Probleme rezolvate

U
1. Determinati valoarea rezistentei din circuitul alaturat
stiind ca I = 1,5 A. Sursa E este un acumulator de 12 V I
R E
iar U = 16,5 V.

Rezolvare:
A doua teorema a lui Kirchhoff scrisa pentru acest circuit, considerand sensul orar de parcurgere a
circuitului, conduce la relatia:
E = - RI + U
E are semnul + pentru ca are aceasi sens cu cel de parcurgere, RI are semnul – pentru ca I are sens
contrar celui de parcurgere, iar U are semnul + pentru ca are sensul de parcurgere.
Valoarea rezistentei se obtine deci cu relatia:
R = (U – E)/I = 3Ω. I1 I3

2. In circuitul din figura alaturata E1 = 10 V, E2 = 20 V, E3 = 30 V. E E3

E
Calculati puterea electrica debitata de sursa E3 daca
R 1 E
R1 = R2 = R3 = 100Ω. 12 R
1
R 3
Rezolvare: 2
I2
Puterea debitata de sursa E3 este produsul dintre tensiunea
electromotoare a sursei si curentul debitat de sursa, adica P3 = E3·I3.
Circuitul are 2 noduri si 3 laturi: latura 1 care contine sursa E1 si rezistenta R1, latura 2 care contine
sursa E2 si rezistenta R2 si latura 3 care contine sursa E3 si rezistenta R3. Fiecare latura este
strabatuta de un curent, sensul curentilor in cele 3 laturi ale circuitului se alege arbitrar.
Pentru determinarea valorilor celor 3 curenti din circuit, deci si a lui I3, avem nevoie de 3 relatii.
Teoria spune ca vom scrie o relatie intre curenti (N-1=2-1=1) cu ajutorul primei teoreme a lui
Kirchhoff si doua relatii intre tensinuni (L-N+1=3-2+1=2) cu ajutorul celei de a doua teoreme a lui
Kirchhoff.
Vom scrie relatia data de prima teorema a lui Kirchhoff, care spune ca suma curentilor care ies din
nod este egala cu a celor care intra in nod, in oricare din cele doua noduri ale circuitului. De
exemplu in nodul de sus relatia este:
I1 = I2 + I3
Pentru relatiile intre tensiuni folosim cea de a doua teorema a lui Kirchhoff, care spune ca intr-o
bucla de circuit suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale surselor este egala cu suma
algebrica a caderilor de tensiune pe rezistentele de pe laturile buclei. Relatia intre tensiuni o scriem
in buclele independente, bucla independenta fiind un traseu conductor inchis format din 2 sau mai
multe laturi, care contine cel putin o latura proprie, care nu apartine si altor bucle. Pentru circuitul
nostru care are doua bucle independente, vom lua prima bucla independenta formata din laturile
care contin pe E1, R1 si E2, R2, iar cea de a doua bucla independenta formata din laturile care contin
pe E2, R2 si E3, R3. Pentru a scrie relatiile intre tensiuni vom alege, arbitrar, un sens de parcurgere,
asa cum este figurat pe schema circuitului.
Relatia intre tensiuni in bucla din stanga este:
E1 – E2 = - R1·I1 – R2·I2
E1 este cu + pentru ca are acelasi sens cu cel de parcurgere iar E2 este cu - pentru ca are sens
contrar celui de parcurgere. R1·I1 este cu -, la fel si R2·I2, pentru ca atat I1 cat si I2 au sens contrar
celui de parcurgere.
Relatia intre tensiuni in bucla din dreapta este:
E3 – E2 = R3·I3 – R2·I2
E3 este cu + pentru ca are acelasi sens cu cel de parcurgere iar E2 este cu - pentru ca are sens
contrar celui de parcurgere. R3·I3 este cu + pentru ca I3 este in sensul de parcurgere iar R2·I2 este cu
- pentru ca I2 sunt in sens contrar celui de parcurgere.
Sistemul de ecuatii care permite calculul celor 3 curenti este:
I1 = I2 + I3
E1 – E2 = - R1·I1 – R2·I2
E3 – E2 = R3·I3 – R2·I2
Rezolvarea sistemului de 3 ecuatii cu 3 necunoscute conduce la determinarea celor 3 curenti I1, I2,
I3, apoi se poate calcula puterea debitata de sursa E3 cu relatia
P3 = E3·I3.
Daca I3 are valoare negativa inseamna ca sensul lui este invers decat cel prevazut de noi si puterea
P3 va fi negativa, deci sursa E3 nu debiteaza putere ci consuma putere.

3. O impedanta avand Z = 100 Ω si X = 50 Ω aste alimentata cu tensiunea alternativ sinusoidala

u(t) = 28,2 sin(628t + π/6) V. Ce valoare instantanee are curentul ce strabate impedanta la
momentul t = T/4 ?

Rezolvare :

Valoarea instantanee a curentului este de forma :

i(t) = I sin(ωt + ϕi)
Unde I este valoarea efectiva, ω este pulsatia, iar ϕi este faza initiala.
Valoarea efectiva a curentului se calculeaza cu relatia
I = U/Z = 28.2/(√2·100) = 0.2 A
Pulsatia curentului este aceeasi cu a tensiunii, deci
ω = 628 rad/s
Faza initiala a curentului se calculeaza cu relatia :
ϕi = ϕu – ϕ, care rezulta din definitia defazajului ϕ = ϕ u – ϕi
unde ϕu este faza initiala a tensiunii, ϕu = π/6, iar ϕ este defazajul dintre tensiune si curent,
caracteristic receptorului. Pentru calculul defazajului ϕ folosim relatia dintre impedanta Z si
reactanta X :
X = Z sin ϕ, deci
ϕ = arcsin(X/Z) = arcsin(50/100) = π/6 rad.
ϕi = π/6 – π/6 = 0 rad.
Valoarea instantanee a curentului prin impedanta este :
i(t) = 0.2√2 sin(628t) A
Calculam acum valoarea curentului la momentul t = T/4 :
i(T/4) = 0.282 sin(ω·T/4) = 0.282 sin(2π/T·T/4) = 0.282 sin(π/2) = 0.282 A

4. Tensiunea instantanee la bornele unui condensator are valoarea u(t) = 35,25sin(6,28·10 3t)
iar valoarea efectiva a curentului este de 10 mA. Calculati capacitatea condensatorului si
puterea reactiva generata.

Rezolvare:

Pentru calculul capacitatii condensatorului calculam mai intai impedanta acestuia, cu formula:
Z = U/I = (35.25/√2)/0.01 = 2500 Ω = 2.5 kΩ.
apoi capacitatea condensatorului, tinand cont ca
Z = 1/(ωC), deci
C = 1/(ωZ) = 1/(6,28·103·2500) = 0.0637·10-6 = 63.7 nF
Puterea reactiva generata are formula :
Q = XI2
iar la condensator reactanta X este egala ca valoare cu impedanta Z, dar cu semnul minus, X = - Z,
deci
Q = - ZI2 = - 2500·0.012 = - 0.25 VAr
Valoarea negativa a puterii reactive arata ca aceasta este generata de condensator, nu este
consumata.