Infec Tații SUDULUI

Deabia începe ziua și lui îi este somn. Nu mai doarme noaptea. Nu mai doarme nici ziua.
Odihna este mereu un ținut îndepărtat. Este unul la care ajunge din ce în ce mai greu. Ținuturile
nu mai sunt ținuturi. Locurile de refugiu nu mai sunt locuri de refugiu. Sunt altceva, dar nu se
știe ce. Și nici nu se poate afla.
Ceva îi păcăne în creier, glonțul pistolului, țeava pistolului, simte răceala trăgaciului,un trăgaci
impasibil, glonțul tras, sau glonțul pregătit să fie tras. Greșeală de poziționare. Multă amânare.
Mai devreme sau mai târziu. Un glonț binefăcător stă în așteptare.
Se va întâmpla. Puțin mai târziu! Ceva îi păcăne. Se mișcă. Nu glonțul. Un clopoțel asurzitor.
Zdrang! Zdrang!
I se mișcă capul într-o parte sau alta. Dezordonat. Capul se bălăngăne fără rost. Împotriva lui.
Capul îi este împotrivă.
Dimineața începe ca o noapte prelungită și se continuă cu o altă noapte. Una de zeci de ore.
Parcă numai noaptea îl așteaptă de acum încolo.
Bang! Un fel de explozie. Amorțire.
Împăienjenirea ochilor. Spitalul îndepărtat. Și cel apropiat. Cel apropiat se îndepărtează. Cel
îndepărtat devine cel apropiat. Prea multe spitale pentru prea puțini viețași.

&&&
ăla, vomită în fața gardului de lîngă ghereta lui. a scos printe buze un lichid galben, pentru
început, apoi unul verzui. s-a bălangănit într-o parte și în cealaltă, dar nu a căzut pe caldarâm. se
ține drept. a început să-și mângâie fruntea, a privit spre camera de luat vederi. a zâmbit celor de
dincolo. nu privi mult în cameră! să nu te deochi!

&&&
un infectat: (lângă statia moncloua)
doamnă, țigări mai aveți? niște mucuri măcar? le-ați pus în pachet? în care? le țineți sub tejghea?
le ascundeți? sunt îmbălsămate și nu vă puteți atinge de ele? și nici ele de dumneavoastră? le
țineți sub tejghea? le protejați? sau ele pe dumneavoastră? de ce anume? chiștoacele nu mor.
nu. dar unde sunt?
Şi dacă nu mor naiba ştie cît mai trăiesc. Nu prea am koroane. Să schimb ăn lei koroanele sau
invers?
sub tejgheaua de sub tejghea? nu le puteți ajunge. sunt prea bine dosite. prea puține mâini mereu
să le luați.
buuun. nu vă cred!
acum chiștocurile au devenit mai importante ca țigările. chiștocul este chintensența unei havane.
la sfârșit rămâi cu chiștocul. magazinul acesta este suspect. deține prea multe chiștoace plasate în
prea multe cutii. cutii netimbrate. obicei suspect.
vă suspectați des? de ce anume?
prea multe cutii într-un magazin atât de mic înseamnă contrabandă, furt. crimă organizată.
chiștoacele pot pune la cale și pot înfăptui crime. unele inimaginabile. justiția nu vă poate ierta.
este neîndurătoare.
nici un fel de indulgență sau iertare.
care fură
&&&
Eroii lucrează și în somn. Ar trebui să-i fie rușine! Lui. Un nerușinat. Când ei muncesc. Trudesc.
Vrea să se ascundă undeva în orașul acesta sau în celălalt. In Madrid Să i se piardă urma. în
comunidada
La alegere
Câtă rușine!
Vrea să stea ferit. Puțin îngropat și puțin dezgropat, la cine știe ce margine de hartă. El știe, i s-a
tot spus: eroii nu dorm niciodată. Nici când dorm. Ei nu pot dormi niciodată.
Ei lucrează și în somn, la desăvârșirea lor și a celorlalți. Ce somn îl apucă numai când se
gândește la eroi.
Ce dor de somn! Eroii prefac lucrurile mărunte în lucruri mărețe. Schimbă lumea și oamenii.
Preschimbă orice întâlnesc în cale. Neobosiți, dedicați, tot timpul au ceva de îndeplinit. Eroii nu
apucă să doarmă . Nu au nevoie. Muncesc eroic, și desăvârșesc în mersul lor pe toate cele
nedesăvârșite!

***
Aprinde caloriferul. Oprește caloriferul. Caloriferul îi pare o prezență umană. Carne și oase
Mai mult oase.
Caloriferul îi vorbește fără să îi spună nimic. Caloriferul visează ceva asemănător lui. Este rece și
cald. Aproape rece și aproape cald. Are multe nivele intermediare. Multe pauze, tăceri și povești.

Un infectat s-a apropiat de gheretă:

cred că mai am în cameră două ouă și ele costă mai mult ca orice carne

mi-am luat o bicicletă la mâna a patra furată de un bulgar de lângă Harlei să mă plimb pe
coridoarele Obytovnei 2

mai ieftină ca paprika

și carnea de fazan este mai ieftină

am o pungă de orez desfăcută trimisă direct din china de la un prieten imaginar

nu mai am ceapă nici ardei nici țelină dar mai am o conservă de șprot rusesc ieftin bun și expirat
nu mai am pâine

dar mai este ceva mălai chiar și pesmet mai am încă gaz în butelie și aragazul proaspăt spălat nu
am funie dar mai am săpun un prieten bun mi-a spus că îmi aduce funie dacă vreau și eu mă
gândesc dacă voi vrea mă gândesc și la asta mai am doi ardei iuți pe un raft și un pătrunjel uscat
pe frigider un card gol sau golit de la Ing
oare ei te pot ajuta? o bancă mincinoasă multi inter națională te poate ajuta?

instituțiile lor blestemate ar face ceva pentru tine?

oare?

am multe amintiri și nu am iubire dar mai am o roșie naturală și oțet dintr-un borcan care a fost
plin de castraveți mai am nuci multe nuci de la prietenul acela bun care a spus că în caz de
nevoie îmi aduce funia

Pentru el durerile nu au nume. Ci doar o incursiune devastatoare. Repetabilă. În feluri diferite.

Neașteptate de fiecare dată. O cameră nu îi va fi suficientă să le înfrunte. În mai multe îi va fi
greu să ajungă. O târâre din cameră în cameră. Atât mai poate. Confundarea cu un animal
respingător.
Un periplu al scufundării încete. Un periplu drămuit.

&&&
Nu mai face parte dintr-un real înțepenit în tipare. Tipare cu rol hipnotic, unul de distribuire și un
altul asemănător, de permanentă așezare dinainte știută.
În spatele privirii lui există deja un oraş lipsit de reguli. Acolo unde el rătăcește când ceilalţi
adorm. Înecul este o probă obligatorie pentru revenirea la suprafață. O probă pe care nu o poate
trece de fiecare dată. Cei din real vorbesc o limbă de neînțeles. Nici în somn nu înțelege de
fiecare dată alfabetul lumilor străbătute. Dar au un efect liniștitor.
O luptă inegală între cel diurn și cel nocturn. Diurnul vrea o altă modelare a rezistențelor.
Diurnul instaurează un război de gherilă prelungit, greu de purtat și în cele din urmă epuizant. Se
întoarce în somn. Rămâne în somn. Învins de somn. Paralizat de somn. Una cu somnul. Cînd tot
ce trăiește este doar somn. Învingător închipuit în somn.

&&&
S-a învățat să omoare țânțarii între palme. Parcă omoară corpuri inexistente pline de sânge.
Mirosul lor de sânge seamănă a ceva cunoscut. Are mirosul sângelui de om. Mirosul lui.

&&&
Noaptea cineva iese din el înainte de a adormi. Fulgerător. Sparge fereastra și fuge. Nici o șansă
să îl mai oprească înăuntrul lui. Cineva drag. Cineva de care ar avea nevoie să rămână în el
pentru locuire îndelungată. Dar nu-i poate opri niciodată plecarea. După dispariția aceluia se lasă
un gol în el, pe care nu îl mai poate umple cu nimic. Este infectat de atâția pe care nu ar vrea să-i
piardă din el. Și îi pierde. Pe rând. O luptă tăcută. Un singur învins. Ei pleacă și pleacă. Cîți or
mai fi? Și oare toți sunt la fel de speriați?

&&&
Încă aude. Pînă nu va mai auzi nimic. Până va rămâne cu ceea ce îl devorează.
Geografia locului ca un lucru străin. Geografia cuvintelor inutile. Zumzetul ăsta care nu se mai
sfârșește. Repetabil. Bandă pe gură le-ar trebui. Pe organe. Limba prinsă într-o menghină.
El ca o insectă infectată împinsă sub pat. Sub praf. Acoperit de toate scamele de praf existente. În
ascultarea a nimic ce intră prin fereastră. Durerea care capătă atâtea forme.
Aude. Cînd nu mai aude.
Sunetul trenului plin de navetiști. Săriturile broaștelor pe calea ferată noaptea. Sărituri încete,
lente. Ridicări și căderi de animale, fier-iarbă-pământ. Circuite nocturne absconse.

Drumurile lor bezmetice printre ierburi, spre cîmpuri și viile de la marginea orașului. În căutarea
hranei care începe să lipsească. Greu de găsit. Greu de ucis animalul rival.

Pe cine mai pot găsi de mâncat? Cineva la îndemână. Cineva lăsat în putrezire pe cîmpuri. Dat ca
hrană. Cadavru de împărtășit pentru mai mulți. Reproducerea fidelă a unei supraviețuiri-indigo.
Drumul neted al extincției fără obstacole. Programat.

&&&
Orologiul catedralei. Sunetul de cavou al cântecului repetat la ore fixe. Deșteptarea în adormire.
Adormirea prelungită în deșteptare ca singura cale de a se liniști.
Sunetul fabricii de lângă calea ferată care anunță aducerea în oraș a muncitorilor. Aruncarea lor
în stații și drumul spre case. Intrarea în cavouri și somnul. Somnul.

Revenirea la aceleași lucruri. Aceleași mișcări.

De cînd doarme? Perpelit. Cînd se trezește?
Nu este nevoie să se mai grăbească pentru ajunge din dormitor în bucătărie. Sau spre baie.
Deșertări ale minții. Se gândește la cel care pleacă din el în fiecare noapte ca dintr-o casă străină.
Nu mai are nimic primitor. Nu mai poate ține pe nimeni în el.

Într-o zi va descoperi un loc îndepărtat unde se poate recompune așa cum își dorește. Până acolo
doar alergarea. Lipirea de zidurile acestor ganguri inscripționate cu litere necunoscute ale
orașului. Umezeala zidurilor care îi poate ajunge în oase pentru a forma insule a unor boli
viitoare.
Noaptea naufragiază lîngă o benzinărie. Acolo în subterana benzinăriei. Unde mai poate privi
cerul plin de stele cîteva minute. Prin tavan spart. Privește flămând.
Rebusurile nesfârșite ale minții în fierbere când intră pentru a comanda o cafea. Chelnerița.
Chelnerul. Ca niște obstacole. Nu vrea decît să-i privească și să meargă mai departe. Dar trebuie
să comande. Chelnerița cu un zîmbet indecis privind spre el.Taximetristul afară la pândă. El în el
la pândă. Soarbe din cafea. Amestecă zahărul. Amestecă un pic cadrele din benzinărie. Chelnerul
zâmbitor în spatele cafelelor preparate. Chelnerița și rochia roșie puțin ridicată când întinde mâna
după bancnote.
Se ridică și iese în noapte. Spre ganguri.

&&&
Capătul fiecărui gang era o ieșire spre alte miresme. O împrospătare neașteptată a minții. O
tandrețe nesfârșită de care era împrejmuit ca de o mângâire. În ea reușea să întârzie cât să-și
revină.

&&&
Aude: metode eficiente de optimizare. În somn. Se trezește. Palma îi plesnește obrazul și
degetele întind sângele unui alt țânțar ca o mărgea de sânge pe piele.
Privește tavanul. Tavanul alb care mereu i se pare ca vrea să se prăbușească peste el.
În somn plutea pe niște flori de lotus sub forma unor bărci. În acel lac de sub munte pentru o
întâlnire cu proprietara lacului. Își dorea o vacanță, printre pești și forme de cai de plastic,
plantați sub apa cu sfori și cârlige. Cai colorați, fosforescenți noaptea, pe care îi poate vedea din
căsuțele care plutesc pe lac.
Somnul în căsuțe aduce cântece de leagăn și prelungește coșmarurile neîncheiate.
Somnul printre pești. Un somn odihnitor.

&&&
periplu unui cadavru
atestat-calificat-înainte de vreme crucificat