DANIELA VIDA

MIHAELA PETRESCU

GEOGRAFIE
CLASA A IV-A

* NOŢIUNI TEORETICE
* STUDII DE CAZ
* EXERCIŢII
* CURIOZITĂŢI
 Editura
OPTIL GRAPHIC
CRAIOVA 2010

2
 Editura
OPTIL GRAPHIC
E mail: andoprale@yahoo.com
Tel. 0762286557

ISBN 978-973-7818-39-3

3
 ELEMENTE DE GEOGRAFIE
A ORIZONTULUI APROPIAT ŞI LOCAL

I. Ce este geografia?
II. Orizontul apropiat.
III. Orizontul local.
IV. Caracteristici geografice ale orizontului local.
V. De la orizontul local la ţară.

I. Ce este geografia?

Dragi elevi,
Anul acesta veţi afla ce frumos este să realizaţi o călătorie
imaginară prin cele mai frumoase locuri ale ţării noastre, dar şi prin
lume. Sunteţi curioşi să aflaţi mai multe despre lumea în care trăim?
Veţi observa, descrie, analiza şi descoperi minunăţiile
planetei noastre cu ajutorul unei noi discipline, Geografia.
Să pătrundem, deci, împreună, în lumea minunată a micilor
geografi!

II. Orizontul apropiat

Să descoperim împreună ce este orizontul!

Priviţi pe ferestrele clasei noastre împrejurimile sau, mai bine,
faceţi o drumeţie în localitatea voastră. Cuprindeţi cu privirea cât mai
mult din spaţiul înconjurător. Descrieţi ce vedeţi!
Orizontul este suprafaţa de pământ pe care o putem cuprinde cu
privirea.
Orizontul apropiat este orizontul situat în spaţiul apropiat nouă:
clasa, şcoala, localitatea.
Linia orizontului este o linie imaginară în jurul nostru, unde ni se
pare că cerul se uneşte cu pământul.
Acum, că aţi aflat ce este orizontul, haideţi să-l cercetăm
împreună! Şi cel mai bine ar fi să începem cu clasa noastră.

4
 Punctele cardinale.
Orientarea şi mijloacele de orientare.

Cele patru puncte cardinale pe care le-au fixat oamenii de-a

lungul timpului după poziţia soarelui pe bolta cerească pentru a se
orienta în spaţiu sunt:
a) Est (E) sau răsărit;
b) Sud (S) sau miazăzi;
c) Vest (V) sau apus;
d) Nord (N) sau miazănoapte.

În afară de soare, oamenii mai folosesc şi alte mijloace de

orientare: busola, Steaua Polară, muşchiul copacilor, muşuroaiele de
furnici (toate indică nordul) sau altarul bisericii (indică estul).

Linia orizontului.

1. Ordonând literele din labirint, vei descoperi un cuvânt care te va

ajuta să înţelegi mai bine geografia:

T O
O

Z N

2. Observa imaginea şi completează tabelul după cum ti se cere:

Notează ce se afla în fiecare punct cardinal, privind cu atenţie
imaginea alăturata.

5
 N
V E

3. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) afirmaţiile următoare:

Linia de jur-împrejurul nostru care ne dă impresia ca uneşte cerul cu

pământul se numeşte linia orizontului. 
Soarele răsare de la vest. 
La prânz, soarele se afla în partea de sud. 

6
Soarele se mişca în jurul Pământului. 
Punctele cardinale ne indica direcţiile de orientare. 

Sala de clasă. Şcoala.

Clasa în care învăţaţi şi scrieţi zi de zi a devenit, într-un fel, a

doua voastră casă. Priviţi cu atenţie sala de clasă şi descrieţi ce vedeţi!
Clasa este spaţiul special amenajat într-o şcoală unde se ţin
orele!
Aţi fost curioşi vreodată să ştiţi câte săli de clasă are şcoala
voastră? Folosindu-vă de operaţiile învăţate la matematică, încercaţi să
aflaţi!
Şcoala este instituţia destinată unor activităţi specifice
desfăşurate de elevi şi profesori.
Şcoala face parte din orizontul apropiat.
Daţi şi alte exemple de locaţii (clădiri sau alte obiective) aflate în
orizontul apropiat, pe care le cunoaşteţi sau aţi auzit de ele.
Descrieţi împrejurimile şcolii şi ale casei voastre!
Şcoala şi casa voastră se află într-un spaţiu mai mare numit
cartier.
O localitate poate avea mai multe cartiere.
Denumiţi cartierele din localitatea voastră!
Localitatea / oraşul este o aşezare omenească mai mare. Mai
multe localităţi sunt cuprinse într-un judeţ. România are 41 de judeţe,
plus capitala, Bucureşti.

Ai ajuns la exerciţii.
Spor la lucru!

1. Completează spatiile punctate cu informaţiile corespunzătoare:

a) ................................... este o instituţie destinata instruirii şi

educării elevilor.

7
 b) Şcoala noastră are .............. etaje. Ea este situata pe
strada ..............................................
c) Clasele ei sunt luminoase. Clasa noastră are .......... ferestre.

2. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) afirmaţiile următoare:

3. Desenează în spaţiul de mai jos şcoala ta.

Planul clasei, planul şcolii şi al locuinţei

Planul clasei

Ce este planul clasei?

Planul clasei este un desen care reprezintă prin simboluri o sală
de clasă şi obiectivele din ea. După modelul de mai jos, realizaţi şi voi
planul clasei voastre! Ţineţi cont de poziţia exactă a obiectelor şi de
numărul acestora!

Planul şcolii
Iată cum ar putea arăta o şcoală desenată cu ajutorul planului:

8
Stabiliţi forma şcolii voastre! Desenaţi! Nu uitaţi de punctele
cardinale!

Planul locuinţei

Pentru a ne testa cunoştinţele învăţate la matematică despre

măsurători şi unităţi de măsură pentru lungime, măsuraţi cu ajutorul
părinţilor încăperile din locuinţa voastră. Treceţi toate datele într-un
tabel.

Iată cum ar arăta planul unei locuinţe:

Lungimea zidului dinspre S – 9 m
Lungimea zidului dinspre V – 8 m
Dormitor copii L=3m l=3m
Dormitor părinţi L=4m l = 2,5 m
Sufragerie L=3m l=3m
Baie L = 2,5 m l=2m
Hol mic L=1m l = 1,5 m
Hol mare L=5m l=3m
Bucătărie L=3m l=3m

1. Completează punctele cu informaţiile corespunzătoare:

Pe harta, sudul se scrie în partea de ..........., iar .......... în partea
opusă.
Desenul care reda forma clasei micşorată şi orientată după punctele
cardinale poartă numele de ...................................................
Semele ................................ se folosesc în realizarea unui plan.

2. Realizează planul casei tale în spaţiul de mai jos.

9
 3.

Agenda:

Privind planul alăturat, spune cu cine se învecinează şcoala în cele

patru puncte cardinale cunoscute de tine. Ce se afla în fata
scolii?

Strada M. Eminescu

Str.
Bucium
Strada
Rozelor

Strada Iris

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

10
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

III. Orizontul local

Planul cartierului şi al localităţii

Căutaţi şi voi imagini cu hărţile cartierelor în care locuiţi. Găsiţi

pe hartă strada voastră sau a şcolii!

Planul unei străzi

* Hărţi diferite ale orizontului local

Imagini cu hărţi.

Puteţi găsi mai multe hărţi în Atlasul geografic. Astfel vei putea
analiza diferitele forme de relief de pe o anumită suprafaţă, reţeaua
hidrografică (apele), etc.

Cartierul. Localitatea
1. Notează cu ,,X” căsuţele care corespund răspunsurilor corecte,
completând astfel propoziţiile:

a) Oamenii locuiesc în sate 

locuinţe 
străzi 
oraşe 
b) Oraşele sunt aşezări urbane, împărţite în sate 
comune 
cartiere 
c) Adresa arată strada 
numărul locuinţei 
primăria 

11
 2. Completează în interiorul figurii cu numele localităţii tale şi
apoi steluţele cu informaţiile pe care le ai despre aceasta:

3. Lipeşte în casetele următoare fotografii ale principalelor instituţii

din localitatea ta, după cum ţi se cere:

PRIMARIA SPITAL POLITIE

12
GRADINITA SCOALA BISERICA

4. Realizează un pliant în care să prezinţi localitatea ta unor turişti,

astfel încât aceştia să îşi dorească să o viziteze.

1. Notează punctele cardinale şi apoi completează planul următor

cu desene, corespunzător cerinţelor:

a) la V, şcoala
b) la N, politia
c) la S, casa verişoarei mele
d) la E, biserica

2. Completează spatiile punctate:

Casa mea se afla în localitatea................................................, pe

strada...................................., cartierul..............................................,
judeţul .......................................

3. Lipeşte sau desenează imagini din cartierul în care locuieşti.

13
 Orizontul local. Harta

1. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Ce este harta?
b) Ce putem afla cu ajutorul unei harţi?
c) Ce folosim pentru a putea citi corect o harta?
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

2. Uneşte fiecare element din coloana A cu semnul

convenţional corespunzător din coloana B:

14
A B
apa curgătoare

lacuri

localitate

trecătoare

vârf de munte

cale ferata

3. Citeşte următoarea harta şi notează în tabelul următor informaţiile

cerute:

Drumuri Lacuri Străzi

naţionale

15
 4. Lipeşte mai jos harta localităţii în care locuieşti.
Identifică:
a) formele de relief:
__________________________________________________
b) ape curgătoare:
____________________________________________________
c) lacuri:
___________________________________________
d) drumuri naţionale:
_______________________________________________

Caracteristici geografice ale orizontului local

1. Completează spatiile punctate:

a) Principalele forme de relief sunt:
b) ...........................................................................................
c) ................................. sunt cele mai înalte forme de relief.
d) Cu verde pe harta se redau..................................................

2. Caracterizează o unitate de relief dominantă din judeţul tău,

precizând:
a) poziţia geografica;
b) unitatea de relief cu care se învecinează;
c) ape curgătoare sau stătătoare care se afla în aceasta unitate;

16
 d) principalele localitatea;
e) ocupaţiile locuitorilor care o populează;
f) plante şi animale;
g) tradiţii şi obiceiuri;
h) măsuri de protejare a mediului (care se fac sau ar trebui făcute);
i) obiective turistice şi culturale.
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

3. Găseşte localitatea ta pe harta alăturata şi coloreaz-o folosind

culoarea corespunzătoare formei de relief în care se afla.

17
 V. De la orizontul local la ţară

Treceri succesive de scară ilustrată pe hărţi

Ştiinţa care se ocupă cu studiul şi redarea mărimilor, formei unor

spaţii geografice, forme de relief, etc., precum şi întocmirea unor hărţi
se numeşte cartografie.
Cum se numesc oamenii care studiază cartografia?

Hărţile pot fi mai mici sau mai mari, în funcţie de utilitatea lor.
Voi lucraţi la Geografie cu un set de hărţi cuprinse în Atlasul
Geografic

1. Subliniază pe harta de mai jos judeţul nostru şi apoi pe cele cu

care ne învecinăm.

18
a) Judeţul meu se numeşte......................................
b) Reşedinţa de judeţ este municipiul.....................................
c) Judeţul meu se află în partea de............................. a României.
d) Judeţul meu se învecinează cu: - la nord:..........................................
- la vest:...........................................
- la sud:............................................
- la est:.............................................

Recapitulare

1. Denumeşte punctele cardinale în alt mod :

- miazăzi ……………..
- apus…………………….
- miazănoapte ………...
- răsărit…………………..

2. Completează spatiile punctate folosind denumirile punctelor

cardinale:
In clasa noastră ferestrele sunt orientate spre … … … … … …
… … … … … … Uşa se afla pe peretele din partea de … … … … …
… … In ………………. clasei se afla cuierul şi dulapul, iar catedra se
găseşte în partea de ………………….. Banca lui Albert se află la …
… … … … .. faţă de banca Simonei, iar banca Florinei este la … …
… … … faţă de cuier.

19
3. Realizează o harta simpla a unei regiuni de deal care este străbătuta
de o sosea cu orientarea nord-sud, cu lungimea de 14 km. In partea de
vest a şoselei se află un oraş. La 5 km de oraş, spre sud, şoseaua este
traversată de o cale ferată cu orientarea est-vest. Paralel cu şoseaua, în
partea de est, trece un râu.
SCARA: 1 : 100 000

Evaluare:

1. Notează cu A sau F!

___Punctele cardinale reprezintă cele patru direcţii

principale de orientare.

___Punctele cardinale sunt estul, vestul şi nordul.

___Estul se mai numeşte şi apus.

___Instrumentul care ne indică punctele cardinale este

ceasul de mână.

___Planul localităţii ne ajută să ne orientăm mai greu.

___De planurile unei localităţi se folosesc doar

constructorii.

2. Bifează răspunsurile corecte:

 Linia de jur-împrejurul nostru, unde ni se pare că cerul se

uneşte cu pământul se numeşte:
О linia orizontală
О linia de orizont
 Semnele folosite în realizarea unei hărţi sunt:
О semnele grafice
О semnele muzicale
О semnele convenţionale
 Faţada şcolii unde vă aflaţi acum este orientată către:
О est
О sud
О vest
20
 3. Enumeră trei caracteristici geografice ale localităţii natale.
______________________________________________________
______________________________________________________

Vreau să ştiu mai mult!

 In natura, în lipsa unei busole, punctele cardinale pot fi determinate

prin mai multe modalităţi: situarea muşchiului crescut pe copaci în
partea de nord, Steaua Polara indica tot nordul, zăpada
căzuta în timpul iernii se aduna în cantităţi mai mari în
partea de nord.

 Ghicitori:

Seamănă, dar nu e ceas

Te îndrumă pas cu pas
Îţi arată încotro-i nordul
Şi îţi spune unde-i sudul!
_____________
Unde-s munţii fără-nălţimi
Şi apele fără adâncimi?
_______________

 Cuvintele rătăcite

În acest careu aveţi voie să citiţi cuvintele în ce direcţie doriţi: de

la stânga spre dreapta, de la dreapta spre stânga, de jos în sus, pe
diagonală. Veţi descoperi în acest fel cel puţin 10 cuvinte.

21
 A R O R I Z O N T P

W I P Z X S A N U L

B U S O L A C M O A

F V N M Q W E R T N

H Y R A S A R I T U

A P U S I O P A S D

R F G H S C O A L A

T J K E L Z X C V B

A N M S Q W R T U I

V E S T N G S A U O

 Completând corect rebusul, vei obţine de la A la B numele unui

obiect nelipsit de la orele de geografie.
A
1
1. Graniţă
2
2. Punct cardinal unde apune soarele
3 3. Est
4 4. Grupare mare de ţări
5 5. Continentul în care se află România
B

ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI

A. Caracteristici geografice generale

1. Limitele şi vecinii. 2. Însuşirile reliefului. 3*. Unităţi majore

de relief. 4. Clima. 5. Apele. 6. Vegetaţia, animalele şi solurile. 7.
Locuitorii şi aşezările omeneşti. 8. Principalele activităţi economice.

22
 1. Limitele şi vecinii

Hotarele şi vecinii:
a) hotare: - pot fi pe apă sau pe uscat
- despart ţara noastră de ţările vecine
b) vecini - N: Ucraina, de la Halmeu la Păltiniş.
- E: Republica Moldova şi Ucraina, de la
Dărabani la Galaţi cu Republica Moldova şi
de la Galaţi la vărsarea braţului Chilia în
Marea Neagră cu Ucraina, apoi cu Marea
Neagră până la Vama Veche.
- S: Bulgaria, de la Vama Veche până la Pristol.
- V: Ungaria, de la Halmeu la Beba Veche,
Serbia, de la Beba Veche la Pristol.
Suprafaţa – 238.391 km2

1. Completează harta cu vecinii României.

3. Completează enunţurile cu informaţiile corespunzătoare:

a) La nord, România se învecinează cu ............................................

b) Patria noastră se întinde pe o suprafaţa de................. km pătraţi.
c) Limitele care despart o tara de alta poarta numele de ...................

23
 d) Graniţele României se desfăşoară atât
pe ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .., cat şi pe ................................

4. Lipeşte sau desenează imagini din localităţile care se afla pe

graniţa tarii noastre.

2. Însuşirile reliefului

Relieful României – caracteristici:

- variat – trei forme mari de relief: munţi, dealuri, câmpii;
- ordonat – de la mijloc spre margini;
- în trepte – din ce în ce mai joase;
- armonios;
- înălţimi – munţii între 800 m – 2.500 m, dealurile între
200 m – 800 m, câmpiile între 0 m – 200 m;
- distribuţie aproape egală (fiecare ocupă cam a treia
parte);
- unităţi de relief: 1.Carpaţii

24
 2. Depresiunea Transilvaniei
3. Subcarpaţii
4. Dealurile de Vest
5. Podişul Getic
6. Podişul Moldovei
7. Podişul Dobrogei
8. Câmpia de Vest
9. Delta Dunării
10. Câmpia Română

Unităţi majore de relief ale României:

1. Munţii Carpaţi: Carpaţi Orientali
Carpaţii Meridionali
Carpaţii Occidentali
2. Depresiunea Transilvaniei:
- se află în interiorul arcului carpatic;
- alcătuită din dealuri, depresiuni, văi.
3. Dealurile:
- se află de jur împrejurul arcului carpatic;
- în E şi S se află Subcarpaţii, iar la V, Dealurile de
Vest.
4. Podişurile – în exteriorul Subcarpaţilor (Podişurile
Moldovei şi Getic) şi în S-E Podişul
Dobrogei.
5. Câmpiile: – mărginesc dealurile la S şi V;
– S: Câmpia Română;
– V: Câmpia de Vest.
6. Delta Dunării – cea mai nouă formă de relief;
– s-a format la vărsarea Dunării în Marea
Neagră.

1. Alege varianta corecta, bifând cu ,,X” variantele alese:

a) Principalele forme de relief din tara noastră sunt

munţii
apele
câmpia
25
dealuri
străzi

b) Depresiunea Transilvaniei este înconjurata de:

câmpii
ape
dealuri şi podişuri
munţi

c) Lanţul muntos din tara noastră poarta numele de:

Podişul Moldovei
Munţii Carpaţi
Carpaţii Orientali
d) Treptele de relief cuprind: forme de relief grupate după înălţime
munţi tăiaţi în trepte
forme de relief înalte

2. Uneşte imaginile cu noţiunile corespunzătoare formelor de relief

învăţate:

deal câmpie munte

3. Stabileşte valoarea de adevăr :

___În partea de S România se învecinează cu Bulgaria, având un

hotar natural, format de râul Prut.

___România este aşezată în continentul Europa.

___Câmpiile şi luncile din ţara noastră ocupă mai ales S şi V ţării.

___ În mijlocul ţării sunt Carpaţii, înconjuraţi ca o cunună de

Depresiunea Transilvaniei.
26
 ___Fiecare dintre treptele de relief din ţara noastră ocupă
aproximativ a treia parte din suprafaţa ei.

4. Conturează pe harta formele de relief principale şi colorează-le

corespunzător.

4. Clima

Caracteristici ale climei din România:

- temperată (patru anotimpuri);
- temperaturile şi precipitaţiile sunt influenţate de formele
de relief;
- vânturile: Crivăţul dinspre N-E;
Austru dinspre S-V.
- există 3 tipuri de climă: de munte, de deal şi de câmpie.

1. Răspunde la întrebări:

a) Ce este clima?
b) Ce înţelegem prin vreme?
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

27
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

2. Stabileşte valoarea de adevăr :

___Temperaturile şi precipitaţiile sunt identice pe toata suprafaţa
României.
___România are clima temperata.
___Câmpiile şi luncile din ţara noastră au clima mai calda, cu
precipitaţii mai puţine.
___ Precipitaţiile cresc pe măsura ce scade înălţimea formei de
relief.

3. Confecţionează imagini ca cele alăturate şi completează,

începând din prima zi a lunii, următorul tabel.

28
 5. Apele

1. Apele curgătoare
Râuri care izvorăsc din Carpaţii Orientali:
- primele patru râuri ca lungime: Mureşul, Oltul,
Siretul şi Prutul. Li se adaugă Tisa şi Someşul
Mare.
Râuri care izvorăsc din Carpaţii Meridionali:
- Cerna, Jiul, Argeşul, Ialomiţa;

29
 - se varsă direct în Dunăre.
Râuri care izvorăsc din Carpaţii Occidentali:
- Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul
Alb, Bega, Timişul
- Crişurile se varsă în Tisa.
Râuri care izvorăsc din Podişul Dobrogei:
- Teliţa, Tarţa, Casimcea;
- se varsă în lacurile de pe ţărmul Mării Negre.
Fluviul Dunărea:
- ce mai mare apă curgătoare din România, al doilea
din Europa;
- izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)
şi se varsă în Marea Neagră;
- străbate 10 ţări;
- pe teritoriul României are o lungime de 1.075 km;
- intră în ţară pe la Baziaş;
- străbate Munţii Banatului pe la Porţile de Fier
printr-un defileu;
- între Călăraşi şi Brăila se desparte de două ori în
câte două braţe care închid Balta Ialomiţei şi Balta
Brăilei;
- la Tulcea se desparte în trei braţe: Chilia, Sulina şi
Sfântul Gheorghe;
- la vărsare în Marea Neagră formează o deltă,
numită Delta Dunării.

2. Apele stătătoare
Lacurile – naturale şi artificiale.
Lacuri naturale:
a) lacuri de munte:
- Lacul Bucura (Munţii Retezat), Lacul Bâlea
(Munţii Făgăraş) – formate din topirea gheţarilor;
- Lacul Sfânta Ana (format în craterul unui vulcan);
- Lacul Roşu – format prin prăbuşirea unui munte
(se află în Carpaţii Orientali).
b) lacuri de câmpie:
- Amara, Lacul Sărat.
c) pe litoral – Lacul Razim, Lacul Techirghiol.
30
 Lacurile artificiale:
- Lacul de la Porţile de Fier (pe Dunăre);
- Lacul Izvorul Muntelui (pe Bistriţa);
- Lacul Vidraru (pe Argeş);
- Lacul Stânca-Costeşti (pe Prut).

*Marea Neagră.
- se află în S-E României;
- are suprafaţa mai mare decât a României;
- până la o anumită adâncime trăiesc vieţuitoare ca:
peşti, delfini, meduze sau rechini mici;
- litoralul românesc se întinde de la graniţa cu
Ucraina în N şi cea cu Bulgaria în S şi cuprinde
faleze şi plaje unde s-au dezvoltat numeroase
staţiuni turistice.

1. Stabileşte traseul Dunării de la intrarea ei în tara şi pana la

vărsarea în Marea Neagra. Trasează cu creion albastru pe harta de
mai sus drumul şi cele trei braţe în care se desparte.

2. Răspunde la întrebări:
a) De unde izvorăşte Dunărea?
b) Cate tari şi cate capitale străbate ea?
c) Ce formează Dunărea la vărsarea în Marea Neagra?

31
 d) Ce importanta prezintă fluviul pentru tara noastră?
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

Râurile şi lacurile

1. Completează:
În ţara noastră cele mai mari ape curgătoare izvorăsc din … … …
… … … … … … … … … ..
Ele se varsă în … … …… … …, iar marele fluviu se varsă în … …
…… … …… … …
Fluviul Dunărea izvorăşte din … … … … … … şi se varsă în … …
… … … … prin braţele: … … …… … …… … …… … …… …
…… … …… … …… … …… … …… … …
În drumul ei străbate … … … ţări, iar pe teritoriul patriei noastre are
o lungime de … … …… … …
Dunărea este traversată de podurile de la … … …… … …… … …,
… … …… … …… … …, … … …… … …… … ….

32
 Râurile din partea de sud sunt: … … … … … … …… … … …
… … …… … … … … … …… … … … … … …… … … … … …
…… … … … … … …… … … … … … …… … … … … … ……
… … … … … …… … … … … … …… … … … … … …… … …
… … … …… … … … … … …… … … … … … …… … … … …
Râurile din partea de est sunt … … … … … … … … … … …
… … …… … … … … … …… … … … … … …… … … … … …
Râurile din partea de vest sunt: … … … … … … … … … …
… … … …… … … … … … …… … … … … … …… … … … …
Mureşul izvorăşte din … … … … … … …, Oltul din … … …
……………………………
Crişurile izvorăsc din … … … … … … …, Argeşul din … …
… … … … …… … … … … … …
Lacul Roşu se află în … … … … … … …… … … … … … …,
Lacul Sf. Ana în … … … … … … …… … … … … … …, Lacul
Bâlea în … … … … … … …, Lacul Amara în … … … … … … …

2. Stabileşte valoarea de adevăr :

___Majoritatea râurilor din tara noastră se vărsa în Dunăre, fie pe

teritoriul tarii, fie în afara ei.

___Râurile se clasifica în funcţie de aşezarea lor geografica.

___In partea de nord a tarii sunt cele mai multe râuri.

___Râurile din partea de vest se varsă în Tisa.

___ Lacurile de acumulare sunt folosite pentru vindecarea unor boli.

33
3. Completează spatiile punctate:

a) Lacurile din tara noastră se clasifica astfel:

lacuri .... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...., lacuri … … … … …
… …, lacuri … … … … … … …, lacuri … … … … …
… …, lacuri … … … … … … … şi lacuri … … … … …
……
b) Lacurile de câmpie se afla de-a lungul unor … … … … …
… …… … … … … … …
c) Cele mai importante lacuri de munte sunt:
… … … … … … …… … … … … … …… … … … …
… …… … … … … … …… … … … … … …… … …

4. Lipeşte sau desenează imagini cu râuri şi lacuri din tara noastră.

Marea Neagră

1. Marea Neagră are o suprafaţă de … … … … … … … … … … …

… … … şi a adâncime maximă de … … … … … … …… … … …
… … …. Este situată la … … … … … … … de ţara noastă.
În mare trăiesc … … … … … … … … … … … … … … … … …
… … … … iar dintre păsări … … … … … … … … … … … … …
Cel mai important port maritim românesc este … … … … … … ……

34
2. Subliniază varianta corectă:
a) Cel mai mare port la Marea Neagră este:
- Mangalia
- Constanţa
- Sulina
b) La suprafaţă, apa Mării Negre este:
- dulce
- sărată
- mai puţin sărată decât în adâncime

3. Scrie cel puţin trei aspecte care se referă la importanţa apelor

pentru om.
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

Legenda Marii Negre

Cu foarte mult timp în urmă, pe când trăiau prinţi şi

prinţese, în împărăţia apelor îşi aveau sălaşul minunatele sirene.
Aşa se făcea că, într-o zi, doi prinţi, iscusiţi vânători,
îndemnaţi de tatăl lor, care ura sirenele, au pornit, fiecare pe corabia
sa, în căutarea sirenelor, neştiind câte aventuri îi vor aştepta în
călătoriile lor. Când corăbiile au ajuns în larg şi ar fi trebuit să se
despartă, cei doi fraţi, Tomis şi Gibraltar, ieşiseră pe punte pentru a-şi
lua rămas bun. Tocmai atunci au observat două sirene care se jucau.
Şi ele văzuseră corăbiile şi îi priveau cu uimire pe cei doi
prinţi. Cea mai mare dintre ele, a observat că marinarii pregăteau plase
şi harpoane.
- Negreana!, îşi strigă ea sora mai mică, hai să stârnim un
vârtej de alge şi să ne ascundem, căci vor să ne vâneze!

35
 Şi, de îndată, folosindu-şi puterile, cele două surori au
stârnit o furtună, dispărând în adâncuri, unde le întâmpină tatăl lor,
stăpânul acelor ape.
- Unde aţi fost? Păreţi speriate... Ce aţi păţit?
Atunci sirenele i-au povestit ce se întâmplase la suprafaţa apei. Vrând
să-şi apere copilele, tatăl lor a hotărât să plece împreună cu toţi supuşii
spre alte ape, mai adânci, mai sigure.
Între timp, prinţii şi-au continuat călătoriile, Tomis luând-o
spre răsărit, iar Gibraltar spre apus, cercetând apele şi întrebându-i pe
corăbierii întâlniţi în cale şi pe locuitorii porturilor în care aceştia
acostau despre frumoasele sirene.
În vremea aceasta, Negreana şi Mediteraneana îşi îngrijeau
tatăl aflat pe patul de moarte. Părintele îşi cunoştea bine fiicele şi,
dându-şi seama că în inimile lor se strecuraseră chipurile celor doi
prinţi, le dădu câte o scoică fermecată prin care îi puteau vedea pe
aceştia. Bătrânul le avertiză, însă:
- Dragostea dintre sirene şi pământeni aduce numai
necazuri. Pământeana a fost mama voastră şi ea şi-a găsit sfârşitul
atinsă de blestemele pământenilor.
Spunându-le acestea, bătrânul închise ochii şi muri.
Rămase singure, sirenele hotărâră să-şi urmeze destinele. Ele se
îmbrăţişară şi apoi se despărţiră. Negreana pornind spre răsărit după
cum îi arăta scoica fermecată, iar Mediteraneana spre apus.
Ajunsă în apropierea corăbiei lui Tomis, Negreana a
pătruns printr-o vrajă în visele sale. Ziua, prinţul cerceta atent apa,
încercând să zărească chipul fetei. Într-o seară, ea i s-a arătat,
îmbiindu-l să o urmeze în lumea apelor. Prinţul a urmat-o, uimit de
frumuseţea ei şi a locurilor pe care le străbăteau.
Petrecură astfel seri minunat e în care Negreana îi
dezvăluia lumea adâncurilor, iar Tomis îi vorbea despre cea a
pământenilor. Numai atunci când fata îl întreba despre părinţii săi,
prinţul devenea tăcut şi întunecat.
Într-o zi, se stârni o furtună puternică şi Negreana se
apropie foarte mult de corabie, vrând să se asigure că Tomis este
teafăr.
Un marinar de-al său, slugă credincioasă a regelui, o zări
şi-i înfipse un harpon în inimă. Cu ultimele puteri, Negreana începu să
cânte melodia pe care Tomis o îndrăgea cel mai mult. Auzind
36
cântecul, el ieşi pe punte, şi, văzând apele întunecate de sângele
sirenei, se aruncă în valuri, să o salveze, dar amândoi dispărură în
adâncuri.
De atunci, apele acelei mări au rămas întunecate. Marinarii
s-au întors la rege, aducându-i vestea cea bună, dar şi pe cea rea:
moartea sirenei, dar şi a fiului său cel mai mic, Tomis.
Nici Gibraltar nu a vrut o soartă mai bună, găsindu-şi
sfârşitul alături de frumoasa Mediteraneana, strivindu-se de stâncile
unei strâmtori în timpul unei furtuni.
Când încep furtunile pe Marea Neagră, marinarii spun că
prinţul o caută încă pe frumoasa Negreana, iar când marea este
liniştită, se spune că valurile ascultă minunatul cântec al sirenei.
Tot astfel, se spune că strâmtoarea Gibraltar este vegheată
de prinţul care încă îşi mai caută sirena în apele Mării Mediterane.

Ştiaţi că…?
 La adâncimi de peste 200 de metri,
apa Marii Negre nu mai conţine
oxigen?
 Marea Neagră este una din cele mai
noi mari ale planetei?
 Nivelul de salinitate al apei este
unul foarte mic? Acesta se situează
în jurul valorii de 17% şi este cauzat
de numeroasele cursuri de apă dulce
care se varsă aici (Dunărea fiind cel mai important dintre ele).
 lungimea coastelor Marii Negre este de 4340 km? Suprafaţa Marii
Negre este de 423.000 km  în timp ce volumul ei este de 550.000
km.

6. Vegetaţia, animalele şi solurile

1. Vegetaţia şi animalele de la munte

Vegetaţie:
- păduri de fag, de brad şi molid (răşinoase);
- tufişuri de jnepeni;
- ierburi care formează păşuni.

37
 Animale:
- veveriţa, ursul, cerbul carpatin, lupul, jderul, râsul,
mistreţul, vulturul, capra neagră.
Solul de la munte: subţire şi nu asigură decât creşterea
ierburilor şi păşunilor.

2. Vegetaţia şi animalele din zonele deluroase:

Vegetaţie – păduri de foioase: stejar, tei, carpen, fag.
Animale: lupul, vulpea, căprioara, viezurele.
Solul – brune, fertile pentru cultivarea pomilor fructiferi,
viţei de vie şi a cerealelor.
3. Vegetaţia şi animalele de câmpie:
Vegetaţie – ierburi mici, păioase, cu rădăcini adânc înfipte
în pământ.
Animale: şoarecele de câmp, hârciogul, iepurele.
Solul – favorabil culturilor de cereale.
4. Vegetaţia şi animalele din lunci şi Delta Dunării:
Vegetaţie – plopi, sălcii
– stuf, papură
Animale: pelicanul, egreta, lopătarul, lişiţa, şoimul
dunărean, cormoranul, etc. (peste 325 de specii de
păsări).
Solul – nisipos, cu terenuri mlăştinoase sau soluri sărate.

1. Uneşte imaginile cu zona de relief din care fac parte.

Munte
Câmpie

Deal

Lunca şi Delta Dunării

38
2. Bifează variantele corecte:

a) Zona stepei este corespunzătoare

câmpiei şi dealurilor joase
muntelui

b) In pădurile din tara noastră se găsesc

palmieri
ulmi
tei
sălcii
ierburi mărunte
fagi

c) Ursul şi vulpea trăiesc

la câmpie
pe vârfurile înalte ale munţilor
în zona pădurilor.

3. Grupează următoarele cuvinte în tabelul de mai jos: salcâm,

popândău, salcie, capra neagra, stejar, mierla, ulmul, arici, cereale,
lup, vulpe, ierburi mărunte, papura, urs, stuf, căprioara, viezure,
viţa-de-vie, pomi fructiferi, veveriţa.
Munte Deal Câmpie Lunca şi Delta
Dunării

4. Precizează legătura dintre plante, animale şi formele de relief.

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
39
________________________________________________________
________________________________________________________

7. Locuitorii şi aşezările omeneşti

Cei mai vechi locuitori au fost: tracii, geţii, dacii şi romanii.
Populaţia României (aproximativ 20 milioane de locuitori) este
răspândită pe toate formele de relief.
Este mai puţin numeroasă în Delta Dunării şi cea mai numeroasă
în câmpii, apoi dealuri, podişuri şi munţii mai puţin înalţi.
Alături de români mai trăiesc şi alte minorităţi etnice: maghiari,
germani, sârbi, ucraineni.
Locuitorii ţării trăiesc la sate (zone rurale) sau la oraş (zone
urbane).
Bucureşti este capitala României.
1. Notează în casetă s (de la sat) sau o (de la oraş):
 Este o aşezare omenească cu o întindere mică.
 Are multe fabrici, uzine, şcoli, grădiniţe, teatre, cinematografe.
 Aici sunt multe monumente istorice vechi.
 Locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor şi cultura plantelor.
 Aici s-au păstrat cel mai bine obiceiurile şi tradiţiile poporului
român.
 Majoritatea locuitorilor lucrează în fabrici, uzine, pe şantiere de
construcţie.

2. Răspunde la ghicitori:
a) Patruzeci şi una fete găseşti b) Mai multe sate
Şi un frate – Bucureşti. Împreună
Numele lor vei găsi Sunt unite într-o
Iute, de te vei
gândi. ............................... .......................
...........
c) În câmpie se întinde
Şase sectoare cuprinde,
Capitala ţării este,
Un oraş ca din poveste.
..........................................
40
 3. Bifează răspunsul corect:
a) Ţara noastră are o populaţie:
peste 22 milioane de locuitori;
21 milioane de locuitori;
18 milioane de locuitori.
b) Cele mai populate zone ale ţării sunt:
cele de munte;
cele de câmpie şi de deal;
Delta Dunării.
c) Majoritatea locuitorilor ţării sunt de
naţionalitate:
maghiară;
germană;
română.
d) Cel mai mare oraş al României este:
Iaşi;
Bucureşti;
Timişoara.

4. Ordonează descrescător aşezările omeneşti după numărul de

locuitori:

comună oraş sat

________________________________________________________
________________________________________________________

5. Lipeşte sau desenează imagini din oraşele din tara noastră pe care
le-ai vizitat.

41
 8. Principalele activităţi economice

I. Activităţi economice
1. Activităţi agricole
a) cultura plantelor - cereale
- plante industriale
Plante industriale:
- plante uleioase: floarea soarelui, soia.
- plante textile: inul, cânepa.
Alte plante industriale:
- sfecla de zahăr, tutunul, plantele medicinale.
 cultura legumelor şi zarzavaturilor
 cultura cartofului
 cultura pomilor fructiferi
 cultura viţei de vie
b) creşterea animalelor
- animale domestice: bovine, ovine, porcine, păsări
Alte grupe de animale crescute în folosul omului:
- viermii de mătase
- albinele
2. Activităţi industriale
a) Industria. Ramuri industriale:
- industria energetică;
- industria metalurgică;
- industria chimică;
- industria de prelucrare a lemnului;
- industria materialelor de construcţie;
- industria uşoară;
- industria alimentară.
b) Industria energetică. Petrolul

42
Prin prelucrare, oamenii folosesc petrolul în industria
energetică.
Produse din petrol rafinate: benzina, motorina, petrolul lampant.
Ce rămâne după prelucrare se numeşte păcură.
c) Gazele naturale
Cel mai valoros este gazul metan extras din Podişul Transilvaniei.
Prin prelucrare, din gazele naturale se obţine negru de fum
folosit în fabricarea cauciucului sintetic.
d) Cărbunii de pământ. Categorii:
- huila,
- lignitul;
- turba.
e) Energia electrică:
- este folosită în majoritatea domeniilor de
activitate şi pentru iluminat;
- se obţine în termocentrale (funcţionează pe
bază de combustibili) şi hidrocentrale
(folosesc energia apelor curgătoare).
Surse noi de energie:
- energia nucleară;
- energia apelor fierbinţi;
- energia solară;
- energia vântului;
- energia valurilor mării.
f) Industria metalurgică:
Metalurgia
– cea mai importantă ramură a industriei.
– se ocupă de producerea şi prelucrarea metalelor.
Prelucrarea minereurilor de fier duce la
obţinerea fontei şi oţelului (siderurgia).
Industria construcţiilor de maşini este cea mai
importantă ramură a metalurgiei.
3. Serviciile
a) Învăţământul. Cultura. Sănătatea.
b) Transporturile:
- pe uscat (feroviare şi rutiere);
- pe apă (fluviale şi maritime);
- în aer (aeriene).
43
 c) Comerţul:
- interior (în interiorul graniţelor ţării);
- exterior (cu alte ţări).
d) Turismul.

1. Pe baza imaginilor, notează ce plante se cultiva în tara noastră.

2. Lipeşte sau desenează cu animale care cresc în tara noastră.

44
3. Completează schema cu ramuri ale industriei existente în tara
noastră.

4. Alege varianta corectă, bifând cu ,,X” variantele alese:

a) Energia electrica se obţine în

hidrocentrale; centrale electrice; termocentrale
b) Cele mai importante termocentrale se afla la:
Bucureşti; Piteşti; Craiova; Brăila
c) Gazele naturale sunt:
sursa de energie; ieftine; epuizabile
d) Cărbunii de pământ sunt de mai multe feluri:
petrol; motorina; huila turba;
benzina; lignit

5. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Care sunt ramurile industriei?
b) Cu de se ocupa metalurgia? Dar siderurgia?
c) Care sunt centrele importante din ţara noastră în construcţia de
maşini?
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

45
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

6. Taie cuvintele care nu se potrivesc în şirurile de mai jos:

lemn, fier, cărbune, cereale, petrol
fonta, fier, otel, huila, păcura
rafinărie, aragaz, frigider, maşina de spălat, aspirator
7. Priveşte imaginile şi realizează corespondenta intre căile şi
mijloacele de transport:

8. Spune ce importanţă are dezvoltarea culturii şi învăţământului

pentru viitorul ţării noastre.
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

9. Fă o descriere a unui obiectiv turistic pe care îl propui unui grup

de turişti străini. Poţi ataşa şi imagini, păreri proprii sau ale altor
persoane.

46
 Recapitulare

1. Uneşte şi colorează corespunzător:

dealuri 1000 – 2500 m galben

munţi 300 – 1000 m verde

câmpii 200 – 300 m maro

2. Scrie punctele cardinale pe harta de mai jos, apoi ţările cu

care ne învecinăm, în funcţie de acestea. Identifică şi colorează
judeţul tău, apoi completează enunţurile:

47
a) Tara mea numeşte......................................
b) Ea se învecinează se învecinează cu:
..........................................................................
...........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

c) Localitatea în care trăiesc eu se numeşte..........................................

d) Zona de relief în care se află localitatea mea este o zonă
de ... ... ... ... ... ... ... ... ...

3. Completează spatiile punctate cu răspunsuri corecte :

Mureşul şi Oltul izvorăsc din Munţii ..............................
Râurile din sudul tarii se vărsa în fluviul ........................
Dunărea se vărsa în ....................... printr-o .......................

4. Colorează cu albastru bulina din dreptul enunţului adevărat.

o Delta Dunării a fost declarată “Rezervaţie a Biosferei”.
o Râul Olt este din grupa râurilor din partea de nord.
o Cele mai multe ape curgătoare din ţara noastră izvorăsc din
Carpaţi.
o Din grupa râurilor de vest face parte Argeşul
o Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din ţara noastră.
o România are o climă temperat-continentală
48
5. Taie cu o linie varianta greşită:
 Pe suprafaţa bălţilor plutesc sălcii/nuferi.
 La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea formează o plajă/deltă.
 Dunărea curge pe teritoriul României din dreptul localităţii
Baziaş / Călăraşi

6. Enumera câteva din bogăţiile României:

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

Evaluare

1. Încercuieşte varianta corectă:

a) pe hartă apele sunt redate prin culoarea:
- verde - galben - albastru
b) cea mai mare apă curgătoare este:
- pârâul - râul - fluviul

2. Completează spaţiile punctate:

Râurile din sudul ţării sunt: … … … … …… … … … …… … … …
…… … … … …… … … … …… … … … …… … … … …
Ele curg dinspre nord spre sud şi se varsă în … … … … …… … …
… …… … … … …… … … … …… … … … …… … … … …

3. Notează cu adevărat (A) sau fals (F) în dreptul enunţurilor:

- Dunărea izvorăşte din Munţii Carpaţi.
- De la izvor şi până la vărsare Dunărea străbate 10 ţări.
- Porţiunea dintre Baziaş şi Porţile de Fier se numeşte Defileul
Dunării.
- Pe teritoriul ţării noastre Dunărea parcurge 1785 km.

4. Scrie definiţia lacului.

49
________________________________________________________
________________________________________________________

5. Realizează corespondenţa dintre lacurile din prima coloană şi tipul

lor specificat în coloana a doua.
Bâlea vulcanic
Sf. Ana de baraj natural
Lacul Roşu de acumulare
Vidraru glaciar

6. Subliniază varianta corectă:

a) Cel mai mare port la Marea Neagră este:
- Mangalia
- Constanţa
- Sulina
b) La suprafaţă, apa Mării Negre este:
- dulce
- sărată
- mai puţin sărată decât în adâncime

7. Completează tabelul:

CÂMPIE LUNCA ŞI DEALURI MUNTE

DELTA ŞI
DUNĂRII PODIŞURI

VEGETAŢIA

FAUNA

50
Vreau să ştiu mai mult!

 Suprafaţa împădurita a tarii noastre se reduce în fiecare an, lucru

care, alături de poluarea tot mai mare, duce la degradarea
mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor;
 România are o clima temperat continentala de tranziţie, specifica
pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte.

 Ghicitori

Lemn îţi dă după dorinţă, E ca o oglindă lină

În desişul ei se pierde Vremea când este senină.
Orice urmă, orice fiinţă, Însă tare-i înspumată
Şi-i numită ”aur verde”. Pe furtună, şi-agitată.

Şade moşul neclintit

Cu capul în nori pitit.

De-nălţime mijlocie,
Între munte şi câmpie,
Presărat cu pomi şi vie,
Ce să fie?
Mai multe pâraie,
Adunându-şi apele,
Îşi croiesc o cale
Şi pornesc la vale.

 Cuvintele rătăcite

În acest careu aveţi voie să citiţi cuvintele în ce direcţie doriţi: de la

stânga spre dreapta, de la dreapta spre stânga, de jos în sus, pe
diagonală. Veţi descoperi în acest fel cel puţin 10 cuvinte.

51
S A T E Q W E R R O

R M U N T I Y E U R

I O C P A S F L F A

A F A V D T H I G S

P J M R P U B E C Z

E B P C A D N F O I

K L J R S U X A X F

J D E L T A R R R S

H U I O B C U I U E

T E M P E R A T A O

 Dacă veţi completa corect pe orizontală, pe verticala AB veţi

obţine denumirea unei forme de relief învăţate.

1.

2.

3.

4.

5.

6.
B

52
 1. Animal care trăieşte sub pământ.
2. Arbore cu flori albe, frumos mirositoare.
3. Plantă cu flori roşii, care creşte în lanurile de grâu.
4. I se mai spune şi păpuşoi.
5. Fricosul de la câmpie.
6. Grâul, porumbul, orzul, ovăzul sunt.... .

B. Marile unităţi geografice ale ţării

1. Munţii Carpaţi. 2. Dealurile. 3. Podişurile. 4. Câmpiile. 5*.
Studiu de caz: caracterizarea generală a unei zone geografice.

1. Munţii Carpaţi

 Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru

următoarele enunţuri:

1. Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ muntos ce se întinde pe

teritoriul mai multor ţări europene, pe teritoriul României
aflându-se:
a. jumătate din lungimea lor
b. un sfert din lungimea lor
c. o treime din lungimea lor
d. mai mult de jumătate din lungimea lor
2. Munţii Carpaţi s-au format prin:
a. încreţirea pământului
b. ridicarea stratelor pământului
c. depunerea de aluviuni
d. întărirea lavei ţâşnită din interiorul pământului
3. Munţii Carpaţi sunt alcătuiţi din ramurile:
a. Carpaţii Orientali
b. Subcarpaţii
c. Carpaţii Meridionali
d. Carpaţii Occidentali
4. Cea mai întinsă regiune muntoasă a ţării o reprezintă:
a. Carpaţii Orientali
53
b. Subcarpaţii
c. Carpaţii Meridionali
d. Carpaţii Occidentali
5. Carpaţii Orientali sunt împărţiţi în grupele:
a. Grupa centrală
b. Grupa nordică
c. Grupa de jos
d. Grupa sudică
6. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali este vârful :
a. Omu
b. Bihor
c. Moldoveanu
d. Pietrosul
7. Din Munţii Hăşmaş izvorăsc râurile:
a. Olt
b. Mureş
c. Argeş
d. Someş

8. Locurile pitoreşti din Carpaţii Orientali sunt:

a. Babele
b. Pietrele Doamnei din Rarău
c. Peştera Scărişoara
d. Cheile Bicazului

9. Grupele Carpaţilor Meridionali sunt:

a. Grupa Bucegi
b. Grupa Munţilor Banatului
c. Grupa Făgăraş
d. Grupa Parâng

10. Carpaţii Meridionali sunt brăzdaţi de râurile:

a. Argeş
b. Mureş
c. Olt
d. Crişuri
54
11. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Meridionali este vârful :
a. Omu
b. Bihor
c. Moldoveanu
d. Pietrosul

12. Locurile pitoreşti din Carpaţii Meridionali sunt:

a. Babele
b. Peştera Scărişoara
c. Cheile Bicazului
d. Lacul Bucura

13. Carpaţii Occidentali sunt alcătuiţi din grupele:

a. Grupa Munţilor Apuseni
b. Grupa Munţilor Făgăraş
c. Gupa munţilor Poiana Ruscă
d. Grupa Munţilor Parâng

14. Cel mai înalt vârf din Carpaţii Occidentali este vârful :
a. Omu
b. Bihor
c. Moldoveanu
d. Pietrosul

15. Locurile pitoreşti din Carpaţii Occidentali sunt:

a. Defileul Dunării
b. Babele
c. Peştera Scărişoara
d. Cheile Bicazului

 Completează schema următoare cu informaţiile

corespunzătoare:

55
 BOGĂŢII

2. Dealurile. Caracteristici:

- înălţimi între 300 şi 800 – 1.000 m;

- pantele şi culmile mai domoale decât munţii;
- se întind ca un brâu în jurul munţilor (Subcarpaţii şi Dealurile
de Vest).
Subcarpaţii
- zone deluroase aflate la poalele Carpaţilor Orientali
şi Meridionali;
- se împart în trei grupe: Subcarpaţii Moldovei,
Subcarpaţii de Curbură şi Subcarpaţii Getici;
- s-au format prin încreţirea scoarţei;
- înălţimi între 400 m – 800 m;
- aici se întâlnesc păşuni, păduri de foioase, livezi,
vii. La subsol: cărbuni, petrol, gaze naturale, ape
minerale, sare.
Dealurile de Vest
- înălţimi până la 400 m;

56
 - s-au format prin depunerea pietrişului şi nisipului aduse de
apele curgătoare din munţi;
- aici se întâlnesc podgorii, livezi şi păduri pe culmile mai
înalte.

3. Podişurile
- forme de relief întinse, ca nişte platouri netede sau ondulate;
- s-au format prin depunerea argilei, a nisipului şi pietrişului.
Principalele grupe:
1. Podişul (Depresiunea) Transilvaniei (în centrul ţării,
înconjurat de Munţii Carpaţi);
2. Podişul Moldovei (între Siret şi Prut);
3. Podişul Getic (între Valea Dâmboviţei şi Dunăre);
4. Podişul Dobrogei (cuprins între Dunăre şi Marea
Neagră);
- este format din:
a) Masivul Dobrogei de Nord cu Munţii
Măcinului (467 m);
b) Podişul Dobrogei de Sud.

 Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru

următoarele enunţuri:

1. Dealurile cele mai importante din România sunt:

a Subcarpaţii Getici
b. Dealurile de Est
c. Subcarpaţii Moldovei
d. Dealurile de Vest

2. Podişurile României sunt:

a. Podişul Moldovei
b. Podişul Ţării Româneşti
c. Podişul Transilvaniei
d. Podişul Dobrogei

57
3. Gazul metan este principala bogăţie a :
a. Podişului Getic
b. Podişului Moldovei
c. Depresiunii Transilvaniei
d. Podişului Dobrogei

 Care este definiţia corectă ?

Uneşte fiecare cuvânt cu definiţia corespunzătoare.

Sunt forme de relief întinse, aproape netede,

mai înalte decât câmpiile, ajungând în unele
Dealurile locuri la mai puţin de 200 m.

Podişurile Sunt forme de relief cu înălţimi medii de la 300

m la 800 m, depăşind în unele locuri 1000 m,
cu pante şi culmi mai domoale decât munţii.

 Analizează harta alăturată şi scrie în dreptul fiecărei cifre

denumirea unităţii reprezentate.

4 1

1 3

58
 Sunt conturate următoarele forme de relief :
(1) ………………………………………………..
(2) ………………………………………………..
(3) ………………………………………………..
(4) ………………………………………………..

 Încercuieşte varianta corectă.

Bogăţiile solului şi subsolului dealurilor şi podişurilor sunt :

Bogăţiile 1. păduri de fag, de brad, livezi;

solului
2. fâneţe, păşuni, vii, păduri de molid;
3. păşuni, păduri de fag şi stejar, livezi, vii, cereale;
Bogăţiile a) cărbuni, petrol, gaze naturale, aur, sare;
b) cărbuni, petrol, gaze naturale, ape minerale; sare
subsolului
c) cărbuni, bauxită, sare, marmură, aur.

 Stabileşte limitele Depresiunii Transilvaniei, unind

corespunzător printr-o săgeată ramura carpatica de punctul
cardinal :

Carpaţii Meridionali Carpaţii Orientali Carpaţii Occidentali

E V S

 Descrie această unitate geografică, completând enunţurile :

Depresiunea Transilvaniei este aşezată în …………………… fiind
înconjurată de …………. Ea are aspectul unei regiuni ……………….
Relieful său este alcătuit din ………………… şi ……………… cu
înălţimi cuprinse între ………m şi ………m în est

59
 4. Câmpiile. Caracteristici:

- forme de relief joase şi netede;

- sol roditor;
- climă propice cultivării plantelor;
- în subsol: petrol, gaze naturale, cărbune, pietre de
construcţie, izvoare cu apă caldă.

Gruparea câmpiilor:
1. Câmpia Română
- situată în partea de sud a ţării de-a lungul
Dunării (Câmpia Dunării);
- partea estică se numeşte Câmpia Bărăganului;
- este străbătută de râurile: Jiu, Olt, Argeş,
Ialomiţa, Buzău, Siret;
- aici iarna este geroasă, iar vara călduroasă;
- în vestul câmpiei se cultivă viţă de vie;
- oraşe: Bucureşti, Galaţi, Craiova, Ploieşti,
Brăila şi altele.
2. Câmpia de Vest
- situată în vestul României;
- cea mai importantă zonă agricolă a ţării;
- este străbătută de râurile: Someş, Crişul
Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş,
Timiş, ş.a.;
- în subsol: petrol, gaze naturale, izvoare
termale.

5. Studiu de caz: caracterizarea generală a unei unităţi geografice

1. Identifica pe harta
alăturata formele de relief
numerotate şi apoi colorează-
le folosind culoarea
corespunzătoare:
2

1 - _______________________

60
1
2 - _______________________

2. Completează schema următoare cu informaţiile corespunzătoare:

Luncile şi Delta Dunării

1. Completează careul „CÂMPIA”.

C
A
M
P
I
A

1. Trei râuri „colorate” care străbat Câmpia de Vest.

2. În Lunca Dunării se obţin bogate recolte de……..
3. Râu, frate al Oltului, care trece prin Câmpia de Vest.

61
 4. Vegetaţie acvatică din deltă, constituită dintr-o
acumulare de rădăcini şi diverse elemente
organice şi minerale.
5. Unul dintre braţele Dunării.
6. Oraş situat în deltă.

2. Scrie numele unităţilor de relief la care se referă fiecare dintre

afirmaţiile de mai jos:
 Aici iarna este mai blândă în sud şi mai aspră în nord.
(_______________________________)
 Pământul acesta se clădeşte continuu datorită aluviunilor
aduse de fluviu.
(_______________________________)
 Este cea mai întinsă dintre lunci, desfăşurându-se de la
Drobeta-Turnu Severin până la Delta Dunării.
(_______________________________)
 Datorită solurilor fertile şi recoltelor bogate este numită şi
„grânarul ţării”.
(_______________________________)
 Acest spaţiu mirific este o adevărată împărăţie a apelor, a
plantelor, animalelor, în special a păsărilor.
(_______________________________)

Recapitulare

1. Completează enunţurile:

a) Munţii Carpaţi sunt împărţiţi în ………… grupe:

 … … … … … … … … … … … … care se întind de la
… … … … … … … … până la … … … …… … … …;
 … … … … … … … … … … … … care se întind de la
… … … … … … … … până la … … … …… … … …;
 … … … … … … … … … … … … care se întind de la
… … … … … … … … până la … … … …… … … …;
b) Cele mai înalte vârfuri din Munţii Carpaţi sunt
___________________ ( ___m) __________________ (____m);

62
 c) Legătura dintr-o parte în alta a munţilor se face prin
_______________________;
d) Singurul lac din România format într-un crater vulcanic se
numeşte __________________________.
2. Completează textul de mai jos cu noţiunile corespunzătoare:
„Munţii Carpaţi fac parte dintr-un … … … … … … … …
… … … … . Munţii se formează în urma … … … …… … … …,
adică prin … … … … … … … … … … … … … … … … sau prin
… … … …… … … …… … … …… … … …. Munţii Carpaţi sunt
munţi relativ … … … …… … … …… … … …. În subsol se găsesc
multe … … … …… … … …… … … …. De asemenea, munţii
reprezintă şi zone de atracţie … … … …… … … …… … … … . De
aceea, în fiecare an ei sunt vizitaţi de turişti.”
(turistic; lanţ muntos; tânăr; încreţirea scoarţei; erupţie
vulcanică; încreţitura scoarţei; resurse; ape; păduri; roci;
cutremur)

3. Alege varianta corectă de răspuns:

Cel mai înalt vârf din ţara noastră este:
a. Omu
b. Negoiu
c. Noldoveanu
Vârful Pietrosu se află în Munţii:
a. Maramureşului
b. Gutâi
c. Rodnei
“Grânarul ţării” este:
a. Câmpia de Vest
b. Câmpia Moldovei
c. Câmpia Română

4. Uneşte cuvântul ce denumeşte forma de relief cu caracteristicile

acesteia:

63
 Este cea mai înaltă unitate de relief
deal Rocile din care este alcătuită sunt moi.
Are cel mai fertil sol.
câmpie Este acoperit cu pomi fructiferi şi viţă de vie.
Sunt de înălţime medie.
munte Pe hartă au culoarea maro.
Este alcătuită din roci tari.
Aici se cultivă cereale.

5. Scrie forma de relief situată la punctele indicate pe hartă :

J I

C
E
A
G F
B

D H

A...................................
C...................................
E....................................
G...................................
I....................................
B........................................
D.......................................
F.......................................
H......................................
J.........................................

6. Scrie în tabel denumirea plantelor şi animalelor specifice fiecărei

zone:
ZONĂ VEGETAŢIE NATURALĂ ANMALE SĂLBATICE
Munte
Deal
Câmpie
Luncă
Deltă
Evaluare

64
1. Realizează corespondente:

depunerea nisipului şi a
Carpaţii Meridionali mâlului adus de fluviu,
fiind cel mai nou pământ
românesc
s-au
Dealurile de Vest format încreţirea scoarţei
prin pământului

Delta Dunării depunerea pietrişurilor

şi a nisipurilor

2. Scrie pe hartă cifrele corespunzătoare formelor de relief

reprezentate:

1. Munţii Carpaţi;
2. Subcarpaţii;
3. Podişul Moldovei;
4. Podişul Getic;

65
 5. Podişul Transilvaniei;
6. Podişul Dobrogei;
7. Dealurile de Vest;
8. Câmpia Română;
9. Câmpia de Vest;
10. Delta Dunării.

3. Enumeră bogăţiile pe care le oferă dealurile din ţara noastră:

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

4. Care este unitatea de relief din ţara noastră cu următoarele

însuşiri (caracteristici):
Spune numele acestei forme de relief, ştiind că:
 se află în mijlocul ţării;
 e limitata de dealuri şi depresiuni la E şi la V;
 e formată de dealuri în formă de valuri;
 e mărginită la N şi la S de râuri;
 poartă un nume incorect;
 e bogată în gaze naturale;
 aici, porumbul creşte în condiţii bune.
Soluţia este ………………………..

C. Organizarea administrativă

1. Localitatea natală, reşedinţa de judeţ, judeţul. *Harta

administrativă a României.
2. Bucureşti – capitala României.

1. Localitatea natală, reşedinţa de judeţ, judeţul. *Harta

administrativă a României
Localitatea natală: localitatea unde ne-am născut şi am copilărit.
66
 Comuna – o aşezare formată din mai multe sate.
Municipiul – oraş mare şi important din punct de vedere
economic.
Judeţul – este format din mai multe comune, oraşe şi municipii.
– în România există 41 de judeţe plus municipiul-capitală,
Bucureşti.
Reşedinţa de judeţ – cel mai important oraş din judeţ.
Unităţi administrative – judeţele, municipiile, oraşele şi
comunele.

1. Realizează corespondenţe:

oraş - municipiu unităţi administrativ-teritoriale

cel mai important oraş din judeţ,

reşedinţă de judeţ în care se află sediul prefecturii

oraş vechi, cu populaţie mare, cu

comună, oraş, judeţ multe fabrici şi uzine, cu multe
instituţii de învăţământ, cultură şi artă

2. Taie ceea ce nu este corespunzător enunţurilor:

Cea mai deasă populaţie este la munte/ deal/ câmpie.
Cel mai mare oraş din Moldova este Iaşi/ Botoşani/ Suceava.
Ţara noastră este împărţită în 39/ 40/ 41 de judeţe plus
Bucureşti.
Oraşul Alba-Iulia se află în judeţul Mureş/ Alba/ Covasna.

3. Completează:
Unităţile administrativ-teritoriale sunt: … … … …… … … …,
… … … … … … … … şi … … … … … … … … Judeţul este
format din mai multe … … … … … … … … şi … … … … … …
… … care se gospodăresc împreună.
Teritoriul României este împărţit în unităţi administrativ-
teritoriale, pentru a se ………………. mai bine. Ţara noastră este
67
alcătuită din ……. de judeţe şi municipiul ………………., capitala
ţării.

4. Scrie numele judeţelor:

a) care sunt vecine cu judeţul tău … … … … … … … … … … …
……………………………………………
b) din jurul oraşului Bucureşti … … … … … … … … … … … …
…………………………………………
c) care au ieşire la Marea Neagră … … … …… … … …… … …
…… … … …… … … …… … … …… … … …
d) pe harta 2, colorează judeţul tău, apoi scrie cu cine se învecinează
în partea de nord şi în partea de vest … … … … … … … … … … …
… … … … … … … … … … … … … … … … …

e) scrie numele celui mai mare oraş din judeţul tău, care este oraş-
municipiu reşedinţă de judeţ _______________
f) scrie numele primarului oraşului tău şi al prefectului judeţului
______________________________________________________

2. Bucureşti. Capitala României

a) Aşezare:
- în sudul ţării, în Câmpia Română;
- este străbătut de râurile Dâmboviţa şi Colentina.
b) Istoricul aşezării:
- a fost locuit din timpuri străvechi;
- ajunge capitală a Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea;
- în 1862 devine capitala României.
c) Caracteristici:
- Bucureştiul este cel mai important centru politic,
economic, cultural, ştiinţific şi turistic al ţării;
68
 - instituţii: Preşedinţia României, Parlamentul,
Guvernul, Academia Română, teatre, muzee,
televiziuni, radiouri;
- cel mai mare centru industrial şi cel mai însemnat
nod de căi de transport;
- există două aeroporturi: Otopeni şi Băneasa.

1. Realizează corespondenţe:

Universitatea din Bucureşti

Opera Romana

Arcul de triumf

Cimitirul Eroilor Revoluţiei

Palatul Parlamentului

2. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

Bucureştiul a fost capitala Ţării Româneşti în sec. al. XVII-lea.

In anul 1998, Bucureştiul a devenit capitala României.
In Bucureşti nu exista aeroporturi.
Capitala tarii noastre este situata în Câmpia Romana.
Bucureştiul este împărtit în 5 sectoare.

69
 Recapitulare: Elemente de Geografie a României

1. Completează spaţiile libere:

 Ţara vecină cu România în partea de sud este
……………………. În partea de vest ţara noastră se învecinează
cu …………………… şi cu …………………………
 Ţara noastră are o suprafaţă de aproximativ ………… km pătraţi.
 Culoarea cu care sunt reprezentaţi munţii pe hartă este …
… … … … … ., iar cea cu care sunt reprezentate apele este … …
… … … … … … … ...
 Vorbind despre vreme, avem în vedere: temperatura, precipitaţiile
şi … … … … … … … … … …. Clima din ţara noastră se
numeşte … … … … ….
 Cea mai mare apă curgătoare din ţara noastră este … … … … …
… … … ...
 Ea izvorăşte din ………………………………….. şi se
varsă în … … … … … … … … … … … … … … ….. Siretul
este un râu din partea de ……… a ţării. Oltul este un râu din
partea de … … … … … … .
 Ţara noastră are aproximativ …………………… de locuitori.
Capitala ţării este … … … … … … … … …..
 Petrolul este folosit la ……………………………………..
 Gazele naturale folosesc la
…………………………………

2. Defineşte noţiunile:
Culori convenţionale = … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………
Luncă = … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………
Climă = … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………
Afluent = … … … … … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………
Vegetaţie = … … … … … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………

70
 Sat = … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………

3. Scrie:
a. 2 râuri din partea de est: … … … … … … … … … … … … …
b. 2 oraşe mari din România: … … … … … … … … … … … …
c. 2 animale din zona de munte: … … … … … … … … … … …
d. 2 plante din zona de deal: … … … … … … … … … … … …

4. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru

următoarele enunţuri:
 Gazul metan este principala bogăţie a :
a. Podişului Getic
b. Podişului Moldovei
c. Depresiunii Transilvaniei
d. Podişului Dobrogei
 Câmpia Bărăganului sau Bărăganul este partea estică a :
a. Câmpiei de Vest
b. Câmpiei Moldovei
c. Câmpiei Române
d. Luncii Dunării
 Unităţile administrativ-teritoriale ale ţării noastre sunt:
a. judeţele
b. satele
c. oraşele
d. comunele
 Craiova este reşedinţa de judeţ a judeţului:
a. Cluj
b. Olt
c. Mehedinţi
d. Dolj
 Capitala României, Bucureşti are o populaţie de peste :
a. 1 milion locuitori
b. 2 milioane locuitori

71
c. 1 milion şi jumătate locuitori
d. 3 milioane locuitori
 Bucureşti este străbătut de râurile :
a. Prahova
b. Argeş
c. Dâmboviţa
d. Colentina
 Bucureşti a fost primul oraş din lume care avea:
a. drumurile asfaltate
b. drumurile luminate cu lămpi pe gaz
C. drumurile luminate cu curent electric
d. drumurile echipate cu semafoare

Evaluare: Elemente de Geografie a României

1. Completează spaţiile libere din textul de mai jos.

Ţara în care trăiesc se numeşte … … … … … … … … … .

Aceasta este situată în zona … … … … … … … … … a
continentului … … …… … …… … …. România prezintă hotare …
… …… … …… … … .
Ţara mea se numără printre cele fericite pentru că ea are … … …
trepte de relief: … … …… … …… … …… … …… … …. Acestea
ocupă întinderi aproximativ … … … … … … … … … şi au o
dispunere … … …… … …… … …. Clima României este una … …
…… … …… … …… … …. Teritoriul ţării este străbătut de multe …
… … … … … … … … care se varsă … … … … … … sau … …
… … … … … … … în … … …… … …. Vegetaţia este … … … …
… … … … … pe … … …… … …… … …, în funcţie de … …
…… … …… … … .
România are o populaţie de aproximativ … … … … … … de
locuitori, majoritatea fiind … … …… … …. Toată … … … … … …
ţării mele este … … … … … … în drepturi. Locuitorii României
trăiesc fie la … … …… … …, fie la … … …… … …, cel mai mare

72
oraş fiind … … …… … …, … … … … … … ţării. Locuitorii
acestuia reprezintă … … … … … … din populaţia … … …… … ….
Ce mândru sunt de ţara mea, România!

2. Completează harta de mai jos conform cerinţelor:

a) Scrie vecinii României;
b) Trasează cu roşu hotarul României cu Bulgaria;
c) Notează limitele graniţei specificate la b);
d) Colorează relieful României, folosind culorile convenţionale;

3. Subliniază, în lista următoare, denumirile apelor care formează

graniţe naturale între România şi vecinii ei: Dunăre, Olt, Argeş,
Prut, Tisa, Someş, Bistriţa.

4. Uneşte prin linii unităţile de relief cu vegetaţia caracteristică:

câmpie ●  păduri de stejar
 stepă
deal ●  păduri de conifere
 vegetaţie alpină
munte ●  păduri de fag

5. Alege răspunsul corect:

¤ România se învecinează spre nord cu: a) Republica Moldova
b) Ungaria
c) Ucraina
d) Bulgaria
¤ România are ieşire la: a) Marea Mediterană
b) Marea Neagră
c) Marea Baltică
d) Marea Egee
¤ Cea mai numeroasă minoritate naţională a) germanii
din România o formează: b) maghiarii
c) romii
d) sârbii
¤ Localitatea în care locuiesc eu este: a) sat
b) comună
c) oraş

73
 d) municipiu

6. Colorează pe hartă judeţul în care trăieşti tu şi subliniază

încercuie capitala României.

Vreau să ştiu mai mult!

 Depresiunea Transilvaniei, fiind o

depresiune tectonică, a fost acoperită de
mare şi, în zeci de milioane de ani, râurile
ce veneau din munţi au depus materiale
aluvionare până au umplut-o ?
 Câmpia Transilvaniei poartă incorect
numele de câmpie ?
 Depresiunea Transilvaniei, în hărţile vechi era numită „Câmpia
Pâinii”?

 Ghicitori

De înălţime mijlocie, Şesul neted şi întins,

Între munte şi câmpie, Cu un brâu de grâne încins.
Presărat cu pomi şi vii,

74
 Ce să fie ? Cine ştie?

Val enorm, încremenit

Cu păduri acoperit,
Peste tara arcuit.
Ce este ?

Cuvintele rătăcite

 În acest careu aveţi voie să citiţi cuvintele în ce direcţie doriţi: de

la stânga spre dreapta, de la dreapta spre stânga, de jos în sus, pe
diagonală. Veţi descoperi în acest fel cel puţin 10 cuvinte.

L U N C A E V R E T
P H G H P J E L C M
E C D E A L G G O C
T C V G Z D E Z N Q
R S L B R A T E O W
O E D I C G A B M M
L B L F M I T O I P
D E S I N A I L E C
F A Z A E L E N A D
N O R D T F Y R A S

III. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB

1. România în Europa. 2. Europa – un continent la nivelul

planetei. 3. Terra – planeta oamenilor.

1. România în Europa

Ţările vecine. *Scurtă prezentare geografică a ţărilor vecine.

Continent – întindere mare de uscat, care cuprinde mai multe
ţări.
România face parte din continentul Europa.

75
 După aşezarea pe continent, România este o ţară carpatică,
dunăreană şi pontică (are deschidere la Marea Neagră). Se află
aproape de mijlocul continentului.

Ţări vecine cu România: Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria,

Serbia, Ungaria.

*Scurtă prezentare geografică a ţărilor vecine.

Ungaria:
- ţară central-europeană, situată în vestul României;
- capitala la Budapesta, care se întinde pe ambele maluri
ale Dunării;
- cea mai mare parte a ţării este o câmpie;
- limba oficială este maghiara.

Republica Moldova:
- teritoriu aflat între Prut şi Nistru, în estul României;
- 64 % din populaţie o reprezintă românii;
- capitala se află la Chişinău,
- limba oficială este limba moldovenească.

Bulgaria:
- ţară aflată în sudul României;
- capitala la Sofia;
- limba oficială este bulgara.

Serbia:
- se află în sud-vestul României;
- capitala este la Belgrad;
- limba oficială este sârba.

Ucraina:
- se află în nordul şi estul României;
- capitala este la Kiev;
- limba oficială este ucraineană;
- este una din cele mai întinse ţări ale Europei.

76
1. Trasează cu creion negru conturul tarii noastre pe harta alăturată.
Observa şi vecinii tarilor cu care ne învecinam.

2. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

România face parte din continentul Europa.
Tara noastră se afla în nordul continentului.
România se învecinează cu Turcia.

2. Europa – un continent la nivelul planetei

a) Caracteristici geografice generale:

- are o suprafaţă de aproximativ 10.000.000 km2;
- are o populaţie de aproximativ 700.000.000 de locuitori;
- cuprinde 45 de ţări;
- este aşezată în centrul emisferei nordice (jumătatea
nordică a Pământului);
- este mărginită de: Marea Mediterană, Oceanul Atlantic,
Oceanul Îngheţat şi Asia;
- are un relief variat: munţi, podişuri, dealuri, câmpii;

77
 - lanţuri muntoase în Europa: Munţii Carpaţi, Munţii
Alpi, Munţii Scandinaviei;
- câmpii: Câmpia Europei de Est, Câmpia Europei de
Nord;
- clima: temperată în cea mai mare parte a teritoriului,
rece în extremitatea nordică, mai caldă în zona Mării
Mediterane;
- râuri: Volga, Dunărea şi Rinul (cele mai importante
fluvii);
- vegetaţia şi fauna: variată şi determinată de condiţiile de
climă.

b) Uniunea Europeană:
- este o organizaţie care cuprinde 27 de ţări membre;
- sediul organizaţiei se află la Bruxelles;
- drapelul oficial este albastru cu douăsprezece stele,
dispuse în cerc;
- România a devenit membru U.E. în anul 2007, la 1
ianuarie;
- la 1 ianuarie 1999, Euro a devenit moneda europeană
unică şi a fost pusă în circulaţie pe 1 ianuarie 2002.

1. Enumera continentele planetei noastre:

____________________________________________________.

2. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Cate tari cuprinde continentul Europa?
b) Cum se numeşte întinderea de uscat formata de Europa şi Asia?
c) Ce dimensiuni are Europa în comparaţie cu celelalte continente?
d) Ce state se întind şi pe continentul Europa şi în Asia?
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

78
 Uniunea Europeana

1. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

Uniunea Europeana conţine 24 de tari.
Imnul Uniunii este Oda bucuriei, compus
de Ludvig van Bethoven.
România face parte din Uniunea
Europeana.
Ziua U.E. se sărbătoreşte pe 18
Decembrie.

2. Desenează Drapelul Uniunii Europene.

3. Terra – planeta oamenilor

a) Terra – o planetă a sistemului solar

Planeta noastră, Terra, cuprinde şapte continente, plus oceanele
care le despart.
Suprafaţa de uscat a Terrei este de 148.328.100 km 2, iar a apei
de 361.741.000 km2.
Populaţia numără aproape 6.000.000.000 de locuitori.
Terra este o planetă a sistemului nostru solar.
În jurul Soarelui se învârt nouă planete: Mercur, Venus, Pământ,
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto.
Terra este singura planetă din Sistemul Solar pe care există viaţă.
Pământul are un satelit natural, Luna.

b) *Momente importante în descoperirea planetei:

- secolul al XV-lea „Epoca marilor călătorii marine, a marilor
descoperiri geografice;
- seria marilor descoperiri a fost deschisă de navigatori veneţieni,
genovezi, portughezi, francezi, englezi şi spanioli;
- nume mari în istoria marilor descoperiri geografice sunt: Marco
Polo, Vasco da Gama, Cristofor Columb, Amerigo Vespucci,
Fernando Magellan:
- secolul al XX-lea – s-a înregistrat un salt uriaş în cunoaşterea Terrei,
datorită dezvoltării ştiinţei şi tehnicii.
79
1. Lipeşte imagini cu copii care aparţin altor rase:

2. Fă o lista cu acţiuni de protejare a planetei.

Terra – o planeta a sistemului solar

1. Bifează răspunsul corect:

a) Sistemul solar cuprinde 6 planete;

9
8
7

b) Existe viata pe planetele: Neptun

Uranus
Terra

80
c) Satelitul natural al Pământului se numeşte Luna
Marte
Terra

2. Uneşte imaginile cu noţiunile corecte:

Jupiter
Saturn
Pământ Soare Neptun
Momente importante în descoperirea planetei

 Fă o fişă cu în care să prezinţi un navigator, expediţiile pe care

acesta le-a întreprins şi importanta descoperirilor făcute.
Ataşează şi imagini sugestive.

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
81
_________________________________________________
_________________________________________________
____________________________________
 Recapitulare

1. Argumentează afirmaţia: România este o ţară europeană,

carpatică şi dunăreană.
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

2. Fă un desen al Sistemului Solar.

3. Încercuieşte pe harta Continentul Europa, colorează tara noastră

cu roşu.

82
 Harta lumii

Evaluare

1. Situează tara noastră pe continent, glob şi Univers.

________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________
________________________________________________________

2. Completează desenul următor cu planetele Sistemului Solar

(desenează şi scrie denumirea fiecăreia în ordine):

1: ________________
2: ________________

83
3: _________________
4: ________________
5: _________________
6: _________________
7: ________________
8: _________________
9: _________________

3. Notează în spaţiul de mai jos 5 ţări care se situează pe continentul

Europa şi trei oceane de pe Terra.
……………………………… ………………………..
……………………………… ………………………..
……………………………… ………………………..
………………………………
………………………………

Recapitulare finală

1. Completează harta cu:

a) punctele cardinale;
b) vecinii României;
c) culorile convenţionale pentru formele de relief

84
2. Numeşte 3 râuri şi lacuri din tara noastră:
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________

3. Completează enunţurile pe baza cunoştinţelor geografice:

a) Munţii din tara noastră se împart în trei grupe: … … … … … …
………………………………………………
b) Marea Neagră este o apă … … … … … … … … … … … …
………………………………………………………
c) Apele din partea de Vest se varsă în râul: … … … …… … …
…… … … …… … … …… … … …… … … …… … … ……
d) Unităţile administrative-teritoriale sunt: … … … … … … … …
……………………………………………………
e) Capitala României este numită municipiul … … … …… … …
…, aşezat pe râul … … … …… … … ……
g) Localitatea noastră se numeşte … … … … … … … … şi are ca
localităţi vecine: … … … …… … … …… … … …… … … ……
… … …… … … …… … … …… … … …… … … …… … …

4. Grupează resursele naturale enumerate în tabelul de mai jos:

cărbuni, terenuri agricole, petrol, sare, păduri, ape, minereuri
feroase:

Resurse solice Resurse subsolice

5. Scrie A sau F:
Fauna este formată din totalitatea animalelor sălbatice.
Turismul se ocupă cu transporturile.
A importa înseamnă a aduce produse din alte ţări.

85
 Evaluare finala

1. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:

Râurile se urmăresc pe hartă de la izvor la vărsare.
Dunărea este cel mai mare fluviu din Europa.
Prutul formează graniţa de vest a României..
Lacurile de acumulare sunt lacuri artificiale sau de baraj.
Lacurile cu apă sărată favorizează creşterea peştilor şi
dezvoltarea irigaţiilor.

2. Completează:
În ţara noastră cele mai mari ape curgătoare izvorăsc din … … … …
………………………………
Ele se varsă în … … … …… … … …, iar marele fluviu se varsă în
… … … …… … … …
Fluviul Dunărea izvorăşte din … … … … … … … … şi se varsă în
… … … … … … … … prin braţele: … … … … … … … … … …
În drumul ei străbate … … … … ţări.

3. Fa asocierile corespunzătoare:

case apropiate unele de altele comuna

mai multe sate ce se gospodăresc împreuna sate adunate
case presărate ici colo oraşul
case înşirate în lungul văilor sate răsfirate
aşezare cu o populaţie mai mare risipite

4. Descrie localitatea unde locuieşti ţinând cont de următoarele idei.

 localizare pe harta ţării
 localităţi învecinate
 număr de locuitori
 domenii de activitate în care lucrează populaţia
 clădiri sau monumente importante

86
 GRUPE
PRINCIPA
LE

_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
5. Desenează un sat sau un oraş aşa cum ţi-ai dori tu să arate.
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
_________________________________________________
____________________________________

87