SENESCENȚA SISTEMULUI

UROGENITAL

DE POSTOLACHI ANDRIANA CHIȘINĂU 2022 COORDONATOR: COȘCIUG IRINA

 CUPRINS
Anatomia rinichilor

Senescența

Anamneza

Epidemiologie

Modificările funcționale și structurale a senescenței renale

Tratament

Caz clinic

 ANATOMIA
RINICHILOR
Aparatul urinar este alc tuit din cei doi
rinichi i din c ile evacuatoare ale urinii:
calicele, bazinele, uretere, vezica urinar i
uretra.
Rinichii sunt organe secretoare de
urină, au forn de boabe de fasole i sunt
situa i de o parte i de alta a coloanei
lombare.
ţ
ş
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ş
 Rinichiul drept este
mai jos situat decât
cel stâng. Situarea
lombo-abdominală a
rinichicului explică de
ce durerile renale pot
fi resimțite lombar,
abdominal sau
pelvian.

 SENESCENȚA

e un sinonim al îmb trânirii fiziologice.

Îmb trânirea nu înseamn numai involuție, ci i evoluție, noi
mecanisme compensatorii, noi posibilit ți de autoreglare i
acomodare.
La vârstnici este dificil de diferențiat schimb rile de vârst i patologia
propriu-zis .
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ş
 Senescența renală este însoțită de alterări structurale,
morfologice și funcționale care contribuie la apariția fragilității
vârstnicului și creșterea vulnerabilității la schimbările de mediu.
Modi cările care apar la nivel glomerular, vascular și
parenchimatos, dar și afecțiunile asociate vârstei, cum ar
diabetul zaharat și hipertensiunea arterială contribuie la
îmbătrânirea patologică a aparatului renal. Scăderea progresivă a
ratei de ltrare glomerulară favorizează apariția insu cienței
renale și reprezintă o problemă de sănătate publică. Prezența
unei infecții urinare la pacientul vârstnic trebuie luată în
considerare atunci când asociază boala renală cronică și
decompensarea unor afecțiuni cronice. În absența simptomelor
speci ce, diagosticul precoce poate di cil de stabilit.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
 ANAMNEZA
Genul masculin: adenom prostatic.

Genul feminin: - rupturi vechi de perineu;

- nefroslceroză (pe fond de HTA);

- HTA reno-vasculară ( stenoza arterei renale).

 EPIDEMIOLOGIE
În cazul pacienților cu boală renală cronică, nu există su ciente date cu privire
la managementul infecțiilor de tract urinar asociate. Aproximativ 10% din
femeile cu vârsta peste 65 de ani sunt diagnosticate anual cu infecție de tract
urinar. Acest procent crește până la 30% în cazul femeilor cu vârsta de peste
85 de ani. Retenția urinară și creșterea reziduului postmicțional sunt principalii
factori de risc pentru infecțiile urinare la vârstnici. La bărbați, hipertro a de
prostată determină obstrucția uxului urinar și astfel apare reziduul vezical
postmicțional. Obstrucția tractului urinar cu stază urinară secundară
favorizează apariția infecției urinare și a bacteriuriei asimptomatice.
fl
fi
fi
 MODIFICĂRILE STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE ÎN SENESCENȚA RENALĂ

Începând cu vârsta de 30 de ani se produce glomeruloscleroza – procesul de înlocuire a

glomerulilor cu țesut bros. După vârsta de 70 de ani, mezangiomul crește cu până la 12% iar
examenul microangiogra c evidențiază distrugerea nefronilor juxtamedulari și formarea unei
rețele directe între arteriolele aferente și eferente. Arteriolele prezintă depuneri subendoteliale
de bre de colagen care determină îngroșarea intimei. La nivelul arterelor mici, intima este
îngroșată din cauza proliferării țesutului elastic și media prezintă modi cări de tip atro c. Tubii
renali suferă o degenerare grasă și îngroșare neregulată a membranei bazale cu creșterea
zonelor de atro e tubulară și broză
Ca urmare a modi cărilor anatomice, are loc o scădere a ratei de ltrare glomerurale și a
debitului plasmatic renal efectiv.Astfel, fracția de ltrare glomerulară (raportul dintre rata de
ltrare glomerulară și debitul plasmatic renal) crește la persoanele vârstnice.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
.

fi
fi
fi
fi

 NOTA BENE!
Conform datelor publicate de National Institute of Health, simptomele infecției
urinare sunt confundate cu stadiile incipiente ale demenței
Următoarele simptome nespeci ce pot asociate cu infecția
• Confuzia sau deliru
• Agitați
• Halucinațiil
• Pierdea mișcărilor de coordonar
• Amețeli postural
• Căderi.
a

fi
e

fi
.

 TRATAMENT
Tratamentul infecției urinare se face cu ajutorul medicamentelor antimicrobiene cu excreție sau metabolizare
renală. Acestea trebuie utilizate cu precauție la pacienții geriatrici diagnosticați cu boală renală cronică.
Afectarea renală impune e oprirea tratamentului, e continuarea administrarii lui în două variante posibile:
scăderea dozei zilnice, în funcție de clearance-ul creatininei sau menținerea dozei zilnice, cu creșterea
intervalului administrării. De asemenea, trebuie urmărită hidratarea adecvată a pacientului pe parcursul
administrării tratamentului. Cefazolinul și ceftriaxona ating concentrații mari în urină, prin urmare
concentrațiile subterapeutice în cazul insu cienței renale este puțin probabilă. În ceea ce privește utilizarea
uorochinolelor, cipro oxacina și levo oxacina, acestea ating concentrații mari în urină și sunt recomande la
pacienții cu boală renală cronică. Nitrofurantoinul nu se recomandă a utilizat la persoanele cu un Cl cr < 20
ml/min. . Aminoglicozidele reprezintă o clasă de antibiotice care se elimină renal prin ltrare glomerulară.
Aproximativ 5% din medicamentul ltrat este reabsorbit de către celulele tubulare renale proximale și astfel
rezultă concentrații mari în urină. Este importantă urmărirea funcției renale în timpul tratamentului.
fl
fl
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
 CAZ CLINIC
Prezent m cazul unei paciente vârstnice – b trâne, B.M., 86 ani, cu
importante antecedente patologice cardiovasculare (hipertensiune arterial
esen ial gradul 3, f r dispensarizare medical periodic , complicat cu
accident vascular ischemic tranzitor, f r sechele i angin pectoral de
efort), luat în eviden urologic în urm cu aproximativ un an, când a
suferit o alterare brusc a st rii generale, ind diagnosticat cu pionefroz
litiazic stâng i egmon perirenal.
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ş
fl
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă

ă
ă
ă
fi
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
 EXAMENUL CLINIC GENERAL

Examenul clinic la internare a obiectivat stare general alterat , TA=200/110mmHg, AV=64b/min, ritmic , cu su u sistolic
apexo-axilar de insu cien mitral , gradul III/VI, afebril , SaO2=98%, în aer ambiant, venectazii membre inferioare cu edeme
gambiere discrete bilateral, secre ii sanguinolente pe sonda de NSP stâng , dureri la nivelul coloanei dorsale și articulației
genunchilor.
Biologic se con rm sindrom anemic important interpretat în contextul afec iunii urologice cronice (Hb=7,2g/dl, Ht=35,2%,
lichid de drenaj lombar intens hematic, post repozi ionare de sond NSP), a infec iei de tract urinar (urocultur pozitiv cu E.
Faecium, multirezistent) i prin hemodilu ia consecutiv hidrat rii intravenoase ini iat în serviciul urologic, cu scopul cre terii
diurezei i “sp l rii” tractului urinar. S-a efectuat transfuzie de masa eritrocitar izogrup, izoRh i s-au administrat hemostatice,
cu ameliorarea hemogramei (Hb=11,8-11,4g/dl) i diminuarea volumului i aspectului hematic al lichidului de drenaj pe sonda
de NSP. Au fost necesare evalu ri urologice repetate pentru stabilirea, de comun acord, a schemei terapeutice optime, incluzând
i realizarea pansamentului local, schimbarea sistemului de colectare, reluarea tratamentului antibiotic i probiotic.
ş
ş


ă
fi
ă
ă
fi
ş
ţ
ă
ă
ţ
ă
ţ
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
fl


ă
ş
 CONCLUZIE
Evaluarea echipei geriatrice a relevat afectare cognitiv moderat (MMSE=17/30, în contextul nivelului de instruire
sc zut, a hipoacuziei i sc derii acuit ii vizuale conform vârstei), stare nutri ional la risc de malnutri ie
(MNA=23,6/30, status hipercatabolic, aport alimentar insu cient), status afectiv deprimat (GDS=7/15, indus de
decondi ionarea zic i spitaliz rile repetate), cu impact negativ în desf urarea activit ilor zilnice instrumentale,
independente (ADL=4/6, IADL=2/8).
S-a realizat ameliorarea stării generale i psiho-emo ionale cu ajutorul psihologului, informarea activ a familiei,
regim dietetic echilibrat, vitaminoterapie, tratament antiin amator, coronarodilatator i recuperator prin intermediul
kinetoterapeutului, cu redobândirea complet a independen ei zice dup o spitalizare de 14 zile într-o sec ie de
îngrijiri cronice. S-a externat având 17 diagnostice diferite i un plan terapeutic complex, în care tratamentul
medicamentos con inea doar 4 tipuri de medicamente (toate cu viz cardio-vascular ), adaptate astfel încât s se poate
asigura complian a terapeutic a pacientei.
În concluzie, apari ia unei afec iuni urologice la un pacient vârstnic cu polipatologie reprezint o provocare nu numai
prin prisma actului chirurgical ci, mai ales, a preg tirilor pre-operatorii i a îngrijirilor post-operatorii care, de obicei
consum timp pre ios i rezerve medicale consistente. Sus inerea chirurgului urolog de c tre echipa multidisciplinar
geriatric reprezint o formul de succes în rezolvarea e cient a astfel de cazuri, nu numai din punct de vedere
urologic ci i din punct de vedere al evalu rii complete a afec iunilor concomitente cu reajustarea schemei terapeutice
adaptat pro lului pacientului, scurtarea perioadei de spitalizare, recuperarea independen ei zice i psihologice i
cre terea calit ii vie ii pacientului.
ă
ş
ă
ţ
ă
fi
ş
ă
ţ
fi
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ş
ş
ş
ă
ă
ă
ţ
ă

ă


ţ
ş
ă


ă
ă
ţ
ă
fi
fl
ţ
fi
ş
ţ
ţ
ă
fi
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
ş
ă
ţ
ă
ţ
fi
ă
ş
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
 BIBLIOGRAFIE
http://revistamedicalmarket.ro/articol/ngrijirea-pacientului-vrstnic-urologic-rolul-
echipei-multidisciplinare

https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/infectia-urinara-la-pacientul-
varstnic-cu-boala-renala-cronica/

Prelegeri din disciplina Geriartrie

Semiologia aparatului urunar de Minodora Mazur