 Poartă masca de protecție!

- în sălile în care se desfăşoară activităţi didactice;

- în spaţiile secretariatului și ale altor compartimente funcţionale din
cadrul universității;
- în timpul deplasării în universitate şi în timpul pauzelor dintre activităţile
didactice, atunci când te afli în interior;
- în timpul pauzelor, în aer liber, precum şi în spaţiile aglomerate, atunci
când nu este asigurată distanţa minimă de 1 metru între persoane.

 Poartă corect masca de protecţie! Acoperă nasul, gura şi

bărbia!
 Spală-te des pe mâini!
 Tuşește sau strănută în pliul cotului sau într-un şerveţel!
 Salută-i pe ceilalţi fără să dai mâna cu ei! Nu vă strângeţi în
braţe!
 Păstrează distanţarea fizică și evită aglomeraţiile!
 Mediul intern
Componente:

 compartimentul intravascular (plasmă şi limfă);

 compartimentul transcelular (lichidele din interiorul cavităţilor);

 compartimentul interstiţial;

 lichidul din ţesutul conjunctiv dur şi semidur;

 compartimentul intracelular (apa din citoplasmă şi apa legată din nucleu).

 SÂNGELE
 ţesut lichid circulant, format din elemente figurate suspendate în plasmă;

 volumul total este de 5 – 5,5 litri; cu 10% mai mare la bărbaţi;

 55% plasmă și 45% elemente figurate (hematocrit);

 în condiţii de repaus, 40 – 45% din masa sanguină se află în viscere şi plexurile

subpapilare (unde circulă lent) – sânge stagnant sau de rezervă;
 volemia creşte în efort fizic, la temperaturi ambiante crescute, altitudine, în timpul
unor emoţii puternice;
 Proprietăţi fizico-chimice:

 culoare (variază în funcţie de starea sa chimică);

 miros specific şi gust sărat;

 densitate – depinde de cantitatea şi densitatea substanţelor;

 temperatură – variază în medie între 37,7 şi 38° C;

 vâscozitate – condiţionează rezistenţa periferică şi presiunea arterială; valori: 4,7 la

bărbaţi şi 4,4 la femei;

 presiunea osmotică – factor important în menţinerea echilibrului HE al mediului;

 reacţia sângelui – echilibrul acido-bazic este parametrul fiziologic cu limite între 7,35-
7,45; menţinut prin acţiunea mecanismelor biologice (modificarea funcţională a
aparatelor şi sistemelor organismului) şi fizico-chimice (sistemele tampon).
 Mecanismele fizico-chimice sau sistemele tampon sunt amestecuri de două
substanţe dizolvate care au capacitatea de a se opune variaţiei de pH.
Pot exista în sânge:

 proteinat alcalin/proteinat acid

 bicarbonat (HCO3-)/acid carbonic (H2CO3)

 fosfat disodic (HPO42-)/fosfat monosodic (H2PO4-)

sau în eritrocite:

 hemoglobinat alcalin/hemoglobinat acid

 oxihemoglobinat alcalin/oxihemoglobinat acid

 Mecanismele fiziologice sunt reprezentate de activitatea de la nivelul:

 aparatului respirator

 aparatului digestiv

 aparatului renal

 sistemului cardiovascular

 ţesutului hepatic

 tegumentului
 Efortul de intensitate crescută scade valorile pH-ului instalând acidoza metabolică.

La copii, există tendinţe spre aciditate sanguină, încetinind procesul creşterii şi

dezvoltării somatice a organismului, fenomenele compensatorii fiind insuficiente.

Conform legii lui Peters – între creştere şi alcalinitate se stabileşte o

proporţionalitate directă.