Rolul Administratiei Publice intr-un stat de Drept

Administratia publica fiind o activitate in principal organizatorica, aceasta are pozitia de intermediar
intre planul conducerii politice si planul unde se realizeaza valorile politice, deciziile politice.
Aceasta caracteristica nu exclude activitatea de conducere in administratia publica - ca activitate
creatoare - ci, dimpotriva, o presupune la anumite dimensiuni si in cadrul unor limite.
Astfel, se poate aprecia ca activitatea de conducere realizata de catre administratia publica se
desfasoara la un nivel subordonat, inferior conducerii realizate prin Parlament, dar superior
conducerii ce se realizeaza la nivelul regiilor autonome sau societatilor comerciale
care au drept obiect activitati productive de prestari servicii sau social-culturale, in calitate de
producatori directi ai valorilor materiale si spirituale.

Pornind de la asemenea observatii de ordin general, vom descifra urmatoarele functii ale
administratiei publice in cadrul sistemului social global prin care si se defineste rolul AP intr-un
stat de drept:

a) In prim plan (determinata de pozitia pe care o are administratia in raport cu puterea politica) se
afla functia de mecanism intermediar de executie, ce are menirea de a organiza si a asigura
executia - in ultima instanta folosind autoritatea sa sau chiar constrangerea. Aceasta functie
primara are mai multe laturi, si anume:

. functia de pregatire a deciziilor politice sau chiar de colaborare la adoptarea lor;

. functia de organizare a executarii deciziilor politice;

. functia de executare directa, in concret a deciziilor politice;

. functia de asigurare a executarii deciziilor politice, care se realizeaza fie prin convingere, fie la
nevoie, folosind forta de constrangere;

. functia de purtator al cererilor, dorintelor si necesitatilor membrilor societatii in fata autoritatilor

competente sa adopte decizii asupra acestora.

Toate aceste functii, care nu reprezinta altceva decat demultiplicari ale functiei primare pe care o
are administratia publica, de mecanism intermediar de executie al valorilor politice, subliniaza
rolul administratiei publice de colaborator al puterii politice in organizarea societatii si
reglementarea functionarii ei.

b) Pe un plan mai indepartat, pot fi conturate functiile derivate ale administratiei publice, care se
refera la scopurile actiunilor desfasurate de aceasta. In conditiile statului de drept administratia
publica are drept scop infaptuirea deciziei politice, reflectata in legi si celelalte acte normative ale
autoritatilor statului si ale colectivitatilor locale. In acest plan putem distinge:

- functia de instrument de conservare a valorilor materiale si spirituale ale societatii. Aceasta

functie asigura continuitatea si perenitatea societatii. Prin aceasta functie, teoretic, administratia
poate fi supusa unei anumite inertii si tendinte de imobilism, in sensul ca poate manifesta spirit
refractar fata de nou, fiind favorabila mentinerii ordinii stabilite;

-functia de organizare si coordonare a adaptarilor ce se impun datorita transformarilor ce se produc

inerent in evolutia diferitelor componente ale societatii, in special, in structura economica a
acesteia.

Problematica functiilor administratiei publice a fost si poate fi abordata din multiple puncte de
vedere. Ceea ce credem ca se degaja din toate aceste analize este faptul ca administratia publica
indeplineste importante functii cu caracter politic, legate de existenta, organizarea si
functionarea statului si a colectivitatilor locale, fara de care nu se poate concepe o societate
moderna; in epoca contemporana, mai ales - ea are functii cu un pronuntat caracter de
ocrotire a colectivitatilor umane, in ultima instanta, a fiecarui membru al societatii .