Leziunile mucoasei bucale în copilărie și

adolescență. Manifestări orale ale bolilor

contagioase
 Obiective

• Expunerea cauzelor și a formelor clinice ale

afecţiunilor dobândite de tip infecțios ale
mucoasei orale (virale, bacteriene, micotice)

• Management-ul terapeutic local pentru această

patologie.
 2

Trei categorii principale (etiologie):

A.Virale

B.Bacteriene

C.Micotice

A. Virale
• Virusuri herpetice
• v. herpes simplex tip I si II
• v. varicelo-zosterian
• v. Epstein-Barr
• citomegalovirus

• Picornavirusuri
I. v. Coxsackie
II. rinovirusuri

• Paramixovirusuri
a. v. rujeolei
b. v. urlian
c. v. parainfluenza
A. Virale

• Virusuri herpetice - HSV sau herpes bucal:

 HSV-ul (herpes) este virusul care determină apariția unor
vezicule dureroase localizate pe buze, gingii, limbă, cerul
gurii, interiorul obrajilor și, uneori, pe față și pe gât.  De
asemenea, poate declanșa simptome precum febră și
dureri musculare.
 Aceste vezicule, după ce se sparg, se acoperă cu o crustă
galbenă, care după o săptămână se desprinde.
 acest herpes bucal se confundă cu afta bucală (sunt
localizate doar în interiorul gurii, pe limbă și palat, nu și pe
alte suprafețe ale pielii)
5
A. Virale
• Virusuri herpetice - HSV sau herpes bucal:
 Există două tipuri de herpes bucal (HSV): HSV-1 si HSV-
2.
 au o structură asemănătoare, acestea constituie entități
serologice și genetice distincte. Ambele provoacă leziuni
orale (vezicule) și genitale.
 HSV-1 (herpes bucal) determina 80% din totalul leziunilor
orale și doar de 20% din leziunile genitale
 HSV-2 determină 80% leziuni genitale și 20% leziuni orale).
 HSV-1 se manifestă doar la oameni, poate fi transmis prin
atingerea salivei infectate, prin contactul cu mucoasele
infectate sau piele.
6
A. Virale
 HSV-1 din zonele infectate, virusul se retrage în celulele
nervoase, că tre ganglionii rahidieni de la nivelul coloanei
vertebrale.
 Acolo virusul se reproduce din nou, de obicei, fă ră nici un
simptom și devine inactiv până când este reactivat în organism
de anumite condiții și provoacă noi semne și simptome.
 Factori care contribuie la reapariția virusului:
– stresul (psihic sau fizic)
– razele ultraviolete
– febra
– oboseala
7
– modificările hormonale (de exemplu menstruația)
– supresia sistemului imunitar
– lezarea unei regiuni nervoase în care a avut loc o infecție anterioară cu
HSV.

8
Gingivostomatita herpeticå primară
 este cea mai comunå prezentare a infec¡iei primare a copilului
cu virusul herpes simplex (VHS)
 vârsta de predilecție a acestei entitåți este între 6 luni și 5 ani,
deci infecția primară cu VHS poate apare la copilul mare și
adult, de obicei ca o faringo-amigdalită
 transmiterea infecției cu VHS se face prin intermediul salivei
infectate.
 perioada de incubație este de 2-12 zile, cu o medie de 4 zile.
 Excreția viralå sau acțiunea de råspândire a infecției apare la 7-
23 de zile, deși råspândirea virusului poate persista cronic mult
timp dupå vindecarea clinicå
9
Gingivostomatita herpetică primară
Debut
 brusc
 iritabilitate, indispoziție, plâns necontrolabil (secundar durerii
din cavitatea bucală), somnolență marcată, inapetență
 febră 37-39C, uneori peste 39C, existând pericolul convulsiilor
febrile

10
 Perioada de stare:
 persistența febrei (2-3 zile);
 refuzul alimentației cu pericolul instalării sindromului de
deshidratare cu atât mai sever cu cât vârsta este mai mică
 dureri atroce la nivelul cavității bucale, accentuate de
alimentație;
 inflamarea gingiilor;
 secreție salivară crescută
 persistă starea generală alterată
 adenopatie satelită (inflamarea ganglionilor de vecinătate, în
special a celor submandibulari și laterocervicali) care poate
accentua durerea de la nivelul cavității bucale
11
 patognomonic – apariția leziunilor herpetice, inițial sub forma unor
vezicule cu conținut clar, mucoasa bucală din jurul lor este roșie și
inflamată
 veziculele se pot localiza în orice zonă a cavității bucale, însă mai
frecvent apar la nivelul gingiilor, limbii și mucoasei jugale
 se pot localiza și la nivelul palatului dur, precum și la nivelul
amigdalelor
 în evoluție conținutul veziculelor se elimină și rămân mici ulcerații,
fiind acoperite de o membrană gălbuie care daca este îndepărtată
lasă în urma o zona sângerândă
 evoluția în general este autolimitantă si slab influențată de tratament,
vindecarea se produce după 7-10 zile.

12
Gingivostomatita herpeticå primară – tratament
Măsuri generale:
 repaus la pat, izolare la domiciliu în cazul copiilor din colectivități
 hidratare corespunzatoare, riscul de aparitie a sindromului de
deshidratare acuta este cu atat mai mare cu cat varsta copilului este
mai mica
 regim alimentar, lichid-semisolid, cu evitarea alimentelor solide,
sucurilor acidulate, condimentelor; administrarea progresivă de
cantitati mici de lichide (supe, ceaiuri, apa, compoturi); lichidele reci si
în special iaurtul calmează durerea de la nivelul cavității orale și scade
inflamația; semne de deshidratare
 temperatură ambientală optimă, cu scăderea acesteia cu 1-2 grade
daca se asociaza febră
13
Prevenirea infecției:

 aplicații locale de tetraciclină după fiecare masă folosindu-se pudra din

capsula de antibiotic cu aplicatoare umezite
(! coloratii intrinseci la dinții in formare)

 forme severe: amestec de 10 ml tetraciclina hidroclorică (250 mg

tetraciclina), soluția se menține 2-3 minute/ 3 ori pe zi/ 3 zile/ pauză 3
zile; amestecul nu se inghite.

 vitaminoterapie, antihistaminice la nevoie (sedare)

14
Gingivostomatita herpetică primară – tratament
Tratament local:
 diferite soluții care se aplică la nivelul mucoasei afectate, unele
sub formă de preparate farmaceutice: Aftolizol, Plantagingival,
Glicerina cu anestezină, soluții pe bază de bicarbonat, vitamina
A
 se efectuează badijonari locale, cu blandețe pentru a nu
accentua durerea; se recomandă ca după o astfel de
badijonare copilul să nu primeasca lichide/solide cel puțin în
primele 15 minute după aplicare
Tratament antipiretic (al febrei), antialgic (al durerii):

15
 se pot administra preparate pe bază de ibuprofen sau
paracetamol, analgezice locale
 terapie antivirală sistemică în cazurile severe (Aciclovir 200 mg
în 5 ml, 15 mg/kg pe cale orală, în 5 prize/zi, timp de 7 zile)

16
A. Virale - Virusuri herpetice
- v. herpes simplex tip II - herpes genital - ocazional boala
poate avea localizare orală.
- v. varicelo-zosterian (VZV) – fam. Herpesviridae, este
agentul etiologic a două boli exantematoase: varicela în
cadrul infecției primare și herpes zoster în cazul reactivării
infectiei
Varicela (vărsat de vânt) - este o viroză eruptivă a copilăriei
caracterizată prin leziuni cutanate (vezicule, pustule)
distribuite centripet (cantonate în special pe trunchi și mai
putin pe extremități), care se dezvoltă în valuri succesive.
 sursa de infecție - persoanele afectate (în special copii) în
perioada de incubație (10-20 zile) și în primele zile de boală.
17
Varicela (vărsat de vânt)
 transmiterea se face pe cale respiratorie prin aerosoli
contaminați.
 evoluție benignă - în majoritatea cazurilor
 complicațiile - sunt rare (pneumonii, encefalite), indicând cel mai
frecvent existența unei imunodepresii a gazdei.
 răspunsul imun umoral se caracterizează prin apariția în primele
2-5 zile de la debut a anticorpilor de tip IgM urmată de cea a
anticorpilor IgG. Spre deosebire de IgM care dispar în prima
lună, IgG persistă întreaga viață
 persistența în stare latentă în ganglionii senzitivi de pe traiectul
rădăcinii dorsale a nervilor spinali și a nervilor cranieni

18
Varicela (vărsat de vânt) – unele categorii de persoane sunt
susceptibile de a dezvolta reacții severe neobișnuite la infecțiile
VZV
 prima jumătate de sarcinp se poate transmite transplacentar la
făt și determină în 1-2% din cazuri varicela congenitală
(cicatrizări cutanate, hipoplazia extremităților, anomalii oculare,
tulburări SNC).
 În cea de-a doua jumătate a sarcinii (cu excepția ultimelor 5 zile)
infecția mamei nu are consecințe asupra fătului datorită
transmiterii transplacentare de anticorpi protectori.
 Varicela perinatală se asociază cu mortalitate mare (aprox. 30%)
atunci când boala maternă apare cu 5 zile înainte de travaliu sau
în primele 48 ore postpartum.
19
  Copiii afectați dezvoltă boala progresivă ce se manifestă la nivelul
organelor viscerale, în special plămânul, ca urmare a lipsei de
anticorpi protectori de la mamă și a imaturității sistemului imun
al nou-născutului.

A. Virale
Virusuri herpetice
- v. varicelo-zosterian (VZV) – fam. Herpesviridae, este
agentul etiologic a două boli exantematoase: varicela în
cadrul infecției primare și herpes zoster în cazul reactivării
infecției

20
Herpes zoster (zona zoster) - mecanismul reactivării VZV care rezultă
în apariția herpes zosterului este necunoscut
 reactivările apar la intervale de timp care depășesc de obicei mai
multe decade și se pot produce ca urmare a scăderii imunității
prin: stress, oboseala, traume, senescență, imunosupresoare
 debut - durere acută într-un teritoriu cutanat aferent unui
ganglion senzitiv
 durerile sunt însoțite ulterior de apariția unei erupții veziculare
unilaterale limitate la același areal cutanat, prin migrarea VZV
reactivat de-a lungul traiectului nervos până la nivelul dermului

21
Herpes zoster (zona zoster)
 Nevralgia post herpes-zoster poate persista mult timp după
vindecarea leziunilor eruptive, uneori chiar toată viața.
 cel mai frecvent sunt afectate dermatoamele toracice și lombare.
 în cazul în care este afectată prima ramură a nervului cranian V
(trigemen) se dezvoltă un proces grav, care poate afecta
vederea, denumit herpes zoster ophthalmicus. Structurile
afectate in mod obisnuit includ: pleoapele, conjunctiva, episclera
și sclera (edem periorbital si conjunctival, suprainfecție
stafilococică, atrofie sclerală focală), corneea (keratita epitelială
punctată până la keratopatie neurotrofică), precum și camera
anterioară (uveita ce poate conduce la glaucom și cataractă)

22
 când este afectat ganglionul geniculat de pe traiectul nervului
intermediar (VII) se produce sindromul Ramsey Hunt cu durere
și erupție veziculară la nivelul conductului auditiv extern,
pierderea simțului gustativ în cele două treimi anterioare ale
limbii împreună cu paralizie facială ipsilaterală.
 Clasic, infecțiile VZV afectează ganglionii senzitivi; cu toate
acestea sunt descrise și afectări ale neuronilor din cornul anterior
(asemenea celor induse de virusul polio) cu paralizii consecutive

23
A. Virale
v. Epstein-Barr produce (EBV)
 este un virus herpetic limfotrop cu ră spândire ubicuitară , care
infectează aproximativ 95% din populaţie, până la vârsta
adultă .
 Mononucleoza infecțioasă este o boal ă infecto-
contagioasă care se transmite prin salivă.
 Transmiterea virusului se realizează în principal prin contactul
cu secreţii orofaringiene infectate.
 Replicarea EBV are loc în epiteliul orofaringian având drept
rezultat eliberarea virionilor din limfocitele infectate şi
excretarea acestora în salivă .
24
 După infecţia primară , EBV ră mâne în organism toată viaţa,
într-o stare latentă .
 izvorul de infectie este exclusiv uman, reprezentat de
pacientii cu infectie manifesta sau inaparenta; prin studii s-a
stabilit ca transmiterea virusului dupa infectare se poate
intinde chiar si pe parcursul unui an;
 transmiterea este prin intermediul salivei, dar si aerogen sau
prin intermediul suprafetelor contaminate (ex: jucarii,
tacamuri); de asemenea prin transfuzii de sange sau manevre
invazive, precum si pe cale sexuala; exista si posibilitatea
transimiterii transplacentare daca infectia mamei se produce
in timpul sarcinii;

25
 incubatia (durata dintre momentul infectării și apariția
simptomelor) este variabilă între 10-14 zile și chiar 6
săptămâni;
 receptivitatea este generală, iar imunitatea durabilă

Mononucleoza infecțioasă/ Boala sărutului

 Debut: cel mai frecvent insidios cu oboseală, astenie, dureri
musculare, scăderea poftei de mancare, dureri de cap; febră ,
frison(mai rare la debut dar totusi pot sa apara); dureri de gat;
 Perioada de stare: cele trei semne majore ale infecției sunt
reprezentate de febra, dureri de gât si adenopatie
 Durata este variabilă, în medie 1-2 saptămâni

26
 Tabloul clinic cuprinde:
– persistenta febrei cateva zile, uneori cu valori crescute, existand
pericolul convulsiilor febrile;
– transpiratii,
– frison;
– adenopatie

27
 Perioada de stare
 angina: amigdalele sunt marite de volum, intens congestionate(rosii), uneori
cu depozite albicioase; la nivelul palatului(cerul gurii) pot sa apara puncte
hemoragice (pichete); este prezenta sensibilitate si de aici refuzul
alimentatiei, in special a celei solide;la copilasii mici, refuzul alimentatiei
coroborat cu febra poate conduce la deshidratare;
 dureri abdominale: acestea apar secundar inflamarii ganglionilor
mezenterici(de la nivel intestinal)-limfadenita mezenterica, dar pot fi
determinate si de distensia splinei, dar si de o hepatita asociata;

28
Diagnostic pozitiv - analize de laborator:
 hemoleucograma: cresterea numarului total de leucocite, cu
predominanta limfocitelor si monocitelor; poate sa apara in grad
variabil scaderea hemoglobinei (anemie) sau a numarului de
trombocite;
 cresterea transaminazelor (ASAT/ALAT)
 cresterea bilirubinei
Evolutia - este buna, autolimitanta, mai ales la varstele mici(sub 5
ani) evolutia este una usoara, de cele mai multe ori trecand
nediagnosticata.
Mononucleoza infecțioasă–complicații
 afectare hematologică: scăderea numarului de trombocite sau
chiar purpura trombocitopenică, anemie hemolitică
29
 hepatita;
 obstrucția severă a căilor aeriene
 suprainfecții bacteriene: apar pe fondul imunitatii scazute,
secundar infecției virale: otite, sinuzite, amigdalite pultacee,
pneumonii;
 afectare neurologică: meningite, encefalite, paralizie de nervi
cranieni (nervul facial în special)
 miocardita, pericardita, conjunctivite, hemoragii conjunctivale,
orhita

Mononucleoza infecțioasă–tratament
Regim igieno-dietetic:

30
 izolare la domiciliu si repaus la pat pentru 7-14 zile, in functie de
severitatea infectiei;
 consum crescut de lichide;
 regim alimentar avand in vedere afectarea hepatica care poate fi
extins 3-6 luni in functie de severitate: evitarea excesului de
grasimi, dulciuri;
 temperatura ambientala optima cu o umiditate corespunzatoare;

Tratamentul simptomelor:
 antitermice: mai ales in primele zile cand este prezenta febra; se
pot utiliza preparate pe baza de paracetamol,ibuprofen in dozele
recomandate de medic
31
 antiinflamataoare: din categoria ibuprofenului dar si corticoterapie,
in functie de severitate;
 hepatoprotectoare: Liv-52

Tratament adjuvant:
 suplimente alimentare: vitamina C, A,E, zinc, seleniu, avand in
vedere afectarea globala a sistemului imunitar;
 tratament substitutiv cu fier daca analizele evidentiaza prezenta
anemiei;
 pre/probiotice: pentru a crește capacitatea de apărare la nivel
intestinal;
Tratamentul complicațiilor:
 antibiotice în cazul unei suprainfectări bacteriene;
 tratament specific fiecarei complicații în parte;
32
  În toate cazurile de mononucleoză se recomandă evitarea
efortului fizic, cel puțin pe o perioadă de 1 luna; mai ales în cazul
copiilor; aceasta restricție este foarte importantă, deoarece
traumatisme minore pot duce la ruptura splinei.

A. Virale
v. Epstein-Barr produce
leucoplazia păroasă
33
A fost descrisă pentru prima dată în 1984 la pacienţi
homosexuali HIV pozitivi, ulterior fi ind asociată şi cu alte
forme de imunosupresie. La indivizii infectaţi HIV/SIDA
această leziune s-a dovedit a fi corelată cu progresia bolii
că tre SIDA.
Cele mai frecvente leziuni cutaneo-mucoase asociate infecţiei
HIV/SIDA sunt:
 sarcomul Kaposi
 histoplasmoza, candidoza orofaringiană ,
 leucoplazia pă roasă orală (OHL – oral hairy leukoplakia
sau leucoplazia viloasă orală )

34
S-a demonstrat că apariţia OHL la pacienţii cu infecţie
HIV/SIDA are şi semnificaţie prognostică. intervalul
mediu până la dezvoltarea SIDA este de aproximativ 24
de luni, iar speranţa medie de viaţă după apariţia OHL
este de 41 de luni.

35
A. Virale

• Virusuri herpetice
• v. herpes simplex tip I si II
• v. varicelo-zosterian
• v. Epstein-Barr
• citomegalovirus

• Picornavirusuri
I. v. Coxsackie
II. rinovirusuri

• Paramixovirusuri
a. v. rujeolei
b. v. urlian
c. v. parainfluenza

• Picornavirusuri
a) v. Coxsackie:
- boala mână-picior-gură
- herpangina
b) rinovirusurile: guturai

37
• Cunoscută şi sub denumirea de stomatită veziculoasă cu
exantem (Scully şi Welbury)
• Apare cu caracter epidemic sau endemic şi interesează, în
special, copiii sub vârsta de 5 ani
• După o perioadă scurtă de incubaţie, cu o durată de până la o
săptămână, pacientul prezintă simptomatologie blândă spre
moderată, care constă în febră redusă, stare generală uşor
alterată, adenopatie
• Adesea, semnul principal al îmbolnăvirii este reprezentat de
durerea produsă de leziunile orale

• Leziunile orale constau în vezicule multiple, care pot să apară

oriunde pe mucoasa orală, dar a căror localizare de predilecţie
este la nivelul palatului, pe limbă şi pe mucoasa jugală

→ Veziculele se sparg repede, transformându-se în ulceraţii mici,

superficiale, dureroase, acoperite de un înveliş galben de fibrină şi
înconjurate de un halou eritematos

39
• Concomitent sau la scurt timp după apariţia leziunilor orale, apar
şi leziuni pe tegumente, dispuse în zonele mai proximale ale
feselor, pe mâini şi pe picioare

• La nivelul membrelor, leziunile se localizează în special pe partea

lor dorsală şi laterală

• Iniţial, leziunile apar sub formă de maculo-papule multiple, care

evoluează la stadiul de vezicule, fiind înconjurate de un halou
eritematos

• Veziculele se pot ulcera şi se acoperă cu cruste

• Vindecarea se produce spontan, în circa o săptămână

• Dignosticul diferenţial se face cu gingivostomatita primară

herpetică și varicela

→ Boala mână-picior-gură se deosebeşte de aceste

afecţiuni prin simptomatologia blândă, caracterul
distribuţiei cutanate și prin apariţia epidemică

41
• Tratament
- durata scurtă a bolii
- caracterul ei autolimitant → tratament
simptomatic
- lipsa unei terapii antivirale specifice → disconfortul oral
poate fi redus prin utilizarea apelor de gură
→ Herpangina este o afecţiune acută virală produsă de
anumite tipuri de v. Coxsackie, cu excepția celui care
produce boala mână-picior-gură
→ Herpangina apare de obicei endemic, vara și toamna
→ Este mai frecventă la copil decât la adult

43
→ Este o afecţiune care se vindecă
spontan în 7-10 zile, chiar în mai
puţin de o săptămână, după unii
autori
• Simptomatologia este blândă spre moderată şi constă în
stare generală uşor alterată, febră, disfagie, cefalee
• Manifestările orale sunt localizate în zona faringo-
amigdaliană
• Pacientul prezintă faringită eritematoasă difuză şi erupţie
veziculoasă la nivelul palatului moale, pilierilor
amigdalieni şi pe amigdale
• Prin spargere, veziculele se transformă în ulceraţii
rotunde, superficiale, dureroase

Diagnosticul diferenţial se face cu:

- alte primoinfecţii virale care interesează şi cavitatea
bucală (gingivostomatita herpetică, boala mână-picior-
gură, varicela) de care se deosebeşte prin localizarea
caracteristică şi durata scurtă de evoluţie
- faringita streptococică de care se deosebeşte prin
caracterul difuz al faringitei, prezenţa veziculelor,
simptomatologia blândă şi apariţia sezonieră

45
- stomatita aftoasă în care simptomatologia generală este
diferită

Tratament: în general, nu este necesar datorită

simptomatologiei blânde, a duratei scurte de evoluţie, cu
complicaţii reduse, precum şi a caracterului autolimitant
al bolii
• Când situaţia clinică o impune, se recomandă clătiri cu o
soluţie
formată din părţi egale de antihistaminice şi caolin-pectat
• Paramixovirusuri
– v. rujeolei care produce rujeola
– v. urlian care produce parotidita epidemică (oreionul)
– v. parainfluenza care produce infecţii respiratorii

47
→ Rujeola este o febră eruptivă determinată de virusul rujeolei
→ Epidemiile de rujeolă apar iarna şi primavara
→ Perioada de incubaţie este de 7-14 zile
→ Simptomatologia constă în: catar precoce, strănut, rinoree,
tuse, fotofobie, febră, stare de indispoziţie
• Erupţia tegumentară este precedată de apariţia pe
mucoasa jugală, în dreptul molarilor temporari sau al
premolarilor, a unor pete albe, proeminente, de
dimensiunea unei gămălii de ac, dispuse pe un fond
eritematos, realizând un aspect de
„sare grunjoasă” aruncată pe mucoasă

49
• Această erupţie pe mucoasa orală (enantem) este
cunoscută sub denumirea de semn Köplik
• Din a 4-a zi apare erupţia tegumentară maculo-
papuloasă, de culoare roşie, confluentă neregulat

• Erupţia debutează în jurul urechilor, pe faţă şi pe gât şi se

extinde în jos pe corp

• După o perioadă de 1-2 zile, leziunile se decolorează şi

starea generală a pacientului se îmbunătăţeşte
• Complicaţii: bronhopneumonia şi otita medie

• Diagnosticul diferențial se face cu rubeola

→ Spre deosebire de rujeolă, care este produsă de un

paramixovirus, rubeola, cunoscută sub denumirea de “german
measles” (“pojarul german”) este determinată de un virus din
familia togavirusuri

→ Simptomatologia şi evoluţia rubeolei sunt mult mai uşoare

decât cele întâlnite în rujeolă
51
→ Erupţia tegumentară, care are nuanţe mai deschise, durează mai
puţin (aproximativ 36 de ore), iar semnul Koplik lipseşte

→ Rubeola contactată de femeia gravidă poate determina

malformaţii ale fătului, gravitatea acestora fiind în funcţie de
vârsta sarcinii la momentul contactării bolii
Tratament: izolarea pacientului la domiciliu timp de două
săptămâni şi repaus la pat, regim alimentar
corespunzător şi ingestie de lichide, tratament
simptomatic cu administrare de analgezice
• Pentru prevenirea rujeolei: vaccin
• Parotidita epidemică este produsă de virusul urlian
• Se întâlneşte mai frecvent la copiii sub vârsta de 14 ani
• Epidemiile de oreion: iarna şi primavara
• Perioada de incubaţie: 14-18 zile
• Simptomatologie: febră, stare generală uşor alterată, cefalee,
dureri în gât, exacerbate de gustul acru, dureri în timpul masticaţiei
şi la deglutiţie

53
• Se produce o mărire de volum a glandei parotide, inițial
unilaterală, dar se poate extinde şi la cealaltă glandă

• Tumefacția este situată retroauricular și în jos spre gât,

astfel că la palpare se percepe greu mandibula
• Apare senzația de gura uscată, papila canalului Stenon
poate fi congestionată şi mărită de volum, iar canalul
Stenon poate fi blocat parțial prin tumefacția glandei

• Boala durează 5-7 zile, are caracter autolimitant

Complicații: - pancreatita
- orhita

Tratament: izolare 14 zile, repaus la pat, dietă moale,

analgezice

55
B. Infecțiile bacteriene
• scarlatina
• sifilisul
• tuberculoza
• actinomicoza
• Este produsă prin infectarea cu Streptococ β-hemolitic care
secretă o toxină eritrogenă
• Boala este predominantă în lunile de iarnă
• Debut brusc
• Semne generale: cefalee, febră, vomismente,
stare generală alterată
• Pacientul prezintă amigdalită, faringită severă
• Apar modificări la nivelul mucoasei orale
care poate fi congestionată
57
• Limba suferă modificări caracteristice sub forma unui
ciclu lingual: limba la inceput este saburală, apoi se
descuamează de la vârf și margini către bază până în a 5-
a zi, când tot epiteliul superficial se deprinde, rămânând
proeminente papilele linguale pe un fond roșu- intens
(“limba zmeurie”)

• Erupţia tegumentară este de culoare stacojie

strălucitoare, spre violet

Complicații: - reumatism articular acut

- glomerulonefrita, endocardita
 Tratament: pacientul necesită internare și administrare de
antibiotice (Penicilină)

C. Infecțiile fungice

• Factorul determinant este Candida albicans, o ciuperca saprofită

(devine patogenă cand mecanismele de apărare ale gazdei sunt
perturbate)

• Factori predispozanți:
→ imaturitatea imunologică a nou-născutului
→ tulburări endocrine: diabet zaharat, hipoparatiroidism, sarcina,
terapii sistemice cu steroizi
59
→ malignitatea avansată
→ malabsorbția, malnutriția
→ terapia cu antibiotice pe cale generală
→ chimioterapia
→ SIDA
 Candidoza orală

A. Candidoza acută pseudomembranoasă

• Este forma obișnuită la sugar si copilul mic, precum și la
persoanele cu imunitate scazută
• Apar pete sau pseudomembrane moi, cremoase, mici, albe,
lăptoase, confluente, care acoperă mucoasa jugală, palatul moale,
limba și mucoasa labială
• Pseudomembranele se pot îndepărta, lăsând o suprafață
eritematoasă, erodată, care sângerează ușor
• Simptomatologia este de obicei uşoară, durerea fiind de cele mai
multe ori absentă
61
• Copilul poate prezenta dificultăţi de hrănire şi iritabilitate

B. Candidoza acută atrofică

• Favorizată de terapia cu antibiotice
• Mucoasa este roșie, edemațiată, dureroasă
• Uneori la periferia acestor leziuni se pot decela zone mici de
muguet
Tratament
→ Nistatin – soluție 100.000 UI/ml, după mese
• Se administreaza 1ml de soluție de 4 ori/zi, pe care copilul o ține
în gură și apoi o scuipă
• Tratamentul se continuă 3 zile după dispariția petelor

→ Nistatin – unguent pentru leziunile periorale - 100.000 IU/gram

• Se fac aplicații de 2-4 ori/zi
• Se continuă timp de o săptămână după ce leziunile s-au vindecat
→ Amfotericina B
→ Ketoconazol / Clotrimazol

63