Intorsura a Doljin 1 a a a 100 D A a 500
8) a Preasna Poiana s i } a Ilfov 1 a a a 100 a a a 500
Proasna Anagnosti
9) a Cacaleg a Plasm 1 a a a 100 a a a 500
a Onceasca-Cosovenf a a 1 x A a 150 a a 7. 750
Total trel-spre-zoce sate en 14W familil a 3 hoot. 0750

www.dacoromanica.ro
 532

Art. 2. CumpratoriT de loturT, vor trebui sa fie

RomnT cultivatorT de pamnt.
Art. 3. La aceste vnzarT se va aplica legea StatuluT.
Art. 4. Eforia are dreptul a'g reserva in vatra sa-
tulur un loc, in intindere ce va credo do cavil*,
pentru trebuintele sale, care loc ins/ nu va face parte
din suprafata vinduta.
Art. 5. Loturile vindute, so vor plati de sating,
conform pretuireT stabilita prin legea promulgata la
30 Martie 1892 0 publicata in Monitorul Oficial No. 3
din 3 Aprilie 1892, In 36 anT, calculndu-se dobanda
de 5% 0 amortismentul capitalulul de Plo.
Art. 6. Se acorda un termen do 3 anT, de la pu-
nerea In posesie a cumparatorilor de loturT, pentru a
construi locuintele i a se stabili definitiv, In satele
nouT formate. In cas contrariu Eforia va avea dreptul
de a-1 deposeda, fara somatiune 0 WI judecata.
Art. 7. Cota de amortisment, ce se va iucasa din
vinzarea loturilor, se va converti in efecte de ale
StatuluT, iar acestea se vor depune la casa de depu-
nee si consemnatiunT i vor forma un fond special,
cu care Eforia va cumpara numaT proprietatT rurale,
iar procentele vor figura anual in budgetul EforieY.
Art. 8. Ratele (amortisment 0 procente), datorite
Eforiel de cump6ratorT, se vor incasa de casieriile
respective, prin aplicarea legeT de urmarire.
Art. 9. Tote taxele de timbru 0 inregistrare, sunt
in sarcina cumparatorilor 0 se vor incasa do casie-
riile respective, prin aplicarea lege de urmarire.
Art. 10. LocuitoriT, cump6ratori1 de loturl, vor fi
obligatT a plti cate un leu i cincT-zecT de banY de
hectar, pentru msurAtOre, in doul anT, o data cu anui-
tatea cuvenit EforieT.
Art. 11. Loturile cumprate sunt inalienabile, in

www.dacoromanica.ro
 533

conformitate cu legea din 7 Aprilio 1889, pentru alie-

narea mosielor StatuluT.
Acst lege s'a votat do Adunarea Deputatilor, in
sedinta de la 29 Aprilie 1895 si si s'a adoptat cu ma-
joritate de sase-zed si sase voturT contra a patru.
(ss) Prefedinte, General G. MANU.
(L. S. A. D.) (ss) Secretor, A. S1MU.
(Votatit de Senat lid sanetionatft de M. S. Regele).

Pe Mg& acsta In 1.895, s'a fkut Regula-

men tul pentru instrumentele i aparatele chi-
rurgicale din Spitale i ad Inceput a apare Ana-
lele Eforiel.
Iar In 1.896, s'a Intocmit Regularnentul pentru
consumatiunea apex la Sinaia ,i modul el de
distributiune la abonati. Acest Regulament este
sanctionat prin decret Regal.
In 1.897, s'a Intocmit Regulamentul, pentru
concursurile porturilor de farmacitI, i de In-
tern! In farmacie, sanctionat prin decretul Regal
No. 887 i publicat In Monitorul Oficial No.
277 de la. 15 Martie 1897.
Exploatarea carierelor diferitelor deposite ma-
sive, precum i aceia a petroleulut, dupe moiile
Eforiel, luAnd o mare Intindere i numEirul o-
fertelor sporindu-se, a facut pe Eforie sLi Intoc-
rnscd. un Regulament iu 1897, prill care se
reglementz5, modul In care se acorda aceste
concesiu nI.
Acest Regulament, a fost sanctionat prin de-
cretul Regal No. 130 din 1.7 Ianuarie 1.897.

www.dacoromanica.ro
 531

Pentru stingerea imprumuturilor contractate

In 1886 i 1893, precum i pentru alte Imbu-
nattitirI, necesare diferitelor stabilimente, Eforia
a fost autorisata a contracta un Imprumut de
4.600.000 lel, la Casa de Depunerl, prin legea
de mal jos :
CAROL I
PRINT ORkTIA LVI DUMNICZBII tp VOINTL NATIONALA

REGE AL ROMINIEI
La toft de fald li viitort sdndlate
Corpurile Legiuithre au votat 0 adoptat 0 noT sane-
tionam ce urrnza :

LEGE
Art. 1. Eforia Spitalelor Civile din Bucure0T, este
autorisata a contracta, un imprumut do 4.600.000 Id,
de la casa de DepunerT, Consemnatiuni 0 Economie,
sati de la orT-ce alt cas de banca.
Art. 2. Conditiunile contracttireT vor fi cele urmatOre:
Imprumutul cu dobanda maximum de 5 14 la suta,
va fi amortisat prin anuitatI trimestriale sail semes-
triale, i'n termen de 30 40 anT, a cgror plat va fi
garantata in veniturile regulate ale Eforia, care va fi
obligata s inscrie suma corespunzatbre in budgetul
fiecaruy exercitiu.
Art. 3. Suma imprumutata, va servi ca plata ur-
matrelor datoril, nouI constructiunT, instalarT 0 im-
bun MO ri :
a) Platirea sumel de 1.132.000 le, capital rmas ne-
amortisat din imprumutul de 2 miliOne, contractat la
societatea generala de asigurare (Dacia Romanian,
conform lege din 1886 0 a sumeY de 1.500.000 leT

www.dacoromanica.ro
 535

din Imprumutul de la Casa de Depunerl, autorisat prin

legea de la 1893, in total de 2 632.000
.

b) ConstructiunY la spitalul Coltea, a-

nume : Localul pentru farmacie, deposit,
laborator i consultatiunT gratuite 250.000
Pavilion pentru serviciul oftal-
mologic 160 000
Pavilion pentru serviciul obste-
trical 160 000
Pavilion pentru clinica dermato-
logica 160 000
Exproprierea a dou imobile, din
jurul SpitaluluY Coltea, necesaa
pentru constructiunile precedente 230.000 960.000
c) ConstructiunT la diferite spi-
tale, anume : Localul pentru con-
sultatiunile gratuite la spitalul Fi-
lantropia 60 000
Azil de scrofulo la Teckir-ghiol
(Dobrogea) 100 000
0 cast de sntitate in Bucure01 200.000 360.000
d) ConstructiunT la Sinaia anu-
me : cldirea unnT Casino pe locul
Eforie . 150 000
Transformarea hoteluluT Carai-
man 120 000 270.000
e) Contribuire pentru construe-
tiunea de care Stat a unul ospicid
de alienatl pe dealul VIcare$1 . 300.000
f) Pentru reparatiunY la schiturT
0 mnstirY 50.000
g) Plata personalulul suplimen-
tar, necesar la facerea planurilor
i executarea lucrrilor . . . . 28.000
4.600.000

www.dacoromanica.ro
 538

Art. 4. Planurile i devisurile lucrrilor, vor fi su-

puse cereetareT 0 aprobre Ministerulta de Interne.
Art. 5. Darea in intreprindere a lucrrilor, se va
face, conform dispositiunilor legeT asupra comptabili-
tateT generale a Statulul.
Art. 6. Economiile, ce ar resulta, fie din unele lu-
crrl, fie din prisosul eventual al platel imprumutu-
rilor, se vor putea intrebuinta, pentru sporirea sumelor
enuntate la art. 3, cand n'ar fi indestulatOre, 0 pen-
tru infiiutarea until sanatorin destinat bolnavilor ftisicl.
Art. 7. Sumele imprumutate, se vor ridica treptat
dui:4 trebuint, iar procentele vor curge de la data
ridicarel lor, afar de cele necesare, pentru stingerea
ambelor imprumuturl, earl se vor ridica, indat dupa
realisarea imprumutulul de 4.600.000 let
Acst lege s'a votat de Adunarea Deputatilor, in e-
dinta de la 15 Martie, anul 1897 0 s'a adoptat cu
majoritatea de ease zed i dna voturY contra a doug.
(ss) Prefedinte, D. GUM.
(ss) Seeretar, C. G. VERNESCU.
(L. S. A. D.)
Acst lege s'a votat de Senat, in pdinta de la 1
Aprilie anul 1897 0 s'a adoptat cu majoritate de
cincl-zed 0 treY voturI, contra doutt-spre-zece.
(ss) V. Prefedinte, V. A. CRECHE.
(ss) Seoretar, C. BASTACHE.
Promulgam acsta lege 0 ordonam ca ea O. fie in-
vestit on sigiliul Statulul 0 publicata. in Monitorul
Oficial.
Dat in Bucur*l la 7 A prilie 1897.
(IIrmezit semnittura M. S. Rego lut)
Ministru de Interne Ministru de Justifie
(ss) M. FRRECHIDE. (ss) Aux. G. DAMARA.
No. 1634.

www.dacoromanica.ro
 537

Posesiunea In indiviziune, en Domnul AL. LEN

FILIPESCU, a moOI Luciu-GiurgenI, (land naseere
la continue procese, Intre Eforie i codevalum,
Eforia a fost autorizata. In 1897, prin legea ce
urmza, sh euinpere acea parte Incliviza, in con-
ditiunele enumerate In lege :
CAROL I
PIIIN GRATIEA LUZ DIMINEZEtr I VOINTA NATIONALX
REGE AL ROMANIEI
La toff de Ma j viitort sdadtate
Corpurile legiuitore ag votat i adoptat i nol sanc-
tionm ce urmz :
LEGE
Art. 1. Eforia Spitalelor Civile din BucurerT, este
autorisat a cumpra partea indiviza a DomnuluT AL.
LINCHE, din mcOa Luciu-Giurgenl, din judetul Ialomita,
in intindere de 11.499 pogne, 3 pajini, pe pretul
total do lel 1.140.000.
Art. 2. Pentru realisarea mind de lel 1.140,00, ce
urmzA a pad Domnulul AL. LINCHE, Eforia Spita-
lelor Civile, va afecta la creditul funciar rural din
Bucurescl, intregul trup de moie Luciu-Giurgenl din
Ialomita.
Art 3. Pentru plata anuit6tilor imprumutuluT, reali-
sat la credit, se va inscrie anual in budgetul EforieT,
suma trebuincibs pentru plata ratelor la creditul fun-
ciar.
Acst lege s'a votat de Senat in rdinta de la 13
Martie anul 1897 i s'a adoptat cu majoritate de 50
voturT contra a 5.
(88) Prefedinte, DIMITRIE STURZA,
(ss) Secretor, C. BASTACHE.
(L. S. S.)

www.dacoromanica.ro
 538

Acst lege s'a votat de Adunarea Deputatilor In

rdinta de la 3 Aprilie 1897 ;ii s'a adoptat cu majo-
ritate de 66 voturI, contra 3.
(ss) Prefedinte .D, GLUM
(ss) Scoretar, N. ENXEscu.
L. S. A. D.)
Promulggm acst lege i ordonm Ca ea O. fie in-
vestal cu sigiliul Statu1u i publicat prin Monitorul
Oficial.
Dat in BucurescI la 9 Aprilie 1897.
L. S. S. T.
(IIrmzit iscAlitura M. S. Regolui).
Ministerul de Interne Ministral de Justitie
(ss) M. PRKRIKIDE. (ss) ALEX. G. DJUVARA.

(Publicata in Monitorul Oficial No. 15 de la 19 Februarie 1897.)

Prin legea din Maid 1.898, relativii la mo-

dificarea a partif din legea sanitara., se in-
troduc iaril-I modifictirl, privitOre la Eforia
Spitalelor, insA. numal In ceia ce privete corn-
punerea jurielor de concursurT, pentru postu-
rile medicale, i se pune obligatie Eforiel, sa
creeze Asile, pentru adapostirea i cautarea tu-
berculoilor.
LEGE
Relativ la modifIcarea art. 95 vi 163 din legea
Sanitara din 18931).
Art. 95. La spitalele Eforiel i ale epitropid ge-
nerale, medicil vor fi numitT, numal in urma unuI
concurs ad-hoc. Concursurile Eforid se vor tine in
1) Lege publicati in Monitorul Oficial No. 41 de la 24 Mal 1898.

www.dacoromanica.ro
 539

Bucurestl, In localul Eforiel ; concursurile epitropid

generale la Iast in localul epitropiet
Pentru mediciI primarY 0 secundart juriul concur-
suluI se va compune din : treY medic! primarY defi-
nail/ trasY la sort! de Eforie, dintre tot! medic! pri-
marl definitivY a! spitalelor Eforiet iar pentru epi-
tropia genera% a case sf. Spiridon, trasl la sortY
dintre tot! medicil primarY definitivI a! spitalelor epi-
tropien din doT profesorT al facultte de medicinii
din Bucuresa pentru concursurile Eforiet din doT pro-
fesorl a! Facultgel de Medicin din last pentru con-
cursurile epitropiet precum si din doY delegatT aY
Ministerulta de Interne, car! vor fi membra a! con-
siliuluT sanitar.
Numirile definitive ale medicilor acestor institutiunt
se fac prin decret Regal, dup recomandarea adresata
de eforY si epitropt dire Ministerul de Interne, caruia
i so va comunica si resultatul concursulul.
NumaY doctoriY in medicina Roman!, swat primitY
la aceste concursurt
Art. 163.

Statul, Eforia Spitalelor, Epitropia generala, a spi-

talelor, si, pe cat va fi cu putint si capitalele de
judete, vor infiinta spitale si sanatoril speciale pentru
tuberculost sifilis, conjunctivita granulasa, lepra si
pelagrl.

Eforia Spitalelor si epitropia genera% a spitalelor

case! sf. Spiridon, vor Infiinta spitale si sanatoril spe-
ciale pentru tuberculost

www.dacoromanica.ro
 510

Necesitatea de a se ilumina, lntregul ora

Sinaia, cu electricitate, In aa conditiun! In cat
sa se dispue de un plus de electricitate, care
sa. permita. instalarea luminel i In proprietatile
particulare, a facut pe Eforie, sa acorde conce-
siunea, creerel unel forte hydraulice la Sinaia
si luminatul cu electricitate al acestul ora.
Acsta concesiune a fos aprobata prin legea
de MIA. :

CAROL I
PRIN GRATIA LIJI DIMINEZEII tp VOINTA NATIONIL1.

REGE AL ROMINIEI
La toft de Ma' fi viitort sandtate
Corpurile legiuitOre ag votat i adoptat, iar nol san-
ctiontim ce unna :

LKCEE
Art. 1. Eforia Spitalelor Civile din Bucureci .i co-
muna urbana Sinaia, sunt autorizate a acorda SocietateT
gElectricitats Actien-Gesellschaft vormals Lahmayer et
Comp., din Francfort pe Mein, concesiunea cretireT
unel forte hidraulice la Sinaia i luminatul cu electri-
citate a aceluT orn pe termen de 45 ant
Art. 2. Conditiunele conc.esiunel, stint cele specifi-
cate prin caetul de sarcine, care a servit ca basa la
coucurenta i adjudecarea de ctitre Eforie, in ziva de
10 Septembrie 1897, i cele prevazute prin decisiunile
consiliuluT comunal al ora;m1u1 Sinaia, luate in edin-
tele din 21 Martie i 8 Decembrie 1897.
Art. 3. Lucrrile pentru crearea fortel hidraulice 0

www.dacoromanica.ro
 MI

pentru instalatiunile electrice, se vor esecuta conform

proectelor 1 i planurilor, intocmite de serviciul studiilor
i constructiunilor, de pe Ling Ministrul lueritrilor
publice.
Art. 4. Ministrul AgricultureT, ComerciuluT, Indus-
triel 0 Domeniilor StatuluT, este autorisat ea, la cas
de trebuinta, so cedeze EforieT, din proprietatea sa Pis-
cul CaneluT, terenurile necesare, pentru cdderea de
apd 0 instalarea usinelor, primind in schimb terenurY
de egala intindero din proprietatile EforieT.
Acst lege s'a votat de Adunarea Deputatilor, in
pdinta de la 15 Mail anul 1898 0 s'a adoptat cu
majoritate de 66 voturT, contra a 2,
(ss) Vice-Prefedinte, C. DIMITRESCII-IA,g.
(ss) Secretar, I. PROCOPIU.
(L. S. A. D)

Acst lege s'a votat de Senat in pdinta de la 15

Mail 1898 i s'a adoptat cu majoritate de 50 voturl
contra a 1.
(ss) Vice-Prefedinte, N. CRATIINESCU.
(ss) Secretar, CONST. POROINEANU.
(L. S. S.)

Promulgam acstd lege 0 ordondm ca ea s fie in-

vestitd cu sigiliul StatuluT 0 publicatd prin Monitorul
Oficial.
Dat in BucureFT, la 23 Mail 1898.
(Urmezit isciilitnra M. S. RegelnI).
(L. S. S. T.)
Ministrul de Interne Ministrul de Justitie
(ss) M. PICREKEYDIC. (as) G. D. PALLADE.

(Publioati in Monitorul Oficial No. 4.3 de la 28 Main 1898.)

www.dacoromanica.ro
 542

Prin jurnalul Consiliului de Minitri No. 45

de la 26 August 1898, Eforia este autorizata
sa cedeze Societatei Helios din Ko ln, 200 metre
patrati teren, pe timp de 25 an!, din curtea
Bailor Eforiei dupe Bulevard, spre a infiinta
pe acest loc, o statinne de electricilate Blok
Station.
Plus 141. m. p. prin jurnalul Consiliului de
Minitri No. 2 de la 30 Junie 1899, cedall in
acela scop.
In 1899, a intervenit Legea de la 6 Iu lie
1899, publicata In Monitorul Oficial No. 80 de
la 10 Julie 1899, prin care Eforia este aulori-
zata ca pentru moiele bantuite de seceta :
1). Catiurile de la 1 Aprilie 1899 1. Apri-
lie 1900, sa fie repartisate In 12 rate egale, ca-
pital i dobanzi, Irnpartite pe triunestrele viitOre,
cu incepere de la 1 Aprilie 1900.
2). In acest cas, contractele care ar expira,
Inainte de 1. Aprilie 1903, se vor prelungi Ora
la acesta data, tot In conditiunile actuale.
3). Eforia este asemenea autorizata ca pe cale
de imprumut, de la Casa de Depuneri, sad In
ori-ce mod ar gasi, sa-I procure la epocele la
care sant exigibile, cele 4 catiuri de arenda
ale anului curent, i sa achite la rendul set"'
aceste sume, In cele 12 trimestre urmatOre, cu
incepere de la 1 Aprilie 1.900.
4). Sa beneficieze de acesta lege arendaii, care
In termen de o luna, de la promulgarea el, vor

www.dacoromanica.ro
 543

declara ca prirnesc dispositiunile prev6zute In-

trInsa i care liana la 1 Septembre 1.899, vor
fi achilat datoriele din trecut, liana la 1 Apri-
lie 1899.
In baza acesteI legI i In condiliunile el, Efo-
ria a contractat un Imprumut de 1.500.000 lel,
de la Banca Generala, cu 8% procente, i al
caruI capital i procente urmeza a Ii platite de
arendasit debitorI ; ast-fel c acest Impruinut
nu Incarcrt budgetul i situatia financiara a Eforiel.
Regulamentul de concursurI, pentru postu rile
medicale ale Eforiel din 1894, a fost In vigOre
pana la 1898, cand un noti Regulament s'a In-
tocmit, care s'a aprobat prin decretul Regal No.
2461 de la 13 Iulie 1898 1 publicat In Mo-
nitorul Oficial No. 92 de la 28 Julie 1898, In
care s'ail introdus unele modificari, aprobate
prin decretul Regal No. 713 de la 19 Februarie
1899 i publicate In Monitorul Oficial No. 237
de la 23 Februarie 1899.
Acest Regulament a fost Inlocuit prin noul
Regulament de concursurI, aprobat prin decretul
Regal No. 1020 i publicat In Monitorul Oficial
No. 278 de la 11. Martie 1900.
In fine In anul 1900, Eforia a luat parte la
Expositia *de la Paris, cu care ocasie s'a im-
primat o broura, In care se descrie fOrte pe
scurt, de unde deriva averile acestul apzdniint
de binefacere i cum se administrza fie-care
din institutiunile ce II apartin.

www.dacoromanica.ro
 544

Eforir Spitalelor de la 1864 1900

IN. CRETZULESCU, I. CANTACUZINO,

1864-1865 DR. GLUCK.
CRETZULESCU, I. CANTACUZINO,
1865-18671N. DR. DAVILA.
CANTACUZINO, VLADIMIR GHIKA,
1867-186811. DR. DAVILA.
iPrincipele DIMITRIE GRIGORE GHI-
1867-1889i KA, GR.C. CANTACUZINO, DR. DA-
L VILA, MARCOVICI, DR. PHOTINO.
NICOLAE BLAREMBERG, I. CANTA-
1889-1890 I CUZINO, DR. SEVEREANU.
BLAREMBERG, ALEX. SC.
1890 1.8921NICOLAE
GHIKA, DR. SEVEREANU.
G. CANTACUZINO, GR. Oa:
1892 18931ION
NESCU, DR. SUTZU.
GEORGE GR. GANTACUZINO, AL. SC.
1893-1896i GHIKA. i DR. ,SUTZU.
DIMITRIE GR. GHIKA, DR. C. CAN-
1.896 18971
TACUZINO i DR. PHOTINO.
Dn. C. CANTACUZINO 2 DR. A. PHO-
1897-18991 TINO.
SC. GHIKA, M. G. CANTACUZINO
1899
i DR. FLOREA. TEODORESCU.

www.dacoromanica.ro
 545

X
&area eche% a Administatiel Centre le 0 a
11ezaminteIop dependinte de Brie

A. zis, intr'imul din capitolele prece-

dente al acestel lucrarI, c1 aezamin-
tele, aflate sub administratia Eforiel Spitalelor,
s'aii desvoltat i aii progresat, In raport cu ce-
rintele moderne, numal in timpul de cand a-
cst& administratie, a fost independent& de Stat
i mal ales de la 1864 1 cut tote acestea, In
precedentul capitol, nu am facut de cat a trece
diferitele legI i regulamente, privitre la ad-
ministratia spitalelor i bunurilor Eforiel, fait
ca sA enuniOr treptat progresele i Irnbunata-
tirile, ast-fel precum ele s'ati realisat.
Cu tot dinadinsul, am urmat acsta cale, caCI
rn'am reservat a vorbi despre acsta pe larg,
la capitolele speciale, ce am consacrat ma! la vale,
In acsta lucrare, fie-carnI aezamint In parte.
Afara Ins& de acsta, am crezut nemerit, ca
sa Incheiii sfiritul acesteI partI, printr'o ex-
punere, In trasurT generale, de modul i de
conditiunele In care se adrninistrz& serviciul
central al Eforiel, i de starea generala a tu-
turor aezamintelor sale.
85

www.dacoromanica.ro
 646

0 asemenea expunere, am facut i In bro-

ura, destinaki. pentru Expositia de la Paris 1)
i din care reproduc aci urmAtOrele :
Existenta legalA a Eforiel, este regulat prin
legea sa constitutiv6. din 1864 i prin legile
Sani tare din 1885, 1.893 i 1898, care, In con-
formitate cu aezAmintele lor de fundatiune i
cu testamentele donatorilor, aft consacrat dreptul
Eforiel de a forma, o administratiune separata
de Stat, Ws sub controlul Adunftrel Legislative,
In ce privete formarea bugetulul i al Curie!
de Conturl, In ce privete verificarea socote-
lelor gestiunel sale.
Legea contabilitateI generale a Statulul, se
aplica asemenea Eforiel, iar pentru lncasarea
veniturilor, Eforia uzz a. de legea de urmarire
a Statulul.
Averea imobiliara. a Eforiel, are o valOre
aproximativa. de 67,000.000 lel i se compune
din 126 moil i 20 case produc6tOre de venit.
Veniturile acestel avert, care la 1830 se ridicail
abia la 146.521 lel vechl (70.000 franc! apro-
ximativ) anual, ating azI cifra de 4,000.000 lel
anual, din care aprOpe 3,000.000 numal ye-
niturI din imobile.
Acest venit se compun din :
Imobilele daruite de familia CANTA-
CUZINO, care ail un venit anual de lel 438.727
de Reportat . . . 438.727
1) Ephorie des Itipitaux Civils de Bunn:1st 1900.

www.dacoromanica.ro
 50

Report . . . 438.727
Iniobilele daruite de familia GHlICA,
care ail un venit anual de lel . . 356.466
Imobilele arnite, de all! pioJ do-
nator!, care ail un venit anual de lel 724.073
Imobilele cumperate de epitropil
1 de Eforie sari construite de ele
1 producetre de venit, cu un venit
anual de lel 392.988
Imobilele care apartinead monas-
tirilor inchinate spitalelor Cu un
venit anual de lel . . 812.824
Iar restul de lel 1.274.922
cu care se complectka, suma de lel 4.000.000
intregul venit anual al Eforiel, este supus varia-
hiunl i depinde de o multirne de imprejurarl
neprev6zute i extraordinare, Intre care intrit i
procentele capitalulul in efecte, pe care '1 poseda
Eforia i care se ridica actualinente la lel
574.800.
Ceia ce deosibete Eforia Spitalelor din Bu-
cure01, de cele-l'alte administraliunl sirnilare din
streinatate, este di nicaerl nu existft un fond
hnobiliar, atat de mare, cu destinalie speciala
ca din venit sa se intretintt spitale i nicaeri
nu exista dispositia, de liana acum, ca bolnavil
sit fie cautail gratuit, hlr deosebire de natio-
nalitate i religie.
Eforia, pentru administrarea spitalelor i a
bunurilor destinate pentru intrehinerea lor, are

www.dacoromanica.ro
 548

o administratie Centralii, in care functionz

urmtOrele servicil :
1). Serviciul spitalelor, cu un Inspector pentru
Spitale 1 cu un Inspector pentru Farmacie.
2). Serviciul bunurilor, cu un Inspector pen-
tru Bunurl.
3). Serviciul contencios, cu un consiliii de a-
vocal!
4). Serviciul contabilitatel.
5). Serviciul casieriel.
6). Serviciul de architectuth.
7). Serviciul technic, (inginerl i mecania).
8). Inginerl hotarnicL
9). Ingineri sylvici.
In capul acestel administratiunT, se afla. un
Director care conduce, precum i tra EforT care
tin edinte de trei ori pe saptiimAnti i chiar i
mai des, in cas de trebuinta, spre a resolva ces-
tianile supuse deliberarel lor. E1 sunt efil su-
perior! at intregei administratil centrale i a
tutulor serviciilor dependinte de (lama.
Cei trel Efori sunt : Unul din membri fami-
lia fundatOre, CANTACUZINO, al doilea din mem-
bri familia fundatOre GMICA, iar al treilea un
Doctor in naedicinti.
Acesti Eforl, se numesc de Ministrul de In-
terne, prin decret Regal, primind o diurna fixa
lunara din fondul acesta Institutiuni.
Functionarii de asemenea, de la 200 lei in sus,
sunt numiti prin decret Regal.

www.dacoromanica.ro
 5 19

Planurile pentru constructiunT sad transfor-

marl de cladirT, sunt supuse aprobarel consi-
hula! tehnic, de pe Ring. Ministerul Lucrarilor
Publice.
Medici! Primarl al Eforiel, formza un co-
leghl medical, care servesce de corp consultativ
pe langa administratie.
Personalul medical pentru spitale, se recru-
tza Fin concurs.
Toji medicil Eforiel, se lntrunesc o data pe
an la sediul el, pentru a presenta lucrarile i
studiile speciale, facute In serviciile lor respec-
tive, i pentru a discuta cesiiunile de un In-
semnat interes medical.
TOte aceste lucrarT, impreuna cu statistica
medicala a spitalelor, se Inserza in analele E-
foriel, publicatiune care apare trimestrial.
Spitalele cele mar! i importante din Bucu-
resci apartin Eforiel, In care se adapostesc chili-
cele Facultalei de medicina i unde studentil
'1 fac cariera lor medicala.
Pentru trebuintele spitalelor, Eforia are un
deposit central, pentru distribuirea de materiale
i un deposit central de medicamente, pentru.
distribu tie i elaborarea de medicamente ; pe
langa care este ataat un laborator de farmacie
i de chimie, pentru analisa diferitelor substage
1 chiar pentru analise biologice ; pe langa depo-
zitul central este anexat un atelier, pentru confec-
lia i reparatia rufaril i a efectelor spitalicescl.

www.dacoromanica.ro
 550

Procurarea materialelor, pentru aceste de-

posite, se face pe cale de licitatie saii prin co-
mande directe, cAnd e vorba de specialitate.
Afar& de acestea, la cele dou din spitalele
cele mal importante al Co lie! i al Filantropiel,
se Intretine cate un laborator de medicin, unde
se fac analizele biologice ca : urina., spute, tot
felul de liquide i pungl intra-corporale, care
sti serve la verificarea diagnosticelor.
Examinarea macroscopic& i microscopic& a
pieselor anatomo-patologice din spitale, se face la
Institutul de Bactereologie din BucuretI, sub
directia domnulul profesor doctor Babq.
Pentru intretinerea in bun& stare a instru-
mentelor chirurgicale din spitale, Eforia are
organisat un serviciii regulat ; iar In ce privete
pentru spalatul rufelor, posed& o spaltorie
mecanic& bine instalatA, cu aparate de la cunos-
cuta cash special& din Paris, Ferdinand Dehaitre,
pe langa care functioneza i o maina. pentru
fabricat ghiata artificial, fie din ap filtrata,
fie din apa destilat.
Paturile pentru bolnavI din spitale, sunt cu
somiere de sIrma elastica, iar pentru mobile i
obiecte de servicin se prefer& metalul.
Mile bolnavilor in general, ail peretil vopsiti
cu uleiii, spre a se putea cu Inlesnire spala i
desinfecta, iar In locul parchetulul preferim
mosaicul.

www.dacoromanica.ro
 551

Ecleragiul electric, este deja introdus, in patru

din spitale i la cele-l'alte va urma in curand.
Mal tOte spitalele, pentru ',Ole acute, aii etuve
fixe de desinfectare, sistem Geneste-Herscher, i
cuptOre pentru ars pansamentele intrebuintate.
Asemenea functionzA servicii speciale pentru
bOle contagiOse, In paviliOne isolate i separate,
din care un serviciii pentru adult!, iar altul
pentru copil.
Alimentatia cu apa, canalisare, filtre, sunt
introduse mai pretutindenea, care permit func-
tionarea latrinelor, prin sistemul i tout a l'egout. D
De asemenea i filtre Berkefeld, pentru fil-
trat apa.
TOte serviciile de chirurgie, ail sal de operatie
speciale, cu un arsenal de instrumente i de apa-
rate, destul de bogate i cu sale de pansamente.
Mai t6te serviciile poseda aparate fotografice ;
precum i 3 aparate pentru razele 11,6nthgen sunt
instalate In dou din cele mai importante spitale.
Pentru a complecta Imbunatatirile, mai rmne
introducerea incMzirei i a ventilatiei sistematice
in spitale, cestiuni ce sunt In studid .;i care in
curand vor 11 resolvate.
Ingrijirea bolnavilor in fie-care serviciii, este
incredintata. urmatorulul personal :
Medic primar ;
Medic secundar ;
Intern! ;
Extern! ;

www.dacoromanica.ro
 552

SupraveghetOre ;
Infirmiere pentru fie-care sala ;
Omen! de serviciti ;
Medicul primar este numit, In baza de con-
curs, prin decret Regal i este pe viata.
Medicul secundar, unul de fie-care servicid,
este nuinit iara-1 prin concurs, lusa numal pe
un stagiti de 4 an! 1 el nu ma! pot reconcura.
Acsta. obligatie este impusa de legea sanitara,
in interesul forrnare! unul mal mare numr de
medic!, pentru serviciul Sanitar General al Ora
Internil i Externil, sunt iarail numit! prin
concurs, primil pe un stagiii de 4 an!, iar cel de
al doilea pe un stagiti de 3 an!. Afar& de acsta pen-
tru internil, care se Oa in al III-lea an de internat,
exista un premiti de internat, consistand din o
medalie i o bursa. de voiagitl tiintific de 1000 le!.
Numrul internilor i externilor, variaza dupa
servicii, in general in serviciile medicale, sunt
ate 1. intern i 2 extern!, iar in cele chirur-
gicale ate 2 intern! i 4 externL
La externat, stint admi1 student! din anul al
III de Medicina, iar la internat externil, dupa
un an de externat.
La internat i externat, studentif sunt admiT,
MIA distinctiune de nationalitate.
SupraveghetOrele sunt alese dintre surorile
de caritate i din cele cu diploma de rnOe.
Infirmierele sunt In proportie de 1. la 10 pa-
tur! cu bolnavi i sunt asemenea alese dintre

www.dacoromanica.ro
 553

cele mai inteligente. Serviciul de nOpte, se face

de un medic, un intern, o supraveghetbre pe
intreg spital i die o infirmiera suplimentara
de garda. pentru fie-care serviciii.
Fie-care spital, are cate o farmacie sucursala,
condusa de un ef, asistat de atatia interni in
farmacie, ate servicil sunt.
Farmacistul ef este numit pe viata, in baza
de concurs ; iar internil in farmacie sunt nu-
mill, pentru un stagiii de 4 anT, tot prin concurs.
Admiterea bolnavilor in spitale, se face in li-
mita paturilor vacante, prin simplul fapt al pre-
sentarel lor la Oda spitalulul.
Pe langa cautarea bolnavilor in spitale, fie-
care serviciii da. consultatiunl gratuite, in afara
de serviciile speciale de consultatiunl gratuite,
ce exista la fie-care spital.
Intretinerea fie-carui pat costa :
1) Data facem calculul dupe cele 1.270 pa-
turf, actualmente in spitale (afara de Marcula),
pe basa sumel de 4.044.823 bani 35, prevezuta
in budgetul pe exercitiul 1899 1900, intreti-
nerea unul pat pe an, costa. 31.85 lei, iar pe
fie-care zi un pat costa tel 8 bad 72.
2) Daca facem calculul, la acelea-1 1270
paturT, insa nurnal pe basa sumei de lei 2.828.936
ban! 60, prevezuta in acela budget, in care
intra administratia centralii, aceia a bunurilor
i a spitalelor, precum i cheltuelile lor gene-
rale budgetare, intretinerea until pat pe an

www.dacoromanica.ro
 551

costa lel 2227 banl 50, iar pe fie-care zi un pat

costa leT 6 banT 10.
3) Daca facem calculul, pe basa nurnal a su-
mel de lel 2,233.884 ban! 60, In care intra chel-
tuelile de administratia centrald, ale bunurilor
1 ale spitalelor, fara cheltuelile generale bud-
getare, intrelinerea unul pat pe an, costa lel
1758 ban! 90, iar pe fie-care zi le! 4 banT 87.
4) Daca facem calculul, pe basa sumel de
lel 1,327.961 ban! 60, care represinta numal
cheltuelile pure ale personalulul i ale Intre-
linenel spitalelor, un pat pe an costa lel 1045
banT 63, iar pe zi leT 2 banT 86.
5) In fine daca facem calculul, numal pe basa
sumel de let 691.541 ban! 60, care represinta
cheltuelile pure de Intretinerea spitalelor, earl
de personalul spitalelor, un pat pe an costa
leT 544 banT 50, sail pe zi leT 1 banT 49.
Eforia din veniturile ordinare ale bugetulul,
afara de spitale, Intretine monastirile inchinate,
pentru trebuintele spitalelor, de diferill dona-
tor!, precum i casele ce'l apartin, aduce In-
bunatatirl pe la moil, care sunt de natura a
face sa sporsca venitul lor, ca cladia de acarete,
Inflintare de pepiniere, apararl la rim% cultura
de poml fructifed, plantatiunl de resinOse, ex-
plOtatia carierilor i a pacurel.
Irnobilele, adica moiele, casele i padurile, se
lnchiriza i se arendza, pe cale de licitatie i
pe but de conditil generale.

www.dacoromanica.ro
 555

Supravegherea moiilor, a padurilor, a aca-

retelor, precum 1 paza hotarelor lor, este lucre-
dintatl efilor de circumscriptil, In capul carora
se aft. Inginert silvicl, ajutatt de un numr de
brigadier! i de guardeni, care variaza. la fie-
care proprietate dupe intinderea el.
Cu mi cuvnt, administratia domeniilor Efo-
rid, ia de norma. in general, regulele ce se pas-
trez, cu administraliunea domeniilor Statulul.
In fine Eforia, distribue milT, sub diferite forme,
la persOne serace sail sc5patate i da subven-
tiunl la cAte-va spitale judelene i comunale.

www.dacoromanica.ro
 556

XI
liVerea Ef ()Mel

L, atr6cat
lnceputul acestel lucrarl, am vorbit In
ca averea EforieI, se compune
dintr'un fond imobiliar, format numal din dorm.-
tiunele facute la Inceput de douO familil : fa-
milia CANTACUZINO i familia GIIIKA, care s'ad
sporit In urma, prin donatiunele altor pioI, la
care se adauga imobilele cumprate de Eforie,
precum i moiile ce apartinead la cate-va Mo-
nastirl i care s'aft Inchinat de diferill Domni, la
casele din Monastirele cu saracit bolnavI.
Am crezut dar a ar fi cea ma! neertata omi-
siune, daca nu a da la lumina, numele acelora care
ad consacrat avutul lor, acestul aezamnt de bine
facere i a caror memorie trebue eternisata.
Este adevrat ca am dovedit acsta, cu multa
truda, ctici In restimpul cat moiile EforieT, ad
fost administrate provisorid de stat, cu prilejul
alegerel i IntOrcerel actelor privitOre pe mo-
iile EforieI, s'ad pu tut rataci multe acte. Din
acsta cauza, pentru prea putine din ele, n'am
putut afla de cat la ce schit ad aparlinut, far&
se tid i cine le-ad daruit ; iar pentru allele la
Eforie, se gasesc numal parte din acte, precurn
pentru moiile Arnota i Govora, care de drept
ar trebui se fie proprietatea Eforiel i care cu
tOte acestea se poseda de Stat.

www.dacoromanica.ro
 557

Averea ImobiliarA a Eforief cu specilicatiunea

provenintei of
Arendn annalit
dupit Budgetul
PROPRIETATEA PROVENINTA exercitialul
18119-1900
LEI B.

A) MOSI1
Judeful Argef
1 AlbostI (a 4 parte). Cumparata do Eforio . . 3.995
Idom 3.540
2 Balomiroasca - Mafi -
anca. Ditruiti SchituluT GaisenT
3 Bunost1-Ur1uost1,Va- de juplinsa Stanca, con-
lea Babd. sorta WI Drighici Vornicu
do la F1orest1, fata luI
Stroe Bugheanu . . . 6.000
4 Ciofringonl-Poon art Diruita SchituluT Berislavo-
01 de Sandu Bucgenesou. 8.630
5 Ciupagucu trupurilo. S'a luat in schimb do la Clu-
oeru N. Labovari, dandu-so
in schimb mosia Cornu a
Spitalulul Coltoa, in caro
avea doviilmasie cu Laho-
vari 10.740
6 DangestT. Data Mantistird Pantoloi-
monul, do biv vel Serdar
Sandu Bucgenesou. . . 2.650
7 Livedea din Vtilsan. FiteutA danie Manastire1 Fe-
delosoiu, de baba loana
sopa lul Tudor Mau . 70
8 Lunca Marghia. Daruita Manitstirel Titiro-
ciu de Spatarul Mihail
Cantacuzino . . . . . 8.040
9 Mu ntele Clitbucetu Facut danic Manistird Fedo-
BustonT. losoiu do Egumenul She-
nadie 255

JO Muntelo Cornesu si Inchinate Schitulul Como-

Carciuma de la pri- tul do Mare, Bajesou vel
Ore. Ban 800
De transportat . . 44.770 7--

www.dacoromanica.ro
 558

Aronda annala
dap& Budgetal
0 PROPRIETATEA PROVENINTA exercitiuluT
e 1899-1900
Z LEI B.

Transport . . 41,770
11 MunteloGalbenulVa- DAruiti SchituluT G'Aiseuit
mesoia. de jupineasa Stanca, con-
stirta lut DrighloiVornieul
de la FlorestT, fata luT
Stroe Bugheanu . . . 300
12 RAdAcinestI. DAruita SchituluT Boris1A-
vest! de Sandu Bum-
nesou, vel Stolnlo . . . 3.350
13 RAtestl DAruitA de Vornioul Dimi-
trio Ralet SpitaluluI Ralet. 9.530
14 Rociu StanislAvnca DAruitA de Sandu Bum-
nem SchituluI BerislA-
vest! 14.090
15 Vim, Grebla si GrosiI DAruitit de pArintele Oreste
CAlugirul si fratele sAti
Popa %lieu MAnAstirel
Cornetul 810
16 Vatra Schitulul Bert- DAruitit SchituluT de Sandu
slAvestI. Buceenesou . . . . 3.625
17 Vatra &hit. Come- FAcutA danie Schituluf de
tul. Mare, Bijeseu,vel Vornlo. 3.490
18 Vatra schit. Fedele- DAruitlt Schitulul de Mitre-
piu-Runeu. polltul Varlam si do Zam-
fira 11.700
Judeful Brala
19 Batogul DAruitA de S pltaru I Mihail
Cantaouzino Schit. Sinaia. 37.240
20 Schiaua Doicsca si idem Spit. Colfea.
parte din Lisco-
tenca. 129.585
21 Liscotnca-Gherghe CumpAratA do Eforie . .
si Cretzulescu.
22 Desirap. DAruitA Spit. Coltea de Elena
Cindesou sofia lul Cons-
tantin Cindesou, vel Lo-
gent 55.115
De transportat . . 313.605 =

www.dacoromanica.ro
 559

Aronda anuallt
&lint Budgotul
5 PROVENINTA exercitiuluT
0 PROPRIETATEA 1809-1900
O
LEI B.

Transport . . 313.605
DAruitA Spit. Co ltea do Spa-
23 Doicbsca. tarul Mihail Cantacuzino 13.340
24 Filiu. DAruitA de Marla Protopo-
pescu spit. Maternitatoa. 35.250
25 Pleopu, Ianca, Peri- InchinatA MAnitstirol Pan-
sorul. toleimon do Mater Ghika
26 Surdas Glisenca.
WW 111.220 --
DitruitA de jupiinsa Ana
Schitulu1 GAison1. 50.480
Judeful Buzeis
27 Bontu. DAruita de Ana Muscelnu
Eforiel . . 24.500
28 Amara. DAruitA Schit. Sinaia do Sp&
tarul Mihail Cantaouzino 11.640
29 Catiasn. CumpAratA do Partenle E-
gumenul MAnAstirel Tar-
soru cu banil mAnAstire1. 1.500
30 Ciura. Propriotatea schit. Lospezilo 5.480
31 Clocipl. Proprietatea Schituld GrAj-
dana, luatil in schimb de
Metodie, archimandritui
Sohituld 2.040
32 Rotunda copilrliga Proprietatoa Schit. Tiirsoru. 4.0840
33 opfirliga. DAruita de Mittel Basarab
Sohituld Brebu . . . 22.000
34 Zilistea-Soresca. DAruitA de jupfinsa Ilinca
consOrta Postelniculd lo-
nig Nona la MAnAstirea
Panteleimon . . . . 21.277 60
Judeful Dambovila.
35 Cocos. DAruitA do Vornicul Dimi-
trie Raiet Spitaluld Ralat 9.485
36 Ghinesc1. DitruitA Mintistird Glised
de Pahulea Stolnicul . . 14.730
De transportat . . 577.387 .1

www.dacoromanica.ro
 560

..al Arenda annallt

dapd Bud getul
1 PROPRIETATEA PROVENINTA exereitiuluT
1899-1900
g LEI B.

Do transportat . . 577.387 60
37 Poiana Lungli. DAruitA do Maria fata luT
Drill hid Vornicul . . . 23.350
38 SocAturile. InohinatA Schitului GAisonT
do Sorban W. W.. . . 4.210
39 Vatra Schitulul Co- DAruitA lifAnAstireT Cobia do
bin. Badea Stolnicul . . . 8.060
40 Vatra SchituluT GAi- InchinatA Schitulul do er-
sonT. ban W. W. si parto do
Radu Postelnicul. . . . 19.480

Judeful Dolj
41 In torsura. Proprietatea Schitulul Fade-
1esoiu 129.430

Judeful Ciorj

42 NovaciT StreiniT. DAruitlt EforieT de Meltiade

Vlidolanu . . . . 2.500
43 Muntele Tigvolo. CumpArat de Eforie . . . 1.500

Judeful Ialontifa
44 ArmAsestT NenisorT DAruita de lordache Zossima
Spitalulut Zossimn. . . 23.071 60
45 Maras! LichirostI DAruitA Spit.Co4ea de SpA-
tarn! Mihail Cantacuzino. 60.480
46 CArnuloasa. Idom . . . . 6.480
47 CrAsaniT do jos. DAruitA de Constantin Do-
nescu Spitalulul Colten. 10.490
48 DudestiT de Banal. DAruita Sch it. Sinaia do SpA- 82.970
tarul Mihail Cantacuzino.
49 Luciu Giurgeni. CumpAratA de Eforie. . . 98.000
50 PApenT. DAruiti MAnastirel Pante-
loimon de Grigore Ghika II
W. W . 27.480
De transportat . . 1.072.889 21

www.dacoromanica.ro
 501

Arend& annalll
dap& Bndgetul
PROPRIETATEA PROVENINTA. exereitiulnl
1899-4900
LEI B.

Transport . . 1.072.889 20
51 Persica, Mierlaril Parte dAruitA de Grlgorle
sati Dor MArunt. Ghlka W. W. MAnAstire1
Panteleirnon, parte oum-
pArata de Eforie. . . . 70.820
62 Stelnica. DAruita Spit. Coltea de S*
tarul Mihail Cantaouzlno. 35.000

Judeful Ilfov
1Chirnogi. Parte luatA in schimb, parte
cumpAratA de Epitropia
53 Panteleimonulul . . .
1C1 Atestl. Dania Panteleimonulul de
Grlgorle Ghlka II W. W. 139.520
54 Chirnogi Danii1est1 Parte cumpAratA de Eforie,
iar a 12 din 20 pArt1, di-
ruitA Eforiel de Ghlti Da-
nIllescu. . . . . .

55 Clincit1 Surlari. CumpAratA do MAnlistirea

GAiseni. 26.910
56 Gologanul DItruitA MAn. Pantelimon de
!Mancini Maui. . . . 10.590
57 Preasna Poiana. Proprietatea Schit. Poiana.
56.000
58 Anagnosti CumpAratA de Eforie. . .
59 iiritstI DAruitA de GrIgorle Ghlka
W. W. MAnAstirel Pante-
leimon 65.480
60 Vatra Flore str Idem . . . .
Sp. Pan- Dobroest1 Idem . . . . 38.200
toleimon Obilest1 Idem de Mltropolltul tefan.
61 ArAst1 DascAlu DAruitA MAnAstirel Pante-
lei mon de Enache dascA-
lul de la Trapezunda. . 17000
62 Viicitrest1 Luria in schimb de Eforie
de la Stat, (land pogno
de parnfint, in mosia Ploes-
tioril. 4.110
De transpormat . . .542.519 20
36

www.dacoromanica.ro
 562

Arenda annalli
dupit Budgetul
. PROPRIETATEA PROVENINTA exercitiulul
1899-1900
'4 LMI B.

Transport . . 1.542.519 20
Judeful Mused
63 Mun tole ClAbucetu Propri otatea Schi tuluf Fede
lesoi A 1.725 -
Judeful Olt
64 CiomagescI Proprietatea Saha. Morun
glavu . 5.110 -
Judeful Prahova
5.780 -
65 Balaca Sclonl.
66 Baraietaru.
Proprietatea &hit. Tamer.
Proprietatea &hit. Brebu. 30.480 -
67 Bianca. lnchinatA de Mater Basarab --
Sohitulul Brebu . . . 8.280

68 Cocorthicl Caplit). DAruiti de Cond. Caribolo

Eforiel Spitalelor. . .
69 Doftanetul. Proprietatea Schit. Poiana. 5.345 60

70 Rabudu Scutasil. CumpAratA de MAnlistirea --

TArgusoru. 3.040

71 Mfineciurile. DAruitA Schit. Sinaia de

Spitarui Mihail Canta- -
72 Muru.
o zino 7.600
16.245 -
73 Muntele Cotofana.
Proprietatea &hit. Poiana
2.020 -
74
Propriet. Schit. Lespezile
. Gagu mare, GA- Proprietatea &hit. Sinaia 2.305 -
gutu, Valea Rea
75 Munt. Nitmtu-Ceau- DAruitA de Spitarui Mihail
OM, Unghia mare Cantaeuzino Min. Coltea.
3.300 --
si Pistolul dupe
Doftana.
76 Munt. Negrasu-Fun- Idem . . .
11.585 -
durile, Ziliscea si
TrestienT
De transportat . . 1.645.334 17
1) D-na Colonel Maces usufructuarl.

www.dacoromanica.ro
 563

ti Arenda annald
e dupd Budget-al
c PROPRIETATEA PROVENINTA exeroitiulur
1899-1900
4 LEI B.

Transport . . 1.645.334 so
77 Munt. Petricica-Pil- Luata in schimb de la ere-
male Cazacu. tulescu, druid Eforia Pia-
tra Arsa . 2.115 -
78 Munt. Pleuva mare. Proprietatea Schit. Tilrgsor. 1.340 -
79 Muntele Plesuva mi- Idem Schitulul Lespezile.
di sail Vatra Schi-
1.220 -
tulul Lespezile.
80 Muntele o:Itu. DAruitA de Popa Vlad. . . 1.890 --
81 * Furnica. LuatA in schimb, dAnd mun-
tele Pisani Caine luf . . 449 -
82 * Co lti lid Bal- DAruit de Spitarul Mihail
be. Cantacuzino , MAnilstiref
Coltea 860 -
83 Pisaul Leurzl. Diruit Soh ituluf Brebu de
Pantazi biv vel Medelnicer 3.740 -
84 Ploetioril. Proprietatea Schit. Tarpon 5.320 -
85 Podul Chei. Inchinat Mantistirel Brebu
de lista Basarab W. W. 550 -
86 RAianif DikruitA Schituh9 Tfirgor de
Roxandra %lamina, mu-
ma Unmet Maria Dieu-
limn, sotia Banului Diml-
trie Ghlka . . . . 17.280 -
87 SArasca, Matita, Del- DAruitil Schituluf Sinaia de
nit,a. Spitarul Mihail Cantacu-
zinc 3.800 -
88 Shinim VArbil Ad. Idem ManAstirel Coltea. . 6.490 -
89 Slonul. Idem . . . 1.440 -
90 Slobozia, VrAj itrea DAruitA MAnAstireT Sinaia
sail Metocu Slobo- de Popa Preda, fiul 119
zia. Postelnicul Pitrasou din
Climpina . . . . . . 1.960
De transportat . . 1.693.779 80

www.dacoromanica.ro
 584

ti Aronda anualii
duplt Budgetul
ie PRO PRI ETA TEA PROVENINTA exercitiuluI
1899-1900
g L XI B.

Transport . . 1.693.779 80
91 StAncestI-Dedulestl. Daruita ManAstireT Pan telei-
mon de Constantin Ma-
ture! Herescu vel Vornio 4.700
92 Ur141, FintAne1e1e, DAruite de jupinsa Ana,
via BobuluT si Fin- Schitulut Sinaia . . . 5.040
titnole GAisen1.

93 VaideetI, Valea Do- Diruiti Schitulul Targsor

brotel. do Popa Drighlol , Albu
Drighlor vi Rafael . . 740
i
94 Vales Mantel-Panta- 0 parte ditruitA &hit. Poiana
zi si Nisipsa. de Protopopul Nicolae, I
Blau' Nielpbu, I vitaful
Nloolae; iar o parto pro-
prietatea Schitulul . . 3.740
95 Vatra Sohit Brebu. InohinatA sohitulul Brebu
de Mater Basarab. W. V!, 11.930
I
96 Vatra Schit. Poiana. Parte dAruitA de Marla Can-
taouzino si parte luata in
sohimb 8.165
97 \Tatra Sohit. Tirgsor. InchinatA Sohitulul de An-
ton W W 27.350

Ad. R.-Slirat

98 Bordeasoa. Proprietatea Schitulul MAo-

sinen1 1.000
99 Stanomiresol. - Co- DAruitA de Spitarul Mihail
dreett. Cantaouzlno , MAnAstird
Coltea 14.000
100 Tigoitt - OlAren1 Co- DaruitA MAnAstirdSinaia do
pitca. Spit. Mihail Cantacuzlno. 3.295

101 Vatra Sohitulul MA- InchinatA Schitulul de Ma-

xinenI -Corbu. ter W W 110.280 60
De transportat . . 1787-79M0 40

www.dacoromanica.ro
 565

I: Arend& annailt
dapa Bndgetul
C2 PROPRIETATEA. PROVENINT A. exereitinlnI
e 1899 1900
A LZI B.

Transport . . 1.879.020 40
Judeful Roman*
102 CArloganY. DAruitA Sohit. Morunglavu
de monaohul Metodle Mo-
runglivanu . . 1.740

103 Horezu. ldem. . .

1

3.240
104 Morunglavu. Idem. . .

Propriotatea Monastird Ser- 21.000

105 Oboga.
bAnesc1-Morunglavu . .

Jutleful Teleorm an

106 Drlicsanif. DAruitA Eforief de Ecaterina

VIAdolanu . . . . 17.740
107 Liourioiul, ZbArgle- DAruitit Monastirel Pante-
zile si Lixandra. leimon de Slugerul Pauli
si Mihail Centeno. . . 50.000
108 Sfintesd si GArAgAu Idem Prinolpesa Koltzov Ma-
sa frupurile. Bakal, nAso. Gifts., (Dora
D'Istrla) 47.240
109 VArtOpele,PeriTRAio- Parte ditruita de Domnita Ba-
sil, CAzAnesof-GAr- hum flea Domnuluf Con-
decal. Mantle Oasarab Banco-
v n u ,parte luatA in schimb
de la biv vel CAmAras DI-
mItrie Lehliu de monasti-
rea Panteleimon, iar par-
te CumpAratA de Eforie. 30.240
Judeful R.-Vdleert

110 Hullo:pi Titireciu. DAruitA Schitulul Titireciu

de Costache vel cipitan. 550
111 Muntele MAndra &II- DikruitA Schitultif Cornet de
nisra. mosnenli Crietea si Oprea. 165
112 Muntele parte din Proprietatea Schit. Cornet. 56 50
Murgas si Dan.
De transportat . . 2.050.991 90

www.dacoromanica.ro
 566

4..
0 Arenda annala
dupa Budgetul
exereitinlul
0 PROPRIETATEA PROVENINTA. 1899-1900
g LEI B.

Transport . . 2.050.991 90
113 Vatra Schitu luI Ser- DAruitaSchituluf do Metodie
bAned. monaohu Morungiivnu . 26.902 60
114 Ocne le Marl 1). DitruitA de Mater Ghika W.W.
Monastirel Panteleimon.

Judeful Vlaitca
115 BAdenT-ZAdAriciu. DiruitA Monastird Pante-
leimon de Cons. Grecu Bi-
canu 3.000
116 Bucrianil. LuatA in schimb de Monas-
tirea Panteloimon. . . 10.500
117 Cacakti. lnohinatA Monas. Cobia de
Constantin Basarab W.W. 108.220
118 DuaniT. DAruitfi Monastird Pante-
leimon de Barbu Mi-
meo vel Ban . . . . 1.601
119 GogopriI-VechT. DArnitA Spit. Filantropia do
Riducanu Simonide . . 51.370
120 Gurguetil. DAraitA Monas. Panteleimon
do Drighlor Cipitanu I Zit-
darnicenui, cu oumnatul
sA ti Constantin, Bacanu,
Grecu i sotia sa Stanoa
vara lul Drighld Mir-
nicnu, el fata Raduld
Zidirnicimu . . . . .

121 BAtcoveniI. Luta in schimb de Mo-

nastirea Panteloimon. . 8.290
122 Hodivia-Vieril. Fiind moie domnescA, s'a
inchinat de Grigorie II
Ghika, la Spit. de la mo-
nastirea Panteleimon. . 114.480
123 Onoeasca. Proprietatea Monast.Glisonl
124 CovveniT. DAruitA de SpAtarul Canta- 1 53.850
cuzino MAnAstird Coltiaa.
De transportat . . 2.429.', 5 50
1) ReservatA p. pepinierli.

www.dacoromanica.ro
 567

1 Arent la alma%
clupit Budgetul
exercitiu tu
0 PR OPRIETATEA PR OVENINTA 1899-1900
g L II I .

Transport . . 2.429.205 50
125 Resmirestl - Berisla - Proprietatea Schit. Beris1a-
ve$1. veM
36.480
126 Resmir.-Panteleimon DAruitA de Sand. Buoteneacu
Monastirel Panteleimon.
127 Toporul. DAruitA Spit. Filantropia de
Vet Logatit Soarlat MIMI-
lam, sofia sa Anica i
fiul sat Ion . . . . . 30.590
128 Vitichestl-Corbnca . DAruita Eforiel do Maria
Jud. Museel. Ramanoff 2.400
B) CASE
129 Casa FAgArAsann din Ditruita Spit. Filantropia de
Calea Victorial. Ispas NAM:land . . . 3.200
130 Casa Penes= din str. DAruitA Spit. Filantropia de
FOntanel No. 32. Aglaia Pennon. . . . 2.200
131 Palatul Eforiel dupe Construit de Eforie.. . . 65.059
Bulevard.
132 Hotolul Caraiman din Idem. . . 18.210
Sinaia.
133 Hotelul vechiti din Idol% . . 7.650 _
Sinaia.
134 Vechiul Casino din Idem. . . 600
Sinaia.
135 Vila Ghika din Sinaia CumpAratA de Eforie. . . 5.000
136 Casa de telegraf i ConstruitA Idem. . . 1.700
potA din Sinaia.
137 CofetAria * * ConstruitA de Eforie. . . 1.200
138 Pavilionul di n pA- Construit Idem. . . . 400
dure la Sinaia.
139 PaviliOnele magasine
din paro (Sinaia).
Idem. . . 2.027 ^
140 Carciuma de pe vales Propriotatea Eforiel .
lul Puf. (Sinaia).
. . 200 _
141 Ghereta din parcul ConstruitA de Eforie. . . 135
Sinaia.
De transportat. . .1 2.606.256 50

www.dacoromanica.ro
 568

Arenda alumni
dupt Budgetul
PROPRIETATEL PROVENINTA. exeroitinlal
18D9-1900
LEI I B.

Transport . . 2.606.256 50
142 Chioseul pentru jur- Construit de Eforie Idem. 120
nale din parcul Si-
naia.
11-3 Stabilimentul de bM Idem . . . 2.010 _
din Sinaia.
144 Mra de pe apa Dof- Proprietatea Eforid. . . 4.040
tana.
145 Casa Clearoh din Cumpiiratit de Eforie. . . 672 50
Giurgiu
146 Casa din str. Cometu. Ditruitti Spit. Colentina de
Preotul Petre Catihetls RI-
dulesou 1.500 _
147 Casa din str. Mircea Ditruita de Mihail Cutt19.
Vodit No. 6 si 8.
148 Casele din str. VA- DitruitA de Vasile Danoovid
(Ansel No. si Ca-
sole Mosilor No.
pentru Spit. Coltea . . 10.500 _
Tniml - - 2.62:099
C) Averea in efbcte LEI
1) Donatia Maria Moscu sags. fano. urb. 50/0 4.200
2) lacovache Murgulescu idem. 18.500
3) . Calist Stratonikia idem. 20.500
45 M. Mimi idem. 5.100
5 Dimitrie Ralet idem. 23.000
6 Sdrdarul Dob. Carcaletnu Ren. 510 100.000
7) Luxandra Coridali soris. fano. U. 50/0 4.000
8) . Maria Pariano idem. 100.300
9) Mihail Cutti idem. 150.000
10) . Efrosina Petrescu scris. nine. R. 5/0 5.300
11) Charles Aulagnier idem. 64.000
12) Evloghie Gheorgheff Rena 50/0 15.000
13 , A. Const. Durduc scris. funo. R. 50/0 20.000
14 len M. Romnicenu idem. 20.600
15 Fondul de reserv 24.300
l). Socia usufructuarli. LeT . . 574.800

www.dacoromanica.ro
 569

XII
D at oria Eforiel

riatoria Eforiel se compune din :

1) Imprumutul de 4.600.000 lel, con-
tractat la casa de depunerl, pe timp de 25 anl,
cu 40/0 procente, din care s'a ridicat, pana acum,
de la Casa de depunerl nurnal 3.605.000 i ast-fel
a rrnas neamortisat . . . . 3.484.204,80
2) Din 140.000 lel, hipoteca
la Creditul funciar rural, asupra
moieI Sfintecl Garagati din
jud. Teleorman, care s'a da-
ruit EforieI cu aasta sarcina,
a rthnas neamortisat . . . . 125.111,12
3) Din 330.000 lel hipoteca
la Creditul funciar rural, cu care
s'a cumkat de Eforie, moia

amortisat. ..
Chirnogi-Clateci, a amas ne-
.

4) Din 1.140.000 lel hipoteca

311.730,86

la Creditul funciar rural, cu

care s'a cumparat moia Lucia
Gi urgent, partea DomnuluI A.
LEn a re"mas neamortisat. . 1.126.146,69
5) Din 57.000 lel hipoteca
De reportat. . . 3.047.193,47

www.dacoromanica.ro
 570

Report. . . 5.047.193,47
la Creditul funciar urban cu
care s'a daruit Eforiel de V.
DAMON/ICI casele sale din Str.
Vacare.F1-MoO1or, a rmas ne-
amortisat 37.082,50
Total Lel 5.084.275,97
BUDGETELE EFORIEf
1864-190 O.
1864 (pe 2 luuT) LeT vechlf 847.830, Parale
1865 . . 2.970.664,06 .
1866 . a 3.094.192,25 .
1867 a II 3.578.417,10 a

1868 LeT noT 1.795.934,30 Ban!

1869 . a 2.016.400,35 .
1870 a 1.924.592,53 a

1871 . 1.907.780,81 a

1872 . 1.907.800,81 a

1873 . a 2.005.773,16 .
1874 . 2.082.437,44 a

1875 . a 2.136.222,79 a

1876 . 1 2.660.189,80 a

1877 2.314.673,80 a

1878 . . 2.925.616,29 ,
1879 . * 2.860.624,80 .
1880 . 2.897.938,43 .
1881-1882 . . . . 2.635.847,53 .
1882-1883 . . . a * 2.685.369,49 .
1883-1884 . . . . 2.489.995,09 a

1884-1885 . . . a 1.863.906,27 a

1885-1886 . . . . 2.026.370,77 a

1886 1887 . . 1 a 4.350.213,77 a

www.dacoromanica.ro
 571

1887-1838 . . La DA 2.819.771,01 Bani

1888-1889 . . . . 1 2.681.081,98 '
1889 1890 . . . . . 2.597.737,92
1890-1891 . . . 2.216.541,96 a

1891-1892 . . . . . 2.695.407,95 a

1892-1893 . . . . 3.073.636,20 a

1893-1894 . . 31
3.294.346,38 I
1894-1895 . . . . 4.103.827,06 a

1895-1896 . . . . * 4.401.410,79 I
1896-1897 . . . . 3.870.777,05 a
1897-1898 . . i. 3.515.442,73
1898-1899 . . 4.056.459,86 a

1899-1900 . . * 4.044.823,35 I

www.dacoromanica.ro
.5PIT4LEIIE
'V

www.dacoromanica.ro
 575

I
Spita lul Co Ilea
1696.

e un loc, ce se numea al Co ltel, In rnij-

locul tirguluI i atunci ca i acum,
CoLTEA CLUCERUL 1) a dada metohul, care 'Arta
nurnele WI, In care a aezat maI multe chili! i
o bisericuta de lemn, cu hramul sfintel Paraschiva,
i pe care dotandu-o cu o viiOra ce era lInga
dnsul i o moie, l'a Inchinat Ante! MetropoliI.
Pe acest loc, a cerut voe, Spatarul MIHAIL
CANTACUZINO, de la staritul THEODOSIE, i acesta
de la Metropolitul Orel, de a ridicat Inteiii
biserica de piatra, tn locul celel de lemn, cu
hramul sfintit Trel Erarchi, a facut i case
Imprejur, pentru odihna celor neputincioI i
a neapucnd Inca Dumnealul sa dea In vial& sfintiel
a sale, alt-ceva In schimb, pentru locul acesta,
sfIntel Metropolil, all socotit de aii dal. In sma
nOstra 800 talere.) Zice Metropolitul Antim.
Despre epoca, cand s'a cladit acest metoh,
cat i despre sineturile lul COLTEA, totul este
acoperit de cea maI mare obscuritate cacl :
Zapisele de Inchinaciune, la sfinta Metropolie
a metohulul, nu a putut 0, se dea, pentru ca
4) A trAit prin secolul XVII, si Ginni in Istoria Bucurectilor ne
spune oA, era on multA rivnA DumnezeiascA iii on privire atre
cole sfinte.

www.dacoromanica.ro
 57n

ail petit in timpul Nemtilor. Mijderea i o

ecarte patriarhath. de Intiirirea acelul rnetoh, ce
(Ise afla In sfinta Metropolie, nu s'a dat Dom-
snieT-sale, pentru a scria lntr'ensa si de o
arnoie.) Si acsta: mosie, neflind luata de Spa-
tarul CANTACUZINO, se Inte lege, ca nu i s'a putut
da acst carte patriarchala..
IatA cartea Metropolitulul ANTIM din 1709
Martie 29, din care s'a extras cele de mal sus:

t ANTIM 1)
cu mila lui Dumnezeil Archiepitscop *I Mitropolit
a Oa' tam Romaneocd.

721711709, Martie 29.

aptele celo bune carole, se fac cu gaud cm-

thiesc, pentru folosul cel sufletese, sfinte 0
lludate de Dumnezeti i de OmenY, la care nu este
cu cale 0 cu dreptate a le zAticni nimeni, nicY odatil,
verY cu ce mijloc. Drept aceia cinstitul 0 do bun nm
boerul vel spAtar, DumnealuY MIHAIL CANTACUZINO, Intru
duhul Milt, iubit fiil al smerenieY nOstro.
Fiind pornit de Dumnezescl rAvn, cu aldurs1
inimil, 0 cu creOinscA 0 bun socotll s'att Indreptat
dintru a Dumisale drptil agonisela, O. fact( bolnitA
intru a Dumisale veciniett pomenire i casit do streinY,
spre odihna i rnangfterea intru Cristos fratilor noOri
eelor silracY, cariT patimesc de bole. Vrand ca O. im-
plinscI cuvAntul (celuia ce pentru mAntuirea nOstrA
ad plitimit Cristos DumnezeuluT nostru cella adevArat)
1) Mitropolitul Ayrnt II de la 1709-1710.

www.dacoromanica.ro
 ;

I
%,1171--
(;), "st

A
VAUkii

'.47D
4.v

SPATARUL MIHAI CANTACUZINO

1650 + 1716
Fundatorul MONASTIREI I SPITALULCI COLTEA, precum i al
SCHITULCI SINAIA

www.dacoromanica.ro
 577

carele ad zis in sfinta Evanghelie cd ace a fdcut

unuia dintr'ace01 fratY maT mid aT meT, mie atT fa-
cut. i ceroand loc ca acela indemnatec de acea trebd,
ea s ispravse6 acel de Dumnezed pldcut lucru, afla-
tad locul, unde se numeVe al Co ltil, intru care era 0
bisericd de lemn, in numele sfinteT prea cuviOseT maiciT
nstre Paraschivd, i fiind biserica aceia, cu loc cu
tot inchinat (metoh sfinteT mitropoliT din Bucure0,
undo este hramul sfintilor marilor impdratT i Intocma
CU apostoliT, CONSTANTIN i ELENA) de Co ltRa Clucerul,
ad cerut voe i blagoslovenie, de le rdposatul staretul
nostru, Kir TEODOSIE Mitropolitul tdriI, de ail ridicat
intAT bisericd de petra, in locul bisericel ceY do lemn,
in slava veciniculuT Dumnezeti, i Intru cinstea sfin-
tilor marilor InvttorT i archierel, VAS1LE CEL MARE,
GRIGORE BOGOSLOWL 0 ION SLATAOST i apol all fdcut
si case imprejur, pentru odihna celor neputincioV,
ne apticand DumnOlul Inca s dea in viata sfintiel
sale alt ceva schimb, pentru local acela, sfintel Mitro-
poll'', at socotit din buna vointa Dumisale, de ad dat
in sma nOstra, banT gata talerT : opt sute. Pentru ca
s fie pomana Damisale cu pricina drptd, desavr0t,
care banT 'T-am primit cu dragoste i 'T-am luat deplin
si s'ad randuit sa se cheltuiasea, pe alt lucru trebuin-
dos al sfintel mitropoliT, pentru ca s nu se sting/
nicT pomana celora ce ati inchinat acel metoh. Scriin-
du-se i In sfantul pomelnic acst tocmeld pentru ne-
uitare. Iar metohul ce scrie mai sus, cu tot locul
on o viibra, ce este langa dnsul. Sd fie de acum In-
ainte in veci nemicat i neschimbat, supt stpanirea
chivernisirea Dumisale i celor dupd urma Dumi-
sale, 0 sa aibd volnicie a face 0 a lucra ce va vrea
Inteacel loc. Iar Mitropolia nOstr, sd nu maY aibd
trebd, pentru ca '1-att dat Dumnealul pretul. i nime.
nea din archerel cdriT va randui Dumnezett, de vor fi
87

www.dacoromanica.ro
 578

in urma nstr sou alt cineva, A n'aib a-T trage la

judecata, pentru biserica en tot locul eT 0 on via de
Mug dfinsa, nicY se. supere cumva pre Dumnealul, au
pre ceY ce vor re.manea in urma DumnealuT. Iar preotiT
caril vor fi la biserica, aceia, orT pre ce vreme ar fi, sA
fie datorY a pomeni canonicescul numele nostru, 0 al
archiereilor, cariT vor fi in urma nOstrA, dupe porunca
sfinteT Pravile. Iar zapisul eel de inehineciune, la sfinta
Mitropolie al metohuluT, ce scrio maT sus, pentru ce.cY
ati perit in zilele Nemtilor, impreune. en alte scrisorY,
n'ati fost sA i so dea. .210jderea 0 o carte PatrierpscA,
ce se afl in sfinta Mitropolie de intriro aceluT me-
toh, nu s'ati. dat Dumisale, pentru ce. scrie intr'insa i
o mo0e. Iar de s'ar IntAmpla care cumva vre-o data,
s se afle unde-va, niscare zapise ca acelea, verY la ce
om, s nu se tio in sma, ci se. se sparga ca nite
netrebuincise.
Drept aceia, spre dovedirea 0 adevArarea, acestor ce
s'att zis maY sus, s'afl flout acestA carte, intAritA cu
pecetea sfinteY MitropoliT 0 cu iscAlitura nOstrA, i s'aU
dat in mAna Dumnealul spre incredintare, la let 7217
Martie 29.
Dat in orap1 BuoureQtilor.
ANTIM
Smeritul Mitropolit al Ungro-nahiel.

Spatarul MIHAIL CANTACUZINO, dupe cum reese

din cartea Mitropolitulul ANTIM, precum i din
Cartea lul SAMUEL, Patriarchul Alexandriel 1 a
luf CHRYSANTE, Patriarchul Ierusalimulul 1) este
fundatorele acestul aeztimInt.
Asupra epocel tusk cAnd a fundat acest pios
aezamtnt, sa Intindem cercetarile nOstre.
1) Cu ltal 1715.

www.dacoromanica.ro
 579

Dac ti. ne-am lua, dupe statua lul CANTACUZINO,

erigeata. In fata Bisericel, ar trebui s stabilirn
letul 1.71.5. Or, la acest an, s'air terminat impre-
jurimile 1 cu turnul Co 110, dupe cum reese
nelndoios din inscriptia, ce purta piatra din fata
despre strad& I).
Nicl anul 1714, nu'l putem lua ca epoa a
cldirel spitalulul, cad In acest an, s'a nezat
clopotul cel mare In turnul Collet 2), i de sigur
a trebuit ca tOte cladirile sg. fi fost terminate,
pentru a se putea face acest operatiune.
In anul 1.713, CONSTANTIN BASARAB BRANCO-
VEANU, a In Wit, pentru trebuinta spitalulul, drep-
tul de a bra dijrna., din zece bolovani de sare
urml, de la ocna Slanic 3). Aa dar spitalul exista
la acest let, cad se faceati donatiunl In fa-
vOrea sa.
Cartea Mitropolitulul ANTIM, cu ltul 1709

1) AcstA incunjuraro de zid, qi ttA cuprinderoa din temelie, s'a

zidit de Dumnealul Jupiin Miami. CANTACUZINO, marele spAtar, fiind
impins de Dumnezeiasca rilvnit, tote acestea forte infrumusetate,
precum se v6d, pentru mArirea qi slava luT Damnezeti iiii pentru
venica pomenire a DnmnealuT, ci a tot nOmul Dumnealul ili s'a
sevarcit In zilele luminatuld Domn din tars RominOscA, erzvett Vote-
von CANTAcumo, fiind Epitrop al acesteT momistirT, sfntul pArinte
loll., letul 7223/1715.
2) Prin foe m'a topit Ionsx BAPTIST DIVAL din Wiena, qi m'a
turnat la anul 1714.
SunA-1 ci resunA-1 I Clopotul ne indOmnA 'a slAvi sf. Troita, care
depot s'a figAduit qi s'ati inohinat, Bisericef Marilor archierel,
de Dumnealul jupAn MmAn, CANTAOCZINO, marele spAtar, intim
vednica pomenire Domniel-sale ci tot nOmnl. Letul 7222 (1714).
3) lirisovul lul CONSTANTIN BASARAB W. W. on letul 4713 Mal 14.

www.dacoromanica.ro
 580

Martie 29 insa ne spune ca a a rklicat CANTA-

ammo mai inti Biserica i a Mout case im-
prejur, pentru odihna celor neputincioi. ,
Prin urmare spitalul, a fost cladit inainte
de 1709.
Afara de aceste probe, gasim doue isvOre is-
torice, care ne permit intr'un mod precis, a stabili
epoca intemeierel sale.
Aa avem Epigraful, ce Oda mormintul lui
RADU LIVILNEANU i jupan MIHAIL NEGUTATORUL,
cu ltul 7206/1.698 Ianuarie 20, i in care se
atirma ca el era ispravnic la faeerea bisericell).
Si apol epoca fundatiunei manstirei Sinaia, care
este ridicata tot de spatarul MIHAIL CANTACUZINO,
insa ca metoh al manastirei Coltea, la anul 1695.
Aa dar, reese invederat ca, mai 'Mtn" s'a
cladit Biserica la 1695, ceia ce este in acord
i cu Epigraful cu ltul 1.698, i cu epoca fun-
datiunei manastirel Sinaia i cu cartea Mitro-
politului ANTIM, iar spitalul s'a fundat dupe
1695, adica in anil 1696-1697.
In ceia ce privete cladirile, ce sail ridicat,
in curtea fostului metoh, inchinat sf. Mitropolii,
cartea lui SAMUEL, Patriarchul Alexandriel i a
lui CHRISANTE, Patriarchul Ierusalimului, cu care
se confirma testamentul lui MIHAIL CANTACUZINO,

1) Aiol, sub acsta piatr, sac ()sole robuluT In! Dumnozoti RADII
LIVILNIIANIT i a oopiilor CO att fost aT liii jupan MIHAIL NEGII-
TITORQL, care a fost ispravnio la fauna bisericel, letul 72043 (1098)
Ianuarie 20.

www.dacoromanica.ro
 581

la ltul 1715, este destul de 1murit, i aratti

intr'un mod amAnuntit, ce dorea i ce a lute-
meiat Spatarul CANTACUZINO.
Iata In adeve'r ce glasuete ea :
.Prea slvitul, prea inteleptul, si de prea bun neam
a intro boerl MIHAIL CANTACUZINO mare sptar . . .

mrit prin strAlucirea de boggtiT, F.;i de mosi1 kd de

aseule . . . in cuprinsul acoleia-sT imprejmuirT,
pe locul numit al ColteT, in cel de Dumnezeil pgzit
a oras BucurestT, cheltuind multe bogtil, ail ridicat
a felurite si minunate cldirT, tarl i incptbre adicd :
alocasurT sfinte, spitalurl, case pentru hrana gracilor,
spitaril, i WO. pentru inv6t5.turt felurite, i pentru
a arta musical . . . Inzestrandu-le pe tOte, cu o
aprea bogata colectiune de daniT miscAtifire i nemis-
a atOre. Biserica cea mare, cea obstOsca., in mijlocul
a mntistireT, cu hramul celor treT sfintl ErarchT, . .
a treT paraclisurT, unul cel despre miaz/
anOpte al cuviOseT Maici Paraschiva . . . . altul
adespre rstirit al tuturor sfintilor . . . . si altul
despre miaz-zi al sfintilor doftorT, f6r de argint,
a undo sunt i dou6 spitalurT, pe de o parte si pe de
. alta, unul pentru lArbatT bolnavi i altul pentru femel.

In ce privqte chipul administrrel averel

acestor wzaminte hrisovul adauga.:
aSI fie patru epitropT obstestT, din sanul negut5.-
atorilor cinstitY, i i-a asezat insu-sY autorul si obs-
a tescul ctitor cu stirea i cu inthrirea
n D Off11111111T TEFAN CANTACUZINO.
SI fie apoT, altY patru epitropT, intre care si sta-
rostea negutatorilor.

www.dacoromanica.ro
 582

aMarele logofat Ii marele vornic s fie cu grip. 0

ccu privegherea s ocrotscd i sa dea
. ajutor epitropilor s arate prea 11111-
.tatuluI Domn, greutatea nevoel, ce va fi, i prin
struitOre mijlocirl care Domn, sb. cr i O. facd,
vindecare.

Pentru chipul oranduelel aezamintelor ce

fundase, hrisovul zice :
Cantaretil O. fie obligatT sa ante in am6ndout3
.limbele, unul din el s fie dascAl, ca s Inv* pe
uceniel tiinta cantreT.
La c61e1e, pentru Inv6tAturd s6. fie dascall, unul
a pentru Oiinte, i altul pentru Inv6tAturile inceptbre,
ca copil de printl scapatatl s primsol invetatura
fdrd plata.
Spitalelo, find dou6 de fie-care parte a ParaclisuluT,
. intr-unul din de sd fie brbatT grad i streini, in
numr de 12, iar In cel-l'alt femel s6race bolnave
. tot 12.
uSpitdria sd, aibd, la indemnd gata, felurite 16=1
ei tmaduitOre felurl de burient
Dud vre-un boer scdptat i bolnav, or prn6ntean
de aci, sad strein, fie 0 neguttor sad om cinstit,
dar s6rac i bolnav, va vroi sd alerge spre ajutor la
spital, sa-0 aiba hrana i ingrijirea cu lndestulare,
'dupe positie, tug nu O. se aeze in spital, ci In
. alt chilie deosebit.
Epitropi, dac veniturile se vor spori, s adauge
numN.ul paturilor la 30, 15 pentru barbatT 0 15
pentru femel.

Dupe cum se vede, hrisovul atinge tOte

punctele, le da solutiunea luteun mod fOrte

www.dacoromanica.ro
 583

clar, i fie-care dorint o inconjOra de multe

msurl de asigurare.
Este de prisos a adauga, a i acest hrisov,
ca tOte cele formate in tar& la noT, cu aspi-
ratiuni cadtabile, nu omite a Imbrtica, cu tot
felul de blesteme, sfeterisla i risipa, orl ne-
voioia, cum le numead pe a tuna
Am vzut a In ce privege asezamintele, ce
se instalase, pe locul numit Co Ilea, Sptarul
MIHAIL CANTACUZINO, le lntemeiase pe bazele
cele mal solide pentru prop4irea Ion.
In vial chiar fi ind, MIHAIL CANTACUZINO, incepu O.
daniele, In favoarea acestor gezaminte cafitabile.
Ap :
CONSTANTIN BASARAB WOEVOD, intarete pentru
trebuinta Coltel, dreptul de a lua dijma din
zece bolovanl de sare unul, de la ocna din
Slnic 1). *i acest dar se intarete de urmaii
so! : TEFAN CANTACUZINO, W. W. 2) NICOLAE
ALEXANDRU W. W., and a murit Spatarul CAN-
TACUZINO 3), Kaimacanul ION MAVROCORDAT 4),
CONSTANTIN MAVROCORDAT W. W. 5), ALEXANDRU

1) Hrisovul luI CONSTANTIN BASARAII W. W., on ltul 1713

Maitt 14.
2) Hrisovul Iur TISF AN CANTAMINO W. W., OU ltul 7223/1714
Noembre 13.
3) Hrisovul 1111 NICOLAS ALEXANDIM W. W., cu ltul 7224/1716
Aprilie 29.
4) Hrisovnl Kaimacnnulul ION MAYROCORDAT W. IV., cu letul
1717 Maiti 20.
5) Hrisovul lul CONSTANTIN NICOLAS MAVROCORDAT W. W., on ltul
7239/1731 Septembre 30.

www.dacoromanica.ro
 581

IPSILANTE W. W. 1) NICOLAE CONSTANTIN KA.-

RAGEA. W. W. 2). In anul 1.735 i 1.749,
GRIGORE GHIKA. W. W. intaresce nionastirei Coliel,
dreptul de a lua vinariciul i garduraritul de
la viile din Delul Bucovulul 3) Apol in anul
1.778, ALEXANDRU IPSILANTE W. W. Intaresce mo-
ntistirei Collea, dreptul de a lua de la vel vame,
1.80 talere pe an, pentru Carvasaraua, cladita,
de Epitropul Co1ea, pe locul monastiref, en In-
ten tiune de a produce venit spitaluluf 4). In fine
MIHAIL SUFI W. W. 5), ALEXANDRU CONSTANTIN
MORUZI W. W.6), ALEXANDRU ION IPSILANTE W.
W. 7), CONSTANTIN GHEORGHE HANGHEARLIN 8), CON-
STANTIN ALEXANDRU IPSILANTE W. W. 2), IOAN
GHEORGHE KARAGEA W. W.I0), GRIGORE DIMITRIE
GHIKA W. W.11).

1) Hrisovul luT ALEICANDRU IrsnANTE W. W. cu letul 1775.

2) s NICOLAE CONSTANTIN KARAGEA W. W. CU ltul
1782 Sept. 2.
3) Hrisovul lul Gammas GUM& W. W. au letul 7224/1735 oat. 6
7258/1749 Sept. 16.
4) Hrisovul lui ALEXANDRU IPSILANTE W. W. 0U letul 1778 No-
embrie 10.
5) Hrisovul luI Mmen, Sari W. W. Cu letul 1783 Decombrie
1792 Fobruarie.
6) Hrisovul luI ILEICANDRU CONSTANTIN MORLEI W. W. CU ltul
1795 lanuarie 30.
7) Hrisovul lul ALEXAsnun IoAN IPSILANTE W. W. cu bitul 1797
Aprilie 9.
8) Hrisovul luT CONSTANTIN GEORGIIS HANGIIIIRLIU W. W CU bitul
1798 Iunie 15.
9) Hrisovul WI CONSTANTIN ALEXANDRU IPSILANTE W. W. CU ltUl
1803 Iulie 23.
10) Hrisovul liii IoAx Guzoaana KAItAGEA W. W. cu ltul 1823
lulie 1.
11) Hrisovul lui GRIGORIE DEMME GIIIKA W. W. 011 letul 1824
Octombrie 5.

www.dacoromanica.ro
 585

Pe baza testamentulul 1111 CANTACUZINO, aceste

aezarninte, se administraft de Epitropii, ales1
dintre negutatorl si orl-ce nevoe lutlinpinau Epi-
tropif, se adresail catre Domn, spre a face vin-
decare.
Mare le Logofat i Mare le Vornic, de acorcl
cu Domnul i cu Epitropil, a1e1 dintre negula-
tor!, cu ajutorul avere1 monastirel, care cretea
continuir, prin daniele micatOre i nemicatOre,
i prin privilejele ce se acorda, a continuat
de a conduce aceste alezarninte, care erail pe
atuncl, fala scaunulul Domnilor, i daca, mi se
permite, unul dintre cele d'antal monumente al
caritatil din tam Romandsca.
Spitalul Coltea a avut, In Wt acsta epoca,
tot cele 24 paturI, de la infiintarea luT, iar ser-
viciul medical, se facea de rnagitri, care '1 a-
daugaii i cualitatea de doftor.
In anul 1794, DOmna JorrA a Domnitorulul
AL. C. Morruzi W. W. 1), visitza spitalul Col[ea
i vOzand femeile la un loc cu barbatif, bola-
resce ca din veniturile sale, sa se cladsca 3 octal
numaI, ca sa se desparta muerele de barbalf,
ce erati pana aci lmpreuna2).
De ce la acsta data, muerile erati arneste-
cate cu barbatil, pe cat timp Spatarul CANTACU-
ZINO fundatorele, Meuse dou deosebite spita-

1) Domnul MuntonieI dela 1793-1796.

2) Id. Romitnilor de V. A. URECHE Tom. V. Pag. 465.

www.dacoromanica.ro
 586

lull in o parte i alta a paraclisulul, nu ne pu-

tem da socotla.
Iar Domnul ALEXANDRU C. MORUZI W. W.,
Incantat de purtarea blanda a sOcrel sale, care era
fiica 1LIT RADUCANU ROSETI din Moldova i fiind-cti
crescuse orfan i prin urmare scia ce este lipsa
i suferinta, printr'un hrisov din 1794 Aprilie
8, pentru intretinerea acestel noul dal:1M, fa.-
cutti de Deanna, acord noul privelegil i le
pune, sub epitropia lui DUMITRANU ItacovITA
descendent in linie feminira a lui DUMITRACHE
RACOvITA, fratele lui MIHAI VODA itacovrrA care
era ginerele Spatarulul MMAlL CANTACUZINO, ca
la un ctitor ce se trage, zice hrisovul, din
nrnul repauzatilor hoer!, care ati zidit sfinta
manastire i spitalurile vechi
Aa dar, din acest hrisov, se vede c spitalu-
rile, cladite de fundatorul CANTACUZINO, erail deja
vecht la 1794.
Tot Domnul Monuzi in a care! domnie a
bAntuit ciu ma cu multa furie, ast-fel c, zice isto-
ricul Xenopol, in BucuretI a fircut 10000 jertfe,
iar In Craiova 3000 jertfe, intinzandu-se mat
peste tOte oraele i satele, a infiintat un spi-
tal de ciumati la Dudeti i pentru intretinerea
caruia inchina veniturile a 3 manastirl : Tismana,
Cozia i Campu-Lung.
Domnitorul AL. C. MORUZI W. W. a artitat

1) 1st. Romanilor V. A. ITaxcaz Tom. V. Pag. 439.

www.dacoromanica.ro
 587

un deosebit interes, pentru Intretinerea spita-

lelor, ast-fel gasim a in Mk Noembrie 13,
adresza Banulul DUMITRACHE RAcovITA, epitro-
pul mantistirel Co ltea acest pitac :
Pitacul Domnitorulut Al. C. Moruzi
13 Noembrie 1794.
Ceitre Bamll Dumitrache Racovifd , epitropizl
meindstirel Collea :
sl.ar60 te in0iintm, pentru spitalurile de la ma-
nstirea Coltea, c pe langa lipsa de brana a bolna-
yilor, no in$iintm, deosebit .i de o necurgenie 0
un murdalic, ce este in spitalurl, care aduce putorl,
spre ma! multa intindere de bola, procum i in deo-
sebit, spitalul de sus al Dzinmel asemenea se MI6, unde
pOte s se pkesca o curatenie desvd,r0t ca ni$e zi-
dig nouT 1 cu WI oranduiala Mr tocmite ; pentru
care poruncim Dumitale etc.,

Epitropul tusk se vede ca. n'a tinut sdm de

porunca lul Voda. i acesta din urmli trimite un
nod pitac biv vel Banulul DUMITRACHE RacoviTA
ca ctitor i luI COSTACHE FILIPESCU logofat din
tam de sus, In coprinderea urmtdre :
a Auzim de la mult1 pentru spitalul de la Traub-
tirea Coltel, cum a este iudestulat ea atlitea mill 0
privilegiurY ce are mAnstirea acsta i dui% ce in-
tiatatea randurl, s'ail dat poruncile Domniel mole
epitropulta, pentru buna stare i oranduiala luY, im-
potriv epitropul nu prime$e bolnavil la acel spital,
cAutarea cea trebuinciOs nu '0 o au sracil bolnavl
pe deplin, nicl se sile$e pentru dn01, lucrurl earl 0

www.dacoromanica.ro
 588

de nu vor fi adev6rate tOte, dara norodul zice 0 o

povestete ; drept aceia ye poruncim Domnia mea, ca
s luati dimpreun 0 pe archi-iatros 0 pe doftorul
CARACA, O. mergetT 1110 v la spital, ca sa cercetati
acesta, s le facet! vezute 0 cunoscute, ca. de nu sunt
adevCrate, sa se astupe gurile celor ce le povestesc ; iar
de sunt adeverate sa le indreptatl, spre a primi adica
epitropul, pe eel ce vor veni, cu terlerele de la archi-
iatros, de la doftorul CARACA, SILIVESTRU, CONSTANTIN
i HRISTODOR, car! sunt tiutl 0 cunoscutT Domnid
mele, spre a odihni pe bolnavl cu cele trebuinckse,
pentru hrana 0 pentru cautarea patimilor kr, silin-
du-se pentru dOn0I cu osardie 0 cu durere ca s nu
maI auzim dupe acesta cele impotriva, care nu ne
sunt suferite ,).i

,Si dovada a solicitudinel, ce Domnul acesta

purta, pentru sanatatea locuitorilor Orel, este
a 11 gasim pe el Insu.51 zicAnd ast-fel :
g La Domnia mea, nu este alt lucru ma!
g mare .51 maI dWaMil al tem!, de cat viala .1
gsanatatea locuitorilor, ce ne-a Incredintat Dum-
a nezefi 2). D
Aceia5 solicitudine a pastrat-o Domnul ALEC-
SXNDRIJ C. MOIIIMI i In a 2-a domnie 3), de
Ore-ce ivindu-se, la spitalul sracilor bolnavl de
la Coltea, trebuinta unor ma! bune slug!, Domnul
prin hrisovul de la 30 Ghenarie 1.800, a In-
chinat manastirel Coltea, cinci salap de tiganI

1) Istoria Bomilnilor V. A. UREGIE, Tom. V. Fig. 444.

2) Istoria Rominilor V. A. URECHE, Tom. VI, pag. 437.
3) Domnul Munteniol do la 1799-1801.

www.dacoromanica.ro
 589

Domnet1, de vatra, vrednicI, pentru trebuinta

spitalelor.
GION, in biografia Doctorulul CONSTANTIN CA-
RACA 0 spune ca la 1798 spitalul Coltea n'avea
de cat 30 paturl, ca. MOBIJZI a marit numerul pa-
turilor la 50, dar dupe caderea lul la 1802,
epitropil le-a redus iar la 30.
In aceiaI biografre gasim ca, la acesta data,
spitalul Coltea, era Intr'o stare miserabila., si
ca Doctorul CONSTANTIN CATIACA, care vezuse
spitalele de la Viena, cand se uita N la cele
Bucuretene, 'I trebuia tOta blandetea, Mta filo-
a sofia i tot amorul lul pentru medicina, ca sti nu
use descurajeze. Stia ca sunt veniturl, epitropif
gInsa. le punea de o parte, iar monastirile, datOre
a a ajuta spitalele, 'I der tOte veniturile lor
a egurnenilor tra.ndavI, conruptl i nemernicl.
Epitropia la 1.830, avea un venit de lel 33.000,
i din causa acestul mic venit i a cheltuelelor
celor marl, epitropia avea la acsta data. o da-
toile de aprOpe 66.000 leI, deosebit ca i spi-
talul, era cu desaverire dera.panat.
Dupe Infrintarea Ins& In 1832 a Eforiel Spi-
talelor, averea acestul spital, a fost mal bine
administrata, ast-fel ca. In acest an, venitul s'a
ridicat la lel 86,918.
Tot In acesta vreme, iluminatul oraplul Bu-
curetl, lasa de dorit, cacl lurnea umbla pe
ulit1 cu felinare, cu fetile de bumbac 1 cu
1) GIoN. Portrote istorice, peg. 38.

www.dacoromanica.ro
 590

seu, aa a sfatul oraenesc a Inceput a se

gandi la Inflintarea de felinare pe ulita.
A cerut dar sfatul orilenesc, In 1834, ca sa se
Infiinteze felinare pe ulita Coltel, cu cheltuiala ma-
Misfire! i a proprietarilor, ceia ce s'a i facut 1).
,ScOla de copil Incepatorl, de la spitalul
Coltea, care functiona In baza testamentulul
fundatoruluI, era mult cautata, cad In 1836,
ea avea 300 elevi, dar de la 1. Septembre 1836,
introducendu-se la Invetatura sistemul Lancas-
terian, s'a redus numerul elevilor la 120 2)
Spitalul Coltea In 1836, ajunse fOrte derapanat
i zidurile crapate, ast-fel ca putea sa aduca pri-
mejdie. De aceia dar Domnitorul AL. Dim. GHIKA
W. W., prin ofisul de la 28 octombre 1836, a chib-
zuit ca sa se Lea prelnoirea luI 3).
Spitalul dar daramandu-se a fost Inchis In
1837 i s'a reInceput recladirea lul din nod,
dupe planul facut de architectul GAISEli i s'a
dat In antreprisa constructoruluI CONRAD SCHWINK
architectul, cu suma de lel 544.000, iar bolnavil
ail fost mutati In spitalul inbirel de Omen! 1
al Panteleimonulul4).
at a fost Inchis spitalul si cOla de Incepatorl a
fost Inchisa.
Nona cladire, sa chibzuit sa se faca In
3 anI 1837, 1838 i 1839, din venitul spi-
1) Actelo Eforid Dos. No. 8/34.
2) Actole Eforiel Dos. No. 32/36.
3) Adele Eforid Dos. No. 32;36.
4) Idem.

www.dacoromanica.ro
 591

talulul, care la acesta data era de 124.696 lel

i sa i se dea forma rotunda.
La 1842, cladirea este terminata definitiv i
spitalul Co ltea se redeschide, avend 60 paturI,
cu 188.000 lel venit, iar cOla de Incepetorl ur-
mata de 92 elevl.
Bolnavil Inmultindu-se la 1.844, s'a sporit nu-
merul paturilor la 90 1 veniturile a atins ci-
fra de 310.000 la
In timpul revolutiel de la 1848, s'ad adaogat
Inch 30 paturI, lntre care o camera cu 4 pa-
turf, pentru arestantl politicetI, dupe propunerea
generalulul LIDERS i dupe insistenta generalulul
Major DANIELEWSKI, comandantul Capitalel 1).
Kaimacanul CONSTANTIN CANTACUZINO, In 1849,
visiteza spitalul Coltea, i iata pitacul ce-1 tri-
mite Departamentulul trebilor bisericet1 :

Kaimcamia Printipatului Ord Rominesci 2).

Cdtre Departamentul trebilor Bisericesci,

Vizitand la 31 ale trecutulul Martie, spitalul Coltel,
en desIvArsita nemultumire, l'am gasit in forte prosta
stare, cea mai mare necurgenie i neoranduiall dom-
n esce, peste tot, nu numaT pe scarT si corldbre, dar si
chiar in odaY, rufele bolnavilor Wee' nese.himbate de
maY multe zile, ingrijitoril, doftoriT i felceriT, nu se
aflaA la posturile kr si ce este maY de mirare an'am

1) Adele Eforid Dos. No. 45/48.

2) .A.otele Eforid Dos. No. 61/49.

www.dacoromanica.ro
 592

gasit pc nimenea, sit mi spue numerul bolnavilor.

De aceia Economul i ajutorul sea al acestuT spital,
se vor suspenda din ftmctiele lor, pa o lima, orandu-
indu-se indata alti pe acest termen, s'ar fi cuvenit
negre0t ea at(t acetia, c(tt 0 slujba0 niedicall al a-
mendoror spitalelor, sa se departeze de tot, dar pentru
acsta data, me marginesc numal in atat, i poftesc
pc cinstitul departament, ea impreuna cu Eforia spi-
talurilor, sit faca grabnica punere la cale a se intro-
duce eele urmatOre, care cer ca la o alta visitare, ce
sunt hotarat a face, sa le gasesc infiintate :
1) Desavar0ta curatenie intru tOte.
2) Infiintarea garderobel dupe numerul bolnavilor.
3) Infiintarea do bai trebuinciOse.
4) Reparatia u01or, ferestrelor, paturilor i altor alte.
5) Infiintarea de lampe, prin intunecOsele coridOre,
care sit arda ziva i nOptea.
6) Infiintarea de reservOre pentru limpezirea ape,
spre a avea patima0 tot-d'auna apa limpede.
7) IntoomirT de slujbaV medicall dejurne, care sa
se afle nemiscat1 din spital, alternandulf randul, cu aT
spitalulul Filantropia. Iar pentru alte regulY, atat sani-
tare, cat i desciplinare, am insarcinat pe stab Doc-
torul MAYER, ca impreuna cu acest cinstit department
si cu Eforia spitalelor, sa intoemsea un Regulament
spitalicesc, prin care sa se stabilsca regull, conform
cu ale spitalulta ostaFse, spre a avea i aceste spitale
o fiinta uniforma cu mijlOcele i destivarea Mr.
Kaimacanul CONST, CANTACUZINO.
No. 1359.
1849 Aprilie 2.

In acela all, s'a adaugat un al doilea cat,

peste rotunda clitdire a spitalulul Collea i s'a
fitcut i local deosebit, pentru linbaiatul bolna-

www.dacoromanica.ro
 593

vilor, iar numerul paturilor In 1850, a atins

cifra de 210.
Doftoriele, pentru bolnavl, se luad pana la 1850,
de la spiteril din ora, i mal cu sem de la
ANDREA GREF i PAVEL CLU.
In acest an, acest din urrna. spiter PAVEL CLU,
a propus ca sa cladesa el o farmacie, la pOrta
ColleI, cu fata In ulita, ca sa. pOta i ordeniI
beneficia i 12 an! st nu platesa chicle. A-
csta. spilarie a functionat pana. la 1864, and
Eforia a fcut la fie-care spital, spitariele sale.
Putul din curtea monAstirel Coltea, Infiintat
de Spatarul MIHAIL CANTACUZINO, de la Intemeia-
rea spitaluluT, pand. la 1856, a satisfacut ne-
voile spitalulul.
In acest din urma. an, Domnitorul BARBU STIR-
BEY, Infiin land fAntnI pe ulitele Bucureciulul,
Eforia spitalelor a Infiintat i dansa o fntan, In
curtea spitaluluI Coltea, de comun acord cu Efo-
ria cOlelor, care dorea i ansa sd. alba o fan-
Una. In curtea luI sf. Sava.
Dupe Intelegerea luat cu GUILBERT, meca-
nicul fontanelor, In 1858, ambele Eforil ad adus
apft, printr'o teva, din cilindrul cel mare al Po-
duluI MogodeI, prin ulita numita Slatinenu, iar
cheltuiala s'a plata iarii! de ambele Eforil.
CAutarea la un loc a until num& aa mare
de bolnavl (210), de aceia-I doctor!, find
prea Impova.ratOre, In anul 1859 August, s'a
despartit la spitalul Coltea, serviciul medical
38

www.dacoromanica.ro
 594

de la acest spital de serviciul chirurgical i

s'aii facut ast-fel cloud deosebite servicif.
Tot In acest an, elevil cOlel de medicina,
incep a face serviciul de zi in spitalul Co ltea.
Spitalul, devenind insuficient, i numerul bol-
navilor imultindu-se, in 1860 Martie, s'a luat dis-
positia Ca, de la acesta data, medicif din spi-
talul Coltea, sa dea consultatil 1 medicamente
gratuite, la patimail lipsiti de mijlOce, care din
cauza lipsel paturilor vacante, nu pot fi primiti
In spital.
De la inflintarea cOleI de medicina, s'a simtit
necesitate ca elevil acestel cOle, sa invete de-
secarea cadavrelor ; de aceia, in acest scop, In
anul 1860, s'a infiintat la acest spital o saki,
care sa serve ca morga i unde sa .se faca de
elevI i desecarea cadavrelor.
Dupe 1864, s'a infiintat la acesta-I spital, un
deposit central de medicamente, de unde sa se
distribue medicamentele, neeesare la farmaciile ce
apartin Eforiel i care functionail la fie-care spital.
Asemenea in 1867, s'a infiintat un laboratoria
de chimie, i s'a construit o autopsie siste-
matic5, cu amfiteatru i cu un muzeil pentru
piese anatomo-patologice.
In 1870, s'a infiintat un al doilea serviciii de
chirurgie, pentru a putea adaposti pe bolnavil
atinI de bOle chirurgicale, de Ore-ce, de la acesta
data, chirurgia a inceput a lua in Romania un
mare avent.

www.dacoromanica.ro
SPITALUL COLTEA
1887

www.dacoromanica.ro
 595

Sistemul imperfect de a lumina spitalul, cu

gaz petrol, s'a parasit In 1873, i s'a iluminat
spitalul cu gaz aerian.
ClAdirea spitaluluI Co ltea, cu tOta Intreiinerea
In buna stare, lasa mult de dorit, zidurile erail
Imbuibate de infectiune, ast-fel ca reconstruirea
lul se impunea, mal ales ca nicl nu mal co-
respundea progreselor moderne.
In acest scop, gforia din vreme a proiectat
adsta reconstruire i pentru a el realisare, pe
langa terenul propriil ce poseda, pe langa te-
renul cedat de decedatul GRIGORE *Up, a cum-
Orat mal multe terenurl Imprejur, cu intentie
de a obtine un teren lntreg, situat lntre strada
Coltel, strada Sfintl, strada Polona i Bulevard,
spre a avea ast-fel spitalul isolat de Mote partile
prin strade.
Intrga acesta ideia Ins& este a se realisa In
curand.
Ast-fel la 1887, s'a deramat vechea cladire a
spitalulul Coltea, Impreuna cu vestitul turn i
pe terenul, ce s'a putut dobandi pana atuncl,
s'a reconstruit un spital din noil, sistem pavi-
lionar, tinandu-se socotla, pe cat a fost posibil,
de progresele tiintel.
In 1888, &a pus In functiune noul spital, i
iat discursul, ce s'a tinut de Domnul doctor
STOICESOU, unul din medicil sel primarl, la inau-
gurarea spitalulul Coltea, la care ail asistat i
Maj est atile Lor :

www.dacoromanica.ro
 596

Sire, Domnii,
Ddmnelor ;i Domnilor,
Pentru a treia Ora, in ultima perida de cind anY,
asistam la solemnitatea inaugurarei uneY din acele in-
stitutiunY, ce imortalisza numele fondatorilor lor, urn-
ple de bucurie orT-ce suilet inalt, 0 sunt bine cuvintate
de fie-care om, ce a suferit vre o data in viata sa.
Caritatea cake bolnav, este una din calitatile ini-
milor nobile 0 natiunilor civilisate.
Caritatea a fost tot-d'auna un simtimnt adanc im-
plantat in inima Rominilor, Domnilor lor fi familiilor
ce aii austral acdstei tdrd.
Compatimirea pentru cel suferind, fag distinctiune
de clas, nationalitate 0 religie, a caracterisat tot-
d'auna nmul Romanesc.
Nenumratele locapr1 piose, fundate de- stramo0I
nqtri, uncle patima0f gasesc alinare 0 vindecare, ba-
tranil 0 infirmiY, ajutor 0 mangaere, aunt atatea ma-
nifestatiunY admirabile ale spirituluY de umanitate, ce
insufletete natiunea neistra.
Ce proba maY v&lita, s'ar putea aduce despre spi-
ritul acesta, de cat solemnitatea de astazI ? Sunt a-
prpe dol secolY de cand marele Sptar, de eterna
memorie, MIHAI CANTACUZINO, fiul postelniculul CON-
STANTIN CANTACUZINO, cladi spitalul COLTEA, biserica 0
chiliele, cu zidurile din prejur, pe locul uneY bisericY
vechl a raposatulta COLTEA CINDESCUL, vel clucer,
socrul luY MIHAI CANTACUZINO.
Cine ar putea spune catY nenorocitY, intratY ad cu
mrtea in eY, at e0t voioV 0 plinY de viata, bine-
cuvintand arnintirea acelora, ce at contribuit a per-
petua acest bine-facabre institutiune.

www.dacoromanica.ro
 597

Un exemplu atat de nobil, nu putea rmane WI

imitator!.
Archive le spitalului ne spun ca la fundarea In!, el
continea numal doua WI`, comune pentru barbati i
femei. Acsta nu trebue sa ne surprinza. Aa era obi-
ceiul, pretutindenea in acele timpuri. Ast-fel era starea
lucrurilor in tote spitalele din cele-lalte State ale Eu-
rope!. Nu se cun4te num6rul bolnavilor carora, pe
atunci, se da asil aci. Se Oie insa a maY multi ocu-
pail de o data unul i acelai pat.
Cati-va anl mai tarzid se adaogara spitalului o ca-
mera pentru convalescent! i altele special reservate
femeilor espre a fi ele deosebite de partea barbatesca.,
In anul 1842, demnil descendinti 0 familiel Grucu-
LEM, MIHAIL 0 ALEXANDRU, impreuna CU MIHAIL RA-
COITITI ca Epitropi, luara hotarirea a spori numdrul
paturilor, peste 24, ce existat atund. Spitalul fu re-
construit sub Domnia MT ALEXANDRU GHIKA.
Ajutorarea bolnavilor i saracilor, a fost tot-d'anna
devisa familiilor GHICULEFI 0 CANTACUZINETI. D-niT
Efori, Principele GHIKA i GRIGORIE CANTACUZINO, ur-
mag a! acestor familii, ad pastrat'o cu sfintenie.
Cu colegiY s6i, Principele DIMITRIE GHIKA, prin neo-
bosita sa activitate i struitOrea sa energie, decisera
recladirea din nod a spitaluluY Coltea. Actualul edifi-
cid, va servi generatiunilor viithre, drept marturie a
simtimintelor generbse de care el a fost caluzit.
Planurile elaborate, dupa sistemul paviliOnelor, furl
aprobate de atm corpul medical al spitalelor Eforid,
in edinta din 25 Decembre 1885. La 27 Ianuarie 1886,
printr'un proces-verbal, semnat de tot! medicii pre-
sinti, se aprobara planurile espuse de corpul tehnic,
in privinta parte! medicale i igienice. In pdinta din
14 Februarie al aceluiai an, consiliul sanitar superior
incheia un jurnal, aproband i el proiectele. In urma

www.dacoromanica.ro
 598

modificarilor acute de catre consilial technic al Mi-

nisteriulta Lucrarilor publice, ce sporeati cu 30.000 leY
cheltuelile prev6zute de Eforie, se adoptara planurile
definitive dupl carile fu cladit spitalul.
Repartitiunea paturilor este urmatOrea :
50 pentru serviciul clinico-medical ;
100 * v cliuico-chirurg;
20 de reserva pentru serviciurile medicale 0 chi-
r urgicale ;
25 pentru maladiile ochilor, ceia-ce face in total.
195 paturl.
Cata deosebire intre spitalul Coltel din 1842, ce n'a-
yea de cat 24 paturY 0 cel de astA-z1 ce pOte coutine
200. i ce diferint in ce prive0e conditiunile igienice !
Paturile sunt instalate in 23 WI ale caror dimen-
siunT sunt calculate ast-fel, ca volurnul de aer O. fie
de circa 45 metri cubY peutru fie-care pat 0 reinoirea
aeruluY sa fie asigurata in salile bolnavilor .1;i in ca-
merile de servicill, prin 486 deschizaturT, eu o puter-
nica veutilatiune.
S'au luat msurT, in limitele posibile, pentru a sa-
tisface cerintelor igienet Spre a garanta curatenia i
buna intretinere, s'ati stucat tOte Wile destinate bol-
navilor, 0 s'a introdus o cantitate de apa filtrata 0
suficienta, pentru a corespunde tuturor necesitatilor
unuY spital.
Cind ascensorY inlesnesc serviciul.
Dependiutele, sala de autopsie, bucataria, formza
un corp isolat.
Putem afirma in consciinta, ca s'a efectuat un pro-
gres imens, in constructiunea spitalulul, (And compa-
ram ce era el odinibra 0 este acum, 0 cand consi-
deram suma relativ modica de 1.039.403 leY, ce s'a
cheltuit, pentru intregul edificid, coprinse find mobi-
lierul, gradina, grilagiul 0 multe amnunte. Fie-care

www.dacoromanica.ro
 599

pat revine la 5.000 lel, suma putin considerabila, in

raport cu spitalele altor teri, unde un pat costa mi-
nimum intre 8.000 si 10.000 lei.
Este interesant a ti de cine 0 cum se dad in tim-
purile trecute ingrijirile medicale. Documentele ne spun
ca la inceput, un siugur doctor chirurg ,td in acela
timp spiter, ingrijea de bolnavii stiraci on ran! 0 alte
neputintt De la anal 1832, se afla consemnate in ar-
hivele Eforiei, numele tuturor medicilor ce ad fano-
tionat in acest spital. EY ati fost mai toti straini, in
mare parte greci, pan/ la numirea raposatului 0 mult
regretatului DR. MARCOVICI, care in timp de 20 ani,
prin tiinta 0 abnegatiunea so, a lasat in spitalul Col-
tea o netrsa. amintire. NA inlocuitorii acestui medic
distins, suntem pe deplin constienti de datoria ce avem
de a urma pe aceiaY cale ,
Intro pleiada de streini, ce compunead atund corpul
medical, gasim trel Romani, ce ad ocupat un loc in-
semnat in arta, precum 0 in tara lor, prin servicia-
rile eminente aduse de danii : raposatul ..TEFAN CAPA,
Doctoral NICOLAE CRETULESCU i Doctoral NICOLAE TUR-
NESCU.
Suntem fericitY a vedea numele Doctorului CRETU-
LESCU, primuluY medic roman, figurand in acest grup.
No! medicii, ne simtim mandri a'l considera ca facnd
parte din corporatiunea nOstra. Nu se va uita nici
odata, ca Doctoral CRETULESCU a rupt cu prejuditiile
0 preventiunile, aratand ca. studiul nobilei tiinti a
medicine! onoraza. 0 pe fiul de boer.
Actuala Eforie, recldind tate spitalele, in locul ce-
lor vechi, cazute in ruine, nu s'a marginit in solidi-
tudinea sa care bolnavi. Ea a voit a da un sprijin
0 un avant puternic invattimintului medical, deschi-
zand instructiunei uile spitalului. Raposatul Da. DA-
VILA, unul din Eforl, 0 fost medic la Coltea, a contribuit

www.dacoromanica.ro
 SOO

mult la urrntirirea acestul scop. Numele luY trebue

mentionat cu respect.
Zelulul, sacrificiurilor zilnice aY Eforiel, datorim in-
stalarea laboratoriilor anexate, fie-cdrul serviciti al aces-
tuY spital 0 frd earl studiul medicine in Ord n'ar
fi fost posibil. Ne Profesorl, in acstd zi solemnd a-
ducem Eforiel omagiul profunde 0 ctildurbsel nbstre
recuno0intl.
Sire,
Ca 0 fundatoril acestul spital, Majestatea Illistr nu
perde nicY o ocasiune de a indemna la fapte bune, de
a de0epta 0 de a intretine in initna fie-cdrul roman,
sacrul foc al caritatil.
Ddmnd,
Preseuta Majestatei Viostre, la inaugurarea acestuY
spital, este o fericire 0 o mangdere, pentru eel ce a-
tOptd, cu speranta in Dumnezeti 0 in Oiinta, redo-
bdndirea sndtatel, salvarea vietel lor. Majestatea VstrA
atl incercat suferinta, i 041 a o indulci. Majestatea
Viistr atY stat langa patul rnitilor, aducandu-le du-
itsse ingrijirl. Augusta si blanda VOstra imagine, va
fi pururea dinaintea ochilor nqtri, celora chematl a
cauta po totl suferinzil 0 nevoe0l, acel Anita al sOrte,
ce 'l gasesc aci un addpost.
Intregul carp medical, Vt exprim, prin organul men,
simtimintele sale de gratitudine 0 devotament cdtre
Majestatile Vdstre, de piOsa veneratiune pentru funda-
toril acestel InstitutiunT, de multumire cdtre Domnil
Eforl, descendinti al acelor familil ilustre.

De atunci treptat i continuil, s'ail facut Im-

bunatatid la spitalul Co ltea. In adevr in 1894,

www.dacoromanica.ro
 601

s'a introdus canalisarea, i s'a alimentat cu apti,

punendu-se in legatura cu sistemul de cana-
lisare i de alimentare cu apa al oraplut ; s'a
restaurat biserica i s'a inflintat un servicig de
bOle de piele 1 sifilitice.
In anul 1896, s'air facut plantatiunl i lucrarl
de oseluire, s'a introdus lumina electrica, s'a
construit un local special, In care s'a instalat
o etuva fixa de desinfectare i s'all amenajat
salele de operatie In conditiunf moderne.
Dupe acesta In 1897, s'arl construit done pa-
viliOne speciale, pentru serviciile de Me de
piele i sifilitice, precum i pentru serviciul of-
talmologic, i s'a Inflintat un cuptor de ars pae
i pansamente.
In fine, In 1898 s'a construit un pavilion spe-
cial, In partea despre strada Polona, pentrn
depositul de materiale i de medicarnente, pentru
farmacie, laboratorul farmacielor, consultant i
atelierul de confectiuni.
Inainte de a termina, dam aid expunerea
succinta de condinunele, In care se afla spitalul,
i serviciele ce functioneza :
In acest spital, In care se admit bolnavi
adultY, de ambele sexe, se afla acurn 260 paturf, In
care functioneza urmatOrele servicil :
1) Serviciul medical, sub conducerea Dom-
nulul profesor doctor G. STOICESCU, in care se
face clinica medicala a Facultatel de medicina.
2) Serviciul I chirurgical, sub conducerea

www.dacoromanica.ro
 602

Domnulut profesor doctor SEVEREANU, in care

se face I-a clinica chirurgicala a Facilitate! de
nledici na.
3) Serviciul II chirurgical, sub conducerea
DomnuluT profesor doctor TOMA IONESCU, in
care se face II-a clinica chirurgicala a Facul-
tate! de medicina.
4) Serviciul de dermatologie i de sifilis, sub
conducerea domnului profesor doctor M. PETRINI
de Galatzl, unde se face clinica dermatologica
a Facultatel de medicina.
5) Serviciul oftalmologic, sub conducerea
Domnulul profesor doctor N. MANOLESCU, unde
se face clinica oftalmologica a FacultateT de
niedicina.
6) Serviciul special de consultatiuni, sub
conducerea Domnulul doctor ARGEANU.
Fie-care serviciii are 50 paturf, plus o re-
serva.
Pentru facerea cursurilor catedrelor de cli-
nic& ale Facilitate!, spitalul are 3 amflteatre,
musee, biblioteci i laboratorif.
Iluminatul cu electricitate, Orel! vopsitil cu
uleiii, mosaic in loc de parquet.
Cele 2 servicil de chirurgie, ail cate 2 sal!
de operatie, in conditiunt cerute de ;Uinta mo-
derna, In care se posed un bogat arsenal de
aparate i instrumente, mare parte procurate
de la casa Collin din Paris, precum i aparate
i etuve de sterilisat efecte i instrumente i

www.dacoromanica.ro
 603

procurate de la casa Flicoteaux, i Adnet

din Paris.
Spitalul poseda, bal, bucatarie, autopsie i
farmacie, etuva fixa sistem Geneste-Herscher i
cuptor pentru ars pansamente, fie-care in cor-
purl separate i speciale.
Instalatiuni de apa, filtre sistem Berkenfeld,
canalisare, sistem tout a l'egout pentru ca-
binete.
Tot in incinta acestul spital, se afla Depositul
General Central de materiale, Depositul Ge-
neral de medicarnente, i Laboratorul de far-
macie i chirnie, precum i a telierul de con-
fectia i reparatia efectelor din spitale.
Diferite donapuni acute spitaluld Co !tee)
1) M. MIMI a lasat 5.000 lei, in 1883,1a spi-
talul Co ltea.
2) LAZAR KALENDEROGLU, prin testamentul sii
in anul 1883, a lasat spitalulul Co Ilea 32.000
lei vechl.
3) Arhiereul CALIST STRATONIKIA, prin testa-
mentul din 1884, a lasat spitalulul Coltea 20.000
leT, ca din venit sa se intretina un pat la spi-
talul Co ltea, care se porte numele WI.
4) PANAIT PARVANEscar in 1892, a Inzestrat
un pat In spitalul Co ltea i s'a obligat se dea
die 1.000 lei anual, pentru intretinerea lui.
5) EUFROSINA PETRESCU, in anu11896, a lasat
1) Mari% do donatiunilo imobiliaro.

www.dacoromanica.ro
 604

5.00010 In numerar, spre a se Intretine un pat

In spitalul Coltea.
6) Major CONSTANTIN DURDUC i ENACHE CON-
STANTINESCU DURDUC a dat la 1.898 spitalulul
Co Ilea 20.00010, ca din venit sti se Intretina. 2
paturI care se pOrte numele ALEXANDRINA CON-
STANTINESCU DURDUC.

Medicif Primarr aT spitalulur Coltea

1832-1900 9
1832 1833. FRANTZ COLMAR GERAH.
1.832 1833. DR. APOSTOL ARSACHE.
1833-1834. , SERAFIM.
1834. 3 CONSTANTIN FILITIS.
1.834--1847. 0 VARTIADE.
1842-1843. 3 MARSIL.
1842-1849. FRANTZ RISDORFER GERAH.
1842 1847. Dr. Gussi.
1849 1851. 3 GHEORGHE GRUNAU.
1849-1852. , AUGUSTIN.
1849-1853. GHEORGHE SINGROS GERAH.
1851-1854. Dr. NICOLAE CRETULESCU.
1852-1864. 2 G. POLIZU.
1852-1859. 2 ADOLF GRUNAN.
1852 1859. 0 KARIADIS.
1854-1859. 0 STEFAN KOBITSCH.
1859-1884. N. TURNESCU.
1859 1867. , FABRICIUS.
1) Nurnele magistrilor in Modicinit, din 'nainte do 1832, nu s'ati
putut dovedi.

www.dacoromanica.ro
 605

1866-1868. Dr. FIALA.

1867-1883. . MARcovicr.
1869-1883. ALEXIANU.
1875-1883. VLIDESCU.
1870. D SEVEREANU.
1883. MANOLESCU.
1883-1887. N. G. ClIERNBACII.
1887. STOICESCU.
1887. ARGESIAN tr.
1887-1894. ASAKI.
1894. D PETRINI DE GALATI.
1893. P TOMA IONESCU.

Paturile spitalului Colfea

1697 . 24
1790 . 30
1798-1801 50
1802 1830 20
1830 1837 20
1837-1842 spital lnchis
1842-1844 . . . . 60
1844-1848 . . 90
1848-1849 120
1849-1850 150
1850-1887 910
1887-1888 spital Inchis
1888 1894 195
1884-1898 990
1898-1900 260

www.dacoromanica.ro
 606

ANEXE

TURNUL COLTEI
Aezat la mijlocul ziduluI, ce Imprejmuia Mo-
nastirea i Spitalul Co 4(4, sfarlmat mai mult
(le jumetate de cutremure, ajunsese, dupe a-
dausul a doue etaje de cladirl de scandurI, a
Ii observatorul Capita lel Rorndnief.
Ceea ce mat rernAsese putereI distructOre a
cutremurilor, purta urrnatOrele inscriptiunI :
In fala stradel Coltea, s'a gasit o piatra cu
ltul 1715. In fata turnulul, despre spital, o
piatra, reprezenttind vulturul cu doue capete i
ltul 1.715. Si pe langa ate-va capete de lel
pe la colturile clddirel, Inteun chip cu totul
primitiv lucrate, turnul puth In interiorul sea
doue clopote, din care unul mare i altul mic.
1.) Clopotul cel mare, spart de cutrernurul
de la 1802, cancl s'a i daramat o parte din
turnul Collet, avea doue inscriptiunl, una la
virful ski In limba germand., i alta spre gura
MI; In cele treI part"' ale clopotulul, se afla
imaginea sfintilor Vasile, Grigore i Ion, iar In
a IV-a aquila cu doue capete i anul 1715.
2) Clopotul cel mic, purta ltul 1808, adica
dupe cutrernurul cel mare de la 1802, cnd
n'a mat putut functiona clopotul cel mare.
Dupe ce am ardtat inscriptiunile ce purta,
me void intinde putin asupra epocel i Impre-
juarilor In care el s'a ridicat.

www.dacoromanica.ro
 607

CAROL XII, Regele Suediel, dupe victoriile

sale asupia Danemarcel, Poloniel i Saxoniel,
numal avea a proiecta alt-ceva de cat o vic-
tonie contra Moscovitilor. PETRU cel Mare, Tarul
Moscovitilor, observend la rIndu-f, victoriile cres-
cende ale luf CAROL XII, nu a Incetat de a se
pregati sa-1 primsca. la lupte decisive. Aa,
Inca din Aprilie 1707, pe langa pregatirile sale
Tarul PETRU cel Mare, Insarcindza pe APOSTOL
KIGRECI, a forma un stg de Romani CalrI cu
lefa, pen tru trebuinta proiectatuluf resbel.
In 1707, luna Septembre, CAROL XII plca
din Saxonia, en intentiunea de a detrona pe
Tar i dupe cate-va mid victoril, biltut la 1708
la Smolensk, se pregati In tot timpul ca sa
dea Taruluf ultima lup ta decisiva la Pultawa.
Armata sa, decimata i slabita, crezu pentru un
moment, ca o pOte Imbarbata prin mercenarf
i Intre altil MAZEPPA, Kanul Tatariel, II vendu
i cate-va mif de ValachT.
Acsta batae decisiva, avu loc la Pultawa,
la 8 Julie 1709, In care armata luf CAROL XII
fu macelarita i Invinsa cu totul. El IV gasi
scaparea sa la Bender, i dupe inundarea Nis-
truluT, la Vranita, uncle petrecu In castre,
nutrit cu nadejdea ca Turcif, prin interventia
Seraskieruluf de la Bender, If va da ajutor i
se va putea reIntrce iarkf In contra Tarulul.
Armata era !ma descurajata i CAROL XII, nu

www.dacoromanica.ro
 608

mat traea de cat din gralia Porte!, care II pro-

misese ajutor .5i ospitalitate.
In acesta stare de lucrurI, mull! dintre os-
ta01 suedezi, lug! de Valachi si de Tatarl, res-
turl desorganisate ale armatel i rapite de la
aspiratiunile ambitiOse ale RegeluI suedez, s'ad
adapostit pe la roman! i pe la tatarl, i ceea
ce este mai probabil i pentru care nu mal
incape Indoiala, e ca multi ostaI suedezi, dupe
Indemnul, staruinta i Indatorirea Portil, care
promise a da ospitalitate lul CAROL XII, suite!
sale i armatel sale, ad fost puI In sarcina
Domnilor de pe atuncI, spre a le da Ingrijire
i ospitalitate, i In acesta Imprejurare ad fost
Intrebuintall la ridicarea faimosuluI turn.
Despre epoca and s'a cladit, ea este fixata
la 1812, adica Intre anul 1709, dupe batalia
de la Pultawa i anul 1714, and CAROL XII
s'a retras cu totul din Turcia, cad! la 1.715 a
fost definitiv terminata cladirea, dupe cum arata
i inscriptia dupe piatra din fata stradeI Co Ile!
1 acelea dupe clopotul cel mare, pe care le-am
descris maI sus.
Se zice ca In timpul Domnulul N1C0LAE MA-
VROGHEN1 1) turnul Colter, ar fi servit la Inde-
plinirea unora din apucaturele fanariotilor. Aa,
GION, In lucrarea sa intitulata gIstoricep spune
ca Domnul MAVROGIIENI, Sni pe marele negustor

1) Domnul Muntonid de la 1786-1788.

www.dacoromanica.ro
47r, 7.t.1

.,....n
a
6 e
. _
1:
,-4 e - , --
' ',
#
...,-..- 't ,
ItAvg_ 4, v., , :a.
'
1.-
lit
A .
I : 11,1 .-. A .,
1 i I.,
1 t 17 .1
ra L

Soi:ech:

TURNUL COLTEA
Ridicat la 1812 0 dermat la 1888

www.dacoromanica.ro
 609

de atuncea TEFAN BALTARETU, In turnul Coltea

i 'I zise rinjind : a ,Stif ca am visat asta nOpte
pe sfIntul N1C0LAE, i 'ml a spus sa te asverl
de aci jos?, iar cnd BALTAREN 'I respunse,
dupe Indemnul lul BIMBAA SAVA care 'I Insotea :
((bine, Maria Ta, dar i ed am visat pe sflntul
SPIRIDON, care 'ml-a cerut sa-I aprinz o lumi-
nare de 50 pungl, 1 daca void muri eine sa
I-o aprinza 1*
MAVROGHENI 'i schimba ideea i BALTARETUL
scapa cu viata.
Nu am mat putut avea alte acte, spre a putea
dovedi, daca nu cum-va turnul Coltea, In timpul
fanariotilor, nu Indeplinea rolul de stAnca Tarpea.
Aces!, turn care a avut o Inaltime de 50
metri, iar la basa un patrat de 38 metri, a
fost mult sdruncinat de cutremurul cel mare
de la 1829 i 1838, aa ca abia mal remase
jumetate din Inaltimea lul.
La 1843 Noembre, sfatul oraenesc, vroind
sa ridice planul orapluI, prin MAJORUL BOROZIN,
a cerut ca pentru facerea trigonometrelor, sa i
se permit& a se sui In turnul Coltel.
Marele incendid de la 1847, distrugAnd foi-
orul, care se afla la biserica sf. Gheorghe i
care era destinat a observa ivirea incendielor
In Capitala, acest observator a fost mutat In
turnul Collet.
In anul 1888 August, cu ocasia reconstruirel
spitalulul Coltea i a noueI alinierl a stradel
39

www.dacoromanica.ro
 610

ea acelas nume, din fala unul monument ajuu-

sese o belea, de care nu pulea sa se scape cel
interesatl. In adever, pen tru a-I putea darama,
dupe multe discutiuni, a trebuit sa intervie o
conventiune, prin oare Primaria a fost inda-
torata sa. platsca vre-o 3000 de lel.
Din daramare, museul s'a ales cu inscrip-
tiunele, iar Eforia cu clopotul Co ltel.
Acest clopot, s'a returnat in anul 1894 si
acum se afla asezat in clopolnita cea mare a
monastirel Sinaia, unde in fie-care Dumineca
si sarbatOre, face sa resune. valea PrahoveI.

Bcla de mica Chirurgie de la Co ltea 1;1 Filantropia.

cilla de felceri civili fi militari de la Mihai-Voda.Bcola
Nationala de Medicinft fi Farmacie.Facultatea de Medi-
cid din Bucuresci.

Eforia spitalurilor, a primit in anul 1.841, de

la Doctorul NICOLAE CRETULESCU, un project al-
alma pentru asezarea pentru prima Ora In tam
romansca a unel poll de mica chirurgie, in
spitalul Coltea.
Acest project, a fost trimis de Eforie comi-
siel doctoricesci, care a introdus mid modifi-
earl si de puiina inportanta, insa a chibzuit
ca indeletnicirea de felcer, sa se insotesca cu
un alt mestesug, cum ar fi barbieria.
Dam aci adresa comisiel DoctoricescI, im-
preuna cu projectul, astfel cum a fost modificat,

www.dacoromanica.ro
 611

de acst comisie, adaugAnd ca acstit cUla de

mica chirurgie, care s'a inflintat i a functionat
in spitalul Coltea, de la anul 1842, este ince-
putul cOlei i al Faculttitel de Medicinit din
taxa Romansa :
Adresa No. 20 a Comisiel Doctoricepi
18 Octombre 1841.
Ccilre cinstila Eforie a spilalelor, 1)
NoT iselitiT primind otnosenia cinstitel Eforil, sub
No. 806, impreuua cu projectul alcatuit do Doctorul
NICOLAR CRETULESCU, asupra aFzreT und c6le de mica
chirurgie In spitalul Coltd i cercetandu-1 Cu deama-
nuntul, l'am alcatuit In forma ce se alatura pe Mug/
acsta, adaugand ea fiind-ca din experienta cunbrem
c uu felcer nu pote nid o data trai, intr'acest prin-
tpat, numal ea acest mqtepg al stti, de aceia pen-
tru ea 0 sclinta acesta, sa Inflorse 0 ceY ce o in-
treprind, sa pota indestula trebuintele kr, socotim ca
Indeletnicirea de felcer, trebue s se insotsc cu un
alt me0e0ig, cum ar fi barbieria sat altul, dupa cum
acesta se urmza. i in Austria i prin urmare ar tre-
bui Ca, pe viitor, sa nu maT OM fi barbierie, Para om
cu asemenea sciinta.

Project pentru Intocmirea unul curs de

chirurgia cea mica 2)

1) Se va intocmi in Spitalul Coltea, un curs de hi-

rurgia cea mica, uncle ucenicil vor inveta a lua sange,
a pune lipitorT, ventuze, vizicatorT, a sate i a curati
1) Aotole EforieT Dos. 47/42
2) Aotele EforieT Dos. 47/42.

www.dacoromanica.ro
 612

dintil, a altoi i in sfiqit Me cate se ating de mica

hirurgie.
2) Acest curs se va face dol anY, in anul eel d'iln-
Wu se vor invta elementurile de anatomic), fisiologio
teoria hirargieY eel mid, iar in cel do al doilea so
s't
vor deprinde ucenici la practica acestor operatil.
3) La sfaqitul acestor Invturl, colariY so vor sa-
pane la examen, inaintea protomediculul i comisel
dohtoricescY i col ce se vor gsi destoinicl, vor primi
diploma de felcer.
4) AcetY felcerY nu vor fi volnicY nicY o data a
orndui dohtoril pe din/antra, niel pe din. afarl, nu
vor putea intrebuinta substance eroice, nicl nu vor
face vre o operatic, insemnata, far/ povata vre unuY
dohtor, ca uniT ce sunt numaY ajutori dohtorilor i
hirurgilor.
5) NimenY nu va fi primit la acest curs, Para a da
dovezY el scio s1 citOsca i s seri.
6) Profesorul ce se va insarcina cu indeplinirea
acestel InvtaturY, va fi dator s OA diploma de
Dohtor.
Semnaii : N. Gassi, Aleaandridi, Rasti, Carazisu,
Formica.
1842 Ghenario.

Profesor la acsta. cOla, a fost or:Induit In-

su0 alatuitorul Projectulul, Doctoral NICOLAE
CRETULESCU, cu adresa de ma! jos:
Adresa EforieT Spitalurilor cU No. 58 de la 19
Ghenarie 1842, cAtre Epitropla SpitaluluT Colfea1)

veunoscndu-se de trebuint se trimite, alfiturat pe

lang acsta in copie, chiar projectul ating/tor de
1) Aetele Eforiel Dos. 47/42.

www.dacoromanica.ro
 643

tscOla peutru mica hirurgie, ce este s se apze intea-

cost Spital, spre mal blind indestulare.
Si tot de odata .se face cunoscut ca s'a oranduit
de la 19 ale urmatoruluT Ghenarie, prin porunca
cu No. 55, profesor la aceste. 5,cOla, D-nul NICOLAE
CRETULESCU Doctor, cu lfa hotarata prin budget, do
aceia cinstita epitropie, se va intelege cu numitul
Dohtor intru Me, cato trebuesc la aceste. Feld, spre
a se adresa la indeplinire cat mal in grab, in cat se.
incepa 0 acesta e till ce nu putin folos va educe..
Aezarea acesteI coll, a fost aprobata de
Domn, cu ofisul de maT jos :
Ofisul No. 30 din 25 Ghenarie 1842 al Domnitorului
Alexandru Dimitrie Ghika ').
Noi Alexandra Dimitrie Ghika W. W.
CU VOLL LUI CIMINERO DORN st STIPIN A T6TX TARA ROMINEASCX

Cdtre Departarnentul trebilor bisericegi,

Dupe raportul acestuT Departament No. 2873, i cel
pe land dansul alaturat, de care Eforia spitalelor, cu
No. 918, prin care ni se face cunoscut ca cladirea din
nod a spitaluluT Coltea a luat savar0re, ca deschi-
derea spitaluluT, s'a hotarat a fi la inceputul acestul
curgator an, i ca dupe. chibzuirea Eforiel, deosebit de
c61a incepatOre, ce dupe testamentul ctitorilor urmOza
a fi, s'ati gsit cu cale a se apza 0 o alta cOla, tot
in acest spital, pentru mica chirurgie, ea oranduiala
coprinsa in proiectul doctoriceso, alaturat in copie pe
langa raportul EforieT. Nol primim intru tOte pro-
punerile EforieT 0 medularilor eY, atat pentru stru-
itOrea ingrijire ce ad avut i cumpnirea cheltuelilor
1) Adele Eforid Dos. 2/41.

www.dacoromanica.ro
 014

ce ail intrebuintat, ham svrirea falniceY zidirl a

acestul spital, cat i pentru cea din nog intocmirea
unel roll de mica chirurgie, care i acsta va r6m5.-
nea una din dovezile ce lasa in urma i numal ade-
varata ravn a bineluY ol*esc va arAta drpta nbstra
deosebith multumire.
eful DepartamentuluY trebilor bisericesd, va aduce
la indeplinire acst a nOstr6. poruncl.
Alexandra DImir1e Ghika W. W.

cela a Inceput a funcliona imediat, 1nsa s'a

simtit necesitatea (le a avea o carte scrisa.
Acesta dar a facut pe Doctorul NICOLAE CRE-
TULESCU, s. arate Eforiel cu raportul din 1.3
Martie 1842 1), ca studentil cOlel de mica chi-
rurgie, a trebuinta sa aiba o carte, pe care sa
p0ta. medita lectiele de anatomie i fisiologie ce
a facut i cere ca sa chibzuiasca Eforia, spre
a se tipari, cat mal fara. zabava.
Eforia, compusa din madularile MIHAIL GHIKA,
MIHAIL RACOVITA i ALEXANDRU GHIKA la 18
Martie 1842 2) chibzuesce, ca sa se tiparesca a-
cesta. carte i de Ore-ce spitalul Coltea, este Im-
povarat, cu grelele cheltueli, spitalul sf. Pante-
leimon, sa contribuiasca spre Indeplinirea aces-
tel cheltuell, de vreme ce Dumnlul marele Ban
MIHAIL GHIKA, ctitorul acestul din urma spital,
dupe rugaciunea ce i-s'a facut, a primit ca sa
faca acest ajutor spitalulul Coltea.,
1) Adele Eforid Dos. 2/41.
2) ldom.

www.dacoromanica.ro
 615

Cartea de anatomie i de fisiologie a Docto-

rulul CRETULESCU s'a tiparit cu mijlOcele de mat
sus, i a servit felcerilor la Invatatura lor.
In anul 1843, ucenicil aflandu-se In anul al
II-lea al cOlel de mica hirurgie, i urmand sa
se deprinda, la practica operatielor, dupa zicerea
Art. 2 din Project.
Doctorul NICOLAE CRETULESCU, Profesorul scO-
lel a cerut Eforid pnin raportul de la 23 Mar-
tie 18431) ca Isa i-se pue la disposilie sa
itntreg Spitalul Co ltea sa doua numal din
isalele cu bolnavI, ca sa le faca colarilorp cum
zice densul gun fel de clinica.
Cerendu-se de Eforie sfatul DoctoruluI i
gerahulul Spitalulul Co ltea, daca ingaduesc ca
Doctorul CRETULESCU sa faca practica In Spi-
talul Co Ilea, cu ucenicil cOleI de mica hirur-
gie, acetia nu ail primit i atuncl Doctorul Ict-
COLAE CRETULESCU, abia dupa un an, de la
intemeierea el, s'a retras din postul de Pro-
fesor al cOlel.
Conducerea cOlel s'a Incredintat Doctorilor
VARTIADE i RISDORFER, al Spitalulul Coltea,
care ail prima sa fie profesoriI cOlel, fara nici
o lfa.
La finele multi! 1843, a eit pritni felceri
al *cOlel de mica hirurgie din Spitalul Coltea,
cilrora ii s'a liberat acest formular de diploma :

1) Adele Eforiel Dos. 2/41.

www.dacoromanica.ro
 61 6

INSTITUTUL DE MICA HIRURGIE

DluY urmand cursul miciI hirurgil,

atat col teoretic cat 0 cel practic, in Institutul in-
tocmilin Spitalul Coltil din Capitala Bucuresd, cu si-
Huta 0 isbutire, astd-clI la anul . . .
s'a supus la examenul cuviincios, potrivit on Art. III-lea
din proectul atingator de intocmirea sus pomenitulul
Institut, la care examen dobandind cuviinciasa apro-
batio, i se da voe a unelti acest me0m0ig.
Drept aceia se da la mana Dumnealur
. . . . acesta Diploma, prin care se imputerniceza
a intrebuinta meOqugul HirurgieY ce micY, in tot
principatul Valahil, potrivit cu porquirile ce i s'att
dat 0 juramantul la care s'a supus.
Arad una rnie opt auto . . . . . luna . , No. . .

Buouresd.

Protomediou
Statuiut
Presidentul
Comisief Doetorieepti
Doetortd acestui Spital
oi Profesorul Institututui
L. S.
Chirurgul,

Acsta cOla de mica chirugie, din spitalul

Collea nu a funclionat mult, cad In 1852
Maid 5, Marele vornic din Inauntru i Generalul
inspector al carantinelor linit Dunarif, ad adresat
catre Maria Sa acest raport 1) :
1) Adele Eforid Dos. No. 36/52.

www.dacoromanica.ro
 6i7

La anul 1841, on incuviintarea obladuird principa-

patulul de atimoY, s'ati fost format in spitalul Coltea,
un institut sub profesorala ingrijire a DomnuluY doctor
N. CREZULESCU, pentru invdttura micil chirurgiY, uncle
adunandu-se cati-va dintre tineril brbierY, de aicY din
Capita l, dupe silint,ele depuse de eY si de Invdtatorul
Mr, intr'un curs de vreme prea mrginit, ad isbutit
a so folosi de cunostinta acestel specialitati, asa in
cfit ast-zY acel brbierY, Intrebuint&I acest mestesug,
cu destuld indemanare si ca desvrsitY In cunostita
luY, la multe casuri, sunt de mare ajutor doctorilor,
cad so slujesc cu dOnsil la operap chirurgice do felul
invetature lor.
Acest institut ins, a cdruY infiintare ad produs
buue resultaturY, sunt acum maY multi anY de cand
s'ad desfiintat, necunoscnduse pricinele pentru care.
ApoY sub iscaliti avnd in vedere buna-vointa si
printesca ingrijire, ce Inalthnea VOstrti aveti, ca sd.
se imbunttesed si clasul doctoricesc din Principat,
princip care dovedeste inteleptele aplecdri ale Maria
VOstre, pentru binele obsteso, iad indrsnOld s vd
spa, spre a putea acest clas doctoricesc, sd corespunzl
in lucrarile sale, dupe dorinta AldrieY VOstre, este de
neaptirat, ca pe lng ni0e doctorl de mediciud si
adeverati hirurgi, ce trebue a avea Statul, s se ga-
ssca si un numdr mal mare de felcerY sati patron!
de hirurgie, ca s so WA sluji doctoril cu dnsii, la
feluri de operatiI hirurgice, find cd, din nenorocire
astd-zi principatul, se afl in mare lips de asemenea
felceri si pdtimasi suferd destul din acsta, neavnd
eine le face, uicY cele maY mid operatii, precurn adie
punerca vizicatbrelor si altele multe ; pentru ca, de 0
pAnd acum, asemenea operatiT se fAcead de catre calfele
spiterilor, dar prin jalba, ce acesti spiteri ad dat la
Departamentul din launtru, cer do a fi aparatY el 0

www.dacoromanica.ro
 818

calfele lor, de a mal fi chematI a face acest fel de

operatie, sub pretext ca. dupe ce calfele lor, nu ail
niol un fel de cunqtinta de acest mestesug i pOte
a face grew% in kc de a folosi, apoI li se prichniete
0 lor smintelI, Inca i pagube la lucrarea spitarieT
kr, fiind-ca eel mai mult1 spited, avnd numal cate-o
calf, in lipsa lor la asemenea trebuinta, urmza a
inchide spitariele, neputand a mai face nicY o lucrare,
propunerea caror spited s'ail cunoscut de temeinica
cu atat maY mult vrednica de luat in hagare de
sOrn cu cat sub-iscalitil cunosc cu incredintare a in
tote Staturile civilisate, asemenea operatil i maY multe
altele, se svirFsc de care barbieril orwlor, care se
numesc patronY de chirurgie 0 dupe principal, urmza
ca i aci in Principat, acest fel de operatie O. se faca
de catre brbierl, dar din nenorocire aceOl barbied
chiar eel de aid din capitala, uncle numaT prvli4T
se Dila pesto 130, afard de calfele lor, nu at niel
un fel de cunqtinta, despre acest mestesug, 0 de
mare nevoe sunt siliti doctoril, ca sa.-Y intrebuinteze
numaY la luad de sange cu lanteta i cu lipitod,
iar la nimic maY mult.
Prin urmare parerea sub-iscalitilor este ca sa. se
deschiza, iar5.0 in spitalul Coltel, zisul institut, unde
si se adune, spre invetatura micel chirurgiT tined mal
multY, dintre barbierif Capitalel, i alta earl vor avea
dorinta, sa studieze acest mestesug, tot asemenea cate
&I sal patru, de fie-care ora de capetenie a judetelor,
ca cu chipul acesta, imultindu-se num6rul studentilor,
dup6 ce se vor desavar0 in cunoscinta acestul mes-
twig, sa se intrebuinteze accf;tia de catre dectod la ope-
ratil chirurgice, de felul inv6tatureY lor, 01a acelea ce
pan acum se savaresc de care calfele spiterilor ; ere-
zndu-se atuncl c ptima0Y in tOt vremea in tot
principatul, vor dobandi grabnic ajutor i prin urmare

www.dacoromanica.ro
 ata

va avea Statul, un nutriar maY mare de asemenea chi-

rurgl, spre a-T intreabuinta la orT 0 care alte slujbe,
ce imprejurrile se va vedea ca. cere.
.4a dar sub iscalitil alaturand in privinta deschi-
derel zisuluT Institut, un project, intemeiat pe opinia
doctoricsca, cu supunere '1 InfatiOza MarieT Wistre,
pe langa acest plecat raport, on rugaciune ea s bine-
voitT a le lua in consideratie, i de le vetT gasi, con-
form cu trebuinta, sail dupa vre un alt chip, precum
maT intelept se va chibzui de catre Inaltimea Wistra,
s poruncitT desehiderea zisuluT Institut, fiind de mare
trebuinta i folos pentru. principat.
Iar pentru ceia ce se atinge de personalul profeso-
ruluT, ce trebue a dirigia acest Institut, supt iscalitiT
sunt de parere, ca sa se oranduiasca, tot DumnealuT Doc-
torul CRETULESCU, carele 0 la cea din inceput deschi-
dere a acestul Institut, a fost insarcinat cu orgauisatia
luT 0 predarea lectiilor trebuincise, fiind mal vartos
o perston a. de capacitate i desvar0t in cono$iinta a-
cesteT specialitatt
Si cat pentru r6sp1ata ostenelelor DumnealuI, care cu
gat mal mult, urrnza a fi impovoratre, en cat din
staruinta DumnealuT se nadajduece a se dobandi re-
sultatul dorit, supt iscalitiT gasese de cuviinta a i se
rspunde din fondurile spitalelor cate leT 500 pe lung,
aa precum i se slobozea 0 in acea vreme de maT
inainte, and avea asemenea insareinare; 0 find-ca
acsta numal suma, nu este in destul conrespunzatre,
cu obositOrele indeletnicirl, ce urmz a depune Dum-
nealuT numitul Doctor, sa i se maY rspunza, eke altT
250 leT pe luna, din paragraful carantinesc, ca 0, pri-
msea leY 750 pe luna set precum Inaltimea Wistra
maT Intelept va chibzui sa hotarasca urmarea asupra
acestel cause.
lacalig, D, Idnidi, Marra.

www.dacoromanica.ro
 620

PROECT
PRXTRU

Intocmirea unel poll de mica chirurgie in spit. Coltea

1852 ma 5.

1) Se va intocmi in spitalul Co ltea, o scbla de mica

chirurgie, in care scolariT vor invata, in soroc de doY
anT, tbte operatiile micel chirurgil si vor dobandi cu-
noscintele ce trebue sa aiba un bun felcer.
2) Va fi Insarcinat cu facerea asesteY invtturY, Doc-
torul uneia din doutt divizil din acest spital.
3) Cualittile, pentru a fi primit stolar, Intiacsta
sc616. vor fi : varsta de 18 anY .0 in sus, certificat de
la parintY, rude sail epitropY de buna vointa kr si chizb.sie
de bune purtad si certificat de la un profesor al scble-
lor nationale, cit Fie s scrie ti sa citOsca bine.
4) Invatatura se va face on chipul urmator : In anal
dintAY, scolariT vor dobandi bre-care sunoscinte de ana-
tomie si de fisiologic, precum si teoria operatiilor celor
mid, imprejurarile kr, primejdiile si intamplarile, ce
se pot ivi dintr'insele si in sfarsit vor inv6ta, tot
ce privesce regimul boluavilor, spre a putea sluji la
intamplare drept Ingrijitor de bolnav cu Intelegere.
In al doilea an, Folaril vor face practica operatiilor,
ce vor fi Invetat teoricesce, precum asemenea se vor
deprinde cu cautarea boluavilor.
Drept acest sfarsit, medicul Divisiel, 1 va Imparti
pe (tie un num6r de paturi de bolnavI dupg, cum se
vor ajunge si vor face fie-care la bolnaviT sel opera-
tiile prescrise, cautandu-I sub privigherea mediculta,
pang la a lor intrOga timaduire.
5) La sfarsitul anuluT d'intOid, scolariT se vor su-
pine la un examen, asupra invtturilor, ce ati facut
in cursul anuluT, inaintea DoftoruluI Efor al Spitale-

www.dacoromanica.ro
 621

lor, protomedicul, comisid doftoricesel, precum 0 a

profesoruluT acelel colT 0 aceia ce vor da dovad do
buna lor invtlturg, vor trece in al doilea an.
Asemenea 0 la sfilr0tu1 anulul do al doilea, dud
se ispravere cursul inv6tAturilor, vor fi supu0 la un
examen, iar4Y Wain tea examinatorilor de ma sus, 0
earl se vor gsi destoinicY, vor primi diplome isalite
de Doftorul Efor al Spitalelor, protomedicul, presiden-
tul comisieT doftoricesd 0 de profesorul FOleT de mica
chirurgie.
6) AceOlf feleerl, nu vor fi volnicT a orndui dodo-
riT pe din nuntru, precum 0 pe din afarg, nu vor
putea intrebuinta substante otavithre, nicT nu vor
face vre-o operatic) insernuat, fdra povata until doftor,
ea uniT ce sunt numaT ajutoril doctorilor.
Pentru peful Departamentula din Lduntru
D. IONIDI
HAVRU.
Maria Sa Voda, pe raportul de mat sus al
DepartamentuluI din Launtru, a pus urmatOrea
resolutie :
ellecomandm, la ptrunOtbrea luare aminte a
Eforiel Spitalurilor, ca A chibzuiascI despre tote mil-
surile, ce ar trebui luate, pentru infiintarea acestuT
curs do mica. chirurgie i pentru dobandirea resulta-
telor, ce se cer de la un asemenea curs..
Eforia pe data, spre aducerea la Indeplinite
a preziseI lurninateI resolutiI, a oranduit vre-
melnicece, pe D-1 Doctor G. Pouzu pia la
IntOrcerea D-luI Doctor CRETULESCU, ca sa dea
trebuinciOsele lectil, asupra acesteI InvqaturI,
i fiind-ca D-rul Pouzu, era la Spitalullubirel

www.dacoromanica.ro
 622

de Omeni, acsta. cOla, de mica chirurgie, a In-

ceput a functiona de la 1. Ghenarie 1.853, la
Spitalul Filantropiel, de langa cimeaua MI MA-
TROGHENI.
Eforia, pentru a aduce la Indeplinire lu-
minata resolutie a Maril sale, la 19 Decembrie
1852, a fcut acesta publicatie :
Pe temeiul luminatuluY ofis al prea inaltuluY nostru
Domn, se face in deollte cunoscut ca cu inceputul
anuluY urmiitor 1853, se deschide iar41 c6la de mica
chirurgie, In localittile spitaluluY Filantropia (MO
Mavrogheni) 0 la 2 Ianuarie viitor, va i incepe ne-
gre0t cursul invtaturilor hottirdte.
DoritoriY do a urma acest curs, ca s pOta fi pri-
mitY trebue s aibd :
1) VArsta de 18 anY i in sus.
2) Un certificat, de la print); rude sad epitropil ler
de bung vointd.
3) Un certificat de la vre Un profesor al c6lelor
primare, ca scie s. scrie i s citsed bine.
4) 0 cbez4ie de build purtare i sa se adreseze de
acum i pAnd atund spre primire, cdtre prefesorul a-
cestuY curs de invtturY, Domnul Dr. POLIZU, ce le-
cuere pe podul targuluY de afard, in ulita BaltretuluT
vopsua de Negru No. 815 ocol III.
semnati, c. Nastarel Herascu, Dr. .Arsache.
cOla de mica chirurgie, reInfiintata pentru
a doua Orli In 1853, a functionat acum In spi-
talul Filantropia i a continuat de a scOte felcert
civill pana la 1856, and de catre Principele BARIEW
s'a desfintat cOla acsta de mica chi-
TI1113EI,
rurgie 1 s'a luat urmal,Orea hotarare :

www.dacoromanica.ro
 623

Ofisul No. 453 de fa 6 Martie 1856.

Noi Barba Dimitrie tirbei
STIPINITOR AL TRRICI ROILINESCI 9

Ceitre sfatul administrativ extra-ordinar,

Wand raportul DepartamentuluT ostaesc No. 469,
de la Februarie trecut, prin care ni se supune pro-
jectul pentru organisarea cOlel de mica hirurgie, ce
noT am infintat, Inca de la 4 Decembrie trecut, pe langa
Spitalul (*Apse de la MIHAIL-Vora, uncle ati a se forma
felcerT in trebuinta o$ireT ;
Avnd In vedere i raportul DepartamentuluT din
intru, cu No. 10810 de la Noembre al anuluT trecut,
pe langa care ni s'a supus jurnalul, Incheiat de comi-
sia, ce a fost oranduita a cerceta propunerea de a se
uni cOla do felcerT a Spitalelor Civile, cu aceia a fel-
cerilor OstaseNT.
NoT descarcam Eforia Spitalelor de indatorirea de a
mat tine osebita c611 pentru felcerl i aproband or-
ganisarea ctsleT de chirurgie ce se Infiinteza pe langa
Spitalul de la MIHAI-VoDX.
NoT Decretam, etc.

Adsta c61a de felcerl civill i ostaescl, a

functionat [anti la 1.858 and :
Prin ofisul principelul ALEX. GHIKA Caima-
canul terel, cu No. 1092 din 16 August 18582),
cOla de chirurgie de la Mihal-Vod, s'a trans-
format In cOla nationala de medicina i
farmacie, destinat a forma oficerl de siinatate
1) Monitorul Medical No. 26 din 13 August 1864.
2) Monitorul medical No. 27 de la 13 August 1864.

www.dacoromanica.ro
 62i

i farmacitI, pentru serviciul sanitar al spita-

lelor 1 districtelor. ScOla trebuia s& formeze i
veterinarl pentru campanir.
Acsta s'a organisat, dupe programa colilor
din Franla.
*cOla national& de medicina i de farma-
cie, a funclionat pan& la 15 Februarie 1867,
cand s'a transformat In Faeultate de medi-
cinal).
Dacit am vorbit, In istoria Eforiel Spitalelor,
despre lnceputul primel colI de felcerl, care
pe acea vreme a dat un mare ajutor, atat pa-
timailor, cat i doctorilor, este ca sa arat c&
de la Inceput, Inca din anul 1842, adic& de
mal bine de o jumatate de secol i pan& asta-zi,
aezamintele spitalicetI ale Eforiet, all fost i
sunt temeiul Inceperel, propagarel i desvol-
Wel Invq&mentuluI medical din lath, de orl-ce,
dupe cum se tie, Statul nu posed& spitale des-
tinate clinicelor Facultatel de medicini.
Eforia dar, se pOte cu drept fall, c& majo-
ritatea medicilor din tar& i ail facut cultura
i datorete cariera lor medical& largel ospi-
talisarl pe care Eforia o acorda cu marI sacrificil
In spitalele sale, tuturor care 1mbriiaz acesta
profesie, lucru de altmintrelea tiut i recu-
noscut de Intrga tara.

1) Vezi Codicele Boeresou.

www.dacoromanica.ro
 625

Scla de copiT incepAtorT de la spitalul Ulm pi de la

proprietatea SlAnicul din judelul Prahova

,Scdla de copil Incepatori, Inflintata. la Spi-

talul Co ltea, de ate Spatarul MIHAIL CANTA-
CIMINO, din causa Imultirel nurndrulul paturilor
din acest spital, i a extensiunel servicilor, ne
mai putnd functiona la spitalul Co ltea, a fost
stramutata de Eforie, la anul 1867, la proprie-
tatea Eforiel Slanicul, din judetul Prahova, ha-
razita tot de Spatarul MIHAI CANTACUZINO Spi-
talului Coltea.
Ac6sta cla, pe langa care se afla i un
atelier de strungarie, a functionat pana la 1
Noembrie 1869, cnd s'a desflintat si toll elevii
a fost stramutall, In orfelinatul de la Pante-
leimon 1).

Laboratorul de chimie

Eforia, avnd un deposit de medicamente din

care se alimentati sucursalele farmacii de la spi-
tale, a simtit necesitate de a Inflinta, un mic
laborator de chimie, In anul 1868, pe langa
spitalul Coltea, care sa serve pentru analisa chi-
mica a substantelor medicamentdse pentru acel
depozit.
Acest laboratorid a luat Insa, treptat, o ex-
tensiune aa de mare, In cat a devenit primul
1 cel mai complect laborator de chimie. Sin-
1) A.otele Eforiel Dos. No. 50/68.
40

www.dacoromanica.ro
 626

gurul pe acea vreme in Capita la gi in lark

Laboratorul de chimie al EforieT, a adus ser-
vicil marl, atat spitalelor, cat gi invtamntulul
medical al Orel.
In adevr, in acest laborator, Inca de and
depindea de Eforie, fiind sub directia Domnulul
Dr. BERNATH, s'a Mcut analisa mai tuturor apelor
minerale din tara gi a minelor descoperite 'Ana
atunci.
In 1873, Eforia luand parte la Expositia
Universala din Viena, dobandegte pentru labo-
ratorul de chimie :
1) Medalia de progres, pentru produse extrase
din Petrol;
1) Medalia de merit, pentru 41 felud ape
minerale din Romania cu analisa lor.
Laboratorul, devenind necesar facultatei de me-
dicina, pentru studentil si, gi avnd a fi de
mare folos, pentru industria miniera a Orel, a
fost cedat de Eforie Ministerului Instructiunel
Publice In anul 1881 1).
El a devenit de atund, Institutul Chimic Uni-
versitar gi se afia gi azT, sub directia neobositulul
chimist doctor A. BERNATH.

Museul anatomo-patologic

Eforia, adapostind in spitalele sale, invla-

mntul medical, in interesul instructiei elevilor
1) Aotole Eforiel Dos. No. 83/81.

www.dacoromanica.ro
 627

Facultatel de medicina, a inceput Inca din anul

1869, a forma un mused anatomo-patologic, pe
lamp spitalul Co ltea, in care sa se adune mons-
truositati, precum i organele cadavrelor, care
presintad un interes tiintific medical 1 care
erau de mare folos, pentru a servi la demons-
tratiunile facute studentilor. -

Museul acesta, inzestrat treptat, cu diferite i

variate piese anatomice, a crescut, devenind un
mare mused, care era de o absoluta necesitate
pentru Facultatea de .medicina. -

Pentru a ajuta, ca tot-d'auna invqamntul

medical, Eforia a cedat in anul 1880, acek
mused anatomo-patologic, Ministerului Instruc-
tiunel Publice, pentru Facultatea de medicina.
Museul acesta, pe tot timpul cat a depins
de Eforie, a fost de la 1 Ianuarie 1869, pan,
la Octombre 1873, sub directia Domnului doctor
F. SCHE1BER, iar de la acsta data, Oa la
1880 1), and a fost cedat StatuluT, sub directia
Domnului doctor PETRINI PAUL.

cilla de infirmiere

Una dintre dificultatile cele mar! in spita-

lele rthstre, find pregatirea personalului inferior,
destinat a ingriji de bolnavi, Eforia in solici-
tudinea el, in anul 1891 Octombre 1., a infiintat
la spitalul Coltea, o cOla de infirmiere, care avea
1) Aotele Eforiol Dos..No. 119/79.

www.dacoromanica.ro
 -628

de scop, ca printr'o instructie Leoretica, sd, for-

meze un personal medical sub-altern, apt a da
bolnavilor o lngrijire convenabil& i conform&
cu datele tiintel moderne.
Pentru functionarea el, s'a i intocmit un
Regulament1), in care erad enumerate, nu numal
atributille profesorilor cdlel, dar i acelea ale
elevelor, cu rnenirea ce ad, cu drepturile ce vor
dobAndi, precum i cu datoriele ce aveaii de
Indeplinit.
Este de regretat cli acstA ciil& s'a desfiintat,
la 1 Iu lie 1892, care ar fi Implinit, lipsa ce se
simte in spitale de acest personal, pregatit in
scopul de mal sus.

1) Aotolo Eforiol Dos. No. 276/91.

www.dacoromanica.ro
 629

II.
OspieiuI Panteleimon
1785

risovul lul GRIGORE GIIIKA II W. W. dill

12 Octombre 1735, ne spune a a In-
temeiat acest Domn, acsta casa 1) Intru slava
lul Dumnezeii i intru cinstea i lauda marelul
mucenic i tamaduitor Panteleimon, din josul
manastirel ce se nurnete Marc*, pe apa Co-
lentina, la fantana ce se zice a babel2), unde
i spitalul de saraci1 bolnavi sa fie, 1nsa nu
numal de bolnavf, ce ar patimi de alle bOle tru-
petr, ci i de bolnavi, care din departarea lul
Dumnezeii, ar pMimi de bOla ciumel.
Pentru a caror odihna, a hotarit s li se faca
nite case, langa ingradkul spitalulul cel din
1) ZiditA pe mosia Obilostl, de lAngli Colentina, un trup din mo-
Oa Panteloimon, si care mosie a fost datA sf. Mitropolii, de (JERNICA.
Vornicul, iar GRIGORIK II GIIIKA W. W., a dat schimb pentru acsta,
altA movie de IfingA Bucurosti.
Pe mosia, pe care este ziditA mAnAstirea, Gin, in Istoria Bum-
restilor vial la 1700, aratA el s'ati gfisit cArAmizT romane la Pante-
leimon, i a aceste cArAmizi, ar fi urmele din Castella (puncte in-
tArite pe angA Valium), care apArat drumul puternicilor stApinitoti
ai Dacia
Acelas autor adaogA cA la Pantoloimon, s'ati gAsit monedo romane,
precum si sibil din opoca republicel si a imperiulul.
2) AcestA fiintAnA, care are si asta-zi o apA bunA si cristalinA, a
fost asa do ronumita in at, Gros, in Istoria Buourestilor ne spune
cA Bei Fanariog, aducea do aci apA de Mut in fole sati in male.

www.dacoromanica.ro
 630

nauntru, la un loc din afara, ca sa fie intr'in-

sole bolnavl, ca aceia de bOla ciurnef, pazindu-
se, ca la un lazaret, ca s nu se amestice cu
bolnavii eel dinauntru, ce ar fi patima1 de alte
bOle.
Acest spital, impreuna cu biserica i cu Mote
cele trebuinciOse, '1-a inceput Domnul a'l cladi,
in prima sa domnie (1.733-1735), dar ne avend
timp sa-1 ispravesca, a lasat pe Mitropolitul Kir
TEFAN, ce sa-1 zidesca i sa-1 ispravesca desk-
varit i sa aiba sfintia sa purtarea de grija,
pentru veniturile moiilor, ce prin hrisov in regula
Domnul le destina, pentru intretinerea acestul
loca, reservanduli dreptul, ca dupe ce se va
ispravi desavarit tot lucrul i tote imprejmui-
rile, sa fad, oranduiala curata prin testament.
In adever, in a doua sa domnie (1748-1752),
a terminat tOte cladirile i totul a fost gata in .

anul 1750, cand prin testamentul, ce a facut, a

inzestrat acest asezamint, cu aver! insemnate,
prevezute in briselve, a stabilit modul de a se
administra i datoriile tuturor slujbailor i a
indemnat i pe hoer!, ca sa faca donatiuni la
acest loca.
Ast-fel a dada, un spital cu 12 paturl, pen-
tru Wimp bolnavi si mueri bolnave, ce-ar pit-
tinii de bOle croniceti, adica de bole indelun-
gate, ne zic hrisOvele 1 un alt spital, in afara
pentru bolnavi, ce-ar suferi de cele mai primej-
diOse bOle ciuma i lingOrea. Primul cu patro-

www.dacoromanica.ro
 631

nul marelul Mucenic Panteleimon, iar eel de

al doilea, cu patronul sf. Ierarch Visarion, care
spune hrisovul din 1.753 al luf MATEI GHIKA.
W. W. a luat de la Dumnezei4 darul tamaduireI
cumplitel bOle i n'a uitat In testament sa oran-
duiasca doftorilor, preotilor, diaconilor, ann.-
retilor 1 tuturor poslusnicilor, ce simbrie sa se
dea fie-caruia, precum nic1 pe slujitoril ciocli, cu
capitanul lor, care sa. aiba In sma lor, o caruta
cu dol cal, hive lita bine, care Intr' adins s'a facut ca
sa fie, pentru trba celor ce In ora s'ar bolnavi de
ciuma i sa-I duca acolo ; iar vel Aga, sa aiba
grip, pentru borfele ce ar avea aceI bolnavi, i
care nu vor fi de trebuinta, sa le dea foc, sa
ardA, ca sa ramae numal casa curata.
Dintre inscriptiunele, ce se gasesc actualmente,
la cladirele ce a mat rmas, din acelea Men te
de fundatorul GHIKA, notam aci pe cele mal
importante.
D'asupra ueI bisericel se afla acsta inscrip Lie :

eIntru. slava 0 lauda unuia, in troitg. proslvit Dum-

e nezet., i intru cinstea mareld mucenic i thmdui-
( tor Panteleimon, ridicatu-s'at. acest Dumnezeesc loon
e de prea luminatul i prea inaltatul Domn a Mt tara
e llomnscg. GRIGORE GIIIKAW. W. intru a 2-a Dom-
enie a Marie! Sale, unde i spitale pentru bolnavI ati
earzat i cu tt. Imprejurimea at se cade, infru-
emusetandu-le precum se vede, cu tOt cheltuiala Marie!
'Sale, ca sa fie pentru vecinica pomenirel Marie! Sale,
gispravnic fiind SANDUL BucENEsouL, vel clucer zarie,

www.dacoromanica.ro
 632

sla ltul de la zidirea lumeY 7258, iar de la Hristos

a 1750.

Pe ptra mormntulul fundatorulul, din in-

teriorul bisericel, se afla acst Inscriptie :
Datoria cea obtsca
De pre firea omensca
Inplinind prea fericitul
GRIGORE eel prea Inalt
GMKA Voda incoronat
Domn in tara Romansca
*i in cea Moldovense,4
Care cu minte inalt domnind
*i cu dreptate carmuind
Data de la imprtie
Din nmul cel stra mo.esc
La locavl cel mese.
S'a mutat far de prihana
Cu pace i cu pohvala
lar trupul Ott eel de om
Cu cinste ca de un Domn
Aicea s'ati astrucat
*.i ingropard s'au dat.
Dup6 vremI aceste tr1
Cu intelepte indreptarY .
La a sa Domnsca zidire
Spre vecinica-Y pomenire
. -
August 26, Wu 726011752.

Iar Imprejurul petrel se citesce :

a 1759 Martie 14. Pristavindu-se intru fericire si Ma-
e ria Sa Minna ZoITA, s'aa pus Osele, tot intr'acest
smormant, a luY reposatuluY intru fericirea DomnuluY
a GRIGORE GHIKA. W. W., iubit sotul Muriel Sale, fiind

www.dacoromanica.ro
 a

= 44.
'TOL -
I.
ti R1,5>

GRIGORE GHIKA II WW.

1690 + 1752
Fundatorul BISERICEI I OSPICIULUI PANTELEIMON
1735

www.dacoromanica.ro
 633

tEti. SCARTAT GMKAW. W. CU domnia treY RomanescY

ij instO Maria Sa, viind cu alaiti l cu tOta boerimea
si cu tOta oranduiala Domnief, l i cu sfintia sa Mi-
itropolitul t6reY Kir FILARET i cu amandof episcopil f,4

ion alti nee archerel streinT, aducandu-se din Bucuresol

ipana aicY, s'aa apzat inteacest mormant cu maro
icinste 1 cu mult adunare de norod, dupe cum M-
aria Sa all poftit pentru vecinica pomenire.
Pe pavilionul din vale, se gasece o piatrA cu
adsta, inscriptie :
..$i s'att flout i foior, cu tte cele ce trebuesc, dupd
'cum se vede, pentru odihna celor insetoV i ostenit1
si pentru vecinica pomenire a Mrie1 Sale, fiind i is-
epravnic Domnul SANDU BUCENESCU, 1751.

Iar pe o cruce de piatra in drum, Mug. o-

sea, se afla. inscriptia :
aIntru slava mareld Dumnezeii, carele In troita se
gproslaveve i in lauda sfintuluY mareluY Mucenic Pan-
. teleimon, ridicatu-s'all acsta cinstit cruce, in zi-
bele prea inaltatuluY Domn GRIGORE GMKA W. W.,
aintru a 2-a Domnie, langa acst fontana, de Domnul
N SANDU BUCENESCU, vel ZAHARIE, fiind ispravnic la tota
zidirea acesteY montistiC, cu tOta imprejurimea el,
precum se vede i a4 fost i foipr d'asupra crucel,
. pentru adapostirea i odihna calatorilor i intru po-
e menirea Domniel sale, la anul de la Hristos 1751.
Daniele facute i privilegiele acordate ospi-
ciulul Panteleirnon, all fost 1ntrite i de MATE1
GH LEA W. W 1), CONSTANTIN M1HAI RACOITIT

1) Hrisovul lul MATE' thnic& W. W. din anul 1753 i 1753

Februario 1.

www.dacoromanica.ro
 634

W. W 2), SCARLAT GR. GHIKA W. W 8) CONS-

TANTIN IPSILANTE W. W 4), ALEXANDRU SCARLAT
GHIKA W. W 9. ALEXANDRU ION IPSILANTE W. W. 8)
ION GHEORGHE KARAGEA W. W 7), GRIGORE DI-
MITRIE GHIKA W. W. 8).
Cu veniturile moielor lArazite mtinastireT i
spitalelor, s'a continuat a se Intretine cele 2
spitalurl, dupa, povata ctitoricerelor testamente.
In 1.796, ALEXANDRU MORUZI W. W. a vroit
sLi se ma! adauge ate-va paturl, la Spitalul Pan-
teleimon i a lnsrcinat pe BANUL DUMITRANU
GBIKA i pe Vel Vornicul IoNrp. FLORESCU, cu
alitturatul pitac, ca s chibzusca cate odM se
mal pa face i cu cate paturI

2) Hrisovul Jul CONSTANTIN Mmix Ricovril W. W. 1753 Septembre.

3) Hrisovul lul &Amax GRIGORE GRILL W. W. din 1759 Iunie 4
vi din 1759 Iulie 9.
4) Hrisovul ixiX CONSTANTLN Irsu.sraz W. W. en ltal 1762 No-
embre 1.
5) Hrisovul luT ALEXANDRU SCARLAT GOMA W. W. Cu ltul 1767
Septembrie 15. Acost hrisov se afli intitrit de D-nul ALEXANDRII
IPSILANTE W. W. la letul 1776 Aprilie 27, precum fti de Milieu.
CONSTANTIN SuT11 W. W. la ltul 1784 Ghonarie 30.
6) Hrisovul Jul ALEXANDRIT IPSILANTE W. W. OR ltul 1797, Mal
10. Acest brisov a fost intirit i de CONSTANTIN HANOHEARLIII W. W.
la 1798 Iunie 5, i de CONSTANTIN ALEXANDRU IPSILANTE W. W. la
1803 Septembro 22.
7) Hrisovul Jul Ios Gusonons KAniogs W. W. on letul 1813
Fobruarie 6 i 1813 Martie 12.
8) Hrisovul Jul GRIGORE DMITRI& GIIIKA 1Nr. W. Cu listul 4824
Octombrie 10.

www.dacoromanica.ro
 635

ALEXANDRU ION MORUZI W. W.

29 Aprilie 1796.

Cdtre Epitropul Mdndstiret Pantelimon, biv vel

banulut Dumitragu Ghica,
eVrOnd Domnia mea, pentru spitalul de la sf. Pan-
teleimon, ca nu nume s6.-d aib6. Intretinerea 0 buna
randuial IA ci 0 a se maI adaoga cate-va od6.I, pen-
tru a fi maY indestulat, spre mal mult pomenire a
Aposatilor ctitorY, earl ail zidit 0 all iutocmit acest
lucru sufletesc, s mergi, dimpreun cu DumnealuT vel
vornic al politiel Bucumtilor, IoruiX. FLORESCU, pe care
lam orAuduit Domnia mea acum epitrop 0 cu Doc-
torul OARACAq, la numita mgnitstire, unde me intaid
spitalurile vechl, O. le facetY cautare 0 intocmire, de
catl bolnavi are a primi Intr'nsele, numitulul boer
epitrop, apd sl chibzuitY cate odAl pOte de a se me
face 0 cu Gate paturl ? chibzuind i cheltuiala aces-
tora, dupg. starea veniturilor mnstiretl 0 a facetl
Domnid mele aratare 1)* .

In urma aces-WI pitac, s'ail mal Infiintat la

ospiciul Panteleimon, Inca 1.8 paturI, peste cele
12 Infiintate de GUM. W. W. i g insul Dom-
nia mea, zice Voda MORUZI, am mers i am
vzut 30 paturI2)., Acsta Insa s'a facut, fiind-
di Domnul Monuzr, a zidit la Dudeti, alte spi-
talurl pentru patimaif de bella ciumeI, zice hri-
sovul hit G1UGORE VW)/ GIIIKA, din anul 1824
1) V. A. URRCHE. 1st. Romnilor, Tom. V, pag. 443.
2). V. A. Moons. 1st. Rominilor, Tom. V, pag. 443-444.

www.dacoromanica.ro
 638

Octombre 10 1 s'a uurat cheltuelile manastireI

sf. Panteleimon.
Acest din urma hrisov mal adaoga ca, din
pricina resvratirel, manastirea i spitalul, ad a-
juns in prOsta stare, In cat nu nurnal spitalul
s'a darapanat, dar i cele trebuinciOse s'ail re-
pus, precum i casele domnetI 1 chiar sf. Bi-
serica, ajunsese intr'o stare, de nu se putea sluji
nicl sf. leturghie.
In biografia Doctorulul CONSTANTIN CARACA,
GION, zice a acesta a simlit o adevorata du-
rere, cnd vedea spitalul de la Panteleimon, In
starea miserabila In care se afla.
El vzuse spitalele de la Viena i cand se
uita la cele Bucuretene, '1 trebuia tOta blan-
cletea, WM. filosofia i tot amorul MI, pentru
medicina, ca sa nu se descurajeze.
*Ha ca sunt veniturT, epitropil insa le pu-
nea de o parte, iar manastirile datOre a ajuta
spitalele, i dad tOte veniturile lor, egumenilor
tthndavI, conrupy i nemernicl.
Aa dar, Domnul GRIGORE DIMITRIE GHIKA
W. W., in anul 1824, a prefacut cele derapanate,
a facut i de isnOva, cum i cele de lipsa, s'ail
implinit ma! cu prisos i fiind-ca bolnavif s'ail
imultit, a adaogat Inca 6 paturI, facndu-se
ast-fel 36 paturl, facndu-se i un chioc cu
sala i 2 odal.
In acest chioc Domnul, ne spun batranil, ve-
nea, Rode dese or!, ca sa urmaresca dregerea

www.dacoromanica.ro
 637

spitalulul 1 ca sa viziteze ospiciele 1 chiar

pentru alte afacerl.
Aa '1[1 gasim In 1825, venind cu Mr. HAKE-
NATJ, agentul Austriel, in urmatOrea imprejurare
pe care a comunicat-o la 27 Februarie KITEU-
CHELY 111i Von MILTITZ 1).

Achmet-Aga, qui observe le prince, ne voit qu'avec

deplaisir les liaisons publiquement intimes, entre
lui et l'agent d'Autriche. Lors quo dernierement le
prince et Mr. de Hakeuau, se rendirent a st. Pante-
leimon, sous pretexte d'une chasso et qu'on fie a Ach-
met-Aga le rapport, qu'ils avaient laisse chasser leurs
gens et qu'eux mmes taient rests toute la journe
a Pantelimon et s'taient enferms seuls, pendant trois
heures de temps, il en temoigna, par cette mfiance
naturelle aux Tures, beaucoup de mcontentement.

In 1.830 i 1831, gasim veniturile epitropiel

Panteleimon, fixate la 50-60.000 lel, iar In anil
urmatorl 1.832 1 1833, ele s'ai1 Indoit aprOpe,
atingand suina de lel 120.000, gratie bunel ad-
ministratil a BANTJLIJI MMAIL GHIKA, ctitorices-
cul Epitrop.
Ingrijirea bolnavilor 1 a spitalulul, se facea
cu robil tiganl i Epitropia ospiciulul, avea tot-
d'a-una bagare de sma, ca sa nu se Instrai-
neze, atat din robil monastirel Panteleirnon, cat
i al schiturilor dependinte de dansa :
Dam aci dar cate-va exemple :

1) Documentele Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 638

Iat circularea ce Epitropia 1) a adresat la

.

23 Iunie 1839, calre ntistavnicil schiturilor :

Spre a lipsi pe viitorime orY-ce imprejurarY s'ar
eivi, asupra robilor .0gal:a a! schiturilor, met6se ale
e aceluY schit, ce ar putea perde pe mult1 dintr1n01
' Cu InsurarY 0 maritarY, dupil alt! rob! strain!, Para
e pravilnice legaturI sati slobozi! ; Epitropia scrie cu-
e vio0e1 tale, ca pe viitor s nu ma! daY voe robilor
eacelia schit, ca sa se marite, safl sa. se InsOre, cu altY
'rob! mu slobozi, pang ce nu veY raportui Epitropid,
Ca s dea deslegarea de urmare, cad la din contra
e 0 cuvio0a ta veY fi sub Aspundere 0 invinovatire.

Si la 29 Iunie 1839, nastavnicul schitulul

GAisenl scrie :
IIIANCIJ TIGANU acestuY schit, s'a invoit cu o fata de
ale manastirei Panteleimon, anume NASTASIA sin RADu
ea o lua in casatorie, care fata, se afla ad intro ti-
e gani! schitulul, la sora sa 0 fiind-ca intro schitul Gai-
e senY 0 manstirea Panteleimon, aa s'a urmat, am
dat voe a se lua. De aceia rog pe cinstita Epitropie
ea da deslegare.,

Epitropia rspunde la 5 Iulie 1839.

el'iind-ca aceste case, sunt in inclinarl una cu alta,
. 0 de vreme ce, pan/ acum, s'a urmat asemenea im-
e prumutarY, s'a sons iconomulu! ca sa slob6za pe nu-
a mita r6ba, Ms sa ramana acel schit dator care spital
ealta r6ba., ca la a el trebuinta O. se dea de la acel
schit e .

1) A ministird Panteleimon.

www.dacoromanica.ro
 639

Dupe cum se vede, catastifele se tined destul

de bine i la vrerne, schitul a dat in schimb
o fata sail o veduva, ca O. nu se tirbesca din
averea aa de pretisa a manastirel.
Dam aci, i raportul nastavniculul monastirel
Poiana cu No. 30 de la 18 Noembrie 1839.
. Prin plecat raport, poftesc 0 rog pe cinstita Epi-
stropie, ea s cerceteze acolo in mahalaua Caimata,
. pentru o cucOnd ELISABETA slugeresa, ce a avut sluj-
snicA o WA. a schituluT Poiana, cu numele MARIA
aCALOTOAIA, pe care rag, tiind-o cg este a schitulul,
e a cununatu-o, cu un ION sin TOMA sacagiul, sudit aus-
triao, mq fiindu-le ALEXANDRU TEODORESCU, iar preot
. popa MARIN al Biserice Caimata, care viind 0 aci
lila schit 0 aratandu-se la mine cu rvaFil de cununie,
.l'am oprit, pe care '1 trimisel 0 la cinstita Epitropie
ss'l vaz5.; pang am prins de veste, ag dosit nOptea.
. De aceia, cum maT sus zic, fad. cercetare Epitropia,
sou ce putere fac lucrurT, care pravila le opre0e 0 do-
. vedindu-se pe pomenita de maT sus rb6., s fie sub
. chez4ia sthpftneT sale cuctina ELISABETA, pang vom
. veni noT, ca s nu dossca in alta parte, sad priu
scanalul stapanireT, s o trimeat Ca pe o arestant la
slocul eT. lug rmne cum va chibzui 0 cinstita E-
spitropie.

MARITA CALOTOAIA, care se \Abase sloboda, cad

era slujnica la cucOna ELISABETA SLUGEAREASA, i
nu mal erea rOba monastireT, a dosit de sta-
panire i astfel nastavnicia schitnlui a remas cu
ravaul de cununie, dar a pagubit Inca o raft.
Alta data nastavnicul manastirel Gaiseni,

www.dacoromanica.ro
 640

cu raportul No. 7 de la Februarie 1.840,

arata ca.:
aNICOLAR sin NEACK dintre robiY schitultg, unindu-se
sell MARIA fata Mum sin VITAFIJ, dintre robiT spita-
. luluY 1), voesc a se lua in casnicie O. fiind-cl acest
ischit tot-d'a-una a fost intimpinat la asemenea tre-
sbuinte, primind i densul schimb, smerit, plecat rog
Epitropia I), ca s bine-voiasca a da slobozenie po-
. meniteY, ca s se cunune, i orl cand schitul s se
acunOsel dator, drept aceia, sI dea alta la vreme de
. trebuint. -
Dar i se respunde la 7 Februarie 1.840 :
a Cti do i ntistavnicul arat el MARIA fata PXuNr,
muna din rtsbele spitaluluY, s'a unit cu un NICOLAR
.sin NEACtr, dar pentru ca pomenita fat, nu voe0e
e a lua pe acest flacn, find inclinata de multa vreme
ecu un PREDA sin ION, holteiti rob, unul dintre acer
etre fldif, care s'a adus intr'adins de la schitul er-
bne0T, pentru tre fete ale spitaluluY.
.De aceia, drept rspuus Fin acesta plecat se face
cunoscut.

Dupe cum se vede, nastavnicul a facut tot

ce i-a stat prin putinta, ca sa. nu pearda pe
robul NICOLAE sin NEACF, dar n'a putut sa
lupte contra Inclinarilor MARIOAREI, Catre PREDA
sin ION.
Sflritul Insa n'a fost dupe dorinta el, cad
NICOLAE NEACF, a dosit de la manastire, iar
1) Panteleimon.

www.dacoromanica.ro
 OU

MARIOARA Cu PREDA Sill ION, ad fost sterpt, aa

Ca ambele pArtI ad pagubit.
Departamentul logofetie! BisericetY, In anti!
1.840 Aprilie 8, a dat urmiltOrea otnoenie, catre
nftstavniciT mantistirilor :

.Asupra statornicird locuintd figanilor mnstire0Y,

a dandu-se inalta poranca, ca cinstita vornicie a tem-
anitelor, prin intelegere cu acest departament, s pue
ain lucrare i frti catn-1 de putina Inthrziere, s adue
(la desavar*re acesta msura ; drept aceia departa-
g mentul are cinste a face intrebare, cate familiT de
itiganY, dintre tiganif mnstird, ce vor fi cu locuinta
pe alte proprietatY, socote$Y dupe cuviinta c ar maY
e trebui neaparat a se statornici, pe proprietVle aceleY
. manstid i s OM tot de o data a'Y avea ajuu-
igerea lor la dthisele, cad i terneiul statornicid kr,
. pe asernenea proprietatY, este a nu fi stramtoratf
K a kr stramutare, sa nu le pricinuiasca neoranduelY.
Kcu transportuire in locurY departate. Pentru care, cat
limaY fara de zabava, va fi in putinta, este poftita cin-
. stita manastire a intrce departamentuluT rdspuns.
$eful DepartamentuM
Constantin Balaceana.

Am avut la IndemAnti, rspunsurile de la maT

multe manastirl, la acesta otnoenie, dar nu
tim din ce pricina, sad ca. robia era spre ca-
dere, sail a rastavnicil i el eraii satuT de grijile
i de purtarile tiganilor, sad In fine ca adu-
narea 1 statornicirea tiganilor, era In vremea
acsta grea de filcut, ca de aMa s'a gasit nas-
41

www.dacoromanica.ro
 642

tavnicul schitulul Cornet din Valcea, care plan-

gandu-se c, schitul este cu totul siirac de ase-
menea ajutOre, pe cand cele alte schiturI sunt
Inzestrate cu familil de meterI tiganI, a cerut
a i-se harfa6sca vre o ase familil meterI de
fier i lemn.
Schitul, fiind arzat In cretetul Carpatilor, se
vede c nu s'a prea bucurat de robil tiganI,
cAcI nastavnicul nu cere slar de tiganI, a c-
ror vreme trecuse, ci meterl de fier i lernn.
*1 cine nu tie ca asemenea meterI, se hal-
nesc zilnic 1 acum In tar& i chiar In capitalA.
NAstavnicul Schitulul Fedeleriul, cu rapor-
tul No. 16 din 9 Iunie 1840 arata. a :

*Din robiI tiganY 0 acestuY schit, se afl dintrinOT

treY v6duvY i un flctt, ce do neaparat6, trebuintI
*este a se astori i flind-c 6. la acsM mIngstire ti-
a gance, pentru pomenitiT nu sunt, cinstita Epitropie 1)
*este rugat, O. ne arate de unde O. se ia tigance,
ipentru pomeniti1, aa in tot-d'auna fac strigare pen-
etru acsta.

Epitropia s'a adresat atund, atre nastavnicul

schituluI SerbanetI, la 25 Iunie 1840, In chi-
pul urrn5.tor :
*Se face Intrebare cuvio*Y tale, dacl in Vgania a-
*cel0 schit, se Oa asemenea rObe pentru ace$Y tiganY,
a ca O. se astorsca cu dnOY O. drept asigurare s

1) A ministirel Panteleimon.

www.dacoromanica.ro
 643

gse fug in Inscris spre OH*, Ca pe de o parte co.

gpiil kr, parte femeiasca sa fie pe srna aceluY schit,
giar partea brbtsc, s r6inae pe srna schitulul Fe-
g delepiub.

In zadar Insti tiganif cereafi necontenit sa Ii

se dea tigance, In zadar i Mistavnicif repetail
strigarile, Epitropia nu avea prsil i ast-fel
tiganif aii rmas necasatoritt
Prim osArdia Bann luf MIHAIL GHIKA, din es-
cedentele de veniturT, s'ail facut treptat Imbu-
mittitirf, Intre care s'a Infiintat Spitalul de nacere,
s'aa adaugat Incaperf i veniturile aU sporit,
ceia ce a permis sporirea num6rulub paturilor ;
ast-fel ca In 1844. ospiciul avea 66 pa turl, iar
veniturile atinsese suma de lel 935.695, (land
o economie anuala de leI 1.00.000.
In anul 1845, casa Epitropiel monastireI Pan-
teleirnon, dispunend de o reserva de 724,732
lel, a fost ridicata de la monastirea Colta, unde
era cancelaria Eforiel, i pastrata la Departa-
inentul credinteI, unde a stat 'Ana la 1.847 1),
cand a fost din nal data In primirea Epitropiel.
Acsta frumOsa reserva, a facut pe sfatul ora-
pnesc, ca sa se lmprumute in 1.845, de la casa
spitaluluI Panteleirnon, cu leI 600.000, cu obli-
galie de a-I IntOrce la prima cerere, fr obli-
galie de dobanda 2), pe care 'I-a Intors In 18473).
1) Adele EforieT Dos. No. 20/47 ci 11/45.
2) Adele Eforiel Dos. No. 29/43.
3) Adele Eforiel Dos. No. 79/43.

www.dacoromanica.ro
 614

Veniturile Epitropiel Insa, ail mers din ce in

ce crescend, ast-fel a In 4846 venitul era de
1.133.696, iar reserva se ridicase la lel 885.153 1).
Tot In acest an, s'a Inflintat la ospicia, o
farmacie, care s'a incredintat WI VILHELM CAROL
de GAUDI; cad pana acil medicamentele se
aduceaa din BucuretI i acsta zaticnea pe
bolnavi.
Cladirea spitalulul, In acest timp, era fOrte
draptinata 1 Eforil all exprimat dorinta sa
reclAdesca din noa spitalul. Domnul Ins& nu vrea
sti faa nic! reparatie, nic! un adaos de cldirt la
Pan teleimon, zicand, ca sa se pastreze banT,
pentru Infiintarea until spital mal In ora, i
sa nu se Intrebuinteze, pentru un spital afara
din ora.
In 1851, reserva a atins cifra de 1.200.000
lei i ea a mers din ce In ce marindu-se, OM
In anul 1.858, and acest capital, a fost In-
trebuintat la cladirea noulut ospicia Pante-
leimon de la Colentina, adica cu care se a-
ducea la Indeplinire, un desiderat exprimat
prin regulamentul din 1832, i care corespundea
la o nevoe a Capitald, de Ore-ce a tat spitalul
Colte! at i acela al Filantropiel devenise nein-
apatOre.
De i In 1864, ospiciul Panteleirnon ajunsese
sit aiba 80 paturf, cladirea Insa era cu desa-

1) lade Eforid Dos. No. 29/43.

www.dacoromanica.ro
LjJj
t:1
S. tSI ri
.5 r:i
15
-L _ -L. .1.

-1 I -PI:
1-4

*Om.,

1-4-4 ,

:
L

T411-111-111-71 _
a I

1-4

EttURES1
OSPICI ELEIMON
1867

www.dacoromanica.ro
 645

varire derapanata, higiena salelor lasa de dorit,

pretutindenea urniditatea strabatuse, ast-fel ca,
Ii interesul chiar al bunet entail a bolnavilor,
unele din salt ail lost inchise i num6rul pa-
turilor din ospiciii, In anul 1.867, s'a redus la 45.
ederea i cautarea ma! departe a bolnavilor In
vechele cladirT, find imposibile, In anul 1.867, s'a
hotarat recladirea ospiciulul Panteleimon 1 te-
melia none! constructil, a fost pusa de Dom-
nitorul CAROL I, In ziva de 27 Iulie 1.868 ; iar
In 1869, a fost redeschis, and pe langa spi-
talul cu 80 bolnavI de 'Ale cronice i incu-
rabile, a Inceput a functiona i un orfelinat
pentru baetI sracI.
In acela an, s'a Infiintat la ospiciil, atat In-
prejurul pavilionulul istoric cat i In marginea
padurel, un pare de animale, care peste dol
anI s'a desfiintat. Poetul i bardul roman, Dm-
TRIE BOLINTINEANU, 'I-a petrecut anul 1872,
ultirnul an al yield sale, In ospiciul Panteleimon,
unde I-a dat obtecul sfarit.
Spitalul i orphelinatul, ail functionat regu-
lat, pana la anul 1877, cand din causa resbe-
lulu!, ospiciul a servit ca spital pentru bolnavil
soldatl ruI, la care epoca. bolnavil barb* ail
fost mutati la Cernica, iar femeile la spitalul
Ralet.
Dupa evacuarea luI de soldatil ruI, a rein-
ceput a functiona spitalul, In care num6rul bol-
navilor, In 1.880 a ajuns pana la 1.20, tar In

www.dacoromanica.ro
 848

1.886 papa la 1.40. In ceea ce privete orfeli-

natul Insa, a ma! functionat la Panteleimon, nu-
ma! Ora la 1881, cand a fost cedat MinisteruluI
Cultelor i Instructiunel Pub lice.
De i dada din not ospiciul, numal In anul
1868, progresele sciintel, i lmbunatatirile de
care avea necesitate cladirea, spre a asigura hygi-
ena i confortul bolnavilor, a facut ca de la 1.889
pan& azI, sa se aduca continue lmbunatatirf In-
caperilor, ce compun acest ospiciii, ast-fel ca
el In 1899 functiona cu 260 paturl.
Imbunatatirile ati fost facute continug i mal
In fie-care an, din resursele budgetare. Intre care
putem cita i Biserica ospiciulul, care am pu-
tea zice ca era aprOpe ruinata i care s'a res-
taurat din nog, In anil 1897 i 1898.
In adevr, s'a prefacut radical instalatia de
apa, s'ati captat din noil isvOrele, pentru ali-
mentarea spitalulul cu apa, s'a instalat lumina
electrica, s'ati reparat tOte cele alte cldirl, In
afara de corpul principal 1 s'ail facut adause
de cladirl, reclamate de serviciti i In fine s'a
procurat o etuva mobila de desinfectare sistem
Gen este-Hersch er.
Deosebit de adsta, ospicid, 'Ana la anul
1898, forma un singur servicia medical, In care
pe langa infirm! 1 incurabill, se cautail i bol-
navl de bOle grave, din comuna Panteleimon i
din comunele invecinate.
De la adsta data Ina, s'a Infiintat i func-

www.dacoromanica.ro
 r, Taw4/
r
pf Inry`LETI\FOR:
t'edicat Ta ATIM/ 1550.
- DE

GRFOODTE GRICA VOIR.

Reconamit 1th temelie,
Arf rTuiin 40 /'
,11168. '
.411-/E miass'A.

.1, T. .07-
0" 4:

- MUNTICIP'ULLII -
4,44-;,DN
punereT petrel fundamenta alulul OSPICIU PANTELE1MON
1868

www.dacoromanica.ro
 647

tionza la acel ospicii, un al doilea serviciii

Insa special de Me nervOse, a carul necesi-
tate era de mult simtita.
Cum Imbunatatirile, a pornit din deal spre
vale, s speram a In curAnd se vor restaura
i cladirile, care formza quadrulaterul de la
intrarea In ospiciii, ca se va seca lacul statator
ce InconjOra ospiciii, care este un focar plin
de infectie i ca se va face o canalisare siste-
ma tica. i o data acsta lucrare terminata, In-
tregul ospicifi, va fi pe deplin desavarit i in
perfecte conditiun! de functiune.
Dam ad, In scurt, conditiunile In care se gasete
azi spitalul, precum i serviciile ce functioneza :
In acest spital, care are 260 paturl, se admit
cel cu bOle cronice i incurabile, precum i
ce! de bOle nervOse.
Functioneza aci :
1.) Un servicia de belle cronice i incurabile,
sub conducerea DomnuluT doctor E. TURBURE.
2) Un serviciii de bOle nervOse, sub condu-
cerea Domnulul profesor doctor G. MARINESCU,
unde se face i clinica de bOle nervOse a Fa-
cultatel de medicina.
Primul serviciii are 1.60 paturI, iar cel de al
doilea 1.00 paturl.
Iluminatul cu electricitate, peretil vopsiy en
uleid, mosaic pe jos, spitalul poseda alimentatie
cu apa, bI, farmacie, autopsie, etuva de desin-

www.dacoromanica.ro
 1;48

fectare, sala de exercitiu pentru ataxic!, labo-

rator, etc.
Se dail la acest spital i consultatiuni Cu
medicamente gratuite.

Diferite donatiuni flute spitaluluT fi mnstiret

Panteleimon

1) MAma Deanna 1) a daruit un potir de

argint cu small, de o fineta rara, precum 1 o
cadelnita de argint cu 12 turnulete marl de
argint i 12 mid.
2) FILARET MitrOpoli till, CONSTANTIN CAN-
DESCU, STOICA MOCANUL, SCARLAT SETRARUL, STA-
YRU PITARU i GRIGORE MONAHU, ail dat manas-
tirel ol.
3) NICODIM MONAHUL ARCHIMANDRIT, a lasat
400 lel, pentru lucrul manastirel.
4) MEDELNICERU MIHAI MARDAGIU In anul 1.830,
a facut la mOtele sfintulul Panteleimon, o Old
de atlas alb, cusuta cu fir; o sevrea de san-
guile alM, cusuta cu betla i fir ; precum i
o alta sevrea de sangulie cusuta cu matasurl,
pe care le-a pus In ladita cu mOtele sfIntuluI
Panteleimon, iar pOla d'asupra laditel.
5) La 1833, Caminarul ALECU GHIKA, a dat
3000 lel, ca sa. se faca paturl de fier, In loc de
paturl de lemn.

1) Sotia lui %mon I GmKA W. W. (1660-1664).

www.dacoromanica.ro
 649

6) La 1.839, Parintele GALACTION, prin diata

sa, a lasat 3000 lel.
7) In acelat an, Parintele TEOCLIT PROTOS1N-
GHELU din Cernica, a lasat prin diata sa
375 lel.
8) NICOLAE BOGDAN, In 1892, a dat 1000 lel,
spre a se repara Pavilionul istoric.

Medici! PrimarT 0 ospiciuld Panteleimon l).

1784-1804 Dr. DIMITRIE C&Tacq.

4804 1828 a CONSTANTIN CARACA.
1813 1843 0 HRISTIAN VEIINERT.
1834 D CONSTANTIN FILITIS.
1834 1847 a MAER.
1839-1840 , ARSACHE.
1843 1845 a ALBERT VE1INERT.
1845-1849 p G. SCHRAM.
1849 1862 a GEORGE GROS.
1848 1864 . LEOPOLD HAINEMAN.
1864 1865 . F. SCHEIRER.
1870 1884 a VELLEANU.
1884-1889 I EVIAN.
1889-1893 . S. STEFANESCU.
1893 i G. NANU.
1893-1895 * V. VRABIE.
1895 a TURBURE.
1a98 D MARINESCU.

1) Nu s'ati pntut dovedi care ati fost magistrif in medioind ina-

inte de aceasta dna.

www.dacoromanica.ro
 650

Paturile la Panteleimon

Paturf

1750 12
1796 30
1821 36
1833 36
1844 66
1849 70
1861 80
1867 45
1869 80
1880 1.20
1886 140
1.898 170
1899 260

A N EX E

Orphelinatul Panteleimon

Ingrijirea copiilor &ill i asistalI, find in

sarcina Eforiel, a fost natural ca Eforia, sA se
intereseze, ce devin la vArsta de 7 an!, acetI
copil, care nu s'ail adoptat sail care nu s'ail
putut da In captituire.
In ce privete fetele orfane, Asilul E LEN A era
Infiintat, i prin urmare aceste fete, aveail unde
sa se instruiasa sail sail invete 0 meserie, mal

www.dacoromanica.ro
 651

ramanea ca Eforia s. ia o dispositie i pentru

ingrijirea baetilor.
In acest scop dar in anul 1867, a luat ur-
nntOrea hotarare :

JURNALI)
Asta-zY subscri01 avnd in vedere dorinta EforieY,
de a procede la creatiun i imbunttirY, pe la stabi-
limentele dependintY de casa spitalelor.
Considerand ca, condus de acest simtimant, Eforia
pe 10.nga. alte amelioratiuni ce a fcut, a luat de maY
mult dispositiunT pentru formarea de .5c6le model.
Considerand cb. ospiciul Panteleimon, prin positiunea
sa, in apropriere de Capital, p6te servi peutru insta-
larea uneY asemenea c6le model.
Considerand cl, cu acest mod, se aduce un serviciil
copiilor orfanY 0 de familiY, lipsite de mijlce, dan-
du-li-se instructiune i educatiune i fkandu-Y pentru
viitor folositorY societatet
Decidem :
In onbrea numeluY i memorieY fondatorilor acestel
case 0 in spiritul dorinteY de bine-facere, de la 1 Ia-
nuarie 1868, se va institui, in localul ospiciuluI Pante-
leimon, o cOl model, internat pentru copiY orfanY de
sex masculin, care va purta titlul de g Orfelinatul sf.
Pantelei mon 30 .
De o cam data, num6ru1 copiilor orfanY, ce se vor
primi In orfelinat, vor fi de ase-zecY (60).
Intretinerea acestuY orfelinat, adia sumele necesare
pentru acsta, personalul necesar 0 a oil caror ne-

1) Aotolo Eforiol Dos. 106/67.

www.dacoromanica.ro
 652

cesittt, se vor prevede, pe fie-care an, In budgetul ea-

seY Spitalelor Civile, dup6 regulele in vigore.
(ss) L Cantacuzino, Vladimir Ghika,
No. 214 Dr. Davila.
7 Ootombre 1867.

JUR 1STAL
Ast6.-e 27 Octombre, subscriiI avnd in vedere de-
cisiunea luat de noT, prin jurnalul No. 214 de la 7
Octombre, in privinta OrfelinatuluT sf. Panteleimon.
Avnd in vedere a studiile anulul scolastic 1867
1868, cat a incepe acum.
Decidem :
Dispositiunile citatuluT jurnal, se vor pune in apli-
catiune de la 1 Noembre, formndu-se cuvenitul bud-
get, pentru dou lunT, Ong la finele anulul, cand acest
Orfelinat se va regula in budgetul general al Eforief
(ss) Vladimir Ghika, Davila,
No. 245
1867

Caruia I-a urmat un Regnlament, pentru

disciplina elevilor din orfelinat.
Numrul copiilor din orfelinat, fiind la In-
ceput de 60, s'a sporit, In eel din urm anI de
funcliune Nina la 100.
Independent de instructia elementark ce s'a dat
acestor copil, In orfelinat, Eforia, a Infiintat o
sectie deosebit, pen tru copil surdo-mutl, precum
i un atelier de tamplarie i de sculpturk care
aft fost destinate sa formeze o carieril orfanilor
din acest Institut.

www.dacoromanica.ro
 653

Multi in adev6r, din aceti copii, cu instructie,

orI cu meseria, ap&tata In acest orfelinat, 11
agonisesc i acum viata.
Orfelinatul, a functionat la Panteleimon panii
la 1881, and prin legea de 6 Iunie 1881, a
trecut, sub Administratia Ministerului Cultelor
i Instructiunel Pub lice, care l'a stramutat la
Focani, uncle function6z4 i azi.

Scala de Sanitari Rural!

Populatiunea rural& se scie a, este lipsita a-

pr6pe de tot, de asistenta medicala.
Este adevrat ca, prin lEnultirea spitalelor ru-
rale, acst& lips& este mai putin simtita.Totu1,
ceia ce ar fi trebuit s& poseda, mai fie-care
comuna rurala, ar fi macar, ate un agent sanitar,
care sa fie pregatit, printr'o instructie teoretia
i practica, ca sa dea ajutor grabnic ori arui
bolnav, pan& la sosirea medicului.
Eforia, apreciind importanta, ce .ar avea for-
marea unor asemenea ajutOre sanitare, pentru co-
munele rurale, a infiintat in anul 1.891 Noem-
bre, pe langa ospiciul Panteleimon, o c61a
destinata in acest scop 1 care a fost populata
numal de elevl Mat! dintre pranT, care intor-
candu-se instruiti la comunele lor, ar fi fost de
un mare aju tor satenilor din comune.
Adsta c61 ins, in Iunie 1892, s'a desfiintat
i este de regretat a ea n'a putut functiona

www.dacoromanica.ro
 654

maT mult Limp, spre a se putea aprecia cat ar

fi putut fi de folos stenilor.
Nadajduim insa ca, nu va trece mult i ea o
asemenea cOlft, se va inflinta de Stat, care are
mare nevoie, In Wta tara, de agent! sanitarl in-
strait!.

www.dacoromanica.ro
 655

IlL
Spite lel iubireT de dinenT
(PHILANTROPIA)
1815

ana la Inceputul secolului acesta, nu

existaii de cat dou spitale al Co lie i
al Panteleimonului, care adaposteaii pe bolnavii
din capitala Bucuretilor, sraci i scapatay ; su-
ferinzil Ins& imultindu-se, singurul spital central
Coltea, care la acea vreme avea numal 30 pa-
turi, nu putea fi in stare, sa primsca pe toy
bolnavii, calf alergaii la spital.
Necesitatea dar infiintarel until alt spital, a
inceput a se simli, cad i la Coltea i la Pan-
teleimon se refuzad bolnavil 1).
AcstA nevoe a facut ca sa se ia iniliativa
fundarel spitalului iubirel de Omen!.
Asupra fundatiunel acestul spital, s'ail gasit
urmatOrele date :
Doctorul B. TIERMAN, care a fost medic la
spitalul Inbirel de Omen!, mai bine de 23 anT,
a adresat la 25 Aprilie anal 1863, urmatorul
raport, Generalului DAVILA, inspector general
al serviciulul sanitar din tara la acea data :
G. I. Imussau Glos. Portrete istorice. Dootorul CONSTANTIN Cmuces
1773-1828.

www.dacoromanica.ro
 G56

cDup ordinul DomnieT-vbstre particular, prin care

sm'att insArcinat a v supune cuno$inteI, istoria fun-
scdril acestul spital, am onbre a v face cunoscut ct
gin anul 1840, data instalArel mele, ca medic secundar
sin acest spital, am gasit ca medic primar pe repau-
u sattll GHBORGHE GRUNAU, parintele actualulul medic
gdoctor A. GRUNAU, i ca sub econom, pe domnul
gIoAN DiMBOVICEANU, un om fOrte inaintat in vrst6,
scare istorisit urmtorele :
De vre-o 63 sail 65 anY, Domnul General rusesc
NCUTUSOFF, al carul portret se afil i azl in capela
g acestid spital, veni in tail, nu tiil cu (xi misiune.
sIn onbrea-I, boeriY deterl o soare, in care Generalul,
slauda fOrte mult tara, artnd ins/ tot de odath, cu
so mare ptirere de r6ti, lipsa cea mg mare de stabi-
slimente de bine-facere i maY ales de spitalue, dd
scare ea sufere, i ca -sI dea un exempla sail maY
'bine initiativ, la fundarea unuia din aceste stabili-
gmente, scOse o man de galbeni din buzunar gi
gdestin, pentru infiintarea unuY spital. Acest exemplu,
sfu imitat de toll boeril, care luase parte la acea soare.
gDomnul GRIGORE BILEANU, fu numit Epitrop 1 cu
gbanil striW in acea soare, zidi spitalul, pe locul de
gast-zY, care este druit de dnsul i cumpr tOto
scelo trebuitOre, pentru inzestrarea
sPentru Intretinerea a 50-60 bolnavi, Inaltirnea sa
sde atund KARADGEA, drui veniturile mtinastirilor
ilArnota i Govoral), cu botgrire ca neajunsul s-'1 impli-
Statul.
N nese6.

1) Aceste veniturT, nu se incasezA azT de Eforia Spitalolor, care

aro administratia spitalulul Filantropia ; do sigur din causA cA
Statul, la roconstituirea EforieT in anu11864, cAnd a flout alegerea
mosielor, care apartinead Spitalolor EforieT, a scApat din vodere sii
reintrci Eforie i acesto veniturl ale mAnAstirilor .Arnota i Govora.

www.dacoromanica.ro
 -71

i rr;1

t\, (-4,0,

BANUL GRIGORE BALEANU

IniOatorul fundlrei SPITALUM MIME! DE OMEN( $i cel d'intAiu
donator
1815

www.dacoromanica.ro
 657

A doua tire ce avein, tot In privinta fon-

dareI acestul spital este urmatOrea :
Initiativa fundarel acestul spital, zice Doc-
torul FIALA 1), a fost luata de Doctorul CONSTAN-
TIN CARACA, care find medic al Capitalef Bu-
curec1, a espus vorniculul GRIGORE BALEANU,
care pe acel timp se afla Prefect al politiel,
marea necesitate ce avea Capitala, pentru Infi-
intarea Inca a unuI spital, ca una ce nu avea
de cat spitalul Coltea, cu 20-25 paturl, fun-
dat de Spatarul MIHAIL CANTACUZINO.
Banul GRIGORE BALEANU, a &Ulla locurile sale,
pe care s'a zidit spitalul i tot prin ostenelele
sale, nobilil Ora i comerciantil, ad contribuit,
cu ajutbre pecuniare, pentru Infiintarea acestel
zidi rI. Domnitorul tereI GEORGE KARAGEA W. W.2),
Generalul KUTUSOFF i tOte corporatiele mese-
riaelor, ail facut sacrificiI, pentru acest scop
filantropic.
Zidirea spitaluluI, intitulat spitalul iubirel de
Omen!, s'a Inceput la anul 1.813 i s'a termi-
nat la 1.815, sub Domnia luI GEORGE KARAGEA
W. W. Biserica din mijlocul edificiuluI, s'a In-
llin tat In anul 1817, de DOmna ECATERINA Das-
CUM CODREANU, solia paharniculul RADUCANU FIR-
CAAN u.
In fine, G. IONESCU GION, In cartea sa 4 Por-
trete Istorice, facand Biografia Doctorulul DINn-
1) Dr. FIALA. Raportul Spit. Filantropia pe anul 1871.
2) Domn in Muntenia dela 1812-1819.
42

www.dacoromanica.ro
 65 8

TRIE 1 CONSTANTIN CARACA 1), zice despre acest

din ulna :
Inteun thnd, era In 1811., v6zu un om ca
mOre la un colt de ulita. Era un nmt bolnav
de tifos. CARACA, nu mal putu suferi 1 se duse
drept, la prietenul sthl vornicul GRIGORE BALEANU,
nepotul despre sora al MareluI Ban GRIGORE
BRANCOVEANU. II ruga cu lacriml ferbinti sa des-
chida o subscriptie, pen tru cladirea unuI noti
spital, se obliga A contribueasca i el cu banI
i se lega, sa sluj6sc1 WA WA ca Doctor al
noulul spital cat va trai. BALEANU prirni i des-
chise subscriptiu nea, boeril, clerul, negutato-
rimea, rugatI 1 Indemnall de Doctorul CARACA,
de Doctorul COSTANDINACHE, curn 'I ziceafr, contri-
buira pe Intrecu Le. Contribui atuncI i Gene-
ralul Rus KUTUSOF 2), cu apte galbenl.
La 1811, spitalul se Instal& iute Intr'o casa
Inchidata, uncle fusese o fabrica de haine, In
ce ulita a Bacurecilor, zice GION, riu tiiI. Pe
urma se Incepu cladirea, care trebui sa se Intrerupa
la 1813 din causa epidemia La 1815 cladirea
1) 1783-4828.
2) Marosal Rus, nascut la 1745, mort la 1813, a foot comandant
General al trupolor Rusesta, in rOsboiul dintre RusIsi Tura (1806
1812) si a luat parte la incheerea pitcel in Bncurestl la 1812 Ma
26.In timpul soderd sale in Principate, a pus tot felul de con-
tributiT si de podvezI, atAt in Muntenia, cat si in Moldova. Cu
tote soffit stroorT noincetato, Divanul Muntenia este silit a da
Gonoralu1u1 Kunsorr, o sorisOre de multumire si un dar, ca som-
nul reounoccinte &sesta provincil.(voa la Grande Encyclopedic) gi
1st. Rora. de XENOPOL).

www.dacoromanica.ro
 ,
- MUNICIOULU1

Dr. CONSTANTIN CARACAS

1773 + 1328
Initiatorul furidrei SPITALULUI IliBIRE1 DE OMNI
1815

www.dacoromanica.ro
 659

era gata. Spitalul Filantropia, fu mutat acolo

unde este i astazI.
Aa dar, zice GION, Filantropia este opera
Doctorului CONSTANTIN CARACA1).
Am cautat, zice Doctorul CARACA 2), de la
1812-1820, 6685 bolnavl, ail murit 582, res-
tul s'a instinatoit. Am avut veniturf lel 373.776
i am cheltuit lel 223.087, restul l'am Intrebuin-
tat la plata datorielor, conlractate cu facerea
spitalulul, datoril care mi se cereati mereii, cad
egumeniT montistirelor craft creditoriT.
La cladirea facuta., sub directiunea doctorului,
dupe 1821, pe cAnd CARACA era Ina la Braov,
s'a mai adaos un pavilion de bat cladite cu
cheltuiala mare! Banese SAFTA. BRANCOVEANU.
Descriptiunea ce face GIoN, asupra yield
celor dof doctor! DIMITRIE i CONSTANTIN CARACA,
care de la 1785-1828, cu o neschimbat iubire
inteuna i fait oboslii, ail autat omenirea
suferinda, merita s fie, cu luare aminte, ci UM
de ori-cine.
In anul 181.3 Octombre 12, Domnul ION
KARAGEA da. urmiltOrea poruna :
40 ION GI:MORONS KARAGE& WOEVOD, fiind cd unit
(din boeril t6reY, au pus in lucrare spre zidirea unuY
. spital, aid in marginea politieY BucurescY, pentru
ucdutarea, ingrijirea i chivernisirea bolnavilor, care

4) A incoput FA practice Modicina la .1800 si a murit la 1828

Octombrie 31, de Tifos, contractat in spitalole militant ale Rusilor.
2) Topografia de Dr. 0. CAuscks.

www.dacoromanica.ro
 660

K lucru cu totul sufletesc, dator este fie-sT care cretin, a

*alerga, cu tot felul de ajutor, spre svrsirea 0 in-
* tAmpinare la cele de trebuintg, pentra chivernisirea
bolnavilor. Drept aceia i domnia mea, pe langg alto
u ajutre 0 hgrazie, ce am fgcut la acest spital, prin
leosebit hrisov al Domnid mole, afiorosim 0 dintre
u tiganiT Domnet1, 10 sglap ale cgror nume se aratg
me jos, on femeile 0 copiT lor, precum coprinde 0
.acel deosebit hrisov.
*Care acest har, Domnia mea, l'am urmat in puterea
ace are Domnil asupra lucrurilor DomnetT, hrazind
4 dinteinsele, pe la obrazele ce au voit.

Tot relativ la acesta fundatiune, am mai

putut dovedi:
1.) Zapisul jupanesei SULTANA POPPESCU, cu
ltul 1817 August, avnd nest& cuprindere :
*Ed SULTANA POPPESCU, vr6nd greutatea pgcatelor
*mele a micpra, am cugetat 0 am inchinat, ca o
* milostenie, la spitalul obte, ce s'a alcgtuit din mila
* iubitorilor de Dumnezen cretin1, aid in BucuretT,
4 la capul Podulul Mogo6d, 7 sgla0, de tiganI lgetT.
2) Zapisul biv vel logofatulul OR4ANU, cu
ltul 1820 Iunie 10 :
*Dam zapisul nostru, la maim DumnealuT, biv vel
e stolnic OaXANtr, cg avnd mgngstirea un loc sterp,
*afar/ din politia BucureOilor, cu sumg de staujenT
flaratatY, din care acest loc, in anir trecutY, am bg-
rgzit cat-va, de s'a4 fgcut spitalul bolnavilor streinY,
* jar cea-l'altA parte rmnndu-ne, precum ardtgm
*motenire, in capul cgruT loc, av6nd 0 un DUM1TRU
* unchiap, o cgscibrg 0 o grading cu pomI, luatg cu

www.dacoromanica.ro
 661

"embatic, talere 2 pe fie-care an, de la mngstirea

C4meaua, tot la ltul 1811, am cumprato de la
"numitul, cu zapis de talere 350, de am flcut-o un
"trup 0 cu cel-l'alt loc mqtenesc 0 acum nefiindu-ne
itrebuincios locul 0 gradina acsta, am trimis la fate.
"loculuT, pe slugerul PREDA, de ati scos maT int6u
"Mout, ce s'ad dat spitaluluT, ca s rniae in ved ba-
. razitOre, hrazia nOstr bine facut5., 0 apoT at ma-
"surat numaY locul motenesc, ce s'a gasit slobod,
4 dup imprejmuirea garduluT, ce ali avut pe locul ce
's'a cump6rat de la DUMITRII unchiap.
Drept aceia, tocmindu-ne, cu maY sus numitul boer,
de a nstr bung voe, am vndut aceste locurY cu
. talere 500.

Aa dar Spitalul iubirel de Omen!, s'a zidit

la capul barierel Podulul MogoOie, afar din
politia Bucuretilor, dupe iniliativa Doctorulul
CARAW, pe un loc de Mug metereze, daruit
de Vornicul GRIGORE BALEANU 1) i prin filan-
tropia altor donator!, lntre care, Gum, iara i
In biografia Doctorulul CARACA, prenumilr In-
cel d'antAiii pe :
Marele ban RADU GOLESCU ;
Marele LogoMt GHEORGHE GOLESCU ;
Aga CONSTANTIN GOLESCU ;
VOrniC111 NICOLAE VACARESCU ;
Hatmanul CONSTANTIN GRECEANU ;
Marea Masa SAFTA BRANCOVEANU ;
Iar Doctorul FIALA. 2) mal adaoga. pe :
1) Nepot dospre seri al Marelui Ban Galooss BaiscorEssu.
2) Raportul spitalulul Filantropia pe anul 1871.

www.dacoromanica.ro
 662

Banul GRIGORE BXLEANU ;

ECATERINA nascuta CODREANU, sopa paharni-
CUM RXDUCANU FXRCXANU;
ZOITA BRINCOVEANU.
Proectul era de a se face cladirea spitaluluT, cu
2 caturl, IncapatOre pen tru 200 bolnavl, dar
tOta. lucrarea a fost Impedicata, din lipsa mate-
rialulul i mal cu sma. din lipsa lucratorilor,
fiind tara bantuita. In acel timp de ciuma 1),
care decima populapa.
Spitalul s'a deschis la 1815, cu ordin de a
se primi bolnavi de ambele sexe, MI% nicl o
deosebire de religie.
Avnd dar spitalul, numal un cat, la Inceput
de abia s'ail putut Intretine 20 paturT, din ve-
nitul care era limitat de la 20-30.000 lel vechT.
In urma alp donator! ail venit In ajutor de la
1822-1.832.
La 1.832, epoca Intrunirel tuturor spitalelor,
sub Eforia numita a spitalelor, Spitalul Filan-
tropia, fiind cu apropiere de ora, a fost oran-
duit, pentru bOlele cele iup i nu putea primi
nici un bolnav, ce va patimi de bOle chronice.
La acsta. data, situatia spitalului, lasa fOrte
mult de dorit, cad Eforia a hotarat sa ia me-
surile trebuinciOse, ca sa se cra ajutorul sta-
Onkel, ca sa scurga, de va fi cu pull*, Mltacu-
rile, care aduc Inecaciune spitalulul Filantropia,
In vreme de 6 lunT ale anuluT, i pricinuesc
1) A lul KARAGRA.

www.dacoromanica.ro
 663

vAtamare la sntitatea bolnavilor din acest spital.

Si
- ce este mat mult sa caute mijlOce, ca s
largsca zidirea acestul spital i sa fad. o grAdinft
pentru trezirea celor slabanogt sculati dupe bla.
Pentru un moment, in anul 1833, se spore;te
numerul paturilor la 25, insil cu tOte al spi-
talul, avea veniturile de la manstirile Arnota
i Govora, acest venit era neindestulator, ast-
fel ca a fost continuil ajutat din escedentele
veniturilor spitalelor Coltea i Panteleirnon.
Aceste not mijlOce, ail permis in 1834, sporirea
numerulul paturilor, mat ales spre a se aduce la
indeplinire, porunca de mat jos a lul Voda :
EFORIA SPITALURILOR

Cinstifilor epitropi at spitalulut Colfea,

Flind-ca din porunca 116rie sale Voda, este a se
cluta vremelnice0e, la spitalul iubire de Omen!, 40
femeT de bole 1umet1 i cinstita logofetie a trebilor
biserice01 scrie c, din paturile de lemn, ce nu vor
fi de ajuns la acest spital, pentru aceste 40 paturl,
sa, so ingrijOsca a se aduce de la vre-un alt spital,
care va fi avnd. Pe acest temeid dar, se face cunos-
cut ace epitropiT c, 12 paturT nu sunt de ajuns i
tot-d'odat o pofte0e, ca BA preptsca acest num6r
de paturT, din cele vechT de lemn, spre a fi gata, cAnd
va fi trebuint, ea O. se OM indeplini porunca Ma-
rie sale lta Voda, precum i 12 mese i daca nu vor
fi trebuinciose iarAV se vor IntOrce inapol.
Alexandra Ghika, Dr. N. Picolo.
1834 August 201)
1) Aotele Eforiel Dos. 24/34.

www.dacoromanica.ro
 664

Tot In 1834, s'a mal adaogat, 12 paturl de

barbatI, la spitalul iubirel de Omen!, pen tru bol-
navI, care n'are unde 'I pleca capul i atuncl
observandu-se ca acest spital, find afara din
politie, nu pOte ajunge doftoriile bolnavilor, la
vreme, a chibzuit Eforia, ca sa numsca un ge-
rah cu tiinta i de spitarie, spre a face dofto-
riile acolo.
Cu ajutorul subventiel de la stat, care a fost
la acdsta data de 100.000 leI, In anul 1835
spitalul a putut avea 50 paturI, ast-fel ca ve-
nitul acestul spital, atinsese cifra de 124.000 lel.
In 1837, venitul spitalulul ajunge la leI
309.000 i el se compun, din arenzile moiilor
Arnota, Govora, Cerneti, Molovatul i Strarn-
bent a manastireI Govora, i Toporul, precum
i din alte veniturI, precum i din subventia
de la vistierie, din cutiile Impartite pe la bi-
sericl, din birul liganilor, din ajutorul de la
judete, din venitul pentru cautarea arestantilor
i de la diferite obraze 1) Intre care de la Pa-
harnicu COSTACHE TEFANESCLT, pentru tinerea unuI
rob al DomnieI-sale In spitalul Filantropia 2).
La ac6sta data spitalul avea 80 paturi.
In 1.839, veniturile iara-I s'all micorat, de
Ore-ce 2 WIT din veniturile moielor Arnota
i Govora, ail fost destinate pentru cladirea until

1) Aotele Eforid Dos. No. 5/837.

2) .Robil rfi slugile, nu se oAutati in spitale, oAd ei apartinoat
stApAnnor bor.

www.dacoromanica.ro
 665

spital la Craiova 1) i pe langa acdsta spitalul

iubireI de Omen! era darapanat 1 a trebuit sa
fie meremetisit In mare parte.
Slujba spitalicsca, facandu-se cu liganiI robI,
dam aci un episod din timpul robiel liganilor
drept pilda, ceea ce ad palit dol erof al tim-
pulul: SULTANICA i T.JLEA :

Plecata jalb,
1839, Aprilie 13.

.Plecat arat cinstitd Epitropif ca ed aflandu-me

. rob al spitalulul Filantropia, am fost haladuit la
. mbra Saraca, mo0a manstird Ca1darqanY, in casa
frate-med ZAMFIR i -voind a me casatori 0 di dupe
.lege, am aflat o fata tiganca sloboda anume SULTANA
' sin NECULA, ce a fost rba. a Dumnead cucOneY
'MARIA CAPLESCU, 1 dupe cercetarea ce am facut
. m'am incredintat ca intru adever a fost iertata de
.Dumnead cucOna, dupe chiar inscrisa carte de ier-
.taciune, ce i-au dat sub iscalitura Dumnead la maim
utigance, care o 0 alatur pe Ling/ acsta in original
0 la anul 1831, de sunt acum apte anY mg bine,
g m'am cununat cu ma! sus numita tiganca, dupe
. slobozenia ce am luat 0 ed de la reposatul logofat
K RXDUCANU DOICESCU, oranduitul cinstiteY EpitropiY,
.caruia 'I respundeam 0 birul mod 0 tragendu-me
' dupe sotie, am locuit pang acum pe mo0a Le0 a
.Dumnead cucOnd 0 pentru ca acum sunt pentru a
me stramuta pe alta mo0e, ma! cu apropiere de spital
. 0 de alp cetcV a! me, vez ea se scOla DumnealuI
epaharniml GRIGORE KARIBOLU de la Campina, ginerele

1) Adele Eforiel Dos. No. 6/37.

www.dacoromanica.ro
 666

e Dumneael enamel 0 'Ira opre0e sotia, sub cuvnt

e a este rOba dumnealor 0 fiind-ca ett o cunosc do
Islobod, pe temeiul inscrisulul Dumneael cucnel,
4 de aceia m6 rog ferbinte s se milostivOsa cinstita
g Epitropie a face cele de cuviinta, spre a nu imi fi
apoprit sotia de pomenitul boer de mai sus.
Prea plecat rob, &Elea Arrara.

Eata i cartea de iertaciune :

aDat-am acsta carte a mea la mna SULTANI, V-
.:galled mele, fata luf NECULAE tiganu 0 a MARIEI
tVgncil, precum a se Oie, fiind a el m'ati slujit pe
amine i printil me, ded pentru aceia m'am cbib-
. zuit 0 eti de am dat acest a mea carte de iertA-
uciune, de a fi de la mine desrobith, atat ea, at i
g rodul ce se va na0e dintr'insa. Pentru aceia dar
a orl-care din nmul meti, O. nu mal fie volnic ca a
go ia sub robie, pentru sufletul meti 0 acst carte
e s o ail)/ ca semn de a nu se supara de nimenl 0
K intresc cu isalitura mea.
1830, Ianuarie 31. Maria CApleasca.

Iscusinta MI SULEA, 1111 i-a folosit Insa, cad

de i cu rvaul de iertaciune SULTANICA era slo-
boda, dar Epitropia dovedind ca *ULEA era
dosit, l'a Intors Intre salnele de tiganl, hala-
duiti pentru trebuintele spitalulul.
Departamentul Finantelor, dqi ajuta la In-
tretinerea spitalulul, Insa In 1842, a Incetat de
a mat da acesta subventie, ast-fel ca lariI s'a
redus numrul paturilor la 50.
In 1847, s'ail Infiintat 2 Incaperl speciale,

www.dacoromanica.ro
 667

pentru cautarea celor de Me lipicielse, precum

rie i altele.
La inceputul luT 1848, spitalul a fost o-
cupat de bolnavi ostaT ru1, cticI ceT-ralt1
bolnavi se cautaii la Coltea ; iar spre finele acestuT
an tusk spitalul a fost destinat pentru holera..
In 1849 i 1850, s'a ocupat de bolnavil ostai1
ru1, i abia a fost golit in 1851.
Cimitirul spitalelor, aflAndu-se pe un loc
Ian gti spitalul Filantropia, la 1851 a devenit ne-
Incapator, ceia ce a fatut ca sti. se cumpere
un loc de la GARABET, langa, acest spital, pentru
ImormIntarea celor ce incetail din viata. in
spitalul ColteI, Filantropia i de Natere 1)
Spitalul este ocupat in 1853, de bolnavi os-
ta.1 ru.51 i fiind-c5. spitalul era iluminat cu
lurnAnarT de seil, Cornandantul DoLvo, al c:i.ti-
rilor imperiale, a cerut ca coridOrele s& se ilu-
mineze cu petroleil 2).
Spitalul este populat in 1.854 ..i de bolnavi
civili i de bolnavi osta1 austriacl i de bolnavl
ostaI ruT.
In 1856, Doctorul CAROL VIDMAN a cerut
Principelul Caimacan ALEXA.NDRU DIMITRIE GllIKA,
ca sli lnfiinteze, tin aezment special, pentru
cantarea i tknaduirea, celor ce patimesc de
bOle de ochl. Si In 1857, Caimacanul tarel a
dat aprobare, ca sa. se Infiinteze, un spital pentru
1) Actele Eforid Dos. No. 11/51.
2) Adele Eforiel Dos. No. 53/53.

www.dacoromanica.ro
 668

bOlele de ochl, formand o despartire cu 30

paturI in spitalul Filantropia 1).
Judetul Ilfov, conform legiuirel din 1853, a
tinut de la acesta data, pang. la 1859, un spital
pentru cautarea celor de bsile 1umec1, i dupe
porunca M. S. Domnitorului, in 1839, acest spital
s'a desfiintat, iar paturile ail trecut la spitalul
iubirei de Omen! 2).
Numerul paturilor in 1.859, atingand cifra de
145, dupe propunerea facuta de Doctorul Gni-
DEANU, s'a infiintat la acest spital done sectil,
una medicala i alta chirurgicala 3).
Ivindu-se tifosul, intre arestantil din temni la
Capitalel, ail fost cautati In 1.865, In spitalul Fi-
lantropia 4).
In 1871, s'a adaugat in partea din mijloc a
spitalulul Filantropia, inn. un cat, ceia ce a
permis sporirea paturilor ; cu care ocazie s'a
reparat i paraclisul, facandu-i-se pictura din noil
de pictorul TATAREscy.
Pana la 1890, spitalul a stat in acesta stare,
and s'a facut o restaurare complecta a tuturor
Incaperilor, ce compufi -cladirea spitalulut
Ast-fel In anul 1891, s'a construit la acest
spital o cladire, in care s'a instalat spalatoria
mecanica, pentru a indeplini acest serviciii, pen-
tru Mite spitalele Eforiel, pe langa care s'a a-
1) Adele Eforiel Dos. No. 41/56.
2) Adele Eforiel Dos. No. 18/58.
3) Adele Eforid Dos. No. 58/59.
4) Acte1e.Eforiel Dos. No. 128/65.

www.dacoromanica.ro
 -
p:rar 11-1-

1 L.

01/1.1M

SPIT 471-71* ANTROPIA

1871

www.dacoromanica.ro
 689

daogat un local de bM cu o instalatiune perfectO,

precum i o bucatarie sistematica.
Spitalul In 1892, a fost iluminat cu electri-
citate, iar In anul 1893, s'a facut canalisare
pretutindeni, alimentare cu apa, s'a dada un castel
de apa, spre a asigura o regulata distributie a ape!
In spital i a asigura Mina functionare a systemulul
tout a l'gout pentru latrine. Tot In acest an, s'a
instalat o etuva fixa de desinfectare, system
GENESTE HERSCHER, s'a instalat filtre BERKEFELD,
i In fine s'ad dada noul locale pentru grajd
i autopsie, precum i pentru personal.
Aceste imbunatatid anti continuat In 1894,
cand un local special, pentru consultatif s'a dada
din nod, o galerie pentru a lega dependintele cu
corpul principal al spitalulul, s'ad facut pava-
gift, osele, plantatiuni, s'a Infiintat un cuptor
pentru ars pae 1 pansamente i In fine un la-
boratoriii de medicina, pentru analisele bacte-
riologice, necesare la verificarea diagnosticulul.
In anul 1896, s'ad transformat salele de ope-
ratie, conform cerintelor moderne, s'aii Infiintat
aparate pentru destilarea ape!, precum i o fa-
brich pentru ghiat artificiala, iar In 1.898, s'a
transformat cu desavarire i s'a restaurat pa-
vilionul, destinat serviciuluf gynecologic, care
a permis 1 sporirea numdruluf paturilor.
Nu ne mai rernane dar de cat sa aratam, In
ce condi tiunl, se afla acum acest spital i care
sunt serviciile ce functionza, Inteansul.

www.dacoromanica.ro
 070

Spitalul, care are actualmente 235 paturI, este

destinat a primi bolnavl de ambele sexe, i se
compune din urmatOrele servicil :
1.) Serviciul I medical, sub conducerea Dom-
nfilui profesor doctor N. MALDAREscu, decanul
Facultatel de medicinti.
2) Serviciul II medical, sub conducerea Dom-
nulul doctor I. NANU.
3) Serviciul chirurgical, sub conducerea Dom-
nulul doctor G. NANU.
4) Serviciul de bOlele callor urinare, sub con-
ducerea Domnulul doctor N. DUMA.
5) Serviciul de Gynecologie, care functiondza
in pavilionul RADUCANU SIMONIDE i In care se
admit numal femel, sub conducerea DomnuluI
doctor I. KIRIAC.
6) Serviciul special de consultatiuni, sub con-
ducerea Domnulul doctor N. CHERNBACII.
Primele 4 serviciI, ail chte 50 paturl, iar al
5-a serviciii numaI 33 paturl.
Peretil vopsill cu ulehl, mosaic pe jos i ilu-
minat cu electricitate.
Serviciul de chirurgie, cel gynecologic i cel
de bOlele callor urinare, posed still de operatie,
In conditiunl cerute de progresele tiinteT, cu
un bogat arsenal de instrurnente, In mare parte
procurate, de la casa Collin din Paris, precum
i aparate i etuv a. de sterilisat efecte, aduse de
la renumitele case Flicoteaux i Adnet din Paris.
Un laborator de medicina, se afla asemenea

www.dacoromanica.ro
 671

instalat In spital, pentru analisa diferitelor ii-

quide i pungT, intra corporale, spre verificarea
diagnosticelor.
ExistA etuva fixt de desinfectare, system GE-
NESTE HERSCHER, cuptor de ars pansamentele
usate, localurT separate pentru bJ, farmacie,
buctitarie, autopsie.
Instalatiuni de apa, filtre BERKEFELD, canali-
siirT tout a. l'egout pentru cabinete.
Tot In curtea acestul spital, se maT aflA spa-
ltoria mecanica a spitalelor, maina pentru
fabricaliunea gheleT artificialk precum i apa-
rate pentru destilarea ape!.
Diferite donatiuni fAcute spitalului Filantropia
1) La 1820, DRAGOMIR MUREEANU, a lasat prin
diata sa, la spitalul iubirel de Omen! leT 1.000.
2) La 1.827, Mitropolitul KIR DOSITEI, a lasat
prin diata sa, lel 12.000, la spitalul iubireT de
Omen!.
3) La 1828, ZAMFIRACHE PETRESCU, prin diata
sa, a lasat ca din veniturile moieT sale Purani,
din jud. Vlaca, sa, se dea, pe fie care an, ate
200 lel vechl la acest spital.
4) La 1831, VOrniC111 IORDACHE GOLESCU, a oh-
ruit la spitalul iubirel de Omen! leT 2.000.
5) La 1831, Vornicul IORDACHE FILIPESCU, a
druit la spitalul iubirel de Omen! lel 3.857.
6) La 1832, Stirdarul NICOLAE ULMEANU, a dat
leT 1.000.

www.dacoromanica.ro
 672

7) La 1.832, Vornicul CONSTANTIN CAMPINEANU,

a dat 200 lel.
8) La 1.832, HATMINEASA MARITA VILARA, a dat
100 lel.
9) La 1832, Paharnicsa HELENA Catsoscor,Eo,
a dat 50 lel.
10) La 1834, Kir NICOLAE FOTEA, a harazit la
spitalul iubirel de ("Anent leI 6.000, pentru fa-
cere de paturt de fer.
11) La 1834, N. ZOTA din Craiova, a dat la
spitalul iubirel de Oment lel 6.000, pentru a se
face paturt de fer.
12) La 1838, Supusul austriecesc Baronul
CONSTANTIN BELU, murind la Viena, a lasat
2.000 fiorint In argintl, pe sma spitalulut de
Mug cimua 1U! MAVROGHENI.
13) La 1839, Arhiereul IONICHENTIE STRATONI-
CHIA, a dat 500 lel, la spitalul iubirel de Cnnenl.
1.4) Prin anaforaua No. 63/39 a Inaltulul Divan
sectia a II-a, data. asupra prigonirel ce a avut
NICOLAE biv vel capitanu ZADOROBANTI, CU prea
sfintia sa Parin tele ILARIoN, Episcopul ARGEFULUI,
s'a osandit pomenitul capitan, se dea 7.000 lel
In ajutorul spitalulul iubirel d Omen!.
15) La 1.839, POLCOvNICUL GAKCEVICI, a facut
danie lel 1.600.
16) La 1840, LUXANDRA norm, a dat 50 leT.
17) La 1841, TEOCLIT MONAHUL manastirel Cer-
nica, a lasat 370 lel, la spitalul iubirel de ("Anent.

www.dacoromanica.ro
 673

18) La 1841, LUXANDRA MAVRODINOIA, a lasat din

averea sa, ate 500 lel pe fie-care an.
1.9) La 1842, ANGHEL COSTEA REZU GRECUL, a
dat 100 lel.
20) La 1843, HRISANTI ANTRAMIU, a lasat 20.000
lel, la spitalul iubirel de Omen!.
21) Logofetia drepttitel la 1.844 arata. ca, In pri-
cina de judecatit a lul COSTACHE LAMOTESCU, fost
President la judectitoria Da.mbovita, pentru pla
de mituire, adusa asupra-1 de Dumnealul Pitaru
ALECU BARBU, Madularul ace1uia1 tribunal, osa.n-
dindu-se D um nealul PITARUL MIHAIVLIDESCU, i Pi-
tarul ION FUNDXTEA.NU, i Logofatul IORDACHE CIU-
PAGEA, i Polcovnicul TEODOR CIUFLEA, a plati ale
lel 500 traf, pentru a figurand In pricina
din acea mituire, nu s'a supus a stivari jura-
mantul, care acetI banI Impreunandu-se cu cel
55 icosarl, ce s'ail trimis la departament, de entre
BARBU, ca ban! primitl drept parte a sa, din acea
mituire, 'i-a trimis la spitalurl, dAndu-se spitalulul
iubirel de Omen!.
22) La 1846, TEOCLIT, a lasat prin diata sa
lel 375.
23) La 1.847, Paharnicsa SAFTA TEOHARE, a
daruit lel 1.000.
24) La 1847, Arhiereul NEOFIT JERAPOLEOS, a
lasat ca a 5-a parte, din venitul moief, ce se
va cumpera de Epitropul GRIGORE Sup, din suma
de lel 12.000, ce 'I las, O. se dea spitalulul.
43

www.dacoromanica.ro
 674

25) ZANFIRICA PETRESCU, a lasat prin diata sa,

la 1847, s se dea la spital, cAte lel 200 anual.
26) La 1848, Serdarul CONSTANTIN VIZANTI, a
thsat prin diata sa 3000 lel.
27) La 1850, Pitarul SIMA GHERASI, a facut
danie spitalulul Filantropia, un loc ce'l are, ala.-
turl cu pomenitul spital, pe care este gradink
vie IL Casa..
28) La 1.853, HRISTODOR SALONSKI, a lAsat 1.00
galbenl olandezl.
29) La 1854, CILICerul NICOLAE PARDOLIS, prin
(Bata sa, a lasat 1.000 lel la spital.
30) La 1855, SMARANDA CRETZULESCU, a dat
100 galbeni, cu conditiune ca sa se dea cu Im-
prumut i din dobanda lor, sa. se Intrebuinteze
la cautarea bolnavilor.
31) La 1856, Arhidiaconul Joy, fost Egurnen
al manastirel VacarescI, a dat prin diata sa, 10.000
tel la spital.
32) La 1856, COSTACHE MILINESCU din Romnicu
'pare, a dat 100 galbenT, la spitalul iubirel de
Omen!.
33) La 1860, LUXITA CRISTIANCA, a dat leT 200.
434) La 1861, PANAIT BALANOLU, a dat lel 200.
35) La 1861, ILIE CROITORU a dat 2/3 parte
din chiriile pravaliilor, din ulita Profetulul.
36) La 1862, SAFTA CASTRINIA, a lasat prin
testamentul sthl 300 galbenT, ca sa se Intretie
paturl. .

37) La 1.863, MARIA MOSCU, prin testamentul

www.dacoromanica.ro
 675

sd, a lasat intretinerea a 2 paturi, la sPitalul

iubireI de Omen!, care paturl s'ail Infiintat din
anul 1863.
38) ANICA FILIPESCU In 1864, prin testamentul
sil, a lasat 15000 let vechl venit, la spitalul iu-
hire! de Omen!.
39) La 1867, supusul rus MMAIL KEFALOFF, a
lasat lel 1000.
40) La 1867, ISPAS FIGARAANU, a lsat spi-
talulul Filantropia, casele sale din podul Mogo-
Oie, suburbia sf. Vasile, cu conditie ca din venit,
sa se Intretie atatea paturI, cate vor fi suficiente.
41) La 1869, NICOLAE 1 ECATERINA MIMI, a dat
100 galbenx.
42) La 1870, SCARLAT PETRONTICI ARMIS, a da-
ruit 2000 lel.
43) La 1878, LUXITA CANTACUZINO, In memo-
ria defunctel sale mame SMARANDA CANTACUZINO,
a dat lel 741.
44) La 1884, VASILICHIAV. LAMBRU a dat 200 lel.
45) La 1897, ELISA FILIPESCU, nascuta Prin-
cipesa BIBESCU, a dat cat 1000 lel pe an, pen-
tru Intretinerea unul pat la spitalul Filantropia.

Medici! Primed al' spitalulur iubirer de dined

1815-1828. Dr. CONSTANTIN CARACq.

1828-1851. 1 G. GRUNAU.
1838-1850. SAMUEL KICH.
1851. * IOSEF REIHNARDT.

www.dacoromanica.ro
 67d

1851-1.865 Dr. ADOLF GRUNAU

1840 1852 * D. CARIAGDIS.
1852-1857 G. Num.
1868-1884 * L. FIALLA.
1867 D mi x U.
. --LDRESC
1887-1889
ASSAKI.
1897-1899 D

1885-1897 * LEONTE.
1889-1899 * THEODORESCU FLOREA .
1893 * G. NANU.
1895 . T IMAC.
1899 N. DUMX.
1899 I. NANU.

Paturile spitalului Filantropla

Paturt

1815-1832 20
1833 25
1834 32
1835 . 50
1838 80
1842 50
1.847 80
1857-1859 120
1859-1861 145
1861-1864 150
1864 1.75
1865 175
1866 175
1.867 60

www.dacoromanica.ro
 677

Pauli

1868 160
1.869 1.25
1870 125
1871-1874 1.50
1875-1877 1.60
1877 . 170
1878 1.70
1879 230
1880 230'
1881 230
1882 230
1883 230
1.884 230
1885 230
1886 230
1887 240
1.888
1889
230
1.890
1891
1892 200
1893
1894
200
1.895
1896
1897 235
1898 235
1898 235
1.899 235

www.dacoromanica.ro
 678

ANEXE
Pavilionu Rducanu vi Elena Simonide
1881

In luna Februarie 1879, lncetAnd din viata

RADUCANU SIMONIDE, Domnul NICOLAE CALIFARU
i Doamna ELENA SIMONIDE, aft depus la Eforie
i aft facut s se publice prin Monitorul Ofi-
cial No. 89 de la 19 Aprilie 1.879, testamentul
de mal jos, al defunctulul RADUCANU SIMONIDE :

TZSTAMENT 1)
No. I
Diat de insu'inT mAna mea scrisa 0 sub scris sub
a mea pecete.
(so Itilducanu Simonidi,
1869, lanuarie 80.
Acst diat, va sta la mina DomnuluY Nicu CALF
FAROV, pe care va bine-voi, ca dup6 incetarea mea
din viat, s. o dea prin Monitorul Oficial in publicatie,
iar diata cu No. 2, va sta la sotia mea ELENCA, dup6
care are M. urmeze coprinderd eT intocmat
1869, lanuarie 80.

De vreme ce, dup6 clcarea porunce! 1u Dumnezeil,

instreinandu-se nmul omenesc din mo0Rnirea raiultg,
ca s nu rmn raiul nemuritor, s'a hotarat de
Dumnezeti mOrtea, i mutarea dinteacsta lume vre-
melnica i trecatOre, care viata cea vecinica, i catre

1) Pnblioat in Monitorul Oficial No. 89 de la 19 Aprilie 1879.

www.dacoromanica.ro
 1379

moOenirea iard-T a DomnuluT, care o am perdut-o.

DecY fiind acesta o datorie netanguite., de vreme ce
ziva i cesul el nu este tiut la nimenea, are datorie
fie-care creOin a se Ingriji, ca s fie gata spre
acea celetorie tot-de'auna, 0 a orandui tOte lucrurile
sale din lame, ea un bun econom, atat spre prti-
nirea sufletuluT sett, cat i spre oranduirea celor co
rman in urma luT aicea in lume, ci dar acesta soco-
tind i ed eel credincios fiu sfinteT sobornicetT 0
apostolet1 biserid a resdrituluT, 0 fiind-ca cu sotia
mea ELENCA, cu cea dupe lege ne-am luat In cdstorie,
de sunt peste treT-zed i doT de anT, copil 0 moOenitorT
averel nOstre, nu ne a druit Dumnezed pane. acum ;
maT Intel pang nu va sosi cesul acela, fiind cu mintile
intregT, am oranduit cu a mea voe, cele-ce voesc s se
urmeze, dupe sfar0tul vieteT mele, printr'acest a mea
drept 0 adeveratd diatd, care am fcut-o inaintea
DomnuluT Dumnezeulul met, sense. 0 iscalitd de
insu'inI a mea mand, adeverit 0 cu a mea pecetie.
De aceia 0 ell maT Intaid de tOte, ca un pacdtos 0
gre0t tuturor, cu rugaciune cer ertdciune, de la tot
omul, caruia 'I vol fi gre0t orT-ce fel de grepla, 0 me
rog tuturor cu umilinte, se. me ertatI cu tad inima,
de orl-ce vol fi gre0t, ca 0 ed ince. cu WI inima ert
pe fie-care, de orl-ce 'inI va fi gre0t, ca s aflu pe
iubitorul de 6menT, Dumnezen milostivul, mie mult
pacatosuluT 0 nevredniculuT robuluT sed, ca un bun 0
iubitor de OmenT.

Art. 3. Mo0a Gogop.riT-VechiT, ce 'I zice 0 CacaletiT-

Vechil, din districtul Vlara, ce o am mo0enire, de la
repausatul tatel mei SIMA ION, o las danie, la spitalul
Filantropia, de la Cimeua MAVROGHENI, ce-T zice,

www.dacoromanica.ro
 680

cu indatorire ca Dumnealor Onor. Eforl aY acestuY spital,

din venitul acestel mo0Y, sa alba A tie In fiinta 20
paturl cu bolnavt cu tOte indestulrile 0 trebuinciOsele
lor in ved, 0 In (Agile, unde vor fi apzate aceste pa-
turY, se va pune de-asupra u0lor titlul urmator, adica :
(Spitalul Jul RADucArm SIMONIDE 1 ELENI R. SIMONIDE*
Iar adaogandu-se venitul mo0el, din ceia ce se Oa
asta-4 se vor adauga 0 paturile, scazand venitul, se
vor scaclea 0 paturile 0 la trel lunY, dupti incetarea
mea din viata, va intra spitalul in stapanirea mo0eY,
primind Onor. Eforl actele mo0el, de la sotia mea
ELENCA fi EpitropiT meT, coprinI inteacsta. a mea
diata. 0 cand va incepe Onor. Eforie, sa primsca ve-
nitul mo0eY, pe data vor fi datorl Para zabava, sa in-
ffinteze 0 acele 20 paturl cu bolnavl, contractul de
arenduire, ce se va gasi, la incetarea mea din viata, se
va respecta, pan/ la termenul coprins inteinsul, de
care Onor. Eforie. Prea sfinta Sa Printele Mitropolit
al Ungro-Vlahiel NIFON, cel de acum Mitropolit, precum
0 Prea sfintia kr, eel dui% vremf MitropolitY al Un-
gro-Vlahid, din preuna cu Domnul DIMITRIE CARIAGDI,
ea pentru dragostea luY Dumnezeti 0 iubirea de ome-
nire, sunt rugatI s bine-voiasca, sa aiba acsta sar-
cilia, cu care 'I insarcinez, rugandu-1 cu clinadinsul, ca
din timp In timp, vor avea tot dreptul ca sa pri-
vigheze 0 sa revisusea 0 socotelile, atat la spital, cat
0. la c6la, ca O. se pazesca intocmal cele ce oran-
duesc, intr'acest al meti testament, de catre Onor.
EforY 0 ambelor stabilimente, la cas de neputinta sau
incetare din viat6. a DomnuluY DIMITRIE CARIAGDI, are
Dumnealul tot dreptul sa se oranduiasca, in locul Dom-
niel sale, pe eine altul va gsi de cuviinta.
Art. 4. Mo0a Brebenl din Districtul Olt, o las danie
la c6la Nationala din ,Bucure$1, 1110:401a va intra
in stapanirea acestel mo0Y, dupa Incetarea din viata

www.dacoromanica.ro
 i=1;

Ais

RADUCANU SIMONIDE
Fundatorul l'AVILIONULUI (RADUCANU SIMONIDE.
www.dacoromanica.ro
1881
 681

a sotid mele ELENA, iar Ong atund se va bucura de

tot yenitul acestd moOT sotia mea ELENA.

Raducanu Simonidi,
1869, lanuaris 30.

. Orinduiesc pe Onor. Eforie a Flelor, ca din ye

nitul mo0eY Brebeni, O. me dea pe fie-care an cate
galbenY 250, spre ajutor i. la spitalul de na0ere din
Bucure0T.
-

RAducann Simonidi.
1871, Maiii 10.

Acest testament, dupe cum se vede, In ce

privete pe Eforie, se compune din done partI.
In prima parte a testamentulul, care pOrta data
de 1.869 Ianuarie 30, RADUCANU SIMONIDE, lash.
Eforiel spitalelor, Mot,ia GogopriI-vechl, ce 'I
zice i Cacaleti, din jud. Vla,sca, cu conditiune
ca Eforia sa aiba a tine In Binta 20 paturI la
spitalul Filantropia, cu tOte Indestularile i cele
trebuinciOse ; iar a doua parte, Codicelul scris
la 1.871 Mal 10, nu se putea executa, de cat
dupa Incetarea din viata. a sotiel sale ELENA
SIMONIDE 1).

1) Eforia a intrat in pososia si a acestui legat, de Ore-ce la 19

Februarie 1892 a decedat si DOmna ELENA SIMONIDE.

www.dacoromanica.ro
 682

Eforia vzand In anul 1879, ca venitul mo-

ief Gogoarit-vechl este de 22.000 lel anual, a
gasit mal nernerit, ca In loc sa se aeze aceste
20 paturl In spilalul Filantropia, unde nu se
aflail sale disponibile, sa se construiasca un
pavilion separat, In curtea aceluf spital, care
sa porte numele donatoruluf, i In care sa se
Intretie cele 20 paturl.
De i cu modul acesta, vointa donatoruluT,
se esecuta In conditiuni mult mal largi, de cat
cerea testamentul, cu tOte acestea Eforia, spre
a '.1 acoperi orl-ce respundere, a adresat la 23
Maiil 1.879, In acsta privinta, urmatOrea adresa
cu No. 3608 i 3609, Eminentiel sale Mitro-
politulul Primat al Romaniel CALINIC i Dom-
nultil DIMITRIE CARIAGDI, esecutorl testamental%
desemnatt de RADUCANU SIMONIDE :

EFORIA SPITALELOR CIVILE

No. 3608.
Buourefti 23 Maifi 1879.
Eminenfici,
Prin testamentul olograf al reposatuluI RXDUCANU
SIMONIDE, s'a %sat danie acestel EforiY, mqia Gogo-
ariY-vechl CacaletiY-vechI, din districtul Vlara, pentru
spitalul Filantropia, sub conditiune de a se intretine
20 paturY de bolnavY in acest spital.
Eforia, maY inainte de a pune in aplicatiune dispo-
sitiunele acestuY legat, prin infiintarea acestor 20 paturT,
i'n corpul spitalulul, este de pgrere c s'ar corespunde
ma! bine, dac din venitul aceld incOY, care produce

www.dacoromanica.ro
 883

o suma Insemnata, s'ar construi un pavilion, alipit de

spitalul Filantropia, in care A. se aseze un num& de
paturY, potrivit cu venitul legatuluY. Acest pavilion va
purta numele ferecitulig donator, pe o plug asezata
in frontispiciul sati.
Fiind-ca, prin dispositiunile acestuY testament, Inalt
Prea sf. VOstre i Domnul DIMITRIE CARIAGDI, suntetY
numitY esecutorl testamentarY, ye rugam, Eminenti, sa
bine-voiti a ne comunica daca. i Inalt Prea sf. VOstra,
impartasitY opiniunea Eforiel, ca'astfel sa putem, chiar
de acum, lua cuvenitele dispositiunY, pentru formarea
planuluT i devisuluY, necesar la construirea zisuluY pa-
vilion 0 pe care nu vom lipsi a le pune i in vederea
EminentieY VOstre.
Trebue sa v adaugam, Inalt Prea sfinte, ca con-
struirea acestuY pavilion, cat i montarea luT cu paturl
si echipamentul necesar, va abs6rbe venitul proprietatel,
pentru un timp 6re-care i ast-fel instalarea bolnavilor
nu se va putea face, de cat dupa lichidarea acestor
cheltuell.
Bine voitY, Eminentia, a primi asigurarea respectulul
ce v pastram.

0 asemenea adresa. cu No. 3609, s'a facut

DomnuluT DIMITRIE CARIAGDI, cel-alt epitrop.
La aceste propunerI, Metropolitul rspunde
ast-fel :

Domnilor Efori,
La adresa DomnieY-V6stre No. 3608, avem on6re a
v respunde ca, din parte-ne, gsim propunerea Dom-
niel-V6stre fOrte intelepta i laudabila i o aprobam
pe deplin.

www.dacoromanica.ro
 684

PrimitY, Domnilor EforY, Archipastor6sca nOstra

bine-cuvintare.
Mitropolit Primat al Romania
(ss) Ca link.
Director, (ss) DR. ZOTU.
Domnilor,
Primind nota Onorabile EforiT sub No. 3609, am
vtizut parerea ce da, In privinta moduluT de a se exe-
cuta dispositiunea din testamentul repausatuluY RXDu-
CANE' SIMONIDI. Inteadevar, Domnilor Eforl, modul cu
care, mi se pare, ca s'ar corespunde maY bine, cu ideia do-
natoruluI, este a se construi Pavilionul, de care se face
mentiune in zisa nota, i care ar purta numele donate-
ruluT.
Prin urmare, intru cat m6 privete, in calitatea mea
de executor testamentar, aprob nemerita opiniune a
Onorabild EforiY.
PrimitY, vi# rog, Domnilor EforY, asigurarea prea
osebitel mele consideratiuni.
(ss) D. Cariagdi.
Buoureliti, 8120 bade 1879.
Aa dar executorii testamental% aderand la
propunerea facuta, Eforia In anul 1880, a In-
ceput constructia until Pavilion separat, In curtea
spitalulul Filantropia, pentru 20 paturi cu bol-
navl,care Impreuna cu mobilier a costat 40.000 lel.
Pavilionul, a fost deschis la 23 Aprilie 1881,
i el Oda numele donatorilor RADUCANU i
ELENA SIMONIDI i portretele bor.
La acea data, el continea 2 salt de bolnavi
cu 20 paturi, din call 10 pentru barball i 10
pentru femel i alte camere de reserva i se
primea Inteensul bolnavI de Mlle interne.

www.dacoromanica.ro
 685

Acsta, pan& la 1. Aprilie 1891, de cand a

Inceput a functiona In acest Pavilion, un servicift
de Gynecologie, cu 20 paturt pentru femel, a
carut Inflintare era de o absoluta necesitate.
Venitul moiel Gogoaril-vecht, destinata de
donatorul RADUCANU SIMONIDI, pentru Intretinerea
acestel fundatiuni, crescnd continuil 1 ajun-
gand la suma de let 51.370 1) anual, Eforia a
luat me'surI, ca sporind venitul, sa se adaoge i
numrul paturilor, cum prevedea testarnentul.
Ast-fel In anul 1898, a reconstruit acest Pa-
vilion, marind Wile cu bolnavt, Infiintand ca-
mere de reserva, i o sala de operatie, In con-
ditiunile cerute de antisepsia modern& i pre-
vznd Pavilionul cu bat, camere de consultant,
de fotografie, i cu tOte instalatiunile necesare.
Cu aceste adause, cu care s'a cheltuit 30.000 let,
Pavilionul 11,AucCANu 1 ELENA SIMONIDI, a de-
venit un Pavilion, ce se pOte da ca model, i
(le la acsta data a continuat de a functiona
In tr'nsul serviciul Gynecologic cu 35 paturt
pentru femel.
Medici,' Primarr aT acestui servicia a0 fost:

1881-1887 Dr. M. PETRINI DE GALATZ.

1887-1891 Dr. CHERENBA CH.
1891 1893 Dr. TH. BASTACHI.
1895 Dr. IONESCU KIRIAC.

1) Budgetul pe oxeroitiu1 1899-1900.

www.dacoromanica.ro
 686

nr
Spita la din PINOT
1831

ClUcerIll GHEORGHE BOLDESOU 9 ill apro-

piere de biserica pe care o cldi, In
partea de rAsilrit a oraplui, In drumul Vale-
nilor, In apropiere de Garlita Dambulul, con-
strui In anul 1831, alte case marl, In lungime
de 20 stAnjenl, cu ale 2 sobe In fie-care casa,
cu tavanul lor de tinichele de brad, i duu-
melele de jos cu scandurl de brad, Mote feres-
trele nezate cu geamurile lor de sticlk puse
dupe oranduiala i In fie-care incapere, loc de
ate 30 paturl, dintre care case, la una s'a
gasit paturile ate 30 In fiinta i pline de bol-
navl ce sunt In cautare.

Acest spital este dada, la un loc frumos, cu

pamintul aezat potrivit, cum i la o posicie
cu aer bun, zidirea lul a fost fOrte temeinick
cad la cutremurul trecut, nicl zidirea spitalulul,
nicl a bisericel, nu ad avut cAtul de putin Su-
Ware i ail sttut lntreg i nevatamat.
Bolnavil In fiinta, aflatl spre cautare de catre
1) VezT RecRidirea Spitalulul BOLDESOU 1894 C. Imscu. Adele
Primiriel urbeT P1oevtl.

www.dacoromanica.ro
 687

dou femel metere, una din tam nerntesca i

alta sarba. slivinna, a caruI plata, cum i doc-
toriile trebuincibse, i hrana bolnavilor, pe fie-
care zi, a Indeplinit'o tot Dumnealul clucerul
BOLDESCU 1).
Nu se multumete cu atat, In anul 1840-1841,
construete o noun. cladire tot de zid, mai mare
1 mal spatiOsa, care sa Inlesnsca mal bine
Indeplinirea gandului sea i Inzestrza spitalele
cu pravaliI, vil, locurl virane, tiganI i bani
In nacht 2).
Se zice c Intr'o zi, ALEXANDRU VODA GHIKA 3)
venise la PloetI i adresandu-se catre Prep-
dintele sfatulul oraenesc 'I zice :
Cum merg trebile BOLDESCULE ?
Bine, Bine, Maria ta, sarut mainile.
Am auzit, Arhon clucere, c. ai facut lo-
cal de cOla, pentru Invetatura copiilor.
Da, Maria ta, dar avem i altele de facut,
cacl de multe are nevoe oraul.
Aa e, BOLDESCULE, adaose Voda ; Intre
cele multe, v trebue un spital, cad acela pe
care l'aI dada nu este Indestulator.
Spitalul, Spitalul, '1 fac eU, Maria ta, rosti re-
pede, mandru i plin de entusiasm, batranul clucer.
1) Clucerul Guxortauz BOLDESCII, a fost magistrat in sfatul OrA-
.oneso al Ploestilor si a murit la 1847.
2) Intreprenor al constructioI spitalulul a fost CHRISTODOB DmE-
Talina, fbi dascilului DnuTms de la Maica Precista, maoodonean
do nastere.
3) Domn al Ord de la 14 Oct. 1834-1842.

www.dacoromanica.ro
 688

Sa traet! BOLDESCULE, zise Voda, strAn-

gAnd mana falniculul clucer.
SArut nainile Marie! tale.
BOLDESCULE, al i de la no! 10.000 de
Aug!, adaose Voda, vesel ct i s'a dat ocasia
st faea un bine.
Cu banil BOLDESCULUI, cu sfantil luI Voda. i
cu sfantOicele negustorilor PloetenT, s'a ridicat
In anul 1844 spitalul.
In tregul spital, clucerul GHEORGHE BOLDESCU,
'1 pune sub Ingrijirea EforieT spitalelor, careia
'I da. urmatorul act :
ci Cu prilejul venire! Dumnealul marele vistier, ALEXAN-
DRU Glince, aid la orapl Ploqtilor, spre deschiderea
i wzarea bolnavilor In spitalul central BOLDESCU la-
sand Domnia sa cuvant, a se da dovad pentru cele
hrazite de mine, tot de odat InbratiOnd urmarea,
altiturgrn pe lnga acsta, gat apte sineturl in copie,
adeverito la care intl./ i coprinderea pb.mntu1u1, i a
prgvaliilor ce are hanul, cum i vazuta list, sub a
mea isaliturg, undo arat cu deslqirile pe larg, tOte
gondeele zestra ce am dat, dup care list IntocmaT
are a fi bine cunoscut i sth.panirea spitalulul, asem-
nandu-se coprinderel ce are.
Osebit am dat it i vedre vin 194, ce s'ati strfins es-
timp, rod al vie! cu cheltuelile mele, pentru trebuinta
bolnavilor. Iar pentru le! zece miT, avandu-T dat1, la un
sigur loc, ma! este putino. zAbavb. pang a mi. se Ms-
punde iT trimit la cinstita Eforie negreit, precum
sunt P1gtiduit.0 1).
7844, Noembre 25.
(ss) George Boldescu.
1) Ved la Eforie actul No. 143.

www.dacoromanica.ro
 ,

4,9

NI%

ocec

or
tow

CLUCERUL GHEORGHE BOLDESCU

Fundatorul eSPIT. BOLDESCUp din Ploesci
1831
www.dacoromanica.ro
 689

LAmuritiorea coprindere, pentru zestrea ce am dat la

spitalul sAracilor bolnavI, pa care 'I-am clAdit la oratol
Ploepilor
(Act omologat de judecAtoria de Prahova la No. 67, din anul 1844).

al.Ta han cu vase pravaliT sub ansul vi cu 15 od61

d'asupra luT.
all6surt6rea, din fata despre gre rsar, este din
stalpul galeriel de jos, ce se vecinevce cu casele n6stre
cele vechT vi merge spre apus, pang In pictitura stre-
vineT hanuluT, despre prvliile r6posatuluT FILITIS Lo-
OOFXTUL ; stfinjeniT acestul curmeziv al feteT sunt vapte-
spre-zece.
Cldirca acestul han, se afl pe ulita cea mare a
bravovenilor, MO gura oboruluT, din mijlocul targuluT,
iar curtea de jos, despre partea proprietateT ciselor
nOstre cele vechT, care case sunt cu curtea lor de stall-
jenT zece, msuratT din stalpul carliguluT cel din afar
al pridvoruluT, din capul luT spre apus vi din coltul
funduluT acesteT curti, merge, pe langa proprietatea
curteT hanuluY, pang la stalpul cel din jos al uvel ma-
gaziel de zid, unde se implinere stanjenT dou6-zecT vi
trel. Care parte a magazieT, cu pamntul de sub (Musa,
din stalpul cel din jos al live magaziel de zid spre
obor, este pe sOma spitaluluT vi dintr'acel stlp de sus
cu uva dimpreun spre m6z6. nOpte. Partea ace ma-
gaziT cu vopronul eY, este sub a nOstrg. stapanire. Iar
dintr'acel stalp de jos al uvel, cu patru magazif spre obor,
ce se numevce vi maT sus, msurndu-se pe Ring. pro-
prietatea Tiumn ABAGIU, pang in fata oborului, in pica-
tura strAzeT ceT din fatta spre apus a bdcaniel i carciumT
ail evit stanjenT treT-zed vi patru, palme vase. Care prii-
vtilie, cu locul ce se vede msurat, sunt a fi pe sOma st-
44

www.dacoromanica.ro
 690

panird spitalulul, unde mal sunt 0 alte opt pravalil, ap-

zate pe stanjenY ase-sprezece 0 palme dou6 pe marginea
ulite. Despre partea proprietatilor lig FILITIS, ce merge
pang in lumina oboruluT, care painnt se tine tot de
curtea hanultg 0 cu prAvaliile, dinpreunl, sunt pe
sma st6prinird spitaluluY ; se face cunoscut 0 acsta
c6, din drumul cel mare al bravvenilor, pang ese la
obor, din vechime am lasat u1it.6. de 4 stanjenY cur-
mezipl, care ulita se analogicete, jumgate din pro-
prietatea nstr 0 pe jumatate din proprietatea cur-
01 hanuluY spitaluluY, 0 cu acOst6 hot6r6re in veci,
s6 fie slobodl a trece nptea, ziva, orY-cine vor voi
neopritY. Pe care nu este slobod nimenY s6 o inchid6
find acsta spre inlesnirea tuturor trecatorilor, ce vor
avea trebuinta, cum 0 spre folosul vecinilor propie-
tail, cu acst ulit. Spitalul, la locul cb se MIA cll.
dit, cu biserica veche de langl dOnsul 0 cu curtea
bisericei, i gralina ce o are spitalul in fiinta, tte sunt
pc al nostru pthnfint 0 ocolite de jur imprejur cu in-
gradire de ulna. Suma stinjenilor se c prinde la aceste
trsurl : lug de la capul de zid al palimaruluY, ce este
imprejmuire spitaluld, unde se invecinete cu locul
nostru cel slobod 0 merge in sus, spre meza-nopte,
pan la picatura stra0neY caselor ce ade doftorul 0
ingrijitorul spitalulul, vecin cu locul luT NICOLAE OLAN-
GIU, sunt stanjenl 48. Iar lungul tot, din coltul pali-
maruluT de zid in sus, spre sOre rbsare, pe lang in-
gradirea ulucilor gradind spitalulta 0 pe langa locul
nostru eel slobod, pAna in locul curte1bisericd cei noul,
sunt stanjenT 51. Cum 0 fundul curmez4uluY, la ca-
pul din sus despre r6s6rit, din coltul din jos al prej-
muirel cu ulud, undo se Invecine0e, tot cu locul nostru,
merge spre mOz1 nOpte, pe Mug/ ulucile Ingradirel
spitaluluY, i bisericel ceY vechi 0 pe Maga locul bi-

www.dacoromanica.ro
 691

sericel eel noui5, ping in locul luT NICOLAE OLANGIU,

sunt stanjenI 42 0 jumtate.
Spitalul, i biserica cea veche cu curtea lor, i gra-
dim spitaluluI tOte, precum 0 mai sus zic, sunt ose-
bite i ocolite cu ulucY de jur imprejur precum se vede,
care rmn a fi sub ingrijirea cinstiteEforiI a spitalurilor.
a ase pogOne vechi vie lucratOre, cu obratia a de po-
gone 21/2 far de acaret, la valea popiT, in dlul cel mare
Cernatetl sud Saak, pe pamantul manstird Glavacioc,
cu plata de otapita, pe an de pogon, ate parale 22.
a Talere 10000 adica MY zece mil banl nacht, in soroc
de lunT trel, le num6r deplin la cinstita Eforie negre0t.
Patru suflete VganY, 'Mg :
ANCITTA BUCXTXREASA
a MARIA fate. spalatoresa
ION ZLXTARU din PodenY-Zlatar
CATRINA, sotia lul
4
Facem cunoscut 0 imprejurarea acsta, adica din-
tre aceste 4 suflete tiganT, tra suflete sunt vil aY no-
tri de mo0enire, far de nicl un fel de pricina, iar
CATRINA luY ION ZLXTARU este tiganca streing 0 tine
amandol casatorie impreun, necununatY, de sunt catY-
va anY, avnd 0 un copil Mout de dOn0l NICOLAE de
anI zece, care se afla in fiinta. Ne-am silit, cu tOte
mijlOcele cuvenite, sal dam tiganca din tiganil noOri-
cu cununie 0 n'am statut putinta al desparti. Pentru
care, ne maY ramanand. alt chip de indreptare, dam
acestl Incredintare cinstitel EforiY, sub a ?Astra iscali-
tura, cit orY cand se va ivi stapAnul CATRINEI, de o va
cere, sa 'I dam alta asemenea, iar nevrand sa faca
schimb, sa-I dam noY luY IoN, sotie din tigania 'Astra,
ca O. nu fie lipsa din patru suflete, ce Stint awate
Inteacsta lista. Care urmare indatoram sa fie pazita
0 de ceY din urrna aY noOri mo0enitorl. Pamntul

www.dacoromanica.ro
 692

do sub han, cu prAvaliile ce se dad spitalulta, este

bun ohavnic al nostru, cumpArat in coprinderea la
done zapise, until cu letul 1817 Iunie 1, de la un
STAICUL CISMARUL i altul de la PANAIT CIAuta, CU
ltul 1817 Iunie 10.
Dupe care zapise s'ad dat copie adeverate..
A se 0i, fiind-ca mal este in coprinderea acestuT za-
pis i alt pmnt al nostru, ce se invecinete cu al
hanuluT i se MIA sub a nstra stapftnire.
a Cum 0 pArnAntul din tot coprinsul spitaluluY, pre-
cum se aflti ingradit cu uluce, este bun ohavnic al
nostru, cumpArat, cu un zapis letul 1818 Noembre 15,
de la un HINA vt4e1 cu fecioriI luT, pe care loc sunt
asezate i zidirile spitaluluI, cu biserica veche impre-
une, i alt zapis cu ltul 1831 Julie 24 al luT NICOLAE
sin GHEORGHE BXcerm, din al cam! loc, este o bucatI
de pamant, alAturat la spital, unde s'att Mout gra-
dim ce este in coprinsul de gradina cu uluce, ce se
vorberm 0 maY sus ; iar cel alt loc, care se afi slo-
bod neingradit este al nostru.
slug nu este cumprat, ci se pogora motenire de
la pArinVY notri.
eAcestea ffind fIgAduite de no!, pentru autarea bol-
navilor, inca din letu11831, cAnd am clalit cel dintAY
spital de zid, cum i acesta al doilea iareV de zid,
avenclu-le impround cu bolnavill, ce ati venit la spital,
spre a nOstrl cAutare, s'att .i. pAzit cu urmare din
cea ce ad fost putinta. Iar acum sIvAlindu-se, tog
gatirea trebuinciOse. ddm inscrisul acesta la cinstita
Eforie a spitalurilor, uncle bine s'ad intocmit regulat
a fi spital, in you! statornic, cu numirea de spitalul
Central Boldescu, 0 tot de o date. s'ad apzat intr'Ansul
0 doutl-zed bolnavI ce s'ati eat in ffinte..
1844, Ostombrie 14.
(es) Gheorghe .Boldescu, Maria Boldescu.

www.dacoromanica.ro
 693

In presusvia cinst. judecatoriT a judetultft Prahova

0 incredintat cif adz5.m3ntul coprins Inteacest zapis
este svar0t cu primirea nOstr amdndorora prtilor.
1844 Nombre 20.
(ss) Gheorghe .Boldescu, Zinca Boldescu.
Duptt inscrisa imputernicire, ce am de la cinstita
Eforie a spitalelor in struirea savfir0reT acestel a-
deverirT, cu No. 1.592 din 3 Noembre anul curgAtor
1844 am isctilit.
030 Dimitrie Bucfan.
Judecatoria judefulul Prahova
No. 67.
DomnealuT cluceru GHEORGHE BOLDESCU, prin adresa
care acstl judectitorie, arzata in Dela cu No. 547,
din 6 Noembre, anul curgator 1844, a cerut a se a-
deveri, actul acesta de acareturT, pr6va1i1, ptimant, vie,
i bani, i patru suflete de tiganT, ce al dtiruit spita-
lulu! Central Boldescu, dintr'acest ora. PloerT, mtir-
ginite find acareturile in sthnjenil i vecinatatile ce
se at% in act, cu desluOre 0 a numelor tiganilor. S'afl
artttat, din partea cinstitel EforiT a spitalelor Nationale,
secretarul cinstitel EforiT DumnealuT Pitaru DUMITRACHE
Bucpx, recomandat prin adresa No. 1592, a strui
In savAr0rea adeverireT actuluT. Judecdtoria a facut
din parte-T cuvenitele cercethrT i iucredintand actul
DomnuluT cluceruluT BOLDESCU, CUM i Dumnealul
PitaruluT BmArt in presusvia a arzamntia cu-
prins In act, precum se 0 vd isclitl amAndoT in
josul actuluT, iar in dovada stpftnireT acareturilor
0 a tiganilor, a infati at DumnealuT cluceru BOLDESCU,
documenturile 0 dovezile de me jos :
a 1) Anul 1817 Iunie 1, zapis iscalit prin punerea
de deget, de atre STANCA sin NEAGU CISMARU, cu sotia
sa, i fi1 0 rudele sale 0 patru marturl, dat la mana

www.dacoromanica.ro
 694

slugerulul GHEORGHE BOLDESCU, coprinzator cd-I vinde

un loc mWenesc, dintr'acest ora P1oeF1, pe ulita Bra-
ovenilor, cu treY case vechl pe dnsul, artandu-se i
semnele vecinittateY, in pret de leY 5.850.
2) 1817 Iunie 10, idem a luY PANAIT el a vindut
Domnuluf slugeruluI GHEORGHE BOLDESCU, nite ph.-
mnt, Mzorit tot cu DumnealuI slugerul BOLDESCU, in
pret de le 600.
3) .1817 Iunie 7, inscris al slugeralta GHEORGHE
BOLDESCU, adeverit de desfiintatul ispravnicat al jud.
Saak, coprinzAtor a protiinisisul caseY STAICULUI de
vecY, '1 da slugerulig GHEORGHE BOLDESCU.
4) .1818 Februarie 15, zapis al NICHE VITALIL, cu.
fecioril s61, el vinde Dumnealul slugeruluT GHEORGHE
BOLDESCU, un loc ce este printre NICOLAE COJOCARU 0
printre IRIMIA, in pret de leY 73.
5) .1831 Iulie 22, idem a 111i NICOLAS sin GHEORGHE
BACANu, dat la mana DumnealuY paharnicul GHEORGHE
BOLDESCU, ca-Y vinde un boo sterp, din mahalaua sfintel
VinerT, ce este alturY cu spitalul DumnealuT pahar-
niouluf BOLDESCU, in pret de leY 330.
6) .1838 Iunie 1, No. 2070, adresa acesteY judo-
catoriY, cdtre DumnealuT paharnicul BOLDESCU, altu-
randu-i-se copie, dui)/ jalba luY SANDU CqARUL, e s'a
%sat neplatit SANDU, de protimisisul min! loc, ce a
vndut luY NICOLAE al m6pI COJOCAREIL, Dumnealul
paharniculta BOLDESCU.
7) .1844 Noembre 12, inscrisa dovadg, a vierulul
PARIrEJ DAMIAN, adeveritg. de politia oraplu1 sub No.
875, el via cu obratia eY, ce o are DumnealuY pahar-
nieul BOLDESCU, in Valea Pope!, judetul Saak, pe moia
manUstireI Glavaciocu, cu plata de otani tO. de pogon,
ate parale 22, este a DumnealuI clironomie dela Orintl.
8) .1844 Noembre 9, idem isctilit de DINU BRA-
vriBANEE, i UTA sotia sa i TILU ABA GIU, coprinztbre

www.dacoromanica.ro
 695

ca, curtea, i pl./N/1Mo i cuprinsul Mr ptin5 In fata

oboruluY i hanul ce este cldit, la fata ulitel Brap-
venilor, sunt drepte ale Dumnealta cluceruluY GHEORGHE
BOLDESCU, adeverit fiind acest inscris 0 de Politia ora-
0i1ui sub No. 877.
9) '1844 Noembre 17, inscris dovadA a PreotuluT
SAVA HAGIU, I SAVA DUHOVNICU, i Preotulul arm 0
altil, adeverit tot de Politia oraplid sub No. 881, el
locul undes'a cldit zidirea spitalulul, i bisericacea veche,
i gradina spitaluluY, cum este imprejmuirea ocolit
cu uluce, se afl bun al DumnealuI cluceru BOLDESCU.
10) gIdem, inscris dovadti, isctilit de ANDRONE
GHEORGHE MIHAI, adeverit de Politie sub No. 883,
ca ION ZLITARU sin COSTACHE ZLXTARU, I ANCUTA BU-
CITAREASA 0 MARIA fata splltoreseY, sunt bune robe
ale Dumnealul clucerulul GHEORGHE BOLDESCU.
e Din coprinderea aror a0ernute documenturY gi
inscrise dovezi, Pacndu-se dovada ca acareturile de
maY sus 0 Vganil in num6r de trel, sunt drepte ale
Dumneald cluceruluI GHEORGHE Boldescu, ag inftipt
DumnealuY cluceru i osebit inscris, cu data din 20
Noembro anul curgator, sub iscAlitura DoamneI sr-
dreSa SMARANDA FLOREASCA, fiica Dumnealul clu-
cerulta '), adeverita tot de Politia acestul ora. sub No.
1) BOLDESCII a avut copiT numal ou prima sa sotie &cos :
GHEORGRIC i SMARANDA. Fiul sat GHKORGHE a murit finer i Mei
a fi olisatorit ; ffioa sa SMARANDA, maritata cu serdarul C. FLomtscu,
boer roman i fost preqedinte de tribunal, a avut mar multi fir 10
fioe, anume:
t ZINOA. maritatit on MATE: PROTOPOIKW-CANTACUZINO t
t Mum FLORESOUL.
ELXNA maritatit On capitan IoN LX0IISTEANII t
t SHARANDI IllAritat Cu SPIREA. RXDULICECUL t
Folmar:A a s ION CRXIKUNESOUL.
t GRIGORIE FLORESOUL insurat on MARIA PrIIETEINII.
MARIA maritatii on t Dr. MIHAIL ODEDENARII, fost Ministru al
tarei la Atena.

www.dacoromanica.ro
 896

890, in copriudere ca la potriva celor date de Dum-

nealul cluceruluY spitaluluY, nu are nid o lips a. de
zestre, de la raposata maica Dumnead, sotia dintia
a DumnealuY cluceruluY BOLDESCU, nid vre-o pretentie
nu face. Asemenea facandu-se intrebare, prin pomoj-
nicul cancelarid acestd judecatoriT, Domnuld ION
FINTESCU i Dmnd clucerese MARIA BOLDESCU, sotia
cea de al doilea a Dumnealul cluceruluY BOLDESCU, ati
incredintat iara0 el in potriva acareturilor 0 tiga-
nilor, de maY sus, ce sotul DOmnd, Domnul cluceru
BOLDESCU da spitaluluf n'are nid o pretentie de
lipsa de zestre. De aceia, pe temeiurile ma sus aratate,
ne maY cunoscndu-se pravilnica impedecare, jude-
catoria a dat adeverire acestuf act spre cuno0inta, c
cele aratate maY sus, druite de DumnealuI cluceru
BOLDESCU, sunt pe sema stapanireY spitaluluT central
Boldescu de aid, din orapl Ploe$Y, trecandu-se i la
condica..
(ss) President, Pahar. lancu Grecnu, Cantacuzino,
Idn Farctigan.
1844 Nombre 22.

Spitalul BOLDESCU, a continuat a functiona

cu 30 paturI, 'Ana in anul 18461), and dup6
invitarea facut de guvern, magistratul orapluI,
a Inceput a Intretine In acest spital, 1.5 paturl
deosebite, pentru cautarea patimmelor femel de
bOle lume.5tI, din orau1 Ploetl, pentru care a
Oath subventiune panii la anul 1853, and ele
s'aii desfiintat.
Populatia orapluI find mare i numrul pa-
turilor prea rekrans, a flicut pe comitetul so-
4) Adele Eforiel Dos. No. 30/56.

www.dacoromanica.ro
 697

nitar In anul 1856, ca sa subventioneze cu plata

1.0 paturl In spitalul BOLDESCU 1).
Num6rul paturilor erati fOrte restranse de la
1856, Ora la 1864, cand la acsta data ele s'ati
sporit OM la 70, flind-ca i comuna PloetI i ju-
dein], ne avnd spitale propril, ail Intretinut
din ce In ce, un numr ma! mare de paturI, In
spitalul PloetI, peste cele Intretinute de Eforie,
spre a se da ast-fel o ma! larga asistenta pa-
timailor din ora.
Subventiunile Insa, ce s'aft dat de judet i
de comuna, nefiind fixe, ci din an In an re-
cluse, a atras cu sine reducerea i a paturilor,
din care causa spitalul In 1880, se Intretinea abia
cu 30 paturI.
Tot Inteacsta vreme, vechile cladirl, ridicate
de clucerul BOLDESCU, de i cu multa lngrijire
Intretinute de Eforie, eratl ruinate cu desavar-
ire, ast-fel ca reconstructia li se impunea. E-
foria a profitat, de until din Imprumuturile ce a
contractat, i a prevzut In tre lucrarile de executat
i constructia until noii spital la PloetI.
Acsta s'a i Indeplinit, cad In 1893 cla-
dirile vechiulul spital s'atl daramat, i In locul
lor, s'a ridicat un alt spital, sistem Pavilionar,
cladit In conditiunl cu totul moderne, i cu tOte
dependintele necesare, MI, autopsie, bucataril,
alimentatie cu apa, canalisare, pavilion de isolare,

1) Dos. No. 3/66.

www.dacoromanica.ro
 698

care a i inceput a functiona Inca din anul

1896, cu 40 paturi.
Dam aci chiar actul de fundatiune al acestui
no spital :
ACT DE FUNDATIUNE
AL

Spitalului din orapd Ploapollor.

Lasat'a cuvant clucerul GHEORGHE BOLDESCU,

In lamuritrea coprindere, ce a dat cinstitel Eforil
a Spitalelor Civile, la ltul 1814 Octombre 14,
de zestrea isbranita la spitalul sracilor bolnavl,
ca pe parnintul uncle cladit'a un spital de zid,
in oraul Ploetilor, Inca din anul 1.831, i un
altul de isnOva, iaraI de zid in anul 1844, sa
fie in veci spital statornic, cu nurnirea de Spi-
talul Central BOLDESCU.
Neclintite fost'ail ornduelile din diata lul
BOLDESCU i 'Ana asta-zi, fr partinirl dat'am
Ingrijire patimailor scapatali ca i celor s6raci,
In spitalurile ridicate de BOLDESCU.
Dar vremea care derapana tOte, adus'a in
ruin biserica, cladirile pentru bolnavl, pentru
iconomu, pentru doftor, felcerl i slujbaT.
Aa ca, pentru a chezaui i intari mar mult
legatura de nestramutata dorinta a obtel Ploe-
tenilor, de a fi crezatorl In bine i a Implini
pilda lul SOLOMON care zice :
(Milostenia i credinta, sa nu lipsesca de la
tine, cacl prin ele s ispaesc pacatele).

www.dacoromanica.ro
 699

No!, ctitorl i epitropi al cinstitel Eforil a

spitalelor, psit'am cu cale, ca In Ingradkul pa-
mIntulul, haladuit de clucerul BOLDESCU, sa ri-
dicam casa nou, cu alte zidiri i Imprejuriml
Infrumusetandu-se, unde sa se adune bolnavil
cu bOle trupetI.
De mult avut'am gandul inimel nOstre, spre
acest de obte i placut lucru, de a lndestula
spitalurl cu bolnavi sracI i ales'am, Intru In-
deplinirea lul,. oraul Ploetilor, uncle de o vreme
poporul se inmultete i aezat la furcitura dru-
multi! spre BucuretI, spre Sinaia i spre schela
Braila, negolul Inflorete.
Aa dar, In a 1.2-a zi a lunel lul Septembre,
In anul mntuirel 1893, In zilele prea bunulul
i vitzulul Rege CAROL I i a sotieI sale ELISA-
BETA Regina, chemat'am tot poporul, dregatorl
i negutatorimea i pus'am piatra pe piatra, pen-
tru zidirea din noil a until spital, pentru cau-
tarea patimailor sraci, In locul celul vechill
i derapanat.
*i pentru a Intari i mal mult vointa i ne-
stramutata hotarare, de a sva,ri acest fapt, is-
calit'am toll ceI de fata acest pergament, aezat
de nol In temelia locaplul ce ridicam.
(Unnzi iscilliturile)

De la acsta data, Imbunatatirile nu ail In-

cetat, cad s'aii facut plantain, s'a complectat
sala de operatie cu instrumentele i aparatele

www.dacoromanica.ro
 700

necesare, s'a Infiintat o farmacie special& pen-

Ira spital i In fine s'a instalat o etuv mobil&
de desinfectare sistern Geneste Herscher.
Actualmente funclioneza. spitalul, cu acela
numr de 40 paturl, In care se primesc bolnavi
de ambele sexe, adulil, copil, i chiar cazurI
de maternitate, i unde functionez& un singur
serviciii, sub conducerea DomnulnI Dr. G. COSMA
medic-primar.
Spitalul e iluminat cu petrol, are peretil vop-
sill cu uleitl, mosaic pe jos, sal& de operatie,
farmacie, alimentatie cu apa., canalisare, cabinete
tout & l'gout, bl, autopsie, buntarie, pavilion
pentru bOle contagiOse i ghetarie, posedand 1
o eluv& de desinfectare.
Se mal distribue i consultatiuni gratuite la
acest spital.

Donaliunele spitalultd Ploeeci.

1) PETRE ANDRIESCU, prin testamentul sU, cu

data 17 Decembrie 1859, a lasat spitalulut Bol-
descu, dou pravalil din oraul Ploecl 1).
2) SAFTA COSTRIVAIA, prin testamentul WI, din
anul 1857 Martie 30, a lasat spitalulul PloecI,
clou sute galbeni venit pe fie-care an, pentru
Intretinerea de paturt, care sA pOrte numele sU 2).
3) DIM1TRIE MIMI, prin testamentul sell, din
1) Adele Eforiel Dos. 6/60.
2) Adele Eforiel Dos. 13/63.

www.dacoromanica.ro
 701

12 Decembre 1863, a lsat spitalulul Ploec1

1.50 galbenI.
4) General MAN711U, a dat in 1866, cke 100
galbenl pe an at va tri, iar dupe nliirtea sa
se respunda de fiica sa MARIA I. CANTACUZINO.
5) In anul 1.870 PANAITE FILITIS, a dat la
spit. Ploecl 40 Napoleon!.
6) JACOVACHE MURGULESCU, a lasat in 1872,
cate 100 galbenl pe an, inmullit la fie-care 1.0
an!, cu cate 10 galbenl.
7) Clucersa MARGHIOALA BOLDESCU, a lasat in
1872, 1/2 din via sa de la Masa
8) Luca MOISE in 1873, a lasat 12.000 lel.
9) HAGI STATE CALINESCU i SAFTA TUGULEA, a
liisat in anul 1874, a 3-a parte din averea sa
(4 pravalil din Plow.
10) LUXANDRA Compau, In anul 1893, a dat lel
4.000 in efecte la spitalul Ploecl.

Medici) Primal.). al spitalulur Plop!

1844 1859 Dr. VAARHELY.

1859-1862 D GRIGORE HEP1TES.
1862 1863 * BURGARD.
1863-1869 ) ALTSTETER.
1867-1879 i G. PAPA.
1870-1889 D T. TRANDAFIRESCU.
1889 3/ G. COSMA.

www.dacoromanica.ro
 702

Numfirul paturilor
PatuA

1844 30
1846 45
1856 40
1864 70
1869 75
1874 60
1879 45
1880 30
1890 . . 26
1897 40
1899 40

www.dacoromanica.ro
 703

V
Spitalul de natelle
F
SCOLA DE MOSE
1839

pegulamentul asupra spitalurilor, Intocmit

de ctitoriI MIHAIL GHIKA, MIHAIL RA-
COVITA i ALEXANDRU GHIKA, i pus in aplicare
la 14 Martie 1834, prin art. 57 prevede ca. :
Prisosul din veniturile Spitalulul sfintu Pan-
teleimon, va fi ornduit pentru dregerI, orI
ale acestul spital, or! ale ecaretelor lul.
Dupe sevIrirea meremeturilor, banil ce vor
mat remne, se vor pune la dobanda, la vre-o
casA sigurA i 'I va lasa sa. crew& catI-va anI.
Cu capitalul, ce se va aduna, se va zidi In
BucuretI, asupra until loc al sf. Panteleimon
un spital, In care se va primi femeile serace,
care vor veni O. se uureze.
Acesta este prima initiativk in ce privete Infiin-
tarea unuI Institut de Maternitate In BucuretI.
In anul 1837 Septembre 5, Marele Ban MI-
HAIL GHIKA cumpera pe sepia Spitalulul sf.
Panteleimon, de la sArdarul ION JIANU i Ev-
DOCIIIA JIANU, locul Impreuna cu casele, din ma-
halaua Radulul Vod, vopseaua de Albastru, din
fata podulul de ctildrarl i pan5. In fundul

www.dacoromanica.ro
 70S

grildinel la &lit i era situat de la 'Arta cea

mare din vale a rnitnastiret Radulut Voda. peste
drum 1 pAna. In apa Dambovita.
In urma acestut inceput, Banul MMAI GHIKA 1),
ctitorul efor al spitalulul Panteleimon, vznd
ca veniturile acestel mnstirl, Indestulzil tOte
cheltuelile i ca rma.ne un prisos Insemnat, a
luat iniyativa, ca din acest prisos, sa. tntemeieze
In Bucuretf un institut, unde sit se primsca.
femel srace, la vremea facerel ,i a leuziet lor,
i care sa. s1uj6sca drept cOla, pentru Invetatura
acelora, care vor vroi O. urmeze meteugul
moitulut.
PregAtirile, pentru Infintarea acestul institut
find fricute i apzarea lut In casa, ce Epitropia
Panteleimonulul, a cump6rat de la Sardarul
ION JIANU i EVDOCHIA JIANU, find hotart,
Eforia a cerut Domnitorulut ALEXANDRU D.
GIIIKA, ca sit primsca acsta. aezare i sA 0 ia
sub ocrotirea sa.
Domnitorul ALEXANDRU D. GHIKA, priu hri-
sovul de mal jos din 1839 Julie 10, a primit
adstl propunere 1 a aProbit i proiectul
pentru organisatia din luritru a spitalulul,
precum i a scOlet pentru Invelatura moitulut :

1) Fratele Domnitoralul ALIMANDRII D. GancA.

www.dacoromanica.ro
 " F4.

47,'t
t,*

.1=

("4
- 4..tRitraRti :L

6Uci iraC
BANUL MI GHIKA
1794 + 1850
Initiatorul fundarel SPIT. DE NASCERE I AL SCOLEI DE 1V16E
1839
www.dacoromanica.ro
 705

Noi Alexandra Dimitrie Ghika Principe

DIN NILA. Lill DIIMNEZErT, DONN STIPXNITOR A TOATX. TARA ROMINEASOX.

Pe langg cele-l'alte patimi, la care firea omenseg

se aflg supuse, dintr'un ineeput, pentru cad stramovil
nostru nu ad pgzit poruncile facetoruluT sett i de care
partea femeiascg este impartg0t1 de o potrivg cu
cea-l'altg, maT sunt 0 alte insu0te numaY ceT d'antaT
0 care, isvorgsc iar4T, numaT din cea maT sus po-
menitg pricing a eel d'antal nesupunerl. De atund
Domnul Dumnezed, ad isgonit pe om din raid. De
attmel ne-a dat prada necasurilor, de atuncY ad
strigat cgtre femeie, maY cu osebire : imultand, void
Imulti necazurile tale 0 suspinul ted, in durerl, veY
na0e fit Insg cu acesta Domnul, nu i-ati tras en totul
mgna de la fgptura sa, cad InsuV el a zis In multe
randurT 0 dupg azsta cg, niel un fir de par din capul
omuluT, nu se va mira Para scirea sa, ci rail lgsat
sg se lupte cu valurile lumeT, povetuit numal de pu-
terile sale, cu care insuV latt inzestrat, fgeendu'l dupe
chipul 0 asemgnarea sa, cu cat mai mult, omul in-
trebuintezg aceste puterT, spre bine, cu atat maT mult
se intOrce iarg0 la fgatorul sett, care este isvorul
celuT adeverat bun, 0 de la care el s'ad depgrtat prin
greOla sa cea d'antaT ; iar, maY cu osebire, se intOrce
la dansul, cand intrebuintzg acele puterT, pentru bi-
nele fratilor seT, la trebuintele ce vor fi avand, cad
pentru aceOia, ad zis insuV Mantuitorul nostril, cg
verl-ce bine am Mout, la vre-unul din acel pactitoT,
catre densul l'am %cut, 0 cand un om We se. aibg
maT multg trebuintg de ajutor, de cat cand se afig
coprins de bela insotita de sgracie ? Mud o femee
peste s fie maT vrednicg de mild, de cat (And are
durorY do facere, Insotite cu lipsa tutulor color tre-
45

www.dacoromanica.ro
 706

buinckse i pentru (Musa i pentru ticalosul acela,

pe carele '1-a purtat noua lunY !mins ?
Do nivte asemenea simtie insuflat fiind, prea iu-
bitul nostru frate, DumnOluI Marele Ban MIHAI GHIKA,
nu alt putut trece cu vederea lipsa, ce at lasat in-
stituii1e cele facabre de bine intr'acest principat, de
un avezamant, pentru mangaerea unor asemenea femeY
patruns de rul ce isvoravte dintr'asemenea lipsa,
indata dupa ce ati Mat, sub a Domnid Sale ctitori-
cesca ingrijire, spitalul sfintuluT Panteleimon i at
vzut ca, dupa silinta ce ati pus, veniturile aceluY
spital at ajuns, intr'o stare, atat de placuta, in cat
dupa ce acopere in Indestulare tOte cheltuelile ce cere
tinerea in cea ma! buna stare a spitaluluY, apol re-
mane i un prisos insemnat, ati chibzuit, ca sa nu
se maT adaoge la acel spital, peste legiuitul numr de
treY-zed vi vase paturT, carele sunt oranduite, pentru
patimavil de bole chronice i cu prisosul acela, sa se
faca, aid, In politia Bucurevt1, o avezare, atarnata d'a
dreptul de acel spital, intru tOte, cu oranduiala, Ina
ca, pe de o parte, sa primOsca ferns! grace, la vre
mea facerd i lauzid kr ; iar pe de alta sa slujsca-
drept Fag, pentru invtatura acelora, carele vor voi
pe vremea viitOre, sa urmeze mevtevugul movitulul in
principat, ca sa Inceteze d'acum inainte a fi lsata
cea ma! vatamatOre neingrijire, o indeletnicire, din-
tr'a careia, bung sat rea intrebuintare, spanzura dou
vietY de o data.
Acksta a Dumnelui .Banului chibzuirea Spitalulul, fit-
cndu-o cunoscuta stapanird, Inca din anul. . . . prin
raportul sell de sub No. 180, s'att primit vi de catre
acsta, prin osebit oficid, de sub NO. 838, in care se
coprinde, intre altele i cuvintele urmatre : Acsta
va fi o fapta, ca sit dobandOsca ctitorul un titlu maT
iikult din partea recunovtinteY oriteniIor.a Dupa acsta

www.dacoromanica.ro
 '70I

aducendu-se 0 in cuno0inta Domnid mele, prin ra-

portul Eforid de sub No. 91, din anal 1838, tot sal
imbunatatit 0 de ()etre nol, prin ofisul nostru de sub
No. 143, din pomenitul an ; apoY, in ode dupe urme.,
prin raportul sen de la 10 a le trecutuluT Martie cu
No. 173, Eforia Spitalurilor ne-ati aretat ce, pre aceste
temeiurY urmand, d-luY ctitorul, all inceput de atuncI
a lucra 0 a pregati cele de cuviinta, pentru infiintarea
acestd apzarY, in cat, acum, au adus'o in stare, ca
se. WI primi bolnavY intr'ansa, 0 prin urmare, ne
rOga, ca sa primim acesta aware, sub ocrotirea ns-
tra, de-a dreptul, Ca una ce 'Y are inceputul 0 s
prenumara, intre apzerile eFamiliI GIIIKA,) 0 tot-de-
odate ne maY rOga, pomenita Eforie, s cercetem, se
indreptam 0 apoY se. interim 0 se. statornicim un
proiect, care le sta, alaturat la acel raport, 0 pe care
Domnul clitoral Tat intocmit, pentru organizatia din
luntru 0 pentru cea pe vremea viitre, tinere de
minte 0 ocarmuire a acesteY awarY.
Acest proect coprinde, din cuvent in cuvent, cele
urmatre :

SECTIA I

Pentru organisalia din Iduntru a Spitaluld

1) Apzarea acesta va avea done despartie, cu totul

osebite, una de care alta ; intr'una se vor pune fe-
meile, ce vor voi se. remae necunoscute ; la cea-l'alta
cele ce nu ail trebuinta de acesta ferire.
2) In cea d'antaia desprtire, cine va voi sa intre,
are s platesca, un ce hotarat, pe zi, pentru intim-
pinarea cheltuelelor sale.
3) Perstsnele ce vor voi se. remae necunoscute, are.-
tandu-se, la p6rta, vor fi primite numaY de cat 0 ni-

www.dacoromanica.ro
 708

minea nu le va putea intreba, nici de numele, nici

de calitatea, nicT de familia bor.
4) Asemenea perske, intrand In spital, vor avea
asupra lor un bilet pecetluit, 'In carele sa fie trecut,
numele cel adev6rat din botez 0 al familiel.
5) Asupra acestui bilet mamqul, va insemna nu-
mele odaiei 0 al patului acelel persOne.
6) Biletul va r6manea, la dansa, pecetluit 0 la e0-
ma sa din spital, ea '1 va lua iaraY pecetluit cu (Musa.
7) Un asemenea bilet, nu se va deschide, de cat nu-
maY la intamplare de mOrte a persOnd ce '1 pOrta, ca s
OM a.a cunoscandu-se, cine este, O. se dea acsta In-
tamplare, iaraY prin taina, in cunqtinta familie sale.
8) Fie1-care femeie sail fata, din acsta clasa, va
avea inctiperea sa deosebita.
9) Nimenea nu va putea intra inteo asemenea odae,
de cat mamo011, intla spitaluluY 0 o colaril spre
prosluenie.
10) La acsta despartire se vor orandui tot-d'a-una,
din colarile cele mai cinstite i maY apzate.
11) 0 asemenea persOna pOte A intre 0 cu obrazul
inveht, oil cu masc sail cu alt-cevaY, 0 nimenea nu
are sa o supere, la acsta, nicl la intrare, nicY la e-
derea eY acolo, nicl la e0real.
12) 0 asemenea perstina pOte O. ias, numaT de
cat dupa facere sail O. mal aza pana la mai bung.
intremare ; ins tot-d'a-una va plati taxa hotarata, cel
putin pentru zece zile 0 de n'or edea acsta vreme
in spital.
13) POte sa ia pruncul cu ea, sail sal lase in spital,
la cea din urma Intamplare, acea persOna are s pla-
tOsca, afara de cheltueala sa, pe cata vreme va edea
in spital, dupe 2-lea 0 cheltueala doicel prunculul
pe un an.
14) Eforia ctitoricOsca, va fi datOre, din vreme in

www.dacoromanica.ro
 709

vreme, sg dea o taxa, dupt care at sg se platescg

asemenea cheltuell.
15) PrunciT, ce vor rtmanea in spital, se vor trimite
la casa orfanotrofieil, precum si baniT ce se vor aduna
pentru simbriele doicilor de la cele din despartirea inteia.
16) La cea d'a 2-a despartire, va fi primite, Para
deosebire, very-ce femeie insgrcinatg, aprOpe de cesul
facereY si la verT-ce ces va veni.
17) Aceste femeT, vor fi indatorate, O. slujesca la
trebuintele spitaluluT, pan la facere, dac starea sa-
natatel le va erta.
18) Asemenea vor sluji si in urma facerel ca doice,
pe Wt. vreme Tor sedea acolo si la copiT lor si la
altT copil, dacg va fi trebuintd.
19) Dad s'ar intampla sa vie vre-o femeie insar-
cinata, avend si patim! lumescT, nu va fi sloboda sa
dea tata la nicT un copil, nicT la al sal macar, si
cand va fi in stare sa iasa asemenea femeie, sa se
trimitg cu paza la vre-un spital, spre vindecare.
20) La acesta despartire, pote sa se puie maT multe
femeT la o incapere, dupt cum st urrneza si la cele-
Palle spitale.
21) Aceste fete sunt slobode, ori sa ia pruncil lor
cu densele sa sal lase in spital.
22) La esirea unor asemenea femel, ce vor lua cu
densele prunciT lor, care este prea de folos acestora,
Eforia le va da si un ajutor in bani, de la zece pang
la 30 de leT.

SEMI II
Pentru tinerea spitalului in viitorime

23) Acest spital, se va tine din prisosurile venitu-

rilor spitaluluT sfintuluT Panteleimon, dupa ce se va
acoperil tOte trebuintele acestuT din urma.

www.dacoromanica.ro
 710

24) Spre acest sfirsit, se va alcb.tui mei inteiti bud-

getul spitaluluY sfintulta Panteleimon, ca unul ce are
cel d'inteiti drept, asupra veniturilor sale si de la a
arta mijlece spanzur numal tinerea celta-l'alt si,
dup5, prisosul ce va remnea, se va alctui tot-d'odatl
si un budget deosebit pentru acest noul asezare.
25) Acest budget va sluji, drept temeitt, la chel-
tuelile de peste an.
26) Venitul ce va aduce, peste an, taxa pentru care
st vorbeste la sectia I 2-lea, se va addoga tot-d'a-
una la veniturile anulta viitor; cad maY inteid, nici
c pOte s se la drept temeitt la alcAtuirea budgetulta.

SECTIA III

Pentru ockmuirea spitalulia

27) Acest spital, fiind o despartire, sc6s5, din sinal

spitalulta sfintulta Panteleimon, si avend a se tinea,
numai cu din prisosul veniturilor acestuia, dupe cum
maY sus s'a zis. Prin urmare tot do epitropia acestuia
se va si ocarmui, la cele de obste a le ha ornduell.
28) Tinerea in bun/ stare a spitalulta, paza bund
orenduelY din nguntru, buna purtare a poslusitorilor,
oranduirea acestora, deprtarea kr la vreme de aba-
tore, primirea socotelelor la sorece hotare.te, pe te-
meiul budgetulta sag, Imbuatatirile ce se vor socoti
prin putinta si de trebuinta, a se face dupe vreme,
intr en totul in atributiile epitropiei, care apol se
va intelege, cu cel maY marl al sei, in tocmai ca si
pentru spitalul sfintulul Panteleimou.
29) Pentru ca s5. se WI implini on scumptate
aceste ale d datoril, epitropia va fi datOre 0, cerce-
teze inssT, cel putin de clout orl pe septman, acest
asezare.

www.dacoromanica.ro
 711

30) Osebitl poslujitoril ce alcatuesc personalul, si

ocarmuirea din luntru a acestul spital sunt :
Pentru slujba economid

1) 1 Econom ;
2) 1 Stolnicel ;
3) 1 Ingrijithre pentru rufe i pAnzeturT;
4) Poslujit6rele luzelor;
5) Portar ;

Pentru slujba doctoricesci

1) 1 Mamo;
2) 1 Ajutor acestuia;
3) 1 1160. ;
4) Scolarele pentru mestesugul de mo0re ;
Iar datoriele fie0-cgruia, din acetY poslujitorl, vor
fi cele urmt6re; aceste indatorirl Ins, sunt indoite
potrivit on 1ndoitul sfir0t ce are acst arzare, adia
pe de o parte s ocrotsa, s mangae, i s. caute
pe femeile cele insgrcinate, la trebuintele facerel i a
consequentilor acWia ; iar pe de alta s dea trebuin-
ciosa invetatura, la cele ce vor voi st urmeze pe viitor
mestesugul mo0rel.

Datoriile Economului

31) Economul va fi d'a dreptul, sub supunerea si

ascultarea epitropieT Panteleimonulut
32) Va avea sub a sa ingrijire, tot economia cea
din luntru i buna oranduial a spitalulut
33) Sub a sa ascultare i supunere, vor fi tot1 pos-
1u0toriI eel mid al spitalulul, precum : rnda0, lu-
crtorl i cel-l'altT.
34) Economul 10 va avea locuinta in spital 0 nu

www.dacoromanica.ro
 712

va lipsi de acolo, nicY ziva, nicY nptea ; pentru acest

sfir0t, economul se va alege, om cinstit, trec.ut in
vrsta 0 casatorit.
35) Economul primind on lista iscalit in condica
de care epitropia PanteleimonuluT, tOte lucrurile spi-
taluluY, apol va fi dator sa le dea, dupa cum le-au
primit, i ceia ce va lipsi, sati se va strica, afara din
firesca stricaciune, co vremea i Intrebuintarea, va
aduce, la fiepcare lucru, s aiba a le pune la loc
sat' a le drege cu a sa cheltuiald, cu asemenea inda-
torire va incredinta i insuI acoste lucrurY pros1u0-
torilor respectivI.
36) Economul va Ingriji pentru hrana bolnavilor 0
a pros1u0torilor ce se vor orandui a '1 avea hrana
de la spital.
37) Economul va Aspunde lefile pos1u0tori1or celor
arnatI la 33.
38) Va Ingrji a se cumpara din vreme, dup des-
legarea EpitropieY, cele trebuinciOse pentru spital, pre-
cum : lemne, carbunl, lumanarY, sapun . c. 1., ce se
pot lua cu ridicata maI eftin pentru economie, 0 sa
ingrijesc a se imparti cu msurd.
39) Va incheia, la sf1r0tul fie-carel lunT, socotelile,
de cheltuell ce se vor urma, ca cercetandu-se de e-
pitropie 0 v6z6ndu-se potrivite, O. le iscalsca 0 ea.
40) Economul, Impreuna cu m4a, vor primi in
spital, pe verY-ce femeie insrcinata va veni gata spre
facere, insuI el o va trece numal de cat in registru,
oranduit pentru acsta.
41) PersOnele, ce intl./ in despartirea de al 2-lea,
se vor trece In registru cu numele lor ; iar pentru
cele-l-alte, ce vor s6 ramana necunoscute, se va trece
numaY numrul biletuluT lor.
42) Economul va trece in deosebit condica 0 tOte
hainele 0 lucrurile, cu care va veni o asemenea fe-

www.dacoromanica.ro
 713

meie In spital, ca la e0re sa 31 se dea Inapd ; iar la

intamplare de mOrte, O. se ingrOpe cu (Muscle satt s
le dea clironomilor de va avea.
43) PersOnele ce intra, In despartirea d'intaT, nu ati
trebuinta de o asemenea catagrafie ; cad ele vor tinea
lucrurile lor, In Incaperea lor, fiind singure intr'insa.
44) La intamplari de a muri vre-o labuza, Econo-
mul va da indata de scire rudelor, ca sa ingrijesca
pentru ingroparea ; iar dad. nu se va arta nid una,
atund InsuI va ingriji pentru acesta.

Datoriile Stolnicelulai

45) Stolnicelul va fi supus de a dreptul Economulul,

de la dansul are 0.'0 primesca poruncile cele trebuin-
cise, la dansul are se0 predea 0 socotehle din tote
zile le.
46) Stolnicelul, va sluji la trebuinta 0 drept logofet
al Economiei, la Wernerea hartielor Economice.

Datoriile ingriptOreT rufelor i a pnzeturilor spitalului

47) Ingrijithrea acesta, primind tOte rufele spitaluluY,

de la Econom, apol insrI va fi r6spunz6tOre, pentru
orx cate vor pen, san se von perde.
48) Va fi cu bagare de sOma a drege 0 a carpi,
dinpreun cu spalatoresele, orl-ce rag se vor descOse
sat se von rupe.
49) Spalatoresele trebuincise, vor fi sub supunerea
i ascultarea ace0ia, de la dOnsa ati sa, primesca ru-
fele cu nurnr, la densa ati 0 sa le predea.
50) Spalatoresele, impreun cu randa0I, vor fi da-
toll se spele 0 du0mele1e spitaluluT la trebuinta.

www.dacoromanica.ro
 714

Datorlile poslutlithrelor

51) Aceste, vor fi din Folarele, ce se indeletnicesc

cu invatatura meOeugulul mo0eY, cad i chipul ca.-
utdrel lhuzelor, este o invataturd trebuincibs, pentru
o m150., pentru datoriile acestora, se va vorbi maY cu
desluOre la datoriile colarelor.

Datoriele portaruluT

52) Portarul va fi zi i nOpte, no lipsit de la prta.

53 Portarul nu va ingadui, pe nicY un strein, sd
intre in spital, frd tirea Economulul sail a m4e1.
54) Asemenea nu va lsa O. ias afard, Par/ tirea
acestora.
55) Nu va ldsa s intre, in spital, nici un fel de
mancare sati bduturd.
56) Sra va include portile 1;ii cheile le va da in
mama Economuluf.

SLUJBA DOCTORICEASCA
Datoriile Mamoithlui

57) Mamopl va cluta lhuzele cu WI silinta, le

va visita ne aparat, cate o data pe zi ; iar asupra fa-
cerilor lor, in0iintrindu-se de cdtre in4e, numaf de
cat va fi de Eta, la orY-ce cs, impreund cu Folarele
spitalulul.
58) Va face operatiile trebuinciOse, la vreme de
nevob.
59) Va cerceta totd'auna doctoriele de sd da0, dup.
cuviintd, hrana de este bung, i cea-l'altd orAnduiald
a spitaluluY do se pazete.
60) Va artita Economulul cele de lipsd i de tre-
buinta ; iar pentru vre-o deosebita mdsurd ce va so-

www.dacoromanica.ro
 715

coti folositre la acsta apzare, se va intelege cu E-

pitropia.
61) La sMritul fie-cgruia an, mamopl va inftitisa
atat list de num6rul facerilor, ce s'aii urmat, a lehu-
zelor cutate, cat i a operatielor ce s'aq fcut, impr
tind acea lista, in dou categoriY, adica in lehuze de
trpta coprins in sectia intaia i de trpta coprins
in sectia a doua.
62) Spre indeplinirea celuY d'al doilea sfarit a a-
cestel aFzarY, &lic a inv6tturef celor ce vor voi s.
urmeze metesugul mgire. Mamowl va fi dator st
dea i un curs de acest meteug, pe cat privqte la
desavrita formatie a uneY m6p.
63) Spre acest sfarit, Mamopl va alcatui un proiect
de chipul acesteY Inv6tturY.
64) InvOtatura melor se va face in limba romansa.

Datorille ajutorului

65) Va indeplini la trebuinta, tote cate se ating de

indatoririle Mamoplu1, pentru care s'aul vorbit i maY
sus, afara de predarea cursultd, care r6mane numal a-
supra acestuY din urma.
66) Spre acest sfai*t, ajutorul va fi dator negr*t
sa, viziteze spitalul de dou orY pe zi ; i osebit de a-
csta, verY caud va fi chemat, orl zina, orI nOptea
pentru vre-o osebita IntmpIare i cand mamopl va
fi de fatl, ajutorul iaraV trebue s se afle acolea, ca
sa ingrijesca InsuV el cele de trebuinta.
67) Va fi de fata, impreuna cu Economul, la primi-
rea boluavilor.
68) Va Oleo, lista, pentru fiq-care zi, pentru cate
lehuze va avea in spital.
69). Va strui, la imprtla doctorielor, pe la lehuze
cand yin de la spiterie.

www.dacoromanica.ro
 716

Datoriile MOO

70) M4a va fi cu locuinta in spital i nu va lipsi

din launtru.
71) Va fi napristan de fata, la facerile ce se vor in-
tampla la spital.
72) Va priveghea pururea a se pazi ,buna orandu-
tall ai curatenia in spital.
73) Va avea, sub a sa ascultare, pe tete ticolarele
spitaluluY, iar mal cu osebire cele ce pe rand pazese
la spital.
74) Va fi nolipsita, de langa lehuza, nu numal la
vremea visitatie mamopluY, salt adjutorulul, ci tot-
d'auna.
75) Va ingriji,impreuna cu rolarele cele de rand,
darea doctorielor la sorecele hotarate.
76) Va povatui pe aceste din urma, a implini, 0 a
'I pazi datoriile lor, 0 la orl-ce abatere, nesupunere
0i neorancluial din partea kr, se va arata mamcviluY.

Datoriele vcolarelor

77) .colare, se chiama femeile acelea, care avand

sa urmeze me*rgul mosireY, trebue maY Intaia sa
aiba invetaturile legiuite pentru acesta.
78) Aceste invetatur1 se alcatuesc de un curs teo-
reticese a acelul me0erg .0 de altul practicesc.
79) Amendoue aceste cursurl, se vor da de catre
mamorl spitalulut
80) In cursul practicesc int% i slujba lor, pe rend
in spital, pentru un soroc hotarat.
81) In sorocul acesta, 0 in vremea randulnY lor, vor
fi datere sa se afle tete facerile, s moesca, fiq-care
pe rand, ate una, sub povata mamopluY 0 a moa-

www.dacoromanica.ro
 717

eT qi se caute pe acea lehuz la cele trebuinciOse,

pane la e0rea el din spital.
82) Fie-care colare, are s alcetueasce o descriere
de tote curgerea facereT, 0 a lehuzieT aceT femel, en
a ceruT ingrij ire va fi insercinat, ca se. o dea mamo-
uluT la aOrea aceOia din spital.
83) Pe cit vreme vor fi de rand in spital, mancare
vor avea d'acolo.
84) Vor cauta pe lehuzele, ce le sunt incredintate, cu
dorinta i zi i nOptea.
Vor fi supuse m6p1 spitalulul, i fere Oirea a-
ceOia, tin vor fi volnice se iasrt afare din spital, in
vremea slujbeT lor.
86) colarele, dupe ce vor sevOr0 cursul Mr, 0 eel
teoreticesc, i eel practicesc, vor fi datOre s. dea un
examen, despre acestea, inaintea comisiel (1octoriceOT
0 a mamo0ilu1 spitaluluT, la care examen, examina-
toriT vor fi medularele pomenitel comisil.
87) Dupe. acesta, colara se va areta cu ceruta in-
veteture, va lua diploma din partea acel comisiT, ca
cu acesta numaT s aibe voe a urma meOe0igul mo-
0reT.
88) Niel o wolara, nu va fi primit, dac nu mg
intaiti va ti se scrie i se citsce curat in limba ro-
manesce.
DecT, dupe indoita datorire ce avem, intaiti ca un
oblduitur al acestuT de Dumnezeg pezit Principat, a-
p01 ca un cap, ce ne aflern acum a familiel, intr'a a-
ria acturl de iubire de $5menT se prenumare i spitalul
sfintulul Panteleimon, i acesta acum dintr'nsul trase.
apzare. NoT am primit aceste propunere, cu tOt si-
linta i cercetand tote cu scumpetate i gsindu-lo
bane, desevar0te i oranduite a indeplini o lipsa prea
simtitorea la institutiile facetore de bine, dintr'acest
Principat, imbrcitigim aceste afezare cu bucurie ca

www.dacoromanica.ro
 718

una, ce este pentru o4tescul folos, placut lu Dum-

nezeti i vrednica de laud, i pentru ca sa aiba sta-
tornicire cea cuvenit, intru vecinica pomenire a cti-
torilor, intdrim Domnia mea, printeacest al nostru
Domnesc hrisov, iscalit cu mane. IsT6stra Apaimentul
care maY sus se vede a0ernut i poruncim sa se pa-
zesca, intru We, in tocmaY, Para cea mal mica aba-
tere sat. stramutare.
S'a scris acest hrisov intr'al cincilea an al Domnid
I145stre in orwil Bucuret1.
La anul mantuire 1839 Iu lie 10.
(ss) Alexandra D. Ghika W. W.
Mare le logofat al dreptaid (ss) B. *TIRBEI.
No. 3.

Astfel, institutul de narere irOla de mOe,

aU Inceput a functiona In anul 1839 i pentru
a eternisa 1 mal mult acest act de bine-facere,
s'aft turnat medaliI de aur, de argint i de
bronz, de catre casa W. Schwoboda iZur Un-
garische Krone, din Viena 1).
Case le JianuluI Insa, nu eraii asa IncapatOre,
astfel ca. Institutul de napere, a Inceput a func-
tiona cu 1.2 paturl.
Deosebit de cOla de rnOe, pe langa acest
I ...
institut, s'a mar Infiintat tot in anul 1839, 2),
un museil, unde se trirnetehil i se pastrail mon-
struositatile umane, i tot In acest an, pentru
a inlesni elevelor din cOla de mO.,v, Invatatura

1) Adele EforieT Dos. No. 43/47.

2) .A.etele EforieT Dos. No. 18/39.

www.dacoromanica.ro
 MUNICIPIULUI

PC--ES"V
A
Funarei INSTITUTULIA DE NASCERE SI AL Wall DE 3,1(5.E
1839

www.dacoromanica.ro
 749

s'a imprimat Manualul de meteugul moireI

de Doctorul IOSEF SPORER 1).
Femeile sermane, Incepend a avea Incredere
In acest institut, numerul lehuzelor, a mers cres-
cend, ast-fel In cat In anul 1851, Eforia a fost
silita. sa sporesca Inca. cu 10 numerul paturilor.
*cOla de mOe, la randul el, a avut necesi-
tate de o organisare ceia ce a facut ca :
La Mal In 20, 18552), Eforia chibzuind ca
Invatatura rneteugulul moitulul, sti se faca,
atat la partea sa teoretica, cat i la cea prac-
tick dupe un plan mal desvoltat de cat avea
atuncl, a Insarcinat pe Doctorul CAPA, Doctorul
prirnar al institutulul de natere, sa. alcatuiasca
un proect fara. zabava.
Doctorul CAPA In urma acestel cererl a alcatuit :

PROECTUL
PENTRU

Organisatia fclei de invatatur al mepte;ugului mosirei

in institutul de nascere din capitala Bucuresici
Condiptle pentru primirea
doritrelor de a .urma InirAtitura acestuY mevterg

1) Primirea se va face, la inceputul cursuluT, care va

fi la zi 1 Septembre a fie-caruT an i se va publica
prin jurnale, cu doug lunY de zile inainte.
2) Numeral elevilor Ce se vor primi pe fie-care an,
s nu trcb. peste 12.
1) Actele Eforiel Dos. 2/39.
2) Actele Eforiel Dos. No. 31/55.

www.dacoromanica.ro
 720

3) Nu se va face nicl o distingere de natie i re-

ligie, Ins de la fie-care se va pretinde cunoFinta limbeY
rom(Lne.
4) Se vor primi numal &me! mAritate &au vIduve.
5) Fie-care doritre, de a fi primita, la acst inv-
tturl, are s Inftipze un act din partea mahala-
giilor 0 a preotuluY bisericel, prin care O. dovedscg :
a) Wrsta sa, acY nu va fi primitg. nid una in
vArsta maT jos de 20, nicY maY sus de 35 anT, 0
b) Conduita sa moralicqte bung.
c) Pe aceste conditiT, se va face primirea de cAtre
Domnul profesor In calitatea institutuluY.

ImpArfirea cursului

Acest curs se va imprti In treT prtY :

a) Cursul pregtititor, adicl cursul pentru Invttura
citird 0 scrierd in limba roman, va tine de la Sep-
tembre, On/ la sfirOtul luY Decembre.
b) Cursul teoretic, pentru Invetatura acestuT me-
te0ig, va incepe la Inceputul anuluT i va urma pang
la sfiritul ha Iunie.
c) Cursul practic, va incepe la Julie 0 va urma
pang la sfir0tul luT Iunie anul urmtor, cfind dup6
examenul ce se va face, se vor slobozi i diplomele.

Descrierea carsurilor speciale

I) Oursul preydtitor
La urmarea acestuT curs, se vor indatora numaT
acelea, carT nu vor fi doblindit mal inainte aceste
cuno0inte, iar acelea earl vor avea asemenea cuml-
tinte, vor fi supuse numaT la un examen. Pentru acest
curs, se va oraudui do Onorata Eforie, un osebit pro -
fesor cu indatoririle urmtbre :

www.dacoromanica.ro
 721

SI predea, in acele 4 lunT, hotarate pentru acest

curs, lectie de 3 ort pe sptamana. adica : Lunea, Mer-
curea si Vinerea, ate 2 ore pe zi.
La sfirsitul cursuluY, 0, dea examen si se vor
Inainta numaY acelea, cart prin Aspunsurile lor se vor
dovedi destoinice.

Il) Cursul teoretic

Acest curs, se va preda de doctorul primar al spi-
talulut, de 3 oil pe sptamana : Lunea, Mercurea si
Vinerea, cate o oi pe zi.
La acest curs, va asista tot-d'a-una si doctorul se-
cundar, care o data pe sptamana, Sambata, va face
repetitie, tot dupe principiile adoptate de doctorul
primar.
Cursul practic, se va urma in urma, in modul ur-
mator :
Elevele vor fi indatorate a asista, in fie-ce zi la
vizita spitalulut, ca sa aib prilej doctorul a face ex-
plioatiile practice, asupra facerilor ce se vor intampla.
In fie-care zi, vor rmanea cate 2 dintr'nsele pe
rand, pana a 2 zi in spital, ca mat inteia O. fie Pata
la tote facerile, ce se vor intampla in acest timp, ial,
dupe ce se vor mat exersa sa moseze insile femeile,
ce se vor intampla sa facti intr'acea zi, si sa Ingri-
jesca lehuzele din spital, dupe instructiile ce le vor
da doctorit si mOsa spitalulut.
Pe langa. explicatile, ce se vor face de catre Doc-
torul primar, la visita de dimineta, Ira fi indatorat si
Doctorul secundar, a face tot asemenea explicatit si la
visita de sra, daca atunct se vor intampla facert, la
cele 2 mbse ce rman in spital.
Pe langa aceste exercitiT practice, elevele acestut
ours, vor urma si cursul teoretic, Inca o data cu cele
46

www.dacoromanica.ro
 722

ce intr din noA in acest curs i la sfal*tul lund lift

Iunie, aceld de al doilea an, terminandu-se cursul, so
va da examenul public, in fiinta c'onsiliuld Doftoriceso
i numal acelea, ce se vor gasi destoinice, vor dobandi
diploma de slobod exersare a meOepgulul m*reY, in
tot coprinsul principatuld, savarind maY intA1 jur6-
mantul, de strapica pgzire a datoriilor, ce se impun
acestul meOeug, de catre legile atat civilo cAt i morale.
00 Dr. Cana.
Acest regulament, a fost aprobat de Maria Sa
Domnul stapanitor, la 22 Iunie 1855 i a fost
pus In aplicare de la 1. Septembre 1856.
La 1859 Decembre 20 1) Domnul General
DAVILA, Inspector general al serviciulul sanitar,
inspectand spitalul de nacere, l'a gasit ca se
afla pe malul &lel Dambovita, ca umezla sta
pe zidurl, ca. Incaperile erail in aa deplorabila
i vatamatOre stare, In cat nu puteail servi, nicI de
cum, pentru un spital i a Intervenit catre Eforie,
ca sa pue la cale, constructia altul local, potrivit
cu destinatia lul, care cerere s'a repetat In 1860.
Acsta a Men t ca. In anul 1.860, Eforia a fost
sill La, sa Incepa sa recladsca, Institutul Mater-
ni tatea, prig Antreprenorul ROZENTAL, care a costa t
407.000 lel, i care s'a terminat la 1. Ianuarie
1863 2).
Progresele sciintel, facnd asemenea ca ma-
nualul de meteugul moireI, Intocmit de Doc-
4) Actele Eforie Dos. 24/59.
2) Aotele Eforiel Dos. 99/60.

www.dacoromanica.ro
 723

torul I. &OBER, sa nu mai OM fi Intrebuintat

cu folos, pentra elevele cOlei de mOse, a fost
Insarcinat, Doctorul STEFAN CAPA, sa faca un
alt manual al artei moituluT, pentru Invetatura
m6elor, de la Institutul de Nqtere, care ma-
nual s'a scris i s'a imprimat In anul 1859.
Institutul Maternitatea, a stat In casele din
strada Radului-Voda, pana la anul 1881. Fiind
Insa situat, pe marginea albiei Dambovita, s'a
Infiltrat de umiditate, i prin urmare a devenit
impropria, pentru un Institut de nascere.
A urmat dar ca Eforia, O. ia masuri pentru
stramutarea lui.
Ast-fel In anul 1881, Eforia a cedat Prhna-
lief Capitalei, vechia cladire a Institutului Ma-
ternitatea, In schimbul sumel de lei 170.0001)
in care acesta a instalat o c61a primara, dupe
ce a restaurat-o ; iar Eforia a cladit, un noti
Institut de Maternitate, care a Inceput a func-
tiona in anul 1883, in curtea spitalulul Filan-
tropia, unde se afia i azi. De la 1881-1883,
Institutul Maternitatea, a functionat Intr'o casa
a Eforiel din strada Mantulesa.
Noua cladire a Institutulul Maternitatea, s'a
Mout In conditiuni cu totul moderne, la care
s'a ataat un numer de reserve, atat de necesare
spre isolarea lehuzelor.
In 1886, s'a Intocmit un nofi Regulament pen-
tru cOla de m(5e.
i) Aotole Eforiel Dos. 88/81

www.dacoromanica.ro
 724

Institutul Maternitatea a primit continue a-

meliorari i iata starea In care se gtisete azi :
Spitalul posed& actualmente 60 paturi.
In acest Institut, sub conducerea Domnului
profesor DRAGEIESCU, in care se admit numal
fernel, care at sa nasca, se face clinica obste-
trical& a Facult&tel de medicinft.
Iluminatul cu electricitate, peretil vopsill cu
uleiii, mosaic pe jos.
Institutul are o sal& de operatie, In conditiuni
moderne, bal speciale, canalisare, alimentatie
cu apa, filtre Berkefeld, apa sterilisatA, apa. des-
tilata, i cabinete tout a l'egout.
Sala de operatie, posed& un bogat arsenal de
instrumente, aparate i etuve de sterilisat.
Pe DNA acest Institut, se afla un serviciii
de consultatiuni, pentru bole gynecologice la
femel, sub conducerea Domnulul Doctor HEPI-
TES, precum i o cOla de mOe, destinala a
instrui i forma mOe pentru VA& tara.
Acesta cOla este sub conducerea Domnilor
Doctorl DIlialIIESCIJ i HEPITES.
Serviciul interior al Institutulul Maternitatea,
este condus de o ms5e primara, de rnOe in-
terne i de elevele cOleI de ms5e, care fac prac-
tica. In Institut. .

In sfttrOt In anul 1900, s'a reorganisat cOla

de mOe, In care scop s'a Intocmit un nal Re-
gularnent pentru conducerea acestel cOle.

www.dacoromanica.ro
 725

Diferite donatiunT fAcute Institutuluf Maternitatea

4) In anul 1883, DIMITME HAGI VASILE, prin
testamentul se'il, a lasat lel 20.000, cu condilie
ca din venit sa. se Intretie paturI.
2) In anul 1869, RADUCAN U SIMONIDE, a lasat
mo0a Brebenl din judetul Olt, MinisteruluI
InstrucliuneI Publice, cu conditiune ca, dupe
lncetarea din viala a solie1 sale ELENA, sa dea
la spitalul de natere, cate 250 galbenI anual
spre ajutor. Eforia a intrat In posesia acestuf
legat, de la 1.892 Februarie, and a decedat
DOmna ELENA SIMONIDE.

Medicif primarT al' institutuld Maternitatea

1839-1850 Dr. IOSEF SPORE R.
1840-1855 , T.UDVIG KRAUS.
1850 1854 2 CTOR VANSANEN.
F.
1854-1854 GEORGE SINGROS.
1854-1885 D g,I, T E F AN CAPA.
1867 * n RiGHIESCU.
1883 3, EPITES.
TT

NumArul Paturilor
Patne
1839-1851 12
1851 22
1858 22
1864 45
1877 37
1878 40
1899 60

www.dacoromanica.ro
 728

ANEXA
Pavilionul Maria Protopopescu
1898
Prin testament In regula, Maria Protopopescu,
nascuta Papazolu, a facut danie EforieI spi-
talelor Civile, moia sa Finn, din judetul Braila,
cu conditiune ca Eforia sa platsca legatele pre-
v6zute, Inteansul, iar din rest sa Inflinteze, la
Spitalul Maternitatea atatea paturl, cate se vor
putea sustine, purtand pe o placa numele seii
ca fondatOre.
Iata acest testament :
TESTAMENT
Subsemnata, in necunorin t6. de carte, prin punere
de deget 0 pecete, T6dUlra MARIA NICOLA E PROTOPO-
PESCu, ngscut5. PA PAZOLU, domiciliath. In BucurecY, strada
Brezoianu No. 29, in lipsa de mo0enitor1 reservatarT,
aflAndu-m in deplinI sal:Mate 0 voind a dispuue de
acum de averea mea, cum urmzi a fi impgrtitg, dupti
incetarea mea din viata, fixez ca Wilma mea vointg,
urmgtOrele dispositiunT testamentare :
Art. 1. Institul, ca legatara universal, pe Onorabila
Eforie a spitalelor Civile din BucurerT, asupra intregeT
mele averl miwAtbre 0 nemirgtOre 0 in special a-
supra averel mele nemicatOre, anume : Mo0a Filiu,
supranumit 0 Bud4tnca, cu tOte trupurile el, cu
tOte constructiile dup6. (Musa, mo0e ce se afil in ju-
detul Brgila 0 care a devenit in stg.panirea mea, prin
succesiunea de la decedatul meg frate G. PAPAZOLU i
de la mult regretatul meg raposat sot NICOLAE PRO-
TOPOPESCU, in basa testamentulul, autentificat de Onor.
Tribunal Ilfov sectia III (actualmente de naariat), sub

www.dacoromanica.ro
 727

No. 684/870, cu urmatrele sarcinY 0 conditiunY de

administratie, pentru legatara universall Eforia spita-
lelor civile.
L Averea co leg Onorabila EforiT a spitalelor Ci-
vile din Bucurea, se va administra tot-duna separat,
de cele lalte averY ale Eforia, 0 va constitui un fond
c.0 totul distinct, care sa pOrte numele de Fonda-
finea MARIA PROTOPOPESCU.a Din veniturile acestul
fond (avere) 0 in special a mo0c1 Filiu, se va achita
maY intal cu precadere, tOte legatele singulare, diferite
alte sareinY 0 cheltuelY, atat cele ce vor provoca achi-
tarea legatelor 0 punerea in posesie a diferitilor le-
gatarY, cat 0 onorariile (salariile), ce fixcz maY jos,
pentru Domnul RADU ORGHIDAN, in calitate de Co-ad-
ministrator-Efor, cat va trai Domnia sa, iar dupa in-
cetarea Dumnealul din viata, pentru acela ce va urma
din familia sa, dupa cum dispun maY jos, ca Co ad-
ministrator Efor al acestuT fond, iar restul veniturilor,
ce vor maY prisosi, se va intrebuinta de Onor. Eforie
Civil, pentru intretinerea in spitalul sou aMaternitatea,
de atatea paturY, cate se vor putea sustine, avOid sa
figureze de-asupra acestor paturT, pe o plug mica de
metal, numele meg ca fondattire.
2. Administratia acesteY fundatiunY 0 representarea
intereselor sale, inaintea tuturor autoritatilor judeca-
torea 0 administrative, se va face tot-dOuna de comuu
acord, de catre Onorabila Eforie a spitalelor Civil; im-
preuna cu Domnul RADU ORGHIDAN, proprietar, domi-
ciliat in BucureFT, calea Grivita No. 120, pe care 'I
instituY 0-1 numesc ca Co-administrator Efor al acesteY
fondatiunY, avOnd sa primOsca pentru serviciile sale,
Liu honoraria (salaria) fix anual do la 6000 in aur,
adica ase mil lel in aur, earl i se vor raspunde din
veniturile fondatiuna mole, We jumatate la fie-care
semestru anticipando.

www.dacoromanica.ro
 728

Domnul RADU ORGHIDAN, ca persbna fisica, fiind su-

pus mode,. dupe incetarea sa din viata, va lua locul
Domniel sale, ca Co-administratore-Efor al avereT ce
leg, avOnd acelea-O drepturY i aceIW honoraria (sa-
laria) anual, persona de sex barbatesc, care o va de-
somna Domnul RADU ORGHIDAN, prin. ultima sa vointa
ai va urma tot ast-fel tot-d'auna, Ana and va exista
Eforia Spitalelor Civile.
La cas daca Domnul RADU ORGHIDAN salt succesoril
sl, uu vor fi luat din vre-o causa Ore-care, disposi-
tiunea de a delega, un Co-administratore-Efor al aces-
tel fondatiunT, In acest cas On or. Eforia Civila, de co-
mun acord cu Onor. Minister de Interne, va numi din
familia Domnulul RADII ORGHIDAN, ca Co-administra-
tore al acestel averT, cu aceleall drepturT 0 honoraria
(salaria) anual, pe cel maT demn din sexul barbatese
de a ocupa acesta functiune.
3 Ace0T administratorT, constituitT dupe cum se
arata maT sus, vor avea dreptul i datoria de a exa-
mina, verifica, controla i aproba compturile de intro-
buintarea veniturilor acestel fundatiunT, spre care sfilit
li se vor supune regulat, la finele fie-caruT an, comp-
turile de gestiune.
Art. II. Las sub titlul de legate singulare, urmatb-
relor persOne, sumele de banY i lucrurile miratOre,
notate in fata numeluT fie-caruia i adica :
1) Leg Onorabilel Eforii a Spitalelor Civile din Bit-
cureqti, portretele fratelul met. GHBORGHE, al soreT mele
DESPINCA, al sotuluT mea N1COLAE PROTOPOPESCU 0 al
met, spre ale conserfa i espane in salontil care '1
va destina pentru acest scop.
2) Las DOmnel MARGEIIOALL PonsOu lel (Gina mil)
adica 5000.
3) Las DOmnel ANASTASIA STERESCU, leT (treT mil)
adica 3000.

www.dacoromanica.ro
 LI

174

MARIA PROTOPOPESCU
Fundatrea PAVILIONULU1 *MARIA PROTOPOPESCU.
1898

www.dacoromanica.ro
 729

4) Las DOmneY ALEXANDRINA POPESCU, fing, i pro-

fesbra la vclele mixte de sat lel (trel miT) adica 3000.
5) Las Prea sfin(ei Episcopii de Buzei, pentru po-
menirea mea, a decedatuluT met sot vi a tot nmuluY
met, leT (treT miT) adica 3000.
6) Las DomnuluY Dinurniz I. ZOTU, leY (patru miT)
adica 4000.
7) Las Domnulul COSTACHE STERESCU, leT (vase miT)
adica 6000.
8) Las DomnuluT NAE ZAVRICESCU, lel nuol (treY miT)
adica Id 3000.
9) Las DomnuluT SEVASTACHE ZAVRICHESCU, lel nuoT
cincY miT, adica 5000.
10) Las DOmneT vaduve MARIA ZAVRICESCU din Rim-
nicul Valcel leT (patru miT), &tic/ 4000.
11) Las DOmnel MARIA DIONISIE PATA, MO. mobila
din salonul met, cu esceptia ceasorniculuT, candela-
brelor, vasurilor vi pedestalurilor de marmura vi deo-
sebit leT nuol (patru miY), adica. 4000.
12) Las DomnuluY IoAN &urn la nuol (treY miT)
adica 3000.
13) Las DOmnel ZOE I. ELIATTE leT nuol (patru miT)
adica 4000.
14) Las DOmneT SMARANDA RADU ORGHIDAN, cele vase
taca mull marl de argint de masa, on numele raposa-
tuluT meti sot vi dou sfevnice marl do argint vi deo-
sebit Inca leT nuol (zece miT) adica 10000.
15) Las DOmneT MARIA GEORGE FLORESCU din Foc-
pill leT nuol (patru mil) adica. 4000.
16) Las Domnivrel LINA GEORGE ORGHIDAN lel nuoT
(patru miT) adica 4000.
17) Las DomnivereT SOFIA GEORGE ORGHIDAN leT nuol
(patru miT) &lid. 4000.
18) Las D01111146reT MARIA CONSTANTIN ORGHIDAN cele
doua-spre-zece (12) tacamurT de mast marl cu lingu-

www.dacoromanica.ro
 730

rile kr ; douti-spre-zece (12) tacamuri mid de argint

de China ; zece (10) lingurite de argint pentru dui-
cta ; dou6 (2) feRice marl de argint, mobila din odaia
sa de dormit, cu 4ternutul, periuile, rufaria Wernu-
tului, 0fonieru1 0 deosebit Inca lei nuoi (patru mii)
adica 4000.
19) LaS fete! decedatului COSTACHE RIUREANU lei
noi (patru mil), adica 4000.
20) Las DomniOrei FLORICA IANCU GORONEANU, I110-
bila din iatacul d'al doilea, cu scrinul cu masa, cu
patul on tot accesoriul s6a 0 deosebit Inca lei (patru
miT) 4000.
21) Las Preotului de la biserica Brezoianu din Bu-
euretY, Domuului NICOLAE AvnImEscu leY (cinci miT),
adica 5000.
22) Las DOrnnei PreoteseY vduve MARIA CASTRI,
lei noT (doug mii), adica 2000.
23) Las DOmneY IRINA PAPASOGLU, nascuta. GRECEANU,
sotia Maiorului PAPASOGLU, lei noi (patru mil), a-
dica 4000.
24) Las servitrel mele, ce o am de maY multi an!,
anume GHEROHINA DUMITRESCU nscuta GHERGHE VA-
sir.% lei noT (dna miI) adica 5000, deosebit de acesta
sum/ de ban!, i se va maY rspunde pe fie-care lung.,
pe cat va trai c5te (trel-zeci) 30 lei no!, din veniturile
fondatiund si 'I las 0 un garderob din sufragerie.
25) Las vizitiului 0 ingrijitoruluT caselor i gradinei
mele, dupe mo0a Filiu, anume ION CARPINEANU lei noi
(douiS mit), adica 2000.
26) Las servitorului meu din casa anume NICOLAE
VIEA, lei no! (trei miT), adica 3000.
27) Las Delmnei ELENA CHRISTESCU, sotia arendwilui
mefi, Domnul PETER P. CHRISTESCU, mobila, cab', tra-
surile, servicfile de masa 0 de bucatarie, tOte acestea
ce se Oa in casele, dupe mo0a mea Filiu, rugandu-o

www.dacoromanica.ro
 731

ca din aceste obiecte, sa dea nu pat cu aternutul 0

perinele sale, vizitiulta meti de la moie anume lox,
asemenea va maT da un pat cu aternutul sn. Dom-
nuluT GHEORGHE VIRNAY.
28) Las fete! fine! mele FLOAREA GEORGE ANGHE-
LESCLT leT noT (clout miT), adica 2000.
29) Las personal DomnuluT GEORGE VSRNAV, care
actualmente este Primarul comund Filiu, din judetul
Braila, leT noY (treY mil), adica 3000.
30) Las sa se rtspunza pe fie-care an, PrimiireT co-
munel rurale Filiu din judetul Braila, nate leY noT
(una mie cincY-sute) 1500, cu sarcina pentru dnsa ca
sa dea din acetT banT pe fie-care an :
a) Cate leT 500, adica ((And sute leY), sfinteT bisericT
din comuna Filiu, pentru reparatiunile necesare i in-
tretinerea el.
b) Cate leY 500, adica (cincY-sute le), c6leY primare
mixte din comuna Filiu, pentru reparatiunile 0 pro-
curarea de requisite necesare c6leT.
b) Iar restul de cate 500, adica (chid sute leT), pe
fie-care an, sa se intrebuinteze de Primria de Filiu,
pentru intretinerea cladird 0 mobilieruluT Primariel.
31) Las DomnuluT RADU ORGHIDAN, sub titlu de
legat particular, casa mea de fer cea mare, sistem
Wertheim, aflata in salonul meg din Bucureg orY-ce
snail de ban! in numerar, cupone de efecte, inscrisurT
0 orl-ce alte acte de valre, ce se vor gasi in flint/
la mOrtea mea.
IT mai las Inca deosebit, o suma de leY no! 40000,
adica (patru zecY de miT le!), cu sarcina pentru Dom-
nia sa de a face tte cheltuelile de inmormantarea
mea, cu rangul datorit positieT i averel mele, de a
ingriji de sufletul met, cu facerea parastaselor in curs de
apte anT, la sfinta manstire Cernica, unde voesc a fi in-
mormIntata 0 a-raT ridica pe mormintul meti un monu-

www.dacoromanica.ro
 732

ment, punnd de-asupra luT bustul meti de marmorl, lu-

crat de sculptorul STORK tii care se afl in salonul mat.
Las in fine tot DomnuluT IIAnn ORGHIDAN tote hai-
nele, lingeria 0 giuvaericalele mole, ceasornicul de
bronz din salon, candelabrele, vasurile 0 pedestalurile
de marmura, asemenea i Mt cea-l'alt mobil6. din
casele mele, despre care nu am dispus maY sus, nici
maT jos, precum 0 tote serviciile de bucatarie 0 so-
fragerie ne-legate la alto persOne, spre a dispune de
ele, precum va erode de cuviinta.
32) Las DomnuluT ION ORGHIDAN, nepotul DomnuluT
RADU ORGHIDAN, bufetul meti de mahon de sofragerie,
cu serviciile de sticlrie 0 porcelanrie 0 deosebit leT
noT 4000, &lid. (patru miT lel noT), ca honorariA pentru
ajutorul, ce va fi obligat a da DomnuluT RADU OR-
GHIDAN, la aducerea la iudeplinire a dispositiunilor din
acest testament.
33) Las DOmneT MARIA MAGHERU, vdduva, leT noT
(treT miT), adica 3000.
Art. 3. Pentru indeplinirea 0 esdcutarea intocmaT
a tutulor dispositiunilor din acest testament, instituT
0 numesc ca Esecutor testamentar, pe Domnul RADU
ORGHIDAN, caruia i se va da de .drept in posesiune, Mt/
averea mea mirtbre, spre a putea indeplini i esecuta
plata tuturor legaturilor 0 predarea lucrurilor mic6.-
Ore, precum 0 a acoperi tOte cheltuelile ce vor necesita.
Taxele de mutatiune ale tuturor legatelor, precum
0 orT-ce alte cheltuelT, ce ar necesita esecutarea dis-
positiunilor din acest testament, se vor plti 0 aco-
peri de Esecutorul mei testamentar, tot din avere4
succesora16, WI a le pune in socotOla legatarilor sin-
gularT, (Ad voesc ca aceste legate A rarnfte integrale
0 Mr/ nicT o red uctiune.
Veniturile mo0eT Filiu, vor servi cu preferinta maT
I'M pentru acoperirea tuturor legatelor, sarcinilor i

www.dacoromanica.ro
 733

cheltuelilor ce vor fi, i numal dup desfacerea i a-

chitarea lor complect, le va lua Onor. Eforie a spi-
talelor Civile din BucurescY.
Spre acest sfarsit, voesc si doresc ca veniturile mo-
sieY Filiu, s fie incasate, pang la complecta achitare
a tuturor legatelor i sarcinilor, de insug esecutorul
meA testamentar i acosta de drept.
Art. 4. Prin acest testament revoc i anulez ori-ce
testament si dispositiunl anteribre, prin urmare testa-
mentul mett, autentificat de Onor. Tribunal de Ilfov,
sectia Notariata sub No. 4322 vol. 4 din 4 Septem-
brie 1887 si ambele Codicile autentificate de acelag
Tribunal sub No. 5632 si 5719 din Noembrie anul
1888, raman revocate i anulate.
Va ramane dar valabil si In vigre numaY testa-
mentul de fata.
Acsta fiind ultima mea vointa, rog pe tote rudele
si amicil md a o respecta si a strui in a el intocmal
indeplinire.
S'a format trel asemenea exemplare originale, ca
aceiasl putere testamentarg, din care unul '1 voiti lua
pastra subscrisa, cel d'al doilea '1 va lua in primiro
Domnul esecutor testamentar RADII ORGHIDAN, spre a
ingriji de indeplinirea tuturor dispositinnilor ce con-
tine, iar eel d'al treilea exemplar '1 voit remite Onor.
EforiY a spitalelor Civile din Bucuresd, spre a lua
act de dispositiile mele, intru cat o privesce, si a le
indeplini intocmaY, de comun acord cu Co-administra-
torele Efor instituit, cad asa este vointa mea, pe care
o rog sa o respecte cu sfintenie.
Mut In Bucuresd ad la 15 Ianuarie 1890.
(ss) Maria Nicolae Protopopescu
NISCIITA PAPAZOLII
de profesie rentierd i proprietard
Domiciliata in Buourese1 str. Brezoiann No. 39.
Prin pnnerea de deget ci peoete.

www.dacoromanica.ro
 734

Acest testament s'a anis de subsemnatul, dupa ce-

rerea DmneY MARIA NICOLAE PROTOPOPESCIL
(Ss) I. Rosescu.
de profesium secretor de advocat
domiciliat in Buoureqd str. TOmnol No. 80.

Redactat acest act de testament de subscrisul, dup6

cererea 0 vointa exprimat de teitatOrea, Dbmna MA-
RIA NICOLAE PROTOPOPESCIL
(as) loan Orghidan
de profesie advocat
domicilint in str. Lutoran No. 23.

La 1891, Incetza. din viata MARIA PROTOPO-

PESCU, i Eforia fiind autorizata, prin decretul
regal No. 210 de la 24 Ianuarie 1892, de. NI
primi acsta donatiune, a fost pusa in posesie
la 1893.
Testamentul, prevznd un mare nume'r de
legate de plata, Eforia imediat, dupe ce a fost
declarata punerea in posesie, a pait la plata
legatelor din veniturile moief.
0 data legatele platite, Eforia a cautat sa
aduca la indeplinire, dispositia testamentulul, de
a se intretine, in Institutul Maternitatea paturi,
cate se vor putea ajunge din venitul moiel.
Ca tot-d'a-una, contiinciOsa in executarea le-
gatelor, ce i se da, Eforia spre a corespunde
i mai mult dorintel donatOrel, ca paturile cc
se intretin, din venitul acestul legat, sa formeze
o fundatie deosebit, purtand numele WI, a
destinat un pavilion special, pe langa Institutul

www.dacoromanica.ro
 735

Maternitatea, instalat In bune conditil, In care

se Intretin paturile din venitul moie, (Walla
de MARIA PROTOPOPESCIJ, i care pavilion 'Arta
denumirea de (Fundalinnea MARIA PROTOPO-
PESCU

www.dacoromanica.ro
 736

VI
OpitaInI de gopiI
1858

egulamentul asupra spitalurilor, Intocmit

de ctitori! MIHAIL GHIKA, MIHAIL RA-
COVITA. i ALEXANDRU GHIKA, i pUS In aplicare
la 1.4 Martie 1834, prevede prin art. 57, ca,
din prisosul veniturilor spitalulul Panteleimon,
sa se zidsca In Bucureti, un spital pentru co-
pia eel bolnavl, In vIrsta de la 3 pana la 15 anl.
Acest principiti stabilit, pentru a se da In-
grijire medicala copiilor, Intr'un spital deosebit,
de acela al adultilor, face onOre initiatorilor lul,
de ore-ce pana la acdsta data, nenorocitil copil
sraci, nu avead dreptul de cautare In spital.
Ideia acsta Insa, atat de nemerita i de ne-
cesara, nu s'a putut realiza de cat In anul 1857.
In acest an, Doctorul loran BARA, a presentat
Principelul ALEXANDRU DIMITRIE GHIKA, cai-
macanul We! Romnet1, proiectul de ma! jos,
pen tru formarea unul Spital de Copii In:Bucuret1.
Proiectul ast-fel precum a fost intocmit de
Doctorul BARA, pentru motivele ce se vor ceti
In urma, nu s'a putut admite ; mai ales a el
tindea a face din Spitalul de Copil o institutie
particulara.
tut acest proiect :

www.dacoromanica.ro
 737

PR OECT
PENTRO

Formarea unui Spital de Copii in BucurettL

I.
So formezA la Bucure01 un Spital de Copil.

II.

Scopul acestuY Spital este :

1) D'a primi, inteuu apzilmInt special, Oa. la 40
de copiY bolnavY, nAscutY la Orb* snrmanY, de a le
da hrana, remedil 0 tbte cele de trebuintA pAnA la
vindecarea lor.
2) D'a da retete i chiar remediY gratis copiilor bol-
navY aY snrmanilor, care vor fi adug la spital, in ho-
tArAte ore de consultatie (bolnavY ambulantY).
3) D'a inlesni chiar familiilor ne sArmane, Ms
care nu locuesc in Capitala, dorinta lor, d'a auto, co-
pii lor bolnavi de bble cronice de atre mediciY Ca-
pitaleY.
MA acum, acst dorintA a maY multor familiY, carY
locuesc in districte, n'a putut fi indestulatn, de cat cu
multe sacrifice, fiind-ca in asemenea cas, familia in-
tregA era silitl sn. vie sn, se apze in BucurqtY, pentru
ingrijirea copiilor bolnavi, un lucru fOrte costisitor 0
pests putint pentru multi.
Dar in spitalul eel non, va fi pastrat un rAnd de
odAY, pentru asemenea copiT, cad vor fi primiti acolo
ca pensionarY, pentru o plata moderata pe zi, platita
la casa spitalulul, ace$Y copiT vor avea locuinta,
hrana qi ingrijirea medicalA.
47

www.dacoromanica.ro
 738

III.

Copil, f/r/ deosebire de sex, de vrstg. de 3 zile

Oa. la 12 anT, vor fi primitl in acest spital. Pentru
copil de t.(itA, vor fi in stabiliment deosebite doici,
care 'I vor hrani pe and vor fi in spital ; dar cand
o muml, (land copilul el la spital, va pretera a 'I
da singurit tata, o O. aibg. voe 86 rrnae in spital,
langa copilul eT, pang la insngto0re-l; in stabiliment,
vor fi pstrate deosebite od/T, pentru asemenea mume
de copiT.
IV.
Prin Onor. Politic a Capitalel, comisiile colOrelor ora-
plul 0 cu Domnil doctoriT kr, vor fi invitatT a pu-
blica in coprinsul comisiilor, prin epistatiT mahalalelor,
a s'a format in Capital, un asemenea apAm6nt ;
apol pentru o inlesnire maT bun6. a familiilor, carT
locuesc in Capitala nOstr, fOrte lilting, departe de
spital, se va intocmi o trsurl convenabil, care va
veni cu un conductor special in tOte zilelele, la orele
hotgrate, la fie-care comisie, spre a primi copil bol-
navT, destinatl pentru spital, care vor fi acolo adunatT
i 'I va transporta la spital.
V.
Intretinerea acestul stabiliment, atat de folositor
pentru Capitala nOstr, 0 atAt de onorabil, pentru tara
nOstr se va face :
1) Printr'o subventie anualg a inaltulul guvern de
care se ntidAjdueFe a din buna vointa sa filantropia
va hotra la acest scop, suma fixata de una mie gal-
benT pe an.
2) Printr'o contribuire particularg. a 6menilor generoV
0 filantropicl, dupd modul aratat in urmAtor.

www.dacoromanica.ro
 739

vi.
Pentru a organisa maY bine contributia particula-
rilor, se formz1 la noY o societate numitl filapaedicl
(protectrice de copil).
TtA lumea, fArA deosebire de sexe, de religie, sail
de positie socialk p6te sA fie primitA ca membrl acestel
societatl, cAnd va fagadui a inplini angajamentele ur-
mAtOre :
1) D'a plati, chiar in ziva primirel, suma de treY gal-
benT ea bani intrArd.
2) D'a plti, o contributie anualA de 12 galbenl mu
de un galben pe lung.
3) Fie-care damA, memba a societatel filapaedice,
vor consacra Mr/ de acestea 0 un lucru lucrat din
mAinele eY pentru o loterie, ce se va trage odatA pe
an, in beneficiul spitalulul ; apol fie-care cavaler mem-
bru al societteT, se indator&A a primi odatl pe an,
un asemenea bilet, cu plata d'un galben eel putin.
Fie-care membru se indator6z a implini aceste an-
gajamente, cel putin dol anY neprecurmat.

VII.

Membril, earl vor subscrie, inaintea fondatiel spita-

luluY, vor avea titlul de membril fondatorl 0 numele
kr vor fi sApate cu litere de aur, pe o piatrA monu-
mentalk care va fi pusA in sala de cApitenie a spitalulul.

VIII.

Acel Omenl, deosebit generoV, cad vor da spitalulul,

suma de leY una mie pe an, vor avea drept, ca un pat
sA porte numele Mr 0 eT vor putea disposa pe acest pat

www.dacoromanica.ro
 740

IX.

Directia medical/ a acestuT stabiliment se va corn-

pune :
D'un medic-Efor.
D'un medic-Director, i de patru media consultanti.

X.

Medicul Efor, va face revisia socotelilor i va cer-

ceta odata pe luta starea stabilimentuluT; acOst lone-
tie este onorific (Para plata). .
Domnul Doctor ARSACIIII a bine-voit a lua asupra4
acsta sarcina.

XI.

Medicul Director, care este Domnul Doctor BARA va

avea sarcina cautareT bolnavilor, va avea tot de odata
i directia stabilimentuluT, va visita spitalul, in tote
zilele, va fi acolo de fata in orele de consultatie, pentru
bolnavi ambulantY.
DumnealuT da stabilimentuluY casa sa cea mare, noua
i forte comoda, pentru un asemenea aezamant, drept
o chine moderata, i oferza serviciul sa1 medical,
pentru doT anY gratis (flea plata).

XII.

Patru medicT consultantY sunt :

Domnul Doctor N. KRETULESCU, Domnul Doctor N.
Gus& PROTOMEDIC, Domnul Doctor I. de MEYR i Dom-
nul Doctor DAVILA.
AcetY DomnY medicY a bine-voit a ofera spitaluluT,
lumina lor, In cas de trebuinte pentru consultatie,

www.dacoromanica.ro
 741

impreun cu medicul Director, fie-care dintr'iniT va

visita stabilimentul odat pe sptamAn de rAnd, fonc-
tia kr este asemena onorarie.
XIII.

Afar/ de acetia i chirurgif cel maT deosebitY aY

capitalel n6stre, maY cu srn Domnil Doctorl PAZELT
i TURNESCU, ati promis sprijinirea lor gener6s6 acestuY
stabiliment, pentru casurl de operatic mare hirurgicala.

XIV.

Obiceiul, urmat maY in tag Europa civilisat, pentru

asemenea stabiliment adica d'a alege dame nobile de
inimi i de caractere, ca protectrice speciale ale spi-
talelor de copil, acest obiceid va fi primit ,i la nof;
de aceia in ziva cand se va trage loteria anual, dud
totT membriT societatd filopaedice, vor fi convocatl, a-
tuna o s se alega 12 dame d'on6re, carl in cursul
anulul viitor, vor visita spitalul, fie-care odat pe lung
duptS rdud, i care negreit vor iutrebuiuta influenta
lor sociall, pentru prosperitatea acestul stabiliment
filautropic.
XV.

Tot in ziva trageril loteriei, directia spitalulul va

1mprti o socotell tiparita de tot venitul i clieltue-
lile spitalulta d'amnunte ; aceste socotell, vor fi isca.-
lite de medicul-Efor i de medicul-Director.

XVI.

Cfind societatea filopaedica, va avea o sut de membri,

va fi declaratg. constituit i spitalul de copil va in-
cepe misia sa salutarie.

www.dacoromanica.ro
 742

XVII.

Suma de 300 galbenY, care membri societteY vor

plti ca bani intrarel, va fi intrebuintata la cumpl-
ratrea mobileY si zestreY spitalula

Acest proect, caimacanul tare!, l'a trimis in

deliberarea, sfatulul administrativ, prin ofisul
No. 1592 de la 1.857 ; acesta Ina, mai nainte
de a intra in deliberarea In!, a cerut i opinia
comitetulul sanitar, care a facut urm5.tOre1e ob-
servation! asupra proiectulul, Domnului doctor
BARA :

Observatille ?Acute de cAtre Consiliul medical, asupra

proectului intocmit de Domnul Bar* pentru infiintarea
unui spital de copii in CapitalA

La lit. III II s'a hotarat plata unuY copil pensio-

nar pe zi cate 7 sfantihi, adica : pentru locuinta, hrana,
cautare medicala de catre doctorul spitalulul si medi-
camentele, in acsta este coprins si plata hranef unef
persbne ingrijitOre copiluluY, daca va veni cu ddnsul,
dintr'acestY bani, a treia parte va fi in beneficiul ca-
seY spitaluluY, dar doua partI In beneficiul mediculul
Director.
La X. Acest asezamint, va fi in Ma vremea, sub
privigherea EforieY spitalurilor, representata prin mem-
brul sad medical, precum Domnul Doctor ARSAKE a
bine-voit a primi acsta sarcina, adica : a face revisie
socotelilor si a cerceta, cel putin o data pe lung., sta-
rea stabilimentuluY.
Acsta. functiune este onorarie.
La XI. Desi in acest paragraf, se pomeneste ca

www.dacoromanica.ro
 743

Directorul spitaluluT, Domnul Doctor BAnas, promite do

a sluji doT anT intr'acest spital gratis, ins consiliul
este de p6rere cg. mal bine s se indatoreze a locui
intr'acest spital, platindu-1 de la inceput hoto.rat ld'a
de Id 800 pe lung.
La XV. La sfArsitul fie-cgruia an, Directia spita-
luluT de copiT, va da o socotl lmurita, de tOte vs-
niturile si cheltudile spitalulul, sub isclitura Dom-
nuluT medic Efor al spitalelor civile, potrivit cu X
si a DirectoruluT spitaluluT de copiT, care socotelI se
vor trimite la cercetarea controluluT statulul.

ModifIcatli la Budget

Fiind-ca consiliul gaseste de neaprat trebuinta a

se destina tot catul de sus si cu curtea deosebit, in
casa Domnuluf doctor BARA, pentru trebuinta spita-
luluT de copil, precum si pentru sederea DirectoruluT
sgft de aceia socoteste ca cu drept ar trebui sa i se
platasca drept chiria catuluT de sus 300 galbenT pe an.

Articolile aditionale

Consiliul chibzueste ca totT copif s6rmanT, ce se vor

aduce, in cautarea acestuT spital, in hotdeatele 40 pa-
turl, sa fie primitT dupa recomandatiile comisarilor
vapselilor respective.
Consiliul gaseste de neaparatti trebuinta, a se infiinta
la acest asezamint, un preot cu sederea in apropiere,
cu o lag hotrit, dupa cum sunt si la spitalurile
dictrictuale, care va avea datoria de a ceti un paraclis
in tOte sambetele, o festanie pe WI luna si cele-l'alte
trebuinte religibse, ziva si nOptea, la copiT pravoslav-
nici, care se vor afla in spital.

www.dacoromanica.ro
 744

Dou6 splatorese in loc de una.

Trebue deosebit un portier qi deosebit conductor.
(isoilit) Preaidentul Consiliului, N. Gusi, G. Atanasovici,
Bacaloglu, D. Lambert, D. Leib.
seoretar, Dr. Po LIzu.

Sfatul administrativ, luand In bagare de sma,

observatiunile facute de catre consiliul sanitar,
a Incheiat la 2 Noembre 1.857 acest jurnal :
JURNAL1)
Consiliul Administratid Extraordinar, in seanta ti-
nuta la 5 ale incetatel lunT Noembrie 2), avnd in
vedere, Inaltul ofis al Marief Sale Printuld Caimacan
cu No. 1592, prin care trimetandu-Y, in a sa deliberare
proectul formard unuT spital de copiI in Capitald, 'Y
ordona, tot de o data, a intra in desbatere, atat a zi-
suluY proect, cat 0 asupra fondulul de un anual ajutor,
ce i s'ar putea asigura din partea guvernulul, con-
siliul Inainte de a intra in deliberarea fondulul aceste
chestil a socotit de cuviinta a cere 0 opinia comite-
tuluT sanitar, asupra prezisulai proect de sustinerea
aceluT apamint, cu care a 0 invitat, pe DumnealuT
Ministru din nauntru, a lua cuvenita intelegere intea-
cOsta, 0 in seanta tinuta la 14 ale curentuluY De-
cemvrie, fail 0 pus in vederea consiliuluT observatiile
Monte de catre consiliul medical proectuluY, intocmit
de Domnul BARAq, pentru infiintarea aceluT spital,
precum 0 adresa comitetuluY sanitar No. 6604, prin
care, Inaintand acele modificatiY, IncredintOza despre
folosul ce se pOte adsta, de la intocmirea until ase-
1) Dos. Aotele Eforio112/58.
2) 1867.

www.dacoromanica.ro
 745

menea asezamint, pe care We luandu-le consiliul in

de aprope cercetare, i apretuind i Insuf insemnatorul
folos, ce se adasta, de la un asemenea asezmint, in
usurarea suferintelor umane, se gaseste dator a aplauda
ideia, data de Domnul BARA, insa nu este de Were
ca fondarea acestul asezemint, sa se lase until parti-
cular, ci de vreme ce trebuinta se simte neaparat a
se lua dispositil mal energice, fiind-ca tot-d'odata in-
fiintarea lul se vede a fi urmata, iar mijlOcele pro-
puse prin proectul Domnulul BARA pentru a la sus-
tinero, este cu grett d'a se realisa intr'un timp maY
scurt, depandand, pe langa ajutorul Guvernultd si do
la contribuirea particularilor, consiliul deliberand cu
destula maturitate, gaseste de cuviinta ca, acest ase-
zemint O. se infiintRze de guvern cu chipul urmator.
Onor. Minister al CultuluT, O. invite pe Eforia Spi-
talurilor, ca avend in vedere proectul dat de Domnul
BARA, cu observatiile facute de consiliul medical, O.
formeze densa din non, un asemenea proect, prevezend
chipul Infiintare lul, alcatuind i un budget de chel-
tuelile anuale, ce ar merge pentru a luY sustinere, cu
putineibsa iconomie, i daca va incredinta ca. nu va
fi in stare a sustine un asemenea asezemint, din fon-
durile sale, atuncY sa se chibzuiasc ca acest fond O.
se respunza din casa centrall, a careia fondare mai
cu osebire este Ca, in asemenea casue de neajunged,
sa vie in ajutor spre Infiintarea unor asemenea proecte
de bine-faced.
Tot asemenea s chibzniasca Eforia i s supue un
plan, pentru cldirea unel asemenea !Reaped, care sa
slujeasca pentru acest asezamant, iar Oita la cltidirea
unef asemenea !Raped, spre a nu interzia Infiintarea
acestul proect de bine-facere, sa Ingrijesca a inchiria o
casa particulara, corespunzetbre cu trebuinta si care nu
va fi in alta parte a orasuluY, de cat pe langa spitalul

www.dacoromanica.ro
 746

de na4tere de va fi putint, unde atat positia sa este

primitOre sgnttil, cat i sfir0tul pentru care so
fondzd, va fi mal bine nemerit, pentru cuv6ntul ca,
copil srmanY, nscutT in spitalul de na0ere 0 care
vor avea trebuinta de cAutarea doctoricscd, s'ar tran-
sporta fOrte lesne in acest apamInt. Tot-d'odat6.
fiind-ca Domnul BARq a fost eel d'nteitt, carele a
luat initiativa a supune un proect, pentru infiintarea
unul asemenea aezmint, consiliul chibzue0e a i so
da preferinta Incredintrd dire ctiel IA cu o Mfg
hotrat, ce s'ar gasi de cuviintd, iar administrarea 0
ingrijirea Itg sa fie incredintata Eforid Spitalurilor.
Domnul Ministru din nauntru, va supune acest
jurnal la Inalta Mril Sale PrirOluT Caimacan a-
probal, ie.
(hoop) Carat. Cantacuzino, K. Grigore Ghika,
N. Crefulescu, K. BeJaceanu, G. M. Ghika,
B. Vladoianu, N. Boritnescu.

Ca resultat al acestel pared, Ministerul Cul-

tultil i al Instructiunel publice, a trimis EforieI
Spitalelor, cu adresa No. 337 de la 10 Fc-
bruarie 1.858 1), jurnalul SfatuluI Administrativ,
Proiectul DomnuluI BARA i observatiele facute
de consiliul medical, spre a se Indeletnici, In
alcatuirea nouluI project i budget al acestul
Spital de CopiT., cum 1 a planulul cladireI, dupe
gasirea cu cale, exprimata prin jurnalul consi-
liuluI administrativ, aprobat i de lnaltul guvern.
Eforia, chibzuind asupra tuturor acestor acte,
a adresat PrincipeluI Caimacan ALEXANDRU GHIKA,

1) Adele EforioY Dos. No. 42/58.

www.dacoromanica.ro
 747

la 6 Martie 1858, raportul de ma1 jos, lmpreuna

cu proiectul, pentru alcMuirea spitalului de
copil :

EFORIA SPITALELOR

RAPORT
Eforia a cetit cu WI luarea aminte :
1) Proectul Domnulul Doctor BAW, atingator de
intocmirea until spital, destinat numal pentru copiiI
mid.
2) Observatiile i modificatiile, ce consiliul medical
a fdeut asupra acestuf proect.
3) Jurnalul de la 14 Decembre trecut, al Onor. con-
siliul administrativ extraordinar, chemat prin ofisul
Inaltimel VOstre, ca O. chibzuiasa cele de cuviint,
tot asupra acestuT proect.
Care aceste tote, s'ati trimis EforieT, cu adresa Onor.
Departament al credintd de la 10 Februarie cu No.
337, spre a face i (Musa lucrarea ce i se cere.
Eforia nu pOte vedea de cat cu o mare plcere, pu-
nerea in lucrare a unuT proect, destinat a indeplini o
lips6, in apzaminturile nOstre sanitare, lipsa cu atilt
ma! simtitOre, cu cat se atinge de periodul pruncid
din viata omulul, care period este bantuit do un ma!
mare num6r de vreme, i supus la o mg mare mor-
talitate, pe cand de alt parte intr'acest period, se pun
basele fisice! desvoltrY a omuluT, pentru cele-l'alte pe-
riOde ale viete! sale, pentru aceste cuvinte acost pe-
riod a devenit, de la o vreme incOce, un obiect de
cea ma! mare ingrij ire pretutindenea, tot pentru aceste

www.dacoromanica.ro
 748

cuvinte si Eforia, fal a pune cea maY mica indoiald

cunoscutul de totY spirit de bine-facere a natieY n6s-
tre, este de o parere cu onor. Consili1 administrativ
extraordinar, ca adica : existenta until asezamint de
trebuinta statornica, ca O. opereze cu siguritate, tre-
bue O. fie asezat pe mijlOce statornice, cu tOte acestea
Eforia prin art. 6 din proect, a lsat un drum deschis
si color cu dorinta de bine-facere.
Eforia, supuind la aprobatia InalOmel V6stre, bud-
geturile spitalelor civile, ce '1 sunt incredintate si des-
lusind nepotrivirea, ce Infatisaza cheltuelile lor de a-
cum, cu sumele prev6zute prin budgetul primitiv, a
luat Indrasnla a chema, spre Indreptarea acesteY ne-
potrivirI, la aducerea aminte a Inaltimel V6stre, sectia
II art. 15 lit. A din regularisatia manastirilor, ea so-
coteste cal insarcinandu-se si cu Intretinerea until spital
anume pentru copiil mid, dup6 cum zice si onor.
Consilia administrativ extraordinar, casa centrath. nu
ar face de cat sa. IndeplinOsca una din cele maY sfinte
datoril ce acea legiuire pane asupra-1.
Pe acest temeiti a und intretineri, cu mij16ce re-
gulate si statornice, Eforia a alcatuit alturatul aicea
proect, Insotit si de un aproximativ budget, bazat pe
principiurile asezate de Domnul doctor Baras si cer-
cetate de onor. Consilifl medical, cu 6re-care modifi-
catil, insuflate 0 din experienta ce are inteacsta.
Eforia a pastrat ea ver1-care modificare a II-lea,
carek vorbeste pentru primirea in spital cu plata, ca
o cercare, care dac va isbandi aicea, sa se introducti
si la cele-l'alte spitaluri, dui% cum se urmaza pretu-
tindenea, pentru cad multi strinT, sat' sermani, carl
desi al mijlOce pecuniare, nu gasesc insa la dnsil
mijlOce de cautare, ce ra putea gasi In spital, ar merge
cu multumire acolea, dac ar fi pentru primirea lor o
osebita. Intocmire.

www.dacoromanica.ro
 749

Eforia socotete ca priimindu-se de Inaltimea-V6stra,

cu desavar0re acest proect, i hotarandu-se fondurile
trebuincibse, sii se pue numaY de cat in lucrare, in lo-
calul Domnulul doctor Barn carele dupa cum zice
i Consiliul medical i Eforia s'a incredintat, infatieza
Mt& inlesnirea ceruta de o cam data, me cu sma
ca cuvintul ce da onor. Consiliti administrativ extra-
ordinar, pentru gasirea unuT alt local, ca sa, fie adica
acest spital en apropiere de spitalul de natere, nu
are nici un temeiti, pentru cad aceste doug arzamin-
turY, n'afl nicY o inclinare unul cu altul, ramaind al-
catuirea unuT plan pentru o cladire osebita in sarcina
Eforid, sa o faeii me la urma dupa o matura chib-
mire i dupa trebuintele ce cercarea va arata ca
are un asemenea spital.
(isoalifi) L Niesture1 Heritscu, Arsake,
No. 218 Seerdar, G. K. Tx-TARANU.
1858 Martie 6.

BUDGETUL ANTJAIL

Cheltuell

Chiria easel 9450

Hrana pentru 40 copiT, cate par. 25 de unul
pe zi, care face pe an 9125
Hrana pentru 10 slugY aY spitalulul cate para-
le 30 pe zi de unul 2738
Doctoriile trebuinciOse pe acest No. de copil
parale 25 pe zi, care face pe an 9125
50 stanjenI lemne, stan. pe 100 ld . . . 5000
LumanarY i sapun 1600
Pentru cheltuell neprevazute i extraordi-
nare , 2000
39038

www.dacoromanica.ro
 750

Left
Medicul director lel 800 pe lung, iar pe an leY 9600
Felcerul pe lung 300, pe an 3600
Iconomul pe lung 250, pe an 3000
Ajutorul acestuia 'insgrcinat cu socotelile pe
lung 200, iar pe an 2400
Bucatgrosa pe lung 100, pe au 1200
Doug splgtorese cate leY 60 pe lung, pa an 1440
Doug doicY cate leT 1000 pe en 2000
Trel slugY (spitalaga) cgte leY 50 pe lung. 1800
Un portar, carele se fie 0 conductor pentru
transportarea copiilor de la comisie la spital
pe lung leY 100, pe an 1200
Cheltuiala trgsureY 6300
Un preot, de la ce maY in apropiere biserieg,
cu indatorire sg facg cate un paraclis, in tote
Sgmbetele, sfqtanie la zi I a fii-careY lunT, pre-
cum 0 We religibsele trebuinte in spital pe
lung leY 100, pe an 1200
S. adaogg 0 suventia pe acest dintoi an, pen-
tru pregAtirea zestreY trebuinciOse spitalulta. 16000
88778
Peste tot leY opt-zecY i opt de miT, ppte sute sapte-
zecY 0 opt, ce se compun, dup6 trebuintele aci prey&
zute, find cu aproximatie socotite costul lor, rgmne
ca la fie-care budget anual, sg se reguleze 0 pretu-
rile i trebuintele, dup6 costul timpuluT, 0 guvernul
revisuind, dup regulile contro1arice0Y, sg 'i vie intr'a-
jutor.

www.dacoromanica.ro
 751

PROKCT1)
PRNTRII

Formarea unui spital de copii mid in Bucuresti

I.

Se formzg la BucuretY un spital special pentru

copil.

II.

Scopul acestul spital este :

a) SI prim escg intr'nsul pang la 40 copil bolnavY,
dandu-le hrana, remediu i tOte cele trebuinciOse.
b) Sa InlesnOscg i la altl parintl, call Para a fi
sracl, dar locuind prin judete, vor voi O. caute doe-
toricete, copil lor in Capitalg, spitalul va avea pentru
primirea unor asemenea copil, o despgrtire osebit,
unde vor avea locuintg, hrana, remediurl i cele-l'alte
trebuinciOse, cu platg, pentru tOte cate lel opt-zed, in-
teacsta platg, este coprinsg i hrana mid persOne
Ingrijithrea copilulul, de va veni s azg pe langg
ansul.
Pang acuma, acOstg dorintg a mal multor familiT,
n'a putut fi indestulatg, de cat cu multe sacrificil,
fiind silitg WI familia s se strgmute in Bucuret;
impreung cu copilul bolnav.

III.
Copil, frg deosebire de sex, in v6rstg de trel zile
pang la 10 anY, vor fi primitY in spital, pentru copil
de tata, vor fi In stabiliment deosebite doid, dar cand

1) Actelo EforioT Dos. 12/58.

www.dacoromanica.ro
 752

o mumg, and copilul el la spital, va putea singurg

da WA, va putea r6mnea in spital, hrgnindu-se de
la se-l, in spital vorfi pgstrate deosebite (AA
pentru asemenea mume do copil.
IV.

Comisiile vopselelor omuld, cu Dumnealor doctoril,

vor fi invitatT, prin onor. Po litie a Capita lel, a pu-
blica fie0-care, in coprinsul el, prin depotatiT maha-
lalelor, cg s'a infiintat un asemenea aegmint, apol
pentru inlesnirea mai bung a familiilor, care locuesc
departe de spital, va fi oranduita o trgsurg conve-
nabilg, care va merge, cu un conductor special, in
tOte zilele la ora hotgratg, spre a primi copil bolnavT,
adunatl la fie-care comisie i a-I transporta la spital.
Conductorul va avea la maul, subt iscglitura di-
rectorulul spitaluld, o listg de num6rul paturilor, ce
vor fi vacante intr'acea zi, dupg care are sg se re-
guleze prirnirea copiilor. Dumnealor doctoril comisiilor,
vor Ingriji a da precgdere tot-d'a-una la acel copil,
call alt trebuintg de un mal grabnic ajutor.
V.
Fondul trebuincios, pentru sustinerea acestul sta-
biliment, so va da din casa centrald, potrivit art. 15
litera A, din sectia a Il-a legiurel, pentru organisatia
mgngstirilor i anume : acum odatg pentru tot-d'a-una,
pentru pregatirea zestreI spitalulul, cu tOte cele tre-
buinciOse, spre primirea bolnavilor lel 16.000, iar pentru
cheltuelile curente de peste an, dupg algturatul budget,
fgcut cu aproximatie, r6mAind ca in viitor, sg se re-
guleze i preturile i trebuintele, dupg costul timpuld,
i guvernul revisuind, dupg regulele controlarice$T
sg-i vie In ajutor.

www.dacoromanica.ro
 75.3

VI.

Daca ins cine-va din particularY, va da la spital

le 1000, pe an, va avea drept ca un pat s porte
numele luY 0 el sa dispozeze de dOnsul.

VIL

Acest spital, ca un aez6mint al Statulul, va fi subt

privegherea 0 administratia Eforid Spitalurilor, va
avea Insa, o directie medical/ osebita, compusa :
a) De un medic Efor, carele va face visitatia soco-
telelor 0 va cerceta cel putin odata pe lung starea
spitaluluY ;
b) Dtk uu medic director, carele va avea Indatorire,
s locuiasc in 'spital, A caute doctoricete bolnavil
copiI 0 sa aiba directia arzamIntuluI ;
c) De patru media consultatY, fie care dinteacetia,
va visita odata pe saptamang. spitalul 0 va consulta
la trebuiuta, impreuna cu medicul director.
Fonctia mediculuI director, este remunerata, dupa
cum se vede trecuta in budget. Acsta fonctie se va
incredinta DomnuluI Doctor BARA:1, carele dupa ce are
calitatile cerute, apoY a fost cel dintaY, ce a avut 0 a
propus ideia acestuY aazamant, iar cele-l'alte cloud.
fonctif 0 anume a mediculuY Efor 0 a medicilor con-
su1.tant1, suut onoraril (Para plata).
Domnul Doctor ARSIBE a bine-voit a primi cea d'intat
0 DomniI Doctorl NICOLAE CRETULESCU, protomedicul
Gussi, de MAER 1 DAVILA cea de al doilea ; tot cu acest
chip ad primit 0 Domnil DOCt011 PAZELT i TURNESCU
a se insarcina la Intamplare de ver1-ce operatie mare
chirurgicala.
VIII) La sfaritul fie-caruia an, directia va a-
terne socotelile cheltuelilor de peste an, dupa tOte for-
48

www.dacoromanica.ro
 754

mele contabilitittel, va alcatui i budgetul anulul viitor

,i le va trimito, subt isalitura mediculul Efor i a
directorulul Onor. Eforiel a spitalurilor; care dupi5 ce
le va cerceta, le va inainta unde se cuvine fie-care.
(ss) S. Nastarel, Herasea, Arsake.

Caimacanul 161'ef ALEXANDRU GIIIKA, a primit

chibzuirea Eforid i 'I-a dat cuvenita aprobare,
prin ofisul de mal jos :

Noi Printul Alexandra Dimitrie Ghika

OAIMACIANIIL TAREI 11011XNKITT

(Are departamentul credinfei,

Vzilnd raportul acelul departament cu No. 719 de
la 17 Martie curent, Insotit de acela al Eforiel spita-
lurilor subt No. 218, cu proectul pentru formarea until
spital de copil mid In BucureFl.
NoY primim Intocmal, chibzuirea Eforiel spitalurilor
i Intrim maY sus zisul proect de wzAmant, spre a'Y
avea urmarea cuviincibs.
llumnealul pful Departamentulul credintel, va aduce
la indeplinire acest ofis al nostru.
(so Alexandra Dimitrie Ghika,
No. 326.
1858, Martie 20,

Ma dar, s'a hotarat Infiintarea unuf spital de

copil, nu In conditiunile propuse de doctorul
BARA, ca el stt fie sub privighere particulara, ci :
1) SA 'fie sub privigherea 1 adrninistratia E-
foriel Spitalelor ;

www.dacoromanica.ro
 755

2) Fondul pentru Intretinerea acestul spital,

sa se respunda din casa centralk care este me-
nit 5. s5. ajute la realisarea unor asemenea pro-
jecte de binefacere ;
3) Eforia s chibzuiascd i facerea unel c15.-
dill, pentru Spitalul de copil, i pan cnd se
va construi Spitalul de copil, sa. se aeze In-
tr'o casa, particulara, de preferat, in localul Dom-
nulul Dr. BARA, IncredintAndu-se Directiunea
acestuI spital, tot Doctorulul BARA, care a fost
cel d'antaiii, care a propus ideia acestul ae-
zrnInt.
La 23 Aprilie 1858, Eforia Inchiriaza Casa
Doctorulul BARA, In mahalaua Crucea de piatrk
strada DudetI, In care pan la deschiderea de-
finitiva. a spitaluluf, a fticut s5. functioneze un
ambulatoria pentru copil, unde sit se dea con-
sultatil cu medicamente gratuite i pentru ca
populatia capitalel s5. tie, s'a publicat In Bu-
letinul Oficial i s'a trimis comisiel vopselelor
din capitala., acst5. Intiintare:
INTrIINTARX
Capitala nstr s'a imbogiitit, cu uu spital not, am
avut pitn acum, i avem spitale pentru brbatY i
femd, dar n'am avut pant acum un spital pentru
copit ACeste fiinte slabe, supuse maY multor patimi
periculbse, de cat cel marl, n'ad fost coprinse pang
acum in biue-facerile, care stabilimentele spitalice0l,
rtspandesc asupra srmanilor ptimaV in acst Ca-
pitalt, cad este peste putintA d'a primi i d'a ajuta

www.dacoromanica.ro
 756

cii folos un copil bolnav, in spital destinat pentru cel

marY. De aceia i mortalitatea copiilor a ajuus la not
la un grad deosebit. Inltimea sa Printul Caimacan,
prin inalt ofis cu No. 326 din 20 ale trecutulut Martie,
basat pe raportul Eforiel No. 218, a ordonat infiintarea
unul spital de copil in Bucure01. Acest apz6mint, s'a
0i infiintat acum, dar fiind-cg paturile de copil i cele-
l'alte trebuinckse, pentru primirea kr in luntru, nu
sunt Iuc. gatite, pe and Eforia dorqte, cu cat se va
putea de curAnd sg. Incp lucrarea salutar a acestuI
spital, maY cu sm acum cand diferite bble umbl intro
copit De aceia a pus la cak, ca pang la deschiderea
definitiv a acestut spital, s lucreze in casa destinatii
pentru spitalul de copit (in mahalaua Crucea de peatrA,
strada DudetY, in casele cele nol ale Domnulul doctor
BARA) in tOte zilele un ambulatork, pentru copiT bol-
navt &tic/ s se dea consultatiT, cu dare de medica-
mente gratis, pentru copil s6rmanilor, cart vor fi adu0
acolo, la orele de consultatie, adica in Ude zilele de
la orele 7 pAn la 9 diminta 0 de la 3 pan/ la 4
dupl amezt
Eforia, (land acestea in cun*inta publicl, anunta
tot-de-odat c, naddjdue0e, c peste o lung de zile
spitalul de copil din Capita la, va fi deschis definitiv
ca sa primsc1 bolnavt intr'Onsul.

De la 1 Maiii 1658, pana la 1 Maiii 1859,

doctoriele, la acest ambulatorid, ad fost date
gratis de Domnul Doctor BAng 1).
Pregatindu-se tot mobilierul i instalatiunile
necesare, Spitalul de CopiI, a Inceput a func-
tiona de la 10 Octombre 1858, cu 40 paturI, sub

1) Aotelo EforieT Dos. No. 12/59.

www.dacoromanica.ro
 757

conducerea Domnulul BARA, i pentru ca lumea

s5. tie, modul de primire a copiilor In spital,
Eforia a dat acsta. Intiintare :

EFORIA SPITALELOR

INTITIINTARE
Prin publicatia coprins in buletinul No. 39 anul
curent, s'a flout cunoscutA, infiintarea until spital
pentru copiY micl aci in CapitalA, artandu-se tre-
buil* i folosul ulna asemenea apzOmint.
Acum dar, cand obiectele trebuinciOse acestul spital
s'al pregatit i urmz a Incepe, Eforia crede de tre-
buil* a publica i principalele articole, coprinse in
proectul intocmit pentru acest spital :
I) Va primi Intr'Onsul, pana la 40 copil bo1navl ea-
rora li se va da hranii, remeditf i We cele trebuin-
ciOse;
II) Pentru copiiI al cgrora parintl, Pal% a fi sOracl,
dar locuind prin judete, vor voi sil caute doctoricete
pe copil lor in Capitala, spitalul va avea o despartire
osebitl, unde li se va da locuinta, hranA, doctoriile
si cele-l'alte trebuinciOse, drept o plata din partea pa-
rintilor de lel opt pe zi, coprinzondu-se InteacOsta i
hrana unel persOne ingrijithre a copiluluY, de va veni
O. aza pe langa dOnsul ;
III) Copiil, far/ osebire de sex, din vOrsta de trel
zile pang la 10 anl, vor fi primitY in spital, pentru
cd de 00 vor fi in stabiliment deosebite doid, dar
cAnd o mural, dAnd copilul sNi la spital, undo sunt
pAstrate deosebite (AA pentru asemenea mume, se
vor hrni ins de la sine ;
IV) Comisiile vopselelor cu Dumnealor doctoril, vor

www.dacoromanica.ro
 158

fi invitati, prin onor. Po litie a Capita le, a publica

fiq-care in coprinsul el, prin deputatil mabalalelor, ca
s'a infiintat un asemenea apzmint, apt:A pentru in-
lesnirea maY bung a familiilor, call locuesc departe de
spital, va fi oranduit o trsura convenabild, -care va
merge cn un conductor special in tOte zilele, la orele
hotrate, spre a primi copiT bolnavY adunatY la fie-care
comisie, 0 a-Y transporta la spital, conductorul va
avea la man, subt iscgitura directoruluY spitalulul, o
list/ de numrul paturilor, ce vor fi vacante intr'acea
zi, dupg care are 0, se reguleze primirea copiilor.
Dumnealor doctoriY comisiilor, vor ingriji a da pre-
cddere tot-d'a-una la acel copil, cart ati trebuint de
un maY grabnic ajutor ;
V) Dacl insI cine-va din particularl, va da la spital
leY 1000 pe an, va avea drept, ca un pat s p6rte nu-
mele NY 0 el O. dispozeze de dOnsul.

In Februarie 1862 1), Epitropia Bisericel Lu-

teraua din Bucured, face Domnitorulul ADMAN-
DRU ION CUZA, urmatOrea aratare :
Fostul consul general al Prusiel MEIDEBACH,
facnd acestel bisericl o fundatiune a ordinulul
sf. Ion al spitalulul de la Ierusalim, a dorit ca
prin fundatia until spital, dup6 puterea sa, sa
doved6sca dragostea cretin6sca, dupa care umbla
cavalerif evangelid al ordinulul sf. Lin.
Ast-fel dar, pe langa biserica, 1ncepu a cladi
un spital, in care a se caute bolnavil, fara deo-
sebire de nationalitate 1 religiune, dup regu-
lile statornicite, pentru cele-alte spitale din Bu-
1) Ga. Musonnsim.Fundatia Spit. Panteleimon.

www.dacoromanica.ro
 759

curecI, iar bolnavil s& fie Ingrijill de diaconese,

Mr& vre-o plata de simbrie.
Dispositia de a se funda un spital, Epiropia se
gasesce In neputintA de a o realisa, din cauza
datorielor, In care a cazut comunitatea evan-
gelicA, cu ridicarea cladirel, pima acum i mal
ales ca pentru Intretinerea spitalulul, se cere
i alte mijlOce, pe care Epitropia nu le are.
Epitropia dar solicit& ca guvernul tAreI, sA
primsca i sa ia asupra sa, plata datorielor
ce are comunitatea, precum i Inzestrarea i In-
tretinerea spitalulul, printr'un regulament, apro-
bat de ordinul cavalerilor sf. Josef al spitalulul
din Ierusalim.
AdstA jalbA, adresatA Domnitorulul, s'a In-
dreptat, prin Ministerul Instructiunel publice, E-
foriel spitalelor, care a fost de Were ca :
1) Este de mare necesitate sa se cumpere
clAdirea in cestiune ;
2) Plata banilor, Inzestrarea i Intretinerea,
se pOte face din reservele anilor trecutl, ce are
casa spitalelor ; .

3) ClAdirea terminatA, va servi ca spital de

copil ;
4) SA se admitA i propunerea ca serviciul
interior, sa se faca prin diaconese, cu conditiune
ca acestea sit Invete pe tinerile calugarite ro-
mane.
Consiliul de minitri, In edinta de la 28 Julie
1862, luAnd de baza parerea Eforiel, hotarece

www.dacoromanica.ro
 780

sa se cumpere cladirea, cu suma de 4500 gal-

beni, deschiznd i un credit de all! 3000 gal-
ben!, pentru a se termina cu desvarire cladirea.
S'ad facut dar transformarile necesare, ast-fel
ca constructia sa serve de spital, cu care s'a
cheltuit lel 298.847, peste cel 4500 galbenl, costul
cumparareI caselor i la 23 Aprilie 1864, Spi-
talul de copil, se mut& din casele Doctorulul
BARA, din Strada Dudecl, i lncepe a functiona
In noua sa cladire din Strada Deaconeselor (azi
Liceul sf. Sabba), cu 90 paturl.
De la 1864, pana la 1884, diferite Imbuna-
tatirl s'ail facut i mal ales s'a dada un local
pentru locuinta personalulul i pentru facerea
constiltatiilor gratuite, In special pentru copil, carl
ad Inceput a se da dela 1873 ; iar In 1874 In
spitalul de copil, a Inceput a functiona 2 servicil,
unul medical i cel-alt chirurgical.
In aasta cladire, spitalul de copil a functionat
pana In anul 1883, cand Eforia a vandut a-
csta cladire Ministerulul Instructiel Publice,
pentru suma de lel 200.000, In cafe s'a In-
stalat apol Liceul sf. Sabba.
La 1.884, Eforia cumpera de la societatea Li-
ceulul St. Gheorghe, pentru suma de lel 20.000,
un loc pe sogua Basarabilor, care da i. In Str.
Clopotaril-nol, i pe acest teren, 'Tiara prin cumpa-
raffle facute de la LENCA OBREJENCA, 1 de la MATEI
CORBESCU, hotarl sa se cladesca spitalul de copil.
Cladirea, Inceputa In vara anului 1885, a fost

www.dacoromanica.ro
 761

definitiv terminata. la 11 Mal 1886, cand s'

i inaugural
Dgm aci discursul, pronuntat de Domnul
Doctor D. SERGIII, Medicul prithar al acelui spital,
cu ocasia inaugurarel nouel cladiri :
Discurs pronuntat de Doctorul Sergiti, medic primar, cu
ocasiunea inaugurArd nould spital de copii
Dou6 familil ilustre, GHIKA 0 CANTACUZIN, fundard
0 inzestrara, cea d'AntAin spitalul Panteleimon, in anul
1735, cea de a doua Spitalul Coltea In anul 1715.
Unit din membril falai! GHIKA domnird. In lard
0 %sal% multe imbunttie, potrivite cu timpul do
atund, imbundtatir1 pe care poporul tot-d'auna remi-
noscdtor le immortalizg in variate cantece populare.
Locaprile creOine, pentru cautarea bolnavilor, fondate
de dn0Y, vor ramAnea un exempla etern de inlti-
mea sufletuluT kr, pe care suferinzil '11 vor bine-cuvinta,
0 pe care ceY avutY ar trebui A 1 imiteze. Aci ceY
sdrad, in zile de Ma, gitsesc pat 0 Ingrijire, care I
mange de lovirile sOrteY, 0 1 ridica ca Omen!, v6zAnd
cd, uniY din semenq lor avutY an cheltuit o parte din
averea lor, pentru un asemenea scop. Ast-fel se incepu
de GHIKA 0 CANTACUZINO, caritatea spitalidsca romand,
fondAnd stabilimente, pe fruntea arora se scrise : a MI-
tare 0 ajutor gratuit pentru totY, fill% deosebire de na-
tionalitate, credinta 0 cult,* devis care se pastrOzd 0
se va pastra, fiind caracteristicd fire! nmuluT romA-
nese. FondatoriT spitalelor an murit, faptele lor ins
ail r6mas, ca s spue in vecY urma0lor, eine an fost et
Averea lsat de GRIGORE VODX GHIKA II, spitaluluT
Panteleimon, fiind bine administratd se marl succesiv,
0 dete nascere Spitalulul Colentina, Maternitatea i
Spitalulig de copiY, a cdrul inaugurare o serbam ast-zY.

www.dacoromanica.ro
 762

Pan/ in anul 1857, numaT adultif :i batraniT, aveati

drept la cautarea in spital, copiT rmsese afara din
acest sentiment umanitar, cln$1, ca maT micT, maT
debih, maT fragezi 0 prin urmare maT bantuitY de
tOte relele ; fara a cugeta cine-va ca copiT . constitue
reserva din care omenirea '$ umple golurile ce le in-
cOrc in mersul et A nu ingriji copil, a nu-T cauta
la cas de bola, este a ne imputina mo$enitoriT ca in-
divizT, 0 a deserta ca natiune. Acsta maret cugetare
de a da 0 copiilor dreptul la ingrijire in cas de bola,
o avu bine cuvintatul Principe ALEXANDRU D. GHIKA
in anul 1857, pe cand se gasea ca caimacan in capul
treT. Dnsul animat de acest sublim sentiment, in-
sarcina pe doctorul BAR4 sa faca un proect, pentru
infiintarea unuT spital de copiT in Bucure$T.Doctorul
BAR,q, patruns de marele interes ce presinta cestiunea,
lucra proectul cerut 0 1 inaint caimacamuluT Prin-
cipe, care luand cuno$inta de dnsul, '1 supuse deli-
berriT comitetuluT sanitar .$ consiliuluT medical. Pro-
jectul doctoruluT BARA, fu Ore cum modificat $ trimis
din noA DomnitoruluT, care '1 inainta, prin Ministerul
Cultelor, Onor. EphoriT a Spitalelor Civile. In acest
project se prevedea infiintarea unul spital de copiT, cu
40 paturT, in care O. se primsca, copil de la natere
0 Sul la etatea de 14 anT, 0 pentru care O. se dea
din casa StatuluT, suma de 72.000 leT vechT. Eforia
Spitalelor accepta projectul, 0 in urma aprobarel Dom-
ne$1, proceda la organisarea 0 inzestrarea spitaluluT,
pe care '1 instalOza in casa din strada Dude$T, luata
cu chiHa de la Doctorul BAR4 in ziva de 20 Martie
1858, numind medic al acestuf spital pe meritosul
doctor BARA.$ Ast-fel a fost inceputul spitalulul de copii,
al earth fundator unic este Principele ALEXANDRU D.
GEUKA. Prin ideia 0 struinta luT se complecta aju-
torul spitalicesc 0 ne da dreptul O. putem zice asta-

www.dacoromanica.ro
 783

zi : cg tote maladiile, tOte trebuintele, tOte epocele

vieteY, gasesc ingrijirire in spitalele civile ale EphorieY.
In anul 1862, Statul cumpgrg de la epitropia Bise-
Heel Luterane, casa din strada Diaconeselor, cu pretul
de 4500 galbent Acstg casg fusese clditg in scopul
de a fi spital, dar comunitatea Luterang, nu putu s'o
termine, i nicY nu avea mijlOce s infiinteze i sit in-
tretig Spitalul proectat. Domnitorul ALEXANDRU ION I, a-
proband cumpgrarea decide de a se propune EphorieY
Civile, casa i infiintarea spitaluluY. Ephoria prime0e
propunerea i hotgre0e, ca sg termine clgdirea, fgcnd
tot materialul necesar pentru spitalul de copil. Totul
fiind gata, spitalul se mutg in noul local, in ziva de
de 23 Aprifie 1864. In acOst a doug fasg a Spita-
lulul de copiY, Ephoria introduse nu numal mgrirea
num6ru1ta paturilor, de la 40 la 90, darg multe hn-
bungtatirY, precum MY, grading, etc.
Spitalul de copiT, Amase In casa din strada Diaco-
niselor, Ong in primg-vara anulta 1885, cand Eforia
Spitalelor o vndu StatuluY, cu scopul de a reclgdi un
edificiti non, in conformitate cu noile cerinte ale Olin-
td, pentru asemenea stabilimente. In vara anultg 1885,
Domnil EforY Principele D. GEM, GR. CA NTACUZINO gi
Dr. MARCOVICI, puserg piatra fundamendalg i ast-zI
11 Main 1886, celebram cu totiT inaugurarea noultg
spital cu 100 paturt Se pote vedea de verY-cine, cum
Eforia a ingrijit 0 a introdus, pe cat se pOte, imbu-
ngtgtirile cerute de o cgutare mai ingrijitg a bolnavilor.
24a in Wile de mume, s'a introdus sistemul de paturY,
separate pentru miciI pacientY i pentru mumele kr,
lucru care n'a existat Ong astg-zY. Asemenea s'a clg-
dit un local separat cu totul de corpul spitalulta, des-
tinat esclusiv pentru maladiile contagibse. S.a luat
m6surY pentru a se educe 0 a se complecta in sec-
tiunea chirurgicalg, aparatele orthopedice cele maY nouY.

www.dacoromanica.ro
 764

De vom cerceta acuma registrele SpitaluluT de copiT,

pentru a vedea miparea bolnavilor i serviciile ce el
aduce populatiund sarace, vom constata c in decur-
sul celor 8 anT din urma, de la 1878 0 pang la finele
anuluT 1885, safl cautat in ambele sectiunT nu
inrul de 12,943 copil bolnavT, 0 ca. media mortilor
in acest interval de timp a fost de 6 atti la suth,
resultat care se pOte compara cu onbre, cu resultatele
spitalelor de copiT din alte terT mult maY avute i
mult mai inaintate in maul% de cat a nOstra. Spre
a se vedea maT bine acsta, ne vom permite a trece
aci urmatOrele cloud tablourY, privitOre la fie-care sec-
tiune a SpitaluluT de copiT :

SICCT IINKA OLINICO-NEDICALI. BECTITINEA CHIRIIRGICALX

_, No. Media No. Media

bolnavil . mortilor An Ul bolnavil. m or t ilor

1878 773 8 .198 1878 487 4 452

Y73 TO'
1879 738 42 844 1879 503 6 82
738 56N

1880 829 10 140 1880 596 2 208

gra 50
1881 816 9 586
gi8 1881 598 '
0 504
E68

1882 1147 1 84 1882 714 q 358

'1171
1883 4123 7 4-2-9 1883 811 3 67
1123 rii1
1884 1053 k 835 1881 821 2 58
" T653 8IT
944 8 548 919 3 444
1885 I

Hi 1885 ' RI
8 anT 7494 8 T435h8 8m ae dn ri a. p e 8 anT 5449 - no
0 1953

Din aceste tablourY reese evident ea numrul copiilor

bolnavY, cautatY in spital, crqte din an in an, ceea-ce

www.dacoromanica.ro
 765

probez d. pe de o parte a populatiunea nstr, simte

bine-facerile autref medicale, iar pe de alta, c modul
Ingrijirelor date In spital, combate zilnic superstitiunea
ei ignoranta.
Registrele de intrare ne aratI asemenea c cifra
bolnavilor de 12,943, se compune nu numaT din copiT
orapluT Bucure0T, ci 0 din copit comunelor rural()
din judetele invecinate, precum 0 de un num6r bre-
care de copiT venit1 din Wile vecine Serbia, Bulgaria
ei Transilvania. La serviciul consultatiunilor gratuite,
se dati pe fie-care an, la un numr de 12,000 copiT,
bolnavT, consultatiun i medicamente gratuite i WA
deosebire de nationalitate i religiune.
Aceste resultate, dobandite prin ingrijirea adminis-
tratorilor spitalelor, cred ca sunt destule pentru a le
arata multumirile nstre tutulor.
In ceea ce atinge serviciul medical al spitaluluf de
copiT, Onorabila Eforie In totd'a-una l'a Imbunatatit,
pentra a putea da o satisfacere mai intinsA i maT
de aprOpe cautareT bolnavilor, Em. la 1858 spitalul a
inceput en 40 patur i un medic in 1864 numrul
paturilor se ridica la 90 0 dol medi.l. La 1873, s'a
Infiintat la spitalul de copil, serviciul consultatiunilor
gratuite, ale arul folbse se constat prin numrul
bolnavilor care le frequentea. In anul 1874 Noembre 1,
serviciul medical al spitaluluT, in interesul cdutreT
bolnavilor se Imparte in cloud sectiunT : una medical,
alta chirurgicala. Fie-care sectiune, av6nd cate un medic
primar i altul secundar, afar/ de serviciul consulta-
tiunilor gratuite. ItediciT care DA dirigeat spitalul de
copiT 8.4 fost doctorul BARASCH, doctorul ATANA.SCIATICI,
doctorul OBEDENARUL, SERGHJ, ROMNICEANU i GRECESCU.
Acela care a ridicat renumele spitalulul prin 0iinta
ei devotamentul sea a fost doctorul OBEDENARU.
In marea miqcare de radicare nationala a ultimuha

www.dacoromanica.ro
 766

decenia era natural i drept ea 0 spitalele, s ia parte.

Administratiunea actual, compus In capiT eY de
de demnif moOenitorY al calittilor familielor GHIKA
0 CANTACUZIN, n'a crutat nimica, s'ag sfortat in li-
mitele resurselor de care dispune 0 a refondat pe rand
spitalul MavroghenY, Maternitatea, spitalul de copiY, pe
care '1 inauguram astd-zI 0 pests putin va puns piatra
fundamental/ a spitaluluY Coltea. Dansa a avut tot-
d'a-una onOre, a introduce tote imbungtAtirile timpulut
in tot ce prive0e intretinerea 0 clutarea bolnavilor,
maY mult Eforia Spitalelor Civile a fcut cu bun/
vointa. tOte sacrificiile, pentru a ajuta 0 ridica 'Inv&
tamintul medical in tara, a Infiintat cu a sa cheltuial
laboratorul de chimie 0 museul de anatomie normal/
i pathologica, a introdus in serviciul spitalelor, in-
ternatul 0 externatul prin concurs, Inca de la anul
1866 0 acest institutiune, tinde din zi, in zi, a se
imbunatati i a deveni o pepiniera de ceY maY distin0
media Aci in spitalele Eforie Civile, a fost 0 este
marea c611, unde s'a format generatiunile de medic!
care fac onbre Ord.
SA ne fie permis nou medicil spitalelor a ar/ta in
public Onor. EforiY, recuno$inta 0 multumire din
partea bolnavilor ce cutam in spital 0 a nOstra.

Spitalul, find ast-fel pus In functiune, Eforia

a cautat sa '1 complecteze, cu tot ce ar putea
ajuta la aezarea WY, In conditiunele cele mal
bune.
Ast-fel :
In 1889, s'a Introdus In spital apa din cana-
lisarea oraplul, In 1891 s'a cladit un Pavilion
special i isolat pentru cautarea copiilor de boll

www.dacoromanica.ro
 767

contagise, in 1.892 s'ail filcat lucrarI de canali-

sare, in 1.893 s'a transformat Pavilionul de Me
contagiOse din curtea spitaluluI, In local pentru
bucatarie, s'ai1 cladit la cele dou capete ale cla-
direl spitalulul, bM speciale, i s'a Introdus pen-
tru latrine, sistemul tout a l'egout divisor, In
fine s'a construit, un local special pentru autopsie.
In 1894 s'a construit o bucatarie separata, pentru
serviciul de bOle contagiOse, s'a cladit un castel
de apa, pentru a avea presiunea necesara la
alimentarea spitalulul cu apa, s'ail transformat
nite incaperl din interiorul spitalulul, in sala
de operatie, de pansamente i de ortopedie,
In fine s'a dada un local pentru etuva, in care
s'a Instalat o etuva fixa Geneste Herscher, s'a
ridicat un cuptor pentru ars pae i pansamente,
i s'a infiintat o sera pentru intretinerea gradi-
nelor spitalelor.
Mal departe in 1.897, s'a cladit un al doilea
Pavilion isolat, pentru bOle contagiOse i s'a in-
trodus apoI sistemul de a se ilumina Wile de
copiI bolnavl cu gaz aerian.
Dupi cum se vede imbunatalirile ati mers pro-
gresand i totul a concurat, la punerea spitalulul
In conditiunl de a functiona, ast-fel ca O. aiba totul
ce sciinta moderna cere, fara. sa-I lipssca din
ceia ce trebuinta reclama.
Spitalul se gasece functionand ast-fel, in ur-
matOrele conditil.
In acest spital, se admit numal copil de am-

www.dacoromanica.ro
 768

bele sexe, de orf ce etate 'Ana la 1.4 an! ; copil

mal mid, care nu pot fi despartitf de mamele
lor, locuesc In spital, impreuna cu mama, In
tot timpul Mei copiluluf.
Functionza ad. 3 servicil :
1.) Serviciul medical, sub conducerea Doni-
nuluf profesor Doctor TOMESCU, unde se face
Clinica Infantila a Facultatel de medicina ;
2) Serviciul chirurgical, sub conducerea Dom-
nulul Doctor ROMNICEANU, profesor la Facultatea
de medicina ;
3) Serviciul de bOle contagiOse la copif, sub
conducerea Domnulul Doctor MIMNESCU, compus
din 2 paviliOne isolate i separate, ast-fel ca In
fie-care pavilion, sa se OM cauta 2 felurl de
Me contagiOse, cu intrarf dinstincte.
Serviciul medical i chirurgical, cu cate 45
paturf, iar cel de 'Ale contagiOse cu 40 paturf.
Iluminatul cu gaz aerian, peret1 vopsitf cu
uleiti, mosaic pe jos.
Spitalul poseda sala de operatie, cu instru-
mente i aparate suficiente, canalisare, MI, ali-
mentatie cu apa, filtre Berkefeld, cabinete tout
a l'gout.
Asemenea etuva fixa de desinfectare (system
Geneste Herscher). Cuptor de ars pae, buca-
tarie, autopsie, farmacie, etc.
Mal functioneza ca anexa 1 un serviciii de
consultatiunl gratuite, pentru copif, sub condu-
cerea Domnulul profesor doctor GRECESCU.

www.dacoromanica.ro
 769

Donatiunele Mute Spitalului de Copii

1) In anul 1873, MARIA MANU, a dat 3000 lel

la Spitalul de copil.
2) In anul 1883, M. MIMI, prin testarnentul
seli, a lsat 5000 lel la Spitalul de copil.
3) La 1887, MATEI CORBESCU, a thiruit un loc,
In intindere de 11 metri fatft, pe soseaua Ba-
sarab, alaturI cu Spitalul de copii.
4) La 1892, D-na MARIA DR. D. SERGIU, a da.-
ruit Spitalulul de copii, Biblioteca raposatuluI
WI sot Dr. DUMITRU SERGIU.

Medicir Primarr ar Spitalulur de Copir

1858-1863 Dr. kraus BARA.

1863-1867 G. ATANASOVICI.
1867-1875 10 OBEDENARU.
1870-1891 D. SERGIU.
1874 Grt. P
1892-1893 AI,. BOICESCU.
1893 A N. THOMESCU.

Numrul paturilor din Spitalul de Copil

rattui
1858-1864 paturl 40
1864 I. 90
1886 3, 100
1897 130
1899 ii 130

49

www.dacoromanica.ro
 770

VII
$pitalul golegtina
1864.

rin Art. 48 al Regulamentulul, Intocmit

de ctitoril MIHAIL GHIKA, MIHAIL RAW-
VITA 1 ALEXANDRE' GHIKA 1 pus In aplicare la
14 Martie 1834, se prevede a Eforia, and va
face vre-un capital de ajutor, va zidi In oraul
Bucurecf, un alt spital, care va fi oranduit pentru
bubaturl, cum the 1 alte jivine, cum i pentru
patiml lumec1.
Acest desiderat, a remas In nelucrare, pana
la 1858, and s'a hotarit ca sa se cladesca, un
noil spital al Panteleimonulul, pe locul ditruit
de Gn. GHIKA, prin actul de mai jos :

ACT
Dupe cererea, ce mi s'a facut, de ate prea
iubitul nostru frate, BEIZADE SCARLAT Grt. GHIKA,
ctitoricescul Efor al spitalulul sf. Panteleimon,
ca sa dam cu embatic, un loc dupe moia nostra
Colentina, pentru cladirea din noii a unul spital,
ce s'a hotarat a se face, mai cu apropiere de
capitala BucurecI. NM avend in vedere a a-
cest stabiliment, este fundat de familia GHIKA i
asta-zi chiar, se afla sub ctitoripsca armuire a
membrulul familiel, Maria Sa Printul ALEKANDRU

www.dacoromanica.ro
 771

D. GHIKA, i a i Insu-mi, fac parte din acesta

familie, fara a putea tagadui ca i eil sunt dator
a veni In ajutor, la acesta stramoysca bine-fa-
cere, am primit propunerea i prin urmare am
dat cerutul loc, pe moia nOstra. Colintina, care
este In marginea soplel, ce merge de la bariera
poduluI MogoOeI, la bariera poduluI Targu
d'afara. i dupe mesuratOrea facuta, a eit In
fata despre soya, stanjenl Serban Voda 1.50 i
fundul iara-I 1.50, precum i laturile pe amen-
doue partile, Incependu-se mesuratOrea din mar-
ginea oselel, iara.-I stinjeni 1.50 i en 1.000
lel embatic pe fie-care an.
Acest embatic Ins& eil, ca adeverat stapan
proprietar, pentru cuventul sus espus, el fac dar
acestul spital, i prin urmare nu se va cere,
nici se va lua, atat de catre arendail de acum
i ceI dupe vreml, remnend acetI banl, In fo-
losul spitalulul, ca un dar cu urmare, atat din
partea mea, cat i a urmailor notri, iar pentru
venzarea de yin i rachiii, dreptul acesta remane
pe sma easel astre i a proprietatil.
Drept aceia, pentru Intemeierea i paza Intru
bite i pentru toll, am dat acest act, Onor. cti-
toricescel epitropil a spitalulul sf. Panteleimon,
subscris cu Insu-ml mana mea i Intarit cu pe-
cetia mea, asta-zI anul 1858 Aprilie, In capitala
Bucureyl.
Grigore Gr. Ghika
Planul pentru constructia spitalulul noulul Pan-

www.dacoromanica.ro
 772

teleimon sad Colentina, a fost intocmit de ar-

chitectul M. HARTL, iar divisul se ridica la suma
de 5.283.296 lel vechl 1).
Acest plan, find aprobat de SCARLAT GR. GHIKA,
ctitoricescul Efor al Panteleimonulul, imediat
s'a lnceput In 1858 aprovisionarile de materiale
i cladirea dupe acest plan. .

Abia Insa ajunsese cladirea pan& la soclu, i

observandu-se ca materialele sunt de prOsta Ca-
litate, iar cladirea lasa de dorit, s'a instituit o
comisiune In anul 1859 Iulie, din sinul direc-
tiunel lucrarilor publice, compusa din AL. ZANE,
I. SCHLATER, E. SERGHIAD, F. TILLAY, I. I. MELIC
i KUFNOFSKI, care ad gasit a terenul nu Intru-
nesce conditiunele, pentru a se cladi, In acea lo-
calitate un spital, ca lucrarile de zidarie sunt
red esecutate 1 ca planul este i el defectuos,
pent ru o serie de motive, enumerate In acel raport
i este de parere ca sa se studieze un nod project.
Se Intrunesce Instr. a II-a comisie, compusa
din Domnil architecll BENE, TABAIA i FRAI-
VALD, ca sa verifice lucrarile esecutate i acetia
abia la 3 August 1861, 'I (la raportul, prin care
arata ca se 'Ate sa se continue lucrarile, dara.-
mAndu-se Insa zidurile cu caramida prOsta, dar
dupe ce un nod plan se va Intocmi.
La anul 1.862 2), s'a relnceput cladirea spi-
talulul, dupe un nod plan, Insa s'a marginit
4) Aotele Eforiel Dos 9/58.
2) Aotele Eforid Dos. 63/61.

www.dacoromanica.ro
 A LII jyTL ,

f7,5"b11.1TAFIEDITring MITAL
ATJ; P. PAZ TE TITIM
t), TT* ffiriji
1.FF's
ft Crffil ERN

MEDALIA
PunereT petrel fundamentale a SPITALULUI COLENTINA
(al 2-lea Spital al PanteleimonuluT)

www.dacoromanica.ro
 773

lucrarea, la terminarea numal a unel aripe, despre

resarit, din Intregul plan.
Acsta constructiune s'a facut, cu reserva de
care dispunea Eforia, din averea Panteleimo-
nulut, precum i cu o suma de 2.000 galbeni,
daruita de Domnitorul ALEXANDRU ION CUZA.
La finele anulul 1863, cladirea a fost termi-
nata 1 la 24 Ianuarie 1864, spitalul Colentina
a fost deschis, In care a functionat, Inca de
la Inceput, un serviciii medical i unul chirurgical.
Existenta acestul spital a fost Mae necesara,
mat ales ca. In acea localitate populatiunea este
des& i lipsita de ori-ce ajutor medical. Acsta
a si facut ca spitalul, sa fie tot-d'a-una populat
cu bolnavf i ca un num& mare de bolnavi sa
se presinte la consultatille gratuite, care a In-
ceput deja sa functioneze la acel spital, de o
data cu deschiderea spitalulul.
Spitalul la acea data, avea un corp principal,
destinat bolnavilor, care exista. i azT i doue
paviliOne In drepta si stanga, pentru locuinta
personalulul.
Dupe 1864, adica In 1.870, s'a construit o
cladire pentru locuinta medicilor secundari, care
acum servesce drept locuinta. pentru personal,
cad din causa Inmultirel numerulul servicielor,
se Intelege ca a trebuit sa se sporsca i per-
sonalul de serviciii.
Cu progresele sciintel medicale, stabilindu-se
mesura, ca bolnavil de bOle contagiOse sa fie

www.dacoromanica.ro
 774

Intretinuti deosebill de cel-l'alti bolnavi, Eforia

pentru a obvia la aceste necesitatl, in anul 1880
i urmatori, a Infiintat 3 barace la acest spital,
ast-fel construite, ca in fie-care baraca, se puteail
cauta ate done felurl de 'Ale contagiOse, cu
totul isolat. Aceste barace aii adus un mare
servicia, pana la cladirea constructiilor, desti-
nate pentru isolarea i cautarea bOlelor conta-
gbise la copil i la adult!.
In anul 1885, s'ati facut cladiri speciale, pentru
MI i bucatarie, punendu-se ins& in legatura
cu cladirea principal& a spitalulul. Aceste done
servicil, pana la adsta data, functionail in cor-
pul cladirel principale.
Alte lucrari importante, s'ail facut in anul
1.892, cand s'a introdus canalisarea In interio-
rul curtel spitalulul, in legatura cu canalisarea
oraulul, ceia ce a permis sa se instaleze i
private system tout a l'gout divisor ; i s'a
construit un local, pentru etuva de desinfectare,
In care s'a instalat o etuva fixa system Ge-
neste-Herscher.
Legea sanitara, impunend datoria administra-
tiilor spitalicesci, de a crea servicif, pentru cau-
tarea bolnavilor de bOle venerice, spre a se
starpi, pe cat este posibil i a se impedica pro-
pagarea lor, s'a construit de Eforie la acest
spital, in 1894, un spital sistem pavilionar, spe-
cial pentru bOle venerice ; dar acest pavilion,
continend numai 50 paturi, era insuficient

www.dacoromanica.ro
 775

pentru cautarea marelul numr de bolnavI de

bOle venerice. Cu autorisatia Ministrulul de In-
terne, Eforia In 1897, a instalat In acest pavi-
lion, dar destinat pentru bOlele venerice, serviciul
chirurgical propriii zis, 1 a facut sa functio-
neze serviciul bellelor venerice, In lncaperile ocu-
pate in cladirea principala de serviciul de chi-
rurgie. Ac6sta schimbare a permis, ca sa se WA
cauta In spital, un numr de 100-140 bolnavl
Si bolnave de bOle venerice.
Spre a se complecta In 1894, s'a Inflintat i
ad un cuptor de ars pae i pansamente.
De la acsta data, se fac treptat reparatiunI de
Intretinere, la cladirele ce compun acest spital, spre
a fi Intretinut In bun stare. S'afi facut asemenea
plantatiunl i lucrarI de oseluire, spre a asigura
spitalulul, conditiunile de higiena cele mat bune.
Am lasat, cu totul la o parte, spitalul Dobre
Cacaleteanu, care se afla cladit pe acela teren
cu spitalul Colentina, rrnannd a vorbi, despre
dinsul Inteun capitol special.
Nu ne ma! rthnane de cat a vorbi, despre
starea In care actualmente se gasesce spitalul.
Spitalul posed& 243 paturI.
Se admit in acest spital bolnavi adult! de
=bele sexe i functioneza Inteansul :
1) Serviciul medical, sub conducerea Domnulul
Doctor I. URLATEANU.
2) Serviciul chirurgical, sub conducerea Dom-
nuluI Doctor RAGOVICEANU-PITETI.

www.dacoromanica.ro
 776

3) Serviciul de bble venerice, sub conducerea

Domnulul Doctor M. ANGHELO VICI.
4) Serviciul de bOle contagiOse la adult!, com-
pus din 2 paviliOne isolate, ast-fel ca in fie-care
serviciti, sa se OM cauta ate 2 felurI de bOle
contagiOse, cu intrarl dinstincte, sub conducerea
Domnulul Doctor C. GROZOITICL
Serviciul medical i chirurgical, ail cate 50
paturl, cel de bble venerice 100 paturI i cel
de bOle contagiOse 43 paturl.
Iluminatul cu petrol.
Poseda sala de operatie cu instrumente 1
aparate suficiente, canalisare, baT, farmacie, au-
topsie, cuptor de ars pansamente usate, etuva
fixa de desinfectare, alimentatie cu apa, filtre
Berkefeld i cabinete tout a l'gout.
Se mal afla, ataat la acest spital i un ser-
viciii de consultatiunl gratuite, sub conducerea
Domnulul Doctor P. VLADOIANU.

Donatiunele Mute Spitaluld Colentina

I) Preotul CATEHITIS RADULESCU, in anul 1870,
prin testamentul sthi, a lasat Spitalulul Colen Una,
casele sale din strada Cometu, cu conditiune,
ca din venit sa se intretie paturl, care sa pOrte
numele sett
2) ANDREI NICOLAU, in anul 1874, a dat Spi-
talulul Colentina, suma de lel 8148, din venitul
caruia sa se intretina un pat in Spitalul Colen-
tina.

www.dacoromanica.ro
 777

Medici). primer)* al' SpitaluluT Colentina

1.864 Dr. TEOFIL GLUE.

1864'1866 D L. W
1866-1876 D P. IATROPOL.
1865-1874 D DOLF GRUNATJ.
1874-1877 ALENDERO.
T\T. TC

1878-1889 FLOREA. TEODORESCU.

1878-1880 D -
A. A g UTU
1889-1894 PETRINI DE GALATI
1893 D NT --ACOVICIANU-PIT
1.898 T TT RLITZEAN U
1899 I M A NGHELOVICI

Numkul paturilor din Spitalul Colentina

PaturY
1864 100
1867 180
1869 200
1879 145
1898 243
1899 243

ANEXA

Spitalul Serdarul Dobre Cacaleteanu

1896
Serdarul DOBRE CACALETEANU, a daruit Eforiel
In anul 1893, suma de le1 260.000 In efecte, cu
conditiune, ca dupa mOrtea sa, sa se 1ntre-
buinteze acsta suma, la facerea unu1 Spital,

www.dacoromanica.ro
 778

care sk porte numele iSerdarul DOBRE CACA-

LETEANU.
Actele de donatiune, sunt autentificate de Tri-
bunalul Ilfov sectia de Notariat la No. 1.312 i
1.41.4/93 i aU urmtitOrea coprindere :
ACT DS DONATIS
Sub-semnatul DOBRE CACALETEANU, domiciliat in
str. Sf. Apostoll No. 14, fiind in intregimea cugetulul
men 0 din libera mea vointa, daruesc Eforiel Spita-
lelor Civile din Bucuresd, suma de leY 260.000, dou6-
sute me-4ed de mii in efecte, depuse la Casa de
DepunerY i Consemnatiun1, prin recipisa No. 5341 de
la 16 Noembre 1889 0 transmit acst6. recipisa Ad-
ministratiund Eforid, subt urmattorele conditiunY :
a) EA DOBRE CACALETEANU, 1116 VOiU bucura, pe tot
timpul cat voiti maY teal, de venitul acestd sume,
Eforia neputand-o ridica de la Casa de DepunerY, cat
voiu fi in viata.
b) Dupa mOrtea mea, se va intrebuinta acst g. suma
pentru a se face un Spital, care s pOrte numele de
iSerdaru DOBRE CACALETEANU.*
Mesta suma. de 260.000 franc!, este din partea mea
disponibila, de Ore-ce in viata Mnd, arn dat fie-caruia
din copiT meT ALEXANDRU i ION, partea kr legiuitg.
Fcut in Bucuresd, azY 22 Februarie 1893 in du-
blu exemplar.
(as) Dobre Cacalefeanu
Proprietor Strada Sf. .Apoetoli No. 14.
Boris i redactat do mine dupa
vointa donatorului
(ss) AL. G. Gx...LEEscu
Funefionar, Calea Victoria. 181.
Autentificat do Tribunalul Ilfov, sec. de Notariat la No. 1312/93.

www.dacoromanica.ro
;

r7r7;

Dom

-MUNICIPIULIJP.
au !YTS .1
SARDARUL P. CARCALETEANU
Fundatorul SPIT. *DOME CARCALETEANU,
1896

www.dacoromanica.ro
 779

ACT ADITIONAL
Sub-semnatul DOBRE CACALETEANU, domiciliat in Bu-
curetY, strada sf. Apostolt No. 14 :
Mentinand intru tOte, dispositiunile mele din actul
de donatiune, autentificat de Tribunalul Ilfov, sectia do
Notariat la No. 1312 din 22 Februarie 1893, maT a-
daog urmatOrele :
.FiT i urma0T me, din nm in nm, vor fi In drept
isa controleze modul intrebuintre fondule i veni-
itulul, ce am daruit EforioY spitalelor Civile i mind
szisul fond i venit, s'ar intrebuinta alt-fel, de cum
este hotarat de mine prin acest act, donatiunea va
di revocabild, in drept find urma0T me a cere re-
' vocarea.*
Facut in Bucurerl, azl 25 Februarie 1893.
(ss) Dobre Cacalefeanu.
Redaotat si saris de mine dup
vointa donatorului
(as) AL. G. GALEmcur
Fungionar, Cale Victoria 181.
Autentificat de Tribunalul llfov, sec. do Notariat la No. 1414/93.

Serdarul DOBRE CACALETEANU, a Incetat din

viata, la 13 August 1.893 i Eforia, intrand in
posesiunea acestul capital, a luat msurl st
aduca. la indeplinire vointa donatorulul.
Ast-fel din cel 260.000 lel in efecte, cu suma
de lel 160.000 in efecte, Eforia a inceput a
construi in anul 1.894 un spital, pe care '1-a
terminat in anul 1896, pentru boalele conta-
giOse la adultl, pe terenul spitalulul Colentina,
pe care '1-a inzestrat cu tOte necesariile, iar

www.dacoromanica.ro
 780

restul de 100.000 let In efecte, s'a reservat ca

procentele acestut capital, sa ajute la Intreti-
nerea Inf.
Spitalul pOrta inscripti a e DOME CACALETEANU )
function6za Inca de la Noembrie 1896 cu 40
paturt i e compus din dou6 PaviliOne sepe-
rate, cu cate 20 paturt, un pavilion pentru bu-
catarie i locuintele Omenilor de serviciii, se
Oa despartit prin Imprejmuire de restul spita-
lulu!.
Ast-fel, de i donatorul nu vorbise nimic, In
actul de donatiune, despre mijlOcele din care
are a se intretine spitalul, cu to:Ste acestea Eforia
a cautat sa 1mplinsca acsta lipsa, cladind din
parte din capital spitalul i reservand restul
pentru Intretinere.
Nu trebue a uitam a adauga ca. din pro-
centele de let 5.000 la capitalul de 100.000
let In efecte, abia se pot Intretine un nutria. de
5 cel mult 1.0 paturt i prin urmare Eforia
face sacrificit i din parte-1, pentru a In tretine
cele 40 paturt, ce functionza. In spitalul dona-
torulul de mat sus,
De la Infiintarea lul, anul 1.896 luna Martie
pana asta-zi, functioneza ca medic al spitalulut
Domnul Doctor CALISTRAT GROZOITICI.

www.dacoromanica.ro
 781

VIII
Zpitalul Ra let
(Junzpn DimBovITA)
1875

il 1.; IMITME RALET prin testamentul s'efi, cu

data 5 Iunie 1854, institue o Eforie
specialk compusa din Mitropolitul Ungro-V1a-
chiel, Mare le Vornic de Interne i Mare le Lo-
gofat al Justitiel, cArora le pune la dispositie
averea sa mobila i imobilit, Incredintandu-le
Indeplinirea a 9 sarcine, din car! cea maI prin-
cipala, era Infiintarea unul spital pe moia sa
Cocoul, In casele sale propriI i sa. se Intretie
biserica dup6 acea moie.
Iatft. testamentul :
TESTAMZETUL MEU
Necontestat mOrtea este in rnenT, ad tot ce nasce
este si mortal, drept aceia fiesce-care in genere, catl
tot-d'a-una a ingriji cele sufletesd si ale fire omenesci,
cele sufletesd urmnd dup6 sf. Scriptural, iar cele tru-
pesci disposAnd de averea sa, tome acestea cunos-
cndu-le i ett, do neaprat datorie, am glsit de cu-
Nibn a dispune de putina mea stare misatbre si
nemiscatbre, ca stapan al eT, fiind-cI fosta mea femee
anume MARIA MOSCIM, nicY ?tote avea, nicY are vre-un
drept asupra aceste averY a mea, fiind-c,/ noT, dup6
deliberatiune privata i invoire comun, pentru rul
traid dintre noT, ne-am desfcut i rauit, pang la letcae
si pe urml ne-am despartit i bisericesce, dupI cum
se aratl si in cartea de desplrtenie, eliberatl de Prea

www.dacoromanica.ro
 782

Sfintitul nostru Mitropolit si in inscrisurile reciproce

facute ad-hoc.
Pentru acsta, rog pe Prea Sfintitul Mitropolit, dupe
vreme, pe Mare le Vornic de Interne si pe Mare le Lo-
goftit al JustitieT, st bine-voiasca a lua asupr-le, acst
Eforie, ca un act placut lul Dumnezett si crestinesc, si in
data dupa incetarea mea din viata, a orandui OmenT
onevtT, ca sa fac inventarid, atat in casa mea d'aici, cat
si In cea-l-alta din mosia Cocos, care (inventarid) s se
depun spre paza la sf. Metropolie, impreun cu acest tes-
tament al med, si pe de alta parte, s stabilsca in zisa
mosie, din veniturile anuale si dobancli de bani un Spital,
in care onorabila Eforie, s oranduiasa un om onest si
cu frica luT Dumnecleil, indigen, de Epitrop si Adminis-
trator, cu leafa anual, cate doue miT leT, dup cursul
actual al leilor, care s se oblige a-T da pe fie-care
an curat socotla a Ote daraveriT, tot-o-dat si un
Econom, cu cate lel una mie sase sute, care si dansul
s raporteze zisuluT Epitrop despre tate, si acela se. su-
puna tOte acele raporturf si socotele, ziseT EforiT, care
va avea particular pe fie-care an, We cincf-zeci gal-
benT regescT, drept cheltuiala de Cancelarie si de sluj-
basT, pentru acsta mica corespondenta, si pe urma
acsta Eforie, va ordona EpitropuluT in ce chip sa ur-
meze, earl dupa acsta se. se pun sub ochiT Inalte
OcarmuirY, de asemenea si medicul cu ate vase miT,
chirurgul cate treT miT, bucatarul cats una mie de le
si fie-carul servitor dintr'insul, cate leT trel sute si cincl-
clecT, in care Spital sa intro atatT bolnavT romanT, cat
ar ajunge venitul sett, si spre intretinerea sa, 'T afec-
tez aceiasT movie a mea, cele-l-alte doue mosiT ale mele
adica Negresti si Radesti sad Tupa, dupe documentelo
lor, acele done case ale mele, atat cea locuita de mine,
cat si cea-l-alte, care este aprOpe de Coltea, cu imprej-
muirea kr si cu viraneoa mea, de asemenea si Me

www.dacoromanica.ro
 783

cele-l-alte lucrurl, micatbre 0 vitele mete, earl prin

mezat g le vincla 0 in locul kr s cumpere mo0Y,
cacY sunt afar/ de orl-ce pericol, far'a instreina, laid
una din sus zisele mele proprietatY, al doilea sa pla-
tsca datoria mea cu sineterl, al treilea A libereze
tiganil 0 tigancele mele, al patrulea O. mi se caute
sufletul regulat, pana la apte anY, al cincilea sa dea
manastirel Cernica, Schitulul Pagrea, Bisericel San-
tuluT Nicolae zig Dintr'o cli, mnstirel Predeal 0 a
SarindaruluT, cate chid sute de lel, unde va fi 0 inmor-
mantarea mea, cu acela1 ing chip, ce s'a facut 0 re-
posatuluY Archireul Logofilt CONSTANTIN FILIPESCU i
lul Archireul Logofat CONSTANTIN BELU, adica fara
multe cheltuelY zadarnice 0 nefolosithre, apol 0 la alte
dou6-4c1 bisericY grace, cate un sarindar, ca sa. ma
pomensca, al aselea O. caute biserica acestel mo0T
a mea, cu tOte cele trebuinciOse 0 O. o intretina cu
Vita oranduiala 0 tote cele dupti dansa (mo0a), in sta-
rea in care le las eti, decl cu lacrime, rog pe tOte ru-
dele mele, nu numal O. trOca cu vederea greelile mele
voluntare 0 nevoluntare 0 din suflet O. ma erte, pre-
cum 0 eti ert pe totY, ci Inca me mult, sa conlucreze
la acOsta opera, placuta lui Dumne4eti, ca una ce este
salutara pentru WA familia nOstra, pe langa acestea
0 pe totl amicil meT sincerl 0 cretinl, 'I suplic g
ma erte 0 sa coopereze, la esecutarea acestul testa-
ment al mad, 0 daca vor vedea ca nu se observa, cate
ordonez eiti, aa libertate 0 deplina putere a o face
cunoscut 0 la locurl superibre 0 in sfar0t dao eine-
va, fie ruda, fie strein, ar cuteza a resturna cea mal
mica din dispositiunile mele, afurist 0 blestemat s
fie de la mine i de la Tatal 0 Fiul 0 Sfantul Duh.
1854, lunie in 5 .
(Semnat) .Dimitrie Ralet.
Pontru traductio intoemal
D. AAGENTI.

www.dacoromanica.ro
 784

La 1858 Iunie, mire DIMITRIE RALET i de la

acsta, data, incepe sa functioneze Eforia spe-
ciala, instituita de ansul prin testament.
La incetarea sa din viata, a lasat dou moil ;
Cocoul in judetul Dambovita, Ratecl in j a-
detul Argeid i o cask In BucurecI, precum
i o datorie de lel vechl 250.000.
Pe langa acsta, Eforia a cheltuit i suma de
lel vechl 62.511, cu repararea easel i bisericel,
de pe moia Cocoul, spre a indeplini vointa
testatorului, ast-fel ca datoria a atins suma de
lel vechl 312.511.
Plata capitalului i a procentelor acestor da-
toril, lichidarea legatelor, prevzute in testament
la diferite persOne, cheltuelile de intretinerea
bisericel i pentru administrarea moielor, a
facut ca, pana in anul 1873, adsta Eforie spe-
ciala, nu numal sa nu OM indeplini principala
sarcina din testament, adica infiintarea spita-
Mut, pe moia Cocoul, dar s'a imputinat pa-
trimoniul acestel fondatiunl, cu casa din strada
Bis. Enel, care a fogt vnduta silit, dupa cererca
unuia din creditor!.
Acsta intarziere, in esecutarea dorintel tes-
latorulul, a facut pe esecutoril testamentarl, Dom-
nil Ministru de Interne i de Justitie, sa faca
legea de mai jos din 15 Martie 1873, prin care
se trece in administratia EforieT spitalelor, a-
verea repausatulul DIMITRIE RALET, spre a pune
In lucrare vointa testatorulul.

www.dacoromanica.ro
 iAP'

11149,: , 4

MUNIC1P

D nit LLET
1786 + 1857
Fundatorul SPIT. RALLET
1875

www.dacoromanica.ro
 785

CAROL I
PRIN GRATIA Ian DUBINEZEII F VOLNTA NATIONALY

REGE AL ROMANIEI
La toll de fald fi viitort sdndtate
Asupra raportu1u1 Ministru nostril secretar de stat,
la Departamentul de Interne No. 727, pe binga care
ne supune spre sanctiona re proectul de lege, pentru
trecerea averd repausatuluT DIMITRIE RALET, in admi-
nistratia EforieY Spitalelor Civile din BucurerY.
In virtutea art. 93 din constitutiune, am sanctionat
i sanctionem, am promulgat i promulgem ce urmza.:

LEGE
Art. unic. Averea repausatulul DllarnuE RALET, le-
sat prin testament, va trece in administrarea Eforie
Spitalelor Civile din Bucured, spre a pune In lucrare
vointa testatorulul, urmnd Eforia a cere de la admi-
nistratoriT actuall, socotelile administratiuneY acela a-
ver! i (Musa va Inainta Inaltd CurtI de CompturY,
compturile gestiunel sale.
Acst lege, s'a votat de Senat, in edinta de la 23
Ianuarie anul 1873 i s'a adoptat cu majoritatea de
treY-4ec1 i done voturT contra a done.
(ss) Prefedinte, T. Velma.
(ss) Secretor, GR. ST. MOSCII.

Acest lege, s'a votat de Adunarea Deputatilor, in

edinta de la 3 Martie anul 1873 i s'a adoptat cu
majoritate de ase-cled voturY contra a doue, fiind i
doue-spre-clece abtinerY de la vot.
(se) Prepedinte, Dimitrie &hike.
(ss) Secretor, P. MILD).
50

www.dacoromanica.ro
 788

Legea de fat6 ordonam O. fie investita cu sigiliul

StatuluT i publicat in Monitorul Oficial.
Data in Bucuresd la 15 Martie 1873.
(L. S. S. T.)
(UrmezA semnittura Miriel Sale).
Ministrul de Interne Ministrul do Justitie
(ss) L. CATABGIII. (88) M. COSTA0IIK.

No. 621.

Eforia spitalelor, intrand In anul 1873 Apri-

lie, In posesiunea averel Domnulul DIMITRIE Ri-
LET, comp's& din moiile Cocoul 1 Ratecl, ia
masurl imediate, pentru transformarea In spital
a case! propria a defunctulul RALET, dupa moia
Cocoul, careia i se face Imbunatatirile necesare
i platete i suma de lel vechI 26.088, singura
datorie, ce mal r6masese nelichidata, la adsta
data.
Transformarea acesteI case In spital, fiind
definitiv terming& In anul 1874, face ca spi-
talul sa pOta fi deschis In anul 1875 1 func-
tionza de la adsta data pana azi cu 8 paturl.
Spitalul poseda 4 paturl pentru barbatl i 4
pentru femel 1 se primesc bolnavl de bOle in-
terne i de bOle chirurgicale, iar camerele sunt
ast-fel distribuite, In cat se pot primi une-orl
mar multl barball, alte orI mal multe femel,
dupa cum se ivesc casurile.
Deosebit de adsta, se daii zilnic consulta-
tiunl cu medicamente gratuite.

www.dacoromanica.ro
 787

Eforia intretine asemenea biserica, dupa moia

Coco, i d anual pensil viagere, in suma de
lel 5160, la diferiti membri! din familia RALET.
Veniturile acesteI fondatiuni azl sunt :
1) li(*a Cocom, anual leY 9485
2) v RITET1 v D 9530
Total anual leY 19015

MediciT Spitaluluf de la Infintarea kg an fost :

1875-1877 Dr. COCULESCU.

1877-1879 * ysERBESCU.
1879-1898 , -MAI AVRAM.
M
1898-1899 , N. NICULESCU.
1899 D N. BAICAN

www.dacoromanica.ro
 788

Ix
Bpitalul Zossima
(DISTRICTUL IALOMITA, COMUNA NEMOR-ARMAIRSCI).

1889

jORDACHE ZOSSIMA, de fericita memorie, prin

testamentul sell olograt, din 19 Februarie
1886, a lasat Eforiel moia sa Neniorit-Arma-
setI, din judetul Ialomita, comuna cu acelaI
nume, cu conditiune ca :
1) In casa dupe acesta mqie, sa se Infiinteze,
dupe rnrtea sa, un spital, care sa pOrte pe
frontispiciii numele iSpitalul IORDACHE ZOSSIMAs
unde omenirea suferinda de tot felul de bOle,
sail gasesca cautarea medicala, i care spital
sa se Intretie, cu cate mal multe paturI se va
putea, iar pentru Infiintarea rufarief, mobilie-
rulul, a obiectelor i instrumentelor, a destinat
un capital de lel 10.000 In efecte, depus la
casa de Depunerl.
2) Sa se dea de Eforie, din venitul acestel
moiI, 3.000 lel anual, pentl u Intretinerea bi-
sericeI i a cOleI, dupe aceiaI proprietate, cla-
dita de IORDACHE ZOSSIMA.
lata testamentul :

www.dacoromanica.ro
 789

TESTAMENT
Sub-SeHluattll IORDACHE IOAN ZOSSIMA, LIAS011t la noug-
spre-zece August, anul una mie opt-sute patru, ggsin-
du-m6 in etate de opt-zecY vi unu anY vi vase lunT,
vgduv, dup mOrtea prea iubiteY mele SotiT MARGHIOALA,
Mil movtenitorl directi, nicl de jos, nicY de sus, ci nu-
maY cu rude in linie colaterala vi aflandu-m6 In MA
intregimea faculttilor mele intelectuale, am cugetat
mult, asupra trecutulul vi viitoruluT vi am ajuns de
m'am decis, sa-mI fac aeest ultim testament, deshin-
tandu-mi pe acela ce-1 facusem la 20 Deeembrie anul
1875, pe and era in viata numita mea sotie, vi sa-m1
declar in scris, ultimele mele dispositil do bine-facerI,
en multa, putina avere, ce prin strdaniile mele din
tinerete, mI-am putut agonisi, Mit ea sb. mES gsesc
nimanul dator nicY macar o centima ; deci asta-zI la
19 Februarie anul 1886, stand in casele mole, din ca-
pitala BucureveY, Calea *erban-Voda No. 109, 'mY-am
scris vi sub-saris en insuvY maim mea cele ce urmza :

CAPITOLUL I.

Dorind ca casele mele cu dependentele kr, cldite

de mine pe movia mea Nenivoril-ArmaverY din plasa
CampuluY, judetul Ialomita, se devie dup6 incetarea
mea din viata, un Asil pentru omenirea suferinda de
tot felul de Me, unde sa-vI gassea bolnavil cautarea
medical, cu tOte cele necesariY, intru a-vY dobandi in-
sanatovirea, destin zisele case, cu tot coprinsul kr, dota,
pentru infiintarea intiansele a until spital, purtand pe
frontispiciul luY inscriptiunea gSpitalul Iordache Itin
Zossima* vi ea fond din al carul venit, O. se intretie
acest spital, in perpetuitate, pe vecie, eu cat maY multe
paturY se va putea, I las dota numita mea movie Ne-

www.dacoromanica.ro
 790

nipriY-Armmd, compus din don6 trupurY anume

NenirriY do sus i NenipriY de jos, ottirnicit ti in-
pietrita, in forma judecatorsca dofinitiva, in suing de
douti miY opt sute cinazed qi patru pogOne 509/1296
stanjenY cuadratt, minus pogonele date locuitorilor,
fo0Y c1aca0 dup legea rurala, in trupul NenipriX de
jos, i minus alte patru poggne 0 cind-spre-zece pit-
jinT, ce le harazesc lul TACHE MIULESCU, nepot de fig
al Preotulta DAMASCHIN, care la 23 Aprilie anul 1891,
i se vor alatura, pe langit zisele pogsfine ale locuitorilor
in parte& despre rsarit a mo0ef 0 i se vor da nu-
mituluT TACHE, atund in stapanire, fiind arendat mo-
0a prin contractul meti catre Domnul DOBRE IONESCU,
pe cind anY venitorl, incepatorY de la 23 Aprilie anul
curent 1886, in pretul anual de leY noT opt-spre-zece
miT, plus impozitul funciar qi zecimele, sub tot felul
do numire, care are a se plati de la Domnia-sa, peste
pretul arenzd, 0 pe care mo0e, nimenI dupg vremI,
leg sub cel mal infricoat blestem, sa, nu o p6ta vinde,
nicl schimba, nid macar ipoteca cu nid un motiv qi
in nid un cas, pentru verY-care nevoe, destinata fiind
de mine sa fie de ved avere inalienabil a spitalulul
IORDACHE ION ZOSSIMA.
Acest maY sus zis Spital, '0 va lua fiinta, de indata
dupti incetarea mea din viata, prin buna-voitre st-
ruintg a de bind facatord onorabild Eforil a Spita-
lelor din BacureFT, de care care are a se administra
in perpetuitate pe vecie acest Spital, fara amestecul
altuY cuiva, cheltuindu-se pentru intretinerea Spita-
luluY, in cuvenita regula, cu hrana, a0ernutul, rufaria
bolnavilor, medic, medicamente, spalatura, incalzire,
iluminat 0 servitori, dui% un budget anual, format a
parte pentru acest Spital (Para a i se confunda, nid
venitul, nid cheltuelile cu al altor Spitale), cincY din
pse partY, din arenda mo0eY ce 'I las, cea-l-alt a qa-

www.dacoromanica.ro
 701

sea parte din arendl, in sum/ de lel noT treY miT, avnd
a o da Onorabila Eforie, in perpetuitate pe Necie, pen-
tru intretinerea serviciuluT religios al sfintel Biserici
ArmeseFT i a FleT, ce o a m cldit-o din temehe in
in anul 1884, in vecinetatea acesteT bisericT, purtand
pe frontispiciul eT inscriptia ?cbla primard IORDACHE
ZOSSIbfAx cu care am cheltuit una sute. ppte-clecT miT
leT noT.
Peutru cheltuehle neaperate la inceput cu infiinta-
rea mobilieruluT de tot felul, rufdrid, vaselor, instru-
mentelor i aprovisionarea de medicamente, ca s pOte
fi pus Spitalul in stare de a functiona, fr a se a.-
tepta primirea rate! de plata a arendel, las lel 4ece miT
fond in capital de Rente. amortisabild 5%, depuindu-Y
de acum la Casa de DepunerT, ca s fie la dispositia
Onorabilel Von! a SpitaluluT, de indate. dupe. mOrtea
mea, cu reserva dreptuluT met de a me bucura etl,
de procentele acestor banT, pre cat void fi in viata.
Onorabila Eforie administratOre a SpitaluluT, va
arenda m*a, prin licitatie publica tot-d'auna, dupe o
publicatiune prin Monitorul Oficial, numal pe cate
elm! anT i numal dire persOne de lege ortodoxl.
Ca se asigur fiinta acestuT testament al met, am
rugat pe maT sus zisa Onorabila Eforie, se.-1 primsca
de la mine, ca s-1 tie In pestrare-T sigilat, pang la in-
cetarea mea din viate, i atuncl este rugata, ea dup
ce-1 va desigila i va lua cunoscinta de continutul luT,
s& face. a se imprima in Monitorul Oficial, intreg acest
testament, spre a-I aduce cu acest mijloe, la cunoFinta
publiculuT, in cat fie-care Roman, rad A a mea, sad
strein iubitor de bine-facere, s aibe drept dupe vreml
de reclamare pentru ca intretinerea SpitaluluT, infiintat
cu agonisirea strdaniilor mele, se.-T aibd durata in
perpetuitate pe vecie. Cenci ins Onorabila Eforie a
Spitalelor, peste WI speranta mea, ar lesa s cadd in

www.dacoromanica.ro
 792

ruing pomenitul Spital, atund va rmnea revocat

donatiunea privitOre pe Spital i fondul cu venitul, '1
inchin de ved dota Bisericel i sc6leY primare Arm-
veva pe tot auul, ca O. se fac1 un total de ld vase
miT noY.

Acest testament scris, pe opt fete vi jumtitate, In

douti de o potriv exemplare pa unul cu sigiliul meu,
lam dat in pgstrarea Onorabilel Eforid a Spitalelor,
ca s-1 deschid dup incetarea mea din viata, vi eel
de al doilea se afl in cas, Ca s-1 alb/ esecutoril tes-
tamental% dansele sunt fcute, dup6 insuv1 singura
mea vointa vi 'Lam savrvit in casa mea din Calea
Serban-Voda No. 109, la anul 1886 Februarie 19, cand
in-am af1at In deplina facultatilor mele i In deplin
sang tate.
(Semnat) Iordache Zossima.

La 1. Martie 1888, IORDACHE ZOSSIMA, Ince-

tzti din vial& i Eforia intrAnd In posesiunea
acestuf legat, face reparatiile necesare cldirei,
In care era s. se instaleze spitalul i celor alte
cla.dirI din curtea proprietgel, infiinteza tot mo-
bilierul, rufaria, instrumentele i. obiectele spi-
ta1icet1 i spitalul Incepe a funcliona cu 8 pa-
tut% In 4iva de 8 Octombre 1889.
In Monitorul Oficial No. 157 din 1.8 Octorn-
bre 1889, gasim despre deschiderea spitatulul,
aasta. dare de s6ma. :

www.dacoromanica.ro
 ;6e.'

'r
I

a .
t.
,

I. 1.,,.,,..0'
,..,?, , . ,i, iiie.` 1 17 ,
'''' '4 41 t-,- ., .0. ^ ,
I

EP- . )
4.1
n
,''''
k Ni.s
:1 h
9 4
r o

.0

-
-1'N.Z.-2.2.............1 I,

JORDAKE ZOSSIMA
Fundatorul eSPIT. ZOSSIMA,
1889

www.dacoromanica.ro
 793

EFORIA SPITALELOR CIVILE')

Duminica, 8 Octombre 1889, s'a inaugurat in co-

muna NenisorI-ArmasescY, plasa CampuluY, judetul
Jalomita, Spitalul Zossima, spre indeplinirea legatuluT
lasat EforieY de IORDACHE ZOSSIMA, de fericita memorie,
la care Eforia a fost representata de Domnul Doctor
FIALA, Inspectorul spitalolor si AL. G. GXLEsEscu, se-
ful biuroultd spitalelor.
Inca din dimineta clileY locuitoriy, din comuna Ne-
nisorY-ArmasescY, pe care se afl situata proprietatea,
din venitul careia IORDACHE ZOSSIMA, a lsat a so in-
tretine spitalul, ce OA/ numele sn, precum si aceia
din satele do prin prejur, s'au adunat in mare num6r,
repetind cu glas tare bine-facatOrea opera a luY
ZOSSIMA.
La 11 ore, s'a pus la dispositiunea invitatilor si a
tuturor persOnelor, ce aa venit O. asiste la acsta so-
lemnitate, incaperile spitaluluY, care se comptm din 3
salY, in care sunt instalate 8 paturY cu bolnavi si un
pat pentru infirmiera, farmacie, odae de bae, bucata-
rie, odta pentru garderoba si hainele pacientilor, lo-
cuinte suficiente pentru personal, tOte inclestrate in-
destulator, cu obiecte necesariY unul spital si cu ins-
trumente chirurgicale suficiente.
Serviciul divin al solemnitatd, s'a oficiat de care
Preotul comuneY, la care, pe langa o multime de sa-
teni, at. asistat Domnul Inginer N. MAXENTIAN, ese-
cutorul testamentar, Domnul suprefect al plseY Campu
din judetul Ialomita, ca representant al DomnuluY,
prefect de Ialomita, impreuna cu ajutorul sa, Dom-
nul Doctor DEGERXTEANU, medicul-primar al judetulta
Ialomita, Domnul Doctor STRUNGARU, medicul spita-

1) Publicati fn Monitoral Oficial No. 157 din 18 Oct. 1889.

www.dacoromanica.ro
 794

lulul UrzicenT i al p16.0il Cmpu, Domnul RIO0ANcr

farmaeist din UrzicenT, Domnul IORGULESCU, farmacist
din ClraV, Domnul LUPESCU, proprietar din UrzicenT,
Domnul MARIN IONESCU, arendqul mo0el Cotorca,
Domnul VASILESCU proprietar din judet, preotul sa-
tulul, inv6tatorul si alte notabilitatl.
Dup terminarea oficiuluY divin, Domnul Doctor
FIALA, Inspectorul spitalelor, a artat printr'un dis-
curs succint, seutimentele filantropice ale 10 I. ZOS-
SIMA, care, prin c6la i spitalul, ce a hotarat sit func-
tioneze dupa mOrtea sa, V-a stabilit o memorie ne-
peritOre, 0 a terminat arAtAnd straduinta ce Eforia
'0-a dat spre a Aspunde acestor inalte sentimente,
avnd solicitudinea sa 0 pentru acest spital, pe lnga
cel 1025 bolnavl ce ingrijesce dilnic.
Domnul Inginer N. MAXENTIAN, pentru sine 0 Dom-
nul GRIGORE ZOSSIMA, esecutorl testamentarl aT averel
luT I. ZOSSIMA, a pronuntat urmtorul discurs :

Donmilor fi Dnznelor,
Domnule Inspector General,
a Daca bine-facerile cantabile sunt marl virtutl ad-
mirtbre, gratitudinea incunung 0 incurajeza pe fi-
lantropT, le inalta sufletul, Inobilindu-le inima, I im-
pinge cu multg. abnegatie pe calea carit*T, 'T Indmn
necontenit la sacrificil bine-flicatOre, 0 ast-fel se eter-
nig numele nemuritor.
Prea fericitul IORDACHE ZOSSIMA, fundatorul acestul
ospiciti pentru slabgnogY 0 bolnavT, patruns de no-
contestabilul puternic principiu c instructiunea real
0 igiena umang, suut elementele de viata ale poptire-
lor civilisate. El, pentru inaltarea nmulul romneso,
fund 0 dot cOla practica de agricultura 0 de ins-

www.dacoromanica.ro
 795

tructie ce st6. falnicl, la catT-va paBT de acest local,

precum fund6. 0 dab. acest bine-facAtor Ospiciti pentru
bolnavY.
In cel dintgA, ca s6. germineze 0 sa, prospere eco-
nomia nationa16., de 0 dup inalte promisiunI, date
in tref an! de-a randul st6. prsit ; in acsta s se
caute cu ingrijire Bi s se t6.m6duiasca bolnavil su-
ferincit
Onor. Eforie Spitalelor Civile din BucurescY, Wrunst
de inalta sa misiune, fata cu omenirea bolnava in
suferinte, fatIt cu legatul generosuluY fundator IORDA-
CHE ZOSSIMA, se grabi a corespunde en prisos, la do-
rintele donatarulult, 0 transform6. locaBul de familie,
intr'un ospicin pentru bolnavY, forte bine distribuit,
comod, cu abundent 0 satisfkator mobilier, pus a se
conduce de un personal activ 0 inteligent, care de
asth-c11 inainte va ajuta sntatea, care prelungind
viata bolnavilor suferinclY, in bine-euvntrile popula-
tune1 rurale, incurajand ast-fel pe totI filantropil ro-
mkg, ea Sa imitecle pe caritabilul IORDACHE ZOSSIMA.
Cu vocea aruia, din inaltimea la care se aft,
transmis6. in no!, esecutoriI sa testamentarY, felicitm
pe Onor. Eforie a Spitalelor, de zelul, st6ruinta 0
buna ingrijire ce a depus, pentru grabnica punere in
functiune a acestuT bine-fdtor ospiciti rural, pentru
bolnavY, atAt de indispensabil suferindel populatiunY
rurale Bi rugam pe Domnul inspector general, Doc-
tor FIALA, ca s6. bine-voiasc6. sa transmit6. Domnilor
Efor!, stima Bi omagiile nOstre, cu cele mal afectubse
sentimente de multumire, plin de sperant6. : 1) el
num6rul paturilor pentru bolnavI va spori, sporind 0
resursele de intretinere ; 2) ca localul impreuna cu
tote dependintele luT, se vor imbunatati radical, pu-
nOndu-se pe edificiu inscriptia : Spitalul [ORDACHE 'LOS-
SIMA fundat la anul 1889 ; 3) cit terenele ce apartin

www.dacoromanica.ro
 796

localulul, se vor imprejmui pe Ma limita lor ; 4) cli

Me micile lacune se vor indeplini ; 5) el podul ce
travers Srata se va repara, nermngnd comunica-
tia intrerupt.
Cu un cuvOnt recunvtem cu deplind satisfactie ea
Onor. Eforie, intr'un timp de vase sptrnanT, a pus
ospiciul, intr'o stare multumitOre de a functiona, mul-
Omit/ mud activitatt vi zelulul, ce Domnul AL. GX-
LWSCU a desfvurat in acst filantrop ocasiune,
cruia 'l presintm multumirile nOstre, insotite, de
perfecta consideratiune vi afectie, ca unul ce 'vl-a in-
deplinit cu veil* vi convciint sarcina, ce i s'a incre-
dintat de Onor. Eforie.
Nu putem trece cu vederea, nicl umauele vi bine-
fActitOrele consultatiunl gratuite, date de Domnul Doc-
tor PETRE HAGIESCU bolnavilor, ce i s'au presentat la
OspiciA, ajutandu-Y cu medicamente vi cu vciinta de
la venirea Domniel sale pang ast-e, pentru care fru-
mOs faptg, asemenea 'I multumim.
Domnul Doctor DEGERETEANU, medicul-primar al ju-
detuluT Ialomita, a reinoit memoria asistentilor, asu-
pra sentimentelor umanitare ale lul I. ZOSSIMA, 0 a
artat satisfactiunea sa, pentru chipul cum se afl in-
stalat Spitalul.
S'a servit apol la 200 Weill o mas 5. pe verdOta,
avternut de natur5, in fata spitalulul, iar dupit ter-
minarea el, in urale nesfdrvite, s'a inlantuit in hor,
care s'a prelungit fOrte tarzi.
Invitatilor vi notabilitatilor, li s'afl servit o gustare
la care dup6 toastele purtate in onOrea M. S. Regelul
vi Regina, a Eforilor Spitalelor, a esecutorilor testa-
mental% a fost aclamata cu mult caldura acOst in-
stitutie de bine-facere, pentru buna instalatiune a spi-
taluluY vi pentru graba co a pus in deschiderea acestul

www.dacoromanica.ro
 797

Spital, ca esecutare a ultimeT vointe a luT IORDACHE

ZOSSIMA.

Eforia observand insa ca :

1.) Localul care era o casa particulara, cu
tOte transformarile aduse, era improprin pentru
a servi mult limp de Spi tal.
2) arenda moiel Armaeci-Neniorii, ajunse
anual la lei 20.000, afarft de 3000 dap anual
pentru cOla i biserica.
Pentru a eternisa i mai mult memoria fun-
datorului i a esecuta dorinta sa, de a se in-
tretine cat mai multe paturi, a destinat din
imprumutul de lei 1.500.000, facut In anul 1893,
suma necesara, pentru cladirea until noll Spi-
tal sistem pavilionar, care sa indeplineasca tOte
conditiunile higienice.
Atat constructiunea Spitalului, cat i a de-
pendintelor, car! all costat 100.000 lei., ail fost
terminate in anul 1896 i Spitalul Zossima
functionza de la 1. Octombre 1897, cu 20
pa turf.

In spital se primesc bolnavi, atat de bOle interne,

cat i de bOle chirurgicale, i sunt camere reser-
vate pentru copil i pentru lehuze, pe langa acsta
se daft i consultatiunl cu medicamente gratuite.
Spitalul este condus de un medic adminis-
trator avend o supraveghetOre garderopiera, in-
firmiere i cel-lalt personal de serviciii in numer
suficient i dupa trebuinta.

www.dacoromanica.ro
 798

Medicil spitaluld MI fost :

1889-1.889 Dr. Ch. COSTACHESCU.

1889-1.890 I P. HAGIESCU.
1.890 D VLAD CRUCENO.

www.dacoromanica.ro
 799

x
$pitaIul $inaia
(CommaSmett)
1897
rogresul ce a facut localitatea a Sinaia,
numal Inteun patrar de secol, de la
Infiintarea el, lam descris pe larg In mono-
grafia mea Intitulata a Sinaia, 1695-1895D i
cred de prisos a reveni.
Inca de la Inceputul desvoltarel sale, s'a ivit
preocupatia de a se ingriji ,i de sanatatea po-
pulatiunel.
Aa : se scie ca. M. M. L. L. Regele i. Re-
gina, Augutil notri Suveranl, lima din anul 1871.
pan& la 1883, data cand s'a terminat Castel ul
Pele, ad avut, mal In toll anil, reedinta de
vara, In irul de case despre m6za-zi, din curtea
monastirel Sinaia 1 unele din aceste Incaperl,
pOrta Inca reminiscentele de artist i de poeta
ale Augustel nOstre Suverane.
Dup6 ce Augutil Suveranl, ad intrat In Cas-
telul Pele, imediat se proiectase ca, In Inca-
perile locuite de Suveranl, s se instaleze un
spital.
Atat Insa localul cat i situatia cladirilor,
find impropril pentru un spital, s'a parasit
acsta Were.
Oraul Sinaia luand un avant mare, acdsta

www.dacoromanica.ro
 800

a atras dupe sine sporirea populatiunei, i ne-

cesitatea de a se Inf linta un spital In acea lo-
calitate, devenise de prima ordine, spre a feri
de contagiune populatiunea i a nu compromite
higiena oraulut
Dificultatea 'Mkt era de cine s se construiasca.
Comuna nu dispunea de mijlOce, judetul i
statul se desinteresaii. Initiativa dar a trebuit
s plece tot de la Eforia Spitalelor.
Acesta a prevedut In Imprurnutul de 1.500.000
lel, fAcut In anul 1893, surna necesar pentru
constructia until spital-pavilion la Sinaia, cu
tote dependentele lul.
Temelia spitalulul a fost pus In 4iva de 15
August 1894, fiind de fat& A. L. R. Principe le
FERDINAND i Principesa MARIA, cand s'a aeclat
la fundalie, acest act comemorativ :
sZissu-ad Sptarul MIHAIL CANTACUZINO, intemeie
. torul i ziditorul mndstirel Coltea 0 a mnstireT
e Sinaia, in diata sa cu ltul 1715 : iube0e i milueto
u pe aprOpele tdd, caut pe cel bolnav i scdptat
a adu pe ceT neadapostiti in casa ta. PovtuitT de a-
iceste sfaturT gsit-am cd urmrn cuvantul pio01or
. fundatorl, neabdtandu-ne de la acest scop, ei
gINTol ctitoril i epitropT aT acesteT sfintel mnstirY
. Sinaia, pusu-am peatrd pe peatr, pentru tldirea
. unuT spital, spre addpostirea i cdutarea patima0lor
. scapatatl. In anul de la Christos 1894, 0 in a 15-a
. 4i a luneT luT August, chid se prasnuete i hramul
u Sf-tel Maria, in mnstirea Sinaia, zidit de Sptarul
CANTACUZINO la anul 1695.

www.dacoromanica.ro
 801

eIntemeind acest loca, in creOetul Carpatilor, ned6j-

a duim a bine-cuvantarea de sus, va face s se re-
averse, peste WA acstI zidire, mijlocit ;A nemijlocit,
a nesecatele bine-facerf.
e Am scris i iscAlit, totY ceT de fatd, acest pergament,
I ca dovad de covAi*threa rAvnti, ce ne-a indemnat
ea indeplini acest fapt. a

In anul 1896, spitalul a fost definitiv ter-

minat i a Inceput a functiona de la 1.8 Iulie
1897, cu un numer de 20 paturI.
In spital se primesc bolnavl de bOle interne
i de bOle chirurgicale ; sunt camere reser-
vate pentru copil 0 pentru lehuze i se (lag
i consultaliunl medicale gratuite.
Spitalul, pe langa. pavilionul principal, posed1
pavilion de isolare separat, pentru bOle con-
tagiOse ; pavilion pentru locuinta mediculul, con-
struit In 1898 ; local de autopsie, ghetilrie, grajd
i opron, precum i o baraa pentru epidemil
construita. In 1893.
Intrega. cladire cu instalatil, a costat suma
de lel 140.000.
Spitalul este condus de un Medic primar,
ajutat de un intern, o supraveghetOre gardero-
bierk de un numer de infirmiere, 0 de un
numer de Ornenl de serviciil suficienti i dupe
trebuinta.

Medicul Spitalulut

1.897 Dr. EVIAN

51

www.dacoromanica.ro
 802

XI
Institutul de Alienall
1837

ijn lava romAnsa, fOrte tArziii s'aii gAndit

guvernele, la ce este de facut cu smintilii,
care pribegeaii, fait sA. li se acorde, cea mai
mic5. atentiune, cacT abia prin anul 1835, ghsirn
corespondente intre autoritki, intrebandu-se re-
ciproc, ce este de fcut cu smintitil.
Adunarea lor ins& la un loc, i isolarea lor
de societate, pare a fi fost prima masura ce
s'a luat.
Ast-fel gasim ca, in anul 1837 Noembre 12 1),
in urma punerel la cale dintre Metropolie i
Departamentul Credintei, s'a hotarit a fi in Va-
lahia mare, manastirea Negoeti pentru linerea
smintitilor, iar in Valahia mica., mAnastirea Filia
din sud Do lj.
Tot In acsta. vrerne, la schitul MalamucT al
sf. Metropolil, din judetul Ilfov, se aflad cere-
torii.
Domnul Orel ALEXANDRU D. GHIKA, prin ofisul
No. 61.6 de la 27 August 1838 2), a hotarit ca
smintitii, sa, fie toti trirniI vremelnicete, la

1) Adele Eforiel Dos. No. 11/38.

2) Aotele Eforiel Dos. No. 43/38.

www.dacoromanica.ro
 803

schitul Malamucl, ast-fel ca., la acsta data., gasim

In acest schit mezatI, un numr de 9 smintitl,
Insa car! nu Null supuI nicl unel ingrijirl dof-
toricetI.
In anul 1838 Decembre H 1), Banul MIHAIL
GRIKA, ,*eful Departamentulul din Launtru, prin
adresa No. 1609 de la 5 Octombre, a cerut, cu
aprobarea DomnuluI ALEXANDRU DIM1TRIE GIIIKA,
ca Ingrijirea smintitilor, de la Malamucl, sa se
Incredinteze Eforiel Spitalelor, In condi liunele
urmatOre :
a) SA se oranduiasca un doftor, carI sa In-
grijsca de bolnavI ;
b) SA se puie spitalagil.
c) Doctorul sa m6rga, cel putin, de dou or! pe
saptamana, spre a vizita i cauta pe bolnavl,
iar spitalagil s alba. mai cu dinadinsul stftruire,
atat pentru cele din launtru, cat i pentru buna
oranduiala i conduita patimmilor, cat i asupra
celor ce ar privi, la desavarirea povatuirilor, ce
s'ar da din partea doftoruluI, spre Insanato-
irea i pazirea neputintelor lor.
Pentru masurile luate, spre Intocmirea a-
cestul aezamant obtesc, fara a avea vre-o atin-
gere i fara a se socoti, Intre aezamintele supuse
bagarel de s6ma a Eforiel Spitalelor, sa se dea
tOte aceste lucrurI, sub Ingrijirea i luarea
aminte a cinstitel EforiI, care sa Indatoreza
tot-de-odata, de a alcatui i proiectul desvol-
.1) Aotele Eforie1 Dos. 18/38.

www.dacoromanica.ro
 804

tator, pe de o parte, spre buna pazire a masu-

rilor de mai sus, iar pe de alta, spre a intre-
buinta rnijlOcele, ce doctoricsca tiinta ar cere
sa se infiinteze neaparat, intru acst delicata
imprejurare.
De la acsta. data dar, ingrijirea smintitilor
de la schitul Malamucl, a trecut asupra Eforiel,
care a durat numal pan& la anul 1.845, cand
s'a redat acesta ingrijire, in sarcina Departa-
mentului Credintel ; iar de la 1846 1) gasim
smintitii i neputincioiI, aezall intr'o cladire
veche, unde se zice a fi fost fabrica de teste-
mele a 1111 IPSILANTE, situata langa manastirea
Marc*, de uncle pOrta, institutul de nebuni
denumirea de Marcuta, i tot in acest an, gasim
pe Doctorul NICOLAE GANEscu, insardnat cu in-
grijirea smintitilor i a neputincioilor de la
Marcu ta 2).
In vremea acsta smintitif se primeaii, dupe
trirniterea administratiel, WA sa li se faca vre-o
constatare medicala.
Nurnerul smintitilor atinsese In anul 1847,
cifra de 40 3),
Sporirea numerului alienatilor, starea de mina
i de derapanare, a localulul unde eraii, i unde
din nefericire sunt i asta-zi instalati alienatil,
a facut ca In anul 1856, sa se chibzuiasca cla-
1) Aotele Eforid Dos. No. 31/42.
2) Actele Eforid Dos. No. 31/47.
3) Aotele Eforid Doe. No. 32/47.

www.dacoromanica.ro
 805

direa unul institut de smintitt, pe dealul ma-

nastirel Cotrocenl, care dupe devisele lntocmite,
ar fi costat 1,585,000 lel, dar care nu s'a rea-
lisat ').
In 1859, numerul smintitilor atinsese cifra
de 100, pentru care, dupe propunerea Domnulul
PROTIC1, Doctor 1 Director al institutuluI, s'ati
Infiintat ateliere de tamplarie, unde sa se In-
deletnicsca cu lucrul barbatil smintitl, iar pen-
tru femel alt atelier pentru lucrul de mana2).
Institulul de alienatl, pardi la Octombre 1860,
a tinut de Ministerul Cultelor, iar de la ads( a
data, in basa dispositiunelor de mat jos, a trecut
sub directia Ministerulul de Interne.

Referatul Ministruld de Culte cu No. 3.786 de la 8

Octombre 1860 8).

Suma cuvenit pentru Intretinerea easel de nebuni,

precum i a spitaluluT orfanilor, se at% In anul acesta
trecuta in budgetul Ministerulul de Interne, F;;i. tot-de-
odat camera a votat, ca i administratia acestor in-
stitute, s trc a. tot la Ministerul de Interne.
Subsemnatul, considerand c ar fi o anomalie, ea
aceste stabilimente, sa-g aiba administrarea la Minis-
terul Cultelor, pe (And administrarea spitalelor .,i co-
mitetul sanitar, se alb. sub Ministerul de Interne.
Considerand c un stabiliment profita, mult ma!

1) Aotele Eforiel Dos. No. 55/56.

2) Adele Eforier Dos. No. 44/59.
3) Adele Eforiel Dos. No. 81/00.

www.dacoromanica.ro
 808

mult, in ceia ce privera inspectiunea 0 prosperitatea

so, cand esto o unitate in administrare.
Si pentru-ca, dup6 masurile luate prin budgetul a-
nuluT curont, aceste stabilimente O. nu fie ImOrtite,
intre doul5 ministere, ceia ce ar face el orY-ce actiune
s'ar neutralisa.
Sub-semnatul propune ca, dela 1 Noembre viitor, a-
ceste stabilimente, O. trcl numaY sub administratia
esclusiv a MinisteruluT de Interne, unde se vor tran-
sporta i dosarele respective, iar sumele necesare pentru
sustinerea acestor stabilimente, se vor lua tot din casa
central.
Ministru, B. Boerescu,

JURNAL
Ast-zI LunT 17 Octombre anul 1860, in seanta con-
siliulul Minitrilor, din tam Romanosca, luandu-se in
btigare de stra, referatul DomnuluT Ministru al Cultelor
0 Instructiuna Publice adinterim prin care, potrivit
votule camera legislative, propuno ca administrarea
casey de nebunT 0 a spitaluluT orfanilor, s trcl la
Ministerul de Interne, in budgetul cruia in anul acesta
e trecutg, suma cuvenit pentru intretinerea acestor
institute.
Considerand cg. ar fi o anomalie ca aceste stabili-
mente, s5.-1 aib administrarea la Ministrul Cultelor,
pe cand administrarea spitalelor 0 a comitetulul sa-
nitar, se afl6. sub Ministerul de Interne ;
Considerand c un stabiliment profit5. mult mal
mult, in ceia ce privere inspectiunea 0 prosperitatea
sa, cand este o unitate in administrare, in vreme ce
de ar ramnea imprtite intre dou Ministere, ori-ce
actiune s'ar neutralisa ;
Consiliul, unindu-se cu pfterea DomnuluT Ministru

www.dacoromanica.ro
 807

al Cultelor, hotitre.Fe ca de la 1 Noembre viitor, aceste

institute sa. trce. numal sub administrarea esclusiv
a Ministerulul de Interne, unde se vor transporta i
dosarele respective ; iar sumele necesaril, pentru sus-
tinerea acestor stabilimente, se vor lua tot din casa
centrala, de unde se vor scdea sumele, ce deja s'ati
cheltuit In anul acesta.
Dispositiile acestuT jurnal, se vor aduce la indepli-
nire, de care Domnul Ministru al Cultelor 0 Instruc-
tiund Publice, dupe ce '1 va supune la Domndsca apro-
bare.
IC Costache, V1Maianu, B. Boerescu,
I. Philipescu, G. Costa-foru, Florescu.

Prea hzaltate Ddmne,

Consiliul Min4trilor, din tara Romnesc, In seanta
sa, de la 17 Octombrie curge.tor, incheind alturatul aci
jurnal, prin care otrFe ca de la 1 Noembrie viitor,
administrarea easel de nebunT 0 a spitaluluf orfanilor,
se. tree/ dela Ministerul Cultelor la eel de Interne, in
budgetul clruia se aft in anul acesta trecut suma
cuvenit, pentru Intretinerea acestor institute, 0 po-
trivit votulul camerel legislative intru acesta, sub-
semnatul vine a supune plecat acest jurnal la Inalta
Mrid VOstre aprobre.
Sant cn eel mal profund respect
Pres Inaltate Dmne
prea plecat li proa supus servitor
Ministrul Cultelor i al Instruc-
tiunel Publice, ad-interim
No. 3.787. (ss) B. Boerescu.
Bucurefli 17 Octombrie 1860.
Se aprobezil
(Semnat) Alexandru Ion.
lafi.

www.dacoromanica.ro
 808

Inmultirea continua a numerulul alienatilor,

earl In 1864 ail atins cifra de 1'10, a fcut pe
Directiunea Serviciulul Sanitar, sh Intocmesch un
Regulament, atat pentru modul de admitere a
bolnavilor In ospiciul de la Marcuta, cat i
pentru datoriele personalulul i regulele de ad-
ministrat, prin care regulament, pentru antaia
data, se Introduce dispositiunea ca smintitul, a
chrul internare se cere, trebuie sh fie Insotit de
un act medical 1), semnat de dol medic!, iar
claca smintitul se trimite de un tribunal sail
curte, el va fi Insotit de un extract, dupe sen-
tinta judecatoresca, prin care a fost declarat
smintit.
Acela Regulament prevede eh, sunt primill
In ospichl, atat smintitil, cat i neputincioi1 In
genere, care nu vor avea rnijlOce de existenta,
fara a se lua In consideratie religia sail natio-
nalitatea, iar cc! admi1 sunt cautati i Intre-
tinuti cu cheltuiala guvernulul. (Art. 243).
Pe langa acsta, In despartirea smintitilor, se
pot primi i indivizl, de o conditiune mai bunk
cu Indatorirea de a plati o pensiune, potrivit en
cheltuielile regimulul ordinar, Ins& se vor tine
In sectil osebite de fie-care sex. (Art. 4).
Institutul de alienatI a continuat a fi, sub ad-
ministrarea directiunel generale a serviciulul
sanitar, pana. la 1.866, cand pe temeiul actelor
1) Monitorul Medical No. 14 dela 20 Aprilie 1864.

www.dacoromanica.ro
 909

de mal jos, a trecut sub administratia Eforiel

Spitalelor, cu tOte fondurile alocate, in budgetul
general al statuluT, pentru a lor Intretinere sub
nume de subventiune.

REFERAT')
Institutul Marcuta 0 serviciul copiilor gsitT din
Capital/, prin dispositi! budgetare, aprobate de Camera
in anul 1860, s'ati trecut in administratia directier
generale a serviciulu! sanitar, de la Ministerul de Culte.
Spitalul din Targul Neamtul, ospiciul alienatilor
din mnstirea Neamtu 0 ospiciul femeilor alienate
din mnstirea Adam, tot prin asemenea dispositi1
budgetare, se ail/ ast-z! in administratia directieT sa-
nitare.
Avand in priviro a pentru administratia numer6-
selor stabilimente, de asemenea natur/ in tiarg, se afl .
autoritatf speciale, investite cu singura indatorire de
a se ocupa cu acestea, precum In Capital/ Eforia Spi-
talelor Civile, iar in Ia0 Epitropia general/ a spita-
lelor case Sf. Spiridon.
Avnd in privire c aceste autorittitT, organisate fiind
numal pentru acest scop special, dispune de We or-
ganele necesare, pentru o administrare 0 inspectare
perfect/ acestor stabilimente.
In consideratia acsta 0 in vedere c directia ge-
neral/ a serviciuluT sanitar, urmza a se reduce intr'o
simpl sectiune a MinisteruluI de Interne, din care
fac parte, dup6 budgetul propus in Camer/, sunt de
parere, D-lor MiniOri, ca mentionatele stabilimente,
adic/ spitalul Mrcuta 0 serviciul copiilor gasit! din
1) Actole EforieT Dos. No. 63/66.

www.dacoromanica.ro
 810

Capita 11, O. se trcl sub administrarea EforieY Spita-

lelor Civile din BucurqtY, cu tto fondurile aloeate in
budgetul, propus pe anul curent, pentru a lor intreti-
nere, sub nume de subventie, iar spitalul din Targul
Neamtu, ospiciul alienatilor din mastirea Neamtul,
si ospiciul femeilor alienate din mnstirea Adam, O.
se trec sub administratia EpitropieY spitalelor Sf.
Spiridon din IaV, cu tOte fondurile alocate in budget,
pentru a lor intretinere sub numele de subventiune.
AcOst propunere cu onbre o supui delibeareY D-vbstre
spre hotarare.
(ss) Ministru de Interne, D. Ghika.
No. 1075.
1866 Martie 3.

No. 4
Resolutie
Aprobat (SS) GOLESCU, CATARGIU, ILIMALABIBIE.

CONSILIUL MINISTRILOR

Ast-zY la 5 ale lune luY Martie 1866, Consiliul de

Ministri, lund in bgare de sma, referatul ll-luT Mi-
nistru din Luntru sub No. 1075, relativ la trecerea,
sub administratia Eforie Spitalelor Civile din Bucu-
rqtY, cu tOte fondurile alocate in budgetul propus pe
anul curent pentru intretinere, sub numire de sub-
ventie, a urmtbrelor stabilimente
Ospiciul Mrcuta ;
Serviciul copiilor gsitY ;
Spitalul din Targul Neamtul ;
Ospiciul alienatilor din mntistirea Neamtul, si
Ospiciul femeilor alienate din mnstirea Adam, sub
administratia Epitropiel spitaluluY caseY Sf. Spiridon
din IaY.

www.dacoromanica.ro
 811

Avnd in vedere motivele expuse in zisul referat,

Consiliul, unindu-se cu opiniunea D-10 Ministra din
Luntru, aprob cele cerute de D-lta 0 '1 insrcinzti
cu aducerea la indeplinire a jurnaluluI de fata, luand
maf luta! inalta aprobare a Locotenentel Domne0Y.
(ss) IOn Ghika, Dimitrie Ghika, Maior Leca,
Sturza, Roseti, Mavrogheni.

Se aprobd (s.$) GOLESCII, CATARGIII, HARALAMBIE.

Malta locotenenfd Donindscei,

Jurnalul incheiat de Consiliul de MiniOri, in edinta

de la 5 a curenteY sub No. 4, prin care incuviinteza
a se trece sub administratia Eforiel spitalelor Civile
din Bucure$Y 0 Epitropiel spitalelor caseY sf. Spiridon
din IaV, ospiciul Mrcuta, serviciul copiilor gasit1 din
Capital, spitalul din Targul Nemtu 0 ospiciul aliena-
Olor din mInAstirea Nmtu 0 ospiciul femeilor alienate
din mnstirea Adam, prin dare de subventiune din bud-
getul general a sumelor, alocate pentru intretinerea lor.
Sub-semnatul, cu respect '1 supune aicY in original,
la aprobarea InalteT Locotenenty, rugand plecat s bine-
voiasca a subsemna 0 anexatul decret.
Sant cu eel mid profund respect
al Inaltel locotenentit Donmesc
prea plecat si prea supus servitor
Ministru Secrotar de Stat
la Departamentul de Interne
(8s) Dimitrie Ghika.
No. 1076.
1866 Martie 3.

www.dacoromanica.ro
 812

Locotenenta DomnscA a Principatelor Unite Romano.

Asupra raportuluY DomnuluY Ministru Secretar de

Stat, la Departamentul do Interne No.
Vozand jurnalul ConsiliuluY de Mini OH sub No. 4,
aprobat de noT, in pdinta de la 5 Martie.
Am decretat 1 i decretam ce urmz5. :
Art. 1. Ospiciul !arc* i serviciul copiilor gasitY
din Capitald, aflate ast-zI In ocarmuirea directiel sa-
nitare, va trece sub administratia Eforid spitalelor
Civile din BucureF1, on tote fondurile alocate in bud-
getul general, pentru a lor Intrecinere sub nume de
subventiune.
Art. 2. Spitalul din Trgu Nemtu, ospiciul aliena-
tilor din mnstirea NOmtu i ospiciul femeilor alienate
din mngstirea Adam, aflate ast-zY in ocarmuirea di-
rectie sanitare, va trece sub administratia Epitropid
generale a spitalelor easel sL Spiridon din Mg cu
tOte fondurile alocate in budgetul general, pentru in-
tretinerea lor, sub nume de subventie.
Art. 3. Si cel din urm, Ministru nostru Secretar
de Stat la Departamentul de Interne, este insrcinat cu
esecutarea decretuluY de fata.
Dat in Bucure01 la 9 Martie 1866.
(ss) G-ral Nicolae Golesca, L. Catargiu, Haralambie.
Ministru Secretor de Stet
la Dopartamentul do Intorno.
No. 370. (5R) DINITRIE GIIIKA.

Dat de la 1866, in administratia EforieI spi-

talelor, institutul de alienati de la Marc*, la

www.dacoromanica.ro
 813

luarea lul in posesiune, avea mal tOte cladirele

derapanate.
Solicitudinea dar a Eforiel, a fost In primul
rand, de a Imbunatati locuintele bolnavilor, atat
pe cat se putea face dintr'o cladire veche, i
cu mijlOcele ce guvernul punea la dispositia sa.
Ast-fel In 1882, 1883, 1886, s'ail facut adause
de cladirl, care aii permis marirea numruluf
paturilor, justificate prin faptul crererel num&
rulul alienatilor ; iar de la ac6sta data, pana
azT, atat din resursele budgetare, cat i din sumele,
ce din cand In cand, statul punea la disposilia
Eforiel, Imbunatatirl continue i mal In fie-
care an, s'ail adus cladirilor ce compun ospiciu.
Totul Insa este zadarnic, cad majoritatea con-
structielor sunt veal! i In nice conditiunl ast-
fel, ca nu ma! corespund conditiunelor de hygiena.
ce trebue sa Intrun6sca un asemenea instant.
Orl-ce ImbunatatirT s'ar ma! face, orl cata buna
vointa s'ar pune, or! cata Ingrijire s'ar da, totul
da convingerea definitiva ca acesta cladire, nu mal
pOte servi, pentru un instant de alienall, 1 de
aci necesitatea absoluta de a se cladi, cat mal
In graba, un nod instant, In condiliunele cerute
de progresele ciintel moderne.
Acsta trebuinta este vazuta i simtita de tOta
lumea, cad am putea zice, cu drept cuvant, ca
starea penitenciarelor, s'a Imbunatatit ma! In-
ainte de cat aceea a asylulul pentru alienati.
Cu tOte acestea, de i Inca din 1891, s'a projectat

www.dacoromanica.ro
 814

de Ministerul de Interne a se cladi un nog

Asyl de alienall, de i prin legea din 1892,
s'a destinat de o cam data, pentru institutul din
Romania 350.000 lel, de i Eforia a prevAzut, In
ultirnul Imprumut, ajutor din parte-I pentru chi-
direa unul nog instant de alienatl, de i Eforia
a cheltuit o surna pentru Intocmirea projectelor
care t6te sunt gata, totuI constructia Asylu-
luI nu este Inca Inceputa, din causa ca Statul
nu a pus Inca la dispositia Eforiel surna In-
trga, fixata pentru cladirea Intregulul institut,
Wa de care orl-ce lucrare ar fi zadarnica.
SA speram Ins& ca In curAnd se va Implini
i acstA lipsa i ca se va ImbunAttrli i starea
nenorocitilor alienatl.
Inainte de a sfAri acest capitol, trebue s a-
(lupin ca In 1894, s'a Intocmit legea alienatilorl)
In care sunt specificate, conditiele i formele cu
care se pOte interna, un alienat In Asyl, dato-
riile autoritatilor, fondurile din care are a se
Intretine, precurn i tot ce privesce la primirea,
starea, concediarea sad liberarea din ospiciti a
alienatilor.
Tot-de-odatA s'a In tocmit 1 un Regulament
pen tru aplicarea acestel legl 2).
Aa Ca, cestiunea acsta a alienation, s'a pus
acum pe un teren legal.

1) Publicat in Monitorul Ofioial No. 203 dela 15 Deoembrie 1894.

2) Publioat in Monitorul Ofioial No. 179 din Martie 1898.

www.dacoromanica.ro
 815

Donatiunele fAcute acestuI Institut

1) In anul 1.870, SCARLAT PETROVICI ARMIS, a

druit lel 2.000.
2) ANICA VACARESCU, nAscutti BABENu, prin
testamentul seil, a lasat Bisericel IcOnel o moie,
cu obligatie pentru Epitropul Bisericel, ca din
venitul acestel moOl, s se facn. Inaperl, pentru
6 paturl de bolnavl, mal virtos smintitl.
Spre a se aduce la lndeplinirea acesta vointti
a testatOrel, Primaria Capitalel, In anu11888, a
cerut Eforiel, daa pOte sa. se Infiinteze la os-
piciul Marc*, un pavilion, cu 6 paturI, care
85. pOrte numele donatOrel ANICA VICAREscu ;
la care propunere Eforia aderand, prin inter-
mediul Primftriel, s'a primit de la Epitropia Bi-
sericel IcOnel lel 7.000, cu care s'a Infiintat acest
pavilion, care de la 1. Aprilie 1891, a inceput
a functiona cu 6 paturl, pentru care se res-
punde de Epitropia Bisericel lame!, ale lel
736 banl 66 de fie-care pat pe an.
Cu Inceputul anulul financiar 1897-98, dupe
lntervenirea facutn. de Primftria Capi tale!, numerul
paturilor s'afi redus la 4, pentru care se res-
punde anual lel 2950 subventiune, de catre Epi-
tropia Bisericel IcOnel.

www.dacoromanica.ro
 816

Medicil primary at Institute Id de Alienati

1846 -1849 Dr. NICOLAE GINEsim

1.849 -1851 , BRON
1851-1852 , G. PoLizu
1852-1854 . MIMI
1854 1854 . _. H
T. _EINEMAN
1.854 -1.860 , -P myna
1868 -1878 , -. s -UTZU
--L. S
AL

1.879-1880 , G. S
_TOICESCU
1880 -1892 , A _UTZU
1893 , AL. OBREJA
1898 , AL. SUTZU

Numkul Alienatilor

1838 9
1847 40
1858 100
1864 110
1879 1.59
1885 190
1886 210
1895 320
1.899 480

www.dacoromanica.ro
 817

XII.
gpitaInI din Graiova

egulamentul asupra spitalelor, pus In

aplicare la 14 Martie 1834, prin art. 47,
prevede eft Eforia va lua me-surile trebuinciOse
pentru cladirea until spital la Craiova, spre
Indeplinirea paragrafulul 19 de la art. 65 din
regularnentul organic, iar art. 46 adauga :
Spitalul Craiova .,i spitalurile, ce se vor face
In alte ()rap ale ValahieI, vor 11 sub privegherea
i luarea de srna a sfaturilor, alciituite de o-
carmuitorul judetulul i de doI madularI at
ma gistratu lir!.
Aceste sfaturI, se vor corespundarisi eu Eforia
i i va da socoteala, cale o data pe lunft, de starea
i trebuintele spitalelor, ce se vor afla In ju-
detul fle-caruia, 'I va face cunoscut pe slujba01
care nu '0 vor implini a lor datorie, i 'I va
recomandarisi, pe eel ce '0 urmza. slujba
cinstita..
Pentru executarea acesteI dispositiunI, In anul
1838, s'a cumparat casele LogofeteseI ZINCA
GOLESCU din Craiova, en galbenI 1691 i In
anul 1839, s'a Inceput merernetul pentru pre-
facerea cladirel In spital 1), iar drept fond pentru
1) Aotele EforieT Dos. No. 1/39.
52

www.dacoromanica.ro
 848

cladirea spitaluluT, s'a destinat parte din veni-

turile moiilor Arnota i Govora.
In acst cladire a stat spitalul, pAnii. la 1846,
cand s'a luat in6sur1 pentru constructia din noii
a unul spital.
Cladirea spitalulul, s'a Inceput la 1.846, de
atre cArmuirea judetulul, cu fondurile trirnise
de Departamentul credin tell). Lu cradle Inaintnd
Ins& fOrte !met, a fLicut pe Domnul BARBU D111I-
TRIE TIIIBEI, sb. dea In anul 1850 Februarie, ofisul
No. 227 de mai jos, prin care hotar5.te ca
cladirea spitaluluI, Impreunii cu grijea de a se
termina clAdirea, se trca asupra magistratulul
orapluI Craiova.
Ofisul Domnitorului Barbu Dimitrie 8tirbe1 No. 227
din 22 Febr. 1850.

Calre Departamentul credintel,

\Wend cele raportate sub No. 1032, in privinta cla-
dire! spitaluld din Craiova. Poruncim urmatrele :
Cldirea spitaluld O. se predea, de catre carmuire,
pe sma magistratuld, cu inventariti deslqit, in starca
intru care se afla asta-z1 in fiint, fie-care parte a cla-
dird, iar inventariu, iscalit do catre carmuitor i ma-
gistrat, sa se depuna la cancelaria Magistratuld, tri-
mitand copie la Departamentul credinta Dui% aceia
sa se insarcineze magistratul, cu sarcina lucrard spi-
taluld, care se va ispravi, pang la 1 a viitoruluY August
cel mutt ; se va trimite socotla de bad ce se arata
1) Aotele Eforiel Dos. No. 32/34.

www.dacoromanica.ro
 819

cheltuitY pang astg-zY, ea orY-ce nu s'a implinit, sg se

supung contractul a indeplini in datg, sati vor res-
punde pentru dan0 cheza0 lor, iar neavnd chez50
vor respunde ceY ce a incheiat contract 0 ati res-
puns banY farit nicf o asigurare ; se va trimite magis-
tratulu i suplimentul de devis al DomnuluT .$LATER,
dupe care ar maY trebui, pang la savar0rea a tot lucru
lel 84.242, ca magistratul sit se silesca a face putin-
ciOsa economie, avand in vedere planul din care nu are
a schimba, de cat apartamentul DirectoruluT, va fi pen-
tru Doctor, eel pentru Doctor se va schimba in 2 sglY de
bolnavY, ea spitalul sg pOte. coprinde 80 de bolnavY, iar cel
din curtea zidirel, in Mc de grajd sau opron se vor face
incaperY pentru amploia0I i cancelaria spitalula Banil
pang la lel 80.000, se vor respunde din Casa Centralg,
in socotla anualeY sume, legiuita pentru spitalurY.
Dupg sgvar0re, ni se va infatisa socotOla obOescg,
intemeiata pe acte i dovezY i ni se va supune 0
acele acte i dovezt
Barbu Dimitrie ftirbal.
Maria Sa Voda, ve4end ca socotelile nu sunt
date din partea Magistratulul, de banil cheltuilI
i primitI, nicl raport de starea In care se afla
cladirea, a carel savirire era determinata pentru
1 August 1851, dupe ofisul sub No. 257 din
1850 ; la 1.7 Septembre 1851, staruete In cele
poruncite i hotarate ca cererl fara socotelI,
sa nu sa maI fad. i tot Inteo vreme da. In
cercetarea, chibzuirea i punerea la cale a Efo-
rid! Spitalelor, Rita lucrarea ce se atinge de
spitalul Craiovei 1). Magistratul oraplui Craiova,
1) Aotele Eforiel Dos. No. 27/51.

www.dacoromanica.ro
 820

ve'zand ca spitalul este aprOpe a se termina, a

intervenit care Departarnentul CredinteI, la 1851
Octombre 29, aratand ca cheltuelile spitaluluI aU
Inceput a se !multi, i a cerut ca sa bine-voiasca
a-I hotarl fonduri pentru sustinerea lul i a
ridica de la sfat adsta cheltuiala
Afara Insa de cheltuiala de Intretinere, find
trebuinta de sume de banl, pentru desavdrirea
spitalulul, Magistratul a aratat lipsa de banI,
In care se afla oraul i a cerut ca sa i se vie
In ajulor, Insa Maria Sa Voda la 15 Noembre
1852, a dat urmatOrea lmninata resolutie :
Ingrijirea aceia de tOte zilele a spitalulul
Craiovel, precum i cea de a dreptul staruire
1 priveghere, asupra cladirilor i reparatiilor,
s'aa dat asupra Magistratulul ; iar directia lnalta
i centrala, privete la Eforia Spitalelor, careia
urmza ca Magistratul, sa dea socotell regulate,
de cap banl a intrat In mama i cap aU chel-
tuit printeansul.
Asemenea budgetul Spitalulul, chibzuit de Ma-
gistrat, cu o luna lnaintea fie-carul an, sa fie
trimis In cercetarea i aprobarea Eforiel.
Sfatul oraenesc al Craiovel se plange, catre
Prea Inallatul Donn, de Impovararea sfatulul,
cu sustinerea spitaluluI civil din acest ora i
Maria Sa Voda, a bine-voit a slobozi la 22 De-
cembre 1852, In privinta acsta, Inalta resolutie
In termenii urrnatorl :
1) Adele Eforia Dos. No. 27/51.

www.dacoromanica.ro
 821

aSe va lute lege, cu Eforia Spitalelor, ca de

la 1 Ghenarie 1853, Intampinarea cheltuelilor
anuale cu bolnavil, sa se faca din fondul le-
agiuit al case! Spitalelor.D
La 1853, spitalul a Inceput a functiona cu
30 paturI, iar Magistratul a trirnis Eforiel, bud-
getul pe acest an, ce a fost supus spre apro-
bare, i care se ridica la suma de lel 39.950.
Spitalul a costat lel 456.831.
In tot timpul Domniel 1111 Stirbey Voda, a
cam! origin. se tie, cat este de legata de o-
raul Craiova, insistentele, pe langa Eforie, de a
se interesa de administratia spitalulul din acsta
urbe, devenira impunatOre.
Ast-fel obligatiunea, pusa de acest Doran,
prin ofisul de mal sus din 1852, ca Intampinarea
cheltuelilor acestul spital, sa se faca din fondul
legiuit al easel spitalelor, precum i staruinta pusa
de Domn, ca sa se sporesca nurnerul paturilor
din acest spital, a facut pe Eforie ca la 9 Martiel)
1853, sa faca un raport dare Domn, prin care
arata ca : a sporit, dupa mijlOcele de care dis-
punea, paturile la spitalele din Capitala, i cornu-
nica Domnulul, dupe insistentelese lntelege
facute de dansul, ca de la anul viitor, In
vedere c. Eforia are i administratia Spitalelor
P1oe01 i Craiova, din reservele de carI va dis-
pune, de la cele alte spitale, va avisa sporirea
de paturl i la spitalul din Craiova.
1) Adele Eforid Dos. No. 54/53.

www.dacoromanica.ro
 822

Insa Domnul, In urma acestuI raport, hon.-

rate : gPrimim Intru tOte In tocmal i poftim pe
Eforie, ca Indata sa le pue In aplicare de acum,
socotindu-se Inceperea, de la 1 Ianuarie al a-
cestul an).
Ast-fel ca. Eforia a fost silita sa faca bud-
getul pe anul 1853 In acest sens, adica sa. pre-
vada 50 paturl pentru Spitalul Craiovel, i pe
langa venitul de 30.000 lel, dup6 art. 65 din
Regulamentul organic, pe langa a 3-a parte din
veniturile moiilor Arnota i Govora, a fast silita
sa dea din casa spitalelor Pantelimon 1 Coltea,
pe basa ofisuluI No. 1122, o subventiune de
30.000 lel, spre a putea face fata cheltuelilor.
Pe langa acsta, In anul 1853, se Meuse o
nou legiuire, prin care judetele erad obligate
de a Intretine spitalurl venerice. In privinta a-
cestul spital, Departamentul din Launtru 9 arata
Eforiel, cu adresa No. 771.2 de la 9 Noembre,
ca spitalul veneric din Craiova de 15 paturI,
sa treaca iaraI sub administratiunea Eforiel, i
Comitetul Carantinelor, de care tinea acest spital,
sa platsca analogon de banil ce se cheltuesc,
cu Indestularea bolnavilor, pe num6rul paturilor
hotarate a se tine, din fondul spitalelor jude--
tuluT.
Eforia, pentru un moment, ne aducand la In-
deplinire, acsta interventiune, toemal In anul

1) Adele EforieT Dos. No. 82/53.

www.dacoromanica.ro
 823

1855, Departamentul trebilor din Launtru, a o-

pinat, printr'un raport catre Domn, asupra ne-
cesitatel de a se uni, sub aceiaI directie, Spita-
lele din Craiova, i M. S. Domnitorul Orel a
decis :
gEforia Spitalelor, se va aduna Impreuna cu
comitetul medical i va chibuzi, pentru fixarea
cheltuelilor i organisarea spitaluluI Craiova,
sub o singura administratie., Ceia-ce s'a comu-
nicat Eforiel cu adresa No. 10238/55.
and In urma acesteia, s'ail facut tratarl cu
proto-medicul din Craiova, Eforia a adresat
Domnulul, referatul No. 201.0 din 15 Noembrie
1855, In care arata. ca, socotete In potriva da-
toriilor sale, a primi o asemenea straina sarcina,
pentru cad ea nu pOte Intrebuinta veniturile
spitalelor sale, de cat iar pe seama acelor spi-
tale, cu adaogirl de paturl, potrivit cu urcarea
veniturilor.
Domnul, ve4end adsta opunere din partea
Eforiel, prin adresa Secretariatulul de Stat No.
4821/55, cornunica Eforiel Ca, primete a urma
cu darile de pana acum, In folosul spitalulul
din Craiova, adica cu o subventiune din casa
sa proprie de 30.000 lel pe an, i peste CO
30.000 lel, legiuitl de regulamentul organic.
Atentiunea insa, fiind tot-d'auna, de a con-
topi acest spital, In administratiunea central& a
Eforiel, Departarnentul Credintel, cu adresa No.

www.dacoromanica.ro
 824

1.78 de la 24 Ghenarie 1856, arata Eforiel ca.

Domnul a luat urin6tOrea resolutie :
Directia spitalulul din Craiova, urraza ne-
aparat, a fi concentrata lntr'una i aceia.5 mana,
i &este at se cuvine Eforiel obstetl a spi-
talelor, careia Incredintain cu desavarire acsta
lngrij ire., cu Indatorire s pue o data. buna
randuiala la acel spital, atat despre cautarea
bolnavilor, In No. 100 paturl, cat i despre
cumpanirea cheltuelilor, de a fi cat prin putinta
stahilite mal sus, pentru ca el sa pOth. functiona
pe molivul ca spitalul nu are lid un fond.
Guvernul Insa, refusand acsta. subventiune,
Eforia a mal Intretinut acest spital, pana la 1
Iulic 1865, cand din causa nerespundereI sub-
ventiunel, acest spital a fost Inchis.
Guvernul, intervenind pe langa consiliul co-
munal i consiliul judetean respectiv, acetia
convin ca., pana la finele anulul 1865, sa re's-
puncja pentru Intrelinerea acestuI spital, con-
siliul judetean 50.000 lel, iar consiliul comunal
25.000 lel, obligandu-se chiar de a prevede
aceste subventiunl In budgetele viitOre i ast-fel
Eforia a reinceput a'l administra pana. la 1
Mal 1866, child vkaind indiferenta autoritatilor
de mal sus, pentru rspunderea subventiunilor,
a notificat Ministerulul de Interne, ca a luat
hotararea de a lnchide spitalul.
Ministerul de Interne Insa, a intervenit din
nog pe langa Eforie, cerandu-I sa administreze

www.dacoromanica.ro
 825

i de aci Inainte, spitalul din Craiova, sub cuvInt

ca consiliul judelean i comunal respectiv, ad
fagaduit respunderea subventiunilor cuvenite.
Pe basa acestel policitatiunI, Eforia a con-
tinuat, numal cu administratia spitalulut, ra-
manand ca cheltuelile sa se plateasca, din casa
comunala i judeteana, dupa actele justificative,
ce se vor Inainta de Eforie.
Dar nic! de asta data, consiliul judetean, nu
a facut nicl o plata, ast-fel ca Eforia a fost
silita sa suporte tOte cheltuelile.
Intampinand aceste dificultatf, Eforia pentru
motivele de ma! sus, cu adresa No. 8715/66 a
comunicat Ministerulul de interne, a abandon&
Intr'un mod absolut, administratia spitalulul din
Craiova, de la 1. Ianuarie 1867, remanand ca
consiliul judetean i comuual sal Intretina, avend
acesta obligatiune, dupe lege. Ca lasa In pro-
fitul oraplut Craiova, ckidirea, pe care Eforia
a terminat-o i a Irnbunatatit-o cu spesele sale,
iar materialul cel vechia I lasa, numal daca
cornuna se va obliga sa platesca pretul dupa
lista osebita.
Ca resultat la acsta, Ministerul de Interne
cu adresa No. 5677 de la 22 Decembrie 1866,
a respuns EforieI, ca a dat ordin Prefecture! ju-
detulul Dolj i Primariel din Craiova, ca sa In-
grijesca. de administratia spitalulur civil din
Craiova.
In anul 1867, M. S. Domnitorul visitand o-

www.dacoromanica.ro
 826

raul Craiova, a gasit functionan numat un

spital al judetulul cu 25 paturf, ceia-ce se credea
prea putin, in comparatie cu populatia orapluT,
i a obligat pe consiliul judetean i pe consiliul
comunal, sa facti tot posibilul ca acest spital,
sa tr6ca, iarb.-1 sub administratia EforieL
Consiliul judetean ast-fel a comunicat EforieL
prin Ministerul de Interne, ca este hotarat a da
o subventiune de 60.000 lel pe an, reguland i
plata ramaitelor din trecut catre Eforie, iar
consiliul comunal ca ofera i dansul o subven-
tiune de lel 60.000, cu conditiune ca sa, se in-
fiinteze o cOla oculistica, Mamo i Materni-
tate (vezi adresa Ministerulul de Interne No.
1.785/67 i adresa Primriel Craiova No. 2343/67),
propuind urmatOrele :
1.) Ca Eforia, pe MITA subventiunea acordata
de comuna i de consiliu, indata a vie i dansa
in ajutorul spitalulul, cu o suma. de 100.000 lel.
2) Itemtiitele de ban!, din subventia pe anul
1865, sa se respundii din budgetul anulul 1867,
Indata ce fondurile consiliulul se vor regula.
3) Pentru anul 1867, se va respunde sub-
ventiunea cu analogie, din ziva ce va trece ad-
minis tratiunea spitalulul la Eforie.
4) Eforia sa. se pronunte, In tr'un mod cate-
goric, pentru resolvirea acestel cestiunL
Dupe dorinta exprimata de M. S Domnitorul,
i fat& cu aceste conditiunL Eforia cu adresa No.
4.729 din 1.1. August 1867, a aratat Ca pri-

www.dacoromanica.ro
 827

mete ca spitalul s tr6c sub administratia sa,

insa cu aceste conditiuni :
1) Ca spitalul din Craiova, sa, se ia iarftI sub
administratia Eforiel, cu incepere de la 1.5 Au-
gust.
2) No. paturilor vor fi tot acelea, ce s'ad Ii-
nut inaintea dare acestul spital, sub adminis-
tratiunea consiliulul judetean i comunal, adia
de 120 paturl.
3) Subventiunile de ate lel 60.000, in total
adia tel 120.000, are a se respunde regulat, cu
analogia de ate lel 5.000 fie-care pe lun, adia
lel 10.000, platindu-se acsta suma direct In-
tendentulul spitalulul, dator fiind acesta a pre-
senta compturl de intrebuintarea lor, in mar-
ginile autorisatiilor, ce i se va da de Eforie.
4) Sumele ce datorzA consiliile judetene i
comunale easel Eforiel, din subventiile anilor
precedentl 1865-66, se vor respunde fan a-
mAnare.
5) Eforia va regula personalul medical i ad-
ministrativ, ce '1 va gasi necesar la acel spital.
6) Eforia 'l reserva. dreptul, de a abandona
din noii administratia acelul spital, and auto-
rittile mal sus aratate, nu se vor tine regulat cu
angajamentul luat pentru plata subventiunelor.
Tot-de-odata., fiind-ca, fie-care dintre cele done'
autoritatl de mal sus, 'l reservaii dreptul de
supraveghere, de inspectiune i de a avisa la
imbunatatirile, ce ar socoti necesaril in intere-

www.dacoromanica.ro
 828

sul serviciulul, Eforia a respins orl-ce arnestic,

In adrninistratia spitalulut, ramanand ca dansa
sa administreze acest spital ca -kite celealte.
Dar ambele autoritati insistail, ca i Eforia
din fondurile sale, sa dea o subventie de 100.000
lel i In vedere ca acesta era i dorinta expri-
mata de M. S. Domnitorul, li s'a comunicat cu
telegrama No. 151/68, ca Eforia da acesta sub-
ventie de 100.000 lel, Ins5 cu conditiune ca
Eforia sa administreze spitalul, iar In ceia ce
privece cestiunea de supraveghere, dupe o lunga
discutiune, Eforia a declarat ca nu Inlatura
dreptul ce-1 are consiliul judelian i consiliul
de a supraveghea spitalul (vezi adresele Eforiel
No. 501 i 866/68).
Nicl judetul Insa, nici comuna, nu ail respuns
EforieT, subventiunele ce s'aii obligat.
In fine, Eforia arata Primariel Craiovet (vezl
adresa 7122/69) ca de la 1 Ianuarie 1.870, va
Infiinta o divisiune de 25 paturI la Craiova,
remanand ca Primaria i consiliul judetean, sa
intretina un alt No. de paturt, care ar crede
de trebuinta, pentru cautarea bolnavilor sar-
mant din ora i din judet.
In urma acetia, atat consiliul cornunal, cat
i cel judetean, ail rugat din noir pe Eforie, ca
sa continue, ca i pan& acum, cu Intretinerea
spitalulul, In conditiunile In vigOre. Insa Eforia a
antat, ca va lua alte masurI, numaI daca comuna
i judetul vor mini i vor plati subventiunea.

www.dacoromanica.ro
 829

De i insistente In acest sens, ad continuat

din partea Primariel, cu tOte aces tea Eforia cu
adresa No. 100/70, a aratat din nod Primariel
ca face un sacrificiu suficient, de a Intretine a-
ceste 25 paturl, acsta lnsa. nu din vre-o obli-
gatiune, ci din vointa traditionala ce a avut
Eforia, de a face ceva pentru acel spital.
Atat comitetul permanent, cat i Prirnaria, ad
insistat mult ca Eforia sa continue cu rspun-
derea unel subventiunl de 100.000 lel vechi, ca
regulata printr'o ordonanta Domnsca din 1856.
La acsta, cu adresele 506-507 din 1870, s'a
r6spuns, atat comitetulul, cat i Primariel, ca
Eforia a cheltuit deja suma de 100.000 leT, pen-
tru spitalul din Craiova, iar cererea de a se
continua cu subventiunea i In viitor, intemeiata
pe ordonanta din 1856, nu se pole satisface,
acesta ordonanta find abrogata, prin legile i
constitutiunea trel ; cestiunea Insa, find pusa
din not In desbaterea Eforiel, In urma inter-
venirel Ministerulul de Interne, cu adresa 1516/70,
Eforia a pus In vederea Ministrulul urmatOrele
puncte :
1) Administratia spitalulul, ramne cu totul
asupra Comunel i a ComitetuluI Permanent.
2) Subventiunea de lel vechl 100.000, nu se
mal pOte da In viitor, ne mal permitand mij-
lOcele pecuniare.
3) Daca mijlOcele vor permite, Eforia va cauta

www.dacoromanica.ro
 830

a veni, cu vre-o sum5. Ore-care, lu ajutorul acelul

spital.
Starea de abaudonare Insii, In care ajunsese
spitalul din Craiova, i strigatul de disperare
al consiliulul judetean de Do lj, catre Prepdin-
tele Consiliulul de Minitri, prin telegram No.
3835/70, a Lent pe Ministrul de Interne MA.-
NOLACHE COSTACHE ENAIEANIT, Sa trimta Eforiel
adresa No. 2229 de la 4 Noembre 1870, ast-
fel conceputa:
.Am cercetat cu acest ocasie, corespondentele pres-
. cliimbate si m'am convins, a prin regulamentele din
.1848 si 1868, invocate de catre comitetul permanent,
. in adevr nu se constitue o obligatiune, In sensul
.legal, din partea Eforia Spitalelor Civile, care spitalul
' din Craiova.
gni% Ins/ a voi sa intru, catusl de putin in tit-
'duffle de donatiune, ce constitue averea acestel ono-
. rabile EforiT Centrale, luand act numaY de cele pe-
utrecute pana acum, din necurmata subventiune ce
es'au prestat spitalulta din Craiova, acst urmaro
.1asa a se presupune, ca averile incredintate Eforiel,
. nu stint menite numaY pentru Institutole de bine-fa-
. cero din Capitala, ci ele se raporta la stabilimentele
. celo mai insemnate din Romania de dincOce de Milcov.
. A inlatura asta-zY insa cu total, participarea spita-
g lelor filiale, absorbindu-se tOte veniturile, numal pentru
u spitalurile din Capitala, pare a fi o deviatiune de la
. conditiile do douatie, saA eel putin de la traditiunile
.stabilite in trecut, in virtutea carora se vede servita
_

.acum acsta subventiuue.

De undo trag conclusiune, ca exista cel putin o obli-

www.dacoromanica.ro
 831

egatiune morala, din partea EforieT Centrale, de a con-

e tinua cu acea subventiune i ar fi cu totul, In contra
. sentimentelor de filantropie, cart all caracterisat (Lai-
NnuitorT unor asemenea apzaminte, de a expune, prin
Nsuprimarea in viitor aceleT subventiunT, la decadenta.
' Fara a voi, catuFit de putin, a atinge autonomia
Onor. EforieT Centrale i convins fiind-ca DumneavOstra
NvetT tine s6ma de strigatul de disperare, ce arunca co-
mitetul permanent din Craiova, m fac i ea inter-
pretul aceluT comitet 0 in numele Romaniel micT, veS in-
N vit ca s lasatT i pe dansa, a participa la bine-facerile
. cu cart stramo01 noOri, at inzestrat nu numaY, Ca-
pitala, ci intreaga Romanie. Cu atat maT mult ca, a-
Nverile daruite, se gasesc r6spandite, prin maT multe
judete, din Wit Romania, iar nu concentrate numal
min judetul Ilfov i chiar prin regulamentul de la 848,
' vat ca s'att afectat, sub cuvantul de prisos, peste
Ntrebuintele CapitaleY, o parte a fondurilor i pentru
cele alte part! ale Romania
(Dac acel prisos a existat la 1848, numaT r6mane
N indoiala, ca in aceiaT proportiune, ar trebui a se
e mentine 0 in aniT urmatorT, cacT de 0 cheltuelile Efo-
NrieT alt sporit, dar in acelW amp all sporit i veni-
g turile.
Stabilirea Administratid Centrale in BucureseT, este
un ce Intamplator, care nicT nu a fost in prevederea
e danuitorilor, odor din secolT maT departatT, 0 nu v6d
prin urmare, cu ce drept ar putea Capitala actual,
ea reclama absoluta beneficiere, a acestor donatiunT,
cu excluderea celor-l'alte part! ale RomanieT.
N VedetT dar, Domnilor EforT, ca este maY mult de
eat o chestie de equitate, care impune obligatiune Efo-
rieT Centrale, de a nu lsa in suferiata, cele-Falte sta-
Nbilimente din Romania, car! pand acum s'ag bucurat
N de participarea la fondurile aceleT case.

www.dacoromanica.ro
 832

Drept rspuns la acesta adres, Eforia cu

No. 6891/70, a comunicat Ministerulut de In-
terne, O. de i re-spunderea acestel situalit a spi-
talulut, cade numat asupra Primariet Craiova t,i
comitetulut de Dolj, care nict o data n'ail facia
faia angajamentelor lor, totut Eforia cu Ince-
pere din anul 1871, va da spitalulut din Craiova, o
subventiune de let vecht 60.000 anual, pe tot
timpul cat veniturile sale o vor permite.
Adsta subventiune s'a servit de Eforie de la
1871 ; 'Ana la 1896, prev6zandu-se In budgetele
respective, iar de la 1896, subventinnea ce da
Eforia spitalelor, comunet Craiova, pentru In-
tretinerea spitalulut s'a ridicat la let 30.000.

www.dacoromanica.ro
 Miscarea bo1navior din spitale in diferitI ani.
Numrul bolnavilor ciutati Numrul consultatiilor date
ANUL Mortalitatea la anti
in cursul anuld.
in cursul anului

1830')
1831
18322) 1
1850 14.79% -
1864 11.792 7,23% 24.963
1865 11.192 7,24% 11.227
1866 11.269 8,17% 17.118
1873 11.705 8,23% 28.275
1874 11.903 8% 33.253
1884 13.745 6,06% 79.864
1894 16.747 5,85% 145 455
1895 16.465 5,18% 133.693
1896 18.987 5,93% 138.002
1897 5,240/o 135.283
21.336
1898 20.692 5,51q. 144.976

DI
co 1) Inainte de acst data, nu se gasesc sciinte statistice.
2 ) Do la 1832-1864, nu s'ati gasit Oiinte statistice centralisate.

www.dacoromanica.ro
 834

ANEXA

Numkul total al paturilor din spitale de la 1698

pa la 1900.
Pattui

1698 24
1750
1796
1815
..... 36
60
80
1832 . 91
1864 876
1865 880
1866 960
1867 685
1868 810
1.869 955
1870 865
1871
1872
1873
..... 745
745
795
1874
1875
1876
.....
...... .
785
785
785
1877 989
1878 992
1879 1037
1880 1022
1881 1022
1.882 1022

www.dacoromanica.ro
 835

Patari

1883 1022
1.884 1022
1.885 1.053
1886 1.093
1.887 1103
1888 1043
1889 1036
1890 1036
1891. 1.100
1892 1100
1893 1220
-1894 1230
1.895
1896
1897
..... 1324
1324
1440
1898 1540
1899 16101)

1) In eifrele do ma! sus infra i paturile de la Ospiciul Mar-

Ma, de cand meat ospioiti a trecut asupra Eforief.

www.dacoromanica.ro
e-DIVERSE AVIA,
JNSTITUTIUNI
1)STABIEIMENTE

www.dacoromanica.ro
 839

I.
Annul Elena Donna
1862

0 CT eneralul CAROL DAVILA, until dintre bar-

batil generatiuneT trecute, care a pus
WM. munca i vrednicia sa, In desvoltarea in-
stitutelor spitalicepT, aflndu-se Director al ser-
viciulul sanitar, In anul 1862, fara preget i
inteun gand, cu sotia sa ANA DAVILA, nAscut5.
RACoviTA, Inteo modest casciOrk pe dlul Co-
trocenilor, aduna catl-va copil orfanT, pe care 'T
achiposti si cu o parintdsa dragoste 'T Ingriji.
Acest modest loca i adiipost de orfanl, fu
visitat in acela an, prin luna Julie, de Prin-
cipesa ELENA CUZA 1).
GenerOsa DOrnnk apreciind necesitatea exis-
tentel unuT institut de orfanT, unde acetia s1
pOta fi crescuti, instruill i educall, adres6zA o
scrisOre Domnulul NICOLAE CRETULESCU, Prep-
dintele consiliuluT de Minitri, prin care '1 ex-
prima dorinta de a se funda, fara intarziere, un
nod Asyl de orfani, lamga acel ce existk ca
anex al lul, pe costita de bInga gradina pala-
tulul CotrocenT ; pun "end in acest scop la dis-
positia administratiel sanitare, suma de 1.000
galbenT, din caseta sa particulark
4) Sotia domnitorului ALEXANDIIII ION CIIZA.

www.dacoromanica.ro
 840

Adsta. suma, a fost trimis6, la 1.8 Julie 1.862,

de Primul Ministru CRETULESCU, Domnulul Doctor
DAVILA, Directorul administratiel serviciulul sa-
nitar, cu adresa de mai jos :

Domoule Director, 1)
Maria Sa DOmna, prin epistola ce 'mY a fcut o-
n bre a-mr adresa, artand Malta Sa multumire, pentru
buna administrare a stabilimentelor de bine-facere,
despre care s'a incredintat in persona, cu ocasia visi-
Orel ce a bine-voit a face Spitalelor Civile, col de Ma-
ternitate, cel de Filantropie, acela al Istraelitilor gi
acela al Copiilor orfanT, exprima tot-de-odatd, Inalta
Sa admirare, pentru acest din urma stabiliment, creat
de putin timp, langa Domnsca rewdinta de la Cotro-
cenT, prin initiatira fi generasele sacriicii ale .Dom-
nief Rstre fi ale Damnei DAVILA.
Maria Sa DOmna, dupa cc a visitat acel asyl de copiY
de la CotrocenT i s'a incredintat de resultatele doban-
dite, prin acsta faptd, atat de 'mind cat fiingeniosa,
s'a convins de neaparata trebuiuta ce este, de a se da
acestuY stabiliment mijlOcele trebuinciOse, spre a se
putea desvolta i corespunde, prin urmare, cu adeva-
ratul scop pentru care este creat.
Spre acest sfar0t, Maria Sa DOmna, dorind cu tot
dinadinsul, ca fundamentele unuT noti asyl de orfanY,
s fie apzate, fara intArziere, langa acela ce exista
astazT, ca anex al MY, po cbstita de langa gradina
Palatulul CotrocenT, bine-voece in Inaltele Sale son-
timente de filantropie a consacra, pentru acst fon-
datiune, o sum/ de una mie de galbenY, din caseta sa
1) Aotole Eforiol Dos. 90/62

www.dacoromanica.ro
 -s,

no`u

- MUNfelPIULUI..
1/11c.,-E,51\
GENERALUL ROL DAVILA
Initiatorul i fundatorul ASYLULUI DE COPII ORFANI
1861

www.dacoromanica.ro
 10

LIOTEe
MUNICIMULIA.,

r*C at
ANA GENERAL CAROL DAVILA
nascut Racovit
Initiatrea i fondatrea ASYLUM DE COPII ORFANI
1861

www.dacoromanica.ro
 841

particulara, pe care 'I pune ln dispositia administra-

va serviciulul sanitar.
Cu chipul acesta Maria Sa vo*e a avea sub ochT,
pe tineriI copiT devenitI protejatif sd, pe care '0 pro-
pune a-I vizita adesea, reservandu-Y supravegherea
personala 0 speciala a acestuT stabiliment, unde or-
faniI vor gasi ingrijirile printerY 0 aldura sanuluI
familieY, de care d ati fost atat de crud lipsiti.
Dup ce am dobandit. Ina lta autorisatie a Marie!
Sale DomnuluY, ca s iau dispositiY de a se pune In-
data cea intaI para a stabilimentuluY, creat de Maria
Sa DOmna, 0 carele va purta numele patrnd sale
ELENA DOAMNA, vitt a v6 comunica, Domnule Director,
cele ce preeed, i a v14 inainta tot-de-odata cu acsta,
sus mentionata suma de una mie galbenY No. 1.000
galbenT, spre a-I pune in pastrarea administratid sa-
nitare, rugandu-v6 sa bine-voitY a intocmi 0 a-rnY In-
parta0, cat ma! nearnanat, planul 0 devisul cladire
acestul stabiliment, precum 0 proectul organisard i
administrareY lul, spre a putea proceda indata la rea-
lisarea acestd filantropice creatiY.
Bine-voitY, ye rog, Domnule Director, pe langa ex-
presia de multumire din partea Marie! Sale DOrnneY,
al careia Interpret am onbre s ft a primi, cu acsta
ocasie, 0 ineredintarea consideratid mele celd ma!
deosebite.
Prepdintele Consitiului id.
Ministru de Inierne
Seeretarui Consiliului. (ss) N. Crefulescu.
(as) I. C. PETRESCIL

lath. i decretul Domnesc, din 18 Julie 1862,

prin care Domnul ALEXANDRU ION CUZA, ho-
trate ca cu suma de 1000 galbenT, data de
Maria sa DOmna, sit se Incpa cldirea asylulul

www.dacoromanica.ro
 842

de orfanT, de ate Ministerul de Interne, care

asyl sa. Ode numele g Asylul Elena Doamna.,
Temelia acestul asyl, s'a i pus, In cliva de 29
Tulle 1862, prin staruinta Generalulul DAVILA.

ALEXANDRII ION I 9
CU MILL LUI DUMNISZEU sr VOINTA NATIONALX

DOMN AL PRINCIPATELOR UNITE

Asupra raportulul PresidentuluY consiliuluT de Mi-

ni0rit
Pretuind dorinta ce Maria sa DOmna a aratat, pentru
crearea until asyl, spre cre0erea copiilor errant alaturl
cu acela ce exist azt la Cotrocent
Vclond dania de una mie galbent ce a fault din
caseta sa personala, spiv cladirea acestuY stabiliment.
Considerand propunerea facuta de Ministru nostril.
Prepdinte, ca acest stabiliment sa porte numele ELENA
DOAMNA, ca o creatie dictata de sentimentele filan-
tropice ale Maria sale Doamnet
Am decretat 0 decretam :
Art. 1. Suma de una mie galbent se va intrebuinta
in data la inceperea cladire1 asylulta de orfant prin
ingrijirea presidentulul consiliuld 0 Ministru de
Interne.
Art. 2. Acest asyl al orfanilor, se va cladi pe cos-
t*. de Mug palatul Cotrocent 0 va purta numele
patrOnd sale ELENA DOAMNA.
Art. 3. Presidentul consiliuluT 0 Miuistru de Interne,
ne va supune priu deosebit raport, chibzuirea sa asupra

.1) Adele Eforid Dos. No. 28/62.

www.dacoromanica.ro
 ELENA DOMNA
nascutd Rosetti
Inifiatcirea fundreT ASYLULUI ELENA DONINA i cea d'intdiu
donatcire
1862

www.dacoromanica.ro
 843

mijI6celor, pentru complecta svlrire i organisare

a acestul stabiliment.
Dat in Bucurgt1 la 18 Iu lie 1862.
Alexandra Ion.
Presidentul eonsiliulul si Ministru de Interne.
N. Cas pima%
Find-ca suma data de DOAMNA ELENA, era
destinata numal la inceperea constructiel acestuf
asyl, s'a hotarat ca pentru adunarea capitaluluT,
necesar pentru desavarirea Intregel constructii,
sa se deschida o subscriptie publica. Acsta ho-
Mitre s'a pus In executare i dam aci loc a-
pelulul, ce Maria sa DOmna, a adresat Doam-
nelor Romane, spre a ajuta la indeplinirea
acestel opere de bine-facere :
Doanzna mea1).
La tote nape, Omenii sunt, aceia ce femeile aii voit
sd fie.
27e sunt mume, ele sunt sOte. llratiile cu virtuti marl
ce fac sd le admire istoria, sunt fapta femeilor, ce se
afid la indltimea marei lor misii pe pdment.
Natia romdnd ea insufi este supusd acestel vointi
a provedintel divine. Ea va fi in viitor acea ce femeile
romdne vor voi sd fie ; sd nu ne indoim. Ele sunt che-
mate, ca mume, inainte de altii, a lucra pentru cref-
terea unel generatiuni in viitor. and femeile romdne
vor fi convinse de acest adever, din acea (li, viitorul
Ronzdniel este chezdfuit.
El una am increderea cd mumele romdne ail fi con-
vinc(ia marelor folOse, purcese din o asemenealucrare
1) Adele EforioT Dos. No. 81/63.

www.dacoromanica.ro
 844

a lor, aa fi tot ce trebue spre a realisa o asemenea

credintd.
Unele din nenumeratele datorii, ce constituesc fru-
msa misie a femeilor, sunt actele filantropice fipiose,
despre care femeile romne, aa dat tot-d'a-una dovalile
cele mai oil.
Asilul Elena, fondat prin, ajutorul Romanilor bine-
voitori, asil al copildriei nefericite, este, inainte de toff,
recomandat tuturor numelor romne, remane ca el sd
devind fapla lor.
Cunosc gingdfia inimii Domniet VOstre prea mull,
ci 'mi fac pldcerea a pune asuprd'i prea multd spe-
rantd, ca sd ye recomand cu incredere acest asil al ne-
fericitelor mlddite, venite la sOrele vietei, sfiiciase, tre-
murande, pardsite fi surazand mumelor romane fi ml
Dumnqea, singurul lor protector.
Este vorba sd se adune mici obiecte pldcute, din care
o parte se ra pune la o loterie, iar o parte se va vinde
in profitul acestul stabiliment. Atat natura ldudabild
a faptei, cat fi interesul obiectelor, efite cu gingdfie
din mainele dOmnelor nastre romane, promit mare is-
Mudd in favorul asilului.
ASe vor primi cu pldcere obiectele lucrate de dOmnele
nastre, dar incd ori-ce obiecte de manicfacturd.
Vd rog, Dennna mea, ca, asociindu-r acestei opere
de binefacere, sd bine-rogi a comunica acdsta fi ami-
celor .Domniel-vstre. Yeti area tot-d-auna bundtatea a
ye insdrcina fi cu strangerea obiectelor, ce se vor tri-
mite mie, pan& la sfarfitul,lund lui August.
ve multumesc din naiite, DOnina mea, pentru con-
cursul, ce sunt incredintatd cd '1 Yeti da, in Javorea
unei intreprinderi filantropice.
Binecuyantdrile orfanilor recunoscdtori, vor fi rds-
plata cea mai demnd, pentru lucrdrile .Domniel-vOstre.
1863 Aprilie, Elena.

www.dacoromanica.ro
 vsi$11 h A 7,
LA AN177/1/162 TIMM 29 ,

jit.s.010A
soo)A1413 N k
1)0101TOMiLla ROMANIEI
AIESSANDRE ION P.'"
ftd?... 4o4
.4-. cJ
+6.#(/ fi' AO'
,<s) 4.)
, ot789,13u
, 4 ,E, c FS,

7.1ITIM
COPIA .GAELTi.
ST
011.PTIA.W1
"
-MUNICIPIULUI.

t'C''''ESN
A
punerd petrel fundamentale a ASILULUI ELENA
1862

www.dacoromanica.ro
 845

Asylul a stat sub administratia Ministerulul

de Interne, "dna la 1864, cAnd Eforia Spitalelor
Civile, a solicitat Ministrulul de Interne, ca sti
trca administratia Asylulut, la Eforia Spitalelor
ceia ce ar da ocasie Eforiel, a contribuiasch
i (Musa din fondurile sale, pentru prosperitatea
i desvoltarea Asyluluf.
Aceste dispositiunt s'ail aprobat 1 de chiar
Domnitorul, prin decretul No. 236 de la 8 Februa-
rie 1865, iar actele relative sunt urmteorele :
JURNAL ,)
Eforia Spitalurilor Civile, av6nd in vedere di scopul
pentru care danuitoriT ati destinat fondurile de care
dispune Eforia, a fost de a intocmi instituturY de
bine-fame;
Avnd in vedere ca Maria Sa D6mna, printeun sen-
timent de umanitate 0 numaY dup6 nobila sa initia-
Ova., a intocmit i in tara nOstra, institutul peutru
orfanY;
Considerand ca. de i in budgetul Ministeruld din
Launtru, acest institut are fondurile sale 0 o adminis-
tratie speciall ;
Considerand Ina& dac acest aezarnant,ar trece sub
administratia generala a EforieY Spitalurilor, s'ar da
ocasiune 0 acestel EforiT a contribui cu din fondurile
sale, pentru prosperitatea 0 desvoltarea asiluluT Elena
D6mna ;
Pentru aceste cuvinte, Eforia in seanta de asta-e,
a chibzuit a se aduce rugaciune d-luT Ministru din
Launtru, ca in vederea consideratelor de maY sus, sa

1) Aotelo Eforid Dos. 80/65.

www.dacoromanica.ro
 846

mijlocesc, la Maria Sa Domnul, ca s bine-voiasca a

incuviinta trecerea administratiund asilulul ELENA
Dtairre, la administratia centrald a Eforiel Spitalurilor,
impreung. cu fondurile alocate In budget, ca apoT s
p60. 0 Eforia aloca din parte-T, sumele trebuinciOse,
spre a se da acestuT institut, telt desvoltarea cerut,
pentru o asemenea creatiune filantropicl.
(ss) N. Cretzulescu, Davila, L Cantacuzino.
No. 76
1864, Decemirrie 22.

In urma acestei Intervenirl, M. S. Domnul, a

aprobat trecerea administratiel Asylulul, de la
Ministerul de Interne, la Eforia spitalelor, In
care scop s'a intocmit actele de ma! jos :

JURNAL
Ast-zT VinerT 5 Februarie anul 1865, consiliul sub
presedentia Mrid Sale DomnitoruluT, lund In bagare
de sOm, referatul Domnulul Ministru de Interne, a-
gricultur 0 lucrrT publice No. 429, relativ la trecerea
AsyluluT ELENA DOAMNA, sub administratia general/
a Eforiel Spitalelor Civile din Bucure01.
Av(Ind In privire propunerea Domnilor membri aT
acer EforiT, cuprins in jurnalul incheat sub No. 76, de
a se trece mentionatul asyl, cu tote fondurile alocate
in budgetul respectiv, pentru a luY intretinere sub ad-
ministratia eT, dAndu-i-se prin acst ocasiunea de a
putea contribui, cu din fondurile sale, la desvoltarea 0
prosperarea asyluluT.
Considerand ca propunerea de fata este favorabil
pentru guvern, de vreme ce Eforia se angajaza, ca 0

www.dacoromanica.ro
 847

din fondurile sale, sA contribuiasa la intretinerea

AsyluluT ELENA DOAMNA.
Considerand a acstA propunere este chiar 0 &nit./
MAriel sale DoamneY fondathrea asylulul.
Consiliul, pentru aceste considerante, decide : ca
Asylul ELENA DOAMNA, s5. trcA sub administratia ge-
neralA a Eforiel Spitalelor Civile, cu tOte fondurile
sale alocate in budgetul respectiv, urmand ins/ ca
instructiunea copiilor O. rtnae, sub imediata prive-
ghere a Ministeruha Justitie, Cultelor 0 Instructiund
Pnblice.
Dispositiile acestuT jurnal, se vor aduce la indepli-
fire, de Domnul Ministru de Interne, AgriculturA 0
LucrArY Publice.
(ss) C. Bosianu, Baltinesou, Savel Manu, I. Strat.

ALEXANDRII ION( I
tp amp. NATIONALX
011 /MA LIN DIINNEOEU

DOMN AL PRINCIPATELOR-IINITE ROMINE

La tog de faId vi viitor sdndtate

Asupra raportulta MinistruluY nostru secretar de stat,

la Departamentul de Interne, A griculturA i Lucrrl
Publice No. 430 ;
AvAnd in vedere, jurnalul consiliuluY nostru de Mi-
niOriY, din edinta de la 5 Februarie, aprobat de noY,
in privinta trecereY Asylulul ELENA DOAMNA, sub admi-
nistratia general/ a EforieY Spitalelor Civile din Bu-
curqtY.
ConsiderAnd a prin mAsura de flitg, mentionata
Eforie, s'a angajat a contribui 0 cu din fondurile sale,
la prosperarea 0 desvoltarea AsiluluY ELENA DOAMNA.
Am decretat 0 decretAm ce urrnzA :

www.dacoromanica.ro
 848

Art. 1. Asylul Elena Dinna, se trece sub adminis-

tratia genera% a EforieY Spitalelor Civile din Bucu-
re$Y, cu tte fondurile sale, ce sunt alocate in bud-
getul respectiv, urmncl ins ca instructiunea copiilor
din acel asyl, s5. rmAe sub privigherea MinisteruluI
de Justitie, Culte i Instructiune Publica.
Art. 2.Si cel din wing, Ministru nostru secretar
de stat, la Departamentul de Interne, Agricultura i
LucrfirY Publice, este ins6.rcinat cm aducerea la tilde-
plinire a decretuluf de fat.
Dat in Bucuret1 la 8 Februarie 1865.
Alexandra Ion
Ministru seeretar de stat
la departamentul de Interne
AgriculturA si LuerlirI Publics.
(as) C. Bosun%
No. 236.

Asylul Ins, sub neobositOrea i perseverenta

directiune a GeneraluluI DAVILA, i sub patronagiul
MarieI Sale Doamnel, a fcut progrese reale i
de i asyl de copil orfani, el inspirase atata In-
credere parintilor de copil, in at parinta din
tOte treptele sociale, ail Inceput a preferi, s 'I
instruiasca i s5. 'I educe copil lor, In asylul
orfanilor. .
Atentiunea fiind WM. Indreptata, catre acest in-
sititut de bine-facere, acesta a Mout pe poetul
VASILE ALEXANDRI, Sa ofere asyluluT, In anul
1876, opera sa, Poesiile populare romne, care
s'au imprimat de Eforie 1 s'aft vindut In folosul
asylulul.

www.dacoromanica.ro
 819

Schimbarea Domnief In Februarie 1866, a

facut ca asylul O. ',1 capete o noua patrOna
1 mama a orfanilor.
In adevr, In Ianuarie 1870, Principesa ELISA-
BETA, vizitza Asylul., Elena i adres6za Principe luI
DIM1TRIE GHIKA, Prepdintele Consiliulul de Mi-
nitri aasta scrisOre 9 :

Dommile Prefedinte,

Vizita mea la Asilul Elena, mi-a fdcut cea mai bund

impresie fi void Astra o pldcutd aducere aminte.
Am fost primitd de cdtre copile ca o mamd fi fin a
fi mama lor. Cu o vie satisfacfie am constatat chipul
cum copilele, sunt ingrijite acolo, precum fi progresele
in instrucfie, care fac a spera cd acest afezdmant, va
putea da institutre pentru fcblele de fete. Solicitu-
dinea mea, se concentrezd in acest moment, in sdydr-
firea asylului fi in construcfia unei capele, atat de
neaparatd ori cdrui afezdmdnt, uncle trebue sd se facd
educafia tinerimei.
Propun dar a se deschide o subscripfie, spre acest
efect. Convinsd de nobilele sentimente ale damelor ro-
Mlle, nu mil indoesc cd vor veni sd se asocieze cu pd-
bire la acestd operd, pe care o pun sub patronajul med.
Md pun in capul subscripfiunei, cu suma de12.000
franci.
Credefi, .Domnule Prefedinte, in sentimentele mele
de stimd fi de afec(ie.
Elisabeta.

1) Aotole Eforid Dos. No. 65/70.

54

www.dacoromanica.ro
 850

Pentru lndeplinirea acestet nobile i caritabile

opere, liste de subscriptie a fost r6spandite In
tOta lam i fie-care lista era luso Lita de acest apel :
&Win&
De la sosirea mea, in noua mea patrie, am crezut
de datorie de a face din ;We fi din stabilimentele de
binefacere, un object de solicitudinea mea particulard.
Aca dard, in vizita mea la Asylul Elena, am con-
statat cu satisjacfie, progresele simfitre in educafiunea
orfanilor, adunafi din t6te pdrfile Romaniei,
Ele m'a rugat sd le lig mama fi eu le-am luat sub
scutul mei&
Slabilimentul, unde de aft Vat un refugiii fi a cd-
ru fundatiune, se datorepeinspirafiei gener6se a Prin-
cipesei ELENA, secundatd in acestd operd frumOsd,
prin spiritul de caritate al femeilor romdne fi al fdrei
intregi, nu p6te remne nesdvarfit. Constructiunea
mut paraclis mai ales este indispensabild.
Spre a ajunge scopul dorit, este de trebuinfd a des-
chide o subscrigie, care pOte reqi nu mai prin concursul
tuturor.
.Deci, convinsd de bunele sentimente ale .Domniei-
tale, pentru orfanele nstre, vin a te ruga, .D6mnd, sd
bine-yoga a te insdrcina, cu una din listele relative la
acestd subscripfiune ;i a te folosi de told injluenfa
Domniei-tale, spre a o face a circula cu succes, in cercul
relafiunelor Donzniei-tale.
Conviitel cd nu vei rejuza a te insofi cu mine, pentru
realisarea unel intreprinderi jilantropice, care trebue
sd fie mai verios, opera femeilor romdne, multumesc de
mai Ma/We, Dmnd, fi be rog a primi salutdrile mele
afectuose.
Elisabeta.
Bueure01, 1 5 lanuarie 1870.

www.dacoromanica.ro
 "_;`,'

051,10TE

- MUNJCIPIULUI..
UCURE5

REGINA ELISABETA
Initiatorea fundref CapeleT ASYLULtil ELENA i cea d'intaiu
donatre
1870

www.dacoromanica.ro
 FONDA% DE , 'Ns
MARIA SA DbinA
ELT.SA BETA: ,
sOcIA
ODNIT011E1.111110A1ANJET
6 h:Jt.0 1-, 0 I.
. LA 24 APRIL'S ANNUL.1870, i
, DATA .1 A 13D1P1DAR1r i
PiRTITCENTRAIX A ACESTIO
' STABILIMENT
-:---,"

\
tan,llop LU1-,

aye 5
MEDLIA
punereT petrel fundamentale a CAPELET ASILULUI ELENA
1870

www.dacoromanica.ro
 SM

ELISABETA DOmna, calauzita de cele mal piOse

sentimente, destina suma de lel 1.2.000, pentru
ridicarea unel capele, a caret temelie s'a pus
In ziva de 24 Aprilie 1870, Sfanta ELISABETA,
i care s'a construit i terminat prin subscrip-
hia public5.
Generalul DAVILA, care nu lasa sa treaca cea
ma! mica ocasie, pentru a 'l manifesta interesul ce
purta acestul aezamant, In 1871, face sa se im-
prime, Cursul WI de chimie, care s'a vandut In
folosul Asylulul Elena.
Sub administratia Eforiel, Asylul a facut sa.
'i dobandsca reputatia primulul institut cul-
tural din tara. .

Copilele Inteadev6r capataii, ln acest instil tit,

instructia elementara, Invetamantul normal, cel
profesional, pictura i muzica.
Multe mame Intalnim i azi In societate, care
''E-aii facut educatia i instructia In Asylul Elena.
In 1873, Eforia ia parte la Expositia de la
Viena, i Asylul, care depindea de (Musa, ob-
tine la acsta Expositie :
1) 0 diploma de onOre pentru colectil de co-
stume nationale, broderil, lucru de maul', exe-
cutat de eleve ;
2) Medalia de merit, pentru lucru de mana,
temele elevelor i programa cOleI ;
3) Medalie de cooperatie, Comitetulul Asilulul
Elena, pentru cooperatil la colectia de costume
nationale.

www.dacoromanica.ro
 852

Dintre costumele nationale, lucrate In atelierul

Asylulul s'aii dat :
1) Un cost11111 M. S. hIPARATESEI AUSTRIEI ;
2) Un costum contesel ANDRASSY, sopa can-
celarulul AustrieI ;
3) Parte dintr'un costum PRINCIPELUI DE MON-
TENEGRU, i
4) Parte dintr'un costum DomnireI ROXANDRA
JURORA, dama de onOre a Regina Suedier1).
Nu trebue st trecem cu vederea ca, progresul
i desvoltarea ce a luat acest arzument, 1 re-
putatia, de care s'a bucurat, se datorqte numal
perseverentel Generalulul CAROL DAVILA de fe-
ricita memoria.
Asylul, a stat sub administratia Eforil, pana
In 1881, cnd prin legea de la 6 Iunie, a trecut
la Ministerul Cultelor, unde se Oa i azI.

1) Aotolo Eforiel Doe. No. 114/72.

www.dacoromanica.ro
 853

II
gopil gAsill i asistall

1HLAIIET II, Mitropolitul Ore! In anul

17941), a fost promotorul fondarel unul
institut de copil orfani In Romania i cel din taia
donator. Diata acestul pios Mitropolit, care con-
tine actul de fondare, nu se gasete.
Acest institut, a fost administrat de Eforia
caselor facatOre de bine, de pe langa Depar-
tarnentul trebilor bisericet1, pana. la 1860 ; iar de
la acsta data a trecut la Directia generala a
serviciulut sanitar 2).
In timpul acesta, or! de cate orl se cerea copil de
suflet, nu se daii, pana ce nu se lua informatie prin
carmuire, daca cel ce cerea copilul de suflet, are
stare i p6te slot Intretie, i pe langa acsta trebuia
sa dea o declaratie, c1 sri. Indatorza a'l crqte, cu
MO. parintsca Ingrijire, pana va veni In vIrsta, i
daca era fata, trebnia sa declare, ca sa insarcineza
a o lnzestra din starea lor i pentru ca sa se
pazsca Intocraal acsta legatura, Inscrisul era
iscalit de cel ce cerea copilul de suflet i de
alte obraze vrednice de crezut i adeverit de
cinstita comuna.
1) Mitropolit al Ord do la 1792-1793.
2) VozI actolo do la pag. 316 i 807.

www.dacoromanica.ro
 85i

Apol, dupe propunerea Ministrulul de Interne,

DIMIT1UE GRIGORE GHIKA, aprobata de locotenenta
Dornnesca. la 9 Martie 1.8661), s'a trecut copil ga.-
sill 1 asistatI, sub administratia Eforiel, cu tot
fondul alocat in budgetul statulul, pentru a
lor Intretinere sub nume de subventiune.
Motivul, pe care s'a lntemeiat Ministrul de
Interne, spre a cere acesta este c, Eforia este
singura autoritate special5., investita. cu Indato-
rirea de a se ocupa de acetI copil i ca au-
toritate organisata fiind numal, pentru acest
scop special, dispune, de Mote organele necesare,
pentru a 'I administra 1 inspecta perfect.
Numerul copiilor gasitI i asistatI, dupe cum
se va vedea maI la vale, a crescut continuil
i Statul, de i luase angajamental de a da
sarcina Eforiel, pentru administratia acestul In-
stitut, punendu-I la dispositie subventia nece-
sare, a refusat de a spori nest& subventie, pro-
portional cu creterea copiilor, ast-fel a prin
legea Intervenita la 6 Iunie 1881, serviciul co-
piilor gasitI, a trecut la Primria Capitalel,
uncle se gasesce i azi.
Numkul copiilor gsitI si asistati

1866 350
1868 350
1869 350
1) Ved actele de la pag. 812

www.dacoromanica.ro
 855

1870 335
1871 335
1872 . 335
1873
1874
1875
... 335
335
335
1876 . 335
1877 . 347
1878 400
1879 400
1880 400
1881. 400

Medicil serviciuld Copiilor ghitT

1857-1860 Dr. 130110.NAI 1 OLSIENTICI

1866 1880 1 KIRIAzt
1880 1882 D N. G. CIIERENBACII.

www.dacoromanica.ro
 856

III
Asiaenta publid la domicilia

33 eplinul Imputernicit President al Diva-

nurilor, prin ofisul din 14 Iunie 1832,
Infiintase asistenta la domicilifi, pentru bolnavil,
ce nu se pOte prididi a lor primire In spitalurl,
care mAsurft a tinut On& la 1847 O.
Desfiintat acest bine obtesc, a fost reInfiintat
tocmal In 1890, i a Inceput a functiona de la
14 Mal 1890, In virtutea Regulamentulul de
mal jos, aprobat de Ministerul de Interne 2),
Ins& pentru scull& duratii, cad la 1 Aprilie 1892
s'a desfiintat din nal :
REGULAMENT
PENTRU

Asistenta medical la domicilia

Art. I. Serviciul asistentel modicale se imparto in

done :
In serviciA de consultatiunT 0 ingrijirl, date bolna-
vilor in localul spitalelor i In sala de consultatiunT,
la zilele i orele determinate 0 in visite, ajutOre 0
ingrijirT, acordate bolnavilor grad la domiciliti.
Art. 2. Asistenta medico.% la domicilit, este acor-

1) VezT Pagina 400.

2). Aotele EforieT Dos. 88/90. Adresa Ministrului de Interne No.
10816.

www.dacoromanica.ro
 857

data, cu titlu provisorid, dupa o simpla cerere adre-

sat, fie la biurourile consultatiunilor gratuite, de la
spitalele respective, fio la domiciliul unuia din ceY
cind media, infiintatT pe circumscriptiunt In cas cand
saracia, ar fi simulata, medicul nu va discontinua
chiar atund cu ingrijirile, maY nainte de a referi Efo-
rid, care va putea ancheta 0 aprecia imprejurarile.
Art. 3. Pentru Inlesnirea, atat a publiculuT, cat 0
a medicilor instituitY, in acest scop, ac.e01 din urma
vor trobui sa 'Y alOga fie-care un domicilid stabil, In
cuartierul sad circumscriptiunea respectiva. Acest do-
micilid, se va face de indat cunoscut formal admi-
nistratiund i va rdmanea afipta la tia Eforid, in
sala de consultatiunI gratuite a spitalelor, la Primarie
i in fie-care Comisariat 0 despartire de politie. El se
va publica 0 prin Monitor.
Art. 4. Fie-care din medicil asistentY la domicilid,
nu vor avea, in teza generala, sa 'Y dea ingrijirile
lor, de cat bolnavilor grad, din cartierul ce li se va
destina, far/ ca pentru acsta s pbta, in casurY de
urgenta sail de absoluta necesitate, s refuse, prin es-
ceptiune ajutorul lor 0 unor bolnavY, car! ar locui in
alt -cuartier sad culre.
La finele fie-caruf an, se va opera, prin efectul until
regalament, un schimb Intro di feritif membrif aY acestd
asistentY.
Art. 5. Medicamentele, prescrise de medic!, la bol-
naviT asistentY, vor fi in msura mijlOcelor Eforiel ;ii
previsiunilor budgetare, liberate gratuit (flira plata) fi
se vor esecuta de farmaciile Eforid.
Doctoral, care a liberat ordonanta gratuita va atesta,
pe a sa rdspundere, starea de lips/ a bolnavilor, ca-
rora le vor fi acordat scutirea de plata a medicame-
telor.
Art. 6. Medicil asistentd gratuite, vor avea tin carnet

www.dacoromanica.ro
 858

i vor tinea un registru sigilat 0 nuruit de Eforie,

in care vor trebui s inscrie 0 trcl regulat, fie-care
bolnav grac, asistat de ddnsul, cu numele, pronumelo
si adresa sa, 0 vor face la finele fie-careY sptamanT,
un raport EforieT, in care se va reproduce, indicatiu-
nile consemnate in registru, cu datele statistice, pre-
cisandu-se, pe cat se pOte, 0 felul bellelor ; iar la sfar-
qitul fie-cgrul trimestru, se va face un tablott al situa-
tiuneT serviciuluT.
Art. 7. Cand easul sati besla ar cere i asistenta und
mele, medicil asistenteT la domiciliA, vor putea cere
la spitalul din cuartierul, acolo unde s'ar gasi ase-
menea m6p, concursul lor, ca ;;i pe acela al perso-
naluluT medical necesar, pentru pansamente 0 alto
amnunte ale tratamentulut ins acsta, bine inteles,
numaY cu consimtim6ntu1 medicilor qeff de serviciti .i
atuncY and lucrul n'ar aduce o sdruncinare in ser-
viciile existente.
Art. 8. MediciT, insrcinatT cu acest asistenta, sunt
numitT anual 0 eT sunt pud sub directa ascultare a
Eforid. Mandatul lor p6te fi reinoit.
Art. 9. 0g-cm plangere, privithre la un refus de a-
sistent6., in casurile unde ea e obligatorie ; orT-ce ne-
glijenta in serviciti, va fi denuntata direct adminis-
tratiuneT centrale, care pte, in cas de o abatere grav,
O. suspende 0. la nevoie, chiar. s inlocuiasc6., dup6.
imprejurrT i motivat pe medicul vinovat.
Art. 10. In ceia ce privete greplele, privitOre la
profesiune, Eforia va lua 0 avisul colegiuluY medical
de va fi nevoie.
Efori : N. Blaramberg, A. Se. Glilka, Dr. Severeanzi.

www.dacoromanica.ro
 859

nr
Stabilimente BaIneare
Stabilimentul de Hi de la Pa lab! Eforiei dupe
Bulevardul Elisabeta

Capitala BucuretI, luand un avant, din

ce In ce ma! mare spre progres, s'a
simlit nevoia Inflintarel unul stabiliment de bM,
sistematic i higienic.
Calauzita de acsta ideie, Eforia, Inca din anul
18701) a proectat constructia until asemenea
stabiliment de MI publice In Capita la, In care
scop a cercetat posibilitatea gasirel unlit teren,
In apropiere de Dambovita.
Este adevdrat ca, acsta cercetare, a durat timp
mult, cad abia In 1882, statul prin legea de
mal jos, a cedat Eforiel gratis i de vecf, terenul
dup Bulevardul Elisabeta, pe care se afla dada
Palatul Eforiel.

CAROL I
PRIN GRATIA LW DIIMNEZEII ku VOINTA. NATIONALI

REGE AL ROMANIEI
La toff de fafei i viitort sdndtate
Vdclnd raportul MinistruluT nostru secretar de Stat
la Departamentul de Finance, cu No. 19.804 ;
1) Adele Eforiel Dos. No. 93/70.

www.dacoromanica.ro
 860

VOclOnd votul Adundre deputatilor si Senatulul, din

21 si 25 Maiti 1882 ;
In virtutea art. 32 si 93 din Constitutiune ;
Am sanctionat si sanctionam ;
Am promulgat si promulgam :

LEGE
Art. unic. Administratia domeniilor si padurilor
statulul, este autorisat O. cedeze gratis' si de veci
EforieY Spitalelor Civile, terenul statuluY, situat en fa-
tada, intro ospelul Herdan .i intre casele D-luT Sion,
pe bulevardul Elisabeta Minna, iar cu fundul pand
in cldirea casarmeT giandarmilor pedestriY, avOnd o
esire si pe strada Belvedere, pentru construirea si in-
stalarea null! ase0Omint de baY publice si cu obliga-
tiune ca nicY o data si sub nicY un cuvnt, sd nu so
nstreineze sad s i se schimbe destinatiunea.
Acst lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in
sedinta sa din 1 may 1882, si s'a adoptat on majo-
ritate de 43 voturY, contra a 17, find 2 abtinert
Prefedinte, (as) D. Bratianu.
Secretar, (ss) C. POROINEANU.

Acstd lege, s'a votat de Senat, in sedinta sa din 25

Maid 1882, si s'a adoptat cu majoritate de 33 voturl,
contra a 2.
Prefedinte, (ss) Dimitrie Ghika.
Seeretar, (ss) GENERAL A. ANGHELESCU.

Facem cunoscut si ordondm ca cele de fatil, inves-

tite cu sigiliul statulul si trecute in ilionitorul Ofi-
cial. O. fie adresate tutulor autoritatilor administra-
tive si judiciare, spre a le inscrie in registrul lor si

www.dacoromanica.ro
 861

a face s so, observe intocrnaL iar miniatrif nostril

secretar1 de stat la Departamentele financelor i de
justitie, sunt Inshcinat1 cu executarea acestul decret.
Dat in BucurestT, la 31 Maiti 1882.
SomnAtura Id. S. &gold.
Ministru secretar de Stat Ministru secretat de Stat
la Departamental Finance ler la Departamentul de Justitie
(ss) G. LECA. (ss) G. Corp.

Constructia acestuf stabiliment de baf, Inceput

In 1882, a fost terminat In 1886, cand acest
stabiliment a fost descbis i pus la disposiia
publiculul capi tale!.
Cheltuelile Insa, pentru Intretinerea acestui
stabiliment find mar!, Eforia a cautat sa creeze
un venit pentru functionarea acestor bal, i In
acest scop, de o data cu stabilimentul de bill,
a construit, In fata bulevardulul, o cladire cu
apartamente i cu magasine, iar In curte o sala
de teatru.
Pentru a ridica i mal mult valOrea acestuf
edificia, Eforia a proiectat Inca din anul 1898,
iluminatul cu electricitate, care se va realiza In
curand.

Stabilimentul de bAi hydroterapeutice din Sinaia

Sinaia, devenind o statiune estivala importanta,

Eforia In solicitudinea ce avea, pentru desvol-
tarea acestel localit4I, a construit in 1878, In

www.dacoromanica.ro
 862

stabilimentul de MT hydro terapeu tice , care func-

tioneza i acum.
Este nelndoios ca positiunea muntOsa, cali-
tatea apel, din isvOrele ce strabat acest lo-
calitate, a facut ca acest stabiliment, sa aduca
un mare serviciii i sa fie de un mare folos vi-
sitatorilor, ce In numer aa de mare, frecuenteza
i se stabilesc In acesta locali tate, In timpul
fie-chreI veil.

Stabilimentul Balnear din SIdnic (Judeful Prahova)

Statul, avend monopolul exploatarel 01.0, este

natural ca orI de cate orI Inceteza exploatarea
sarel, din orl-ce gura de ocna, i ocna se pa-
rasete, aceste ocne sa reintre In posesiunea pro-
prietarulul solulul.
In virtutea acestuT drept, Eforia a reintrat In
anul. 1894, In posesiunea tuturor ocnelor pa-
rasite, dupa proprietatea sa Slanicul din Judetul
Prahova, care aprOpe In In tregul sal are sub-
solul salifer. Majoritatea acestor ocne, fiind
inundate de apa, Eforia, pe una din aceste ball!
numita Balta Baciulul, a projectat con structia until
stabiliment de baf, care din causa, atat a ocnef, cat
i a depositelor de sare, formate prin scurgerile
dupe munt! de sare, face ca apa acestor ball!,
sa fie fOrte concentrata i intrebuintata cu suc-
ces Intr'un mare num& de bOle.
Necesitatea acesta a fost i mai mult con-

www.dacoromanica.ro
 883

statata, prin marele num& de visitatorl, care

visitati localitatea i cautail sanatatea, la inceput
In nice barace construite fOrte simplu.
Ast-fel dar Eforia, in solicitudinea el, pentru
omenirea suferinda, a dat In 1895 1), Domnilor
I. POPESCIJ i MOISE THE011ARESCU, concesiunea con-
structiel i exploatarel pe termen de 12, anl cu
Incepere de la 1. .Aprilie 1895, a unul stabili-
ment de MI red 1 calde.
Stabilimentul, functionza In bune conditiunl
i aerul placut al localitatel, atrage in fie-care
vara, un numr mare de visitatorl, unde 'l
gasesc intremarea i vindecarea suferintelor lor.
Acest singur stabiliment fiind neindestulator,
se proiect6za deja facerea unul nofl stabiliment,
pe o alta balta numita Verde, care speram ca
se va realisa cat de curand.

Stabilimentul Balnear Ocnele Mari (Judetul Valcea)

Aceleal ocne parasite, aflandu-se pe o alta

proprietate a Eforiel, din judetul Valcea, numita
Ocnele Marl, Eforia in virtutea aceluial drept
a intrat in 1.894, i in posesia acestor ocne.
Pe acsta proprietate, functiona Insa, pe balta
numita Roie, un stabiliment construit primitiv
Inca din timpul, cand se poseda baltile de Regia
Monopolulul sarel.
1) .A.otele Eforiel Dos. No. 434/94.

www.dacoromanica.ro
 864

Eforia ca tot-d'a-una, gata a da o mana de

ajutor, orI de cate orI este vorba de sanatatea
publica, o data intrata in posesiunea acestor
balp, a proiectat constructia unul stabiliment de
hal similar celul din Slanic (Prahova).
In adevr, concesiunea pentru constructia i
explOtarea unul asemenea stabilirnent, a fost data
In 1899, Domnulul Inginer I. CLAUS, pe termen
de 18 anl, cu Incepere de la 1. Iulie 1899 1).
Acest stabiliment, a functionat parte In anul
1.899, iar In anul 1900, urmand a se termina
definitiv va functiona In Intregul ski, de ale
caruI efecte, omenirea suferincla va profita
fOrte mult.

1) Aotolo Eforid Dos. 251/98.

www.dacoromanica.ro
 805

V
Asy WI TeIciraeoI (Dobrogea)

omnul C. G. HERBERT, fost functionar

la linia Cernavoda-Constanta, Inca de
cand Dobrogea se afla, sub dominatiunea turcsca,
auzind vorbindu-se de mull! musulmanT, despre
efectele miraculOse ale laculuT de la Tekir-Gheol,
a visitat InsuI acest lac i s'a convins de acsta.
Domnul HERBERT in 1893, povestete acsta,
Inteo convorbire IntarnplatOre, DomnuluT Inginer
ION M. ROMNICEANU, care la randu-le ad cautat,
fie-care cum ail putut, O. faca reputatia apelor
laculul Tekir-Gheol, care find In apropiere de
Marea Ngra, face ca localitatea acsta, sa In-
deplinesca cele maT bune conditiunT de higiena,
aerul mare!, apa mare!, apa i nomolul la-
cull! Tekir-Gheol.
Acesta este inceputul modest al reputaliunel
ce are i va dobandi Inca localitatea Tekir-Gheol.
Venit Director al EforieT, Domnul ION M.
ROMNICEANU, a propus cumpararea de la stat, a
102 hectare, din moia Tekir-Gheol din Dobrogea,
situat Intre Marea Ngra i lacul Tekir-Gheol,
ceia ce s'a i facut.
De aci Inainte, Eforia a luat In mana sa ex-
ploatarea acestel importante localitatI i de la
55

www.dacoromanica.ro
 866

reputatia ce ea avea din zisele unuia sail a

altuia, a pit la cercettirI tiintifIce.
Ast-fel Eforia In 1893 i 1894, a fcut sa se
analiseze apa laculul Tekir-Gheol, de chimitil
MAXIMILIAN POPOVICI, Doctorul A. SALIGNY i
Doctorul M. GEORGESC/J, care toll ail conchis,
prin expertisele fAcute ca, aceste ape sunt su-
periOre apelor din lacurile similare din Ora.
Eforia Insa., pe baza analisel chimice a apelor,
a trimis pe Domnul Doctor N. G. CHERNBAH,
Medic Primar al spitalelor, In anil 1895 i 1896,
In localitate, ca sa constate efectele Lerapeutice
ale acestuI lac, asupra persnelor, carl din ce In
ce In mal mare numr, visitail acst localitate.
Etta rapOrtele ce Domnul Doctor CHERNBAH
a presentat Eforiel :
PRIMUL RAPORT
Spitalele Maritime *1 Spitalul Maritim
&al Sanatoria pentru copii 6erolu141 de la
Tekir-Gheol (Dobrogea 1).
Utilitatea acestor apzaminte spitalicetT, nu mal este
de discutat astazT, cand totl cun4tem desastrele ce
face Tuberculosa i sora-sa me mica, Scrofula, printre
populatiunea orarlor si chiar ale satelor.
Statistica a probat, intr'un mod irefutabil in tote te-
rile Europa, ca Tuberculosa este factorul predominant
al mortalitteT varste virile a populatiel orarlor mart;
c ea este un flagel, mai InfricoOtor de cat tOte
cele-l'alte morbe pandemice, care ail bantuit In secolele
1) 1895

www.dacoromanica.ro
 867

trecute si in secolul nostru omenirea, precum este Pesta,

Cholera asiatica, Tifosul negru, etc., si di, dupa cum
am aratat, in memoriul presentat la congresul de Hy-
gien si Demografie din Paris la 1889, acesta plaga
a umanitateT, este un ret permanent, continuii, tare
decirnza populatiunea oraselor marl, intr'un mod lent,
clandestin, insidios, far e. sgomot, far spaima, dar care
sapa adanc fondatiile familiilor, otravind radacinele
vitale ale rasa mane si contribuind la degenerarea
si stingerea et
Ceea-ce ziceam noT la 1889, asupraTuberculosapentru
care ceream de la guverne, de la administratiile spi-
talelor, de la totT filantropiT, de la intrega societate,
un asyl climateric, un Sanatorilt in creerif muutiler,
pentru adapostirea si vindecarea acestor nenorociti bol-
navT, Doctorul Afonod, zice in 1892, despre scrofulosa:
a Printre multele flagele, care decimza umanitatea, este
unul, a card nume are deja ceva de sinistru, do res-
pingator : acsta este Scrofula. Ea ataca pe om, chiar
de la nasterea luT, modifice, trasurile feta, inflamka
pleopele, opreste cresterea, rupe armonia intro dife-
ritele partY ale corpuluT set, deviaza colna sa verte-
bral, defermz sati ankyloseza membrele sale, le a-
copere cu ulcere sad tumorT, II face inapt pentra ser-
viciul militar, nedestoinic pentru orT-ce munca pro-
ductiva, a conduce pand la pragul celei mai teribile
fi mai omordtre boli, ftisia ,i'l patrunde asa, in cat
copil care vor naste dintiansul, vor avea sanse de a
fi scrofulosT ca si dausul. a
Frecuenta acestel Me, in tote Odle EuropeT, este
probata papa la evidenta, prin datele statistice, adu-
nate de top acel medicl, care at facut o propaganda
activa, pentru infiintarea de sanatorii sad spitale ma-
ritime, ca mijloc eel maY eficace, pentru tratarea scro-
fuleT, sub variatele sale forme si acsta bine-inteles mat

www.dacoromanica.ro
 868

cu sma pontru copil scrofu14 din stratele do jos ale

populatiund. Ast-fel Leroux no arata ob. In 1889, la
dispensariul .Furtado-Heine la un No. de 7402 copil,
pe carY 'I-a esaminat in serviciul sat medical, 650 eraa
atinV de scrofula, adica 8,7%; 1625 erad limfaticT,
adicl aprpe 22%. Peste tot din 7402 copiI, 2275 erati
tuberculisabili sat deja tuberculoqi. TotY erau cel putin
justiciabill de un tratament maritim. In serviciul chi-
rurgical al Doctorulul .Redard, la un num6r de 2004
afectiunY, 721 erati de origin/ taberculOsa (coxalgiI,
turnorl albe, morbul Pott, etc.) adica maY 35%, me
mult do a 3-a parto.
La noT, Scrofula i Tuberculosa, dati o morbiditate i
o mortalitate fOrte Insemnat. Ast-fel, in ceea-ce pH-
vete spitalele Eforiel, dam ad in resumat, numrul
bolnavilor atinI de Tuberculosa, care au fest Ingri-
jitY, in cursul until deceniti, de la 1879 pang la 1888
inclusiv. S'ati tratat in spitalele Eforiel :
In anul 1879 . . 443 bolnavI dintre care 200 aa murit
a . 1880 . . 520 . a a 162 a II

a a 1881 . . 524 a a * 164 a a

a a 1882 . . 554 a a a 148 * a

a a 1883 . . 617 a a a 195 a a

a a 1884 . . 632 a a . 173 . a

a a 1885 . . 658 a a a 171 a a

a a 1886 . . 604 a a a 165 . a

a a 1887 . . 568 a a a 146 . a

a a 1888 . . 534 a a a 132
Adick intr'un decenit, ati fost tratatI 5984 Tuber-
culoI, dintre care at succombat 1656, ceea-ce ne da
o mortalitate mijlocie de 29,1%, un contigent mortuar
permanent eyal, de nu superior, celul ce clan morbele
epidemice cele maY omoratOre in Romania.
Acest tratament al scrofulel in spitale, situate pe
plagea mrilor, este asta-zY cunoscut i. aplicat in MI

www.dacoromanica.ro
 869

Europa, dar este abia un secol de cand a fost introdus

in cautarea 0 vindecarea afectiunilor scrofulo-tuber-
culase. Cel d'intaig spital, destinat copiilor scrofuloV, a
fost creat in 1796 la Margate in vecintitatea Londrel.
In 1841, administratia spitalelor din Lucca (Italia),
infintza la Viareggio o statiune, undo instalza, in
timpul vere, catY-va copiI asistat1 din provincie. Abia
in 1846, Administratia Asistente Publice din Paris,
trimite la Saint-Afalo 20 copiT scrofuloY. In 1847 o
femee gener6sa, fondza la Cette, un Sanatorit de 24
paturY, pentru a inlesni facerea bailor de mare la copiT
grad, de religie protestanta.
In 1861 se inaugurza provisoritt, primul spital ma-
ritim cu 100 paturY la Berk sur-Ifer, destinat a primi
copil scrofuloV din spitalele de copiT ale Asistentd
Publice din Paris i copiT asistatY, atinY de aceiW bola.
Afe tarzit in 1866, Administratia Asistenta Publice
din Paris, infiinteza marele stabiliment spitalicesc, care
(tontine actual 710 paturI 0 care aduce o eheltuiala
anuala de 337.550 leY, ceia-ce revine pe zi la 1 let
45 bad.
Asta-z1 exist& in Franta 12 spitale maritime : Cette,
Cannes, Nizza, Cap Breton, Arcachon, Peu-Brons, Ba-
nyuls, Saint-Pol-les-Dunquerque, etc., care tate la un
loc dispun de 1756 paturt
nt cu resultatele surprinclOtiare ale tratamentuld
afectiunilor serofulse, prin baY de mare 0 acr maritim,
constatate prin rapartele Olintifice 0 statistice ale me-
dicilor insarcinatI cu conducerea acestor spitale ma-
ritime ; fata cu desvoltarea din an in an crescand, ce ia
tratamentul maritim al copiilor din Franta, Germania,
Anglia, 0 cele-l'alte WY din Europa ; fata cu contin-
getul mortuar, ce dat aceste bale, printre copiY scro-
fulo-tuberculoV, din populatiunea orarlor 0 satelor
din Romania, putea re Administratia spitalelor civile

www.dacoromanica.ro
 870

din BucurestY, care pentru fericirea suforinzilor, se afl

asttizI, sub egida laminat a unor barbatY de elit si fi-
lantropi ea DomniT CANTACUZINO, GHIKA 0 savantul
nostru Co leg Domnul Dr. SUTZU, secondatY de infa-
tigabilal si harnicul eY Director, putea Ore, zicem, s5.
rmn indiferent, pentru acestY nenorociti bolnavi,
victime inocente ale printilor Mr, care le-ati legat
drept unie mostenire, stimanta, germinele mortifer in
sangele lor nevinovat '?
,5i inteadevr nu ne-am 1nse1at, in asteptrile nOstre
legitime. Am simtit o mare multumire sufletse6,
v6,16nd in darea de sOm a administratiund Eforiel,
pe anu11893-1894, ca deja Eforia a cump6rat de la Mi-
nisterul Domeniilor, tereuul necesar pentru cldirea until
asemenea spital maritim, pe cOstele Wird Negre, menit
a regenera copil scrofulo-tuberculod, din frageda Mr
virst si a salva prin acest tratament, o generatie intrega,
de a cdea victima cella maY implacabil dusman al
spetd umane, sati eel putin a impedica Imultirea nu-
mrulul deja inspaimantator al infirmilor, de care o-
rasele marl si chiar satele sunt coprinse.
Actuala Administratiune a spitalelor civile, care
intr'un timp atfit de scurt, a reorganisat tOte serviciile
sale, a introdus atittea imbunattie 0 reforme bune
F,4i utile i rationale, in tOte ramurile multipluluT sOti
mecanism administrativ. precum : serviciul technic, al
inginerilor hotarnid, al bunurilor, silvic si in special
in ceea-ce priveste cAutarea si ingrijirea bolnavilor,
scopul principal, pentru care s'a fondat aceste locasurf
sfinte de generosiT sol bine-fktorY, call 'd-at. %sat
averea Mr, numaY in acest scop umanitar : de a alina
suferintele si durerile, fie fisice, fie morale ; a vindeca
rtinile corpului, ale inimei i ale suiletului. Actuala
Administratiune, care a inteles adevOratul 01 al acestuY
aseztimAnt caritabil, va incorona suntem convind, o-

www.dacoromanica.ro
 871

pera sa, prin infiintarea neamanata a acestuT Sana-

toria, pentru copiT scroftu10 i lymfaticT, pe plagea
Mara Negre, i 'V va e4tiga ast-fel recuno0inta e-
terna a mil 5i mil de copiT sOrmanT V a familiilor lor,
contribuind, intr'un mod puternic, la regenerarea i la
cre0erea populatiel RomanieT.
Daca suntem atat de entusiaVT, pentru laudabila
initiativa ce a luat Eforia, pentru insanatoVrea acestel
categoriT de bolnavi ; daca facem acst propaganda.
pentru fondarca cat maT urgenta a unuT Sanatorit
maritim, pentru copil scrofuloV i lymfaticT, acest
entusiasm isvor4te, din profunda convingere, ce am
dobandit, dintr'o experienta de 25 anT de practic
spitalicsca i privata i din studiile nOstre statistice,
asupra morbiditateT i mortalitateT spitalelor din Bu-
cure0T, care ne-a adus la conclusiunile urmatre :
1) Cel maT bun i maT rational tratament al .7'ithe-
culayilor adulfi i cel maibun mijlocprofilactic, pentru
a opri extensiunea acestul fiagel, este o stafiune cli-
matericd, un Sanatoria, intr'o localitate din creerii
munfilor ;
2) Cel maT bun V maY sigur mod de regenerate f i
vindicare a copiilor scrofulo-tuberculofi, este numaT un
Sanatoria Alaritim.
In hoc signo vincemus.
Pan aci, am v6zut ce folse imense, am putea avea
pentru tratarea i regenerarea copiilor scrofulo-tuber-
culoV din tOta tara, prin infiintarea unuT spital ma-
ritim permanent, pe cOstele Mara Negre, insa n'am
aratat ce fob5se ar resulta, pentru administratiunea
spitalelor, prin instalarea intr'un asemenea stabiliment
ospitalier a copiilor atinV de diferitele manifestatiunT
ale hydra screfulo-tuberculbse, copit, care ocupa in
unicul spital de copil din Capitala, un mare numOr
de paturT, num6r deja fOrte restrans, in raport cu po-

www.dacoromanica.ro
 872

pulatiunea BucureOilor, care da un contigent destul

de insemnat din acsta categorie do boluavi, in cat
arare oil noY medicil maY intalnim asta-e o familie,
fie din clasele prospere, fie din clasele de jos ale po-
poruluT, care s nu presinte dad. nu tote stigmatcle
acesteY teribile 136le, dar de sigur vre-una din multi-
plele sale localisatiunY.
Inteadevr, prin faptul aezareY intr'un spital ma-
ritim a copiilor scrofuloV, s'ar inmulti num6rul pa-
turilor din spitalul de copil 0 ar deveni disponibilo,
pentru primirea 0 clutarea bolnavilor, atim1 de afec-
tiunY acute, atat de frequente, maY cu deosebire in
lunele de iarna 0 de primavara.
Acum sa vedem, care este localitatea cea maY avan-
tagiosa, din OM Intinderea cOstelor Mara Negre, care
presinta conditiunile cele maY nemerite, pentru infiin-
tarea unuY spital maritim permanent, adica care sa
functioneze vara 0 iarna.
Pentru a resolva acst cestiune, cat/ O. o privim,
atat din punctul de vedere al efectelor therapeutice,
care neaparat ar fi pOte, in aparenta, aGelea1 pe tot
litoralul Mare Negro, cat i din punctul de vedere al
inlesnirel aprovisiondreY spitaluluY, cu articolele de a-
limentare 0 cele-l'alte, precum 0 din punctul de
vedere al facilitatel comunicatiunilor, intre acea loca-
litate cu orapl de resedinta, cel maY apropiat din
Dobrogea.
La acst intrebare ne Aspund intr'un mod decisiv,
trel din Chim4tiY noOri, DomniY Doctor! PONMCI, SA-
LIGNY, i GEORGESCU, care aU executat analysa, atat
calitativa cat i cantitativa, a apel din lacul Tekir-
Gheol, din judetul Constanta, precum 0 din analysa
apel MareY Negro, facuta de PISANI, GOBL i HASHAGEN
luata din Bosfor, de pe c6stele Crimed, precum 0 din
lacurile Alybel 0 aganY de pe c6stele Basarabid, pe

www.dacoromanica.ro
 873

care le citsa co! din urma cid Chimi$Y. Din aceste

analyse comparative result urmat6rele date positive :
1) Cit apa din lacu Tekir-Gheol, contine o proportiune
de Brom, aa de insemnata, care nu o gasim in a$,
cantitate, nid in apa MareY Negre, nid chiar In sor-
gintele de apa minerala din judetul Neamtu. (Baltit-
te$Y i Oglincil), cunoscute in Romania ca bogate In
Brom.
2) Ca apa din lacul Tekir-Gheol, este de o concen-
tratiune superibra de cat acea din Marea Neagra, de 4
orl i maY bine me concentrata ;
3) Ca densitatea apeY MareY Negre, variaza !litre
1,01345 (PISANI) 0 1,039 (HAssnAGEN), pe cand acea a
ape din lacul Tekir-Gheol este de 1,05525 la 15 C. ;
4) Apa din Marea Neagra contine in 1000 partY in
media 13,48 gr. chlorur de soditt, pe cand cea din lac
coprinde aprOpe 55,4 gr. ;
5) Ca apa luata din Bosfor, nu contine Brom (13IsANI):
apa luat de pe termul sudic al Crimed contine 5.2
pang la 8,6 miligrame de bromur de magnesia pe 1.000
grame apa (Gam. i HASSHAGEN) ; apa din lacurile AlybeY
si agany, de pe castele Basarabid, (lacurY situate la
sud de Akerman, care comunica cu Marea Neagra)
contin brom in proportiune de 5 miligrame pe kilo-
gramu de apa (HAssnAGEN) ; pe cand apa din lacul
Tekir-Gheol, coprinde 1357 miligrame de bromur de
magnesiu, pentru 1000 grame de apa ; ea este darn de
22,2 orl maY bromurata ca apa Mara Negre.
Dup o serie de studiY, facute din partea personaluld
technic al administratiund Eforiel spitalelor la fata
loculul, am dobandit i noT convinctiunea intima, C.
localitatea cea maT favorabil, pentru instalarea until
spital maritim, pe costele Mare Negre, este fat% In-
doial acea de la Tekir-Gheol i iata pentru care cu-
vinte :

www.dacoromanica.ro
 874

1) Tekir-Gheol se at% departat de plagea MareY,

numaY cu vre-o 150 metre ;
2) Tekir-Gheol se afl situat, la o distanta ca de
vre-o 7-8 kilometre de Constanta, oravl de repdinta
eel maY apropiat, de uncle so p6te lesne aprovisiona
spitalul cu articolele de hrana, etc. ;
3) Tekir-Gheol este in apropiere imediata de doue
sate locuite : Comuna Tekir-Gheol i Tusla ;
4) La o distanta f6rto mica, se aft. lacul Tekir-
Gheol, de o intindere aproximativ 80 hectare i a
earuY ap eontine, dupe analisa eminentilor notri
Chimi$1 SALIGNY kii GEORGESCU, elemente constitutive,
in proportiune mult me superiOra, maY cu sOmii.
Bromul i Bromurul de Magnesiu, apel MALTY Negro ;
este de 22,2 oil maY bromurata de cat apa MATO
Negre i prin urmare bolnaviI vor avea, pe langa
efectele therapeutice ale apeI MareI Negro, datorite i
atmosferel maritime, incareate en Clorur de &die, plus
flagelatiunea, produs prin percusiunea valurilor MareY,
bolnavil vor putea beueficia i de acelea Inherente
tuturor isvOrelor de ape minerale supra bogate, in
Brom i Bromur de magnesia, dupe cum demonstrza
cu multa claritate i competinta, sus eitatil expertY
chimi01;
5) Tekir-Gheol, fiind inteo situatiune topografica, atat
de avantagiOse, din tOte puncturile de vedere .,si cu
deosebire din punctul de vedere al actiunel therapeu-
tice, remane constatat, prin tOte cerceterile facute de
barbatY de qtiinta, a carer competinta technica nu p6te
comporta nicY o indoiale, Tekir-Gheol rennine, zicem,
din tOte statiunele ale litoralulul MareY Negre, local--
tatea cea maY nemerita, pentru a se infiinta aeolo, un
spital maritim permanent, pentru copil scrofulo-tuber-
culo0 i acestea sunt motivele temeinice, pentru care

www.dacoromanica.ro
 875

Eforia spitalelor, trebue O. cladsca acest Sanatoria Ma-

ri tim, la acest punct al MareT Negro.
Pentru me bun/ intelegere a situatiunel topogra-
fice a acestor localittT, anexam aci o mica schita to-
pografica atht a laculuT Tekir-Gheol, cat 0 a impre-
jurimeT sale, satele Tekir-Gheol i Tusla, Mama Negra
0 Constanta, pentru ca oil-0e om impartial, sa se pal
convinge de preferinta, ce dam acestel localitatI 1).
Terminam acest mic studiti, priu cuvintele finale ale
chimiOilor, care ati fost insrcinatT cu esecutarea an-
lyselor apeT din lacul Tekir-Gheol : eApa din lacul
. Tekir-Gheol, merita a fi luata in seris considera re
. de medicil noOrif balneologi, find o apa chloroso-
. dic magneziana concentrata i cea mai bromuratd
. din cate s'a analisat pang acum in tara.,
Analisa chimicA a alma din Lacul Tekir-Gheol din Dobrogea
FIOUTI DE D-ml SALMI I M. GEORGESCII.

Apa din lacul Tekir-Gheol, ast-fel precum ni s'a remis

spre analisa, in Septembre 1893, de onor. Eforie a spi-
talelor civile, este putin opalescenta, are un miros slab de
hydrogen sulfurat i un gust sarat a mar fOrte pronuntat.
Ea poseda o densitate de 1,0552 la 15 Celsius.
Analisa cantitativa ne a produs urmatOrele resultate :
Substante constatate in :
Cantitato mare Cantitato micK

Chlor Calcia.
Auhydrida sulfur Alumiuia 0 fer
Sodi a Ammonia
Magnesia Anhydrida carbonica
Potasia Brom
Anhydrida silicica
s azotica
Hydrogen sulfurat
.1) Sohita topograficit a localitAtel nu s'a atalat la prosenta luorare.

www.dacoromanica.ro
 876

Materil Organice

Analisa cantitativ, ne-a dat resultatele ce urrnz,

in co privesco substantele electro-positive O. electro-
negative, care II constituesc mineralisarea :

A. Substage electro-positive in 1000 pdrli apd :

Oxyd do sodia 29,40011
a a potassiti . . . 1,26662
a a amoniti . , . 0,00178
a a magnesiti . . 4,62941
a a calcitt 0,29240
a a aluminid
. . 0,02084
a a fer

B. Substage electro-negative in 1000 pdrfi apd :

Chlor 37,86884
Brom 0,11803
Anhydrida sulfurica . . 5,78765
a carbonieti. . . 0,32130
a azoticl . . . 0,00396
a silicica. . . . 0,00720
Dupti constituirea srurilor, probabil continute in apa
din lac, am ajuns a conchide ca una mie ptirtY din
lacul Tokir-Gheol, coprinde :
Chlorura de soditi . . . . 55,39722
a a potasiti . . . 2,00462
a a amonin . . . 0,00366
a a magnesia . . 4,46890
a a magnesia . . 0,13574
a a sodiA . . . . 0,00523
a a magnesiti . . 8,14978

www.dacoromanica.ro
 877

Sulfat de calcia 0,60013

Carbonat de magnesia . 0,00287
Oxyd de fer . . . 1 . 0,02084
* . aluminia . j . 0,00720
Silicie 0,00700
Anhydrit5. carbonica liberit 0
semicombinath. . . . . 0,28416
Hydrogen sulfurat . . . urme
Materil organice 0,596 (aproxim).

Analisa comparativA a ape! AlArei-Negre cu apa luatA

din lacul Tekir-Cheol

Coasts Is Crimea Lacer He

SPECIFICAREA Bogor Allbey 91 Tek 1r-
Sapid
S U BS TAN T E L OR (P1s1.1) GUI Henhouse (Haulm. Sheol
gee)

Gr. Gr. Gr. Gr. Gr.

Chlorurti de soditi 13,858 14,020 13,021 13,019 55,397
* * pot. 0,030 0,189 0,179 0,179 2,005
* * amon. - - - - 0,064
* * mag. 1,794 1,304 0,292 0,292 4,469
Bromuri de mag. - 0,0052 0,0095 0,0050 0,136
Iodur de soditi . - 0,0037 0,004 -
Azotat de soditi . - - - 0,005
Sulfat de magnesia 1,228 1,470 1,481 1,470 8,150
Sulfat do caloiti . 0,517 0,105 0,104 0,104 0,600
Carbonat do caloiti 0,157 0,249 0,165 0,134 0,081
* * mag. - 0,137 0,111 0,104 0,003
Oxid do for 0 alum. - - - - 0,021
Silioie . . . ., - - - - 0,007

www.dacoromanica.ro
 878

Analisa comparativA, intre isvrele de ape minerale de la

BAltatetl, Og ONO f I apa din lacul Tekir-Gheol

'Una mie pg.rtT apb. coprinde :

Same totale Bromur de magnesia
Lacul Tekir-Gheol. . . . 70,877 0,1357
Sorgintea-Carol I . 273,390 0,0761
BaltateOY a Elisabet. 244,441 0,0749
1 C.-Vod. 18,922 0,0108
. . . . 259,448 0,0309
Oglinzy{OglinzT
FAntfina do DNA
prul Corogenilor. 180,673 0,0193
Dupa analysa facut6. de d. dr. MAXIMILIAN Porovici,
reiese c, apa din lacul Tekir-Gheol, comparata, sub
raportul continutuluT in prineipalele srurI constitu-
tive, en apele sArate similare din Europa, ea ocup
un loc de frunte, ast-fel comparate sub raportul con-
tinutnlift In :
Chlornra de Sedia (blorarit de Magnesia
In 1000 parr( apit in 1010 parg apa
Lacul .Tekir-Gheol . 46,42
. 10,340
Pyrmont 32,00 1,336
Rehme 31,25 1,172
Hall (Wiirtenberg) . . . 23,80 0,032
Soolquelle Paul I. . . . 23,13 0,604
Kreuznach(Oranienquelle) 14,15
Miinster am Stein . . . 9, 0,168
Brommil de Soditi &fight de Caleiti
In 1000 WV spit In 1000 Virg AV(
Kreuznach Oranienquelle 0,259 Pyrmont . . . 5,406
Mnster am Stein . . . 0,075 Hall . . . . 4,000
Lacul Tekir-Gheol . . . 0,042 Rehme . . . 2,950
Soolquelle, Paul I a . . 0,013 Tekir-Gheol . . 0,673
Rehme 0,001 Soolquelle . . 0,398
Hall (Wiirtemberg) . Kreuznach . .
Pyrmont Minster am Stein

www.dacoromanica.ro
 879

Din acesto date comparative resultd, dupd D. Dr.

Popovim, c apa laculul .Tekir-Gheol. este superiOrd,
sub We raporturile, multora din apele minerale ana-
log() (ape sarate) din Europa i ea punOndu-se in ex-
ploatatiune, ar putea deveni o statiune balneard dintre
cele maT insemnate.
Din compositiunea chimica a apoT din lacul sTekir-
Gheol. resulta ca acesta. apa, se pOte intrebuinta la
tamdduirea tutulor bblelor, care se vindeca prin ajutorul
bailor de ape sdrate-bromurate precum : scrofule, rea-
matism, rachitism, Ude de femeT, paralisiT cronice,
bole sifilitice, etc.
SECUND CUL RAPORT
Sanatorill maritim pentru iscrofuloI de la
Tekir-Gheol 1)
Lacul Tekir-Gheol sad me corect Tuzla-Gheol de la
Tuz-sare, Tuzla-sarat 0 Gheol-lac, este unul din lacurile
sarate, cele me principale ale Dobrogel. El se Oa si-
tuat, in apropiero do comuna Tekir-Gheol 0 catunele
Agigea, Les-Mahale 0 Hasidoluc, pe psOua care duce
de la Constanta la Mangalia, la o distanta de o ora
de la Constanta, are o suprafatd de aprOpe 80 hectare,
apa nu este limpede, de o densitate forte mare, gustul
forte sarat, ca de saramura, datorit cantitateT enorme
de Chlorur de Sodid (sare) ; mirosul este pronuntat
de Hydrogen sulfurat 0 este perceptibil, chiar la o
distanta maT depdrtata.
Dupil analysele, Plcute do DomniT CiliffliOY SALIGNY,
GEORGESCU 0 POITIIIICI, pe care le-am reprodus in bro-
ma Spitalele Maritime 0 Spitalul Maritim sad Sa-
natoriu pentru copiT scrofuk0 de la Tekir-Gheol.,
apa din lac contine de 4 ori mal multd sare de cat
apa Mara : 55 grame la 1000 WO, pe and apa
1) 1896.

www.dacoromanica.ro
 880

Mara nu contine de cat 13 pang la 14 grame. Sulfatul

de Magnesia, se afle in proportiunT de asemenea mult
maT superi6re, in apa laculuT, de cat In apa MreT ;
ast-fel dupe analysele MT PISANI', GOBL i HASSHAGEN,
el este representat in apa Mara Negre, In proportiune
de 1,228, 1,470 0 1,481 gramo la 1000 partl de ape,
pe and in apa laculuT Tekir-Gheol, el ajunge la cifra
de 8,150 grarne, adica. aprOpe de 6 orT maT coucentrat,
iar in ceea-ce prive0e Bromurul de Magnesia, una
din principalele sarurT constitutive ale apeT laculuT, ea
este de 22 orT maT superibra, apeT din Mama Neagra.
Credem de prisos a maT arata aci, compositiunea
integrate. a ape! laculuT, precum 0 analysa compa-
rativ ale acestuia, cu apele grate similare din Europa,
find deja publicate in lucrarea de maT sus.
Compositiunea Nomolula Nomolul, care se afla maY
in tOta periferia laculuT, dar me on sem/ In partea
despre catunul Agigea 0 comuna Tekir-Gheol, care
apartine Eforiel Spitalelor Civile, dupe analysa cali-
tativa, Mouth de Domnul Doctor in Chimie GEORGESCU,
Inspectorul Farmaciilor Eforiel, are compositiunea
urmat6re :
Extractul apos al nomoluluT contine :
Hydrogen sulfurat liber.
Acid sulfuric putin (ca sulfat1).
D chlorhydric mult (ca clorure).
Brom putin (ca Bromura).
Calcia putin.
Magnesia mult.
Fer 0 Aluminia putin.
Sodia mult.
Potasia putin.
Materil organice putine.
Residiul (rame0ta, drojdiile)! iusolubil in ap este
compus din:

www.dacoromanica.ro
 881

Car bona tY.

Ca lciti mult.
Fer mult.
Nisip i Argil; cea maY mare parte.
Materif organice in mare cantitate.
Mirosul este acela de materiY organice in putrefactie.
Colbrea brung inchis.
Cat pentru analysa cantitativei a tuturor elementelor
constitutive ale nomoluluY, care exige o serie de cer-
cettirY i mensuratiunY dosimetrice minutiOse, ea so va
face maY tarziti, tot de catre experimentatul nostru
Chimist, pe care o vom da, indatd ce lucrarca va fi
complect terminatl.
Terenul Eforief. Proprietatea Eforiel, In intindere de
peste 100 hectare, se afil situatA intr'o positiune din
cele maY avantagibse, intro tOrmul MreY Negre i lacul
Tuzla-Gheol (Tekir-Gheol), la o distant ca de vre-o
120-150 metre de o parte 0 de alta, cu o extra-
mitate in apropiere imediatti de comuna Tekir-Gheol,
iar on cea-l'alt de catunul Agigea, amandoull avzate
pe laturea drepta, iar pe stanga se afl comunn Tuzla.
Aceste sate sunt locuite de ThtarY, laboriqt, frugall,
avnd locuinte simple, dar in genere bine construite,
curate, cu tavanul, uY, ferestre jbse, in cat dacti nu
bagY bine de smti pe unde aY intrat, t.e lovescY CU Ca-
pul de pragul de sus, camere micY, dar bine intretinute,
forte departe una de alta, cea-ce migorza Oa la un
bre-care punct defectele lor hygienice.
Cea maY populatl este comuna Tekir-Gheol, cu ca.-
tunele Agigea, Hasidoluc 0 Les Mahale, care la un loc
ab. 1268 suflete, iar Tuzla cu 1065 suflete.
Terenul Eforiey, care la inceput, mind s'a Mut achi-
sitiunea 1uY, de la Ministerul Domenilor in auul 1893,
era cu totul arid, aprOpe fdrA nicY o vegetatie, fr
nicY un ad/post, acum gratie ingrijirilor continue ale
56

www.dacoromanica.ro
 882

Administratie apzemintelor spitalice0Y, s'a transfor-

mat cu totul ; '0 a schimbat aspectul prin plantatiunI
de salcamY, de pinT, aduV dupe proprietatile Eforid de
la Sinaia, de la Braila din pepinierile sale 0 asta-clY,
de 0 nu au prosperat raffle de pinY 0 de saleAmi, ce
ail fost transplantat1 aci, totuT localitatea presinth.
deja un Ore-care adapost i ne putem multumi deo-
camdate de resultatele obtinute cu putine sacrificiY
bnet1. Negre0t ce. trebue s tinem socotOla de in-
temperiile climateriee ale regiunel, mg cu sOm in a-
notimpul, in care s'a fcut aceste p1antatiun1, care nu
putin au contribuit la dificult4le de aclimatisarea ar-
borilor, adu0 din regiunT 0 zone cu totul opuse, dar
cu tote acestea, suntem indreptatitY, fate. cu fructele
deja visibile alo ostenelelor, ce '1 pune personalul in-
sarcinat cu ingrijirea 0 supravegherea plantatiunilor,
suntem in drept, clicem, a avea sperante intemeiate
intr'un viitor apropriat 0 Eforia va putea fi mandra
de a fi contribuit, la impadurirea acestel localitatY, spre
folosul obOesc, maY cu sOma in vederea amlareY ulna
Sanatoria pentru copil scrombn1 0 a statiuneT balneare
de la Lacul Tehir-Gheol.
Pentru aceste cuvinte 0 avnd in vedere proximi-
tatea acestuY teren pe de o parte de mare, iar pe de
alta de Lacul Tuzla-Gheol, situat in aproprierea catuue-
lor Agigea, Comuna Tekir-Gheol 0 Tuzla 0 in depar-
tate numaT de o ore. de Constanta, Capitala judetuluY,
de unde se pOte lesne aduce provisiunile de hrana 0
altele necesare unuT stabiliment ospitalier terenul
Eforid, intrunesce prin urmare tOte conditiunile cerute
0 este locul cel maY bine ales, pentru infiintarea until
Sanatoria Maritim pontru copil scrofulo0.
1) Clima lacului Tekir-Gheol. Tekir-Gheolul, situat
in apropricre de tarmurile Marel Negro, la o alti-
tudine de 20 metre; latitudine N. 440111 0 Lon-

www.dacoromanica.ro
 883

gitudine Est 28 391, este in acela timp o sta-

tiune maritim, o statiune balneard i o statiune cli-
matericd. Ca tOte statiunile maritime Climatul Tekir-
GheoluluI nu are nimic escesiv. Vara nu este aa de
cldurOs 0 iarna nu este atAt de rigur6s/ ca pe
uscat, in conditiunT egale de latitudine. Ast-fel, dup6
cum vom vedea mal la vale, din observatiunile clima-
tologice ale InstitutuluY Meteorologic, pus sub condu-
cerea inteligentd a infatigabiluluT ei Director, D. Dr.
Stefan Hepites, cdruia II exprimin aci adnca n6stra
recunosointd, pentru buna-vointa cu care ne-a pus la
dispositiune tOte datele climatologice, de care am avut
trebuinta din aceste observatiunY reiese ca climatul
Tekir-GheoluluI este in genere un climat dulce, cu
temperatura constant/ 0 egald, :iarna i vara, cad
temperatura mijlocie iarna este de 0,8"C ; cea de yard
este de 21,2C ; primavara de 9,8C; 0 tOmna de 13,2"C.
Mijlocia anuald este do 10,9C. Mijlocia lanai% cea mai
mica este in Februarie, and thermometru ajunge la
0 0 in Ianuarie la 1 sub zero. Mijlocia lunara
cea mai mare este in luna Iulie i August 22,90C.
Dac trecem la temperaturele estreme absolute, ve-
dem cd. maximum anual este de 36,9C, iar minimum
de-20,70C.Dupd anotimpurY extremele absolute sunt :

Maximum Minimum
Iarna 20,3 C. 20,7 C.
Primvara 33,6 C. 11, C.
Vara 36,9 C. 8 C.
T6mna 33,7 C. 8,2 C.

Ceia-ce import maY mult, gall de mijlociile lunare

0 ale auotimpurilor 0 care impreund ell vnturile
dominante, cantitatea de apa meteorica, cdzuta sub
forma de plOe 0 zpadd, constitue ca s zicem aa

www.dacoromanica.ro
 884

caracterul une statiunl climaterice sunt variatiunele

temperature diurne 0 nocturne, care pe cbstele Me-
diterane, produc o transiOune brusca, intro tempera-
tura zile i a noptel, fenomen care se esplia in parte,
prin alternanta vanturilor de mare i ado de pe uscat,
in parte prin rapida condensatiune a vaporilor de ap
atmosferid.. EY bine la Tekir-Gheol, nu sunt transi-
tiunY repezi, intro temperatura dile 0 aceia a noptiY 0
In consecinta variatiunea temperature mijlocie, de la
o di la alta este minimd. Ast-fel dupa obsorvatiunile
culeso, la Institutul Meteorologic, oscilatiunile tempe-
rature mijlocie, do la o zi la alta, sunt urm6tre1e :
Ianuarie ea este de 2,4C.
Februarie . 2
Martie . LB
Aprilie . 1,3
Me a a a 1930

Iunie a a 1,30
Julie a . 10
August . . 1,3
Septembre . 1,30
Octombre . 2,6
Noembre . . 1
Decombre . 2,4
Variatiimile temperature mijlocie, de la o zi la alta,
dup6 anotimpurY sunt urmtbrele :
lama variatiunea zilnia este de 2,3C.
Pri m Vara a a a X 1,5 X
Vara . a . . 1,10 n
TOmna a a 1,70 a
Variatiunea anuala . a 1,4 a
Zile cu Inghiet are Tekir-Gheol in cursul anuluT
'78, din care lama 60, Primaxara 11 0 Minna '7.
Zilele de iarn, adica en temperatura maximal de
0 grad 28, din care 26 in lunele de iarna, 1 prima-

www.dacoromanica.ro
 885

vara 0 1 tmna.Zilele de Vara, adica cu temperatura

maxima% de 25, 67, din care 2 primavara, 55 vara
0 10 tmna.
2) Umezla. Starea udometrica a acesta localittitY
calculate, la % este urmetbrea : cea anuala este de 81 ;
cea absolut in milimetre 92. Iarna este de 90; prima-
vara 83 ; vara de 83 0 Minna de 80.
3) Nebulositatea. Mijlocia anuala este de 5,2 adica
cu alte cuvinte, in cursul anulta, avem zile senine 132,
zile norbse 117 0 zile acoperite 116.
Dupe, anotimpurl Tekir-Gheol are :
Iarna 16 zile senine ; 25 norbse ; 49 acoperite.
Primavara 27 a . 34 a 31
Vara 55 I I 27 * 10 N

Minna 34 a 31
D i 25 i
4) Presiunea atmosferici. Mijlocia anual este in
milimetre : 759,0; Extrema absolute. maximum 784,7;
minimum : 7384.
Dupe anotimpurY, mijlocia presiuneY atmosferice este :
lama 761,8 ; Extrema abs Maxim 784,7 ; Minimum 738,5
Primlivara 758 ; s a a 775 ; s 739,5.
Vara 756,9 ; * 2 765,8 ; * 743,5.
Tnina 761,1 ; s 2 2 778,8 ; 741.
5) Plnia. Cantitatea de apa meteorice, clicluta in
forma de plbe i zapada, in cursul anulta este de
420,8 milimetre, din care iarna 107,9 ; primavara 974 ,
vara 110,3 0 tOmua 101,8 milimetre.
Dac c.onsiderem acOste. cantitate de ape. dupe. MO
constatam urrnetbrele resultate :
Ianuarie cade 40,7 mm. lac 42,2 mm.
Februarie a 30,7 * August 304 *
Ma rtie 30,7 * Septembre 28,0 a
Aprilie 294 a Octombre 354 2

Main 37,0 a Noembrd 37,8 a

Iunie a 39,9 a Decembre 38,9 *

www.dacoromanica.ro
 886

In tot cursul anuluY avem 12 zile cu zpada, din

care iarna 9 zile ; primavara 2 i Minna 1. Distribuite
dupd lunf, gasim ea in Ianuarie avem 3 zile ; Fe-
bruarie 4 ; Martie 2; Noembre 1 qi Decembre 2 zile.
Solul rmne acoperit cu zapada numaY 6 zile ; 4 in
lanuarie i 2 in Februarie. ce(a avem in cursul
anulul 29 zile din care iarna 11 ; primavara 9 ; vara
2 qi Minna 7 zile, Orindina fi wzdzdricci 2 zile.
Furtund 11 zile, vant tare avem 32 zile din care 12
in lunele de iarna ; 8 primavara ; 4 vara i 8 t6mna.
6) Departifiunea vnturilor la %.Vanturile dominante.
VOnturile cele maT frequente in cursul anuluY, sunt in
prima linie vntul de N. cu 22h ; eel de S. cu 19%
0 NW 18/0.
larna predominA vAntul N 28%; NW 26/0 W 16% S 100/a.
PrimAvara a * S 220/0 ; N 190/a NW 130/0 E 100/0.
Vara suflA maT des * S 2510 ; N 190/0 NW 130/0.
TAmna * D * * N 230/, ; S 190/0 NW 190/0W 110/0.
7) Durata de strlucire a serelui. Timpul cat s6rele in
cursul until an, se afla deasupra orizontulul oravluY
Bucure0Y, este in mijlocin de 4446 Ore.
Durata efectiva a stralucireY sOrelul este insa (dup6
observatiile heliografice executate in curs de o serie
de 11 anY) in mijlocitt de 2173 Ore. Durata mijlocie
efectiva a stralucird sOreluY la Constanta, este anual
de 2406 ore. Durata mijlocie efectiv dup6 anotimpurl
este urmatOrea :
Iarna 208 ore
Primavara 613 X

Vara 1062 a
Minna 513 I/
Durata mijlocie efectiva a stralucird greld in fie-
care lung este cea urmatOre :
In Ianuarie ea este de 65 ore.
* Februarie a a a 80 .

www.dacoromanica.ro
 887

In Martie ea este de 127 ore.

A prilie a a 217 a
a MaY a 269
* Iunie a 331 *

Iulie a a a 377 a

August a 353
Septembre a . 253 a
Octombre a . 179 a
Noembre l 91 .
Decembre a 0 a60 *
Efectele terapeutice ale ape! ?I nomolului din Lacul
Tekir-Gheol.Daca voim sg aprecidm acum folsele, din
punctul de vedere terapoutic, ce ad tras bolnavil care
ag frequentat acstg statiune balnearg, in cursul stagi-
une anulul corent, vom vedea cg ele at fost escelente,
putem zice in unele casurl chiar remarcabile. Num-
rul total al bolnavilor pe care '1 am putut constata
au fost de 95, din care 61 eivilI i 34 so1dat1 din di-
visia activg a DobrogeT.
Afarg de acetia, se ailed mal multe familiY cu do-
miciliul stabilit in Constanta, care impreung cu copil
lor urmag cura cu nomolul transportat zilnic de la
Lacul Tekir-Gheol, pe care 11 puneag in bae, intr'un
mod cu totul empyric, MI% nid o indicatiune medi-
dicalg, in cantitatY sag neindestulgtOre sag cele maY
adese oil exagerate, dupti informatiunile particulare ce
am putut lua.
Tot in asemenea conditiunT, am gsit pe bolnaviT
care luati bgile de nomol in lac, intr'un mod cu totul
primitiv ; se ungeati me Intaig cu nomol pesto tot
corpu, se expuneati apol la ar0ta sbrelaY, timp de II4
org. 0 apoY se aruneag in lac ea O. se spele bine.
Negre0t 0 eg in atarT conditiunT Mile cu nomol de la
Tekir-Ghiol, nu puteati da resultate terapeutice, care
le pbte procura o statiune de bgi minerale, cand sunt,

www.dacoromanica.ro
 R88

instalaOunY anume adaptate In acest scop ; cand bane

se fac, dup6 tOte regulele stiintel balneologice i cand
bolnavil sunt supu51 un0 examen prealabil de Wm
medicul insrcinat cu supravegherea i directiunea sta-
bilimentuluT balnear.
Cu Mite aceste imperfectiun1 i lipsurl de localurl cu
instalatiunT speciale pentru luarea bailor ; cu tOte acOsta
primitiva i defectubsa aplicare a bailor cu nomol din
lacul Tekir-Gheol ; cu tOte ca cea ma! mare parte din
pacient! au intrebuintat bile, intr'un mod empyric,
totuV ofectele terapeutice, au fost in genere fOrte bune,
in unele cazur! suprinzatbre.
Eficacitatea bailor cu nomol de la Tekir-Gheol, a fost
remarcabil in urmatOrele bale : Rheumatismele arti-
culare, Arthrite, Scrofule, Lymphatism, sifilisul inve-
terat i In Eczema chronica. Credem inutil a da aci
numele i pronumele bolnavilor, bella de care emit
atin51 i resultatul tratamentule, cad este destul s.
zicem c majoritatea dintr'On0T, aA plecat complect
vindecat!, o parte ag fost amelioratI i numaY un
num6r fOrte noInsemnat, ait r6mas in stare de ma!
inainte.
Num6rul bailor intrebuintate de fie-care boluav att
fost de la 16 60 ; soldatiT din garnistsna Constanta
in numr de 34, au fAcut cura, fimp de 55 zile, de la
16 Iunie pna la 10 August.

Tekir-Gheol ca spital sail Sanatoria Maritim pentru

copil scrofulopi pi lymphatic!.

Am aratat deja necesitatea iminenta, pentru inflin-

tarea mu! spital sail sanatoria pentru copiT, atinV de
diathesa lymfatic i scrofulosa, care formza marea
majoritate a generatiel nOstre actuale, din tOte clasele

www.dacoromanica.ro
 889

populatia urbane 0 rurale 0 care ma! tarziti, ajun0

in varsta adultd, dart contigentul cel ma! numeros al
Tuberculo0Ior.
Acest fapt, care dealtmintrelea este constatat de tot!
statisticiY ca., este Aspandit in tOte Orile Occidentulta,
a avut corectivul s6d, in crearea de spitale 0 SanatoriY
Maritime, ca mijloc puternic de regenerarea copiilor.
Scrofula este inteadevdr un flagel, care astd-c11 ban-
tue inteun mod
- crud varsta copildria. Nu voim sa
reppoducem de cat un tablott ; pe care WI lumea il
cunOsce 0 in special totY medic! de spitale ; dar nu
ne putem opri a ne gandi la aca nenorocitY copiY
palizY, en carnurile fiasco, cu gatul umfiat de tumor!
ganglionare sad insemnatY cu cicatrite oribile, cu ochiY
perdutY, prin alteratiunY grave ale cornea, la ace! copiY
schiloditl, prin Morbul luY Pot, prin tumorile albe care
il imobilisOza. Te prinde mila, vzand pe tot! aceOia
nenorocitY schiopi, cocop,t1, orbY, cachectia, triste vic-
time .ale scrofulo-tuberculoseT, ajung la cel din urmd,
grad. Scrofula nu face numaY mi1 de infirm! ; ea ucide
mil de copiY, car! sucombd in urma supuratiunelor
abundente sad in urma ftise pulmonare, care este ter-
minatiunea obicinuit a acestor infirmittt
Negre0t a o parte din acestY scrofulqY se vindecd,
dar cum ? Cicatrite indelebile la gat, colOne vertebrale
deviate, articulatiunY ankylosate ; intr'un euvant reman
infirm! 0 dacd ma! tarzid se cdstoresc, dad n*ere
una generatiunY notd de Scrofulo 0 Tuberculq1.
Ast-fel familiY intregi degenerasa i se sting, perdute
pentru societate, perdute pentru tard ! Scrofula prin
ia InsW causza putine decese ; dar ea da un contin-
gent enorm in mortalitatea general/ prin tuberculosa,
care este grefatd pe ia. Ast-fel in Franta din 100 de
tuberculoV, 41 presinta antecedente scrofulbse. Pe de

www.dacoromanica.ro
 890

alta parte, din 74 scrofuloY, 29 att parintY ftisid. Scro-

fula copiilor dens/ din ftisia ascendentilor, ca i ftisia
adolescentulta, deriva din scrofula copilulul.
In Franta mor pe fie-care an mai mult de 100.000
persOne de tuberculos. Mortalitatea totall pe an este
de 800.000 persOne. In 1887 at murit 860.222 dintre
cart 172.044, adica a 116 parte, au murit de diferite
tuberculose.
In Romania in anul 1893, nurn6ru1 deceselor in tot
Regatul a fost de 180.005. .
Num6ru1 mortilor de tuberculosa pulmonara in acel
an a fost de 3.303 in tOte comunele urbane ; dar dup6
eum artti, Domnul Director general al serviciulul sa-
nitar, in raportul seu pe acel an, decesele de tubercu-
los se inregistreza, numaY in orwle on serviciY re-
gulate, pentru verificarea causelor de deces O. negreOt
ca numilrul mortilor prin tuberculosit, trebue sa fie
mult mal mare.
Bucurestil daii un numer forte mare de decese prin
tuberculosa. Dam ad mortalitatea de tuberculosa, in
ultimul decenitt 1886-1895 in Capitala Regatulul.
AA murit de tuberculosa pulmonara in Bucure.,stY :
In anul 1886 . . 895 persOne.
. 1887 . . 893
. 1888 . 1014
s 1889 . . 865 a
. 1890 . . 838
i 1891 . . 803 *

. 1892 . . 910 .
. 1893 . . 832
1894 . . . 865
. 1895
. . 959 11

Dna am aduna totY scrofuloiI i tubercu1oi1 din

Ora, vom vedea a se urea la zed de mil numArul

www.dacoromanica.ro
 801

copiilor, care ar trebui so beneficieze de tratamentul

maritim, pentru a a:4a de infirmitati 0 de mOrte.
Pentru aceea trebue O. ne gandim serios, la mijl-
cele energice, cu care trebue sO luptam contra acestuY
duplan nelinblanzit, care decimzn populatiunea o-
rarlor i satelor 0 care constitue un pericol national,
prin degenerarea progresiv a familiilor 0 In cele din
urm, ca un factor insemnat al depopulatiund Ord,
prin mortahtatea escesiv ce causa..
BarbatiT notrif de stat, legislatoril, filantropiY, hy-
gien4til, in fine tot! acd, care se interesza de srta
tare!, sunt datorl sO. cugete matur, asupra acestel ces-
tiunl, care este o cestiune de viata sati de mOrte a
natiund 0 sO. puna tte silintele lor, pentru Infiintarea
urgent& de spitale 0 Sanatorif Maritime, pentru ca-
utarea i regenerarea copiilor scrofulo-tuberculoV, cncI
dupa esperienta btirbatilor de sciinta, care s'an ocupat
special cu acstO. cestiune, tratamentul maritim este
singurul liman de mntuire al acestor nenorocitl bol-
nay!.
Asistenta public& a Capitale, care in mare parte se
afla In mnele Eforid Spitalelor Civile, va fi 0 de
ast-datn cea dintin, care va merge cu esemplul inaintea
tutulor celor-l'alte administratiun! publice, prin crearea
unu! spital sau Sanatorin Maritim la Tekir-Gheol.
Pe cand tOte statele Europe!, posed deja un numOr
insemnat de spitale 0 Sanatoril Maritime, pentru cO.-
utarea copiilor scrofulo-tuberculosY; pe cand asistenta
publia din acele state an fcut 0 fac continun sacri-
fici! imense, pentru crearea de asemenea stabilimente
ospitaliere ; la nof nu s'a fcut Inca nimica, nid din
partea asistente publice a statulta, nid din partea ad-
ministratiunelor spitalicet1 din tarn, nid din partea
autoritatilor judetene san comunale.
Italia se ali, in acOsta privinta, in fruutea tutulor.

www.dacoromanica.ro
 892

In 1841, administratiunea spitalelor din Lucca in-

fiintase, la Via reggio un Sanatorlit i instalez acolo
in timpul verel copil asistatY din provincie.
In 1873, fat cu succesele crescendo ale tratamen-
tuluf maritim, se cldeOe un spital cu 100 paturY ;
maY terzia propaganda patrioticl a luf GIUSEPPE BA-
RELLAI, adeveratul apostol al acestel nobile ideY, ram
s se ridice spitale maritime la Florenta, Ferrara 0
cea maY mare parte din omele ItalieL AstazY Italia
posedit 26 asemenea stabilimente, diseminate in lungul
litoraluluf sett.
Franta, Anglia, Belgia, Austria, Olanda, Danemarca,
America de Nord, Germania, America de Sud i Rusia,
ad intrat pe acest cale, tOte aceste state posed astde
una sail maY multe stabilimente maritime.

Raporturile acestuia, constatand ac[iunea fOrte

eficace a laculul i a localitalel, asupra until mare
num& de Nile, a indemnat pe Eforie, st proiec-
teze construirea unul asyl maritim pentru copil
scrofulo0.
Acest asyl, a fost terminat In 1898, cand s'a
i plantat un numer mare de arborI de tOte specile;
iar In 1899, s'a Infiinlat i un stabiliment provi-
soriii de MI, pe marginea laculul Tekir-Gheol.
Asylul i stabilimentul de MI, a funclionat in
1899, unde 1.00 copil s'an Intremat i 'I-aii
gasit sanatatea lor.
In adever efectele, ce a avut acest locali-
tate, asupra slabanogilor copil, a fost miracu-
lOse, cad, dupe cum am zis, aci gasim Intronate
cele 3 elernente, fOrte importante peutru Witt-

www.dacoromanica.ro
 893

tate : aerul marel, apa de mare, apa 1 no-

molul laculul Tekir-Gheol.
Nadajduim ca. Eforia, nu se va opri aci i ca va
construi un stabiliment de bra definitiv, In acOsta
localitate, i dovada mal Minl nu putern da,
despre necesitatea cladirel unul asemenea sta-
hiliment, de cat adaogand ca, chiar in anul 1899,
afar& de copiil din Sanatoriul Eforiel, stabili-
mentul de bal provisorifi, a fost visitat de un
forte mare nume'r de particular!, care aft pro-
fita t de efectele laculuI.
Ca sa lncheem acsta parte, dam aci 1 ra-
portul D-lul Dr. SADOVEANU, eel ce a condus
Sanatoriul de la Tekir-Gheol In anul 1899,
precum i acela facut de Chhnistul GEOEGESCU,
asupra analisel nilmolulul din acest lac :
N G heolul este medicul Nostrui
Este zicatre in populatiunea musulmana. *i daca
in datina turculut a trecut acesta credintA, ea a fost
bazata pe multiplele resultate, ma! mult de cat eficace,
ce s'at obtinut in diferite soiurl de maladit Vorbesc
de populatiunea musulmana, eY find Tech! locuitorl
aY Dobrogd i din gura carora, am auzit nenumerate
legende, relative la Gheol. EY traesc Inca in epoca pa-
triarhala, i '0 ingrijesc sanatatea in mod empiric ;
daca ati ajuns sa cante Gheolul, pana la a'l diviniza,
i miraculele sale sa se grefeze profund, in datinele
nestramutate ale sale, acsta este, dupe cum am zis,
datorita numaT rezultatelor pipaite, ce s'au putut ob.
serva.
Oheolul lac cad numele actual de Tekir-Gheol,

www.dacoromanica.ro
 894

este numele satulul din apropiere 0 care insemnza

capul laculuY, se afl/ situat spre sud 0 la 16 kilometri
de orwl Constant& E pe malul Mare!, de care este
despartit, prin o ingusta limb/ de pmnt, cam 120
metri i pe care trece oseaua, care log/ Constanta cu
Mangalia. Gheolul are o suprafat/ de peste circa
1.000 hectare 0 este de form/ ne regulata, presentand
maT multe capurl 0 anume : capul Tusla, Tekir 0
capul Sanatoriuld Eforid,
IncepAnd de la capul SanatoriuluT Eforiel 0 urmrind
de jur imprejtu, WA marginea despre Nord-Vest, pAn
dincolo de sat, exist in adAncimea laculuI 0 pe o
distant/ de 12 metri de la margine, o ptur/ crust/.
de culbre verde inchis i care plute0e intru cat-va
pe d'asupra apel. Imediat, sub acOsta, se gasete no-
molul a ctiruY colre difer/ in anumite part!, tot ase_
menea ca 0 grosimea sa. Mirosul peste tot este sui-
generis, abundAnd ma! ales cel sulfuros. Calitatea no-
moluluY, duptS cum ziseT, pare a fi variat/ ; in unele
locurY, fiind negru Inehis, in altele putin ma! deschis,
0 in unele cu totul gris ; totuT dup6 cum vom vedea,
efectele sale terapeutice sunt aceleaV.
Intru cAt privesce formatiunea nomolulul, istoricul
s6A, nu ma! 'Dote fi ast-z1 un mister ; WI lumea scie
ca, intr'un teren marecagios, unde abund/ ma! ales
trestia 0 rogozu, se observ/ gramadirea de substante
vegetale, o suprapunere de maY multe pturY de gene-
ratiunY introtinute prin presenta une umiditatT con-
stante 0 continue ; o cre0ere secular/ care suprafata 0
putrezirea atre profunditate a nenum6ratelor vegetale
FM indoiall c/, tot in asemenea conditiunY, se form/
0 piitura de nomol a gheoluluY nestru, cu singura de-
osebire c/ aci, ag jucat eel ma! mare rol, di feritele
compositiunY 0 decompositiunT chimice, efectuato ma!
ales, asupra substantelor anorganice 0 putin 0 asu-

www.dacoromanica.ro
 895

pra celor organice, ca plantele 0 nenumeratele spech

de animalcule.
De sigur ca, pare nemarginit, timpul ce a trebuit O. se
scurg pentru ca o adancime de maY multY metrY, s WI
fi acoperit cu mase compacte de nomol 0 acsta cand
s are in vedere maY ales, incetinimea cu care se for-
mz asta-zY sub ochiY noOri paturile de nomol
Apa din Gheol, este tot d'auna forte limpede, exaland
o uOra odOre de sulf, fOrte bogata. in sare 55.397100
pe cat vreme apa de mare, ne contine do cat 13.02P/oo;
apoY, brom, chlor, sodid, magnesid, 0 potasid in
marY dose. Gheolul poseda, cam catre partea luY cen-
tral, un isvor termal, pe care insa nu'l-am putut
fixa pang acum, cad lacul este fOrte intins, iar catre
mijloc, are o adancime de peste 8 metri. Cum ca. ins/
isvorul exist, este c in acest boo 0 pe o raza de peste
30 metri de jur imprejur, temperatura apel este mult
maY ridicata, de cat in restul laculul.
Suprafata sa, este tot atat de clara in adancime 0
lipsita. de orY-ce urma de vegetatie, ca 0 acea a mareY.
NumaY pe margine cre0e o. anumit specie salsola
sada ? ; iar din nivelul de undo bate ultima unda
0 pang unde ineepe vegetatia comuna, exist un loc
fiber de aprOpe 2 metri. Fiintele organice, cu o orga-
nisatiune maY superira, nu pot trai in lac, nu exista
br6te i nicY un fel de pe0e.
Jocurile copiilor, mY-ad procurat 0 maY mult cunq-
tinta acOsta, cad br6tele testbse, pe care eY le prin-
dOtt pe mal, asvarlindu-le in N mureati imediat.
Tin a zice cateva cuvinte asupra bailor. Ele sunt
apzate in partea de Nord i imediat in marginea la-
culuY. Sunt facute in mod cu totul provizorid, de scan-
dura i cam neincapatOre, pentru afiuenta cea mare de
olnavY particularY, ce s'aii presentat in stagiunea anuluY
corent, sunt prevdzute, cu un numdr de 16 cabine,

www.dacoromanica.ro
 898

dintre care 8 in drpta 0 8 in stanga, la mijloc fiind

o mica sala de ateptare, 0 rufarie. Fie-care cabina
poseda o bae pentru namol 0 alta pentru apa calda,
spre a se spala bolnavul. Baia terminata, s trece in
a doua sal, cu care comunica prin o ug ; aci sunt
tOte cele necesare pentru masagit, frictiunl 0 undo
este in permanenta o persOna speciala. Nomolul este
adus in bae prin vagonete ad-hoc.
*irul bblelor a caror vindecare 0 ameliorare, sa pOte
obtine, prin intrebuintarea bailor de namol este fOrte
lung. In urma experieutilor mele propril, din scurtul
timp, voT indica Mile de nomol, ca fOrte folosithre in
urmatOrele afectiunl :
Rheumatism cronic de muwhY 0 articulatiunT, Rheu-
matism blenoragic, diferite felurT de nevralgil rheu-
matismale i maT cu sma ischiatice. Lesiunile osse
de naturd tuberculsd, diferitele micropoliadenopatiT 0
adenitele supurate de aceaT natura.
Afectiunile pielel ca : Prurigo, Eczema inpetiginOsa,
Acnee, etc. AfectiunT gynecologice ca : exudate cronice,
peri-uterine, salpingite 0 ovaro-salpingite, aderente
vechT ale anexelor etc. ManifestatiunT sifilitice secun-
dare 0 tertiare, precum i unele Ude ale sistemulul
nervos.
Cele treT seriT de copiT, care 0-ad fAcut cura la Ian,
in cele trel hull ale verel Julie, August i Septem-
brie, ati avut atat locuinta, cat 0 hrana in Sanatoria
maritim al EforieT.
Sanatoriul este o cladire destul de mare, aezat
intro mare 0 lac 0 pe un frumos platoa inclinat,
care domina lacul i on o splendidd privire peste mare.
Sanatoriul este prevzut, cu don/ sail marT, fie-eare
on cate 20 paturl, una pentru baetl 0 alta pentru
fete ; langa fie-care sal, reserve, lavabou, apol retiradele.
In mijlocul cladird cancelaria mediculd 0 -adminis-

www.dacoromanica.ro
 897

tratie in fata o a treia sala, tot ap, de mare, ea cele

doua d'intaid, prevdzute cu mese 0 care serva ca sea
de mancare. Sanatoriul, este la o departare de aproxi-
mativ 200 metri, de malul MareT, 0 este ast-fel con-
strait ca in tot timpul zileT, O. fie expus lumineT 0
ar0tel sOrelul.
Cele doul WI ale bolnavilor, sunt puse in comu-
nicatiune, priutr'un coHdor, care are o lungime do
peste 300 metri, fOrte larg i prevdzut cu ferestre cat
se We de spatiOse ; apol band, unde stati 0 se repausOza
copiT, maT ales and timpul nu este favorabile pentru
a e0 prin curte.
Curtea SanatoriuluT, are peste 40 hectare, 0 este maT
WI plantata on pomY maritimi. Peste osea, vis-a-vis de
Sanatoriu 0 in spre lac, sunt plantatiunT acute pe maT
mult de cat 60 hectare 0 cu diferite speciT de arborT.
Apa care serv ea ap de bdut, este adusa dintr'un
loc stancos 0 de la o departare de aprOpe 2 kilometri.
Este potabila, fOrte bung la gust i dupd analysele
chimico-bacteorologice, nu las nimic de dorit ; totRT,
Onorabila Eforie, In zelul sett de a nu cruta nimic,
a luat dispositiunea ca apa, inainte de a fi intrebuintata,
sa fie 0 filtrata, apzand ast-fel in fie-care sea cate
un filtru.
Nu voT putea trece la descriptia afectiunilor in parte,
inainte de a vorbi 0 despre efectele curative maritime.
Este de cuno0inta cu totul vulgara, ca ozonul
simpla stare alotropica a oxigenuluT, este mult maT
abundent pe malul mareT, de cat in interiorul con-
tinentelor.
Aerul de mare, nu numaY ca contine chlorur de
sodiu, ba din contra cred ea presenta acesteT sari,
caracterisa chiar atmosfera marina. UniT ati atribuit
presentiT sareT de mare (hydrochloratu de soda), o
actiune generala 0 chiar specified, pe care aerul de
67

www.dacoromanica.ro
 898

mare ar exercitat-o asupra diferitelor aparate ale eco-

nomid.
Afar/ de acesta este Oiut ca, ceia ce O. cere in
prima linie und constitutiunY &bile, este- climatote-
rapia 0 elementul primordial al acestia, este puritatea
atmosfericg.
Mal malt, aerul pur este un aliment, ba chiar eel
maY de capetenie dintre alimonte. El este de asemenea
i cel dintaig dintre medicamente pentra tuberculog,
cad prin el so introduc in economie, substante ab-
sorbabile, cgrora el servg de vechil 0 prin care se
exereitg o actiune topic/ asupra membrand respira-
Uwe.
Aerul pur, nu se gsete de cat in deerturY, in ode
mai inalte varfurY de muntY 0 la mare ; insg aerul
de mare, este de o verginitate absolutg, cad marea nid
odatg, nu da aeruluT microbt
De 0, dup cum zisd, cOstele mgroT BA tot-d'auna
un aer fOrte purificat, totuT el devine i maY aseptic,
in urma vinturilor. Actiunea vinturilor, este atat de
puternicg, in cat s'ar putea da ca lege inflexibilg for-
mula urmgtOre : Num6rul microbilor aeruluT, este mult
maY mic, nu mime pe cOste, dar 0 pe uscat cand
vinturile suflg despre mare. Aceste vanturY alunga
Inaintea Mr, totT germeniT din atmosferg, atrggand, dupt3
de, o colOng de aer, cu atat maY pur, cu cat vIntul
a parcurs maY multg suprafat aseptica de mare. Aerul
de mare, dm profesorul Germain See, este inteadever
cu totul aseptic.
Temperatura aeruluT pcg 0 ea mare rol 0 influen-
tozg, in bine saA in Mil, pe copilawl limfatic, pe bol-
navul debil. S'a luat ca normg 0 tag lumea tie cg,
cand i-se recomandg until bolnav un climat sau altul
pentru maladia sa, acea de care sg tine cont mal mult,
ca de orY-ce alt, este stabilitatea termicd ; cad inteade-

www.dacoromanica.ro
 899

var, aci pe Ormul mareT, de 0 sunt vnturile putin

puternice, tottiT In cele maY rigurbse ernI, termometru
nn se cobbra maT mult de cat 8 sub 0, pe oat vreme
la Bucuresd bung Oa atinge 20-25 sub 0 ; in plus
ca nu se cobbra nid o data brusc.
Intru cat prive0e umiditatea aeruluy, in unele din
anotimpurT, ea nu pote fi vatamatre sanatateT, pe de
o parte fiind purl 0 avand stabilitatea termica, ler ma!
ales cand sa tie ca cu cat aerul este maT sec, cu atat
evaporatiunea pulmonara este ma! mare ; 0 ca atare
0 rcela surfotelor respiratOre. Aerul sec, intrand in
pulmoni, le ia o mare cantitate do vaporT de apa, 'T
escita, '1 usuca. Din contra aerul umed, nu racesce de
Lac suprafetele respiratOre 0 reducftd evaporatiunea la
minimum, stabilesco bre-cum temperatura maT mult
sail maT putin a cilor respiratoriT, procurandu-le ast-
fel un calm, un repaus.
Micprarea viscosittiT secretiunilor bronchice, este
unul din primele sale efecte, cad umectand mucOsa
bronchia., aerul umed inlesnete expectoratiunea, de
unde 0 accesele de tuse, sunt maT putin frequente,
maY putin lung! 0 maT putin profunde.
Pielea, acest mare regulator al caldureT animale, este
do asemeuea lufluentata. In chmatele secT, glandele
sale functionza cu exageratiune, licuidul secretat 0
rospandit pe suprafata corpuluT, se evaporeza imediat,
sustragand ast-fel corpuluT o mare cantitate de caloriT,
de undo racla fisiologica 0 capabila de alt-fel de a
expune pe bolnav, la o multime de pericole. In aerul
umed, functiunele pieleT, se fac pe o seal% fOte mica
0 ca atare sudorl fOrte putine, care sunt unul din fac-
toriT, atat de temut la tuberculoV, limfaticT, etc.
Aerul umed, are o mare influenta i asupra siste-
multa nervos al bolnavilor, de a-1 surescita une-orT, dar
maT ales de a calma insomniele.

www.dacoromanica.ro
 900

Dupe cum am v6zut asa dar mal sus, unul dintre

caracterele ehimice ale aeruluT de mare, este .0 marea
cantitate de ozon ce contine. In ultimil timpT s'ag
fcut, cele maT minutiOse cercetrT, asupra efectelor
sale fisiologice si therapeutice, ajungandu-se la con-
clusiunea el ozonul este de o importanta capitall In
tuberculos ; si c propriettile sale, ar fi desinfectante,
iar puterea sa de oxidatiune, mult maT superiOr de
cat chiar acea a oxigenuluT, si ca atare puternic aseptic
si tonic.
%

Profesorul Germain Sde crede ck clorurele si substan-

tele sodo-bromate, ar fi factorul principal al aeruluT de
mare si de aci superioritatea sa, asupra atmosfereT
continentale. Dar peutru ea acOst atmosfer s fie
eficace, zice Sde, ea nu trebue respiratk nicT maT de-
parte de 800 metri de la mal si nid pe o inltime
maT mare de 60 metri, cad de la acsta distanta ac-
tiunea mareT ar fi nul si atmosfera nu ar maT con-
tine chlorure. Doctorul Aigne, este si mare afirmativ
in acst5. privinta ; el ZiGC c atmosfera marina, nu se
intinde maT mult ea 500 metri si el conditiunea prin-
cipala este ea ea sa nu fie de nimic impedicatk ea
arborT, constructinnY, etc.
Aceste opiniunT, nu numai a le impartasesc in total,
dar le sustin, prin peste 20 de observatiunT, la copiT
cloro-anemicT si scrofulosT, pe care parte 1-am ingrijit,
in clientela private., parte in Sanatoriul EforieT si ea-
rora nu le-am prescris de cat sederea 5-6 ore pe
zi, in nisipul de pe plaja si anume : diminota intre
10 12 si dupe amiad intro orele 3-6.
S'at ales aceste ore, cacT atuncY plaja nu este umed
si nisipul este ars de gre si bine uscat. Toaleta copi-
luluT este : imbrcat cat se We de subtire, picibrele
Ole, pan/ d'asupra articulatiuneT genuchilor, in cap o
plrie mare de pae, pentru a fi preservat de razele

www.dacoromanica.ro
 901

sOrelut Cura acsta, pe leng ca, nu este de kc obo-

sit6re, ba ea este chiar forte agreabila pentru copil.
La Sanatoriia, am observat ca dace. vre-un copil, facea
vre-o neorinduiale, nimic nu-1 costa, atat de mult, de
cat daci i s'ar fi spus ce. asta-d nu al voe sa mergl,
eu eel altI copil la plop.. Ba mal mult, Gaud Oiati ca
se aproprie ora, apol era imposibil de a-Y mai putea
tine in case.
Sanatoriul numit Tekir-Gheol a card constructiune
este strans legata de numele Eforilor, M. G. CANTACU-
ZINO, AL. GHICA 0 D-R. THEODORESCU FLOREA, precum
0 de acela al neobosituluT el Director I. M. 136MNI-
CEANU 0 care nume vor ramane legendare posteritatd,
e arzat intr'o positiune, care nu grersc dac zic ca
este unica, avend intr'o parte marea, cu efectele el cu-
rative 0 In cea alta Gheolul cu efectele lul miracul6se.
l?iseI acOsta pentru ca in scurtul timp de trd lunI,
cat am condus asiliul maritim, am avut ocasiunea sa
ved inteadever; resultate surprinzet6re, aa intre-altele
am In fat/ dol copilag, afectatI ambil de osteo-artro-
patio tuberculosa a articulatielor coxofemurale.
Ace0I copila4 cand au fost aduT in Sanatoria, nu
puteat fi transportatI de cat pe brancarde. Dupe. 18
baY de lac 0 rderea in timpul zild pe plaja, el al in-
ceput a se mira in carje, 0 care nu mY-a fost mirarea,
in una din zile, cand sfdindu-se impreune, 'I-am
vezut cum amandd au aruncat carjele la o parte i
alergati unu dupe cel alt.
Am avut copil cu: PoliadenopatiT cervicale tuber-
e.u16se supurate cu trajecte multiple, la care dupe un
limner re-care de baY de lac, combinate cu cura de
plaj, nu numal ca s'aa inehis trajectele 0 supuratia
a incetat, dar 0 ganglionil 0-at1. redus volumul, de la
acela al und nuei, la o mazare sau un bob de neut.
Intre alto cazurl tin a cita asemenea pe D-1 I. N.

www.dacoromanica.ro
 902

afectatde : ArtropatiT generalisate, cu diformatiunY ostse

0 polinevrite. Cand mi s'a presentat spre a'l esamina,
umbla in dou6 bastbne i n'avea cea me mica sign-
ranta in membre, precum 0 in mers. Dupd un trata-
ment de 31 de zile I. N. avea destula forta In mem-
brele inferibre, mersul sigur i fag bastne. Ca stare
generala era cu desavarire altul 0 catigase in greu-
tate 2560 grame. Ca nevralgie, sub-orbitara sting/ era
singura care '1 maT supara.
Acestea fiind zise ca generalitat1, void lasa la o parte
descrierea observatielor tuturor patimailor, marginind
expunerea la importanta localittkl.
Num6ru1 copiilor cautatY, in asilul maritim Tekir-
Gheol in timpul verd a fost 110 dintre care 54 fete
0 56 MeV.
Cd cautatY in particular, adica eel ce ati luat numaY
baY, fa ra ca sti alba locuinta in Sanatoria ad fost de 112.
Etatea copiilor e variat intre 3 15 anY inclusiv ; a
acelor cautatY in particular a ajuns la 58 anY.
La sosirea copiilor in Sanatoria, prima mea grija pre-
cum 0 a personaluluT mea medicali aid nu pot trece
Para a aduce mu1tumir1 energiculuT meti intern D.
VRANIALICI, care cu un zel neobosit m'a ajutat in lu-
area observatiunilora fost de a'Y esamina 0 de a'Y ob-
serva in de aprope starea lor constitutionala, 0 de a'T
cntdri, acsta pentru a ne putea da sma 0 a ti
cand vor parasi lacul, intru cat vor fi eY Indrumatl
in spre bine i cam cate chilograme ad catigat.
Dup6 cum sa vede din acsta mica dare de sem,
precum 0 mg ales din scurtele observatiunY culese,
in putinul timp, cat am avut onrea a conduce Sa-
natoriul Onor. EforiY, efectele bailor de lac, asupra
diferitelor felurY de afectiuni constitutionale 0 maY
ales scrofulo-tuberculose, cu variatele sale manifesta-
tiuni, stint mai mult de cat eficace.

www.dacoromanica.ro
 903

POte el la aceste efecte salutdriY, a contribuit Intru

cat-va i cura maritim ; nu zic alt-fel, 5,i p6te el o
bunk parte din efecte, sk se datoreze acestel din urm,
cu tote acestea efectele laculuY, r6mAn in piciOre, ne-
ltisAnd absolut cea maY mick indoial asupra lor.
N%iut este de asemenea ca tratamentul afectiunelor
constitutionale, afectiunelor generale, ca sk zic w, di-
fel% cu totul de tratamentul afectiunilor locale, cad
pe cat vreme in afectiunile partiale, este o portiune
determinat, uncle medicamentul trebue sll execute
actiunea sa, in maladiele constitutionale din contra,
trebue ca actiunea terapeutick a medicamentulul O.
se rasfringa, asupra fie-creY celule in parte i efectele
sale, A fie resimtite in tot organismu. Ast-fel fiind,
urmOz neaparat ca tratamentul. In aceste afectiuni, O.
fie general i de duratk forte langk anY intregi --
i am ferma convingere, c se vor obtine resultate ui-
mitOre.
Pentru acest scop ins/ Onor. Eforie, care cand a
fost vorba de alinarea suferintelor, n'a crutat nimic,
sunt incredintat el maY ales acum, cand e vorba de
miciY ptima1, va lua dispositiunea ca Sanatoriul, dack
nu va remane deschis tot anul, apoY cel putin do la
1 'Skutt la 25 Octombrie.
Medicul Sanatoriului.
Dr. Sadoveanu.
Analisa nomolului din lacul Tekir-Gheol, luat de la bAile
Eforiel '?I de la marginea satului
DE

Dr. M. GEORGESCU, chimist

Conform insrcinrel Onorata EforiT No. 20452199,

transportAndu-mo la lacul Tekir-Gheol din Dobrogea,
spre a lua InsumY probele, pentru a face analisa n-
moluluY i a apel din acel lac, dup6 cum se mentiona

www.dacoromanica.ro
 904

In sus numitul ordin, i fiind-cd actst lucrare, nece-

sita un timp indelungat, de bre-ce ast-fel de analise
sunt forte complicate ; m'am mdrginit a lua spre a-
nalisd, numaY nomol de la Milo EforieY i nomol din
partea laculuY din spro satul Tekir-Gheol.
Dupd indicatiile date de Domnul Administrator, no-
molul de la Wile Eforia, a fost luat de apd, in urma
unor vijeliI, ce se desf4uraserd pe lao, cu cate-va zile,
inainte do sosirea mea la localitate, ast-fel cd cea.ce
am luat ca proba pentru analis, este nomol de for-
matiune, cu totul recent i amestecat In parte, cu
resturY vegetale i nisip.
Aualisa acestor clou probe de nomol, am executat'o,
din urmtbrele cloud puncte de vedere :
1) Am determinat i analisat, cantitativ, substantele
din nomol, solubile in apd.
2) Substantele insolubile in apd.
In ale d'intdia s'a determinat : Clorul, Bromul, A-
cidul sulfuric, Acidul carbonic, Acidul sulfhydric, A-
cidul azotic, Acidul silicic, Ferul, Aluminiul, Sodiul,
Potasiul i Amoniul.
In partea a doua a nomolulul, adica in partea in-
solubild in apd, am determinat :
1) Substantele solubile in eter (grsimea i cra) ;
2) Substantele solubile in alcool (resinele, substantele
resinbse), apol Acidul sulfhydric, Acidul sulfuric, Acidul
fosforic, Silicea (Acidul silicic), Acidul humic, Ferul,
Aluminiul, Calciul, Magnesiul, Sulful (din sulfure),
substante organice i resturY.
Procedeele analitice, ce am intrebuintat, pentru de-
terminarea substantelor, continute in nomol, sunt
urm6tOrele :

www.dacoromanica.ro
 905

I
1) S'a determinat in nomolul umed, aa cum a fost
luat de la localitato apa, uscand o cantitata de-
terminata de nomol la temperatura de 125, pang numal
porde nimic din greutate. S'au facut doue determinrT,
2) Substantele solubile le am determinat, facand o
maceratie In apa nomolulta din 1, in proportie de
20/0; dupe decantare s'a determinat totalul substan-
telor solubile in ape., uscand residiul la 125. S'ati
fcut doua determinart
3) Vie-care in parte, din substantele solubile in apd,
art fost determinate, dupe procedeele usitate pentru
acest scop. S'a4 facut duble determinarY pentru fie-care
in parte.
II

In partea insolubila in apa am determinat in modal

urmator :
1) GrAsime f i crA. Ino parte determinata din no-
molul uscat la 125, s'a determinat grasimea i cOra
prin extractiunT cu eter.
2) Resinele. Le-am determinat din partea remasa
din 1 extragand cu alcool concentrat.
3) Acidul humic. Restul de la 1 i 2, s'a fart in maY
multe randurl, cu solutie de carbonat de sodit, in
proportie do 1/10 sare anhidra ; din liquidul ast-fel
obtinut, s'a precipitat cu acid chlorhydric, acidulkumic,
acsta dupe spalare s'a uscat pe filtru la 100. S'ala
facut cloud determinarY.
'4)-ilidrogenul sulfurat, (acidul sulfhydric,) total. 0 parte
determinate, de nomol, s'a amestecat cu apa i apoY
s'a titrat Hidrogenul sulfurat hber i din sulfurele so-
lubile In acic111, cu o solutie normala, de acid arsenios
i solutie de iod.

www.dacoromanica.ro
 906

5) Acidul sulfuric total. In nomolul uscat la 125",

s'a extras in maT multe randurI cu acid clorhydric,
dupe decantare i spalare in apa, in lichidul ast-fel
obtinut, s'a determinat acidul sulfuric. S'ati facut douti
determinrt
6) Acidul fosforic. 0 parte determinat de nomol
uscat la 125, s'a fert in mai multe rfindurT cu acid
azotic, dupe decantare i spalare cu ape, lichidul s'a
precipitat cu Afolibdenat de amonit precipitatul s'a
disolvat in amoniac i s'a precipitat cu Afixtura mag-
nesiand.
17) Aciclii organicI, volatili. 0 parte determinat de
nomol, s'a destilat in vid, dupe amestecarea cu pertT
egale de ape. Destilatul s'a titrat cu solu(ie normald
de potasiii.
8) In o parte determinate din nomolul uscat la 1250
dupe desagregare, cu carbonat de potasin i de sodit,
s'a determinat Acidul silicic, Ferul, Aluminiul, Calciul
0 Afagnesiul.

Nomolul de la belle EforieT din lacul Tekir-Gheol-

s'a luat de la o adncime do 30 50 c. m., sub apa,
este de o consistenta grOse, de colOre vercluie, cu miros
fOrte desagreabil, in care se destinge mirosul hidro-
genuluT sulfurat i In care se me afle cochill i nisip.
Are reactiune alcaline, incelzit degaje vapor! cu reac-
tiune alcaline.

a). 1000 grame nomol umed contine :

Ape i substante volatile. . . 300,300.
Substante organice 181,400.
) anorganice fixe . . 518,300.

www.dacoromanica.ro
 907

Hidrogen sulfurat in canti-

Acid carbonic tate mica
Hidrocarbure uOre i variab.
1,000.
b). 1000 grame nomol uscat la 125, contine :
Substante solubile in ap. __.. 87.4946.

Clor (sub forma do elorure) . 46,56060.

Brom (sub form/ de bromure.) 0,029312.
Anhydrid asulfurica (combinata) 2,15230.
Caleb/ 1,99000.
Magnesitt 2,9069.
Soditi 24,7136.
Potasid 1,2685.
Amoniac 2,4516.
Silice 0,00913.
Anhidrida fosforica (112 Os). urme
Acid azotie . . . . . a
Oxid de fer ti de aluminiti x
Hidrogen sulfurat liber.. . 0,1700.
Acid humic urme
1) Substante organice, /tele vo-
latilT i perderT 3,34864.
Bioxid de carbon liber i corn-
binat 12,6222.

Silice
&limb* insolubile in ap. . 912,5054
442,4000.
Anhidrida fosforica . . . . 1,40081.
Anhidrida sulfuric/ . . . . 6,44160.
Acid humic 10,00000.

1 Substantele organice titrate ou permanganat de potasitt cores-

pande on 0,8115 permangant do potasiti.

www.dacoromanica.ro
 908

Calciti 70,7957.
Magnesia 12,7687.
Oxid de for 13,9000.
Oxid de aluminia 85,6000.
GrsimY i substante de natura
cerd (extrase cu ether) . . 5,3500.
Substante resinOse 3,8000.
Hidrogen sulfurat (in sulfure) 4,38696.
Substantm organice, resturT de
plante, humin, perderl, etc. 255,38066.

Prin urmare 1000 041 nomol uscat la 125", contine :

Substante solubile in api.

Clorur de sodia 62,85830.

D potasia
D 2,42310.
2 2 magnesia . . 9,67350.
Bromur de magnesia. . 0,03371.
Sulfat de magnesia 2,69825
2 2 cal(ia 0,59967.
Carbonat de ealeiti. . . . 4,53407.
a a magnesia . . 0,17696.
1) i acid de amoniti . 1,13927.
Silica. 0,00913.
Oxid de for i aluminia. . urme
Azotat de amonia . . . ,
2) Substanto organice, acizi vo-
latilT, perderT, etc . . . . 3,34864.
Suma = 87,49460.

1) Pe lAngl amoniao so aM in micA eantitate i alte substanto

cu roactiune alcalinA, probabil de natura aminelor, carl nu att
putut fi isolate, (se urmAreto studiul kr.)
2) Acizil volatill destilati eu vapor! de apl, din solutia acidA,
sunt parte solubill in apA, parte insolubill (Belie), determinaroa ai
isolarea lor e in studitt.

www.dacoromanica.ro
 909

Hidrogenul sulfurat liber = 0,1700 aproximativ.

Anhydrid carbonic/ libel% 0 semi-combinat .
10,53454.
Substante insolubile in api

Sulfat de calcia (gips), grail

solubil in apt 10,95070.
Silica 442,40000.
Oxid de aluminia 85,60000.
Oxid de fer 8,91735.
Sulfurt de for (SAFe). . . 7,74169.
Fosfat de calcia (PO4)2Ca3 . 3,05810.
Calcia (combinat cu acid car-
bonic, acid humic, silica) . 66,53820.
Magnesia (combinat cu acid
carbonic 0 humic). . . . 12,76870.
Substante de natura grasimilor
0 cereT 5,35000.
Substante resinbse . . . 3,80000.
1) Substante organice, resale
de plante, perderT, Humin etc 255,38066.
Sum= 912,50540
II.

Nomolul din lacul Tekir-Gheol, luat din partea sa-

tuld, la o adncime de 20-30 c.m. sub apt, este maT
consistent ca precedentul, untuos la piptit, do culbre
brunt inchis, cu miros fOrte desagreabil, in care se
distinge mirosul HydrogenuluY sulfurat, contine putin
nisip.
Are reactiune alcalint, inalzit degaje vaporY en re-
actiune alcalint.
1) Substante1e organic() qi resturile de plant() contin : Carbone 72
grame 23, Hydrogen 8 gram) 80, Azot 6 gram( 50.

www.dacoromanica.ro
 010

a) 1000 grame nomol umed contine :

Ap5. 0 substante volatile . . 273,000.
Substante organice . . . . 106,660.
a anorganice fixe . . 620,340.
Higrogen sulfurat in canti-
Acid carbonic liber ttY mid
Hidrocarbure uOre 0 variab.
1,000.

b) 1000 grame nomol uscat la 1250, contine :

Substante solubile in spa. = 45, 0068
Clor. 23,29519.
Brom 0,041689.
Anhydrida sulfuria . . 2,574820.

Calciti 0,177110.
Magnesiti 1,088400.
Sod% 14,312300.
Potasiti 0,729160.
Amoniac 0,678250.
Silice 0,004310.
Anhidridg fosforica . . . urme.
Oxid de fer 0 de aluminitt a
Hidrogen sulfurat a
1) Substante organice, acizY vo-
latilY, perderY 1,46423.
Acid humic urme
Acid carbonic liber 0 combinat= 3,32705.

Substante insolubile in ap. .954,99320.

Since 572,90000.
Anhidridit fosforica . . . 2,67370.
1) Substantele organice corespund la 0,0834 permanganat de po-
tasitt.

www.dacoromanica.ro
 911

Anhidrida. sulfuric:1 . . . . 5,64920.

Acid humic 16,64200.
Calcia 44,89429.
Magnesia . . . - . 15,30070.
Oxid de fel. 43,34000.
2 2 aluminia . . . 125,90000.
Substante de natura grsimilor
i cerel 3,59330.
Substante resinse . . . 2,26000.
Hidrogen sulfurat (combivat) 5,55855.
Restuil de plante, Humin, per-
dell, etc 116,72695.

De unde resulth cg. 1000 grame nomol uscat la 1250,

contine :

Substante solubile in api. -

Clorur de sodin 36,40330.

a a potasi a 1,39586.
a a magnesia . . . 0,73376.
Bromur de magnesia. . . 0,04794.
Sulfat de magnesia . . 3,43726.
Sulfat de calciti 0,06041.
Carbouat de calcia . . . . 0,39985.
a a magnesia . . . 0,69625.
a acid de amonit . 0,36363.
Silice 0,0043.
Oxid de fer urme
a a aluminiti a
Azotat de ammonia . . .

Substante organice, acizY vola-

tin, perderl 1,46423.
Suma= 45,00680

www.dacoromanica.ro
 012

Hidrogen sulfurat liber unne j:

slabe
Anhidrida carbonic/ i semi-
combinat = 2,78642.
Substante insolubile in api

Su lfat de calciil (gips), grett

solubil in apa . . . . . 9,60351.
Silice 572,90000.
Oxid de aluminiti 125,90000.
Oxid de for 36,8006.
Sulfur de fer (S2Fe) . . . 9,80933.
Fosfat de calcia (PO4)2Ca3. . 5,64866.
Calcia (combinat cu acid car-
bonic, silice, acid humic . 39,80815.
Magnesia (combinat cu acid
carbonic, i acid humic). . 15,30070.
Substante de natura grsimi-
lor i cerel 3,59330.
Substante resinse 2,26000.
Acid humic 16,64200.
1) Substante organice, resturT de
plante, Humin, perderT etc. 116,72695.
Suma= 954,99320
Inspectorul Farmaciaor
Dr. M. Georges=

1) Substantele orgunioe si resturile de plante oontin : CArbuno

38,1000; Hidrogen 8,1000; Azot 1,1402.

www.dacoromanica.ro
42NASTIREhE
*I

,}SCHITURELE

Zi

58

www.dacoromanica.ro
 915

Ziceam, In cursul acestel lucrarI, a averea

Eforiel, lntre altele, se compune i din
veniturile nioielor, cator-va manastirI i sell-
turI, din care unele fundate ca anexa, la casele
cu spitalurl, destinate a Intretine bolnavil sca-
Watt, i Wad, iar altele Inchinate de diferiti
domnI, ca ajutor la aceste case.
Este important dar sa se tie, care sunt aceste
manastirl, de eine s'ail Inchinat, care erail re-
latiunele lor cu casele catre care s'ail Inchinat
si In fine ce ail devenit ele.
Aceste manastirI i schiturl sunt :
1) Manastirea Coltea
2) D Panteleimon
3) Schitul Sinaia
4) Manastirea Fedeleviu
5) Schitul Slobozia
6) i Graj dana
7) D BerislavetI
8) * Titirechl
9) i Gaisent
10) D S. erbanet1
11) i Cornetu
12) * Cobia
13) 3 Brebu
14) , MaxinenI

www.dacoromanica.ro
 916

15) Schitul T1ror

16) P Poiana
1.7) a Lespezile
Spre a fi mat himurit, sa. vorbim despre fie-
care manastire i schit In parte.

www.dacoromanica.ro
 917

II
filtinastirea CoIlea

espre acsta. manastire, s'a vorbit In

destul, In capitolele din acsta lucrare,
relative la Epitropia i la Spitalul din acsta
manastire.
Nu mat avem de cat sa indicam aci, care
sunt moiele acestel manastirI :
Arondit annalit

1.) Ciupagu cu trupurile . LeI 10.740

2) DeiratI 1 E)5.115
3) Doicsca 13.340
4) Calara.5I-LichiretI . 60.480
5) Carnulsa 6.480
6) Stelnica 9 35.000
7) Slanicu-Varbilall . 6.490
8) Slonul . 1.440
9) UrlatI-Fonta.nelele . , . 2.520
10) StanorniretI-Codre.5ti . . . 14.000
Total . . . Lel 205.605
Cat pentru judetele, unde stint situate aceste
moiI. cum i de cine at fost daruite, cititorul
va gasi aceste desluirI, In tablourile din acsta
lucrare, In care se Oa trecute tOte moOele
Eforiel.

www.dacoromanica.ro
 MR

III
Mtingstirea Panteleimon

jn capitolul, din acsta lucrare, relativ la

Epitropia i Spitalul din acsta manastire,
s'a vorbit In destul de acsta manastire i nu
mal ramane de cat O. aratam aci, care sunt
mo.,,iele acestel manastirl :
Arondit munillt

1.) Carciuma de la pripOre . Lel 400,

2) Zilitea-Soreasca . . . 1 21.277,60
3) Persica-Merlarl-D or-Ma ru n t D 76.820,
4) ChirnogI (parte). . . . , 30.000,
5) Gologanul 10.590,
2

6) VaretI-Dascalu . . . o 17.000,
7) * D obren I . . . , 65.480,
8) Vatra manastirel . . 12.000,
*

9) Licuriciu-Zbar. Lixandra 50.000,

2

10) Vartopele i P6riI RiiosI (par.). 15.000,

11) BucanI 10.500,
D

12) Duani 1 1.601,

13) Gurgueti-Batcoveni. . .. . 8.290
14) HodivOia-Vieri . . . . i 1.14.480,
15) Onasca * 26.925,
16) Resmiret1 (Nntelehnon) . , 18.240,
17) StancetI-DuduletI . . . 2 4.700,
Total . . . Lel 483.303,60
Judetele, In care sunt situate aceste moiI, se
gasesc trecute, In tabela din acsta lucrare, In
care am enumrat tOte moiele Eforiel.

www.dacoromanica.ro
 MA

nir
PhitioruI Zinnia')

$ 11.0

patarul MIHAI CANTACUZINO, cel-ce a tnte-

meiat Epitropia Sfintel Monastirl Coltea,
unde a deschis Spital, a Tnterneiat i Schitiorul
nurnit Sinaia, cu hramul Adormirea Make!
DomnuluT, i a hotArAt ca purtatorul de grijA
al acestul schit, s fie tot Epitropia Sfintel
Manstirl Coltea.
Aezmntul SpAtarulul MIHAI CANTACUZINO,
prin care arata. a a ridicat din temelie i
inaltat acest schitior Sinaia, are urmaOrea cu-
prindere :

Afeamntul SpAtaruld Mihai Cantacuzino, ctitorul fi

fondatorul MAnstird Sinaia din judelul Prahova

Marele i prea inaltul Dumne4eti cel in Troita slvit,

eel Mr de ineeput i ne cuprins, cel minunat intru
lucruri i infricoat intru puterl, Isvorul darulul eel
ne incetat i adAncimea iubiref do 45men1, cea ne
deOeptat. Comra bunttilor cea ne furatl, de la
care OM darea cea bun i tot darul desvArit po-
Ora, Domnul Domnilor prin sOrele impArtesc. Im-
parat1 i DomniT stApAnese pAmAntul. Celce insu0

4) AL. G. GaLEEscu, Sinaia 1695-1895.

www.dacoromanica.ro
 920

este bung.tatea i insus1 intelepciunea i instO puterea,

cu a sa nemrginit iubire de Omen!, in multe chi-
purI milostivindu-se i intru mill cercetand mfintuirea
nmulta omenese, i multe i necurmate mijlOce ne- .
ati arttat i mug, spre lucrarea faptelor celor bune
mantuitOre de suflet, I i pe tot! i indemnIt i fa-
gadueste mantuinta celor ce vor vrea s o mostenOsca
pre dansa, i mult 0 mare cinste all aflat tOte faptele
cele bune, MAO cerescul Dumneleti i stapanul care
lucrgtori lor adicd : a! faptelor celor bune II prietene0e
cu dansul 0 le f5gaduWe lor respltire vepica ; iar
osebit ma! inaltd 0 ma! presus este milostenia, cg,
multe 'I sunt darurile, prea puternia. 'I este puterea
0 mar! 'T sunt svr0ri1e, dup6 cum in scripturile
ode sfinte i Dumneqee$Y, intru cuvintele i prorocfile
ale cuv&Itgtorilor de Dumneciett proroci i intru in-
vatoturile cele date de Dumnezet1 prin purtatorl de
Duhul Sfint apostolI. i intru Dumneclee0ile art! alo
purtatorilor de Dumnedett pArinte se veste0e, pentru
c milostenia acesta, aU rugat pe tot Vitorul Dam-
ner,leti i l'att indemnat cu pornire spre milostivire
pentru no!, cel *41 pentru neascultarea ; ci dar do
vreme ce milostenia r6sbate thria Cerurilor i rsbete
de ajunge tocmaT la Chionul mtirire! luI Dumnecietl.
Milostenia cu care se hrnesc lipsiiT si streini, cArea
insq! aceia se face povata celor-ce o lucrOza 0 'I duco
tome la cerurl inaintea 1111 Dumnecleu. Milostenia
deslOgA leggturile pacatelor i gone;4te intunericul,
stinge matca foculul i invreduice0e, pe cel-ce o fac
pe dansa, de se asemtina cu Dumnezeti, pentru c zice
Hrisos, faceti-v6 asemenea printelul vostru celuf ceresc,
dup6 cum acesta o zice si eel cu gura de aur
Sfintul /On, la cuvAntul ce face pentru milostenie si
iaras1 la acelas cuvant al milostenieT, zice Sfintul IOn
Zlataos la Ithica ca. zice, Dumnezeti a pot! 0 !lira de

www.dacoromanica.ro
 set
ON
0

HITISORUL SINAIA in
SCHITISORUL SINAIA in 1695
www.dacoromanica.ro
 921

milostenie sa te incummezl. Ci dar vol sa-tl fia dator,

ca sa dobande5,41 0 maY mare plata 0 cu indraznire
s fie incununarea Ta, ca intinz mama mea 0 'ml este
drag sa iaa hrana de la Tine, fi nu 'ml este ru0no
a zice ea am fost flmand i m'atY hanit, sail setos
i m'atl adapat, mu bolnav f4't strein 0 m'atY cautat,
0 'Ira pare bine pentru aceste, buntitatl ea sa fitl i
voY moOenitorl Imparatil cerulul. Acest fel de darud
0 atAta de tare putere, are milostenia 0 iubirea de
streinl, cum nu 0 maY mult trebue a fi cinstit, pentru
ca in legea cea scrisa de Dumneclea, porunca de a
doua 0 asemenea cea dintaia care zice : sa iubeOl pa
de apropele tad, ca insu0 pe tine, i acsta porunca
prin milostenio s savfme0e i intru dansa se arata,
dupa cum i proorocul Isaia zice : pe nemernicl eel
fara de cask prime*e-i in casa ta (acsta dar i allele
asemenea Domnul Dumneclea ca un Iubitor de OmenY
prin sfintele scriptud aratandu-ne).
..i. ea robul luI Dumnec,lea eel maY mic MIHAI Spa-
tar CANTACUZINO, am luat pe Dumneclea Intim ajutor
0 din tota virtutea i din tOta inima 0 cu tot sufletul.
*i cat ne-aa fost putinta nevoindu-ma, nu din ceva al
met", ci din cele ce m'all miluit iaraV prea btmul Dum-
neclet 0 stpan, am zidit din temelie i am lualtat
un schitipr numindu-se Sinaia, dupa asemunarea Si-
nael eel marl, intru. slava i lauda luT Dumneclea 0
intru cinstea adormirel stapanel 'Astro Maicel sfintiel
sale, pe apa Prahovel, la pustie, sub muntele Buce-
giulul, (unde maY naintea zidirel aceOia se Oa Siha-
tril, acolo la pustia acsta 0 neputand WI de talharl,
de vreme ce pe acele vreml, locwrile talharilor, me
osebit de alte locurl acolo era), a fi zidirea acsta si-
haOrilor acelora 0 a altora dupa (10320, umbrire 0
liman de odihn 0 de adapostire, ca sa se jertfsca
mieluFlul lul Dumneqea eel curat, acolo la acel loc,

www.dacoromanica.ro
 922

unde fusese cuibul 0 locaul talharilor maY nainte

0 spre mg adev6rata paza a SihaOrilor acelora, ce
pururea iubesc pustia, am flout 0 Chi fibre, cu zid
imprejur, pentru a lor odihn 0 pazk avnd acest o-
bicel el intro dal* de obste, uni a locui prin padure
in pustie afark alti in manastitsth spro paza 0 pos-
lqania schitulul, ca aceia de prin pdure sa vie sa
'rg ia hrana lor, din locasul acest Dumnecleesc, co s'aU
facut, 0 rnduindu-se i obiceiul Manastibrel ace$ia
Sihastre$e, peste tot anal a nu mnca duke, avand
deslegare numal la praznicile cele imp6thte$1 i ale
stintilor color marl 0 sambetelor 0 duminicilor. Iar
cel-ce locuesc in pustie, in viata lor sunt in post, 0
cnd se va intdmpla a muri Staritul care va fi, altul
din streinY sit nu se pue, fdth de cat din obste din col
din MonastiOrk pe care '1 va athta Dumnecleb. ca a
afle sortul de a fi vrednic. i acAsta a se pAzi tot aa
s'aii facut i blestem, dup cum arata i hrisovul prea
foricitulul Papil f;4i Patriarh ALEXANDRIEI, kir SAMITIL,
0 al prea fericitulul Patriarh kir HRISANT al Ieru-
salimulul, 0 and va fi acst intimplare a morti, ca
sa se alega din eel din obtea schitulul cine sa fie, sa
so faca tire 0 EpitropuluY sfintel Mngstirl trisfetitele,
uncle este i spitalul cu saracY, care 0 acsta sfinta
Manastire 0 spitalul din Dumnecleeasca pronie, cu
mila fi en darul sfintiel sale cele mare, iarafg nol
le-am Mout, undo dar Ora nu se va face .tire, la zisa
0 numita sfinta Manastirea acsta do sus a nOstrk
sit stea jos lucre, nicY de cum hotathro pentru a se
pune Starit in loc altul, sa nu se pot5. face ; 0 la
luatul semi-StarituluY i ale schitulul co va 6, pentru
ea sa nu OM altl a intra streint, am othnduit Oa-
II011COR 0 am hotarat sit fie purtator de grijk Epitropul
sfintel AlanastirY Coltea, 0 acsta oranduea16. O. so
pazesc6. tot-d'a-una, 0 othnduiala ce am Mout 0 am

www.dacoromanica.ro
 4)23

orandit de la sfinta Mandstira Coltea a nOstr, s alb/

tot-d'a-una Staritul a lua : talere o sutd, ca O. le fie
de chivernisld, ca s se ajute la slbiciunile 0 la
neputintele pdrintilor Calugdrag, de vreme co starea
SchituluT este Sihastre0e, fiind zidit la loc gred i do
pustio, dar sti fie sub datorie i cdlugdra01, impreund
cu Staritul, atat ceT din luntru din Schit, cum 0
cel dupd afard din pustie, a se ruga DomnuluY Hristos
no curmat, pentru buna stare blagorodnicilor DomnT
0 a Mitropolitilor aT scammluT tare amtia i pentru
tt tara acsta i pentru ertarea pdcatelor ctitorilor,
atat celor raposatl, cat i celor viT, i pentru tot nmul
0 eel de aprOpe i eel de departe, i pontru toti fa-
dtorf de bine aY MandstireT, rugand i ett plecatul
sluga mariilor vOstre do o4te la totT luminaiT Domni
0 catT va maT randui Domnul Dumneclett a fi Domni
0 Stpanitori tdreT acetia, ca pentru dragostea prea
cinstitel i slaviteT Maid luT Dumne4et1, intru al cdrui
nume se cinstWe acest loca Dumnecleesc, ca cu std-
panesca mild sal umbrsca i sl pdzscd, sub Dum-
nezeescul acoperdmant, pentru ca sd avetT i mdriilor
vOstre ve0lica pomenire i darul Maicel luT Dumnecled
amin ; i acest arzamant i acesta oranduiald s stea
0 sd se pdzezed ne clintit in vepica pomenire.
Ootombria, 15. 7202.
(ss) Constantin vel Vornie, Constantin
Brncoveann vel logofat, Dumitra,yea
Racorifit vel clueer, Ianache
bir rel serdar.

Iar prin cartea de la 1715, Octombrie 15,

a orAnduit, SpMarul MIHAIL, modul de adminis-
tratia schitulul i leptura lul cu MAnastirea
Coltea.

www.dacoromanica.ro
 924

Acest aezamant, a fost confirmat i de GAIrRIL

Patriarchul Constantinopolul noua Roma 1).
Dupe intemeierea schitulul diferiti Domni, a
acordat acestel monastirl danil i privilegil.
Aa :
CONSTANTIN W. W. a hotark ca sa fie mila
sfintel manastire, talere 100 de la ocna Slanic
CONSTANTIN BASARAB W. W., a dat rnanastirel
40 Omenl, cu armele i cu vataful lor, ca sa pa-
zesca de talharl m5nastirea Sinaia i trupurile
de acolo 3).
STEFAN CANTACUZINO W. W., a hotarat ca sa
alba .a tinea manastirea, zece case de OmenT
streinr pe moia sf. rnanastirl de la Campina ot
sud Prahova 4).
Acestall Domn, a intarit mila de taled 100,
de la ocna Slanic, acordata de CONSTANTIN BA-
SARAB W. W. 5).
NICOLAE ALEXANDRU W. W. 6), a dat mita
manastirel, 40 Orneni straint puca5, cu vataful
lor, ca sa fie pentru paza manastireL Ace1a1
Domn, a intarit dreptul manastiref, de a linea
pe moia de la Campina ot sud Prahova, 1.0

1) Cartea Patriarchali on letul 1702 Octombrie 18, veclT Pag. 17

de la oapitolul Epitropia 314pAstire1 i spitalul Coltea, din acstit
luorare.
2) Hrisovul ltet CONSTANTIN W. W., cu ltul 1698 lanuarie 15.
3) . a lir. W., au letul 1701 Martie 9.
4) Hrisovul 1111 STEFAN CANTAOUZINO W. W., MI letul 1714lunie 25.
5) * W. W., 1714 Iunie 26.
6) * ALEXANDRU W. W., 011 ltul 1716 Aprilie 20.

www.dacoromanica.ro
 925

case de Omen! streinf 1). ION W. W., a miluit

manastirea, ca sa tie 40 Omen! streinl, cu va-
taful lor, la sat la TrestienT ot sud Prahova,
ca sa fie numal de paza manftstirel 2) i aii In-
Wit i mila de a tine 1.0 case de Omen! streinl,
pe moia manstirel de la Campina.
Daniele de ma! sus ale manastireI, aii fost In-
tarite i de CHRISANTIE Patriarchul Ierusalimulul
i a WO. Palestina. 3).
MIHAI RACOVITA W. W. hotarate ca acsta
sf. manastire, sa, fie iertat i in pace, de tOte
dajdiele 1 oranduelele, ate vor ei pc an de la
visterie 4). Acestall Domn Intrete lartii tOte
daniele i privilegile, acordate acestel manstirI de
toll Domnil, Incepand cu CONSTANTIN BASARAB 3),
GRIGORE GIIIKA W. W., a IntArit dreptul m5.-
nastirel, de a avea i a tinea 3 fantnt de 'A-
cura isvoratOre de la Imp! i Matita ot sud
Prahova 6). Acela! domn Intarete iar1 tOte
privilegile acestel mnstirl 7).
MIHAI RACOVITA W. W, Inttirete dreptul Ma-
nstirel, asupra celor 3 fantani de mal sus 8),
GRIGORE GHIKA W. W, Intarete oranduelele

1) Hrisovnl lul Ataucernmu W. W., cu letul 1718 Aprilie 22.

2) Hrisovnl lul Iolif W. 1V., on ltul 1717 Aprilie 28
3) Cartea Patriarhali en letul 1717 Iunie.
4) Hrisovul lurMumi, RecovrIA W. W., cu letul 1731 MaY 30.
5) . a a W. 'W., en letul 1731 Mal 30.
0.) . . Galocaux GaixA W. W., on ltul 1733 August 4.
7) . a a W. 1V., on ltul 1735 Iulie 20.
8) Hrisovul lig MIHAIL RsoovITI W. W., en ietul 1742 Martie 28.

www.dacoromanica.ro
 926

i modul de cArmuire a mAnAstiref facuta de

Spatarul MIHAIL CANTACUZINO 1), KARAGEA. W. W,
Intrete tOte daniile i privilegiele manstiref 2).
MIHAIL CONSTANTIN SUIT W. W. 3) asemenea,
ION GHEORGHE KARAGEA W. W, intilrete dreptul
mAnastiref de a tinea 20 lude, scutite i aparate
de orl-ce &ill 4). ALEXANDRU NICOLAE SUTU W W.
intArete mntistirel, milele i privilegiile acor-
date, de diferiti DomnI6), GRIGORIE DIMITRIE GHIKA
W.W., Intarete 1 daniele i milele manastirel 6).
Atha de documentele de mai sus, traditiunea
spune ca. Spatarul MIHAIL CANTACUZINO, fiind in
dregiitoriele tare!, a fost Oat de hoer! la Sul-
tanul TarigraduluI, i dupe acea Ora, s'ar fi
exilat de Vizir, la mAnastirea cea mare, la mun-
tele Horivu, unde ezAnd un timp, s'a rugat
luf Dumnecleil i Maicel la! Hristos, sa, i ajute
sa. scape sanatos de acel canon, fagaduind ca.
la inapoerea in patria sa Valahia, sa zidesca. i
el o mantistire de pusnici in muntif Romaniel,
numindu-se Sinaia.
Dupe ce am pus, fata in fatA traditiunea, cu
actele 1 documentele ce posedam 1 care ad
ajuns pana. la nol, fie a Spatarul MIHAI CAN-
TACUZIN, o promis ridicarea unef Monastirf de
1) Hrisovul lul GRIGORE GIIMA W. IV, MI ltul 1752 MaT 11.
2) * . KMU GEL W. W. * D 1782 Sept.
3) * MMAIL CONSTANTIN W. W. * * 1783 Noom.
4) * * ION GIMORGHE KaRAGEA * 1813 Martie 31.
5) . * ALEXANDRA NEOULAI W.W.s 1819 Noom. 2.
6) * * Gamow; DINITRIE GHIKA * * 1825 Oot. 13.

www.dacoromanica.ro
 927

pusnict In muntil Romaniel, drept fagaduinta

dupe scaparea din surghium, fie c a fault a-
cesta, din admiratiunea sa pentru locaprile
ce a vezut, In calatoria pe la sfantul mormant,
i mal ales a Man5stireI Sinaia din Orient.
Este cert i de netagaduit ca, Spatarul MMAI
CANTACUZINO, a zidit i Inaltat din temelie, un
schitior, pe apa Prahovel, la pustie, sub muntele
Bucegiulul, pe muntele Furnica, cu hramul Ador-
mirea Maicel Domnulul (1.5 August), pe care l'a
Lerminat in Lille 1695, numindu-1 Sinaia, dupe
asemanarea SinaeI cel marl i-a facut chiliOre cu
zid imprejur, pentru odihna i paza calugarilor,
1 a hotarat ca epitropul Sfintel Manastia Coltea,
sa fie purtator de grija, la acest schitior, care
oranduiala sa se pazesca In tot-d'a-una.
Schitul, Impreuna cu chiliOrele, fundate de
CANTACUZINO, exist& i acum i formza quadru-
laterul, inconjurat de tOte partile de ziduri, de
grosime pa.na la 6 metre, compus din : schiti-
orul din mijloc, paraclis, chiliOre pentru cMu-
garl, trapez ; bite cu ferestre mid, ea de forta-
rete pastrand 1 acum aparentele mai mult ale
unel cetatl, destinate a fi de paza contra talha-
rilor i a navalitorilor.
Spatarul MIHAIL CANTACTJZINO, plecand din
Vama Campine!, In cercetarea loculul, unde sa
'I ridice schitiorul fagaduit, mergand calare
prin potecl, a trecut cu gra' strlmtorile Ora-
tielor 1 dam' peste o poiana, lnconjurata. de

www.dacoromanica.ro
 928

tOte pArtile de muntl slbaticl, Impodobith. vu

brazl, In plinfi. pustie, la pOlele iruluI Bucegilor,
scaldata. de un Wall numit Pele, curgnd cu
sunete veselitOre, zice legenda, care se lovea
cap In cap cu alt vale numi IA Rea, In mar-
ginea poticel ce servea de trecere , i a ales
acsta, poiana. ca loc, pe care sa 'I cla.dsca. schi-
tiorul.
Acsta, este poiana pe care se afltt zidita. mo-
nstirea, i care prin positia sa natural, atrage
privirea tuturor calatorilor.
Nu trebue stl. credem ca, schitiorul cu chiliele
i zidul Imprejurator, s'atl pAstrat pana. asta.-zI
In starea sa de la fondatiune. Cu vreme, Im-
bunatatirI din timp In timp s'ail fcut, atAt
cladirilor i chiar bisericel.
Acsta atesta i piatra din fata intrarel In
biserica, care pOrta. urmatOrea inscriptiune :
g Zugravitu-sa acsta biserica, In zilele Domnulul
ION ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZI Voevod, find
imitrOpolit DOSITEIU i s'a sliva.rit prin OM
a ostenla i cheltuiala Egumenulul DAMASCEIN,
61795 Septembrie 1.6.)
Adic la un secol de la fondatiune, s'a re-
zugravit biserica In interior, ceia-ce se Invederza
i din observatiunea *ce lidte orl-cine face, corn-
parand Wine, ce all rmas din zugra.vla., de la
fondatiunea manastirel, cu akeia aplicata. In
urmit la anul 1.795.
i ceia-ce dovedete i mal mult, transfor-

www.dacoromanica.ro
 ::

...,,................*.....,...._.....
- \ -,---...,i-r! ,
1
,!
v, --.---

VII 1 ^.
.

-,-
t
k )'

7 4.,,; s.;
(?"-:
. J....A
t.gr,
I. ,1

-.
. ,
c-

WIMP ...ILIA .

"
BISERICA M-rei SINAIA
Ridicatd la 1695 1 restaurat la anit 1795 i 1870

www.dacoromanica.ro
 929

marile ce a luat cladirile, dupe vreml, prin Imbuna-

tatirile aduse, este 5i inscriptia, ce exist& d'asupra
porteI de intrare In quadrulater, care zice chiar a5a:
,Acesta pOrta 5i cu tOte lnoiturile, ale se
evUl aci, ad fost fcute de parintele DEMME
4PROIN TIRULOIU, In zilele Illi ION NICOLAE WW,
, In anul de la Adam 7228 (1720) Maid 20.,
Inainte tuft de a e5i din acest quadrulater,
atragem bagarea de sema asupra Paraclisulul.
Acest paraclis, are hramul Schimbarea la Lift
a MantuitoruluI (6 August), 5i de 5i actul de fun-
da tiune al SpataruluI CANTACUZINO, nu vorbe5te
de acest paraclis, el face parte din cladirile
care ad fost cladite la Intemeerea manastird.
Este de regretat Insa, ca din In tregul plan
al cladirilor, zidite de insu5I fundatorele CANTA-
CIMINO, nu mal exista asta-zI, clopotnita cea
veche, pe unde era intrarea In manastire, care
ar fi atestat 5i mal bine starea de asedid, In care
trebuiaii sa traiasca calugarii, pentru a lor odihna.
Acsta clopotnita, independent de grosimea
zidurilor, de soliditatea portilor, nu permitea
intrarea de cat pe un spatiii de 2 metri, adica
atat cat putea trece omul cu calul Impoverat.
1843-1899
In primele vremurI, comunicatiunea facandu-se,
de la Predeal, 'Ana. la Comarnic 5i Posada, pe
o poteca Ingusta, abia cat putea merge omul
Ware, iar transportul marfurilor facandu-se pe
caI Ora la Campina, de unde se Incarca In
59

www.dacoromanica.ro
 930

care, era natural ca din causa grelel comuni-

catiuni i calatorif sa fie putini la numer.
Cu timpul Insa valea Prahovel, fiind drum
mare de calatorI, Intre Transilvania 1 Romania,
numerul calatorilor a crescut ast-fel ca. In 1.846,
Domnitorul GEORGE BIBESCU, a fcut a se con-
strui oseua Impetrita., ce se vede i azI, i a
dobandit acest drum o mare irnportanta, mai ales
dupe legatura oseleI Braovulul cu Predealul.
Era natural, ca o data drumul cel mare
de trecere, fiind definitiv stabili t, i top cala-
toriI, din causa drumulul lung 1 anevoios, po-
posind in rnanastirea Sinaia, atat la ducere cat
i la IntOrcere, sa se ajunga la parerea ca. localul
vecheI mA.nastirl era neincapator, pentru a
adaposti pe toy calatoril.
Aa : Archimandritul IOSIF, staritul manastirel
Sinaia, In anul 1.841, dovedind ca localul cu
chiliele acestel manastirl, este nelncapator, fata
cu numerul cel mare al mosafirilor, a pus basele
cladiref unel non! biserici, Impreuna cu doua
laturl de cladirI, situate, tot pe poiana manastirel,
deschisa Insa despre Valea Rea, ast-fel ca. O. se
potts adaposti toll cahltoril.
Abia In anul 1843, In timpul staritulul PAISIE,
s'a terminat biserica cea noua 1), ce se frequen-
tza asta-zI de toll calatoril, precum i cele don
laturl de cladirT.

1) Planea din Wire Ora anul 1833, in lee de 1843.

www.dacoromanica.ro
 931

Acsta biserica pOrtii urmatrea inscriptiune :

g La cursul anilor, de la Mantnitorul nostru
gIsus Christos 1693, s'a zidit Sfanta Monastire
a Sinaia, de fericitul intru pomenire, ctitorul
6 MIHAIL CANTACUZINO, marele Spatar, intru cinstea
gAdormirel Prea Slintel NasatOre de D-zeii ;
a iar la ltul 1843, s'ail mai adaogat acsta
a SfAnta Biserica, in zilele prea luminatulul nostru
a Dornn, GHEORGHE DIMITRIE BII3ESCU W. W., CU
a blagoslovenia Prea-Sfintitulul Mitropolit al Orel
gD. D. NIFON, cu cheltuiala easel i din afiori-
g sirea fericitilor ctitori, in numele prea Sfintei
a Treiml i cinstea prea Sfantei NascelOre de
gD-zeii. S'a inceput zidirea acestel Biserici de
crop, in staretia cuviosului parinte Iosiv Arhi-
gmandritul, in care an a i re'posat in Domnul
gi s'a desavarit, prin staruirea, osardia .51 os-
gtenla (de la inceputul temelii), Prea cuvioiel
g sale parintelui PAISIE, Archimandritul, staritul
a acestui Sfant loca, i tOte podObele pe din la-
g untru i afara, cu chiliile Imprejur, cum se
g v6d. 1846 August 15.
Cu aceste adause de cladiri, monastirea Sinaia
a continuat a adaposti in sanul sthl, pe toll ca.-
latoril, care treceati pe drumul ce merge la gra-
nita Austriaca a Predealulul, i nu exageram
cand adaogam, ca, multe din familiile reputate
ale terel, care faceafi asemenea calatoril pe la
baile din Transilvania, 'i aduc i acurn aminte

www.dacoromanica.ro
 932

de odihna de care s'ail bucurat, tn acest Mut

loca.
Ac6sta fiind destinatia mitnastirel i ajutata
de Ina ltimile Varfulul cu Dor, ale Omulul, Ca-
raimanuluI i Jepilor, de aerul curat, i de po-
sitiunea muntOsa, Impodobitii cu arbor! i plantele
de tote speciele, de la brazil cel mal Miran!,
pan& la stelutele de munte sail lanrica (Edel-
weiss), a atras bagarea de smil a Marie! Sale
Domnitorulul Carol, cu prilejul calatoril ce a
facut, pentru prima Ora, In acesta locali tate In
anul 1866 August 5.
Incantat de acesta positiune, M. S. Domnitorul,
a petrecut, Impreuna. cu Augusta sa sotie DOmna
ELISABETA, In Sinaia, pentru prima data in anul
1.871.
Ca orl care caletor, ail locuit in camerile
Manastirel, mal multI anl consecutivI, pan& la
anul 1.883, cAnd s'a terminat castelul Regal Pe-
le, cu care prilej Eforia a facut terasa, cu care
se Inchide quadrulaterul de clAdirl, care domina
Intreaga vale a Prahovel, de la Poiana Tapulul
pan& la IsvOre.
In cursul acestel ederI In manastire, Augusta
nOstra Suverana, a lasat pe peretil uneia din ca.
merile ce a locuit, semnele nepretuite ale talen-
tulul se'd de artistd, de poet& i de Regina care
se ve'd i azl.
Cu trecerea anilor, afar& de micele reparatil
de Intretinere, In anul 1892, Eforia spitalelor, a

www.dacoromanica.ro
 7r-

V40 TEC
IT-'1
UNItsuitn
6.bt../C7rE.S._

BISERICA DE LA MONASTIREA SINAIA,

Ridicat la anul 1833 i restaurata de Efori la anul 1899

www.dacoromanica.ro
 933

facut o reparatie radicalA cladirilor, ocupate

odata. de Suveranil notri, i a zidit din not' o
clopotnitA de piatr a careI lipstt era de mult
simtita.
De atuncl treptat di ferite imbuntitatirl s'ail facut
tuturor cldirilor, care compun acsta Mnstire.
In fine in 1899, s'a reinceput restaurarea bi-
sericel cldite in 1843, iar restaurarea celor
alte cladirl existente se va realisa, de indatli
ce situatia financiar o va permite.
Nu ne mal remne de cat sa arftiam, care
sunt moiele acestul schit, cad in ce privete
judetele, in care ele sunt situate, acsta deslu-
ire se pOte lua din tabela din acesta lucrare,
in care sunt trecute moiele EforieT :
Arenda annalti

1) Batogul Lel 37.240

2) Amitru . . . . i 11.640
3) Dudeti de Balta . ) 82.970
4) Maneciurile . . . . . 7.600
5) Sarasca, Matita i Delnita , 3.800
6) Tigoiu Olarenl . . . , 3.295
Total Lel 146.545
ANEXA
SINAIA 1)
Manstirea Sinaia, aflndu-se pe valea Pra-
hovel, pe osua Nationala, care duce la Braviv,
1) A.L. G. GILRqr.sou Sinaia, 1695-1895.

www.dacoromanica.ro
 934

i In Transilvania, poposea pe multimea de

dilator!, ce Inca de cat-va Limp, sa obinuise in
fie-care an, sa'0 caute sanatatea, la una din
staliunele balneare de peste Carpal!. Acest nu-
mr de calatorl cresc'end, lii aa grad, in cat
ori-ce gazduire, devenind imposibila, in chiliele
vech! i nonl ale manastirel Sinaia, a dat prilejul
EforieT Spitalelor, autoritate de care depinde
manastirea Sinaia, de a cugeta la masurl, care
ar putea sa inlesnsca gazduirea a num6rulul
cel mare de calatorl, care in tr6catu1 lor peste
Carpal!, eraii snitl sa poposdsca in manastire o
nOpte, i pOte i mal multe, dupd greutatile
drumulul. Aa g5sim In anul 1870, Decembrie
17, pe Eforia spitalelor, (land la iv61a adsta
publicatie :
EFORIA SPITALELOR CIVILE

Observndu-se de Eforie c localul mgnastirel Sinaia,

din districtul Prahova, este fOrte neincAp6tor, spre a
putea da ospitalitate tuturor cgltorilor, ce se oprese
acolo in timpul vereT, trecnd la Mile din Transilvania
pe langt acestea, dorind ca localul mnstirel so
serve in viitor, numal spre adpostirea altorilor saracl,
conform vointeT fundatorilor, s'a decis a se construi,
pe osea, un otel, care find deja inceput, va i putea
functiona in anul viitor 1871.
Pe MO acestea, vNindu-se ca in acst6. localitate,
atat de favorabil prin positiunea sa muntbs, a aeruluT
apelor sale, s'ar putea infiinta un stabiliment by-
droterapeutic, Eforia a i p4it la msurile necesare
pentru realisarea acestuT scop.

www.dacoromanica.ro
 935

Ins avOnd in vedere el otelul construit, nu va pu-

tea procura locuint tuturor visitatorilor, care s'ar sta-
tornici acolo, pentru cura ce ar voi a face, ti pe Mug .

acestea, fiind imposibil EforieY a infiinta alte noY con-

structiuny, a decis a se lsa acsta, la initiativa pH-
vat5, (Mild doritorilor locurile necesare pentru facere
de case.
Aa dar, persOnele care vor dori a avea locurT, In
prezisa localitate, din cele desemnate pc planul topo-
grafic, ce posed Eforia, ati a se conforma regulelor
urmtbre :
1. A Aspunde Eforiel pentru fie-care loc, care nu
va avea o IBtindere ma! mare de o jurngtate pogon,
o suma proportionala, cu pretul ce s'ar dobandi la li-
citatiunele, pentru arendttrile periodice ale mo*Y, din
care se vor da acele locurt
2. Nu se va putea da unel persbne, un loc me mare
de o jumetate pogon. Acela care va cere ma! mult,
va plti case! spitalelor pentru prisos, suma de clece
orl mal mult dupe regularea de ma! sus.
3. A construi case in termen eel mult de dor ant
4. Nu vor avea dreptul a face vre-o specul, intre-
tinend manarI O. buturY sati verl-ce obiecte de vinzare.
Eforia dorete cu acest chip, a crea In acesta lo-
calitate un centru, unde visitatoriY, vor avea cele ne-
cesare, pentru cutarea sangtateT lor, aspirand In ace-
14 timp la resultatul a persOnele ce nu ail mijlOcele
de a altori in streintate, s6.V WA indeplini acOst
trebuinta. in tara.
Acsta se publia spre cuno$inta generala, ca per-
sOnele care vor dori a avea asemenea locurY s bine-
voiasc6. a'Y indrepta cererile la Eforie. BucuretT strada
Coltea No. 38.
Efori, Dimitrie Ghika,
No. 7.915. Gr. C. Cantacgzino, Davila.
Anul 1870 Decembrie 18.

www.dacoromanica.ro
 931

Aces ta este Inceputul destul de modest, dupe cum

se vede, al Intemeiarel localitateI numita Sinaia.
Cu Inceputul viitOrel veil, In luna Iu lie 1871,
Maria Sa Domnitorul CAROL, Impreuna cu ELI-
SABETA DOrnna, visitand Sinaia, i IncantatI de
frumusetea cu care natura a lnzestrat aceste
locurl, s'ad decis ca In acesta localitate, WO
Intemeeze reedinta domnesca de vara.
Pan& la ridicarea Palatulul domnesc, M. M.
L. L., s'ail maltumit a se adaposti, In modestele
odal ale manastirel, de unde cu vederea, dominaii
Intrga Sinaia, de la versatura PelepluI i a
paraulul Valea Rea, cu muntil dupe ambele
laturl ale Prahovel, pana la catunul Isvor, unde
se termina localitatea Sinaia.
Decisiunea luata de a se stabili In Sinaia,
reedinta domnesca de vara, a asigurat acestel
localitatI un viitor stralucit. MA mesura luata
de Eforie, de a se Inchiria locurl, pentru con-
struclie de case, la aceia ce doread sa se ada-
postesca vara la umbra Carpatilor, In schirn-
bul unel arenzI, din causa prea putinilor ama-
torI sad ma! bine din lipsa lor, a fost para-
sita. Ast-fel a, prin legea de la 8 Februarie
1872, sa ia hotararea de mai jos, de a se auto-
risa Eforia sa vanda de veci, portiunI de pa-
mant, din proprietatea Vatra Manastirel Sinaia,
(muntele Furnica), cedandu-le acelora care ar
doH sa'I faca case.
Iata legea :

www.dacoromanica.ro
 937

CAROL I
PRIM GRATIA Lill DIIMICEZErT qi 'romp. NATIONALX
DOMN IL ROMANIEI
La loft de fafa fi viitori sandtate
Asupra raportaluY ministruluY nostru, secretar de
Stat la departamentul de Interne No. 254, pe langa
care Ne supune spre sanctionare, proectul de lege a-
supra instrinrd de veci, de cAtre Eforia spitalelor
civile din BucurestY a unuT limner de 70 pogne pa-
mant, dup proprietatea vetreY montistirea Sinaia, din
jud. Prahova.
In virtutea art. 93 din constitutiune.
Am sanctionat si sanctiontim.
Am promulgat si promulgtim cele ce urmOz4 :

LEGS
Art. 1. Se autoriz Eforia spitalelor civile din Bu-
curestl, sit instrineze de veci, portiunI de pgmant din
proprietatea vatra mangstireT Sinaia, din judetul Pra-
hova, cedandu-le acelora ce ar dori sg.'sT fac case
acolo.
Art. 2. Acele portiunT de pmfint, vor fi de 314 din-
tr'un pogon, iar acolo unde din causa positiund te-
renuluY, nu s'ar putea face distributiunea de asemonea
intindere, s OM ceda p0.n la un pogon si jumatate.
Art., 3. Cantitatea de teren, ce se va instraina, va fl
maximum pan/ la 70 pogone, a 300 leT fie-care pogon.
Art. 4. Cumpaatoril locurilor, nu vor avea dreptul
de a infiinta si intretine stabilimente de mancare saA
buturY.
Art. 5. AceI ce in curs de doT anT de la intrarea in

www.dacoromanica.ro
 938

posesiune a locurilor, nu vor construi, vor perde aceste

locurl, flr a li-se restitui banil respunV.
Art. 6. Conditiunele de vanclare, la care vor fi su-
pu1 cumpartitoriY, se vor elibera de la Eforie i se vor
prevedea In regulamentul do aplicare a acestel legY,
avnd a se inscri pentru stricta lor paza, In actele de
posesiune ale fie-carta cumpgrtor.
Acesta lege, s'a votat de Adunarea Deputatilor Ro-
manieY, in sedinta de la 7 Decembrie anul 1871, 0
s'a adoptat cu majoritate do opt zecY 0 nou voturY
contra a patru.
Prefedinte .Dimitrie Ghica.
Secretor P. ANGELESCU.
(L. S. A.)

Acest lege s'a votat de Senat, in edinta sa, de la

31 Ianuarie anul 1872 0 s'a adoptat, cu majoritatea
de doutt-clecY 0 cincY voturI, fiind 0 Ose abtinerl de
la vot.
Vice-Prefedinte Al. Orilscu.
Secretor GR. T. MOSCU.
(L. S. S.)

Legea de fat6 ordongm s fie investit cu sigiliul

StatuluI 0 publicatI in Ifonitoral Oficial.
Dat in BucuretY la 8 Februarie 1872.
UrnuSzii somnittura MiirieT Sale DomnitoruluT.
(C. S.) Ministru do Interne Ministru do Justitie
L. CATARGI G. COSTA-110Ru

Din acesta se vede lilmurit, eft nu a existat

o localitate sail o mosie speciala, cu nurnele de
Sinaia, si a tot ce se da. astzl denumirea de
Sinaia, nu este de cat parcelarl de terenurl,
dupe muntele Furnica, vatrA a mniistirel Sinaia.

www.dacoromanica.ro
 939

Legea din 1872, a pus fundamentul tntemeia-

rel Sinael, de Ore-ce imediat s'aft grabit nume-
rOse persOne, sa '1 dobandesca terenurt prin
cumparatOre, In basa acestel legY, i de o data
ca prin farmec, pretutinclenea s'atl vezut ridi-
candu-se, de la vilele cele mai frumOse, pana. la
casutele cele mat modeste. Acest avent grabnic
al Sinael, nu-I putem trece cu vederea, fat% a
reaminti ca se datore,ste Principelul DIM1TRIE
GHIKA, care in calitatea sa de Efor al spitalelor
civile, a pus tom rivna, sarguinta i indemnul
la realisarea oraplulut, care a cucerit astazI
admiratia tuturor streinilor.
Reedinta Dornnesca de vara, flind inceputa a
se construi in anul 1.875 August 1.0, pe pro-
prietatea domnesca Piatra-Arsa (munte vecin
cu muntele Furnica i despartit numal prin pa-
raul Pele), i purtand denumirea de castelul
Pele, a contribuit mult la desvoltarea orae-
lulut Sinaia.
Deer nu credem de prisos, sa trecem aci,
actul de fundatiune al Castelulul Regal Pele, cc
se ridica majestos, pe pOlele muntelul Piatra-
Arsa, i cu fala spre spurnosul i sgomotosul
Pele.

www.dacoromanica.ro
 940

CAROL I
PRIN GRATIA. LUI Duranuti fp voINTA. nuTIONALI
WAIN AL ROMINILOR
La tog de laid ,yi viitort sdndtate
Astad, Duminica la 10 August 1875, NoY CAROL de
Hohenzolern, Domn al Romanilor, In al trd-zed 0 p.-
selea an al na0erd nbstre, dimpreuna cu ELISABETA
scumpa nOstra sotie 0 cu ajutorul Celd a tot puternic,
am pus temelia Castelului Pelef, pe mo0a nbstra
Piatra Arsd, in vecinatatea sf. ManastirY Sinaia, zi-
dita la anul 1695, de catre Spatarul MIHAIL CANTACH-
ZINO.
Cldirea acestuY caste!, s'a Inceput, In anul al nouelea
al domnid nOstre, find Prepdinte al Consiliulul de
Min4tri, D-nu LASCAR CATARGIU, Preedinte al Sena-
tuluY I. P. S. S. Mitropolitul CALINIC MICLESCU 0.Pre-
rdinte al Adunard deputatilor, Principe le DIMITRIE
CHIKA, iar starit al sf. mnstirY Sinaia S. S. A rhi-
mandritul ONUFRIE. In acela an s'a inceput 0 con-
structia drumuluT de fer, care va lega orapl P1oe0f,
cu Bra5ovul, prin valea Prahovel.
Drept care am subscris acsta, spre a nOstra porno-
fire in vcurile viiteire.

Avintul ce lua Sinaia, s'a datorit In mare

parte i constructieI caleI ferate PloetI-Predeal,
cu care ocasie s'a stabilit i gara Sinaia.
Constructia acestel cale ferata, Inceputa In
1875, a fost definitiv terminatb. In anul 1879, i
organisarea trenurilor de placere, care ail Inceput
la 1.0 Iunie 1879, a lnlesnit transportul ctiltorilor
din lark In cretetul Carpatilor.

www.dacoromanica.ro
 941

,Si ce este ma! mult, progresul a fost aa de

repede, In cat s'a simlit necesitatea a se pune
la dispositia amatorilor, alte nol trenurl, pentru
a'1 stabili locuinte i a se lua m6surf, pentru
a asigura traiul populatiunel, stabilite In oraul
Sinaia.
Acsta a facut ca sli intervina. legea de la
11. Aprilie 1880, al cAruT continut este :

CAROL I
PRIN GRATIA LIR DIIMNRZRt 1I VOINTA NATIONALX

DOMN AL ROMANILOR
La tog de laid $i viitort" sdadtate
Asupra Raportului Ministrului Nostru secretar de
stat la departamentul de Interne No. 1182.
Vdcl6nd votul corpurilor legiuitore, dat in edinta
din 11 Aprilie 1880.
In virtutea art. 93 din constitutiune.
Am promulgat i promulgam ce urmza :

I.LX (IX
Art. 1. Eforia Spitalelor civile din BucuretY este
autorizata :
a) A vinde prin licitatie, Inca una suta (100) pogne
loc la Sinaia, peste cel autorizat prin legea din 1872.
b) A da falr plata, cind-zeci pogne la sateniT, care
ar voi sa se stabilsca in acst localitate.
Art. 2. Pe locurile cedate i pe cele-ce se vor mta
ceda, se va putea intreprinde orY-ce comert permis
de lege.

www.dacoromanica.ro
 942

Art. 3. Comuna Sinaia, se declara eComuna Urbana.)

Acst lege, s'a votat de Adunarea Deputatilor, in
sedinta de la 11 Aprilie 1880 si s'a adoptat cu ma-
joritate de patru-zecY si noul voturT, contra zece Ri '4

treT abtinerT.
(ss) Prefedinte, C. Rosetti
(ss) Secretor, D. I. GIIIKA

,i dupe votarea el de Senat, s'a promulgat.

Amin. Insa, nu mal e vorba de o localitate
neinsemnata, Sinaia era populata, diferite in-
dustril Incepuse a se desvolta i relatiile sociale
fiind multiple, a necesitat ca localitatea Sinaia,
sa se declare in anul 1880, de comuna urbana.
Ajungand ast-fel Sinaia In acesta stare, Eforia
care luase initiativa Intemeierel sale, a trebuit
sa dea mama. de ajutor, la complectarea i pro-
gresul mai departe al acestel localitatI.
In adever Intre al tele, Eforia a construit mai
multe case de locuit cu plata pretuluI lor In rate ;
a cladit stabilirnent de bal, hotele, casino, a Inte-
meiat un pare i alte cladirl necesare oraplul
Sinaia.
Pe langa aceste Imbunatatirl i InlesnirI, care
ail ridicat Sinaia cu paI repezi, in anul 1883,
s'a terminat 1 castelul Pele, care a i In-
ceput a fi locuit de M.M. L.L.
Dam aci documentul, facut la intrarea M.M.
L.L. In augusta reedinta de vara din castelul
Pele :

www.dacoromanica.ro
 943

Eil Carol I Down fi Rege

Cu Elisabeta Regina
Dup6 o silint neobosit de doY anY, in lupta cu un
Warn nestatornic, strbtitut de isvre, isbutit-am a
pune la polele Bucegilor, temelia acestd cladirY, in
anul mantuire 1875, iar al domnid nstre al IX.
Zidirea s'a oprit pe timpul rsboiuluI pentru ne-
atarnarea Romnie.
Intrat-am in acst cas a IsTbstr, in anul man-
tuireY 1883, i ar al domnid Nstre al XVII. Datu-i-am
nume Castelul Pelef.

Acest castel, face admiratia tutulor augutilor

visitatorl i. In stilul WI, se vede realul AugustuluI
nostru Rege CAROL I i idealul, plin de basme
i de legende al auguste Poete i Regine
ELISABETA.
La intrarea casteluluf Intre altele se afla i
o placa de bronz, pe care stall sapate urmtOrele
versurl, datorite nemuritoruluT poet ALEXANDRI :

Eti Carol 0 al meti popor,

Zidit-am intr'un gaud 0 dor ;
In timp de lupt5. al meti regat
In timp de pace al mett palat.
De ad grija Imbuntatilor, a lnceput a crele ;
pretulindeni se fac po Led si drumurl pentru
trasurl i pietonl ; se la msurl pentru paza ora-
uluI, pentru iluminatul WI, i pentru tot ce pri-
vete politia i hygiena oraulul.

www.dacoromanica.ro
 944

Asemenea pentru apa, se fac instalatil pentru

aducerea el din Peleo, oi distribuirea el In brq,
se luminza oraoul in parte cu electricitate in
anul 1890, iar sporirea populatiel a necesitat
cladirea in 1894 oi a unul spital In Sinaia,
care a inceput a functiona in anul 1897.
In fine avem de enum6rat ultimele Imbunatatirl
facute oi adica : canalisarea oraoulul, Inflintarea
unel usine pentru crearea unel forte motrice,
care sa permita iluminarea cu electricitate a
intregulul orao, de care sa se pita folosi oi
proprietaril particular! ; infiintarea unel bibliotecl
oi a unul mused ; Intinderea retelel drumurilor,
spre a permite turiotilor, visitarea cu Inlesnire
a IncantatreloF positiunl din oirul Bucegilor ;
precurn oi Infiintarea de pavilione de adapost,
pe tOte drumurile, spre a proteja ast-fel pe
calatorl, contra orl-carel intemperil.
Sinaia, aflandu-se In acsta stare prospera,
progres6za din an in an, aoa a ea incnta
pe orl-ce dilator, care plin de admiratie crede
ca ce se vede, dat6za de secolf, pe cat timp totul
s'a facut din 1870, adica abia de un patrar
de secol.

www.dacoromanica.ro
 945

IIT
lilAnashireti FedeImiti

AcstA mantistire, zidita i ridicat5., In anul

1.673, de GRIGORE I. GHIKA W. W. 1) este
situata. In comuna Fedeleviii-Fetenl, judetul
Arge i a fost Inchinatii de GRIGORE GHIKA II
W. W. prin hrisovul de la 1.750 Aprille 20 2), me-
toh la spitalurile de la mAnastirea Panteleimon,
cu tOte moiele, cu morile, cu viile, cu tigani, cu
dobitcele, cu orl-ce ar avea micator i nemi-
cator, pentru Indestularea i buna chibzuire 'a
spitalulul cu saracl bolnavl.
Acela-I hrisov declara. acst rnontistire slo-
boda. 1 In pace, de Mote clajdiile i orandue-
lile, iar Epitropul acestel monastirl s fie supus
iconomului i epitropulul ce sunt arzall la spi-
talurl.
Moiele 8) acestel monastirl sunt :
Arenda annallt

1.) Dangescl . i Lel 2.650

2) Livedea lul Vahan . . , i 70
3) Muntele Clabucetu Butenl. D 255
4) Vatra mnstirel k 1.1.700
5) Intorsura . . . 129.430
6) Ciomagescl 2.555
Total Lel 146.660
4). Domnul Munteniel de la 1660-1664.
2) VozT pagina 217.
3) Judetkle in oare se afl acoste moqiI se &Isom la pag. 557-568.
60

www.dacoromanica.ro
 946

1r

SchituI 0Iohozia

$ ituatin comuna Poiana, JudetUl Pra-

hova, a fost inchinat cu moia lul, ca
Metoh, la monastirea Sinaia, la 1714, de Popa
PREDA, feciorul MT PATRANU Postelnicu de la
Campina 1).
MoiOra acestul schit, numita Slobozia-VrAji-
.tOrea, din jud: Prahova, are un venit anual de lel
1.960.

1). Hrisovul lui TEFIN ClicrIonzwo lir. IV on letul 1714 In-

Ino 25.

www.dacoromanica.ro
 947

VI
Schitul Paidana

Acest schit, situat in comuna Grajdana,

judetul Buzii, a fost dada de Arhiman-
dritul Cosmn .5i inchinat de acesta, lmpreuna cu
o rno0e, la rnonastirea Pantelhnon, la anul 1759.
Biserica, care forma acest schit, Impreunii cu
18 pogne imprejur, a fost pusa de Eforie, In
anul 1879, la dispositia comu.DeI Griljdana, spre
a servi de biseria la acea cornunft1)...
Moia acestuf schit, se numesce ClocitiT, din ju-
detul Buzii 1 are un venit de leT 2.040 anual.

1) Adele Eforiel Dos. No. 49/102/70.

www.dacoromanica.ro
 948

VII
SchituI Beriffives el

/ idit i ridicat de SANDU BUCENESCU, vel

Stolnic, In anul 1.7M, schitul este situat
In comuna Berislavescl, judetul Arge, i s'a
lnchinat monastirel Panteleimon, de Insu-1 In-
temeietorul seii1), lmpreuna cu moiele, viele,
livezile i tOte rnicatOrele i nemicatOrele.
Moiele acestul schit sunt :
Arenda annall

1.) Ciofrangenl Poenarl. . . . Lel 8.680

2) Radacinescl a 3.350
3) Rociu Stanislavenca . . a 1.4.090
4) TOca, Grebla, Groi . . 0 81.0
5) Vatra manastirel a 3.625
6) Resrnirescl-Berislavescl . . a 1.8.240
Total Lel 48.795

AI= SCHITURI
Afara de schiturile enumerate pan& ad, mal
sunt i alte schiturt, carl ail fost lnchinate la
casele cu spitalurl, pentru grad bolnavl, Insa
numal cu obligatiunea de a da pe an, o sum&
de banl, pentru chivirnisela 1 hrana bolnavilor.
1) Hrisovul luT SOARLAT Ga. Gams de la 1760 Aprilie 20.

www.dacoromanica.ro
 949

Pentru fie-care din aceste schiturl, vom con-

serva, un capitol iara.5.1 special, in care vom spe-
cifica, cat anume are sa dea fie-care.
Inainte Insa de a face aasta, dam aci dis-
posiljunl din hrisOvele, cu care s'ail Inchinat
aceste schiturl.
pin documentele, ce am avut la Indemana,
hrisovul lul GRIGORE CluntA. W. W. din 1752
Iu lie 1) i acela al lul GIUGORIE DIMITRIE GHIKA
W, W. din 1824 Octombrie 202) vorbesc despre
schiturile, care erati obligate sa dea, la monas-
tirile cu spitalurl de bolnavl.
Primul hrisov al lui GRIGORE GH1KA II W. W.
iata ce zice :

Socotit'am Domnia mea, impreuna en sfintia sa

tot sfatul cinstiOlor 0
Miropolit kir NEOFIT, i 011
credincio0lor boerilor celor marl al divannha Domniel
melP, pentru Ore-carl mntistirl de aci din tara, din
care Mantistirl, unele sunt 0 zidirl Domne$Y, iar altele
0 boere0l, carl mnstirl macar ca la obipuitele
dajdil, ce ea de la vistierie, pe manastirr, se punea cate
Ore-ce, cat se socotea, eit ar putea da, 0 acele putine
ajutOre vistieril, in vreml ea acelea ispasOte, dar find
manastirl grace 0 scapatate, de niel acel lucru ce se
punea, nu era vrednica a ridica 0 a ajuta vistieria la
pasurile el, 0 mal ales ea nu era inchinate la nicl
( manastire, niel din cele marl de aci din tiara, nicl
la alte manastirl, de afar/ din straintate, ci era tOte
manastirile, in sOma sfintiel sale Mitropolitulul tarel,
1) Pag. 166.
2) Pag. 305.

www.dacoromanica.ro
 950

i nid vistieria vre-un ajutor de folos, de la acele nu

avea, ci Inca une-orI despro o parte pricinuia i vis-
tierid zatignelg, neputand ei baniY, de la dansele, cat
se punea, iar despre alta parte, le pricinuia lor maY
mull/ scapatare i pustiere, Incapand 0 la grele chel-
tuell. Ci pentru ima ca aceia, cu blagoslovenia i vointa
adica a parinteluY Mitropolitulul, 0i cu sfatul Dum-
nealor velitilor boerI, s'ati socotit de s'ati wzat a fi
metohurf la sfintul loca, i nosocomion al sfintulul
Panteleimon, qezandu-le cu Ore-ce, dup slaba lor
putint, in chip de embatic, adica ca o rupt6re a a-
juta spre hrana i chivernisirea saracilor bolnavi i
spre plata poslunicilor lor, iar j pentru a lor uprare,
Intregime i intremare 0 de clajdiile vistierid, sa fie
slobode 0 in pace, call manastirl do aci In jos anurne
in artitam :
IntaI manastirea Fedelepiii, undo se cinste$e i se
prasnue$e hramul Preobrejania DomnuluT i Mantui-
torultg nostru Isus Cristos, care este zidita i Inaltata
de reposatul 0 de a pururea pomenitul Domn, mopl
DomnicY mele, Io GRIMM GHIKA. W. W., pre care ca o
ctitoricesca a nOstra manstire, i nol ca ni$e adev6ratY
ctitorY i clirononY, toth. volnicia avOnd asupra 0, oam
inchinat Domnia mea la sfintul Panteleimon, cu tot ce
are sfinta manastire, cu moii1e, cu vine, cu tiganiY,
en dobit6cele i cu tOte alte lucrurI miFat6re i ne-
miFathre i cu tot venitul din tOte i dupretutindonea
i nid odiniOra, cu nicY un fel de mijloc, sa nu fie
deslipita i desbinata, de la maY sus zisul loc4 al
sfintuluT Panteleimon, ci sa fie statornica i neclatita
i nestramutata, pentru cit ca nite motenitorl di
adev6ratY ctitorY aY mopOilor i stramomtilor zidirT,
cu tOtit dreptatea i buna vointa o aa inchinat i o
aa afierosit, a fi supusa metoh sfintuluY Pauteleimon
i nosocomion i acolo la ac6sta sfinta manastire, am

www.dacoromanica.ro
 951

oranduit Domnia mea 0 am hotarat, ca de acum

inainte, egumen s nu mal fie, nici s se pue, WI de
cat ispravnicY, ca un dechit, oil calugar de va fi, orT
vrednic 0 econom bun, orl mirian, iar egumen nici
de cum s nu se maY numsck nici O. mal fie 0 acela O.
fie supus ispravnicului celuT mare, de la sfintul Pan-
teleimon 0 de la dansul s se ia WI Inv6tAtura 0
porunca, spre purtarea de grij 0 ocarmuirea a tot
lucrul 0 a Ma economia, 0 tot venitul ce ar fi din
tOte, fail de nicl o sadere sati paguba, O. arate cu
credinta pe deplin, la ispravnicul ce scrie maY sus al sf.
Panteleimon 0 la dansul WO dea sOma 0 Mt/ socotla
de tOte 0 pentru tOte 0 de dgjdiile Tistieril s fie
aprata in pace i nesuptiratti, precum 0 cele-l'alte
manstirl metohurl, fiind ea s'ati inchinat cu totul co
are, la sfintul locn ce scrie maY sus 0 nosocomion. A
doua mntistire, ce se nume0a Brebul, ot sub Prahova,
macar cl este zidire Domneasca, inaltata do rposatul
0 btranul Domn MATEI Vod, dar ne apucand acel
reposat Domn, s6 o inzestreze cu cele trebuinciOse, spre
starea 0 chivernisirea el, d'intaia data al rmas slabg i
fOrte sraca 0 nefiind Inchinatti la nici o manstire,
s'ati randuit a fi metoh la sfintul Panteleimon.
A treia mnstire Poiana, zidire boersc de rposatul
boor TOMA CANTACUMNO biv vel sptar, care neramanand
nimenT din TOMA splitarul m*enitorl i ctitorl, a o
chivernisi 0 a-i purta grija i uefiind inchinata, la nici
o mntistire, s'atl dat a fi metoh la sf. Panteleimon.
A patra manstire Gdiseni, ot sud Dambovita, zidire
veche boerOsc, care 0 acsta find scapatata 0 grad.
i nefiind inchinat la alt a mnstire, cu obOescul sfat,
s'ati dat a fi metoh la sf. Panteleimon.
A cincea mnastire Cobia, ot sud Vlaca, zidire boo-
resca de care fiind fOrte Arad. 0 sca-

www.dacoromanica.ro
 952

patatA i nefiind inchinat la nid o mAnAstire, s'an

randuit a fi metoh la sf. Panteleimon.
A psea mAnAstire Cornetul, ot sud Argq, zidire boe-
resca de fiiud fOrte scapAtat ,Ii sraca
0 find inchinat niciiirl, la nid o mAnAstire, s'ati dat
.

a fi metoh la sf. Panteleimon.

A aptea mnstire Tdrforul, ot sud Prahova, zidire
DomuescA, de rAposatul i btranul Domn ANTONIEVonA,
care rtimanand la slAbiciune i la multA scAptare, cu
ol*escul sfat al parintelnY MitropolituluY treY 0 al
velitilor boerY, s'ati socotit de Watt Inchinat metoh la
sf. Panteleimon 0 pentru multa scApatare, 1-am ran-
duit Domnia mea mild, din vama DomnescA, de la
targul PloWilor, sa ia pe an cute talerl 100.
A opta mnstibra, ce se nume0e Lespezi, ot sud
Prahova, zidire boerescl, de rAposatul boer PARVUL CAN-
TACUZINO, biv vel stolnic, pe care Ins4I moOenitoril i
ctitorY, nepotil acestul boer, PARvUL MAGUREANU biv vel
Medelnicer, i MIHAI MAGUREANUL, biv vel Armaf, 0 at
1nchinat a fi metoh sf. Panteleimon, ou cartea lor 'de
inchinciune, IntArit cu iscAliturile 0 cu pecetile lor
$i cu iscAlitura a sf. sale pArinteluT Mitropolitulul tArd
Kir NEOFIT 0 ale altor boerY marl mArturil ot jet.
A noua mAnAstibrA, schitul iyerbdneftil, ot sud Roma
natI, a luY MATEI MORUNGLXVEANUL, carele Instlfg el,
au venit la Domnia mea aid 0 din bunA voia luT
au inchinat metoh la sf. Panteleimon, dup cum
cartea luT adevereza ot let 7259, iscAlita de el 0 de
femeia luI 0 de alt1 boerl marl mrturit
A zecea mAnastiOrA Titireciul, ot sud Vfilcea, zidire
boerescA, de rAposatul boer MIHAIL CANTACUZINO, biv
vel spAtar, care cu voia nepotilor 0 moOenitorilor maY
sus numitulul boor, DUMITRACHE RACCEVITI vel duce;
IoNITX RAcovni vel vistier 0 fiind i mAnAstierl sa-

www.dacoromanica.ro
 953

rad. i neinchinata la nicY o manastire, s'ati randuit

a fi metoh la sf. Panteleimon.
A unspezecea monastire Mixineni, ot sud Slam
Minnie, zidirea Domnsca de raposatul 0 batranul Domn
MATEI VO46, care din multe IntamplarY a vremurilor,
ramanand la multa scapatare i grad. 0 cu tOte stri-
cate 0 drapanate fi neavand de nimenY, nicY o chi-
vernisire sati purtare de grija, pentru ca sa nu se pra-
Wesel desavar0t, o am dat-o Domnia mea intru std.-
panire, purtarea de grij, ot carmuirea 0 chivernieirea
cuviosuluY egumen Kir TEOCLIT, de la ctitoricOsca n6stra
mnastire din FocpnY, a sfantuluY lox PRED1TEI, fiind
manastirea MaxinenI, aprope de FocpnY, ca sa aiba
egumenul de grija sa o chivernisesca 0 sa o stapa-
nOsca 0 tOte cele stricate sa le dregd 0 O. le inoiasca.
0 la ceea-ce s'att randuit a da la sf. Pantelimon pe
an,ca 0 cele-l'alte metohurY, s r6spunda. maY sus numitu
egumen de la FocanY, Kir TEOCLIT, pentru ca 0 acesta
maY sus zisa manstire, MaxineniT, ne find Inchinata
la nid -o manstire, s'att oranduit 9, fi metoh la sf.
Pantelimon, dar O. fie intru purtarea de grija 0 eau-
tarea 0 iconomia egumenulul Fogenean. Aceste dar
sfinte monastirl, eke mal sus se numesc, fiind heinchi-
nate la nicI o manastire 0 fiind scapatate fOrte, cu voia
0 blagoslovenia, mal sus pomenituhA Mitropolit al
Ord 0 cu aflarea cea cuviinciOsa. a Ma boerimea cea
mare 0 cu voia 0 cu tirea m*enitorilor, cad s'att
aflat intr'acele nmurY, s'ati socotit de s'ati inchinat
metohurl la sf. Panteleimou, al caror arzarnant 0 ran-
duiala, ce se dea pe an la sf. Panteleimon, aratam anume
0 intarim, insa earl din etitoricsca mOstra mama.-
stire Fedeleviul, find inchinata de domnia mea, cu
tOte cele ce sunt ale eY 0 cu tot venitul de pretutin-
denea :

www.dacoromanica.ro
 954

Mndstirea Brebul TalerY 25

Cobia 50
LespezI 25
Poiana 150
Cornetul 30
Titireciul 45
Gn.isenT . 125
TArpor 100
MaxinenI . 100
Schitul erbtinet1 50
Ace$Y bani, egY coprind la fie-care metoh, s'att ave-
zat sa-T dea pe an la sf. Panteleimon, in doun randurY,
adic la sf. Gheorghe pe jumntate 0 la sf. Dumitru
pe jumntate, iar nu totY de odatg., pentru maY bun/
inlesnire a sfintelor metohurY, ea sa. fie sfantuluY loca
de intrire i sracilor bolnavY de hran i chiverni-
sire, iar noun 0 Aposatilor ctitorl a sfintelor acestor
metohue vecinica pomenire.

Cel de al doilea hrisov al Domnulul GRIGORIE

DIMITRIE GIIIKA W. W., din 1824 adanga ca :
(Pentru metnple acestuY spital (Panteleimon), care
s'an. dat i s'afi inchivat de rposatul ctitor i s'an.
pazit, logandu-le i ce s dea ajutor pe an, dar fiind-ca
tOte lucrurile, at mors spre sporire i adaus, adica i
veniturilo s'ati imultit i cheltuelile s'att adaogat, cu
scumpetea tuturor lucrurilor, ce din vreme in vreme
afl creseut, de aceea i darea metbselor de ajutor la acest
spital s'att aditugat 0 in starea ce le am gasit acum,
am fcut osebitn. fbe iscalit i pecetluitn. de Domnia mea,
cu artare anume pentru fie-care metoh, cat, are Sa
dea la acest spital.

Adst fOe iscalit i pecetluita, despre care

www.dacoromanica.ro
 955

vorbesce hrisoirul de mal sus, pu s'a gasit, spre

a pu tea sci, cu cat s'a urcat darea de aju tor a
metOselor, la spitalul Panteieimon.
Iaral relativ la schiturjle, care erati Inchi-
nate, cu obligatie de a da Ja spitalurI, In raportul
ce a Insotit darea socotelilor, catre o4tescul
control, de la 1832-1846, gsim vorbindu-se
ca unele schiturI erail obligate sa dea la spital
fe-0-care partea sa (unele schiturl pe jumatate,
altele a 5-a parte, altele a 3-a parte din venit
pentru sarmanil bolnavl 1).
Acsta stare de lucrurI a continuat, 'Ana la
1.863, cand prin legea secularisarel manastirilor 2),
s'a dispus, ca tOte averile manastiretI din
Romania, sunt ale Statuluf, iar venitul acestor
aver!, se Inscriu In budgetul statulul.
La acst data, bunurile Eforiel Spitalelor,
find administrate de Stat, iprin urmare veniturile
Incasate de Stat, s'a secularisat de acesta, 1 ave-
rile manastirilor inchinate la manastirele cu spi ta-
lurile pentru saracil bolnavI ; ast-fel ca de la a-
dsta data, veniturile acestor moil, se Incasati
In Intregul lor de Stat i acesta da monastirelor,
surnele necesare pentru Intretinerea lor.
Se Intelege ca acsta modificare, adusa ad-
ministratiel veniturilor moielor, ce aparlineaa
manastirilor inchinate spitalelor, a facut ca i
venitul E forte! sa sporsca.
-1) Irech pag. 413.
2) Promulgata la 17 Docembrie 1863.

www.dacoromanica.ro
 958

Iar la 1.864, cand s'a reconstituit Eforia, ca

administratie speciala. ;i independenta, averea
acestor mnstirl, a trecut la Eforie, in acdst1
din tuna stare, creat prin legile respective.
lath. dar ;i aceste schituri:

www.dacoromanica.ro
 957

VIII
gchitul Titiveciu

Acest schit, cladit de Spatarul MIHAIL

CANTACUZINO, se afla. situat In cornuna
Ocna, judejul Valcea i s'a Inchinat miinastirel
Panteleimon, de GRIGORE GIIIKA II W. W., prin
testamentul sai cu ltul 1.752 Iulie, cu obli-
gatie, pusa prin acest testament, de a da 45 talerl
pe an, la sf. Panteleimon.
Acest schit, Impreuna.. cu 17 pogne din
prejur, a fost pus de Eforie, In anul 1870, la
dispositia catunulul Lunca din Comnna Ocna,
spre a servi de biserica acestul catun 1).
Moiele fl) acestuI schit sunt :
ArendA annall

1) BunetI-UrluetI . . . . . Let 3.000

2) Muntele ClAbucetu . . . . a 1.725
3) BunetI-Titireciu . . . 550
Lel 5.275

1) Actele Eforiel Dos. No. 37/107/70.

2) Judetele, in care sunt situate, se pot vedea la Pag.557-568.

www.dacoromanica.ro
 958

Ix
BehituI Moen!

idicat la 1543, de Mare le Ban STROE, fiul

Mare lul Vornic DOBRE, este situat lii
comuna Gaisenl, judetul Dambovita 1 a fost
Inchinat manstirel Panteleimon, de GRIGORE II
GHIKA. W. W., prin testamentul sfi, en ltul
1752 Julie, cu obligatie ca SL (lea 125 talerl pe
fie care an, la sf. Panteleimon.
Moiele 1) a cestul schit sunt :
Arenda anuall
)

1) Valea Babel . . . . . Lel 3.000

2) Muntele Galbenu iVame(5ia
3) Surdila Gaisenca
4) Ghinescl
5) Poiana LungO
6) Secaturele.
7) Vatra Gaisenl .
8) Clinciu Surlarl
9) Fontanelele
10) Bdenl adtiriciu
1.1.) Ondsca
a 300
. a 50.480
14.730
a 23.350
a 4.210
. . 19.480
a 26.910
a 2.520
. . a 3.000
a 26.925
Total Lel 174.905

1) Judetele, in earn aunt situate aoeste inosiI, se pot vedea la

pag. 657-568.

www.dacoromanica.ro
 959

X
gchitul erbanet1

/ijdit de METODIE MORUNGLIVEANUL, sChitIll

este situat, In comuna Steffuiell, jud.
VAlcea, i a fost inchinat MAniistirei Panteleimon,
tot de GRIMM II GIIIKA. W. W., prin acela
testament, cu ltul 1752 Iulie, ca sti dea 50
talere pe an, la sf. Panteleimon.
Moiele 1) acestut schit sunt :
Arendt anuall

1) Ciomaget1 Lel 2.555,

2) Carloganl 1.740,
3) Horezu . 3.240,
4) Oboga , 21.000,
5) Vatra schitulut . . 1) 26.902,60
Total Lel 55.437,60

4) Judetele, in oare se afiA aoeste mosil, se pot vedea la pag.

555-568.

www.dacoromanica.ro
 960

XI
Sohitul Cornetu

Acest schit, situat In comuna Calinett,

judetul Valcea, s'a ridicat de MARE BA-
JESCU, vel Vornic, la 1.666, i a fost Inchinat, la
ranastirea Panteleimon, tot de Gamonn II
G111KA W. W, 1 tot cu acela testament, din 1752
Idle, cu obligatia de a da 30 talere pe an, la
sfintul Panteleimon.
Moiile 1) acestul schit sant :
Aronda anualli

1.) Muntele COrneu . . . . Let 400,

2) Vatra rnAnstiret Cornetu . a 3.490,
3) Muntele Mandra StaniOra . a 1.65,
4) Muntele parte din Murga
1 Dan a 56,50
Total Let 4.11.1,50

1) Judete1e in care Bunt neeste moii, se &ego la pag. 557-568. -

www.dacoromanica.ro
 061

XII
&IOW gobia

Zidit de Stolnicul la 1608, se afla,

BADEA
In comuna Cobia, judetul Dambovita i
a fqst Inchinat maniistirel Panteleimon, tot de
GRIQOBE II GHIKA W. W., la 1752, cu obligalie
de q. da 50 talere, pe fie-care an, la sflntul
Panteleimon.
Mqiile acestul schit sunt :
Aronda annalti

1) Vatra schitulul Cobia . . . Lel 6.060

2) CacaletI , 18.220
Total LeI 24.280
Prima rnoie se afla In judetul DAmbovita,
iar a doua In judetul Vlasa.

61

www.dacoromanica.ro
 962

XIII
gehituI Brebu

Cladit la anul 1654, de MATE! BASARAB W.W,

este situat in comuna Brebu, judetul
Prahova i a fost inchinat, prin acela testament,
la 1752, tot de GRIGOBE II GmKA. W. W, la ma-
nstirea Pan teleimon, cu obligatie de a da la
acsta manstire, ate talere 25 pe an.
Moiile 1) acestul schit sun t :
Arenda !malt(

1) oparliga Rotunda . . . Lel 20.420

2) a Brebu .. D 22.000
3) Baraictaru D 30.480
4) Bianca . . a 8.280
5) Piscul Leurzi a 3.740
6) Podul chel a 550
7) Valea Mantel, Pantazi i Ni-
sipOs1 a 3.740
8) Vatra schitulul Brebu . . a 11.930
Total Lel 101.140

4) Judet.ele, in care aunt situate aceste mosif, se gAsese la Pag.

557-568.

www.dacoromanica.ro
 903

XIV
Ochitul MixinenT

idicat de MATEI BASARAB W. W, In anul

1.638, se afla. In comuna MilxinenI-Corbu,
din judelul, Rainnicul-Sarat 1 a fost Inchinat
manstireI Panteleimon, cu acela testament din
1752, de GRIGORE II GIIIKA W.W, ca s'a dea mans-
tireI, cAte talere 100 pe an.
Moiile 1) acestul schit sunt :
Arenda anuallt

1) Bordesca . . . 1..000,
2) Vatra schi Lulu! Maxinent . 110.280,60
Total Lel 11.1.280,60

l) Judetelo, in care so atilt (west() mesa, se gAsesc la Pag. 557-568.

www.dacoromanica.ro
 964

Mir
Schitul Tirforil

Acest schit, dada de Jupan NEAGUL Ca-

pitanul, cu fratele WI GHEORGHE, la 1645,
este situat In cornuna Tirsoru-not, judeiul Pra-
hova i a fost Inchinat, tot de GRIGOBE II GHIKA
W. W. la 1au11752, tot cu acela testament, ca
a dea la manastirea Pantelirnon, cate 100 talere
pe fie-care an.
Mosiele 1) acestul schit sunt :
mwdic..m
1) Catiasu LeI 1.500
2) Rotunda , 2'0.420
3) Balaca Scaenl n 5.780
4) Habudu Scutasi 3.040
5) Ploesciorl , 5.320
6) Rasanl , 17.280
7) VaidetI . 370
8) Vatra Schitulul Tirsoru . , 27.350
Lel 81.060

1) Judet.ole, in care sant acosto mosil, so gAsesc la Pag. 557-568

www.dacoromanica.ro
 965

XVI
Schaal Poiana

__, $ituat in cornuna Poiana, judetul Prahova,

a fost zidit de Spatarul TOMA CANTA-
CIMINO, cu solia sa MARIA, la anul 1690 i a
fost inchinat, tot de GRIGORE GIIIKA II W. W., la
1752, cu acelat, testament, ca sa dea la manastirea
Panteleimon, pe fie-care an, cate 150 talere.
Moiele 1) acestul schit sunt:
Arena annald

1) Prsna Pojana Lei 28.000

2) Muru i 16.245
3) Vatra manastirel . . . . 3.165
4) Valea DobroteI . 370
Total Lel 47.780

1) Judetele, in care aunt sitnato acesto moqiI, se gismo la Pag.

557-568.

www.dacoromanica.ro
 960

XVII
chituI Lespezile

Acest ichit, situat in comuna Comarnic,

judetul Prahova este zidit de PARVU
CANTACUZINO vel Logofat i sopa sa EI4ENA i de
Spatarul DRIGHICI i sopa sa PAUNA, la anul 1687
i a fost inchinat tot de GRIG ORE II GHIKA W.W.,
cu testamentul de la lkul 1752, ca sa dea, pe fie-
care an, manastirel Pantelimon cate 25 talerl.
Moiele 1) acestul schit sunt :
Arenda annalit

1.) Ciura Lel 5,480

2) Muntele Cotofana . . . . 2.020
3) Pleuva mare. . A
. . 1..340
4) p mica . * . . . p 1.220
Total Lel 10.060

1) Juclotolo, in care se MIA aceste mo01, so glisoso la Pag. 557-568

www.dacoromanica.ro
Introducere
TABLA DE MATERIE

Eforla Spitalelor
. ,

Epitropia mfinfistirel si spitalalul Co ltea 1695-1832 . . .

Pagina
3
11
15
* 2 * 2 Panteleimon 1735 1832. 165
. spitaluluT inbirel de menT 1815-1832 311
Eforia Spitalolor 1832-1847 . . 313
D * 1847-1856 417
* * 1856-1859 439
2
*
2
*
1859-1864
1864 1900 ......... I . .
Starea aotuald a administrafiel centrale iti. a afezdmintelor
443
479

dependinte de Eforie 545

Averea Eforiel 556
Dator4s Eforiei 569
Spitalele 573
Spitalul Collea 4.. 575
Turnul Coltel 606
kilcla de mied ohirurgid de la Coltea si Filantropia.qola
de feker1 civili si militarl de la Mihal-Vodfi. Sega
nationalA de medioinA si farmacie.Faoultatea de me-
dicinit 610
qcOla de copiil ineepiStorT de la spitalul Colfea 0 de la pro-
prietatea Blinioul din judetul Prahova 625
Laboratorul do chimie If 625
Museul anatomo-patologic 626
Sada de infirmiere 627
Ospiciul Panteleimon , 629
Orfelinatul Panteleimon 650
Rook de sanitarT rural! s 653
Spitalul iubirei de ameni 655
Pavilionul Rfiducanu 0 Elena Simonide 678

www.dacoromanica.ro
 968

.Pagina
Spitalul din PlOesti .
) de nastere i sad& de ?nose
Pavilionul Maria Protopoposcu
..... 686
703
726
Spitalul de Copii 736
D Colontina 770
Dobre Cacaleteanu 777
D Ralet , 781
3 Zossima 788
Sinaia 799
Institutul de alien* 802
Spitalul din Craiova . , 817
Diverse Asyle, Institutiuni 91 Stabilimente 837
Asylul Elena , 839
Copii gl1si i asistafi 853
Asistenta public& la domicilifi 856
Stabilimentul de beli, de la Palatul Eforici, dupa, bulevardul
Elisabeta 859
Stalnlimentul balnear din Sldnic (Prahova) 862
Stabilimentul balnear Ocnele mari (Mew) 863
Asylul Tekir-Oheol 865
Monastirile 91 sohiturile 913
Mnastirea Colfect 117
D Panteleimon 918
Schitul Sinaia 919
Sinaia 933
.711ndstirea Fedelesoiu 945
Schitul Slobozia 946
w Grajdana 947
* Berislavesa 948
Alte schlturi 948
3
Schitul Titireciit 957
Gltisenf 958
Serbanesci 959
Cornetu 960
o Cobia 961
o Brebu 962
o Mazineni 963
O Tirsoru 964
o Poiana 965
Lespezile 96(

www.dacoromanica.ro