Graficul funcției de gradul al doilea

Graficul funcției de gradul al doilea se numește parabolă.

∆
V ( −b
2a
,− ) se numește vârful parabolei.
4a
Pentru trasarea graficului funcției de gradul al doilea se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
1. Intersecția parabolei cu axele de coordonate. Notăm cu ℘ parabola.
 Intersecția parabolei cu axa Ox ¿scriem ℘ ∩Ox ¿⇒ y=0 și se rezolvă ecuația a x 2+ bx+ c=0.
În funcție de semnul lui ∆=b 2−4 ac avem cazurile:
a) ∆ >0 ,ecuația are două rădăcini reale distincte x 1 , x 2 . Punctele A ( x 1 , 0 ) , B(x 2 ,0)
reprezintă punctele de intersecție ale parabolei ℘ cu axa Ox.
−b
b) ∆=0 ,ecuația are o rădăcină reală dublă x 1 ¿ x 2= . În acest caz parabola ℘ și axa
2a

Ox au în comun punctul de coordonate ( −b

2a )
, 0 care este chiar vârful parabolei

V ( −b
2a )
, 0 . Spunem că parabola ℘ este tangentă axei Ox.

c) ∆ <0 ,ecuația nu are rădăcini reale. Parabola ℘ și axa Ox n-au puncte în comun.
Spunem că parabola ℘ nu intersectează axa Ox.
 Intersecția parabolei cu axa Oy ¿scriem ℘ ∩Oy ¿ ⇒ x=0 ⇒ f (0)=c . Deci punctul C (0 , c)
este punctul în care parabola taie axa Oy .
∆
2. Determinarea vârfului parabolei. Determinăm vârful V ( −b
2a
,− ).
4a
−b
Ecuația x= ( o dreaptă paralelă cu axa Oy) este axa de simetrie a parabolei.
2a
3. Determinarea altor valori. Dacă parabola ℘ nu taie axa Ox, atunci pentru a trasa mai ușor

graficul se aleg una sau două valori x '1 , x '2 la dreapta valorii x V și se calculează f ( x'1 ) , f ( x '2)
' ' ' '
obținând punctele M ( x 1 , f ( x1 ) ) , N ( x 2 , f ( x2 ) ) și se simetrizează apoi aceste puncte în raport

−b
cu dreapta x= .
2a
4. Tabelul de variație. Elementele pe care le-am determinat mai sus, în celelalte etape le
grupăm într-un tabel numit tabelul(sau tabloul) de variație al funcției f.
Dacă a> 0
x −∞ x1 −b 0 x2 ∞
2a
 f (x) ∞ ↘ 0 ↘ −∆ ↗ c ↗ 0 ↗ ∞
4a

Graficele posibile sunt:

Spunem că graficul este convex, iar funcția este convexă.

Dacă a< 0
x −∞ x1 −b 0 x2 ∞
2a
f (x) −∞ ↗ 0 ↗ −∆ ↘ c ↘ 0 ↘ −∞
4a
Graficele posibile sunt:
 b)∆=0

Spunem că graficul este concav, iar funcția este concavă.

5. Trasarea graficului. În reperul cartezian ales se trec punctele deduse din tabelul de variație
unindu-se printr-o linie continuă. Pentru o trasare cât mai bună a graficului este indicat să
figurăm și axa de simetrie a graficului. Se obține astfel graficul funcției.
 Fișă de lucru

1. Să se determine axa de simetrie pentru graficul funcției f : R → R și să se determine vârful

parabolei în cazurile:
a) f ( x )=x 2 +1 ;
b) f ( x )=3 x 2−4 x ;
2. Să se traseze graficul funcției f : R → R:
a) f ( x )=x 2 +1 ;
b) f ( x )=−x 2 + 4 ;
c) f ( x )=x 2−3 x +2 ;