METODE DE ANALIZA A ASOCIERII DINTRE

VARIABILELEL ECONOMICE

TIPURI DE LEGATURI

L. funcţionale
Natura Relaţiei
L. stohastice

L. simple
Nr. variabilelor

factoriale L. multiple

L. directe
Direcţia legăturii
L. inverse
Tipuri legături
L. liniare
Forma legăturii
L. neliniare

Timpul realizării L. sincrone

legăturii L. asincrone

L. de asociere
Natura
caracteristicilor L. de corelaţie
 Etapele ce trebuiesc parcurse ân vederea analizei statistice a legăturilor au în vedere şi
abordarea unor metode care să permită stabilirea existenţei şi a formei acesteia, care schematic
se prezintă astfel:

M.Seriilor paralele

interdependente
M.Grupărilor
Metode
ELEMENTARE M. Tabelului

de corelaţie
Metode statistice M. Grafică

de analiză M. Regresiei
a legăturilor
M. Raportului

M. Parametrice de corelaţie
M. Covarianţei

M. Coeficientului
Metode
ANALITICE de corelaţie

M. Coeficienţilor
M. Neparametrice rangurilor

M. Coeficientului

de asociere-Yulle
 Metodele statistice
cele mai utilizate în analiza legăturilor

1. Metoda grafică
Fenomenul se reprezintă cu ajutorul diagramei norului de puncte, denumită şi
corelogramă, astfel:
Interpretarea se realizează după cum sunt repartizate punctele pe grafic:
➢ dacă punctele se plasează pe direcţia primei
bisectoare, atunci legătura dintre cele două variabile este directă
➢ plasarea punctelor pe direcţia celei de-a doua
bisetoare, prezintă o legătură inversă
➢ cu cât punctele sunt mai concentrate în apropierea
primei sau celei de-a doua bisectoare, cu atât legătura este mai
intensă
➢ dacă repartizarea punctelor se face pe direcţia unei
drepte, atunci forma legăturii este liniare, în caz contrar se vorbeşte
despre o legătură neliniară (parabolică, exponenţială etc).

2. Metoda neparametrică a coeficienţilor rangurilor Spearman şi Kendall

Coeficientul rangurilor Spearman
În cazul legăturilor simple y = f (x ) , aplicarea metodologiei presupune parcurgrea
următoarelor etape:
1 - caracteristicilor supuse analizei
interdependenţei statistice ( x - independentă, y -
dependentă) le sunt acordate ranguri în mod crescător, în
sensul că, valorile empirice sunt înlocuite cu ranguri ( R x
pentru factorială şi R y pentru rezultativă), astfel încât celui
mai mic nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate
caracteristicii factoriale ( R x )
3 - se ordonează rangurile acordate
caracteristicii rezultative ( R y ) după cum corespund
rangurilor factorialei( R x )
4 – se determină diferenţa rangurilor:
d i = Rx − R y
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i2
6 – se determină şi se interpretează
coeficientul rangurilor Spearman, cu relaţia:
6  di
2

CS = 1 −  − 1,1
(
n n2 −1 )
în care:
n − numărul de unităţi observate
Observaţie!
Coeficientul rangurilor Spearman are aceeaşi interpretare ca şi coeficientul de corelaţie
parametrică

Coeficientul rangurilor Kendall

Pentru legăturile simple y = f (x ) , aplicarea metodologiei presupune parcurgrea
următoarelor etape:
1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x -
independentă, y - dependentă) le sunt acordate ranguri în mod crescător, în
sensul că, valorile empirice sunt înlocuite cu ranguri ( R x pentru factorială şi R y
pentru rezultativă), astfel încât celui mai mic nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale ( R x );
3 - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( R y ) după cum
corespund rangurilor factorialei( R x );
4 - se stabileşte concordanţa ( Pi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în
funcţie de R x ordonat crescător;
5 - se stabileşte disconcordanţa ( Qi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate
în funcţie de R x ordonat crescător;
6 - se calculează S i , unde S i = Pi − Qi
7 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Kendall, cu relaţia:
2 S i
CK =  − 1,1
n(n − 1)
în care: n − numărul de unităţi observate
Observaţie!
Coeficientul rangurilor Kendall are aceeaşi interpretare ca şi coeficientul de corelaţie
parametrică.

3. Metoda neparametrică a coeficientului Yulle

Aplicabilitatea acestui coeficient se bazează pe întocmirea tabelului de asociere, care se

prezintă astfel

Tabelul 1- Tabel teoretic de asociere

y peste sub
x y y Total
peste x a b a+b
sub x c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d

Metodologia determinării coeficientului de asociere Yulle depinde de tipul caracteristicilor

care stau la baza analizei legăturii de asociere.
 Etapele de determinare a coeficientului de asociere Yulle, când ambele caracteristici sunt
cantitative, sunt următoarele:
1 – se schiţează tabelul de asociere ce
urmează a fi completat
2 – se determină valorile medii ale
n n

 xi y i
caracteristicilor ( x şi y ), astfel: x = i =1
şi y = i =1

n n
3 – se acordă semnul “+”, respectiv “-“, fiecărei
valori x i şi yi după cum este mai mare sau egală,
respectiv mai mică în comparaţie cu valoarea medie
corespunzătoare, ( x sau y );
4 – se numără câte valori perechi (+,+) , (+,−)
, (−,+ ) , (−,−) sunt, iar rezultatele numărării se trec ăn tabel
astfel
a - numărul perechilor (+,+)
b - numărul perechilor (+,−)
c - numărul perechilor (−,+ )
d - numărul perechilor (−,−)
5 – se calculează coeficientul de asociere
Yulle pe baza relaţiei:
ad − bc
Q=
ad + bc
6 – se interpretează coeficientul de asociere la
fel ca şi coeficientul de corelaţie, astfel:

Semnificaţiile valorilor coeficientului de asociere

Dacă Q = 0 , NU există asociere între variabilele studiate
Asociere INVERSĂ, dacă Q  (− 1 ; 0) Asociere DIRECTĂ, dacă Q  (0 ; 1)
Interval Tipul asocierii Interval Tipul asocierii
Q  (− 0,2 ; 0) inversă foarte slabă Q  (0 ; 0,2) directă foarte slabă
Q  (− 0,5 ; − 0,2) inversă slabă Q  (0,2 ; 0,5) directă slabă
Q  (− 0,75 ; − 0,5) inversă de intensitate Q  (0,5 ; 0,75) directă de intensitate
medie medie
Q  (− 0,95 ; − 0,75) inversă puternică Q  (0,75 ; 0,95) directă puternică
Q  (− 1 ; − 0,95) Inversă foarte puternică Q  (0,95 ; 1) directă foarte puternică
Q = −1 Inversă perfectă Q =1 directă perfectă

Cea mai largă aplicabilitate o are utilizarea acestui coeficient în cazul caracteristicilor
nenumerice (exemplu: când se doreşte analiza legăturii la nivelul unei firme dintre sexul
salariaţilor şi opinia acestora cu privire la momentul petrecerii concediului: vara sau iarna)


  Aplicaţii rezolvate

Aplicaţia 1.
În cadrul unui proiect este inclusă o cercetare care necesită studierea unui eşantion format
din 10 pensiuni turistice.
Studiul care trebuie realizat vizează analiza legăturii care se stabileşte între încasările
realizate şi oferta acestora sub forma capacităţii de cazare existente.

Capacitatea de cazare existentă şi încasări

CCE (locuri) 15 10 13 11 14 8 9 8 9 10
Încasări (UM) 10 7 8 6 9 3 5 3 4 5
Notă: CCE-capacitate de cazare existentă

Se urmăreşte să se stabilească existenţa, direcţia şi forma legăturii dintre capacitatea de

cazare existentă şi încasările realizate, aplicând:
1- metoda grafică;
2- metoda neparametrică a coeficienţilor rangurilor Spearman şi Kendall
3- metoda neparametrică a coeficientului de asociere Yulle
4- metoda parametrică a regresiei.
5- metoda parametrică a raportului de corelaţie
6- metoda parametrică a covarianţei
7- metoda parametrică a coeficientului de corelaţie

Rezolvare:
Se identifică cele două variabile:
x i – variabila factorială = CCE (locuri)
y i - variabila rezultativă = Încasările (UM)

1. Metoda grafică
Graficul construit, denumit corelogramă, ne indică existenţa, forma şi direcţia legăturii
dintre cele două variabile:

12

10
încasări (UM)

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
CCE (locuri)

Corelograma evoluţiei dintre CCE şi Încasări

Corelograma evidenţiază existenţa unei legături directe (dreapta de regresie are panta
pozitivă) şi liniare între capacitatea de cazare existentă şi încasările înregistrate în cele 10
pensiuni.
 2. Metoda neparametrică a coeficienţilor de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall

Determinarea coeficientului rangurilor Spearman, presupune parcurgerea mai multor

etape care au la bază următorul algorim de calcul:

Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Spearman

CCE Încasări Ry
Nr. Rx
(locuri) (UM) Rx Ry di d i2
Pens. x y Cresc. f( R x )
i i
1 15 10 10 10 1 1 0 0
2 10 7 6 7 2 2 0 0
3 13 8 8 8 3 3 0 0
4 11 6 7 6 4 4 0 0
5 14 9 9 9 5 5 0 0
6 8 3 1 1 6 7 -1 1
7 9 5 4 4 7 6 1 1
8 8 3 2 2 8 8 0 0
9 9 4 3 3 9 9 0 0
10 10 5 5 5 10 10 0 0
10
60
d
107 2
10 10 i
---
x i y i
--- --- --- --- --- i =1
i =1 i =1 =2

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Spearman:

1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x -
capacitate de cazare existentă, y - încasări) le sunt acordate ranguri în
mod crescător ( R x pentru capacitate de cazare existentă şi R y pentru
încasări), astfel încât celui mai mic nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate capacităţii de cazare
existente ( R x )
3 - se ordonează rangurile acordate încasărilor ( R y ) după cum
corespund rangurilor capacităţii de cazare existente ( R x )
4 – se determină diferenţa rangurilor: d i = R x − R y
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i2
6 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor
Spearman, cu relaţia:

6  di 62
2

CS = 1 − = 1− = 0,9879  0,99
(
n n −1
2
) 10  10 2 − 1 ( )
Valoarea coeficientului de corelaţie, C S = 0,99 ne arată că, între rangurile acordate
capacităţii de cazare existente şi cele stabilite pentru încasări, există o corelaţie inversă foarte
puternică, deoarece r  (0,95 ; 1) .
 Determinarea coeficientului rangurilor Kendall, presupune parcurgerea mai multor
etape care au la bază următorul algorim de calcul:
Acest coeficientul de corelaţie a rangurilor se calculează în raport cu două elemente ce
trebuiesc stabilite pe parcursul metodologiei de aplicare, :
- concordanţa ( Pi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor stabilite ca având
valori mai mari decât valoarea rangului nivelului cu care se compară;
- discordanţa ( Qi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca numărul rangurilor stabilite ca având
valori mai mici decât valoarea rangului nivelului cu care se compară.
Ambele componente se stabilesc în raport cu R y (pe coloana lui R y ), după ce în prealabil a fost
ordonat după rangurile lui R x ,

Tabelul 7.9 Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie neparametrică Kendall

CCE Încasări Ry
(locuri) (UM) Ry Rx
Rx Pi Qi Si
x y Cresc. f( R x )
i i
15 10 10 10 1 1 9 0 9
10 7 6 7 2 2 8 0 8
13 8 8 8 3 3 7 0 7
11 6 7 6 4 4 6 0 6
14 9 9 9 5 5 5 0 5
8 3 1 1 6 7 3 1 2
9 5 4 4 7 6 3 0 3
8 3 2 2 8 8 2 0 2
9 4 3 3 9 9 1 0 1
10 5 5 5 10 10 0 0 0
107 60 43
10 10

x
i =1
i y
i =1
i
--- --- --- --- --- ---
S i

Etape de determinare a coeficientului rangurilor Kendall:

1. - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei statistice ( x - capacitate
de cazare existentă, y - încasări) le sunt acordate ranguri în mod crescător ( R x pentru
capacitate de cazare existentă şi R y pentru încasări), astfel încât celui mai mic nivel îi
corespunde rangul 1;
2. - se ordonează crescător rangurile acordate caracteristicii factoriale ( R x );
3. - se ordonează rangurile acordate caracteristicii rezultative ( R y ) după cum
corespund rangurilor factorialei( R x );
4. - se stabileşte concordanţa ( Pi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate în
funcţie de R x ordonat crescător;
5. - se stabileşte disconcordanţa ( Qi ) pe baza ultimelor ranguri R y aranjate
în funcţie de R x ordonat crescător;
6. - se calculează S i , unde S i = Pi − Qi
 7. - se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor Kendall, cu relaţia:
2 S i 2  43
CK = = = +0,956  +0,96
n(n − 1) 10  (10 − 1)

Valoarea coeficientului de corelaţie, C K = + 0,96 ne arată că, între rangurile acordate

capacităţii de cazare existente şi cele stabilite pentru încasări, există o corelaţie directă foarte
puternică, deoarece r  (0,95 ; 1) .

3. Metoda neparametrică
a coeficientului de asociere Yulle

Etapele metodologice:
1. – se schiţează tabelul de asociere ce urmează a fi completat
Tabelul teoretic de asociere
y peste sub
x y y Total
peste x a b a+b
sub x c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d

2. – se determină valorile medii ale caracteristicilor ( x şi y ), astfel:

10 10

 xi 107
y i
60
x= i =1
= = 10,7 locuri şi y = i =1
= = 6 suteUM
n 10 n 10

3. – se acordă semnul “+”, respectiv “-“, fiecărei valori x i şi yi după cum este mai mare
sau egală, respectiv mai mică în comparaţie cu valoarea medie corespunzătoare, ( x sau y );
Algoritmul de acordare a semnelor“+”, respectiv “-“
CCE Încasări
(locuri) (UM) ( xi , y i )
xi yi
15 + + 10 (+,+)
10 - + 7 (−,+)
13 + + 8 (+,+)
11 + + 6 (+,+)
14 + + 9 (+,+)
8 - - 3 (−,−)
9 - - 5 (−,−)
8 - - 3 (−,−)
9 - - 4 (−,−)
10 - - 5 (−,−)
 10 10

x
i =1
i
= 107 y
i =1
i = 60 ---

4. – se numără câte valori perechi (+,+) , (+,−) , (−,+ ) , (−,−) sunt:

a - numărul perechilor (+,+) a=4
b - numărul perechilor (+,−) b=0
c - numărul perechilor (−,+ ) c =1
d - numărul perechilor (−,−) d = 5,
iar rezultatele numărării se trec în tabel astfel:
Particularizarea tabelului de asociere
y peste sub
x y y Total
peste x 4 0 4
sub x 1 5 6
Total 5 5 10

5. – se calculează coeficientul de asociere Yulle pe baza relaţiei:

ad − bc 4  5 − 1  0
Q= = = +1
ad + bc 4  5 + 1  0

6. – se interpretează coeficientul de asociere astfel: Q = +1 ne indică o asociere perfectă

directă între capacitatea de cazare existentă şi încasări.