Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
reflectare, gândire creativă și rezolvare de probleme este metoda mozaic (Jigsaw).
Mozaicul (Metoda Jigsaw) Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau „metoda
grupurilor interdependente „este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team- learning).
Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și
responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi. În cadrul acestei metode
rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la începutul lecţiei când împarte
elevii în grupurile de lucru și trasează sarcinile și la sfârșitul activităţii când va prezenta
concluziile activităţii.
364
Metoda Mozaic cere ca elevii să se ajute unii pe alții să învețe. Poate fi utilizată atunci când
elevii citesc un text, ascultă o prezentare sau realizează un studiu de grup.
ETAPE ȘI FAZE:
➢ Profesorul stabilește tema de studiu și o împarte în patru sau cinci subteme. Opțional, poate
stabili pentru fiecare subtemă, elementul principal pe care trebuie să pună accentul elevul, atunci
când studiază materialul în mod independent. Realizează o fișă- expert în care va trece cele patru
sau cinci subteme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului în echipe de învățare de câte patru-cinci elevi( în funcție de numărul
lor în clasă.)
➢ Fiecare elev din echipă, primește un număr de la unu la patru-cinci și are ca sarcină
să studieze în mod independent, subtema corespunzătoare numărului său. El trebuie șă
devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu numărul unu din toate echipele de
învățare formate, vor aprofunda subtema cu numărul unu. Cei cu numărul doi vor studia
subtema numărul doi și așa mai departe.
➢ Faza independent. Fiecare elev studiază subtema lui, citește textul corespunzător.
Acest studiu poate fi făcut în clasă sau poate constitui o temă de casă, realizată înaintea
organizării mozaicului.
365
fiecărui grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având posibilitatea propriei
lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte subtheme. Modalitatea de trasmitere
trebuie șă fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio- vizuale, diverse
materiale.
5. Evaluarea
➢ Faza demonstrației. Grupele prezintă întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să
demonstreze ce au învățat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu ori
poate da spre rezolvare fiecărui elev o fișă de evaluare.
1. Profesorul stabilește tema de studiu: Tipurile de roman în perioada interbelică şi în perioada
postbelică, și o împarte în subteme: Ion- Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război- Camil Petrescu, Enigma Otiliei- George Călinescu, Baltagul- Mihail
Sadoveanu, Moromeții- Marin Preda. Pentru fiecare roman elevii trebuie să urmărească
următoarele aspecte:
2. Organizarea colectivului în echipe de învățare. Se realizează cinci grupuri( de baștină). Elevii
din fiecare grup poartă o cifră de la 1 la 5. Elevii cu numărul 1 vor avea subtema Ion, cei cu
numărul 2- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, cei cu numărul 3- Enigma
Otiliei, cei cu numărul 4- Baltagul, iar cei cu numărul 5 vor avea romanul Moromeții.
➢ Faza discuțiilor.
366
➢ Grupele prezintă rezultatele întregii clase. Profesorul poate pune întrebări. Elevii vor avea de
rezolvat (individual) următoarea fișă de lucru:
FIŞĂ DE LUCRU
1. Prezentaţi geneza romanului (date semnificative legate de apariţia acestuia- când?, unde?,
surse de inspiraţie etc.)
2. Încadraţi romanul într-o tipologie şi într-un curent literar şi justificaţi alegerea făcută,
făcând trimitere la text.
3. Prezentaţi pe larg tema romanului.
4. Selectaţi şi comentaţi două secvenţe relevante pentru ilustrarea temei.
5. Prezentaţi două elemente de structură, compoziţie sau limbaj.
6. Menţionaţi câteva personaje.
7. Prezentaţi o opinie critică cu privire la romanul ales.
8. Prezentaţi opinia personală despre romanul studiat.