Academia de Administrare Publică

Departamentul Studii Superioare de Master

Catedra Ştiinţe administrative

Aprob:
Şef Catedră
Angela Popovici,
Dr., conf. univ.
_____________

Testul nr. 8

de examinare finală la unitatea de curs Administraţia publică centrală,

Program de master Administrare Publică, anul I de studii, frecvență redusă
Cobilas Dionisie gr.122

I. Aspecte generale privind geneza şi constituirea autorităţilor administraţiei publice

centrale
I.1. Identificaţi premizele și cauzele care au dus la necesitatea constituirii și dezvoltării
administraţiei publice centrale
Necesitatea aparitiei Administratiei Publice Centrale a aparut o data cu proclamarea independentei
Republcii Moldova,o data cu acest eveniment s-a simtit nevoia de a forma un sistem administrativ
care pe parcurs avea sa asigure functionalitatea legilor Republicii nou proclamate.
Pentru a institui un regim de guvernare adecvat o tara are nevoie de:
Constitutie.
Stabilirea formei de guvernamint.
Aparat administrativ. Etc.
Cauzele principale a constituirii autoritatilor APC au fost realizarea politicii interne și externe a
statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice,de asemenea necesitatea unui
organ administrtiv care sa exercite controlul general asupra patrimoniului statutului, care sa
reglementze prevederile legale, sa asigure finantarea organelor de conducere teritoriale.

I.2. Repere principale ale evoluţiei administraţiei publice centrale la nivel naţional (Moldova
istorică)
Sistemului administrativ al Basarabiei a aparut in timpul Moldovei istorice parcurgind câteva etape.
a) Etapa administrației provizorii (1812-1818), pe parcursul căreia, în temei, în organizarea
administrativă a Basarabiei s-a ținut seama de tradițiile sistemului anterior de administrație, ind
menținută vechea organizare administrativ-teritorială şi păstrate, de regulă, fostele instituții
administrative de nivel local.
La nivel provincial însă a fost instituită funcția de Guvernator civil al Basarabiei, funcție de sorginte
rusească, iar din 1816 se instituie şi funcția de namesnic, ca reprezentant al Țarului în teritoriul
anexat, fapt care diminua substanțial rolul Guvernatorului civil în exer- citarea administrației.
b) Etapa autonomiei administrative (1818-1828), inițiată la 29 aprilie 1818 la Chişinău de către țarul
Rusiei, Alexandru I, prin promulgarea unui nou Regulament privind organizarea administrativă a
Basarabiei. Declarativ se instituia o formă specială de administrare cu recunoaşterea unor
particularități naționale, iar în realitate, de fapt, se implementa pe toate dimensiunile sistemul rusesc
de administrare, prin favorizarea aplicării normelor de drept rusesc în detrimentul dreptului
autohton, numirea funcționarilor veniți din Rusia.
c) Etapa consolidării sistemului rusesc de administrare (1828 -1917). La această etapă, Basarabia a
fost inclusă în componența Guvernământului general al
Novorosiei cu centrul de reşedință la Odessa. Se instituie funcția de Guvernator general al
Basarabiei ca reprezentant al Țarului abilitat cu împuterniciri foarte mari. În anii 60-70 ai secolului
al XIX-lea, în Rusia se înfăptuiesc reformele liberale: a zemstvelor, orăşenească şi judecătorească,
acestea ind extinse şi asupra Basarabiei, consolidând, astfel, sistemul rusesc de administrație. În
anul 1873 prin Hotărârea Consiliului de Stat al Rusiei, Basarabia a fost transformată oficial în
gubernie, ceea ce semnifica implementarea definitivă în Basarabia a sistemului rusesc de
administrație, sistem, care a funcționat până în 1917.
In aprilie 1917 intelectualitatea basarabeană întemeiază Partidul Naţional Moldovenesc, în
programul căruia se regăseau astfel de revendicări ca: „autonomie pentru Basarabia; alegerea puterii
supreme, în ţinut - Sfatul Ţării; introducerea limbii materne ca limbă oficială în administraţie şi
justiţie, limbă de predare în şcoală şi în serviciul religios”.
Noile realităţi au condiționat adoptarea în 1923 a unei noi Constituţii a României. Inovațiile
constituționale, prin consacrarea unui sistem mai avansat de drepturi şi libertăţi, au influenţat
benefic asupra funcţionării ulterioare a sistemului administrativ românesc reîntregit, inclusiv în
Basarabia, care a beneficiat de acest sistem doar 22 de ani, fiind întrerupt la 28 iunie 1940, drept
rezultat al anexării forțate, prin ultimatum a acestui teritoriu de către Uniunea Sovietică.

I.3. Determinați particularitățile de constituire ale administrației publice centrale în Republica

Moldova
Coform Articolului 8 din legea 136 din 2017 cu privire la Guvern, Învestitura Guvernului urmareste
urmatoarele particularitati:
1) După consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un
candidat pentru funcția de Prim-ministru.
2) Candidatul pentru funcția de Prim-ministru cere, în termen de 15 zile calendaristice de la
desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a
Guvernului.
3) Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă
încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.
4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește
Guvernul prin decret, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către
Parlament a hotărîrii pentru aprobarea programului de activitate al Guvernului și acordarea votului
de încredere.
5) În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea
Guvernului, membrii Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova,
jurămîntul al cărui text este prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

II. Regimul general de organizare a serviciilor publice desconcentrate în Republica Moldova

2.1. Definiţi noţiunea şi daţi exemple de servicii publice desconcentrate în Republica

Moldova.
Serviciile publice desconcentrare sunt structuri de specialitate din cadrul Ministerelor si a altor
organe de specialitate a administratiei publice care potrivit legii, pot îndeplini atribuţii de control,
inspecţie şi monitorizare în domeniul de specializare al ministerului de resort, respectiv al organului
de specialitate al administraţiei publice centrale competent.
Exemple:
-Trezorerii regionale ale Ministerului Finantelor
-Birouri vamale teritoriale ale Serviciului vamal
-Subdiviziuni teritoriale ale Agentiei de Mediu
-Centre teritoriale ale Agentiei nationale pentru sanatate publica
-Inspectii teritoriale ale inspectoratului de stat al muncii
-Unitati militare teritoriale ale inspetoratului general de carabinieri
-Centre militare teritoriale
-Birouri ale Inspectoratului national de probatiune
-Agentii teritoriale ale Companiei nationale de Asigurari in Medicina.etc.

2.2. Identificaţi şi analizaţi domeniile în care statul creează servicii publice desconcentrate.
Statul creeaza servicii publice desconcentrate in toate domeniile de activitate ale ministerelor din
subordine pentru ca serviciile care le ofera sa fie mai aproape de cetateni.
Din acest punct de vedere constatam ca domeniile serviciilor publice desconcentrate coincid cu
denumirea ministerelor, respectiv, domeniul economiei,domeniul agriculturii,dezvoltarii regionale si
a mediului, domeniul sanatatii, muncii si protectiei sociale,domeniul finantelor,domeniul afacerilor
interne.Fiecare domeniu din cele enumerate au disclocate in fiecare unitate administrativa centre ce
ofera servicii publice, asigura monitorizarea si inspectia autoritatilor publice ce sunt in subordinea
ministerului de resort.

2.3. Analizați și argumentaţi influența exercitată de către serviciile desconcentrate în teritoriu

asupra autonomiei locale în Republica Moldova.
Necesităţile locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot fi întotdeauna satisfăcute
integral de autorităţile administraţiei publice locale, iar satisfacerea necesităţilor cetăţenilor direct
de către administraţia publică cen- trală este incomodă pentru cei dintâi şi împovărătoare pentru cea
din urmă. Din acest motiv, administraţia publică cen- trală plasează în teritoriu structuri spe-
cializate, numite servicii desconcentra- te. În Republica Moldova, aceste servicii au evoluat în
continuu, fiind influenţate într-o măsură mai mare sau mai mică de reformele administraţiei publice,
pentru ca actualmente să fie administrate direct sau să se afle în subordinea autorităţilor
administraţiei publice centrale de specia- litate. Analizând lista acestor servicii, ob- servăm că ele au
fost şi sunt organizate în anumite domenii specifice, care nu ţin de competenţa administraţiei
publice locale (prestarea unor servicii publice de interes naţional, control, ordine publică sau sigu-
ranţă naţională etc.) Totodată, diversita- tea acestor servicii presupune evident un interes al statului
în coordonarea activită- ţii acestora. În Republica Moldova, acest rol de coordonare îi revine
Cancelariei de Stat prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

27 ianuarie 2022 Examinator:

Serghei Palihovici, dr., conf. univ. interimar_____________

Barem de evaluare:
91 - 100 p.= 10 66 - 70 p.= 7 41 - 50 p. = 4
81 - 90 p. = 9 61 - 65 p.= 6 31 – 40 p. = 3
71 - 80 p .= 8 51 - 60 p.= 5 0 - 30 p. = 2