Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.

Popa Iasi”
Facultatea de Bioinginerie Medicala
Masterat Bioingineria Reabilitarii
Nita Iulian Mihaita
An 2, Semestrul I

Cataracta si reabilitarea
functiei vizuale dupa
interventia chirurgicala
1. Istoricul cataractei
2. Cum se manifesta cataracta ?
3. Tipuri de cataracta
4. La ce varsta apare cataracta ?
5. Tratamentul cataractei
6. Complicatii intra si postoperatorii
7. Cat de bine voi vedea dupa operatia de cataracta ?
1.Istoricul cataractei

Primele referinte despre aceasta afectiune, dar si despre tratamentul sau in Roma Antica
dateaza din anul 29 d.h., in "De Medicinae" opera enciclopedistului latin Aulus Cornelius
Celsus. Romanii erau pionierii sferei medicale, in special in sanatatea ochilor.

Oftalmologul irakian Ammar ibn Ali of Mosul, a efectuat prima extractie de cataracta prin
suctiune. El a inventat o seringa metalica, goala pe dinauntru, cu un ac hipodermic pe care l-a
aplicat in partea sclerotica a ochiului si a extras-o prin suctiune.

2.Cum se manifesta cataracta ?

Cataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a vederii

prin pierderea transparentei cristalinului.

Cataracta poate fi congenitala sau dobandita. Studiile arata ca aproximativ 70% dintre
persoanele de peste 65 de ani sufera de aceasta afectiune, existand insa cazuri in care aceasta
afectiune poate fi intalnita si la persoane mai tinere.

Se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortexul sau nucleul. Pe
de alta parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt asociate varstelor
inaintate. Riscul de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu expunerea excesiva la razele
UV.

In stadiile avansate, netratata, aceasta afectiune poate produce complicatii grave. De cele mai
multe ori, ambii ochi sunt afectati, fara ca scaderea vederii sa fie insotita de durere. Pacientul
acuza scaderea progresiva a vederii sau incetosarea acesteia. Se poate intampla ca mai multe
tipuri de cataracta sa se dezvolte in cadrul aceluiasi ochi. Calitatea vederii poate fi favorizata
sau defavorizata, in functie de tipul cataractei, de lumina zilei sau de lumina difuza.
Schimbarea ochelarilor, in nenumarate randuri, este un proces facut in zadar in acest caz,
pacientul fiind tot mai nemultumit de calitatea vederii sale.
De-a lungul timpului, persoanele cu un singur ochi afectat ajung sa dezvolte cataracta si pe
ochiul sanatos. Aceasta afectiune nu este una dureroasa, nu cauzeaza lacrimare excesiva,
roseata sau mancarime la nivelul ochiului.

Contrar parerilor generale, cataracta nu reprezinta o pelicula asemanatoare pielii care acopera
ochiul sau lentila. Ea reprezinta o schimbare graduala in structura lentilei unui ochi, care face
vederea din ce in ce mai incetosata.
3.Tipuri de cataracta

Exista trei tipuri de cataracta:

3.1.SCLEROZA NUCLEARA

Cataracta nucleara reprezinta, pe de-o parte, cel mai frecvent tip de cataracta si apare adesea,
odata cu inaintarea in varsta. Ea afecteaza atat femeile, cat si barbatii, in acelasi mod.
De cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, dar unul dintre ei este intr-o stare mai grava
decat celalalt. Acest tip de afectiune se formeaza treptat, pe parcursul a mai multor ani,
formele timpurii fiind adesea neobservabile.

Acest lucru se intampla, deoarece in acest stadiu, incetosarea nu este accentuata, deci vederea
nu este grav afectata. In unele cazuri, cataracta nu se agraveaza, dar, de obicei, vederea se
ingreuneaza din ce in ce mai tare odata cu trecerea anilor.

Cataracta de tip scleroza nucleara afecteaza capacitatea ochiului de a focaliza. In cazul acestui
tip de cataracta, vederea la apropiere se imbunatateste, pe cand cea la distanta se ingreuneaza.

3.2.CATARACTA CORTICALA

Cataracta de tip cortical se formeaza la nivelul marginii cristalinului sau pe cortex. Acest tip
este de cele mai multe ori asociat cu diabetul si este cel mai frecvent intalnit la tineri.

Cataracta de tip cortical arata ca spitele unei roti, intrucat se extinde de la marginea
cristalinului spre centrul acestuia.
Printre simptomele cataractei corticale, se numara vederea in ceata si problemele de perceptie
a adancimii. Descoperirile stiintifice arata ca acest tip este corelat cu expunerea excesiva la
razele UV, motiv pentru care purtarea permanenta in exterior a ochelarilor de soare cu filtru
UV este foarte importanta.

3.3. CATARACTA SUBCAPSULARA POSTERIOARA

Denumirea acesteia a fost facuta dupa localizarea sa. Ea se formeaza in spatele

sacului/capsulei care mentine lentila in pozitia sa.

Daca primele doua tipuri de cataracta se agraveaza odata cu varsta, trebuie stiut ca acesta se
afla in stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul fetei
sau cu tratamentele de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.

Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce sufera de miopie severa si progreseaza cel mai
rapid dintre toate cele trei tipuri principale.
4.La ce varsta apare cataracta ?

Studiile arata ca peste 70% din persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta mai devreme sau
mai tarziu cataracta.

Momentul aparitiei bolii poate fi marcat de semnul cunoscut sub numele de "bucuria de
scurta durata" , mai exact momentul in care pacientul constata o imbunatatire a vederii si
renunta la purtarea ochelarilor. Desigur, in scurt timp, persoana afectata constata scaderea
vederii si incearca, in zadar, schimbarea ochelarilor. Acesta este momentul in care pacientul
trebuie neaparat sa consulte un oftalmolog.
Trebuie sa amintim, de asemenea, de cataracta juvenila - intalnita la varste fragede, dar si
de cataracta congenitala - inascuta. Aceste tipuri sunt rare si se manifesta de obicei la ambii
ochi, unul dintre ei fiind mai afectat decat celalalt.
5.Tratamentul cataractei

Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste cristalinul

cataractat (opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.

Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa dureze doar
cateva minute. Se face cu anestezie locala, fara internare si nu este dureroasa. Recuperarea
vederii este de cele mai multe ori spectaculoasa.
Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil (pliabil)
este cea mai moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie (taietura) atat de
mica incat nu este nevoie de sutura (cusatura).

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfereaza cu dezvoltarea

normala a simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu
cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia
diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri, cataracta trebuie
indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.
6.Complicatii intra si postoperatorii

Ca orice manevra chirurgicala, si operatia de cataracta poate avea anumite riscuri, incidente si
complicatii, atat intraoperator cat si post operator.

Din fericire, acestea pot fi foarte rare in mainile unui chirurg cu experienta, precum si daca se
respecta anumite reguli in sala de operatii : o dezinfectie si asepsie perfecta a salii,
instrumente de unica folosinta, sterilizarea dupa fiecare pacient, campuri chirurgicale de unica
folosinta, etc.

Intraoperator, posibilele complicatii sunt:

 spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial - se poate

rezolva complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la indemana unui chirurg
experimentat) si instrumente speciale
 atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator - poate fi
prevenita printr-o tehnica adecvata si folosirea unor substante speciale de protectie a
corneei
 hemoragia coroidiana, extrem de rara in cazul facoemulsificarii prin microincizie, dar
frecventa in operatiile de cataracta prin incizii mari, ducand pana la posibilitatea unei
hemoragii masive (hemoragia expulziva), cu consecinte foarte grave.

Postoperator, pot aparea urmatoarele complicatii:

 edem cornean, care de obicei e pasager

 cresterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecatoare - se trateaza cu picaturi si/sau
tablete
 inflamatii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de uveite, iridociclite, la
diabetici s.a. - se rezolva printr-un tratament mai prelungit cu antiinflamatorii si midriatice
 dezlipirea de retina, mai precoce sau mai tardiva - de obicei apare la ochi cu miopie,
sau in cazurile de spargere a capsulei posterioare; necesita o noua interventie chirurgicala,
pentru alipirea retinei
 infectia intraoculara - endoftalmita - cea mai grava complicatie a oricarei operatii
intraoculare, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a globului ocular. Din fericire,
daca se respecta anumite reguli de asepsie, este foarte rara. Odata aparuta insa, necesita o
interventie chirurgicala de urgenta si tratament antibiotic masiv.
7.Cat de bine voi vedea dupa operatia de cataracta ?

Pentru pacientii care urmeaza sa se opereze de cataracta, aceasta este una din primele intrebari
adresate medicului oftalmolog. Scopul operatiei de cataracta este inlocuirea cristalinului
opacifiat cu unul artificial care sa restabileasca nivelul vederii la aceeasi valoare avuta inainte
de aparitia cataractei. In plus, cristalinul artificial va fi ales sa compenseze si dioptriile
(ochelarii) de care au nevoie unii pacienti pentru corectarea vederii la distanta, preoperator –
in cazul cristalinelor monofocale, cat si de aproape – in cazul cristalinelor multifocale. 
Dupa operatie pacientul va remarca imbunatatirea vederii din primele zile (chiar prima zi
postoperator), vedere ce va deveni din ce in ce mai buna pe masura ce ochiul se vindeca si
creierul invata din nou sa lucreze cu o imagine clara primita de la ochiul operat. Rezultatul
este cu atat mai spectaculos la pacientii care se opereaza de cataracta pe ambii ochi la un
interval scurt de timp, in acest caz ambii ochi contribuind cu o imagine clara la formarea
imaginii finale.
In cazul in care cataracta este foarte avansata, operatia este mult mai traumatizanta, astfel
vederea din primele zile dupa operatie nu va fi spectaculoasa, iar pentru a ajuta procesul de
vindecare se poate sa fie nevoie de tratament suplimentar.
In perioada de tratament de dupa operatie se folosesc picaturi ce au ca efect dilatarea pupilei.
Trebuie inteles faptul ca dupa ce se pun picaturile, vederea scade. Stabilitatea si claritatea
vederii revin dupa incetarea tratamentului.
In cazul in care, pe langa cataracta, pacientul asociaza si o alta patologie oculara cu impact
major asupra functiei vizuale (ex : glaucom, degenerescenta maculara sau alte afectiuni
retiniene), nivelul vederii postoperatorii va depinde de severitatea patologiei oculare asociate.
Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca, de exemplu, in cazul unui pacient cu glaucom
incipient, compensat medicamentos, vederea dupa operatie va fi foarte buna, in timp ce pentru
un pacient cu glaucom avansat, cu afectarea grava a nervului optic, va exista o imbunatatire a
vederii, dar nu la acelasi nivel ca in cazul pacientului mentionat anterior.
Bibliografie electronica

1. https://www.clinicaoculus.ro/afectiuni/cataracta/tipuri-si-
cauze#
2. https://www.cataracta.ro/ce-este-cataracta
3. https://www.cataracta.ro/dupa-operatia-de-cataracta
4. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/oftalmologie/cataracta-
11230772
5. https://www.clinicaoculus.ro/home-
en/afectiuni/cataracta/posibile-complicatii-si-rezultate