REZUMAT

Busuioc era un om bogat, care avea un fiu, numit Iorgovan. Acesta era plugar, ca tatal sau si il ajuta la
treburile campului. In fiecare an avea loc o sarbatoare ce se tinea pentru impartirea painii de toate
zilele, dar in acel an era interzis sa parasesti sau sa primesti oameni de seceris in hotarul satului tau.
Acum, desi izbucnise holera si putea gasi oameni in satele din imprejurime, Iorgovan pleaca
impreuna cu sluga sa, Sofron ,pentru a o gasi seceratori ,dar si pe Simina , ce locuia in Zimbru.
Flacaul boierului s-a indragostit de fata, dar nu indraznea sa-si exteriorizeze sentimentele, iar Simina
cu toate ca a observat acestea, pastra totul in taina, nespunand la nimeni durerile inimii sale. Simina
si Neacsu , tatal acesteia , se muta la Curtici pentru a ajuta la secerat . In acest timp, Sofron, un
barbat de vreo treizeci de ani , s-a apropiat tot mai mult de Simina , ceea ce l-a facut pe Iorgovan sa
se departeze , desi inca o iubea . Tatal fetei moare de holera , iar atunci Busuioc isi obliga fiul sa o
ceara de nevasta. Cei doi nu sunt de acord, ceea ce duce la plecare fetei din Curtici. Aceasta locuieste
un timp la Socodor, la preoteasa . Mai tarziu a avut grija de o familie cu 4 copii carora le murise
mama. Intre timp, Sofron isi cumpara pamant si intemeiaza o casa la Socodor. Simina il vizita des,
avand grija de gospodarie. Iorgovan isi insela tatal, si fiind tot mai trist ,frecventa birtul .Intr-o zi, la
moara tatalui sau, a fost cuprins de flacarile unui stalp. Afland vestea, Simina si-a luat inima-n dinti si
a plecat sa-l vada pe Iorgovan, iar acesta dupa o surta discutie cu dansa, a murit in bratele sale.

PERSONAJE

Busuioc- un om nepasator si egoist , pe care-l interesa doar recolta, nepasand-ui de epidemia de

holera

Iorgovan- personajul principal, acesta traieste un conflict interior, specific nuvelei psihologice.
Nuvela urmareste indecizia personajului care ii sfarama individualitatea aflata la impactul cu o
dorinta pe care ratiunea si vointa o refuza.

Simina- personajul principal fminin , pana la moartea tatalui ei aceasta era o persoana orgolioasa,
dar dupa aceasta devine asa zisa , Padureanca’ , o fata simpla si frumoasa , ce vrea sa cucereasca si sa
si multumeasca neamul

Sofron- sluga lui Busuioc , un barbat bun la suflet , dar incult. Se indragosteste de Simina, dar nu o
poate avea din cauza lui Iorgovan, ceea ce ii desluseste gelozia.

Neacsu- tatal Siminei, un om bun , care isi doreste tot ce e mai bun pentru copilul sau

Vica- stapana casei , o femeie ce stie ce are de facut

NORME MORALE ( incadrarea in tema)

In opera,, Padureanca’’ de Ioan Slavici sunt incalcate norme morale precum:

 Furtul- Busuioc nu vrea sa-i inapoieze lui Sofron banii.

 Minciuna- Iorgovan isi minte tatal de nenumarate ori.
 Casatorie pe interes- Sofron vrea sa se insoare pentru ca nu avea destui bani sa-si
construiasca o casa.
 Bunul simt- Iorgovan ii vorbea urat Siminei cand s-a dus dupa el la Birt.
  Barfa- Dupa sosorea Siminei in sat, familia lui Busuioc era vorbita prin tot satul
 Moartea- Pupaza moare strivit de rotile unei masinarii, neavand lumanare cand s-a stins,
preotul nu doreste sa-i faca inmormantarea ortodoxa.

In aceasta nuvela normele sunt si respectate de catre:

 Moartea -Busuioc l-a tinut in casa ,si ingropat pe Pupaza
 Bunul simt- Simina l-a ajutat pe Martin , avand grija de casa si de copii, fara sa ceara nimic la
schimb
 Omenia-Preoteasa o primeste pe Simina la ea, dupa ce ii moare tatal

VIZIUNEA AUTORULUI DESPRE TEMA

Pădureanca este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici și publicată pentru prima dată în anul 1884, în ziarul
„Tribuna” din Sibiu. Opera este o nuvela psihologică denumită și „dramă a opțiunii” și este inspirată
de evenimentele din anul 1873, mai exact de epidemia de holeră, moment în care autorul și-a
pierdut cei doi părinți.

Tema abordată de autor în cadrul acestei nuvele este comună cu cea a celorlalte opere care poartă
semnătura lui Slavici, astfel că și în acest text se vorbește despre dragoste și căsătorie în contextul
vieții rurale. Cu toate acestea, În Pădureanca se remarcă o puternică schimbare de registru în
realismul lui Slavici, de la idilic la tragic, precum și de la etnografic și social la psihologic și etic.

OPINIA MEA DESPRE TEMA

Parerea mea este ca , opera ,,Padureanca” de Ioan Slavici este o carte psihologica , ce te face sa te
gandesti ce se poate intampla mai departe. Povestea in sine, este una interesanta, dar si tragica,
deoarece mai multi oameni isi pierd viata din diferite cauze. Din aceasta carte putem invata ca nu
totul se invarte in jurul banilor, ci ca trebuie sa-i pretuim pe cei dragi, deoarece nu stim cat timp ii
mai avem alaturi.

CITATE

,,Fa trei cruci si zi,, Doamne-ajuta’’ cand treci pragul casei, fie ca sa iesi fie ca sa intri, caci lumea din
intamplari se alcatuieste, iar intamplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daca e rau ori bun
ceasul in care a pornit, nici daca va face ori nu ceea ce-si pune de gand.’’

Am ales acest citat deoarece, este un indiciu in legatura cu povestea, fiind pozitionat la inceputul
textului. Aceste vorbe pot si adresate cuiva ca pe un sfat bun de urmat.

,,Stia c-o iubeste pe Simina, stia ca dansa nu-l ubeste pe el, si gandul ca s-ar putea sa-l iubeasca
vreodata nici nu intra in mintea lui.’’

Aceste vorbe grele, reprezinta durerea omului ce nu este iubit , dar care ar face orice pentru acea
persoana.
OPINIA PERSONALA

Consider ca acest proiect ne-a ajutat sa ne imbogatim vocabularul, citind cartile primite, dar si sa ne
punem mintea la contributie, pentru a realiza ceva frumos. As repeta experienta , in aceasi formula,
deoarece a fost distractiv si ne-a pus la incercare.

REFERINTE CRITICE

Slavici şi povestirea

„Ioan Slavici tinde - anunţând astfel coordonate ale prozei transilvănene – spre obiectivare epică,
preferând nuvela, în timp ce povestitorul optează, din raţiuni cunoscute literaturii din Ardeal, spre
explorarea surselor folclorice, de unde suita de poveşti a scriitorului. Nu cele mai reprezentative
pagini pot fi, eventual, consemnate sub specia povestirii".

(Ion Vlad- „Povestirea. Destinul unei structuri epice",p. 70-71)

Realism şi idealizare

„Toată arta lui Slavici se bizuie pe două tensiuni complementare: o tenace «îndesire»a elementelor
realului celui mai concret şi obişnuit, şi antrenarea acestora printr-omişcare din ce în ce mai
accelerată, care «pozitivează» ficţiunea în mod artificial,trimiţând-o către zona idealităţii. O explicaţie
de conjunctura există. Ardelean,acţionând de la Bucureşti în favoarea ardelenilor săi, Slavici creează
prin artă ununivers cât mai verosimil şi mai exact ataşat realităţii; pentru â facilita
cunoaştereaadecvată a spaţiului din care provine şi pentru care militează. Idealizarea îi e la fel
denecesară căci, pe de altă parte sugerează publicului ce trebuia modificat, tezele sale dereformă
socială într-o manieră agreabilă.Motivaţia e reală, dar nu şi suficientă, pentru că face abstracţie de
Slavici însuşi.Universul său literar îi serveşte lui în primul rând. Prin concretul abundent. Slavici

BIBLIOGRAFIE

https://ro.warbletoncouncil.org/normas-morales-4370

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dureanca_(nuvel%C4%83)

https://ro.scribd.com/doc/23852095/Repere-Critice-IOAN-SLAVICI