CAPITOLUL 3 UN MODEL ALTERNATIV ‘RODUCERE . destul cu discutia despre ceea ce nu este adecvat la ile si modelul dominant actual printre principiile al- tive care au reiegit din discutia noastra pana acum sunt necesi- de a incepe prin a stabili ce este cel mai important in legatura 30 tema — ca un "Despre ce este vorba in aceasta poveste?"; nevoia ‘structura tema pe puternicele concepte binare abstracte pe care le pricep atit de bine si cu care acumuleaza noi cunostine; de a aseza unitatea de invatare sau lectia in forma ti; nevoia de a concluziona prin satisfacerea expectanfei sau rezolvare, poate prin mediere, a conilictului stabilit la inceput. ju este dificil s& facem aceste principii alternative sa lucreze in- ‘model nou pentru planificarea predarii, Urménd exemplul lui ef, voi prezenta modelul ca pe o serie de intrebari. Raspunsurile © acestor infrebari produc o lectie sau un plan al unei unitafi. prezentarea modelului voi discuta modalitatea de a-l folosi voi aduce céteva comentarii in legaturi cu el, Nu voi face acest scru la modul abstract, ci voi prezenta doua exemple. Mai intai voi arita modalitatea prin care modelul ar putea fi osit pentru a produce un plan de predare a unei unitafi despre 49 ——— eee PREDAREA CA O POVESTE ————= comunititile pentru varstnicii de saizeci de ani. Apoi il voi folosi pentru a planifica o lectie despre vikingi pentru copii care au aceeasi varst8. Planificdnd o tema care este comuna in primele clase in cur- riculum-ul din America de Nord si din Australia, $i din ce in ce mai comun in Marea Britanie si Irlanda, sper si arat cum acest princi- piu alternativ cuprins in acest model altemnativ produce pentru copii ‘© experienta de invatare semnificativ diferité. Sper c& cititorii vor fi de acord c& este posibil si fie mai valoros din punct de vedere educational decat cea ce rezulté in mod tipic din folosirea unei forme din actualul model dominant. ‘Scopul meu atunei cnd furnizez un plan scurt pentru o lectie des- pre vikingi este acela de a exemplifica unele dintre principiile dis- cutate in cele doud capitole anterioare. Influenfa cercetarii centrata aproape in exclusivitate pe o gama limitat& a abilitatilor logice @ condus la excluderea temelor din istoria antici sau medieval din primii ani de scoala. Exist, desigur, alte argumente date pentru a in- cepe cu teme mai putin "distante" — si voi lua in discutie céteva din- tre acestea in Capitolul cinci — dar semnificativa printre motivele de excludere a unei astfel de teme este afirmatia potrivit cdreia copiii nu © pot infelege. Se presupune ci ele necesita concepte pe care copiti nw le “dezvolt8" decat mult mai tarziu. De asemenea, prin aplicarea principiului ad-hoc potrivit c&ruia invatarea porneste de la cun spre necunoscut, doar dup& un’ numar de ani de scoal& injelegeres copiilor poate fi "extinsa” in asa fel incdt s& infeleagh o tema care implica lucruri diferite de experienta lor de zi cu zi. ‘Cele douk exemple sunt teme legate de "studiile sociale”, pentru cf acestea sunt cele mai usor accesibile tuturor cititorilor. Am suge- rat ci acest, model poate fi aplicat, de asemenea, unor materii care rnu sunt asa de bogate in evenimente, precum matematica si fizica, in capitolul urmator, voi discuta modul in care acest model poate fi folosit in activitatea de planificare in diferite arii curriculare. 50UN MODEL ALTERNATIV ——= _ APLICAREA MODELULUL Piincipiile discutate in primele dou’ capitole au implicatii nu doar pentru modul in care ar trebui sa planific&m predarea, ci, od clar, poate ca parte a planificarii noastre, ele ne ghideaza spre legerea unor tipuri de continut mai degrab decat spre altele. Prima in acest model consta in identificarea a ceea ce ne-ar putea pplica afectiv in tema, iar dacd nu gasim, atunci nu trebuie sé mer- em mai departe. Ceea ce inseamni cd aceasta problema furnizeaza criteriu pentru includerea sau excluderea din curriculum-ul nos- 5 Acum putem gsi ceva care si ne implice afectiv in aproape orice, es4 in mod clar unele lucruri se preteaz& mai bine decat altele dacd ta este un criteriu pe baza céruia se selecteaz8 continutul. MODELUL FORMEI POVESTII E este cel mai i important in leghturs cu o tema? ‘De ce trebuie si conteze pentru copii? sunt lucrurile afective pe care le contine si care ii implica i? “Care dintre epozitile binare puteruice inglobeazi cel mai importanta temei? 1. Ce confinut inglobeazi in modul cel mai dramatic witiile binare pentru a da semnificatie temei? 3.2. Ce continut pune cel mai bine tema intr- forma de poveste? 4_Concluzie: _ Care este cea mai bun modalitate de rezolvare a conflictului ramatic continut in opozitiile binare? _ Ce grad al medierii acelor opozitii ar trebui si cAutim? 31PREDAREA CA O POVESTE i_Evaluare: ‘Cum poate cineva sti daci tema a fost infeleasi, daci importanfa sa a fost priceputi si daci a fost invatat continutul? j ; ] ‘Aceasta este o problemi pe care o voi discuta in capitolul cinci, dar o ridic aici pentru ci primul exemplu — Comunitiiti — este 0 tema pe care ag dori si o las in afara curriculum-ului din primii ani de scoala. Voi explica de ce in capitolul cinci, ins& in mod esential acest Iucru se datoreazA faptului ci o astfel de tema nu este usor a fi Ricutd sf devin valoroas& pentru copii nici din punctul de vedere al infelesului si nici din punct de vedere educational. Fara indoiala, |-am ales pur si simplu pentru cf este 0 tema foarte comund in multe pirfi ale lumii vestice in primii ani de scoali. Cea ce inseamn& c profesorii sunt familiarizafi cu aceasta temi, trebuie sa 0 pre~ dea pentru ci este prescris si au planuri de lectie pentru predarea acestei teme care pot fi gata comparate cu produsul aplicarii aces- tui model. De asemenea, vreau si art ca oricine poate planifica 0 unitate despre istoria medievald care si fie accesibila, stimulatoare si valoroas& din punet de vedere educational pentru copii. Motivul juxtapunerii celor dou va fi expus in capitolul cinci. Insi ideea aici este de a exemplifica modelul cu material variat, asa ci haideti sa ne intoarcem la acest lucru. Recomand ca o unitate precum "Comunitifile” sa fie abordata mai degrabi ca o poveste de spus decit ca un set de obiective ce urmeazA si fie atinse. Trebuie si finem minte cf povestile pot fi atét adevarate, ct si fictive si c& modelarea unui material intr-o forma de poveste poate implica simplificare, ins nicidecum falsificare, de asemenea, trebuie si jinem minte ca intr-o poveste bine elaboratt exist suficient spafiu pentru, cunoasterea detaliatd, pentru deductie, pentru procesele de descoperire si pentru multe altele. Ne-am putea orienta imagindndu-ne un editor de ziar care a ajuns pe o planet’ indepartat’ si care isi intreaba reporterii de pe pimant "Care este povestea legatd despre aceste comunitsti? Ce voi spune cititorilor nostri?" 52 i"Ce este cel mai important in legaturd cu aceasta tema? De ce trebuie sit conteze pentru copii? _ Care sunt lucrurile afective pe care le confine si care fi implica pe copii? -Comunitafile sunt refele de suport, de protectie, dé afectiune, de inte si asa mai departe. Ele sunt finute unite de nevoile noastre re- oce si de dorinjele noastre si sunt ameninfate de tendinfa noastra de a nevoile si dorinfele noastre excesiv de sus, iar pe ale altora ex- iv de jos. Ele sunt ,de asemenea, ameninjate de catastrofele naturale lovese refeaua complex a suporfului, a protectiei, a afectiunilor, lor $i asa mai departe. Comunitatile sunt produsele unor con- de organism social care ne protejeaz de distrugere si permit satis- eerea propriilor nevoi, _ A spune c& si copiii sunt parti ale unei comunitii si c& aceasti co- titate este extrem de important nu duce la ideea c& tema poate in od usor implica in mod afectiv copiii. Copiii isi iau viata de zi cu 21 ‘pe un ceva dat, intr-un mod att de usor incét nu se gindese prea Ja modul in care aceste aspecte au implicafii din punct de vedere ctual. Probabil cA pestii nu gsesc apa ca fiind interesanti decét ‘cid sunt scogi din ea. Poate c& aceasta observatie ne furnizeazi dea face tema mai stimulanta din punct de vedere afectiv. Copii tendinja de a lua rutina legata de cormunititi ca pe ceva "natural", cc trebuie si gisim o cale de a prezenta aceste rutine ca pe ceva dramatic, si nu ca pe o experient’ zilnic’ prozaicd. Subliniind ru- bbanald care formeaza suprafata vizibilé a comunititilor noastre, coatem la suprafafi nevoi vitale, temeri disperate potolite, sperante munitafile umane, 33PREDAREA CA O POVESTE === SA ne injelegem, nu este nevoie s& prezentim aceasta realitate — intr-o forma de cosmar precum "monstrii din adéncuri”. ins& in acelasi timp trebuie s ne amintim discutia de mai devreme despre i ‘modul in care copiii folosesc cele mai dramatice si mai puternice concepte pentru a da infeles lucrurilor, Prezentarea tipicd a acestei teme sAlasiuieste in rutina banal gi astfel riméne neatractiva din punct de vedere emotional, in orice sens profund, si fird injeles. Pentru a justifica locul acestei teme in curriculum-ul scolar timpurity trebuie si ardtim ci ea poate fi structuraté pe tipurile de concepte puternice pe care copii le folosesc pentra a acumula noi cunostinte, Haideti si vedem dac’ putem gisi ceva cu adevarat important in legaturi cu aceste comunitii in termenii acestor concepte. 2 Gt ecteen Ce opozitii binare puternice inglobeazi cel mai bine importanta temei? Care sunt opozitiile binare care inglobeazi cel mai bine si ne per- mit cel mai bine si expunem drama traiului zilnic al comunitatilor? Trebuie si vedem parfile prozaice — furnizarea laptelui, posta, cumparaturile, soselele si telefoanele etc. ~ ca una dintre cele mai grozave realizari ale ingeniozitati si ale planificarii umane. Cea ce este in joc intro comunitate mu este doar confortul nostru superfi- cial si convenientele noastre, ci insisi viata. Dact aceste comunitafi inceteazA si mai functioneze, murim. Existi un numar de opozitii binare pe care le-am putea alege pentru a exprima aspecte ale aces- tei imagini ale modului de functionare a comunitatilor. Sa ne oprim din citit pentru un minut si s& vedem cu cate astfel de opozitii putem veni, gi pe care le-am alege ca find cele mai folositoare. Dat fiind ceea ce am identificat drept cel mai important in legiturd cu aceasté tem, voi folosi opozifiile binare ale supravietuirii/dis- trugerii. Am fi putut s& ne concentrim pe un nivel mai putin dre~ matic cu siguranti/pericol. Am fi putut lua in considerare dinamica tunei comunitiji prin competitie/cooperare. Aspecte poate mai su-UN MODEL ALTERNATIV ale comunitajii ar putea fi expuse folosind dependenta/ ndenta. O perspectiva istoricd ar fi putut fi adusa in fata prin jimbare/stabilitate. ajuns la supraviefuire/distrugere uitindu-ne la tema unitiilor prin formele conceptuale pe care un copil le are deja. nostru ne directioneazi citre acestea cerindu-ne mai intai ‘concentram pe ceea ce este mai important in legaturd cu o tema. dintre principiile ad-hoc pe care nu le-am urmérit in primul ipitol este acela legat de pretentia cd infelegerea copiilor merge Ja simplu la complex. Acest lucru a incurajat cadrele didactice ‘metodistii si inceap% cu aspectele mai simple, mai superficiale ‘topicurilor. Din observatiile povestilor copiilor pare clar ci "de simplu la complex" este, din nou, inadecvat in procesul de dez~ a infelegerii copiilor. intelegerea noastra timpurie este una ‘de lucruri profunde. Cineva ar putea spune cd invaxim céteva cele mai importante, mai profunde si mai puternice concepte devremie, si c& de-abia dupa aceea le cizeldm si le elabordm. c&, poate in mod ironic in fafa principiilor ad-hoc dominante, ¢e cel mai profund si mai important aspect al unui subiect care uie scos in evident daca vrem ca elevii s8-I inteleaga. 3.1. Ce continut inglobeazi in modul cel mai dramatic itiile binare pentru a da acces la tema noastri? Trebuie s& incepem unitatea-poveste cu un eveniment sau inci- ‘sau exemplu care s& prezinte in modul cel mai viu comunitatile oar ca pe niste oaineni care fac diverse meserii si care depind de altul pentru diverse Iucruri marunte, ci mai degraba ca pe em de supraviefuire impotriva distrugerii. Am putea in- epe prin inventarea unui scenariu pentru copii. S& ne imaginm c& ne dimineata cAnd ne vom trezi, satul/comuna/oragul nostru este tit de restul Americii de Nord/Australiei/Europei. Si spunem este un zid de ofel uriag de jur imprejurul comunititii noastre. 55=== PREDAREA CA O POVESTE === Toate caile de acces se opresc in acest zid. Firele de telefonie sunt thiate, Zidul este prea inalt pentru a zbura peste el si prea adane pentru a spa sub el, prea gros si prea puternic pentru a-l dobori. Dupa ce da copiilor sansa de a discuta caracteristicile zidului, cadrul didactic se poate intoarce la punctul in care suntem despartiti de tofi cei din imediata noastra comunitate. Daca toate conductele de api care due spre robinetele noastre sunt tiate, de unde vom mai lua apa? Cat timp vom avea méncare? Ce se va intimpla dac& nu va mai fi clectricitate si petrolul se epuizeazi? Fie ca o discutie ulterioara, sau ca o altemativa, am putea extinde scenariul spunand cd in ziua urmatoare, sau cAteva zile mai tarziu, ne trezim si descoperim un alt zid de ofel de jur imprejurul casei/ apartamentului/iglu-ului nostru. Ce se intmpl§ acum? Fara indoiala of un cadru didactic mai experimentat ar putea veni cu introduceri mult mai bune. Ideea este ci avem nevoie de 0 ac- tivitate de deschidere, care si dea o imagine dramatic asupra con- ceptului de comunitate ca masindrie pe care oamenii au construit-o pentru a ne ajuta si supraviefuim gi s8 ocolim distrugerea, Este ceva extrem de important pentru supraviefuirea noastré de zi cu zi. Nu putem sa o ludm, pur si simplu, ca pe un bun dat. 3.2. Ce confinut pune cel mai bine tema intr-o forma de po- veste? Aceasta intrebare ne indruma nu doar spre a aduna intr-o list lucrurile pe care le considerim relevante pentru tema legata de ‘comunitiji. Mai degrabii ne cere sa select confinutul in functie de opozitiile binare alese si exprime cele mai importante aspecte ale subiectului, Fiecare item va fi selectat pentru a da expresii si elaborari aditionale organizatorilor nostri de supraviefuire/distrugere. Ca in orice poveste bund, trebuie sa stim aproape de linia subiectului, alt- fel vom pierde intelesul povestii. Linia subiectului nostru este dati de conflictul stabilitintre forfele care permit supraviefuirea noastra in fata diverselor ameninjari de distrugere. Acest model cere ca in- treg continutul sd fie legat la aceasta linie a subiectului. 56= UN MODEL ALTERNATIV ‘Nu este nici o indoiala ci mult din confinutul acestei unititi va ‘similar cu acela folosit cand este planificat de oricare alt model. iferenjele vor fi in organizare, pe centrarea pe anumite aspecte ‘confinutului mai mult decdt pe altele si, de asemenea, in ton, ul determinat de acest model cere ca unitatea si fie luatd in se- Acest lucru nu inseamn’ ca el trebuie si fie sters si sobru, ci degraba inseamn& c& intreg continutul trebuie reorganizat ca important. O multime de lucruri se modific’ daca elevii devin caji sau nu; este o problema serioasa, $i acest model accentueazi lueru la fiecare etapa a planificarii. “Daca, de exemplu, vorbim despre mancare, nu va fi suficient ‘em tipurile de méncare disponibile intr-un supermarket si pe care le urmeaz pentru a ajunge acolo. Opozitiile noastre concentreazi atenfia pe mancare ca mijloc de supraviefuire si, de asemenea, pe ameninfarile legate de distrugere. in mod evi- dent, atunci cdnd vorbim despre méncare acest lucru este de la sine eles. Totusi, aici, trebuie ficut explicit si central. Unitatea noastra ‘este despre mancare, ci despre supraviefuire, ceea ce inseamni entia noastra este centratd pe tipurile de mancare de care avem ie pentru a supraviefui. Putem distinge apoi intre necesitati si ndenfa disponibilé la un supermarket al c&rui scop este acela 2 satisface mofturi legate de gusturi. Dupa ce am flicut 0 ast- de distinctie, organizatorii nostri binari ne directioneaza spre a concentra asupra problemelor esenfiale. Ne vom centra apoi pe mele legate de modul in care aducem acele lucruri esentiale la ermarket si ameninfarile legate de acel proces. Stim deja ce se va mpla daca aceste lucruri necesare nu sunt livrate cu regularitate, putem s& omitem peretele de ofel ca fiind o ameninjare reali. eiele de ofel totusi este un tip de analogie pentru toate celelalte cole. Ne vom concentra apoi pe ameningirile legate de recolte si -modalitatile de protejare a acestora din urma impotriva distrugeri- (a vremii, a produselor petroliere, a ingragémintelor si a pesti- lor), pe problemele legate de pastrarea alimentelor nealterate pe ursul transportului (incluzand aici, poate, povestea dramatica a 57-_— _— PREDAREA CA O POVESTE =—=———= primelor vagoane-frigider), pe amenintirile la adresa sistemului de — transport (sisteme uriase ale masindriilor pe cale ferata si pe sosele, pe fabricile producdtoare de vagoane si camioane, pe amenintarile legate de liniile de alimentare pentru toate componentele, pe proble- mele legate de aprovizionarea cu combustibil). | Un rezultat al acestei maniere de prezentare a felului in care co-_ munitatea noastra face disponibila hrana pentru toti membrii ei este acela c& el prezinti supermarketul nu ca pe un aspect prozaic de rutin a viefii comunitatii, ci ca pe una dintre minunile lumii. Prin- cipiile ad-hoc dezbitute mai devreme sugereazA cA trebuie si des- i chidem subiectul de la ceea ce este familiar copiilor. Un principiu educational mai important a fost enunfat de Bertrand Russel ca fiind nevoia de a distruge tirania a ceea ce este familiar in fata imaginatiei. Realizarea educational nu este aceea de a face neobisnuitul sd pars familiar, ci de a face familiarul s& pari neobisnuit. S& vezi minu- ratul ce sti ascuns in ceea ce udm de bun ca pe un lucru ce conteazi din punct de vedere educational. Provincialismul este primul si cel mai tenace inamic al educatiei. Acest model construieste principii care s4 ne ajute s& combatem ideca de a lua lumea ca pe un ceva dat.” fn acest caz, supermarketul este vizut ca un miracol al ingeniozitatii ‘umane si al abilitatii organizationale, Pentru a infelege in mod adec- vat acel miracol, el trebuie vazut in contextul amenintarilor la adresa_ realizirilor si, continuitatii sale. fnc& o data, acest lucru nu trebuie prezentat ca un scenariu aduc&tor de cosmar, ceea ce este important din punct de vedere educational este ideea de a luisa structurile conceptuale binare al copiilor - dezvoltate, definite si elaborate intr-o mare masura de utilizarea lor in povestile fantastice - si cuprind’ lumea real’. Fan- tezia, din acest punct de vedere, este un fel de atelier conceptual timpuriu in care putemice instrumente conceptuale sunt inventate si prelucrate; sarcina educationala este apoi aceea de a folosi aceste instrumente puternice pentru a da un sens realititii. Nu le ata realitatii daca prezentim doar realitatea superficial rutinierd a vietii de zi cu zi. Copiii mu vor gési prea multe de luat de acolo. Doar dacé 58UN MODEL ALTERNATIV mom introduce cunostinfe organizate in termenii acestor concepte nice vom furniza copiilor o felie de realitate. jum si folosim supraviefuire/distrugere ca pe un criteriu de a confinutului pentru unitatea noastra de predare. Vom pri- sma de posibile continuturi nu ca pe o list de teme "relevante", ‘pen set de strategii coordonate in vederea supraviequirii. Ast- putem vorbi despre nevoile noastre umane de baz si despre itatile in care comunitatea le realizeazi si le apr impotriva entialelor ameninfiri la adresa lor. _De exemplu, am putea lua in discutie rolul pe care il au depanato- ai. Nu este doar ideea c4 un om vesel vine si reparé usc&torul mamei i cAnd acesta se stricd, ci c& acest barbat sau femeie sau multi i sunt si definatorii unor cunostinfe legate de abilitiyi necesare efuirii noastre intr-o societate tehnologica. Evident c& acest u nu este prezentat copiilor in acesti termeni, insd organizatori jinari ne directioneaza s& vedem depanatorii in termenii lini- iectului nostru. Suntem, de asemenea, directionati s4 luam in si amenintirile la adresa acelor functiuni ale serviciului. ‘se intampla daca masinile se opresc si nu exist nimeni care si cum si le repare? Cum se asigura comunitafile c& exist oameni ‘stiu cum sa repare toate tipurile de masini pe care ne bazim? bine, in acest context, si lum in discufie nu doar o imagine a faptului c& exist multi oameni sritori in comunitate, i degrabli cd majoritatea oamenilor sunt absolut dependenfi de sini care s mearga si care s& fie reparate. Din nou, sistemul de ‘impotriva capcanelor noastre tehnologice este vizut mu cao cica minuni ale organizarii complexe. Nu exist nimic la fel -uimitor ca si comunitifile noastre — poate fi o parte a lectiei din cast unitate. fn fine, ma aflu in pericolul de a continua sa elaborez acelasi et cu multe exemple similare. Sper c& este clar cum opozitiile sre supraviefuire/distrugere pot fi folosite pentru a selecta si continutul care va duce povestea noastri mai departe. parte se adaugi la imaginea comunitijii ca o masinarie 59-_-“— — ~— PREDAREA CA 0 POVESTE === complex’ proiectat s& ne apere impotriva distrugeri. "Am ales acea pereche bina ca find organizatori de bazi tn urma faptului c& am decis asupra a cea ce mi s-a parut a fi cel mai important de predat copiilor despre comunitii. Va fi clar c& 0 alti fafetd a puterii unor astfel de organizatori in selectarea si organiza | ; rea confinutului este faptul c& ei urmaresc, de asemenea, si excluda foarte mult. Ei furnizeazi o perspectiva care va da o praeminenta mai mare rolului politiei fat de, s4 zicem, cel al postei. Ceea ce inseamn& c& toate acele functiuni ale comunitétii proiectate cel mai direct pentru a susfine supraviefuirea impotriva amenintarilor vor fi mai localizate pe linia subiectului nostra. Desigur, acest lu- cru nu trebuie si-I excluda pe postas din centrul comunitatii. Prin identificarea legaturilor de afectiune ca 0 nevoie umand de baz, rolul postasului devine inclus in subiectul nostru, Din now totusi scopul nostru educational va fi servit daci facem familiarul si para neobisnuit; daca facem din rutina distribuirii corespondentei 6 realizare cu adevirat uimitoare. De oriunde din lume, pentru 0 foarte mic& sums de bani, oricine poate trimite 0 scrisoare aproape oriunde in lume. Poate c& uimirea acestei realiziri poate fi adus& la suprafafé dacd lum in discutie pasii grozavi spre rutina prezent ~ timbrul de posta al British Penny Black, contractele pentru distributia corespondentei ficute cu alte f&ri i Universal Postal Union (pot fi expuse timbre de post de peste tot din lume, timbre care s& susfind aceastA realizare). in alta parte am scris despre diferentele dintre socializare si edu- care (Egan, 1983). Atunci cand predim o unitate despre comunit diferenfele devin importante. in socializare, jinta noastré este aceea de a familiariza elevii cu mediul lor, de a fi familiari cu rutina lui, de a-i face si se simt& confortabil cu normele acestui mediu si cu valorile sale si de a se familiariza cu expectanfele sociale la care | trebuie si se conformeze. Acesta este, cred, scopul obisnuit al predari despre comunititi in anii timpurii. Modelul meu alternativ, prin care cer mai intdi s& reflectm asupra importanfei temei in educatia co- pilului, are tendinfa de a aduce in fata consideratiile educationale. 60UN MODEL ALTERNATIV ializarea cea mai eficienta se petrece, pur si simplu, prin faptul trim in societate zi de zi, iar scolile sunt, in general, institut socializare destul de ineficiente atunci cénd incearca si predea ea ce este cel mai bine invatat din experienta din afara scolii. in plus, prin incercarea de a juca rolul de socializare la care sunt ineficiente, scolile tind s submineze rolul lor educational si Egan, 1981). lata ceea ce adesea vedem in predarea unor precum Comunitatile, Daca o persoana a ajuns la varsta de ece sau gaisprezece ani si nu stie ce este un supermarket si functioneaza in general in societate, acest lucru nu se datoreazi (ic tema a fost sau n-a fost bine predata la varsta de sase i. Sarcina educationald este aceea de a ne asigura c& atunci cfind finerii de cincisprezece ani privesc un supermarket, il vor vedea nu ape o parte a rutinei mediului inconjurator de zi cu zi, ci ca pe un miracol. injelegerea lor trebuie si fie aceea de a vedea nu doar fa, superficial’, ci s& aiba acea suprafayi ca simbol pentru 0 jere bogati a minunatelor realizari pe care le subliniaza. Am discutat confinutul foarte mult la nivelul unui adult, bazndu-ma cadrele didactice care sunt mult mai bune decat mine in a desco- i modalitati de implementare a principiilor la clasi. Neindoiel- ar trebui poate si reiterez ideea cA scopul nu este acela de a ia copiilor despre supravietuire si distrugere. Subliniind aceasti A abordare alternativa facem observatia c& elevii cunose deja cele concepte intr-un mod profund. Ideea este de a le folosi pentru infelege noul material. in mod clar copiii s-ar putea si nu poat’ ‘© definifie explicit a nojiunilor de "supravietuire" sau “distru- "", dar putem fi siguri cA ei le cunose pentru c& injeleg usor estile ale cdror sensuri cer infelegerea unor astfel de concepte. in timp ce alegerea vpozitiilor binare ne fumizeazi organizatori emici, ea nu determin’ si modul in care evaludm un topic. in ul in care am discutat despre organizarea confinutului pana acum, e clar c& vedem Comunitatea ca find pozitiv valoroasa fara alte -calificdri, Am putea organiza confinutul in mod diferit pentru a da ‘imagine diferita. Numai pentru a da un exemplu ma voi duce spre 61se PREDAREA CA 0 POVESTE ————— cealaltd extrem si mA voi apropia de o alti modalitate important de a face lucrurile cat mai antrenante pentru copii. ‘Am discutat deja despre cat este de important ca in predare copii s&poatd infelege lucrurile cu ajutorul celor mai dezvoltate modalitai dea "cuprinde” lumea . Printre aceste instrumente de "cuprindere sau “inhiljare” se afl si abilitatea de a infelege lucrurile interment intenfiilor umane, ai emofiilor, ai sperantelor, ai temerilor ete, Per- sonalizénd impersonalul putem folosi aceste instrumente. "Am putea apoi insuflefi imaginea noastr’ despre Comunitate ca organism, sugerdnd ca elevii si se géndesci 1a comunitate ca la o creatura, intorcdndu-se in timp cadrul didactic o poate des- rie (folosind reprezentirile vizuale) ca pe 0 mic& creatura care stabilit léng3 raul din localitate. Pe masur& ce anii au trecut, ea & resout band ap& pur, murdarind-o cénd trecea prin ea si méncdnd din péméntul din jurul ei. A devenit mai mare si mai grast si mai ‘monstruoasa gi a crescut din ce in ce mai repede. $i-a trimis tentacu- _ Tele (goselcle) departe in tirdm pentru si lua méneare din locurt din ce in ce mai indepéirtate pentru a-si satisface apetitul crescdnd, distrugand padurile si pajistile. Unele dintre tentacule au rascolit piméntul pentru a gsi minerale si combustbil pe care [-a mén~ tat in fabricile sale, murdarind si mai mult pamantul, aerul si apa. ‘A devenit mai mare gi mai 2gomotoasé. Este lacoma si egoistl, raspandindu-se peste dealuri si vai, méncénd tot ce-i st In cale, Ca Si noi, incearcd si supraviefuiasc& si sf depagenscd ameninflrile la adresa distrugerii sale. ‘Nu recomand aici prima sau a doua modalitate de prezentare @ materialului, Incerc, mai degraba, si arit c& folosirea acestui model nu ne obliga la nici.an fel de pozitie de valorizare. Contributia sa ‘este aceea ci ajuti la selectarea si organizarea materialului of cat mai plin de infeles, mai captivant si mai plin de benefit pentru copii, Ca intr-o poveste bund, acest model ne ghid si legim fiecare element la structura puternicd si clard, care aledtuita din opozitii binare captivante afectiv. 62UN MODEL ALTERNATIV | £_Concluzie: Care este cea mal bunk modalitate de rezolvare a conflctului tie confinut in opozitiile binare? Ce grad al medierii acelor opozitii ar trebui si ciutim? Urménd acest model, trebuie si gisim o modalitate de a aduce a noastra la un final care si fie mai apropiat de felul in care e termin’ o poveste decét pur si simplu s4 0” oprim pentru c& rimas ffir material. Tema supraviefuire/distrugere a furnizat 4 unitafii noastre de predare si in concluzie trebuie s& ezolvim intr-un fel conflictul dramatic stabilit intre ele. Rezolujia lua forma unei medieri sau a unei confirmari a unei anume 0. eSnfirmare a minunate realiciia ‘Comunititii care ne furnizeazi ceea ce avem nevoie pentru dorinele si nevoile noastre ar putea fi -zentat cu ajutorul unei povesti care sé adune la un loc tot materia- de care s-a ocupat. O astfel de poveste ar putea avea ca protagonist viclean un monstru care incearca s& distrug’ o comunitate. Continutul estii ar putea fi alcatuit din numeroasele atacuri ale monstrului si misurile de aparare ale comunititii. Monstrul da foc, brigada de ompieri stinge focul; blocheaza drumurile pentru a impiedica s& intre carea pentru comunitate, echipajele de reparatii le doblocheazs si sa mai departe. Ca o alternativa, copiii, in grupuri mici poate, ar putea discuta leg&tura cu trasdtura comunit&tii care contribuie cel mai mult protejarea acesteia din urm&. Cadrul didactic ar putea pregati Juri"; dand fiecdrui grup un cartonas cu o tras&tura, fi pune pe \ii s& discute in jurul acestor puncte pentru a alcdtui un caz. De xemplu: Politia ne protejeaza impotriva hofilor si a criminalilor si ‘grij& ca traficul s& se desfasoare in conditii bune (in aga fel incat ile s& ajung’ la magazine, iar noi s& putem ajunge la maga- ne pentru a ne aproviziona); scolile ne furnizeaz& cunostinte ast- el incdt oamenii s& poati citi si scrie si astfel s& supravietuiasca in "societatea noastra literat&; ne ofera o introducere la artele traiului 63== PREDAREA CA O POVESTE —————= civilizat care fac comunitatile si munceasc’; furnizeazd introdu- ceri la abilitiile tehnice necesare bunei functionari a masindriilor noastre, Cartonagele pot fi pregatite pe toate celelalte agentii ale comunititii atinse in acea unitate. Rolul cadrului didactic intr-o astfel de discutie ghidat& poate fi acela de a arata c& aceste "roluri” ‘nu sunt intr-o competitie, ci mai degrabi ele coopereaza pentru a face ca acea comunitate si mearga inainte. ‘Am putea decide si concluzioném prin cutarea unei medieri intre organizatorii nostri binari, Pentru a face acest lucru, ar trebui s& artim c& 0 comunitate este dinamica si vie ca rezultat al luptei sale constante pentru supravietuire. Doar fiind activa in indepdrtarea tuturor ameninfirilor la adresa supraviejuirii face cao comunitate s& existe pe mai departe. Deci comunitatea traieste in- tro balanja a supraviefuirii/distrugerii. Daca toate ameninfarile ar dispSrea, atunci nu am mai avea nevoie de comunitati. Vedem cum trdsaturile comunitatilor se schimba si uneori se evapora atunci cand anumite ameninyiri la adresa supraviefuirii dispar. Nu mai avem nevoie de pereti in jurul comunititilor noastre si, astfel, nu mai avem nevoie de paznici de noapte si de aceia a cAror functiune in cadrul comunitiii a fost fie si construiasca, fie s& aiba grija, fie si pizeasca peretii. Nu mai avem nevoie de cai pentru transport si astfel, hrinirea, protejarea, potcovirea cailor nu mai oferd loci de munc& membrilor comunitafii Fara indoiala c& experimentatele cadre didactice pot gisi numar de alte modalititi de implementare a acestor idei. Principi care ne ghideazi aici este acela ca trebuie si rezolvam intr-un am mit grad conflictul dintre supraviefuire si distrugere. Trebuie si de coperim o modalitate de a aduna la un loc materialul de care n ‘ocupat in confinutul unitatii si s& ardtim in mod clar relatiile dint ‘organizatorii binari. Deoarece am inceput cu o expunere animat conflictului dramatic dintre cele doua, tot asa trebuie s& inchei« cu o rezolujie animati a acelui conflict, Mai sus am sugerat oi ‘luzii care prezint& toate aspectele comunitafii ce Iucreazi in cooperare dinamic pentru a pastra in echilibru organizatia soci complexa. 64n poate cineva sti daci tema a fost infeleasi, daci tanta sa a fost priceputi si daci a fost invatat tinutul? Scopul educational important al acestei unitifi este acela de a iga conceptele de supraviewuire/distrugere la cunostinfele copi- despre comunitatea in care traiesc. in acest fel ei vor putea sa-si ‘comunitatea ca pe ceva dinamic, minunat si important. Ei zi concepte abstracte profunde, poate in principal elaborate ntezie i povesti, la realitate. Cum evaludm suecesul nostru fata ricolul, atat de evident in practica predarii dominati de testari, ‘cela c& acceptim ca fiind o evidenti a succesului invatarii alt- decat ceea ce este important din punct de vedere educational. nira ca este dificil si descoperim cum s4 masurim realizarea ortanti din punct de vedere educational, masurim in loc de i cea ce pare un index al acelei realizari. Cel mai usor lucru de sunt cunostinfele pe care ni le amintim la scurt timp dupa atea este completati. Acest tip de masurare explicd mult din tarea educationala si este luaté ca un index al celei mai impor- te lectii predate. nu contribuie cu nimic semnificativ, din cate imi dau eu a, la evaluarea invatarii pe care o incurajeaz modelul. Datoriti ii sale pe invatarea mai complex si mai important, acest del ar putea fi vizut ca ficdnd sarcina evaluatorului putin mai la. inst, in general, aria obisnuiti a procedurilor de evaluare i adusé la finalul, sau in timpul, unei lectii sau unitati. 65PREDAREA CA O POVESTE === O LECTIE DESPRE VIKINGI pez acest al doilea exemplu care ‘sine arate cum functioneaza_ modelul, am ales o tema consideratd in mod normal ca fiind neadecvata pentru copii de scoala elementard. Printre ‘motivele care stau la baza excluderii sale din curriculum-ul scolii elementare sunt acelea pe care le-am discutat mai sus ca fiind derivate din prineipiile ad-hoc influentabile. Deci parte a scopului meu aici este s& demon- sirez c& oricine poate organiza o lectie despre vikingi intr-un fel care si fie plin de infeles, captivant si valoros din punct de vedere educational pentru copii. "Aceasti lectie, s8 presupunem, este o parte a unei unitAti despre Istoria Lumii, S& mergem mai departe si s4 presupunem c& prezentam aceasti unitate ca pe povestea unei lupte pentru civilizatie ‘mpotriva barbarismului, O astfel de tema binard general ne-ar centra apot i mod particular pe teme in care acea lupta este mai evident in ost, vikingii, (Am putea in mod alternativ sau aditional s& pri= ‘vim Istoria Lumii ca pe o poveste a luptei dintre libertate si tiranie | sau securitate si pericol, sau cunoastere si ignoranté, sau un numir de alte teme, fiecare dintre acestea centrand atentia pe materiale is- torice diferite.) Se poate crede ca un copil s-ar putea si nu aib& prea mull cumostinte despre concepte precum "civilizatie” sau "barbarism ‘Aceasta pare sf fie 0 dubla problem& pentru model, deoarece tate doar o problemi de a-i face pe copii st invete despre ele, oft acestea sunt conceptele cu care ne asteptim ca ei sé lucreze. Ce ce inseamnd c& presupozitia de bazi a acestui model este aceea aceste concepte sunt disponibile copiilor pentru a fi folosite in v derea acumulirii de noi cunostinfe despre lume. ‘Din now, in timp ce in mod tipic copiii nu vor putea defini in m explicit ce inseamnA "civilizatie sau "barbarism, exist un lar in care ei injeleg profund aceste concepte. "Civilizatia” foarte simplu, totalitatea formelor de comportament care fac tai ‘impreuni ca fiind cel mai comod; toleranta, autocontrolul si autoit 66