iv” putem vorbi despre: anxietate, obsesii, fobii, depresie, insecuritate.

La nivel
„caracteriologic” avem: agresivitate, detașare, suprasensibilitate. La nivel „cognitive” întâlnim:
eșecuri ale performanței școlare. La nivel psihosocial: conflict cu familia, revoltă față de aceștia
etc. (p.181).
Ciugureanu (2018), ne vorbește despre o altă serie de consecințe pe care le putem întâlni
în cazul copiilor. Consecințe precum: „stări de apatie, iritabilitate și nervozitate, tulburări de
somn (insomnii, somn neproductiv, pavor nocturn la copilul mic), plâns facil, enurezis la copilul
mic, tulburări digestive cu sau fără scăderi în greutate (dureri gastrice, scăderea apetitului,
constipație sau diaree - fără cauze alimentare), tulburări de concentrare a atenției, iar în situații
mai grave - tulburări de comportament și absenteism școlar” (p. 24).

Perspectiva religiei asupra divorțului

Potrivit cu Pădure & Bolovan (2010), „în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
legislaţia laică şi bisericească oferea posibilitatea anulării căsătoriei. Principalele cauze ale
divorţului erau: crima, adulterul, înalta trădare, atentarea la viaţa celuilalt soţ, maltratarea,
absenţa de acasă a unui soţ pentru o perioadă mai mare de trei ani, întemniţarea unuia dintre soţi
pentru o perioadă mai îndelungată, intrarea unuia dintre soţi în viaţa monahală, impotenţa,
avortul intenţionat, nebunia şi epilepsia (dacă acestea au existat şi înaintea căsătoriei, dar au fost
ascunse), etc.” (p.2).

https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/2018/03/Irimie-Marga-Cununia-
divor%C5%A3ul-%C5%9Fi-recununarea-%C3%AEn-Biserica-Ortodox%C4%83.pdf
Bibliografie

A. Cărti
1. Chipea, F. (2001). Familia contemporană. Tendinţe globale şi configuraţii locale.
București: Editura Expert
2. Damian, N. (1972). Sociologia familiei (curs). Bucureşti: Universitatea Bucureşti
3. Mitrofan, I., Ciupercă, C. (1998). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura
Alternative
4. Gidens, A. (2001). Sociologie. București: Editura BIC ALL
5. Florian, E., (2008). Dreptul familiei. Ediţia a doua. București: Editura C.H. Beck
6. Popescu, R. (2009). Introducere în sociologia familiei. Familia românească în societatea
 contemporană. Iași: Editura Polirom
7. Voinea, M. (2005). Familia contemportană. Mica enciclopedie. București: Focus

B. Webografie
1. Ciugureanu, N. (2018). Impactul divorțului asupra creșterii și dezvoltării copilului. Teză
de licenţă. Chișinău
https://xdocs.ro/doc/impactul-divorului-asupra-creterii-i-dezvoltarii-copiluluidocx-
jn6kd9rx3p8r (accesat la data de 04.01.2022, ora 16:45)
2. Saulea, M. (2017). Ghid de parenting după divorţ Ghid pentru părinţi. Conţine informaţii
utile despre parenting după separare sau divorţ. București : Atelier Didactic
https://calatoriadivortului.ro/wpcontent/uploads/2017/11/Ghid_parenting_dupa_divort_te
asing.pdf (accesat la data de 04.01.2022, ora 12:45)
3. Pădurea, C & Bolovan, I. (coord.) (2010). Divorţul ca formă de erodare a familiei în
comitatele Bihor şi Sătmar (a doua jumătate a secolului XIX). Studii de demografie
istorică (secolele XVII-XXI), Editura Gutemberg Univers, p. 77-98.
https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/33030/;jsessionid=634C9EA8C
2C792425100230E1365C1E1?sequence=1 (accesat la data de 04.01.2022, ora 10:48)