Curs 9

1.Indicatori de fiabilitate pentru autovehiculele rutiere

Prin definitie probabilitatea teoretica p t reprezinta linia raportului dintre numarul de evenimente
n si numarul total de elemente teoretice luate in incercari N0,cand acestea tind la infinit.
n
pt = lim
N0 → N0
Preactic N0 este limitat si se determina o probabilitate estimata p 0:
n
p0 =
N
Unde n-este numarul de evenimente urmarite
N-reprezinta numarul de elemente real incercate
Precizia probabilitatii p0 creste cu cresterea numarului de elemente incercate N

1.1 Indicatori de fiabilitate pentru elementele nereparabile

Pentru elementele nereparabile se definesc urmatorii indicatori de fiabilitate:
a.Functia de fiabilitate R(t) si functia de defiabilitate F(t)
R(t)-se mai numeste si functia de siguranta=probabilitatea ca un element sa functioneze fara
defectari pana la momentul t,considerat pentru indeplinirea misiunii elementului,pentru care
acesta a fost conceput si realizat,in anumite conditii date,se determina:
o Din punct de vedere probabilistic:
R (t ) = p (T  t ) pe intervalul (0,t)

R(t2 )
R(t ) = p(t  t2 , T  t1 ) = pe intervalul (t1,t2)
R(t1 )
o din punct de vedere statistic:
Nt N −n n
R(t ) = lim = lim 0 t = 1 − t pe intervalul (0,t)
N0 → N N0 → N0 N0
Unde Nt-reprezinta numarul de elemente care supravietuiesc pana la momentul t
nt=reprezinta numarul de elemente defecte la momentul t
Functia de fiabilitate R(t) are urmatoarele proprietati:
o este descrescatoare in timp 0<R(t)<1
o graficul functiei poate fi :liniar,concav,convex
o R(t)=1,atinge valoarea maxima la momentul t=0 cand n t=0

1
 o R(t)=0,atinge valoarrea minima la momentul t →  .Deoarece T>t,iar
T  este imposibil ,deci probabilitatea de defectare este
inevitabila,adica functia de fiabilitate are valoarea zero
Formele functiei de fiabilitate pentru un sistem de uzura in raport cu un sistem fara uzura sunt
reprezentate grafic in Fig.1
❖ II –liniara:lege de repartitie exponentiala pentru cazul in care procesele de uzura sunt
excluse
❖ I-convexa:pentru un sistem cu uzura medie pozitiva (IFRA=Increasing Failure Rate
Average)
❖ III-concava-pentru un sistem de uzura medie negativa (DFRA=decreasing failure rate
Average)

Fiabilitatea R(t)
1
III
II
I

Durata t(ore)

F(t) functia de defiabilitate (probabilitatea de defectare) a elementului in intervalul (0,t) in

conditii impuse:
❖ Din punct de vedere probabilistic
F(t)=p(T<t),pentru intervalul (0,t)
❖ Din punct de vedere statistic
nt N − Nt N
F (t ) = lim = lim 0 = 1− t
N0 → N N0 → N0 N0
0

Functia de defiabilitate F(t) are urmatoarele proprietati:

o Este crescatoare in timp F(t)>0,pentru t>0
o F(t)=1,atinge valoarea maxima la t →  cand defectarea este inevitabila
Intervalul de timp t pentru calculul functiei F(t) este apreciat practic cu una din urmatoarele
relatii:
tmax − tmin
-relatia simplificata: t = unde:
10

2
Tmax-reprezinta momentul defectarii ultimului element sau sistem supravegheat
Tmin-reprezinta momentul defectarii primului element sau sistem supravegheat
-relatia completa:
tmax − tmin
t =
1 − 3.32  lg n
Unde n este numarul total de elemente defecte dintr-un lot
1 t =tmin
F (t ) =  n(t )
N0 t =1
Relatia fundamentala intre functiilee R(t) si F(t) este:
F(t)+R(t)=1
Pentru care se afirma:cele doua evenimente posibile care pot apare in timpul functionarii unui
element sau sistem de elemente la un anumit timp T:supravietuire R(t) sau defectarea F(t) sunt
evenimente complementare ,nu se pot produce simultan si se exclud reciporc
Graficul de variatie al celor doua functii se prezinta in figura 2.

R(t)
F(t)
F(t)

R(t)

Fig.2 T(ore)
b-densitatea de probabilitate a timpului de buna functionare f(t)
se defineste:
p (t  T  t + t )
❖ Probabilistic: f (t ) = lim care reprezinta probabilitatea de defectare a
t → 0 t
elementului in intervalul [t , t + t ]
dR (t ) dF (t )
❖ Statistic: f (t ) = − =
dt dt
Functia f(t) din punct de vedere practic:
-viteza de defectare a elementului
-este utilizata la intocmirea graficelor de mentenanta

3
-in functie de valoarea dispersiei ,functia f(t) poate servi la determinarea volumului de piese
necesare restabilirrii capacitatii de functionare a sistemelor.

c.Intensitatea momentana a defectarilor z(t)

Se defineste:
-din punct de vedere probabilistic:
 t + t 
pt  T  
T t 
z (t ) = lim  reprezinta probabilitatea de defectare a elementului in intervalul
t → 0 t
(t − t , t ) ,conditionata de buna functionare in intervalul (0,t) si marimea intervalului t
-din punct de vedere statistic:
n(t )
z (t ) = lim unde n( t ) reprezinta numarul de elemente defecte pe intervalul
t → 0 N (t )  t

(t , t + t ) 0,
n(t ) = N (t ) − N (t + t )
f (t )
z (t ) = care reprezinta o masura a schimbarii sanselor de ramanere in
R(t )
d
z (t ) = − ln R(t )
dt
functiune ,cu trecerea unitatii de timp t
Expresia generala a functiei de fiabilitate este:
t
t −  z ( t ) dt
d
z (t ) = − ln R(t )  ln R(t ) = −  z (t )dt  R(t ) = e 0
dt 0

Graficul functiei z(t) pe parcursul vietii unui element incercat este prezentat in Fig.3
Z(t)

zonaI zonaII zonaIII

a
A

B C
z (t ) = ct = 
ti tu m t
Fig.3

4
in care :
-zona I reprezintă perioada de functionare initială . unde defectările prezintă o intensitate mare şi
sunt determinate de urmatoarele cauze:
o erori de proiectare şi de conceptie,

o defecte de fabricaţie, .

o control de calitate ineficace pe faze şi la final,

o nerespectarea conditifor tehnice de stocare, de transport, de rodaj etc.

Panta curbei AB reprezintă nivelul tehnic al fabricaţiei şi conceptiei produsului şi a
gradului de pregătire pentru punerea in funcţiune.

-zona II reprezintă perioada de viată uti1ă. z(t)=ct. şi este foarte mică. Defectiunile in această
zonă sunt instantanee ( aecidentale) , cu rată mică.a căderilor şi stabilă, fiind determinate de
o exploatarea neraţională a produsului,

o nerespectarea eantităţii şi calitătii interventifor preventive şi sau corective,

o necorelarea conditiilor tehnice de exploatare cu condiţiile tehnice de realizare a

produsului, faţă de condiţiile tehnice impuse de documentatia constructivă.

-zona III reprezintă perioada de functionare ( cu uzură) caracterizată printr-o creştere bruscă a
intensităţii de defecatare z(t) datorită:
o apariţiei uzuni pronuntate,

o îmătrânini înaterialelor,

o micşorarea rezistenţei la oboseală.

Clasificarea nivelelor de fiabilitate in functie de valoarea funcţiei z(t) este:

➢ nivel comercial O , z(t) = 20% /1000-ore - produse de larg consum , care nu cer o
apreciere calitativă a fiabilităţii

➢ nivel scăzut R, z(t) = 1,5% /l000 ore - produse de importantă redusă,

➢ nivel standard militar S, z(t) - 0,5%0 /1000 ore - instalaţii complexe,

➢ nivel standard uşurat AS , z(t) = 0,15% /1000 ore - elemente din instalatii complexe
incărcate sub sarcină nominală,

➢ nivel superior T , z(t) = 0,05% /1000 ore - pentru calculatoare,

5
 ➢ nivel superior uşurat AT , z(t) = 0,01% /l000 ore - pentru calculatoare incărcate la o
sarcină sub cea nominală,

➢ nivel inalt U , z(t) = 0,005% /1000 ore - pentru tehnică spatială.

d. Media timpului de bună funcţionare MTFB

In cazul elementelor neraparabile MTBF- timpul de bună functionare reprezintă perioada totală de
folosire, adică perioada de functionare pănă la defectare.

1 N0
MTFB =   ti = m
N0 i =1

unde: t, - este timpul de bună functionare pentru elementul i = timpul de viaţă a elementului
încercat No

MTBF - media timpului de bună funcţionare are următoarele proprietăţi:

- este un indicator global şi permite compararea elementelor nereparabile ale diverşilor

producatori.

-nu indică decât masura in care un produs este fiabil pe o perioadă dată de-a lungul vieţii utile,
-ca dezavantaj - nu poate caracteriza complet timpul de functionare al elementului.
e. Dispersia timpului de functionare D.


D =  (t − m)2  f (t )dt unde t- timpul de functionare , m - media timpului de bună
0

functionare

1 N0
D=   (ti − m)2
N0 i =1

f. Abatera medie pătratică a timpului de funcţionare 


=  (t − m)
2
f (t )dt
0

1 N0
=   (ti − m) 2
N 0 i =1

Indicatorii D şi  reprezintă:

6
- abaterile posibile ale timpului de funcţionare fata de MTBF = adică gradul de omogenizare a
productiei de bunuri.
- evidenţiază diferenţa dintre condiţiile tehnice de utilizare şi întreţinerea tehnică a elementelor
supravegheate.

g. . Coeficientul de variaţie a timpului de functionare v .


v=
m

h. Media timpului de functionare.

tm

tm =  f (t )dt
0

1.2. Indicatorii de fiabilitate ai elementelor reparabile.

Orice element sau subsistem poate fi considerat reparabil dacă prezintă aptitudinea de a i se
putea stabili caracteristicile fizico=chimice, caracteristicile tehnologice, caracteristicile
funcţionale, la valori apropiate de cele iniţiale, prin aplicarea unei tehnologii adecvate de
reparare.
Pentru elementele şi sistemele reparabile în viata lor se disting:
- timpii de funcţionare pănă la prima defectare  i

- timpii consumati pentru restabilirea capacităţii de functionare ( reparare) 1' ,

- timpii de functionare după prima restabilire  2

unde:  1   2 ......   n
şi respectiv

1'   2'  .......   n' −1

de unde rezultă că numărul de restabiliri este limitat din punct de vedere al mărimii perioadelor
de bună functionare şi de restabilire ( maxim 2 reparabii).

Costul reparatiei şi, timpul pierdut pentru restabilirea capacităţii de functionare, de obicei
depăsesc veniturile estimate in perioada functionării după restabilire.
Perioada vieţii unui element reparabil cuprinde:

- TTF : timpul total de bună funcţionare,

7
 - TTR : timpul total de restabilire a capacităţii de functionare ( timpul de stabilire a
defecţiunii + timpul de inlăturare a defectului + timpul de conservare a defectului),
şi se determină cu relatiile:

TTF =  1 +  2 + .... n
TTR =  1' +  2' + .... n'

Timpii de functionare şi de restabilire pentru elementele reparabile se estimează şi se evaluează

corect prin dterminarea următorilor indicatori:
- densitatea de probabitate a timpului maxim de utilizare : fu (t) ,

- resursa medie a timpului de utilizare Mm ,

- media timpului de restabilire MTR, etc.

1.2.1. Indicatori care caracterizează timpul total de furrctionare TTF.

Timpul total de functionare TTF este caracterizat de următorii indicatori:
a. - Funcţia de repartitie a timpului maxim de functionare Fu (z), arată că defecţiunile
sunt cauzate de vicii ascunse de material şi nu de nerespectarea prescriptilor de
functionare.
Timpul maxim de utilizare a elementelor reparabile este determinat de imposibilitatea de
a se mai putea restabili capacitatea de bună functionare din motive tehnice, economice
sau de uzură morală.
Probabilistic
Fu (z) = P(Ti<r)
sau statistic:
- reprezintă probabilitatea ca un element reparabil să devină inutilizabil intr-un.moment Ti, pe
intervalul (0,T) .


N0
1
Fu ( ) =   n( )i - unde n( )i reprezintă numărul de elemente inutilizabile in No i=1
N0 i =1
fiecare interval de timp stabilit .

Acest indicator se utilizează la compararea elementelor reparabile realizate de

producători diferiţi şi la stabilirea cheltuielilor de exploatare.

b. - Densitatea de probabilitate a timpului maxim de utilizare fu (z) .

8
Probabilistic:
d
fu ( ) = Fu ( )
dt
Sau statistic:

1 n( )i
N0
fu ( ) = 
N0 i =1 

unde: n( )i - reprezintă numărul de elemente care au realizate timpul maxim de utilizare in

intervalul 
c. Resursa medie sau media timpului de utilizare MTu
1 n−1
MTu =   i unde n reprezintă numărul de ciicluri de utilizare in perioada vietii elementului
n i =1
reparabil

Acest indicator compară fiabilistic produse de acelaşi tip, proiectate şi realizate de

producători diferiţi şi influenţa condiţiilor de exploatare asupra elementelor realizate in aceleaşi
producător dar folosite de diverşi beneficiari.

1.2.2. Indicatori care caracterizează timpul total de restabilire TTR.

Timpul total de restabilire TTR este caracterizat de următorii indicatori:

a.- Funcţia de repartiţie a timpului de retabilire FR (z)

probabilistic: FR ( ') = p(TR   m' ) - reprezintă probabilitatea ca elementul reparat într-un

timp Tr mai mic sau cel mult egal cu timpul mediu stabilit  m

r'
1 r '
statistic FR ( ') =   n( ') unde n( ') reprezintă numarul de elemente care au fost
N 0 i =1
reparate in intervalul  '
Practic FR (r)

- realizează studii comparative asupra modului in care se repartizează timpul de reparate

in diferite unităţi reparatoare, .
- constituie baza de organizare a procesului tehnologic de reparate,

9
 - contribuie la stabilirea costurilor in unităţile reparatoare.

b. Densitatea de probabilitate a timpului de restabilire f R ( ')

Probabilistic

p ( '  TR  ( '−  '))

f R ( ') = lim reprezintă probabilitatea ca durata de reparare a
 '→0  '

elementului TR să fie cuprinsă, în intervalul ( ', '−  ') şi mărimea

intervalului  '

Statistic:

1 n( ') d
f R ( ') =  = FR ( ') unde n( ') este numarul de elemente reparate in unitatea de
N0  ' dt
timp.
Acest indicator este utilizat în lucrarile de mentenantă, la proiectarea spaliilor pentru
activitatea de întreţinere, la stabilirea necesarului de piese de schimb, la dimensionarea spaţiilor de
depozitare a pieselor de schimb şi indică viteza cu care elementele ies din reparaţie. Indicatorul
determină capacitatea de reparare a elementelor.

c. Media timpului de restabilire MTR.

Media timpului de restabilire reprezintă valoarea medie a timpului consumat pentru depistarea şi
inlăturarea defecţiunii elementului reparabil.

1 n −1 '
MTR =  i unde  i'
n − 1 i =1
reprezintă timpii de restabilire a elementelor pentru cele (n-1)

restabiliri.

Indicatorul MTR apreciază nivelul de pregătire a personalului de asistenţă tehnică, gradul

de dotare tehnică a unităţilor de reparatii, organizarea fluxului de reparaţii , organizarea activitătii
pe schimburi.

10
11