PATOLOGIA CORDONULUI OMBILICAL

Procidența de cordon

Definiţie

- situarea cordonului în faţa prezentaţiei cu ocazia ruperii membranelor

- când cordonul ocupă această poziţie dar membranele sunt intacte anomalia poartă
numele de procubitus.

Clasificare

 în funcţie de situarea ansei procidente:

 gradul I (cordonul în vagin);
 gradul II (cordonul la nivelul vulvei);
 gradul III (cordonul depăşeşte vulva);
 laterocidenţa – cordonul situat lateral faţă de prezentaţie, fără a depăşi orificiul intern al
colului;
 procidenţa complicată – la procidenţa cordonului se asociază procidenţa unui membru;
 procubitus - membranele sunt intacte, ansa de cordon este situată în fața prezentației și
prin intermediul mebranelor poate fi palpată.

Etiologie

1. Factori ovulari:
 sarcina multiplă
 prematuritatea
 prezentaţiile patologice, prin defecte de acomodare a prezentaţiei la strâmtoarea
superioară; prezentaţia pelvină = x10; prezentaţia transversă = x40;
 placenta praevia
 polihidramniosul
 malformaţii fetale
 cordonul lung sau inserat velamentos

2. Factori materni:
 multiparitatea
 canalul dur patologic
 tumorile praevia

3. Factori iatrogeni:
 ruperea artificială a membranelor executată intempestiv
 în cursul unei versiuni interne
 plasarea de cateter intrauterin pentru monitorizarea presiunii sau în caz de
infuzie intrauterină
 Diagnostic

– inspecţia simplă sau cu valvele evidenţiază ansa cordonului procident;

– EVD stabileşte:
• prezenţa sau absenţa pulsaţiilor vaselor cordonului;
• eventualitatea unei procidenţe complicate;
• mecanismul de naştere;
– ascultarea BCF pentru aprecierea stării fătului, apariţia de deceleraţii profunde variabile
la scurt timp de la ruperea membranelor.
- procubitusul poate fi diagnosticat prin EVV constatându-se prezența cordonului prin
transparența membranelor și EVD care identifică prezența cordonului sub forma unei
structuri eleastice, moi, care rulează și la nivelul căreia se simt pulsațiile vaselor
ombilicale.

Prognostic fetal

Poate fi influenţat de:

 prematuritate;
 modalitatea rezolvării naşterii (cezariana este soluţia optimă)
 intervalul între apariţia procidenţei şi extragere
 tipul prezentaţiei (prezentaţia craniană este cea mai nefavorabilă).

Conduita

a) profilactică – respectarea tehnicii ruperii artificiale a membranelor.

- examenul ecografic poate aprecia procubitusul
b) curativă

 procidenţa cordonului este o urgenţă obstetricală

 decizia asupra conduitei necesită promptitudine
 gravida în poziţie Trendelenburg şi cu un cadru medical care va ascensiona prima parte
fetală va fi transportată de urgentă în sala de operaţie
 este important ca gravida să nu mai execute eforturi expulzive
 oxigenarea mamei – 4-6 L/minut
 asigurarea prezenţei anestezistului
 dacă este disponibil salbutamol 0.5 mg i.v. lent în 2 minute pentru a reduce contracţiile
sau terbutalină 250 microg s.c. sau i.v. în acelaşi scop
 dacă fătul este compromis se lasă naşterea să evolueze pe căi naturale
 dacă fătul este viu şi dilataţia colului incompletă se încearcă reducerea digitală a
procidenţei sau se execută în urgenţă operaţia cezariană
 dacă dilataţia este completă se asistă naşterea pe cale naturală în funcţie de prezentaţie
 se poate recurge la forceps sau ventuză pentru scurtarea expulziei fătului
 în caz de procidenţă de cordon la al doilea făt din sarcină gemelară se va face versiune
internă şi mare extragere dacă sunt îndeplinite condiţiile
 trebuie asigurate toate condiţiile de reanimare a fătului
 Trombozele vaselor cordonului ombilical

Pot fi favorizate de inserţiile velamentoase, inflamaţii sau circulare. Formarea

trombusurilor în artera sau vena ombilicală este o eventualitate rară dar care poate determina
suferinţă fetală acută sau chiar moartea in utero.

Ruptura cordonului ombilical

Este excepţională şi poate apare când un cordon prea scurt este supus unei tensiuni brutale
în timpul manevrelor obstetricale sau al unei expulzii precipitate.

Important

obligativitatea EVV după ruperea spontană a membranelor şi în momentul internării

gravidei
intervalul scurt între momentul procidenţei şi extragerea fătului influenţează
considerabil prognosticul fetal

1. Uygur D, Kis S, Tuncer R, Ozcan FS, Erkaya S. Risk factors and infant outcomes
associated with umbilical cord prolapse. Int J Gynaecol Obstet. 2002 Aug;78(2):127-
30.
2. Lin MG.Umbilical cord prolapse. Obstet Gynecol Surv. 2006 Apr;61(4):269-77.
3. Usta IM, Mercer BM, Sibai BM. Current obstetrical practice and umbilical cord
prolapse. Am J Perinatol. 1999;16(9):479-84.
4. Ezra Y, Strasberg SR, Farine D. Does cord presentation on ultrasound predict cord
prolapse? Gynecol Obstet Invest. 2003;56(1):6-9. Epub 2003 Jul 14.
5. Collins JH. Umbilical cord accidents: human studies. Semin Perinatol. 2002
Feb;26(1):79-82.
6. Arulkumaran S. Emergencies in Obstetrics and Gynaecology – Oxford University Press
2006