Analiza critica a unei cercetari psihopedagogice preluata din

literature de specialitate straina

STUDENT:DRAGOS (ABRUDAN) DIANA

Numele studiul care urmeaza sa fie prezentat intr-o maniera critica se numeste “Un
model de abordare a meloterapiei prin surse on-line - O metoda alternativa de tratament a
copiilor cu dizabilitati de comunicare”. Autorii sunt: Nelida Nedecult, Ciprian Gabril Pop si
Cristian Borzan. Studiul a fost publicat in 2009 in revista MMACTEE'09 Proceedings of the 11th
WSEAS international conference on Mathematical methods and computational techniques in
electrical engineering, intre paginile 467-472, localitatea Wisconsin, USA,

Studiu este alcatuit din 4 parti, respectiv introducere, tehnici ale meloterapiei, folosirea
surselor on-line in meloterapie si partea de experiment.

Suportul teoretic este reprezentat de primele trei parti, respectiv introducerea, tehnicii de
meloterapie si folosirea surselor on-line in meloterapie.

Studiul face referire la importanta folosirii meloterapiei in recuperarea indivizilor cu

agresivitate verbala si comportamentala, in tulburarile mintale si afective,de accesibilitatea
folosirii surselor tehnologice in practicarea acestei metode alternative (internet, CDuri,
casetofon, etc), fiind subliniat faptul ca meloterapia stimuleaza eliberarea de endorfina, asa
numitul hormon al fericirii. Se mai mentioneaza faptul ca prin meloterapie indivizii cu astfel de
dizabilitati isi pot comunica starile si trairile emotionale, se dezvolta aceeasta abilitate care ajuta
la exprimare intr-un mod verbal, prin graphic, prin miscare. De asemenea, sunt metionate tehnici
folosite in melotarapie, respectiv metoda improvizatiei, de recreere si de compozitie active.
Fiecare dintre aceste metode au o tinta bine definita, fiind utilizate in functie de nevoile
terapeutice.

In ceea ce priveste folosirea tehnologiei in meloterapie se sublinieaza faptul ca exista o

performanta superioara in practicarea acestei meteode alternative datorita accesibilitatii la surse
on- line.

Se face trimitere la un studiu efectuat de Savage (2005), care prin explorarea acestui
proces din perspectiva unui expert in designerul sunetelor descrie cum acest proces poate fi
relationat cu pedagogia.

Din echipa experimentala a facut parte un psiholog, un profesor de muzica si un doctor de

scoala. Scopul studiului a fost ameliorarea frustrarii si dezvoltarea abilitatii de comunicare
eficiente (verbal, prin gesture, etc.) si crearea unei metodologii specifice, individualizate in
functie de diagnosticul si nevoile terapeutice a individului.

Din punct de vedere terapeutic, meloterapia a avut in vedere urmatoarele obiective:

reducerea tensiunii la elevi si agresivitatea (tratament psihoterapeutiv), stabilirea de relatii
emotionale si de comunicare (in special pentru cei deja diagnosticati cu tulburari psihiatrice).

Metodele folosite au fost diferentiate prin:

 numarul de subiecti implicati (metodele individuale si de grup)

 gradul de implicare a subiectilor (metoda active si repectiva)g
 gradul de implicare a terapeutului (metoda directa sau non-directa)

Experimentul in sine a fost format din 3 activitati, respectiv auditii muzicale, meloterapie
receptiva si producere de muzica. Rezultatele partiale a experimentului, adica aplicarea de
tehnici ale meloterapiei prin folsirea surselor on-line, au aratat urmatoarele schimbari in
comportamentul psiho-somatic al copiilor: inducerea unei stari de relaxare, stimularea
bunavointei, imbunatatirea relatiilor emotionale, stimularea caracteristicilor pozitive , imaginatia,
creativitatea, o crestere a abilitatii de exprimare verbala, dar la indivizi “analfabeti” emotional, o
profilaxie antistres cu consecinte pozitive asupra comportamentului agresiv. De asemenea,
asistarea medicala a confirmat rezultate exceptionale: pulsul devine normal, inima se relaxeaza,
gandurile si agitatia se topeste in armonia muzicii.

In urmatoarele randuri vom analiza si critica calitatea si valabilitatea studiului din mai multe
puncte de vedere.

Suportul teoretic este adecvat temei articolului, facandu-se referire la trimiteri bibliografice
si trimiteri catre alte studii pentru comprehensiuea ideala a meloterapiei ca metoda alternativa in
ameliorarea si recuperarea terapeutica. De asemenea, trimiterile bibliografice din text se gasesc
in lista bibliografica a articolului.

In ceea ce priveste obiectivele, acestea sunt clar si logic exprimate. Este mentionat scopul
fundamental al studiului (obiectivul fundamental-ameliorarea frustrarii si dezvoltarea de abilitati
de comunicare eficienta)si se face referire la obiective specifice (reducerea tensiunii la elevi si
agresivitatea (tratament psihoterapeutic), stabilirea de relatii emotionale si de comunicare (in
special pentru cei deja diagnosticati cu tulburari psihiatrice).

Ipotezele cercetarii lipsesc din articol. Acestea nu sunt mentionate, respectiv explicate.
Asadar, nu exista o variabila independenta si dependenta care sa explice clar ce se urmareste prin
aceasta cercetare.

Metodologia adoptata in partea experimentala este adecvata deoarece se iau in considerare

aspecte precum: esantion, prezentarea esantionului, locatia in care va avea loc.
 Folosirea experimentului ca metoda de investigare este ideala in cercetarea psihopedagogica
datorita valabilitatii acesteia. In ceea ce priveste explicarea acesteia am constatat ca exista o
logica fiind explicate etapele de desfasurare (cele 3 activitati), insa nu este suficient explicata.
Este mentionata locatia in care va avea loc experimentul si contextul experimentului (in incaperi
din structura scolii special amenajate).

Un aspect pozitiv al metodologiei este prezentarea esantionului care este detaliata si

exprimata printr-un grafic. Este mentionat numarul de participanti si diagnostice majoritare.

Un aspect negative, este nementionarea perioadei de implementare a experimentului si

nici perioada de interpretare a datelor culese.

In ceea ce priveste colectarea datelor, acestea s-au preluat din sesiunile de sedinta pe
grupuri sau individuale. Metoda utilizata in colectarea datelor a fost observatia. Este un aspect
pozitiv faptul ca este mentionata metoda.

Metoda de prelucrare a datelor culese nu este mentionata.

Avand in vedere ca lipsesc ipotezele, interpretarea rezultatelor este raportata mai mult
la obiectivele generale si specifice. In articol este prezentat un rezultat al experimentului care
prezinta rezultate specifice, dar care nu pot fi raportate la ipotezele care nu exista.

Se observa o corelatie intre suportul teoretic al articolului si rezultatele

experimentului, fiind evidentiata importanta obiectivelor in munca terapeutica a meloterapiei ca
metoda alternativa.

Concluziile cercetarii sunt mentionate, existand o sinteza a acestora (prin grafic). Se

specifica concluziile care sunt de fapt obiectivele atinse ale experimentului. Acestea sunt
derivate din rezultatele interpretarilor si au logica.

Propunerile initiate in urma concluziilor lipsesc, insa se mentioneaza ca studiul este o

parte dintr-un proiesct de cercetare mai mare numit “Explorarea adaptarii invatatii on-line in
educatie muzicala”

In ceea ce priveste lista biliografica se observa o concordata intre aceasta si tema

cercetarii, fiind alese carti care urmaresc si completeaza obiectivele cercetarii. Aceasta este
consemnata corespunzator.

Consider ca aceasta cercetare este ambigua deoarece nu se specifica ipotezele, care sunt
atat de necesare in a atesta valabilitatea si calitatea celor urmarite in cercetare. Insa sunt
mentionate obiectivele care sunt specifice, clare, aspect care ii ofera o oarecare rigurozitate
stiintifica (obiectiv propus - obiectiv atins). Apreciez tema cercetarii care are noutate si implica
elemente inovatoare, precum tehnologia calculatoarelor in procesul de invatare si ca unealta
principala in folosirea meloterapiei. Aceste aspecte mentionate in cercetare pot fi usor aplicate de
catre cadrele didactice avand ca suport ajutorul tehnologiei. Ca si continuitate a cercetarii, as
aplica acelasi experiment intr-o scoala de masa unde sunt integrati copii cu dizabilitati scopul
fiind acela de a imbunatati relatiile dintre colegi si exprimarea dezirabila a emotiilor.