Eseu: Reforma APC in RM intre realitate si necesitate

Calitatea guvernarii reprezinta o conditie primordiala pentru asigurarea dezvoltarii unui stat de
drept, care presupune rezultate de perspectiva si evolutii semnificative.
Astfel guvernarea are impact direct la nivel de dezvoltare economica politica juridica si
administrativa fapt care ajusteaza eforturile comune ale alesilor locali pentru a dirija efectiv
afacerile publice prin intermediul a diferitor mecanisme, procese si institutii aflate in slujba
cetatenilor, intr-un mediu in care sunt respectate drepturile omului si principiile statului democratic
in scopul asigurarii calitatii guvernarii se impune necesitatea instituirii unui managment eficient al
afacerilor publice prin generarea unui set de reguli si consolidarea valorilor societatii.
Pentru a realiza obiectivele propuse si pentru a face fata necesitatilor aparute,in 2006 s-a pun baza
unei ample reforme a Administratiei Publice Centrale care avea drept scop descentralizarea
Administratiilor Publice locale reorganizarea unitatilor administrativ teritoriale si multe alte
modificari care ar fi binevenite pentru dezvoltarea asidua a sistemului administrativ a RM.
O idee binevenita, dar cu o realizare la un nivel de eficienta mediu, cel mai probabil din cauza ca
populatia Republicii Moldova la acel moment,pur si simplu nu a fost pregatita pentru schimbari de
asa amploare, un fenomen intilnit des in Europa de est ca consecinta a conservarii cultului
comunist.
Principala provocare a fost si este acea de a reorienta aparatul local al statului departe de
planificarea centralizata si de disfunctiile birocratice ale regimurilor centralizate anterioare, catre
realitatile economiei de piata libere si sistemele moderne de managment si realizarea faptului ca
obiectivul principal al claselor politice superioare este de a gestiona schimbarile economice
,tehnologice si sociale intr-un mod in care sa nu destabilizeze structurile de putere existente.
La moment Guvernul Republicii Moldova in acest sens se ghideaza de Strategia Nationala de
Dezvoltare care este principalul document ce stabileste cadrul de reforme si formuleaza obiectivele
ce trebuiesc implimentate in urmatoarele domenii
1) Alocarea responsabilitatilor
2) Descentralizarea finala
3) Descentralizarea proprietatii
4) Dezvoltarea economica locala si planificarea urbana si regionala
5) capacitatea administrativa
6) capacitatea institutionala
Scopul primordial SND este de a asigura o administratie publica locala care sa functioneze
conform principiului democratiei si autonomiei, sa aiba capacitatea si resursele necesare entru a
furniza servicii de calitate conform tuturor cerintelor si asteptarilor cetatenilor entitatilor publice
locale, la fel minimizarea efectului de dependenta de institutiile centrale.
Despre reforma administrației publice locale se vorbește în Republica Moldova fără prea mult
entuziasm. Deși există o înțelegere generală asupra ineficienței structurii administrative existente,
guvernele în ultimii ani s-au ferit să promoveze această reformă. Motivele întârzierii țin de calculele
electorale și resursa administrativă locală, necesară în timpul campaniilor electorale. Consensul larg
în jurul acestei reforme, atât de mult invocat de către politicieni, pare să existe în acest moment, dar
nu pentru implementarea reformei, ci pentru amânarea acesteia.
Dacă vorbim pentru politicieni, beneficiile ar fi mai greu să le estimezi la început, pentru că acestea
sunt niște beneficii pe termen lung prin care de fapt să demonstrezi că într-un final ai luat niște
decizii cu o reformă destul de sensibilă și ai reușit să o faci așa cum trebuie, așa ca la carte.
Riscurile? Riscurile sunt vizibile și sunt cele care cel mai ușor se estimează astăzi, și anume că orice
pas făcut greșit poate să te ducă pe o pistă greșită și într-un final, de fapt, să ai o reformă eșuată, așa
cum am mai avut o experiență și să ne pomenim dintr-o reformă într-o contrareformă. Acesta este
cel mai mare risc și pentru oricine este necesar să cântărească bine înainte de a o face.Dacă vorbim
de cetățeni, în primul rând, noi trebuie să înțelegem că situația pe care o avem astăzi în zonele rurale
și să vedem cum realizăm această reformă a administrației publice locale în așa fel încât să vorbim,
n-o să putem să vorbim chiar mâine, dar să vorbim, cel puțin în 5, 10, 15 ani să vorbim odată și
odată despre servicii de calitate la nivelul rural, să vorbim despre faptul că cetățeanul este atras să
rămână în zona rurală, să vorbim și despre dezvoltarea economică locală. Deocamdată, noi toți
acești termeni îi vorbim foarte frumos teoretic, dar când vine timpul la nivel practic înțelegem că ei
nu sunt chiar așa.
O concluzie generală la care s-a ajuns este că raioanele în forma, numărul și structura lor actuală și
dacă reieșim și din competențe sunt deja niște structuri clar redundante, sunt depășite de timp. Între
timp, au avut loc mai multe descentralizări care și-au scos competența, mai ales la nivelul întâi și
acum un subiect care este clar, numărul raioanelor trebuie să fie redus la maximum sau, în general,
poate fi examinată posibilitatea de a avea un singur nivel și a vedea cum asigurăm această
coordonare regională, modele pot fi diferite.
Dacă trebuie sau nu să existe voință politică, cu siguranță că, într-un final, va fi nevoie de voință
politică. Vrei sau nu vrei, acest lucru duce încolo, deși subiectul trebuie maxim posibil de scos din
aria politică, de fapt, și de dus într-o arie profesională, de discuții, unde toată lumea să se audă între
ei și să fie o reformă a noastră, a tuturor, să nu fie o reformă a unui guvern sau a altui guvern, a unui
partid sau a altui partid.

La momentul de fata din punctul meu de vedere un mare obstacol pentru implimentarea totala a
acestei reforme o reprezinta nivelul slab de informare a populatiei, alesilor locali, care nu sunt la
curent cu toate beneficiile care vor preceda in urma efectuarii intregului volum de lucru asupra
implimentarii acestei reforme, la fel pluralismul politic si viziunile separate a diferitor actori politici
care au un auditoriu vast, face ca eforturile depuse pentru implimentarea acestei reforme sa fie
repartizate neproportional, ceea ce diminueaza din capacitatea finala de exercitiu a acesteia.