Popovici Angela

Guvernul Republicii Moldova
Academia de Administrare Publica
Referat
Tema:Organizarea și funcționarea parlamentelor în țările UE
(Ungaria& Romania)
Elaborat de masterandul facultatii de Administrare Publica: Cobilas Dionisie

Parlamentul reprezintă corpul legislativ într-un stat democratic, care poate fi compus, de regulă, din
una sau două camere, respectiv sisteme (sistem unicameral sau sistem bicameral), dar și cu trei
camere (sistem tricameral).Parlamentul adoptă și respinge legi, pe care le înmânează Presedintelui
statului pentru promulgare. Acesta le poate aproba (promulga) sau le trimite înapoi la Parlament
pentru modificări.La momentul de fata parlamentul este o veriga indispensabila in structura fiecarui
stat,insa de la un stat la altul difera modul de organizare si functionare a acestora, in dependenta de
forma de guvernare a acestor tari.
1.Organizarea si Functionarea Parlamentului in Ungaria

Statul modern ungar s-a desprins din monarhia austro-ungară în secolul al XIX-lea, iar în 1918, ca
urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar, a fost proclamată pentru scurt timp Republica
Ungaria. După terminarea Primului Război Mondial, Tratatul de la Trianon a stabilit granițele
noului stat maghiar. Acestea nu au fost modi cate în urma celui de-al Doilea Război Mondial, în
cursul căruia Ungaria s-a alăturat Germaniei naziste, însă statul a intrat sub in uență sovietică. În
Ungaria tranziția democratică a început la nele anului 1989 prin proclamarea unor principii
constituționale anticomuniste și încorporarea lor treptată în textul Legii fundamentale. În contextul
tranziției de la comunism la capitalism, Ungaria a fost singura țară care nu a adoptat o nouă
Constituție, ci a operat modi cări în textul celei existente; aceste modi cări însă au fost atât de
numeroase și de consistente, încât, deși formal Constituția din 1949 a rămas în vigoare, în fapt
singurul articol nemodi cat era doar cel care stabilea capitala statului în orașul Budapesta. Invocând
criza morală, economică și politică din țară și bene ciind de o majoritate de două treimi în
Parlament, Guvernul condus de Prim-ministrul Victor Orban a promovat adoptarea unei noi Legi
fundamentale, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2012 și a fost revizuită în 2013. Lipsa de
transparență în procedura de adoptare a generat critici din partea Comisiei de la Veneția.
Ungaria este o republică parlamentară în care puterea este exercitată de popor prin intermediul
organelor alese și doar excepțional în mod direct. Conform art. C alin. (1) din Constituția Ungariei,
funcționarea statului ungar are la bază separația puterilor în stat.
Puterea legislativă este reprezentată de Adunarea Națională (Országgyűlés), care este formată dintr-
o singură Cameră, cu 199 de deputați aleși pentru un mandat de patru ani. Membrii Adunării
Naționale sunt aleși prin vot direct, egal, secret și universal, în cadrul unui scrutin mixt. Membrii
Adunării Naționale sunt aleși prin vot egal, direct, secret și universal, în cadrul unui scrutin mixt
care îmbină reprezentarea proporțională caracterizată prin redistribuirea integrată a resturilor după
metoda d’Hondt pentru 93 de mandate cu scrutinul uninominal desfășurat în cadrul unor colegii
uninominale ale căror dimensiuni teritoriale au fost ajustate pentru scrutinul desfășurat în 2014
pentru restul de 106 mandate. Reprezentarea parlamentară a minorității este facilitată prin instituirea
unui prag electoral egal cu o pătrime din coe cientul electoral național. În urma alegerilor
parlamentare desfășurate în cursul anului 2014, niciuna dintre cele 13 minorități naționale
înregistrate o cial în Ungaria nu a reușit să depășească acest prag electoral. De menționat este și
faptul că, în situația în care un alegător decide să voteze lista națională de candidați propusă de o
minoritate națională, el nu mai poate vota lista națională de candidați propusă de partidele politice
pentru cele 93 de mandate distribuite după sistemul reprezentării proporționale.
Ulterior validării membrilor Adunării Naționale, deputații își aleg Președintele Adunării,
Vicepreședintele și secretarul.
Activitatea Adunării Naționale se desfășoară în două sesiuni: prima începe la 1 februarie și se
încheie la 15 iunie, iar cea de-a doua începe la 1 septembrie și se încheie la 15 decembrie.
Atribuțiile Adunării Naționale sunt expres prevăzute în Constituție: adoptă și modi că Legea
fundamentală a Ungariei, adoptă alte categorii de legi, adoptă bugetul de stat şi aprobă punerea în
aplicare a acestuia; autorizează exprimarea consimțământului pentru asumarea obligației de
respectare a tratatelor inter- naționale care țin de sfera de competență și de atribuțiile sale; alege
Președintele Republicii, membrii şi Preşedintele Curţii Constituţionale, Președintele Curia,
Președintele O ciului Național pentru Sistemul Judiciar, Procurorul General, Co- misarul pentru
Drepturile Fundamentale şi adjuncţii acestuia, precum şi preşe- dintele Biroului Naţional de Audit;
îl alege pe Prim-ministru şi ia decizii cu privire la orice aspect legat de încrederea în Guvern;
dizolvă organismele reprezentative a căror funcționare se a ă în con ict cu Legea fundamentală;
decide cu privire la declararea stării de război şi la încheierea păcii; ia decizii cu privire la ordinile
juridice speciale sau cu privire la participarea la operațiuni militare; acordă grațieri generale;
exercită și alte funcții și prerogative stabilite prin Legea fundamentală sau printr-o lege.
Președintele Republicii poate dizolva Adunarea Națională, stabilind totodată noi alegeri atunci când,
mandatul Guvernului încheindu-se, Adunarea Națională nu alege persoana propusă de Președinte
pentru funcția de Prim-ministru în termen de 40 de zile de la nominalizare sau când Adunarea
Națională nu adoptă bugetul de stat pentru anul bugetar respectiv până la 31 martie. În această din
urmă situație, Președintele Republicii este obligat să solicite atât avizul Prim-ministrului, cât și pe
cel al Președintelui Adunării Naționale și al șe lor grupurilor parlamentare.
Adunarea Națională adoptă legi cardinale, pentru care este necesară o majoritate de două treimi din
numărul parlamentarilor prezenți, și legi obișnuite, pentru care este suficientă majoritatea simplă a
parlamentarilor.
Puterea executivă este exercitată de Președinte, Prim-ministru și Guvern. Adunarea Națională
numește Președintele Republicii pentru un mandat de cinci ani, timp de cel mult două mandate
consecutive. Pentru alegerea Președintelui Republicii este necesară o majoritate de două treimi din
voturi în primele două tururi de scrutin sau o majoritate simplă în al treilea. Președintele poate
reales pentru un singur mandat.
Președintele Republicii poate să participe la ședințele Autorității Naționale, având posibilitatea de a
lua cuvântul în cadrul acestora, să convoace ședința de constituire a Adunării Naționale, să dizolve
Adunarea Națională, să trimită legile la Curtea Constituțională pentru veri carea conformității cu
Legea fundamen- tală, să propună persoane pentru funcția de Prim-ministru, pentru Președinte- le
Curiei, pentru Președintele O ciului Național Judecătoresc, pentru funcția de Procuror General,
pentru funcția de Comisar pentru Drepturile Fundamentale ale Omului. În același, timp poate numi
judecători de profesie și pe Președinte- le Consiliului pentru Buget. Deși pentru unele atribuții
prezidențiale Constituția prevede necesitatea contrasemnăturii ministeriale, aceasta este lăsată la
latitudi- nea legiuitorului, care o poate elimina.
Guvernul ungar reprezintă organul central al puterii executive şi este responsabil politic în faţa
Adunării Naţionale. Din componența sa fac parte Prim-ministrul și miniștrii. Prim-ministrul este
ales de Adunarea Națională la propunerea Președintelui Republicii. Acesta trebuie să obțină mai
mult de jumătate din voturile membrilor Adunării Naționale. Alegerea Prim-ministrului pune în
evidență anumite particularități ale raporturilor dintre Președintele Republicii și Adunarea
Națională, etapele acestei proceduri ind expres prevăzute de Constituție în art. 16 alin. (5). Astfel,
dacă Adunarea Națională nu învesteşte persoana propusă iniţial de Președinte, acesta poate propune
o altă persoană, o singură dată, în termen de 15 zile de la respingere. În același timp, membrii
Guvernului sunt aleși de către Președinte la propunerea Prim-ministrului, aceștia depunându-și jură-
mântul în fața Adunării Naționale. Membrii Guvernului pot participa la ședințele Adunării
Naționale și pot obligați în acest sens.
O cincime din numărul membrilor Adunării Naționale poate adopta o moțiune de cenzură
constructivă, în urma căreia Prim-ministrul este demis și înlocuit cu persoana propusă de
parlamentari în chiar textul respectivei moțiuni dacă aceasta întrunește mai mult de jumătate din
voturile membrilor Adunării Naționale.
Curia, denumirea istorică a fostei Curți de Casație maghiare de dinainte de al Doilea Război
Mondial, este organul judiciar suprem și are sediul la Budapesta.
Misiunea sa este de a asigura aplicarea uniformă a legii de către instanțe; în acest sens adoptă
decizii de îndrumare obligatorii pentru instanțe. Președintele acesteia este ales de Adunarea
Națională cu majoritate de două treimi din numărul membrilor săi, la propunerea Președintelui
Republicii pentru un mandat de nouă ani. Președintele Curiei trebuie să e judecător de profesie.
Președintele Republicii numește Vicepreședinții Curiei la recomandarea Președintelui Curiei.
Numărul total al membrilor Curiei este de 328, dintre care 83 sunt judecători și 40 sunt asistenți
judiciari. Curia soluționează căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele regionale și
curțile de apel regionale, soluționează cereri de revizuire, adoptă decizii de îndrumare, analizează
jurisprudența constituită din hotărâri de nitive, adoptă decizii judiciare și hotărâri prin care se
instituie principii generale, decizii privind incompatibilitatea decretelor autorităților locale cu
restul legislației sau decizii de anulare a unor astfel de decrete, decizii de stabilire a neîndeplinirii
obligațiilor de punere în aplicare a legislației de către o autoritate locală, soluționează alte cauze ce
țin de competența sa.
Constituția menționează expres posibilitatea organizării de referendumuri pentru orice chestiune de
nivel local, iar în conformitate cu art. 32, administrațiile locale pot, printre altele, să adopte decrete,
să ia decizii, să își stabilească norme de organizare și funcționare, să decidă asupra taxelor locale, să
se asocieze cu alte administrații locale etc.
La nivel local există un organ decizional reprezentativ, condus de către primar. La nivel județean
există un președinte al organului decizional reprezentativ, ales dintre membrii acestuia pe durata
mandatului organului reprezentativ. Reprezentanții administrației locale și județene sunt aleși prin
vot secret, direct, universal și egal. Organele reprezentative de la nivel local și județean se pot
autodizolva. De asemenea, Guvernul poate iniția o moțiune, avizată de Curtea Constituțională, prin
care Adunarea Națională poate dizolva organismele reprezentative ce desfășoară activități contrare
Legii fundamentale. Odată cu dizolvarea sau autodizolvarea acestor organe se încheie și mandatul
primarului.
Curtea Constituțională a statului ungar a fost creată în 1989 pentru a marca instituțional începutul
tranziției înspre democrație a statului maghiar. Ea este formată din 15 membri, aleși cu votul a două
treimi din membrii Adunării Națio- nale pentru un mandat de 12 ani, dintre juriștii cu înaltă
pregătire profesională. Nu este eligibilă pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională
persoana care în cursul ultimilor patru ani înainte de numire a ocupat o funcție de răspundere sau de
conducere în cadrul unui partid sau în administrația publică. Judecătorii Curții se bucură de aceeași
imunitate ca membrii Adunării Naționale.
Curtea Constituțională poate exercita control a priori asupra legilor, la cererea Parlamentului sau a
Președintelui Republicii, și asupra dispozițiilor din tratatele internaționale, la cererea Președintelui
Republicii sau a Guvernului. Ea poate exercita control a posteriori asupra legilor și actelor de
delegare legislativă la cererea Guvernului, a unui sfert din numărul deputaților sau la cererea
Comisarului pentru Drepturi Fundamentale.
Ungaria este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care are putere
executivă și un șef de stat (președintele), ale cărui puteri sunt în principal de reprezentare.
Confrom constitutiei Ungaria este un stat de drept, independent și democratic, forma de
guvernământ a Ungariei este republica, sursa puterii publice este poporul,puterea este exercitată de
către popor prin intermediul reprezentanților aleși sau, în cazuri excepționale, în mod direct.
Odată la 4 ani sunt alegeri parlamentare. Primul ministru este desemnat de presedintele Ungariei.
Prim-ministru numește miniștrii, și desemnează Guvernul.
Parlamentul ungar are o singură cameră, formată din 199 de membri.În circumscripțiile regionale
partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un
partid care a nominalizat deja un număr de candidați, conform cu anexa acestui act în cadrul
circumscripțiilor unice din constituirea regională, dar cel puțin în două circumscripții. O listă
națională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puțin 7 circumscripții regionale. Un
candidat într-o circumscripție va deveni membru al parlamentului în prima rundă a alegerilor, dacă
obține mai mult de jumătate din voturile validate, voturi ale unui număr mai mare de jumătate al
votanților din circumscripția respective. Fiecare votant poate să își stabilească votul pentru propriul
candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de jumătate din numărul votanților dintr-
o circumscripție nu votează, atunci se organizează o a două rundă.
2.Organizarea si functionarea Parlamentului in Romania
România este o Republica semi-prezidentiala cu o forma de guvernamint în care prim ministrul și

Presedintele sunt ambii participanți activi în administrația statului. Acest sistem diferă de republica
parlamentara prin faptul că șeful statului este ales prin vot universal, având un rol mai mult decât
protocolar. Iar diferența față de republica prezidentiala este aceea că guvernul este desemnat de
Președinte, dar votat de Parlament și este responsabil în fața acestuia, care îl poate de altfel și
demite printr-o motiune de cenzura. Termenul de "republică semi-prezidențială" a fost prima dată
folosit în anul 1978 de către politologul Maurice Duverger pentru a descrie a cincea Republica
Franceza
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a Romaniei.
Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera deputatilor acestia Adoptă legi
constitutionale,organice sau ordinare, care se publică în Monitorul oficial al Romaniei și intră în
vigoare în termen de 3 zile dupa promulgare. Ca o comparație, Parlamentul Statelor unite ale
Americii, denumit „Congres” , precum și cel al Germaniei sunt bicamerale.
Senatul României este una din cele două camere ale Parlamentului(acesta fiind
bicameral)Romaniei. La fel ca și cealaltă cameră, Camera Deputaților, Senatul este ales prin vot
universal, liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai Romaniei.Alegerea senatorilor se
face în baza Legii 208 din 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
Biroul permanent al Senatului propune Camereidata începerii și data încheierii sesiunilor
parlamentare, solicită președintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, supune
aprobării Camerii deputatilor regulamentul acesteia, precum și propunerile de modificare. Prezintă
Camerii deputatilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia și contul de încheiere a exercițiului
bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputați împreună cu nota de fundamentare și anexele
acestuia, cu cel puțin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei. Biroul
permanent al Senatului pregătește și asigură desfășurarea în bune condiții a lucrărilor Camerii
deputatilor.
Camera Deputaților din România este una din cele două camere a Parlamentului bicameral al
Romaniei. La fel ca și cealaltă cameră,Senatul, Camera Deputaților este aleasă prin vot universal,
liber, secret și direct de către cetățenii cu drept de vot ai Romaniei.
Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de
circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de judete și Municipiului Bucuresti.Norma de
reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru
alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori.
Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul
electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru
ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale.
Ultimele alegeri au avut loc la 6 decembrie 2020. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un
reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9
decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.
Conform articolului 61 din constitutiaRomaniei privind rolul si structura Parlamentului, acesta este
organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.Parlamentul
este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
potrivit legii electorale.Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc
in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de
deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de
o singura organizatie. Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in
raport cu populatia tarii.
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in
stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora.
Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de
la alegeri.
Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada
nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi
continua procedura in noul Parlament.
Confrom articolului 64 din Constitutia Romaniei Organizarea si functionarea fiecarei Camere se

stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele
aprobate de acestea.
Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele
Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt
alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea
mandatului.
Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei
Camere.
Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte
comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei
Camere.
Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.

Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii totale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si
exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale
acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta
comuna.
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in
luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu
poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui
Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor
sau al senatorilor.
Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
Cvorumul legal si adotarea actelor juridice si promulga de catre Camera Deputatilor si Senatul care
adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.
Sedintele celor doua Camere sunt publice dar totodata camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie
secrete.
In comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere
este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată. În articolul 75
Constitutia Romaniei definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și
astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate
celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere
sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel
proiectul este considerat adoptat. După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii
legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este
adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.
Confrom articolului 75 din constitutia Romaniei se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei
Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea
tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor
tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5),
articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul
(3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105
alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2),
articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau
propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de
complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră
că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea
legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în
competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de
acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră
sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în
cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine
primei Camere.
Relatiile Parlamentului cu Guvernul.
Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere
legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din
cel puțin un sfert din județele țării.Guvernul Romaniei reprezintă, conformConstitutiei puterea
executivă în Romania împreună cu Presedintele. Guvernul se organizează și funcționează în
conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat
anterior de către Parlament.
Guvernul se compune din un lider numit prim-ministru și un număr variabil de ministri care conduc
ministerevspecializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de
subordonare în cadrul executivului.
Parlamentul Romaniei reprezintă singura instituție a statului român care exercită control asupra
Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări, interpelări și comisii de anchetă
parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului. Camerele
Parlamentului ( Camera deputatilor sau Senatul) pot depune moțiuni simple față de activitatea
guvernului sub forma unor interpelari și inclusiv motiuni de cenzura, cu rol de retragere a votului de
încredere acordat guvernului.
Printr-o lege specială de abilitare, Guvernul poate emite ordonanțe, care au aceeași putere legală ca
legile obișnuite. Ordonanțe sunt o formă de delegare legislativă, și pot necesita aprobarea în
Parlament dacă legea de abilitare prevede acest lucru. În situații extraordinare, în care
reglementarea nu poate fi amânată, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, care nu necesită
legi de abilitare, ci trebuie să fie supuse aprobării în Parlament înainte de intrarea în vigoare.
In cadrul Pralamentului isi desfasoara activitatea si comisiile de specialitate care exercita functii de
control si organizare pentru diferite ramuri de activitate a tarii, acestea sunt:
•Comisia pentru buget, finanțe și bănci
•Comisia pentru industrii și servicii
•Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
•Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
•Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic
•Comisia pentru muncă și protecție socială
•Comisia pentru sănătate și familie
•Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
•Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
•Comisia juridică, de disciplină și imunități
•Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
•Comisia pentru politică externă
•Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
•Comisia pentru regulament
•Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor
•Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
•Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
•Comisia pentru afaceri europene
•Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
Concluzie
Analizind modelul de organizare si functionare a parlamentelor acestor doua tari putem percepe
asemanari si deosebiri intre acestea, asemanarea consta in faptul ca in ambele tari parlamentul are
un rol deosebit,important, si la general functiile acestora se aseamana, si anume ambele elaboreaza
legi care reglementeaza activitatea economica,sociala,judecatoreasca a acestor tari, ca scop final
fiind bunastarea,protectia populatiei, si la fel reglementarea tuturor proceselor necesare unui stat.
Deosebirea dintre aceste doua Parlamente consta in modul de organizare si functionare a acestora,
acest fapt fiind generat de forma de guvernamint a ambelor tari, Ungaria fiind o tara parlamentara,
si Romania una semi-Prezidentiala, deosebirile incep de la tipul parlamentelor in ungaria cu o
singura camera in Romania fiind bicameral respectiv si prezenta senatului la fel este o deosebire
intre acestea,In Romania si Prim-ministrul si Presedintele sunt participanti activi la administrarea
statutului, la fel acest sistem diferă de republica parlamentara prin faptul că șeful statului este ales
prin vot universal, având un rol mai mult decât protocolar, spre deosebire de Ungaria.In procesul de
studiere a modului de organizare si functionarea a parlamentului in Ungaria am observat multe
similitudini cu Parlamentul din Republica Moldova, diferenta forminduse doar la unele trimiteri din
Constitutia Ungariei care difera de cele ale Republicii Noastre.
BIBLIOGRAFIE
•Din culisele Parlamentului României: 1990-1992, Petre Țurlea, Editura Globus, 1994
•Sub cupola Parlamentului: controverse și perle verbale, Romus Dima, Editura Fundația Culturală G.M. Speteanu, 2000
•Apărarea națională și Parlamentul României, Volume 2, Marin C. Stănescu, Vasile Alexandrescu, Editura Militară,
•https://www.parlament.hu/irom39/02627/02627.pdf accesat 28.12.2021
•https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/hungary_ro accesat 28.12.2021
•https://constitutii.wordpress.com/2013/01/13/constitutia-ungariei/ accesat 28.12.2021
•http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339 accesat 28.12.2021

Popovici Angela

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Popovici Angela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Guvernul Republicii Moldova

Academia de Administrare Publica

Elaborat de masterandul facultatii de Administrare Publica: Cobilas Dionisie

1.Organizarea si Functionarea Parlamentului in Ungaria

România este o Republica semi-prezidentiala cu o forma de guvernamint în care prim ministrul și

Confrom articolului 64 din Constitutia Romaniei Organizarea si functionarea fiecarei Camere se

Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.

S-ar putea să vă placă și