ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDII SUPERIOARE DE MASTER

ANUL DE STUDII 2021 - 2022

Lucrare de evaluare finală

Disciplina:
Instituții și mecanisme în administrația publică data: 24.01.2022
Anul de studii 1 ,

învățământ _____________________
(cu frecvență/ frecvență redusă)

Specialitatea: Administrare publică

Grupa: 122

Cobilas Dionisie
(numele, prenumele masterandului)

TEST nr: 8
 Academia de Administrare Publică
Departamentul Învățămînt Superior
Catedra Ştiinţe Administrative

Aprob:
Şef Catedră
Angela Popovici, dr., conf. univ.

Testul nr. 8

de examinare finală la disciplina “ Instituţii şi mecanisme în administraţia publică ”

Programul: Administrare Publică , anul I de studii

I. Administraţia Publică Centrală

1.1. Descrieţi rolul şi funcţiile Guvernului . (10 p.)

Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în baza votului de
încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită
conducerea generală a administraţiei publice.
Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional
economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiţiile
promovării intereselor naţionale.
Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile constituţionale, având la
bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.Pentru realizarea Programului de guvernare
Guvernul exercită următoarele funcţii:
- funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului
de guvernare;
- funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar
în vederea realizării obiectivelor strategice;
- funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii
publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
- funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului, reprezentarea pe plan intern şi
extern;
- funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi în domeniile
economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

1.2. Efectuaţi o analiză a relaţiilor dintre Guvern şi Parlament.15 p.)

Guvernul este un organ al Statului ce isi desfasoara activitatea de sinestatator dar sub controlul
rigid al Parlamentului,Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului
parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de
Deputaţi, sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o
iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor
sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea
lor este obligatorie.
 Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Deputaţilor, în şedinţă comună, asupra unui
program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările
formulate de deputaţi, în condiţiile prevăzute de regulamentele Parlamentului.
Deputaţii pot adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de
politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei
interpelări.
Parlamentul în şedinţă comună, poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei
moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Enumerind aceste criterii putem considera ca intre Parlament si Guvern exista relatii de
parteneriat si control, care este exercitat din partea Parlamentului,in dependenta de politicile
elaborate de aceste doua institutii relatiile intre acestea se pot schimba interdependent.

1.3. Argumentaţi raportul dintre administraţia publică centrală şi administraţia publică

locală.
(25 p.)
Relatiile intre Administratia publica centrala si Administratia publica locala pot fi definite ca
relatii de control din partea APC prin intermediul instrumentelor financiare, un lucru care nu
favorizeaza dezvoltarea continua a APL si chiar in unele cazuri pune impedimente.
Problema globala a acestor relatii consta in faptul ca APC deseori nu este familizarizata cu
problemele cu care se confrunta APL, insa isi asuma decizii importante in ceea ce tine de activitatea
APL-urilor, si anume repartitia neuniforma si in cele mai dese cazuri incorecta a resurselor
administrative care sunt necesare APL-urilor,acest lucru se intimpla din mai multe motive incepind
cu culoarea politica, terminind cu interesele personale ale unor actori politici.
Pentru a rezolva aceasta problema s-a aprobat strategia nationala de descentralizare care ar oferi
APL-urilor mai multe imputerniciri, si care ar face ca Administratiile Publice Locale de nivelul 2 sa
dispara.
Ideea că descentralizarea puterii implică o separare clară a puterilor și, mai precis, o
contrapondere la greutatea guvernului central, este adânc înrădăcinată în studiile juridice europene.
Conform acestor abordări administrația publică locală, de facto, contribuie la limitarea puterii
guvernului central prin mai multe modalități, contribuind astfel la crearea unei „puteri limitate”,
care este o cerință a constituționalismului. Mai precis, colectivitățile locale gestionând și
reglementând problemele locale, preiau o parte a puterii de stat, ținând-o departe de guvernul
central. În același timp autonomia locală și puterile locale trebuie să fie respectate de către guvernul
central, iar autoritățile locale pot chiar ataca în instanță acele acte ale autorităților puterii statale care
atentează la autonomia lor.
Problema cooperării puterii statale cu cea locală este una dintre cele mai importante. Din punct de
vedere teoretic, fără a ține cont de realitățile unui stat anumit, necesitatea obiectivă a unei astfel de
interacțiuni rezultă din însăși rațiunea existenței autorităților publice - asigurarea realizării
interesului public. Acest lucru necesită o administrare eficientă, care combină nu numai elaborarea,
ci și transferul acțiunilor de influență asupra obiectului administrării și de asemenea presupune
existența unui feedback pentru a evalua efectul acestora. În consecință, apare o necesitate obiectivă
pentru existența nivelului „local” care ar asigura realizarea acestor funcții.
O altă condiție pentru cooperare o constituie necesitatea obiectivă de a asigura mijloacele de
existență pentru populație. Acest lucru se manifestă mai evident în colectivitățile mari, când,
condițiile de trai pot să difere de la o regiune la alta și, prin urmare, devine imposibilă soluționarea
eficientă și promptă a problemelor cotidiene doar prin acțiuni întreprinse la scară națională.
Necesitatea cooperării celor două puteri publice este condiționată și de interesul populației în
adoptarea unor legi echitabile și eficiente, în asigurarea necesităților de securitate, educație, sociale
și medicale. Astfel, condițiile obiective ale cooperării între aceste două forme de putere publică
reies din rațiunea existenței lor și din faptul că au un obiect de acțiune comun.
Puterile statală și locală, ca forme ale puterii publice, unite printr-o identitate socială comună, în
exercitarea funcțiilor sale nu pot funcționa în mod izolat.
Competitivitatea Republicii Moldova depinde foarte mult de modalitatea în care vor fi minimalizate
disparităţile teritoriale și de organizarea teritorială eficientă a puterii publice, fapt ce va contribui la
o mai bună guvernare. Numai astfel se poate asigura Republicii Moldova o perspectivă de a ieși din
cercul vicios al trecutului sovietic și de a se încadra în familia statelor europene.

II. Metode de administrare în situaţii de criză

2.1. Definiţi noţiunea de criză şi identificaţi izvoarele crizei în administraţia publică. (10 p.)

Criza este o Fază în evoluția unei societăți marcată de mari dificultăți de ordin economic, politic,
social etc.
Izvoarele crizei in Administratia Publica sunt:
Naturale;
Economico-financiare;
Socio-psihologice;
Politice.
2.2. Ce metode propuneţi autorităţilor administraţiei publice în gestionarea situaţiilor de
criză? (15 p.)
Pentru a gestiona situatiile de criza Administratiile Publice trebuie sa urmeze urmatoarele metode
de administrare a crizei:
-Programarea activităţilor sistemului de conducere din timp în aşteptarea potenţialelor crize;
-Crearea rezervelor strategice ce vor fi utilizate în mod centralizat;
-Crearea din timp a organelor de dublare a verigii de conducere din cei mai buni conducători,
rezistenţi la stres şi capabili să lucreze în situaţiile de criză;
-Crearea noilor forme organizaţionale de administrare;
-Monitorizarea permanentă a situaţiei interne şi externe a sistemului (autorităţii administraţiei
publice).
-Metodele de administrare sunt interdependente de sarcinile şi organizarea resurselor existente în
instituţiile administrative.
-Administraţiei locale se selectează metode specifice realităţilor sociale din circumscripţiile
administrativ-teritoriale respective, iar în Administraţia centrală se aleg metode adecvate pentru
satisfacerea interesului general. În practică, metoda îmbracă forme multiple prin efortul gândirii de
a găsi cele mai adecvate soluţii în scopul organizării optime a activităţii şi structurii administraţiei.

2.3. Elaboraţi un miniplan anticriză într-o autoritate publica locala în situaţia unei calamităţi
naturale. (25 p.)

Masuri pentru atenuarea crizei parvenite in urma calamitatii naturale.

1. Alocarea surselor financiare si materiale pentru a diminua consecintele distrugerii patrimoniul
public in urma calamitatii naturale, din start de aceste finante sa beneficieze institutiile de
invatamint prescolare si scolare.
 2. Formarea echipelor mobile care in comun cu angajatii DSE vor ajuta locuitorii sa execute
lucrari parvenite in urma calamitatilor naturale, din start de ajutorul echipelor mobile vor beneficia,
gospodariile cu oameni in etate, si a familiiilor social vulnerabile, si familiile cu multi copii.
3. Se va elabora un grafic special de lucru piina la diminuarea tuturor problemelor parvenite in
urma calamitatii naturale, atit a institutiile de invatamint cit si a Administratiei Publice Locale.
4. Se va organiza un dialog cu membrii a mediului de afaceri, si anume agentii economici din
cadrul APL-ului pentru a vedea ce daune au primit acestia, si cum poate APL sa ii ajute, la fel daca
sunt agenti economici care nu au fost afectati sa vedem care sunt posibilitatile acestora si daca sunt
dispusi sa ofere un ajutor in situatia creata.
5. Vom organiza de urgenta o sedinta a consilului pentru a contabiliza toate distrugerile provocate
de calamitatea naturala, si pentru a rectifica bugetul pentru a aloca resursele financiare necesare
pentru restabilire a edificiilor, infrastructurii.

Examinator: T.Şaptefraţi, dr.,conf.univ.,

Barem de evaluare:
91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4
81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2

24.12.2021