Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ancheta (introducere)
1. Definiţie
În general, prin anchetă se înţelege o modalitate de a colecta date pe baza unui eşantion,
urmând ca răspunsurile să fie generalizate pentru o populaţie mai largă.
Septimiu Chelcea arată că ancheta a ajuns să fie considerată ca metoda sociologică prin
excelenţă, simbolul distinctiv al practicii de cercetare sociologică, aşa cum, de pildă, este
experimentul în psihologie. S-a constat că circa 90% dintre studiile sau articolele sociologice se
bazează pe metoda anchetei.
Anchetele sunt realizate de laboratoarele de cercetare ale unor universităţi cu resurse
proprii (în general anchete de dimensiuni mici, cu slabă reprezentativitate), de institute
specializate private sau publice la comandă, pe bază de contract (cu reţele constante de operatori
şi în general cu toată logistica necesară) sau, în mod “accidental”, în baza unor proiecte
individuale sau de grup finanţate de diverse fundaţii, fonduri specializate în finanţarea
cercetărilor de profil.
1
Material elaborat de către Mihai Curelaru
două familii, Petty a ajuns la concluzia că cele 105 mii de fumuri (adică case) cuprind 695.000
locuitori ai Londrei. Această cifră s-a verificat ulterior prin recensământ.
Şcoala de la Chicago
Dacă până acum am vorbit de Franţa, trebuie să spunem că America nu a rămas în afara
acestui proces. În 1899, Du Bois realizează primul studiu sistematic asupra unei comunităţi
urbane, intitulat The Philadelphia Negro. Autorul şi-a propus o amplă anchetă asupra vieţii
negrilor din oraşul Philadelphia. A utilizat pentru această cercetare datele statistice, documentele
oficiale, dar şi ancheta de teren şi observaţia participativă. Este ceea ce astăzi numim studiu pluri-
metodologic.
Această anchetă a fost un adevărat model pentru lucrările de mai târziu ale grupului de
cercetători reuniţi sub numele de Şcoala de la Chicago. Principalii reprezentanţi au fost Robert
Park şi William Thomas. Membrii şcolii au propus o adevărată reţetă metodologică pentru fiecare
anchetă:
• Analiza datelor statistice, a ziarelor locale, a documentelor oficiale, a tuturor arhivelor
disponibile şi, de asemenea, a biografiilor, jurnalelor şi scrisorilor;
• Ancheta de teren pe baza observaţiei participative;
• Ancheta pe bază de interviuri.
2
Material elaborat de către Mihai Curelaru
Autobiografiile
În anii ’30 sociologia americană, tot prin Şcoala de la Chicago, a valorizat intens
autobiografia. Trebuie să facem totuşi remarca că, din perspectiva cercetării sociologice,
autobiografia nu a fost utilizată în formă pură, ci adesea combinată cu alte metode, dintre care
mai importante ar fi analiza documentelor şi interviurile altor persoane.
Printre cercetările reprezentative amintim cele ale lui J. Landesco şi F. Thrasher asupra
bandelor de gangsteri. Landesco, fiu de muncitor italian, l-a cunoscut personal pe Alphonse
Capone, iar Thrasher s-a infiltrat într-o bandă de tineri delincvenţi.
Autobiografiile au fost declaraţii, povestiri ale gangsterilor, dar şi documente exterioare:
rapoarte de poliţie, statistici oficiale, biografii elaborate de presă (toate în tradiţiile pluri-
metodologice ale şcolii de la Chicago).
Temele abordate au fost: formarea bandei, cariera gangsterilor, activitatea cotidiană (trafic
de alcool, coruperea funcţionarilor, relaţiile sociale cu comunitatea lor de origine). Concluziile
cercetărilor: gangsterii americani aveau o organizare strictă (alegeri, ierarhii), acţionau ca o forţă
contra-socială, reprezentau o consecinţă a subadministrării cartierelor sărace, bandele funcţionau
3
Material elaborat de către Mihai Curelaru
ca un substitut de loc de muncă pentru tinerii imigranţi sau cei proveniţi din familiile de
imigranţi.
O altă direcţie autobiografică a Şcolii din Chicago a fost cercetarea comunităţilor de
negri. De altfel, R. Park îi îndemna permanent pe studenţii de culoare să se întoarcă în
comunităţile lor pentru a observa din interior aceste fenomene.
E. Frazier, spre exemplu, a studiat prin intermediul autobiografiilor familia de culoare din
Chicago, iar Ch. Johnson a abordat viaţa negrilor din familiile din Sud, descendenţi ai vechilor
sclavi. Această din urmă cercetare a cuprins 612 familii care şi-au povestit viaţa şi condiţiile de
muncă. Accentul a căzut pe autobiografiile persoanelor în vârstă, care, social, transmiteau celor
tineri amintirile păstrate de la predecesori asupra perioadei de sclavie şi întreţineau sentimentul
luptei pentru eliberarea deplină.
4
Material elaborat de către Mihai Curelaru
2. Eşantionarea
De regulă, ancheta foloseşte eşantioane reprezentative, pentru că aria lor de investigare
este prea vastă pentru a include toate unităţile în calcul. Eşantionarea permite apoi estimarea
rezultatelor la nivelul întregii populaţii din care s-a extras eşantionul. Se folosesc, de regulă,
eşantioane mari, de la sute până la mii de persoane.
3. Amploarea şi elaborarea
Ancheta se realizează în echipe de cercetători, uzează de operatori şi de un personal
auxiliar divers (statisticieni, tehnicieni maşinişti etc.). Are, de asemenea, în vedere un univers
social mai larg comparativ cu alte metode de cercetare. Însă nu poate colecta decât informaţii
relativ simple (spre exemplu, aflăm că o mare parte a populaţiei consideră că România se
îndreaptă într-o direcţie greşită, dar instrumentul nu ne permite să aflăm şi de ce). Rămân deseori
neexplicate motivaţiile comportamentelor.
5
Material elaborat de către Mihai Curelaru
4. Acţiunea
Ancheta este unul dintre puţinele instrumente care permit intervenţia simultan cu
cercetarea.
6
Material elaborat de către Mihai Curelaru
7
Material elaborat de către Mihai Curelaru