INTRODUCERE.

La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare

nominală de 50 bani "Aurel Vlaicu" din alamă, dedicată aniversării a 100 de ani de la primul
zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă,
de sus în jos, următoarele elemente: anul emisiunii „2010”, valoarea nominală „50 BANI”,
stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale, este
reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală a monedei „50”. Reversul prezintă, în
stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc de cerc „AUREL VLAICU” și anul
„1910”, când a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție
proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii între
care a trăit Aurel Vlaicu „1882” și „1913”.
La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare
nominală de 50 bani "Mircea cel Bătrân", din alamă, dedicată aniversării a 625 de ani de la
urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc
hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50“, un fragment din imaginea
mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011“, valoarea nominală a monedei „50 BANI“ și stema
României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și
inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează
un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu
monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50
bani, emisiunea 2005 și emisiunea 2010. Simultan, Banca Națională a României a lansat în
circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”, pentru colecționare, cu valoare
nominală de 200 lei, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului
Mircea cel Bătrân.[18]
La 25 iunie 2012, Banca Națională a României pune în circulație o monedă cu valoarea
nominală de 50 de bani, cu ocazia împlinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Țării
Românești a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii
Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%)
și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală
„50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul
(anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de
Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii
mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA MANASTIRII
CURTEA DE ARGES” și „NEAGOE BASARAB”.
La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului
Vladislav I Vlaicu, Banca Națională a României a emis o monedă de circulație, de alamă,
având valoarea nominală de 50 de bani, într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare.
La 1 iulie 2015 Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă de
circulație, cu valoarea nominală de 50 de bani, cu ocazia „împlinirii a 10 ani de la
denominarea monedei naționale”, într-un tiraj de1.000.000 de exemplare. Moneda este din
alamă, rotundă, având diametrul de 23,75 mm, greutatea de 6,1 grame, iar pe cant este
inscripționat de două ori textul ROMANIA, intercalat de câte o steluță.
La împlinirea a 575 de ani de când Ioan de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei,
Banca Națională a României a pus în circulație, la 4 aprilie 2016, o monedă comemorativă de
alamă.[23] Moneda are valoarea nominală de 50 de bani, este rotundă, cu diametrul de 23,75
mm, are greutatea de 6,1 g, de calitate UNC (necirculată), iar cantul este inscripționat cu
textul ROMANIA, de două ori, cu câte o steluță între cuvinte. Tirajul acestor monede este de
1.000.000 de exemplare.[23] Cu același prilej, în atenția colecționarilor, a fost emisă și o
monedă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei.
În 2019, au fost emise și puse în circulație noi cupuri, cu valori nominale de 1 ban, 5 bani, 10
bani și 50 de bani. Aceste au aceleași dimensiuni și elemente grafice ca vechile emisiuni,
unica deosebire este noua formă a stemei României, devenită obligatorie, începând cu anul
2019.
Lira sterlină (sau liră britanică, pe scurt liră, engleză: pound sau pound sterling) este valuta
oficială a Regatului Unit, inclusiv din Insulele Canalului și Isle of Man.
Simbolul monedei £ este derivat din cuvântul latin libra, (liră). Este folosit din secolul al
XVIII-lea[1] și se notează, în țările anglo-saxone, înaintea sumei și nu după[2]: se scrie, prin
urmare « £7.50 » și nu 7,50 £. Codul ISO-4217 este GBP (Great Britain Pound).
Lira sterlină este una dintre cele mai vechi monede în circulație.[3] Lira sterlină este utilizată
de mai multe țări ca monedă de rezervă și trece, după dolarul SUA și euro, pe lângă yen ca
fiind una din cele mai importante valute convertibile ale lumii.
Lira sterlină a fost și continuă să rămână cea mai scumpă valută din piața valutară al
Republicii Moldova. Punctul minim al lirei sterline a fost înregistrat pe 08.04.2009 unde
aceasta valora 16,09 lei, iar punctul maxim al lirei a fost înregistrat pe 10.03.2014 unde
aceasta valora 22,8486 lei. Una din cele mai importante fluctuații al cursului de referință
MDL/GBP a avut loc după criză financiară mondială din 2009 unde lira sterlină a crescut cu
aproximativ 3 lei. Cea mai mare și cea mai rapidă creștere al valorii lirei sterline din ultimii
ani a fost înregistrată în ultimele 9 luni, unde lira a crescut cu peste 3 lei. Vedeți în continuare
graficul cu evoluția cursului de referință al leului moldovenesc față de liră sterlină.
La începutul lunii martie al anului curent, Monetăria Regală al Marii Britanii a prezentat noua
monedă de o liră sterlină. Autoritățile britanice consideră că monetăria a dezvoltat cea mai
greu de falsificat monedă din lume. Presa locală a prezentat această monedă fiind drept un salt
uriaș spre viitor. Moneda va conține o serie de inovații tehnologice care va limita posibilitatea
falsificării acesteia. Moneda va fi introdusă în circulație la începutul anului 2017.
Marea Britanie va introduce la începutul anului 2015 bancnote din plastic pe piața sa valută,
înlocuind astfel pe cele din hârtie ce sunt folosite de mai mult de 300 de ani. Astfel din 2015
Marea Britanie va fi a 2-a țară din Europa care va utiliza bancnote din polimer, după
România. Bancnotele din plastic se caracterizează printr-o durată de viața mai mare
comparativ cu cele din hârtie, aproximativ de 6 ori mai rezistente.
Lira sterlină se vinde pe piața internațională valutară destul de bine, iar acest lucru oferă un
stimulent suplimentar pentru a recupera daunele pentru o economie în revenire. Economia
Regatului Unit al Marii Britanii este foarte dezvoltată, iar ultimii indicatori macroeconomici
arată că aceasta se recuperează rapid. În cele din urmă, lira sterlină este o monedă suficient de
stabilă ce are o perspectivă foarte mare în viitorul apropiat.
Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor. Totodată, Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a
statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental. O atribuţie principală a
Băncii Naţionale a României o constituie elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a
politicii de curs de schimb. Totodată, în vederea atingerii obiectivului său fundamental, banca
centrală stabileşte strategia de politică monetară şi decide asupra instrumentelor şi a
procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii monetare.
Cursul nominal de schimb al unei monede faţă de o altă monedă, ajustat cu diferenţialul de
inflaţie dintre ţările cărora le aparţin cele două monede.