CALCULUL RECIPIENTELOR CU peg SUBTIRI suPusE Re AX! 4 RL © Detininee recip. cu perel sublini de A.ez 24.224. = 008 “a R D 20 cele mai frecvenite Valore AE (0,001 + 0,01) A yuvimen Z R= Rasa ae turf. spent. nen e Ipoteze de caleul | a — ckementul, fnear LL dup sk mediang eae se. Conserv Py Lane. fox ov mnodifite “is ae (Kirchoff~ Love) — compon why ntinnt L- Tave lisulud OSes h poop at le oe we Sls witale x ch) = Beigel tone es ‘plan (Kircheff Love) eo degree (ere aunt fo valet — Aomp: fale ectele Sredvietiare tare achimaRe pe ch eo sortie, cemedihur comida Ae el lear a eala | Fitna ni imgliheatirereee CAZURI PARTICULAS = teoria tard moment 1. VASUL SFERIC eR =R,= 5 ° 6-8, Inlocuind in ect. de echilideu (Loploce) rezulta: 26. 2 RA { PR (Oa? { Presupuniad mantaua 19 constructie sudatg. ong el Gmox = (Gm, Se )* be £Goe = @ 2 se obtin urendtoarele torencle de dimensionaré Dm p. Di p. De Axe ; >be Di yy PE 2GRG, ' 7 ROS’ O-7GEnp pibar), Ds (em), So (doN fen?) 2. VASUL CILINDRIC DESCHIS LQ >> conducte eR, a8 05,70 Obs Dack se fulosescs p Cex), D,Di,De Comm), 2% e: Yawn fa. CN, —telatiie de digmsonare befits i . ) 0% Nom pd ee nyt @D se ae a sau A? Feed + po ? ala Fu gm pes ‘. ce ope ee @O 42 ayer OO Doplat P8, RECIPIENTUL CILINDRIC INCHIS SUPUS LA pjiyysconst fe ISSSSSSSESSSS7 SSES SAR) ley | A 4 Scriind echilibrul forteior pe directia z se obtine: x(F), = TDs. G,,- p. EE de unde: tensiunea meridionald 2.2, In sectivnea transy. se poote serie: ees ‘ dF=Bag.b-p dE, =dF. sin? 1 me Bp b Jf sin PaP= D. bp ° Din conditia de echilibru a forfelor pe directia x se obtine: Db.p= 26,.4b de unde ( Lb 33. Roportul 82/72 2 | tensiunea circumferentiald (tag uls le4. RECIPIENTUL CONIC di py PAE tg te Aed pb 4 AZ 70 P05. + P woe Ot Din conditia ZF)y= 0 rerultc pe = TDA. Oof = TDA, Oy poet ded ; pd o, = YA, Aadoe 5, VERIFICAREA PRESIUNI) RECIP. CiLINDRICE . pea aang. fovd. oh. obs < 04 yt B-A1) De ReciP. Contce SE oy BOL AE Pe hg A) tom — xX zto 4% pe= [oct AZ) em We 01 Di © = 1 9a(Di-n) ade eonal.vol, £ a“— OPTIMIZAREA FORME] REZERVOARELOR DE STOCARE Rezervourele de stocare se construiesc , fie de forms cilindrica) fie. de forma sfericd. Avantojul cezervoarelor cilindrice constd Tn special dintro tebnologie si_executie mai _simpla. Avantajul rezervoarelor sferive constd in distribuirea untformda a tensiunilor pe cele doud direct (meridionala si tan- gentialé), folosindu-se astfel mai rational capacitatea de cezistentg amat.utilia Forma rerervoarelor silindrice este determinata de copertui(ti) Dacd se noteara: ye TB2y —volumul recipientulsi 4 A= "1D. H- suprofata peretilor laterali (mantolei) L Ps ta p Age = suprofata fundului (capacului) C,-costul specific pentru fabricotia peretilor laterati din aceeasi grosime de tabla lel/m? Cy7 dem pentry fabricatic fundulul gi copacului lei/e 37 cosh Fundatie’ lei/m> C.- wstul anual al terenviui lei/m*. an Toate cheltvielile vor fi: CsA,-C, FAQ (egtc,te,), folie TD woz o\ 4Cy, UD, respectiv C = Tl DHE, += (c,+C,*C,) = aye ori (ereyr cy) Optirnizarea formei rezervorutyi se face punind cond itia de minima pentru cheltuielile generale: @cuzul s=const, (4) dc__ 4VCa TD Bio pet ge (Cates tla) <0 Din aceasta relatie cezultd : POD yc ana 9 (en +054CQ) de unde: —— Ca 4 Ca+ Gy (D=2H5 OO ooo 1 2) carul s #oonst, (cs) In tpetera ad ge folasesc. table de gresimi diferite, costul mantle’ Cg va depinde de inaltimea rezervorutui H 4! implicit de diametrul D ’ Jastfel tncit: i C,=C5 (H-1)D sou Cy "Taye Cy Kc, Inlocuind in ecuatiq costului total pe Cy cu Cg reaultd: 4vce (H-4)D 1D cs > (ce, +¢3t ey) D odicS: v Tp? C= aves A - AVC S+ 7 (Cy*Ca #54) derivind 5) punind conditia de minim se obtine d 2C5V®_ 64 27D (eee. te, )=0 oo- aay or aD Ce, tes tc, ) died: “ D2 scyre,y= 32% oc aT? DAH Ca 2 Ra aD TDS (W-4)D Luind H-42H rezulld: 1D (Cy+Cg+C,) = 27. HCY de unde: CONCLU ZI: Atunci cind se considera mantau a i if a din tabld de aceea 3 foportul optim D/j4 este de dor mai decit cozy! tn care mantaua sé €onfectioneazs cu gosime variabila. (b) ia rezervoare mici, unde cheltuielile pentru fundatii pot fi negtilate in raport cu celelalte, la care Cy=Co gi te poate admite mantaua de yrasime egald 2 D=2H @Qra recipiente mici, inchise, la care Cy = 2C, ! DZ=H Oia rezervoore mari, sau la cele insfalate pe terenuri Scumpe, confectionate din pereti cu grosime variabila: n-4eu— poe functie de valoarea roportului cheltuielilor, k. Caturi particulare : @ Recipient cilindric pp =p sonst; pez? Oj Semox #!Scleeeg2 Pe Gemin® elroy = 2B re 2 (Sy Sr may * V6n1.e.=0 Or mntn.* IG. Semax | Sel, mga re n= (Gel 2° Se c=te *—— e (Bey in-~so CAPACE, FUNOURI, FLANSE To constructie sudata Clasificarea dupa forma: Sferice fdr racord la corpul mantalei supuse tr general efectelr de margin 401 ce, compuse dinit-o portiune sfericd gi uno toroidald de rocord a corpol mantolei @vrorconice cw racord la corput mantale! @ pane, adenise la diometre De miei gi mijloet @pondori sferice fara cocerd Jo partea cilindrica Efecte d oH @ Ffecte de marsine © Ansligg teor, distr, tens, AS dada, cemertulas fini @ Anoliza expe. distr. tens. -tavelig fotoelastic -tens. elects, reristiva sholografie - met. moiré Fetelelor) m= Nm 4 SMm . PE, 228 ae Bl 3 a 25 ate Rel atia se, oproxim ea Be sub forma = PRR Of, = 08% S45 “Me, &Mc_ O46 PR Oot tat st _ PR & Op -921 BE Tersiunea echivalents dupa teoria 3a ech = Gmax"Smin = Sm -Se=NS Conclu Datortd trecerii Se este multiplicat fota de tens. obigauita cu factorul VR/s |® Relatii de caleul a grosim ti p.D/Dd DB Ceres B=? (Rhy Cone Dd P % 2 lates -y De Bo S& 8 40% Somp unde coeficientul de forma ky = f(De/h) Sc Vv KR ky 2,0 45 1 O5 1 2 3 De Sp-R h [3] oda CPO, 54+ 5p @® Fondul torisferic (w racord ta corp) @)) Forma a dimensiuni caracteristiceh o22 2 60s £ (en) 61 sou 9 3(8-S,) Distributio tensiunilor gi deformatiilor in luagul zonelor specifice Se disting trei zone: -zone sferiea © - +t toried intermediara @ - cilindries © Repartitia tensiunilor meridionole gi Greumferentiale din interior (indice i) $i din exterior (indice €) este reprezentatd in fig. aaa rraxinad GEG, iT Omi = Sy Sm ! ome Ss Po t . a eS Ig. ‘ceeA. —Considerind fiecare zond c invelitoare separotc supysd presiumil interioare p, deformatile circumferentiale pot fi considerate cuasi- constante, influentele reciproce de leqsturd find Inlocvite in planul de | separotie prin forte 31 momente. ; ‘ ePR ye PR v) Tensiunea de membrand, din partea sfericd se poate serie sub forma: = P.De G& L6m Pte 16.2 Fatc de aceastd tensiune (de referin}d) , tensiunea_meridionald interioan Gin. (cea moi more in zona de racord) qi tensiunea Cireumferentiald exe Toad, CG, (cor mai micd 7 de racord ), voriazd Independent de p= taportul 5/D, conform Fig Dependentele: t in ZONA _ Omi rmas| on Se = £ (b/De) a es $ (b/d) sint ridicate pe bazd de mdsurstor elect Co urmare tensiunea reols in zona de racord va $i: G _ Rep. De -4 mmax~ 4s deci verificares se face cv BP Pe ¢ Ga, =? 6a Ginans #&) Funpuri PLANE ©) Solutii constructive ©,©,© sint solutii neadmise deocrece imbinarile sin} de colt gi sint solicitate la intindere si forfecave ® imb. de cold_nepatrunsé © imb. de colt pé&trunsa amb. de colt_nepatruns Amb.de colt _pétrunsa: _ Gi inel pétrundere Coefic, Pe0,8SOLUTU CONSTRUCTIVE DE ASAMBLARE A FUNDURILOR $1 CAPACELOR Urmdresc distantarea sudurii de zonele in care se produc efecte de mormine_prin momente Incovoietoare suplimentore, (a) capac sferic Csemistene) cu tesiturd bilateral min. 4 (5,8) ® capac. toristeric cu unilateral Varianta ©) se admite qumai tr cazul S¢ $ 20m: @Deu inbio suplin Ba, CO) sol. ome. de (H sol, const: de prelungire a pretungive Q , mantaled- tudura ext. Whawral ec = sudlera intiSEN TE MING ENRUL TIME Pe pit rur O4402= 1,25 Simin G4t Gn 54.25 Simi @,=0,75min . coef, Pao, coef. 20,5 conf. =O; Soletile D-@ se recomend la: pid ¢teoollmrrm) B) © 1 coef. <0,75 coef. 20,75 cook paqos2-l - Se recomandd la p> 10.000!bar.mm) DétronséFLANSE SULDATE see aie [ GQ) Salutii constructive de avamblare a Fflangelor Gein” 25 ® ming 25 © veri set. uh’ Funduti gi copace @Catcutul grosimii Se face din conditia de reristentd la incovoiere cunoscind torta care actioneaza 19 suruburile de fixare Fs). Flongei Momentul incovoietor fata de sectiuneo de rezemare este M; FFs. as Punind conditia ; Sk P Sai rezuhs ines de rezistenta neceeet = [Pe D,- -2 (stag s? ee eeINELE DE CONSOLIDARE Grosimea invelitorilor cu orificii care intrec )5€ mm gi a inelelor de consolidare se determing din conditia ca suprafata secliunii consolidarii Ac mérgints de dreptunghiul ABCD 60 fie mai mare decit suprofata orificiului unde Ag ~sectiunea transversala intérita cu inet A, ~ sectiunes orificiulul de stut dine =V De [s'=(s,+52)) Si= $+ Se @ Sectivnea suplimentard tm zma de consolidare FZJAncp este: he = G2 se) e+5)42 45,54 420 Zar suprafata orificiului : Au = d+2s,)s Ac > he —> 2% ‘ P.D, 6 =$.+ 5 =—-—-&§ —_ 4-55, ro sferd e 40 Ga-W4P z supraf sferice PD 4 Ss SetS = +SqtS, SUpraf. conice 20W4Gg coseoe SOLUTIE CONSTRUCTIVA OPTIMA DE COMPENSARE & ZONE! DE ASAMBLARE A STUTURILORSOOT EIEN SEIS EE UNE DE ASAMBLARE ATEVILOR 7 IN PLACA TUBULARA 4 Fasciculul de tevi dintr-un aparat reprezinta, elementul, care realizeazad schimbul de cdldurs. Numérul de fevi post nge de erdinu| sutetor $i chior peste ome. . © sje Tevile sint fixate in placa de sustinere (placa tubulard) in urmdtoarele yariante ; : =prin mandeinare (umflarea 4 aa iti Pei eneacinese nflarea transv.) -in conditii F. ugoare - prin sudare (tard mandrinare) ~ prin mandrinare gi sudare —m conditii grele de functionare Pancipalele solufii constructive de asamblare a tevilor Tn place jubulora de sustinere In corpul aparatului sint: Tipuri de tmbinari ‘cu Mandrinare. Mandrinarea urméreste fixcrea tevii pentru eliminarea vibyatizlor care pot contribui la intensificorea procesului de sovoitune de coutact (compresiune local&) sau a celui de soreziune generala (prin aceesul mediuilui chime activ ta interstitiv teavd - orificiu Mandrinarea se executa prin deformorea plastics lo rece -umflarea tevii cu ajutorul unui dorm Dg rd aplicat prin forte axiale. Imelele toreidale de descarcare urmarese micsorarea coulractic’ la dacinea. Tmbiwarii sudate si reducerea pe aceasta cale a pericolului de Fsurare a suolerii,CALCULUL IMBINARILOR TEAVA-PLACA TuBULA Modelu} de calcul Imbindrile circulare dintre tevi si placa tubulard, de sustinere tm corpul aporatului sint solicitote la forfecore datoritd: G) presionii din corp —® torte Fy => G'(F') @solicitéri temice —» GS" (FS) Q) Solicitarile dotoritd presiunit | Fortele ce se dezvoltd in aparat sub actiunea presiunii mediului de iucru tind sd desprinds tevile de placa tubulara TT 2 2 a Fp=e (Di-nde)Py+ Ende: py In cazul unei rigiditati f mori a pléeii tubulare, aceaste forlé este preluaté portial de co-pul aparatului Fé i particl de citre tevi Fe astfel incit a se tadeplineases conditia et Foake tr Fy Repartizareo lui Fp totre corp si tevi este proportionala cu rigiditadile sectiunilor respective. Astfel: Fle Fo # (DE-Di*).Ec ic =n Taye plyntlnte Y (db- dey? F (De -DD Ee docs ECS Ey zt 2 pie Fo (0F-D") ©” (ag age (De -De) >. Fen (d&- di*) 4 on (d2—d4 (02-02)Solicitdrile axiale corespunrstoare (&, © E,) sint: Ge te aS £ © “Eines 7 oe-a2)+(pe-D}) 6, Fe Fp nilde-di) F n(6E-352)+(DE-DEY adied dacs EQ *E, => @)Soticitsrile termice 'n ipoteza unei diferente de temperatura dintre tevi si corp | ATL? Te) 81 a rigiditétil infinite o pldeit tubvlore , tevile vor | solicitate la compresiune gi Flambaj ier corput aperatului ta ‘intindere EE ps ATE Solicitdrite proportionate aw deform. specifice provenite din dilatare, E % raportul de rigiditéti (al tevilor pentru corp 4 ol corpolui pot fi scrise ast fel 6! (eter Tete) wh (de'-de') Ee. Eg eWay nn AP H (3-d2) Ee SE (dd-a2) & pi teviy so" ( Ta%- Te%) LE (02-01) Ee Ee Fv0e Di) Bet (ad a2) Ey In ipotezg E> Ey = Gt - 6 Teen Teme)n (det 2). E at Tate™ Testeln (de -ai?).€ “ (E-D)+ n dd-a.2) ota - {Tim - Teme) (03 vid € “(0b -b}) + n (ee -42) Aceste solicitditi dau nastere tn tevi 34 corp unor forfe egale gi de Semne contrare, care coutd sa desprindd tevile de placa tubstora: Flr (Te to Tee) (Be - D2) Ee Bn (48-2) ~F { aS if (de =A) Ee Eg = DE Ea tn Cd at)( Tyee — Tete) (Dg- De eee Oe Se (ng - de) + Cade Fa (dd-ait)-€ CONCLUZIE Golicitarile datoritd presiunii gi solic! rile lungimeo tevilor gio corpulvi schimbat., ci de termice nu depind de urmeton' factor: -rapertul dintre. suprafetele sectiunii tevilor (peretitor) ai corpului ~ proprietatile materialelor E, x -diferente de temperatura AT @)tensiunea de forfecare th Imbinarea sudatad teauc - placd tubulard: . LAG ' ‘ —s ous Ath Qe = 0, = Gsm a, de < 065? Goma =Gas Tenziunea de tatindzre ty imbinarea corp plac tabylars G-tet &" + T, De Fe € & Some = OneCLASIFICAREA RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE Ltilajele tehnologice 91 instolotiile care deservesc industria chimicd si cea energetics reprezintd in more parte o categorie speciald ~recipiente sub presiune -care desi chemate sé satisfaca functionalifat diferte, prezintd tedsdturi comune de selicitere in axpleatare gi /sou de fabricate. Principalele criterii de closificare sint A- dupa de B- dupa temperatura ne C~ dupa periculozitatea mediului de lueru D- cups grosime A. Cle dupa a {@ Avarate cilindrice y fica stinatic de tip cotoand Ex. [C4] coloane de absorbiie [12] reacteare chimice se Gecticeute gaze reactoar€ nucleare 2 @Aporate de incaleire cv Flacéra Ex. [24] genevatvare de abur ies combustibil gazos 122] cupteare > @Aporate de transfer de edldurd Ex: ~condensatoare. -distilatoace -pratscdlaitoare -recuperateare 4 @® viilaie pentru procs -anvelepe felis . forne— Fixe, mobile nducte, tewi conteinere : e2erveare citindvice si sfarice de stocare “tatcun’ pate tere, teansp. mater eimeSOLUTIH CONSTRUCTIVE, DE ASAMBLARE A PANOURILOR Dre TeV by tevi cu_inima dreptuaghiviand sav circulord Sudurd nepSirunsa tevi cu aripiocre sudate cap la cop imCONTROLUL ETANSEN ATIl RECIPIENTELOR G@)caloulul! pierderilor de debit in orificii minore =0,59+9,78 tn functie de 5 . 2 Re = SE (9+ wel. vEscoz, cinem. = ) w - sectiunea orificiilor Q-densitatea mediului de scGpari @) Determinarea nivelului piecderilor admise Nv. Vane «L9/s) c. t max CMA ~cencentratic max. admisa Cg 3) V = volumul incintei (m3) t may” durata max.(s) c- wef. siguranta Dategerea metodei de contro! tei * tsa jo ~ debi tic gsigurot de ineercare toy debitul energetic sigur te tae es) @Metede de control : a s © cliferenta de presiune i to ® vizuala — develo ante so? - tort @ imersiunii— bule ascensionale wo '° fowl y @ detectorului de holegeni po -® ) wee oy : ‘ jawe — ——® detectorului de helt . pes cu trager radioactiv | ®@ emisie acusticay \ . bar : . ae 5 7 a bit enerqelic Vv No > Sayaleycml” Cnet de On , ST pumsoqy =d 9] ated auatyayrn duisy y (2.9r2-) SOBN ‘C2,062-) YaBourrH ‘(2,092-) MH8H ‘ (2.891-) Yowag 1 (>0¢84-) uab:xo . (.C91-) v™PD} “(>,961-) FzW (9,98,-) UOEIy Ca.gei-)428¥ | cOe- ose as AL : (Pano) Bua | gol : (2.88-) 403 “(Ag-) Loquooap pixerg ‘(2,98-) PYR|H49°V Su! ase Tr oss | ose I (2.Br-) PUA|!604 |(2,@7-]UPdoig | OS~ (2,08-) 219 '(a.n-) vO¥NG (2e€E-)POWOKy | OF- T oa-> | ooz] oF A ost | ose I xe ouysap op aduarxa [aL Joo = en) St Jinjnyuardioas “ 913063453) joas ‘dau 2g BPO. -é9ay “yal MLSS >L GUS AcEAZ% 1 BPIO> 1g DiNyousdway Odnp sud2/41S B/D geR Bes cx C. Clasificarea dupd periculozitatea mediuli: ® neotravitoore, neinflemabile, neagresive (chimic) Ex: Sours bloxid de carbon, gaz egopare ( p 4 5Sbar) viei @ ottavitoare (letate), inflamabile, agresive (chimnic) Ex: amoniac, benzing, clor, fluor, hidrogen, sulfurat, oxigen @ Radisactive Ex radiatii n - lenti efectivit. biol. 243 mates n ~rapizy, efectivit. biol. 10 ais X si gama, efectivit, biol, = 1 D. Clasificarea dupe grosime, a D Recipiente subtic (ow porsti subtie’) ge (aoe 0,001) & grost) Cow §PARI 4 Meer a Ye UCTIA “ATEGORIE DE IMBINA ea CATEG RECIPIENTILOR Categoriile de imbingri se referd la localizarea pe recipient si nu lo forma rostului. Se io in consideratie distributia tensivnilor din peretele recipientului 4 @ -imbinare cap to cop circurnferenti als intre virale, virole §: capa fe co presiune de incercare Gor, ~ tens. admisib. la temp. de incercare Sat- i la temp. de calcu! ate ern) 'P ~adaosul de coroziune Jed rea vated cle a feds roped ee se Nery : of ulei , petrol cm? ensibilittatea: io? = 5.10°* (oar om) @ inceRcAREA PNEUMATICA DEZAVANT A Conditit tehnice__ Sari re Medii de lucru: gate meutre, amestecuri ca Pata Pe! SF freon heliv-aer, heliv -azot Sensibilifatea: 5.10% +109 (bar 2?) o@ Constontele n gi kK se determing din tensiunile corespunzS foag. atingerit alongirsi de 1% admisd ca limita acoperitoare pentru mojoritatea cazurilor practice sau aig limita tehnica de flue; G, 20 wrespunz Ghoare unei durate de (Caogsi 100.060 ore ( unesri chia 20.000 ore’) e log t log (SB) hog k +n bog Sv ou {93 ( oa fogk en egos . 19 (Fe pe to Ge or =P (les F080 Pip) tog ig 7 '09 ioe bog k= Ten ele S ~log k= + EES tog Sot log Ory, x @ Fe haze incerssirilor la Flin; se determing ural. carackeristic! felogite wm caleviul de dimensionare ¥ verificare a elementelor tare Lereaed: la femperaturi ridicate: ~limita tehnicéd de fluc; Ca 010% ~rezistenta tehnicd. de durota (lo rupere) Gop hoa 10)b . climita tennicd a fluajului de scurtd durate. inte a 25a g 35-a h, corespunzdtoare Unei Simite conventionaie. Av, = 153 CL /y) Sig)(comp letore SALCULUL LA_ @ Metoda deformatie: admisibile ta Fluos E=Sayt, =k ont, a em? K aon =| @ Metodo vilezei admistbile de flag] Eave ty zk. GX t \ : Go ; Gog < ( “ee ya ag $4 ks Cop 7 3) Metoda tensivnilor limita Sem < Gag Sr /rca00 Sag =A fvcso ct Cy 4g 49 1 Se roo t 6&2 Oe locces/t ce he ay 7 2 Gag 2 Srisecce/res ce 4 p | Valoarea constanteler kK sin n= F(T) varias ta limite destsl de fargi tn funetie de Ypul S morea ofelului, motiy pentru care ge ima pune determinares ler pe cole experimentalc, Volorile conventionale max admisitile ole Naf Denumirea elementubi soo subansamblului 10000 100000 200000 Gas) Gis) G@2s) 30" /h 1153,/p 98% h tes ph suproinedizitoore ‘€OrESP. 1ODady 5¢ 57 a” dvcd obbur, tel aazone 1,10 TOT 05.197 | condocrc ue : 4 &h. cEIdUS) Tmb. SudoIe pred eck toned rind © iccre Male coreg, 100000. ‘ammdtur} Conducte,reazeme. elemente, sustinere tixare coploore 3 cozone coretp. 290 000 h