https://www.qreferat.com/referate/drept/Dreptul-international-penal-ca623.

php

1.Definiţia dreptului internaţional penal

Una dintre cele mai vechi definiţii, formulată de Vespasian V. Pella, arată că dreptul
internaţional penal este „totalitatea regulilor de fond şi formă care guvernează modul de
reprimare a acţiunilor comise de state sau de indivizi, de natură să tulbure ordinea publică
internaţională şi armonia între popoare” şi că dreptul internaţional penal trebuie să aibă ca
obiect „reglementarea modului de exercitare a reprimării acţiunilor ilicite care pot fi comise
de state în raporturile reciproce".
O altă definiţie este aceea potrivit căreia, dreptul internaţional reprezintă „ansamblul
regulilor juridice (cutumiare sau convenţionale) stabilite sau acceptate în relaţiile dintre
state, referitoare la represiunea infracţiunilor comise prin violarea dreptului internaţional
public”
Dicţionarul de drept internaţional public defineşte dreptul internaţional penal ca „ansamblu
de norme cu forţă obligatorie, stabilite şi acceptate de către state, prin care se definesc
principiile şi modalităţile răspunderii penale şi reprimarea infracţiunilor internaţionale
săvârşite cu încălcarea dreptului internaţional c o n tem p o ra n .
2.Izvoarele dreptului international public sunt in general aceleasi si pentru dreptul
international penal.
1. Izvorul traditional al dreptului international penal il constituie cutuma.
2. Hotărârile judecătoreşti şi doctrina specialiştilor celor mai calificaţi în dreptu
3. Principiile generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate;
4. Echitatea si uzantele internationale pot indeplini, de asemenea rolul de izvoare
subsidiare ale dreptului international penal in lipsa unor reglementari precise prin
conventii internationale sau pe cale cutumiara.
5. Convenţiile internaţionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute
în mod expres de statele aflate în litigiu;
3.Curtea Penală Internațională
 Menirea și scopul acestei instituți juridice internaționale este de a judeca persoane care
au comis genociduri, crime de război și crime împotriva umanității.
 Curtea este compusă din 18 magistrați, care au fost investiți în funcție pe 11
martie 2003, dintre care în rangul cel mai înalt, canadianul Philippe Kirsh. Prin  
statutul   ei,   Curtea   Penală   Internațională   are   două   competențe: materială și
personală.
 Competența materială presupune posibilitatea Curții de a judeca  și  pedepsi 
persoanele  fizice  vinovate  de  comiterea    unor  infracțiuni deosebit  de  grave,  care 

linkul-1https://www.slideshare.net/TimeeaIancu/dreptinternationalpenalnotedecurs
Ad hoc-linkul2.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08.%20Jurisdictia%20internationala
%20pentru%20AD_HOC.pdf
 https://www.qreferat.com/referate/drept/Dreptul-international-penal-ca623.php

aduc  atingere  intereselor  de  ansamblu  ale  comunității internaționale

 Competența personală se referă la posibilitatea Curții de a judeca și pedepsi persoanele

fizice vinovate de comiterea infracțiunilor precizate mai sus, dacă au împlinit vârsta de
18 ani. Calitatea oficială de șef de stat sau de guvern, de președinte de parlament, de
demnitar sau funcționar public nu exonerează pe autorul faptei de răspundere penală în
fața Curții și nici nu constituie un motiv de  reducere a pedepsei. Imunitățile sau regulile
de procedură speciale care însoțesc calitatea oficială a
unei persoane nu împiedică Curtea să își exercite competența față de persoana în cauza.
Răspunderea penală a persoanelor fizice, este o răspundere individuală. Nu se admite
răspunderea colectivă a acestora.

4.Pagina 8 din linkul-1.Tribunalel penale internationale ad-hoc.

Linkul 1https://www.slideshare.net/TimeeaIancu/dreptinternationalpenalnotedecurs
5.Pagina 6 din linkul-1.Jurizdictiea international.
Linkul 1https://www.slideshare.net/TimeeaIancu/dreptinternationalpenalnotedecurs

linkul-1https://www.slideshare.net/TimeeaIancu/dreptinternationalpenalnotedecurs
Ad hoc-linkul2.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08.%20Jurisdictia%20internationala
%20pentru%20AD_HOC.pdf
https://www.qreferat.com/referate/drept/Dreptul-international-penal-ca623.php

Locul desfășurării proceselor[modificare | modificare sursă]

Uniunea Sovietică a dorit ca procesele să se desfășoare la Berlin. În cele din
urmă s-a optat pentru Nürnberg, din câteva motive:

 Era localizat în zona americană (în acel moment, Germania era

împărțită în patru zone de ocupație).
 Palatul de justiție era spațios și neavariat (unul dintre puținele edificii
rămase intacte după bombardamentele aliate intense asupra
Germaniei). Complexul avea și o închisoare mare.
 Întrucât fusese orașul congreselor partidului nazist
(„Reichsparteitag”), alegerea orașului Nürnberg avea și o valoare
simbolică, prin transformarea lui în locul judecării conducerii
Partidului Nazist.
S-a mai convenit ca Franța să găzduiască sediul permanent al Tribunalului
militar internațional și ca primul proces (au fost planificate mai multe) să aibă
loc la Nürnberg. Din cauza Războiului Rece, nu au mai avut loc alte procese în
fața Tribunalului militar internațional.

Concluziile proceselor de la Nürnberg au servit la elaborarea următoarelor acte:

 Convenția privind genocidul, 1948.

 Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948.
 Convenția privind Abolirea Prescrierii Crimelor de Război și Crimelor
Împotriva Umanității, 1968.
 Convenția de la Geneva asupra Legilor și Cutumelor de Război, 1949
cu protocoalele sale adiționale din 1977

linkul-1https://www.slideshare.net/TimeeaIancu/dreptinternationalpenalnotedecurs
Ad hoc-linkul2.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/08.%20Jurisdictia%20internationala
%20pentru%20AD_HOC.pdf