Prelucrarea prin broșare

Broșarea reprezintă procedeul de prelucrare prin așchiere a

suprafețelor plane sau profilate, exterioare sau interioare, într-o
producție de serie mare sau de masă și de o calitate (precizie
dimensională, de formă și rugozitate) corespunzătoare operațiilor
de finisare și care este caraterizat de o sculă numită broșă.

Ex. Broșarea unui canal de pană într-un butuc

Caracteristicile procesului de broșare

- generarea suprafeței se obține prin materializarea pe tăișul sculei a

generatoarei suprafeței de prelucrat ceea ce face să nu existe mișcări
de avans;

- directoarea este realizată prin mișcarea principală de așchiere;

- directoarea poate avea formă rectilinie, circulară sau elicoidală;

- nu există mișcări auxiliare în proces;

Scula de prelucrare, broșa, prin caracteristica ei principală de a
materializa pe mai mulți dinți generatoarea suprafeței este o sculă
de construcție deosebit de complexă și costisitoare (de aceea se
pretează numai la serie mare și masă).
Dintre profilele suprafețelor care se pot prelucra prin broșare în
figură sunt prezentate câteva.
 Elementele particulare ale broșei sunt reprezentate în figura 4.

- dinții broșei plasați la o distanță de un pas unul de altul sunt poziționați în

spațiu;

- dinții pot fi repartizați pe trei zone de lucru: de finisare, de calibrare și de

netezire (tasare);

- adaosul de prelucrare total este repartizat în mod egal între dinții unei anumite
zone și diferit pe zone;
– adaosul distribuit pe dinte se numește supraînălțare, se notează
cu t și este parametru al regimului de prelucrare;

- geometria constructivă a dinților broșei este diferită depinzând

de zonă;

- evacuarea așchiilor se realizează într-un spațiu închis calculat în

funcție de mai mulți parametri.
Dacă directoarea suprafeței prelucrate are formă rectilinie se obțin
suprafețe riglate și se deosebesc două variante ale procedeului:
a) prin tragere și b) prin împingere.

Fig. 5 a Obținerea directoarei rectilinii prin tragere

Fig. 5 b Obținerea directoarei rectilinii prin împingere

În cazul directoarelor circulare se obțin suprafețe de revoluție sau
riglate și prin excepție mai este necesară o mișcare de avans pe
direcția lățimii piesei c).

Fig. 5 c Obținerea directoarei circulare

Pentru directoarea elicoidală se combină o mișcare rectiline cu
una de rotație.

Fig. 5 e Obținerea directoarei elicoidale.

După felul în care se asigură stabilitatea direcției de broșare se
deosebesc:
- broșare liberă;
- broșare ghidată (sau coordonată).

Broșarea liberă este posibilă atunci când sunt prelucrate suprafețe

închise simetrice, piesa orientându-se în raport cu scula fig.2 a, b, c, d.
 Direcția forțelor de așchiere la broșare

În cazul suprafețelor deschise nesimetrice forțele de așchiere de

pe conturul suprafeței dau o rezultantă care tinde să scoată scula
din așchiere și de aceea este nevoie de elemente suplimentare
pentru ghidare.
Broșarea unui canal de pană

… este nevoie de elemente suplimentare pentru ghidare.

Prelucrarea suprafeței se face dintr-o singură trecere, timpul de bază
fiind foarte mic iar productivitate fiind mare.

Procedeul este folosit pentru finisare, la rugozități de 0,2 și 0,8 µm, în

clase de precizie de la 1 până la 4.

Broșările de netezire și tasare pot crește performanțele stratului

superficial al suprafeței prelucrate prin introducerea de tensiuni de
compresiune benefice în cazul solicitărilor la oboseală.
 Fig. 7 Părțile componente ale broșei

Se disting următoarele părți componente:

l1 – coada broșei și are rolul de a face legătura între sculă și mașină – parte de
prindere;
l2 – partea de ghidare anterioară cu rolul de a ghida broșa pe suprafața inițială a
piesei (suprafața de prelucrat);
l3 – partea activă a broșei pe care se regăsec dinți așchietori de finisare, calibrare
și de netezire (parte utilă a sculei);
l4 – partea de ghidare din spate – cu rol de protecție și ghidare a broșei;
l5 – coada din spate a broșei existentă numai la mașinile de broșat automate sau
semiautomate.
Este ușor de remarcat faptul că broșa este o sculă foarte zveltă de
lungime mare, motive pentru care execuția, tratamentul termic,
așcuțirea și întreținerea ei ridică probleme speciale care cresc
costurile.
Geometria constructivă a dinților broșei:
a) dinți așchietori; b – dinți de calibrare.

Se remarcă lipsa supraînălțătii az la dinții de calibrare.

De asemeni diferă dimensiunile unghiurilor și fațetelor

corespunzătoare suprafețelor de lucru.
Reascuțirea se face pe fața de degajare și din motivul evitării
decalibrării, fațetele au dimensiuni mari și unghiul de așezare
dimensiune mai mică.

Fig. 9 Schema de reascuțire a dinților broșei

În unele cazuri când suprafeței prelucrate i se cer condiții speciale
de netezire și tasare, partea activă a broșei se termină cu dinți de
netezire (tasare) cu profil specific.

Unghiurile de degajare negative produc o netezire și o comprimare

a suprafeței eventual, microașchiere. Rezultă durificări
semnificative, prin ecruisare și rugozități mici.

Fig. 10 Profile specifice ale dinților de netezire (tasare)

Fig. 11 Schemele de așchiere la broșare sunt specifice acestei operații.
Așchia care se produce trebuie să încapă în spațiul prevăzut. Pentru
aceasta sunt proiectate măsuri de divizare a așchiei.

a. modul de înfășurare a așchiei;

b. măsuri de oprire a răsucirii și de

divizare;

c. canale de fragmentare.
La borșare din cauza discontinuității procesului apar vibrații de
frecvență joasă sub 20 Hz nedorite care sunt diminuate prin măsuri
constructive cum sunt înclinarea tăișurilor dinților, micșorarea
lățimii așchiilor, pas variabil între dinți, pentru a evita fenomenele
de rezonanță etc.

Viteza de așchiere folosită este mică sub 15 m/min pentru a evita

depunerile pe tăiș în condițiile unei durabilități optime între 90 și
480 min.
Mașini utilizate la broșat

Construcția mașinilor de broșat este simplă mai ales datorită lipsei

lanțurilor cinematice de avans.

La mașinile semiautomate și automate există lanțuri auxiliare.

Mașinile de broșat se pot clasifica după planul în care se realizează

mișcarea principală de așchiere:

- mașini de broșat orizontale;

- mașini de broșat verticale.

După gradul de automatizare:
- automate;
- semiautomate;
- neautomatizate (universale).

Alte criterii – după destinație, continuitatea așchierii etc.

Caracteristic pentru aceste mașini sunt:

- forțe mari necesare pentru lanțul cinematic principal – se

impune soluția lanțului hidraulic;

- curse lungi de lucru rectilinii;

- discontinuitatea operației în multe cazuri, ceea ce

influențează posibilitățile de automatizare.
Schema de principiu - mașină de broșat orizontală
 1 – batiu

2 - dispozitiv de fixare a piesei

3 - dispozitiv de prindere principal;

4 - dispozitiv de prindere auxiliar

MHPr – motor hidraulic principal;

MHaux – motor hidraulic auxiliar.

Schemă de principiu - mașină de broșat verticală.

 Ciclul de lucru:

a - fixarea piesei în dispozitiv cu broșa

suspendată;

b – apropierea broșei, trecerea prin

piesă, prinderea în dispozitivul motorului
principal și desprinderea din dispizitivul
auxiliar;

c – cursa de lucru;

d – după scoaterea piesei se face

retragerea broșei și prinderea în
dispozitivul auxiliar;

e- desprinderea broșei din dispozitivul

principal și retragerea ei cu ajutorul
motorului auxiliar.

1 – sania principală; 2 – sania auxiliară; 3 - dispozitiv de prindere principal; 4 – dispozitiv de

prindere auxiliar; 5 – piesa; 6 - broșa.
a - broșarea unor suprafețe cilindrice înguste;

b - broșare continuă pe transportor – broșa fixă;

Danturare prin broșare
d- broșare dinte cu dinte e- broșare simultană a danturii exterioare