Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Divizibilitatea Suport Curs Optional V VI 1
Divizibilitatea Suport Curs Optional V VI 1
DIVIZIBILITATEA
-SUPORT CURS OPŢIONAL-
CLASELE V-VI
2017
1
2
Teoria numerelor, una dintre cele mai vechi şi mai
frumoase ramuri ale matematicii, acordă multă atenţie
proprietăţilor numerelor întregi şi legilor după care se conduc
operaţiile cu aceste numere. Dintre toate operaţiile aritmetice,
cea mai capricioasă este împărţirea. Ea nu poate fi
întotdeauna efectuată în sfera numerelor întregi, caracterul ei
capricios manifestându-se nu numai faţă de zero.
Toate aceste particularităţi ale împărţirii au favorizat
apariţia unor noţiuni ca: numere prime; cel mai mare divizor
comun; cel mai mic multiplu comun; criterii de divizibilitate;
etc.
3
AUTORI
Prof. Velcea Emilia
Prof. Giorgi Victoria
4
GENERALITĂŢI, PROPRIETĂŢI
Proprietăţi:
1)
Exemplu: 1| 25 deoarece astfel încât 25 = 1 25
2)
Exemplu: 17 | 17 deoarece astfel încât 17 = 17 1
3)
Exemplu: 15 | 0 deoarece astfel încât 0 = 15 0
5
8) dacă m|a
Exemplu: 3|15 , adică 3|105
Conform proprietăţii 4:
Dacă numărul natural a se divide cu numărului natural b, atunci a se divide cu
orice divizor al lui b.
Exemplu:
CRITERII DE DIVIZIBILITATE
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un număr natural se divide cu 2 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este pară.
Criteriul de divizibilitate cu 3
Un număr natural se divide cu 3 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este
multiplu de 3.
3|(a + b +c + d + e) sau a +b + c + d + e
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma divizibile cu 3.
Soluţie: sau 2x+2
2x + 2 par .
2x + 2 = 6 2x + 2 = 12 2x + 2 = 18
2x = 4 2x = 10 2x = 16
x=2 x=5 x=8
Numerele sunt: 222, 525, 828
Criteriul de divizibilitate cu 4
Un număr natural este divizibil cu 4 dacă şi numai dacă ultimele sale două
cifre formează un număr multiplu de 4.
sau
6
Exerciţiu: Care sunt numerele de forma divizibile cu 4?
Soluţie:
Numerele sunt: 3120, 3124, 3128
Criteriul de divizibilitate cu 5
Un număr natural este divizibil cu 5 dacă şi numai dacă ultima sa cifră este 0
sau 5.
5|a
Exerciţiu: Determinaţi numerele de forma divizibile cu 5.
Soluţie:
Numerele sunt: 710, 715
Criteriul de divizibilitate cu 9
Un număr natural se divide cu 9 dacă şi numai dacă suma cifrelor sale este
multiplu de 9.
Criteriul de divizibilitate cu 10
7
, deci A=510
Criteriul de divizibilitate cu 25
Un număr natural este divizibil cu 25 dacă ultimele sale două cifre
formează un număr multiplu de 25.
Criteriul de divizibilitate cu 7
I. Un număr natural este divizibil cu 7 dacă suma dintre câtul şi restul
împărţirii numărului dat la 50 este divizibilă cu 7.
Exerciţiu: Arătaţi că .
Soluţie: 1638 : 50 = 32 rest 38
S = 32 + 38 = 70
S
Exerciţiu: Să se arate că 785 nu este divizibil cu 7.
Soluţie: 785 : 50 = 15 rest 35
8
S = 15 + 35 = 50
S
II.Un număr natural se divide cu 7 dacă şi numai
dacă numărul se divide cu 7.
Exerciţiu: Arătaţi că numărul 1638 este divizibil cu 7.
Soluţie:
Criteriul de divizibilitate cu 8
Un număr întreg este divizibil cu 8 dacă numărul format din ultimele sale trei
cifre este divizibil cu 8.
Regulă specială: Un număr de trei cifre este divizibil cu 8 dacă numărul format
de primele sale două cifre adunat cu jumătatea numărului format de cifra unităţilor
(ultima cifră) este divizibil cu 4.
Exemplu: Se dă numărul 592. 59 + 2 : 2 = 59 + 1 = 60.
60 se divide cu 4, deci numărul 592 se divide cu 8.
Exerciţiu: Să se arate că numărul 756216 este divizibil cu 8.
Soluţie: Se verifica dacă 216 este divizibil cu 8.
21+ 6 : 2 = 21 + 3 = 24
9
Observaţii: Un număr impar nu se divide cu 8.
În majoritatea cazurilor, suma dintre numărul de două cifre format de sute şi
zeci şi numărul format de jumătatea cifrei unităţilor va fi un număr de doua cifre.
Suma va fi de trei cifre numai pentru numerele cuprinse între 984 şi 998, dar şi în
acest caz nu este mai mare decât 103 (99 + 4 = 103).
Criteriul de divizibilitate cu 11
I.Un număr întreg este divizibil cu 11 dacă suma dintre câtul şi restul împărţirii
numărului dat la 100 este divizibilă cu 11.
Exerciţiu: Arătaţi ca numărul 4037 este divizibil cu 11.
Soluţie: 4037 : 100 = 40 rest 37
S = 40 + 37 = 77
II.Un număr întreg este divizibil cu 11 dacă suma cifrelor numărului respectiv,
adunate din doi în doi este egală cu suma celorlalte cifre rămase sau dacă diferenţa
acestor sume (în cazul în care nu sunt egale) se divide cu 11.
Exerciţiu: Arătaţi că numărul 4037 este divizibil cu 11.
Soluţie:
10
Diferenţele 100 – 1= 99, 10000 – 1= 9999, etc. sunt alcătuite dintr-un număr
par de 9, deci se divid cu 11.
Analog, sumele 10 +1=11, 1000 + 1 = 990 + 10 + 1= 99 10 + 11,
100000 + 1 = 9999 10 + 11, etc. sunt divizibile cu 11 deoarece fiecare
suma se descompune în doi termini divizibili cu 11 fiecare.
Exemplu:
11
Soluţie: , prin urmare .
a fiind cifră, rezultă .
Conform criteriului de divizibilitate cu 11, putem scrie:
3 + a + 0 + 0 = 7 + 1 + 2 + 1, adică a + 3 = 11, deci a = 8.
Criteriul de divizibilitate cu 13
I.Un număr natural este divizibil cu 13 dacă suma dintre câtul şi restul
împărţirii numărului dat la 40 este divizibilă cu 13.
Exerciţiu: Arătaţi că numărul 4459 este divizibil cu 13.
Soluţie: 4459 : 40 = 111 rest 19
S = 111+ 19 = 130
12
Deci toate numerele de tipul se divid cu 7, 11 şi 13. De asemenea se
divide cu 7, 11 şi 13 numărul 999999 = 1000000 – 1.
Aceste proprietăţi ne permit să reducem rezolvarea problemei divizibilităţii unui
număr cu mai multe cifre cu 7, 11 şi 13 la divizibilitatea cu aceste numere a unui
număr format din numai trei cifre.
Exemplu: Dacă vrem să stabilim divizibilitatea numărului 42623295 cu 7, 11 şi
13, despărţim acest număr de la dreapta spre stânga în grupe de câte trei cifre
(ultimul grup de cifre din stânga poate avea mai puţin de trei cifre).
NUMERE PRIME
14
1319 : 19 = 69 rest 8, 1319 : 23 = 57 rest 8, 1319 : 29 = 45 rest 14,
1319 : 31= 42 rest 17, 1319 :37 = 35 rest 24; s-a obţinut câtul 35 < 37, deci
numărul 1319 este prim.
C.m.m.d.c. al numerelor naturale a şi b este cel mai mare număr care divide
numerele date.
Exemplu: , iar
c.m.m.d.c. al numerelor 12 şi 16 este 4: (a,b) = 4
Observaţie: c.m.m.d.c. al mai multor numere naturale este mai mic sau egal cu
cel mai mic dintre numere.
Pentru a afla c.m.m.d.c. al mai multor numere procedăm astfel:
Descompunem numerele în factori primi;
Scriem numerele sub formă de produse de puteri de numere prime;
Calculăm produsul factorilor primi comuni (luaţi o singură dată) cu
exponentul cel mai mic.
Exemplu:
Se numesc numere prime între ele acele numere naturale diferite de zero
care au c.m.m.d.c. egal cu 1.
emplu:
Ex
Oricare două numere naturale prime diferite sunt prime intre ele.
Oricare două numere naturale consecutive sunt prime intre ele.
Observaţie: C.m.m.m.c. al mai multor numere este mai mare sau egal cu cel mai
mare dintre numerele date.
Pentru a afla c.m.m.m.c. al mai multor numere procedăm astfel:
descompunem numerele în factori primi;
scriem numerele sub formă de produs de puteri de numere prime;
calculăm produsul factorilor primi comuni şi necomuni (luaţi o singură
dată) la puterea cea mai mare.
emplu:
Ex
Exemplu:
16
Observaţie: Dacă numerele naturale a şi b sunt prime între ele, avem
EXERCITII REZOLVATE
1. Se consideră numărul . Arătaţi că :
a) A este un număr natural par;
b) A este divizibil cu 13.
(Capacitate 2000)
Soluţia 1: are 96 de termeni.
a) 2 | 96, deci putem grupa termenii cate doi.
Deci,
Fiind 96 de termini cu ultima cifră impară, deci 96 de numere impare, suma lor
este un număr par. Adică, A este număr par.
b) 3|96, deci termenii lui A se pot grupa câte trei.
Soluţ
17
13|13, deci 13|A
3. Să se arate că numărul este divizibil cu 51.
Soluţie:
; deci 51|N
4. Să se demonstreze că pentru orice n număr natural, expresia:
este divizibilă cu 45.
Soluţie:
Soluţie:
şi
şi
18
Deci, numerele de forma sunt 405, 450, 495
7. Care este cel mai mare număr de forma care sa aibă cel mai mic
număr de divizori.
Soluţie:
Pentru ca să fie cel mai mare număr şi cu cel mai mic număr de divizori,
trebuie ca 10a+b să fie număr prim şi cât mai mare. Cel mai mare număr prim de
doua cifre este 97.
Deci numărului căutat va fi:
Soluţie: dacă
;
;
;
;
9. Aflaţi două numere naturale diferite de zero ştiind că suma lor este 40, iar
c.m.m.d.c. al lor este 5.
Soluţie: Notăm cu x şi y cele două numere. Deoarece ele au ca divizor comun pe 5,
înseamnă că există astfel încât x = 5a şi y = 5b. Cum 5 este
c.m.m.d.c. al lui x şi y, înseamnă că a şi b sunt prime între ele.
Deci: x + y = 40
5a + 5b = 40
5(a + b) = 40/:5
a + b = 8; (a,b) = 1, rezultă:
10. Găsiţi două numere naturale al căror produs este 1200, iar c.m.m.d.c. al lor
este 10.
19
Soluţie: Notăm cu x şi y numerele căutate. Deoarece 10 este c.m.m.d.c. al lor
rezultă că x = 10a şi y = 10b, a şi b numere prime între ele.
Deci:
sau
11. Să se afle perechile de numere care au c.m.m.d.c. al lor 4 şi c.m.m.m.c. 144.
Soluţie: Folosim
20
13. Determinaţi numărul n, ştiind că descompunerea lui în produs de numere
, deci
14. Într-o şcoală sunt mai puţin de 200 elevi. Formând grupe de câte 6 elevi, de
câte 7 elevi sau de câte 8 elevi, rămâne mereu câte o grupă incompletă de câte 5
elevi. Câţi elevi sunt în acea şcoală ?
Soluţie: Numărul elevilor este un multiplu comun al numerelor 6, 7 şi 8 plus 5.
[6, 7, 8] = 168, iar următorii multiplii sunt 336, 504, 672,…
168+5=173; 336+5=341; 504+5=509;…
Dintre aceste numere doar 173 < 200, deci în şcoală sunt 173 de elevi.
15. Numerele 68915 şi 46385 împărţite la un număr natural x de două cifre dau
resturile 11 şi respectiv17. Aflaţi numărul x.
Soluţie: Din teorema împărţirii cu rest, avem: 68915 = ax + 11
46385 = bx + 17, x > 17
Adică:68915 – 11= ax, deci 68904 = ax
46385 – 17 = bx, deci 46368 = bx
x este divizor comun de două cifre, mai mare ca 17, al numerelor date.
Divizorii comuni ai celor două numere se găsesc printre divizorii celui mai mare
divizor comun al celor două numere.
Deci oricare din divizorii lui 72, mai mari decât 17, poate fi numărul x,
adică:
16. Determinaţi numerele naturale mai mici decât 1000 ştiind că fiecare se
împarte pe rând la 5, 6, 8, 9, 10, 12 şi se obţin resturile 4, 5, 7, 8, 9, 11.
Soluţia 1: Observăm că resturile sunt cu 1 mai mici decât împărţitorii.
21
[5, 6, 8, 10, 12] = 360, iar următorul multiplu mai mic decât 1000 este 720.
Numerele căutate sunt:
360 – 1= 359 şi 720 – 1= 719.
Soluţia 2: Dacă x este un număr care îndeplineşte cerinţele problemei, înseamnă că:
,
de unde: , deci
17. Care este cel mai mare număr care împărţit, pe rând, la 7, 3, 5 să dea
restul 1.
Soluţie: Fie . Avem: , de unde
, deci ;
.
Cum este cel mai mare număr cu aceste proprietăţi, vom avea :
.
Algoritmul lui Euclid este o metodă eficientă de calcul a celui mai mare
divizor comun (c.m.m.d.c.). Algoritmul poartă numele matematicianului grec
Euclid, care l-a descris în cărţile VII şi X din „Elementele”.
C.m.m.d.c. a două numere este cel mai mare număr care le divide pe ambele
şi este notat cu (a,b).
Algoritmul se bazează pe principiul că c.m.m.d.c. nu se modifică dacă
numărul cel mai mic este scăzut din cel mai mare.
22
Inversând paşii algoritmului lui Euclid, c.m.m.d.c. se poate exprima ca fiind
suma celor două numere iniţiale, fiecare înmulţite cu un număr întreg pozitiv sau
negativ.
Exemplu: 21=5⋅105+ (−2 )⋅252
Această proprietate importantă se numeşte identitatea lui Bézout.
Exerciţiu: Aflaţi c.m.m.d.c. al numerelor a = 1071 şi b = 462.
Apoi se scad multipli lui 21 din 147 până când restul este mai mic decât 21.
Se pot scădea 7 multiplii şi nu rămâne nici un rest 147=7⋅21+0
Cum ultimul rest este 0, algoritmul se termină cu 21 = (1071 , 462)
Eudoxas în cartea a 7-a din „Elementele” a pornit de la ideea că împărţirea e o
scădere repetată, adică a – b – b – ... – b = r deci a−b⋅q=r sau a=b⋅q+r ,
0≤r≤b şi de aici d=( a ,b )=( b , r )
Egalitatea a=b⋅q+r , 0≤r≤b este cunoscută azi ca Teorema împărţirii
cu rest.
Evident că se poate continua procesul de împărţire, de data aceasta a lui b la r,
ceea ce ne permite să definim algoritmul lui Euclid :
23
Deoarece şirul
b>r >r >r >. . .> r > r
0 1 2 n n−1 este un şir de numere naturale
descrescător, după un număr finit de paşi se va ajunge la un rest egal cu 0. Aplicând
succesiv relaţia la egalităţile din algoritmul lui Euclid, avem că:
( a , b ) =( b , r 0 )=( r 0 , r 1 )=. ..=( r n−1 , r n ) =( r n , 0 ) =r n
Exerciţiu: Să se afle, folosind algoritmul lui Euclid, c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
al numerelor a = 3780 şi b = 1386.
Soluţie:
a :b=3780 :1386=2 rest 1008 ⇒ q1 =2 , r 1 =1008
b : r 1 =1386 : 1008=1 rest 378 ⇒q 2 =1, r 2 =378
r 1 :r 2 =1008 :378=2 rest 252 ⇒q 3 =2 , r 3 =252
r 2 :r 3 =378 :252=1 rest 126 ⇒ q4 =1, r 4 =126
r 3 :r 4 =252: 126=2 rest 0 ⇒ q5 =2 , r 5=0
Deci ultimul rest nenul este 126 deci (a,b) = 126
[ a , b ] = a⋅b
( a , b)
deci
Algoritmul lui Euclid, fiind primul care a apărut în matematică, este
considerat străbunicul tuturor algoritmilor din matematică. Importanţa şi locul său
în matematică au ieşit în evidenţă odată cu dezvoltarea matematicii pentru că multe
teorii au fost aduse la lumină tocmai de acest celebru algoritm. Să amintim numai
câteva: teoria divizibilităţii în sau în sau într-un inel oarecare A, teoria
funcţiilor continue, teoria convergenţei, secţiunea de aur cu atâtea aplicaţii şi
implicaţii în ştiinţe, arte, etc. Toate aceste dezvoltări iau naştere din analiza celor
patru elemente constitutive ale algoritmului lui Euclid a, b, q şi r şi de aceea
sugerăm cititorului aceste rânduri pentru a pătrunde în toate meandrele acestui
străbunic al matematicii.
Numărul divizorilor
k k k
Fie n=p 1 ⋅p 2 ¿ . ..⋅p r descompunerea în factori primi distincţi ai lui n, unde
1 2 r
24
Suma divizorilor
k k k
Fie n=p 1 ⋅p 2 ¿ . ..⋅p r descompunerea în factori primi distincţi ai lui n, unde
1 2 r
Odată, cineva a fost la celebrul matematician Pitagora şi l-a rugat să-i arate
cum ar trebui să fie doi oameni prieteni. Pitagora i-a răspuns: „ Să se comporte ca
numerele 220 şi 284!” deoarece ele sunt alcătuite încât fiecare este format din suma
părţilor celuilalt, adică fiecare este un „alt eu”. Analogia porneşte de la condiţia că
unul dintre numere este suma divizorilor celuilalt (excluzând numărul însuşi).
25
În anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat descoperă o a doua pereche de numere
prietene (17296 şi 18416).
În anul 1860 d. Hr. Nicollo Poganini, elev de 16 ani uluieşte lumea
matematică, descoperind perechea (1184 şi 1210) de numere prietene.
Numere perfecte
26
În aritmetică, Ciurul lui Eratostene, este un algoritm simplu şi vechi de
descoperire a tuturor numerelor prime până la un număr întreg specificat. Este
predecesorul algoritmului modern, Ciurul lui Atchin, un algoritm mai rapid, dar
mai complex.
A fost creat de Eratostene, un matematician din Grecia Antică.
Algoritmul:
1. Se scrie o listă a numerelor de la 2 la cel mai mare număr ce urmează a fi
testat pentru a vedea dacă este prim. 2 este număr prim - se marchează.
2. Se taie din listă toţi multipli lui 2. Primul număr nemarcat este 3 care este
prim-se marchează.
3. Se taie din listă toţi multipli lui 3. Primul număr nemarcat este 5 care este
prim -se marchează.
4. Se taie din listă toţi multipli lui 5. Tăierea multiplilor poate să înceapă de
la pătratul numărului, întrucât multipli mai mici au fost deja marcaţi în
paşii anteriori.
Se repetă paşii 3 şi 4 până la epuizarea numerelor din listă şi rămân doar cele
marcate care sunt prime.
O ingenioasă aranjare a şirului numerelor naturale, astfel încât descoperirea
numerelor prime folosind ciurul lui Erastotene devine o simplitate
27
2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25
Multipli
de 5
26 27 28 29 30 31
32 33 34 35 36 37
38 39 40 41 42 43
44 45 46 47 48 49
Multipli
50 51 52 53 54 55 de 7
Multipli
de 5
56 57 58 59 60 61
62 63 64 65 66 67
68 69 70 71 72 73
74 75 76 77 78 79
80 81 82 83 84 85
Multipli
de 5
86 87 88 89 90 91
Multipli
92 93 94 95 96 97 de 7
98 99 100 101 102 103
Multipli
Multipli
Multipli
de 2
de 2
de 3
de 2
28
Şirul numerelor prime:2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53,
59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97, 101, 103,...
Curiozităţi
Multiplii lui 37 şi multiplii lui 3
3×37=111
6×37=222
9×37=333
12×37=444
15×37=555
18×37=666
21×37=777
24×37=888
27×37=999
Observăm că primii factori sunt multipli lui 3, al doilea este 37, iar produsele
sunt multiplii de 3 şi 37.
O egalitate interesantă:
111.111.111 ¿ 111.111.111 = 12.345.678.987.654.321
Trapeze
1×9+ 2=11
12×9+2=111
123×9+4=1111
1234×9+5=11111
12345×9+6=111111
123456×9+7=1111111
1234567×9+8=11111111
12345678×9+9=111111111
1×8+1=9
12×8+ 2=98
123×8+ 3=987
1234×8+ 4=9876
12345×8+5=98765
123456×8+6=987654
1234567×8+7=9876543
12345678×8+8=98765432
123456789×8+ 9=987654321
(Revista de Matematică nr. 5/2009 Şc. Oinacu)
29
EXERCIŢII PROPUSE
11. Aflaţi cel mai mic număr natural care se divide simultan cu 7, 11, 13.
Alcătuiţi un exerciţiu asemănător.
30
12.Aflaţi , astfel încât:
a) ( 2x−3 )|15
b) ( x+8 )| 24 şi x|3
c) 11 ( x+1 )|66 şi ( 6 x+1 )⋮7
13.Determinaţi mulţimile:
Criterii de divizibilitate
1. Fie şirul de numere 16, 19, 20, 25, 28, 31, 32, 35, 38, 40
a) scrieţi numerele din şir divizibile cu 2.
b) scrieţi numerele din şir divizibile cu 5.
c) scrieţi numerele din şir divizibile cu 4.
d) scrieţi numerele din şir divizibile cu 10.
2. Determinaţi numerele de forma:
a) 12a divizibile cu 5;
31
b) 23 x divizibile cu2;
c) 3 x4 divizibile cu 3;
d) a32b⋮4
e) 45 x divizibile cu 9.
3. Determinaţi mulţimile:
A
= { x| xx se divide cu 2 }
B {
= x|xx se divide cu 2 }
C {
= x|xx se divide cu 2 }
D {
= a| a4 a se divide cu 2 si 5 }
4. Determinaţi mulţimile:
5. Care este cel mai mare număr par de forma 31a0b divizibil cu 5.
6. Care este cel mai mic număr impar de forma 92 xy⋮5
7. Găsiţi numerele de forma 2xy⋮5 , strict mai mici decât 250.
8. Să se arate că x = 9a + 12b este divizibil cu 3.
9. Stabiliţi dacă suma a 5 numere naturale consecutive este divizibilă cu 5.
10. Să se arate că produsul a 5 numere naturale consecutive este divizibil cu 10.
11. Determinaţi mulţimile:
A= { x|x=ab , x⋮3 si a=2b }
B={ y|y=aab, y⋮5 si a>b }
12. Determinaţi toate numerele naturale pare de forma abcd , care sunt
divizibile cu 3 şi au cifrele consecutive.
13. Aflaţi toate pătratele perfecte divizibile cu 5, de forma abc , cu a, b, c cifre
nenule.
14. Arătaţi că următoarele numere se divid cu 10 :
1997 1997
a) 135 −95
1997 1998
b) 732 −138
1992 1997
c) 954 −96
15. Arătaţi că următoarele numere se divid cu 5 :
8676
a) 5788 +569 5672
32
7868
b) 2352 −157972
16. Arătaţi că numărul: ,este divizibil cu 2,3, 5,10.
17. Determinaţi a, b pentru care a31b⋮4
18. Determinaţi numerele de forma 71xy divizibile cu 6.
19. Determinaţi numerele de forma 2x 3 y divizibile cu 18
20. Determinaţi numerele de forma 3 x2 y divizibile cu 45
21. Determinaţi numerele de forma 2a3b divizibile cu 8
4 n+4 2n n 3 n+2 n 2n
22. Arătaţi că numărul 3 ⋅121 ⋅125 + 4⋅5 ⋅81 ⋅11 este divizibil cu 11
şi cu 1991 ,
6. Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr prim de două cifre distincte.
7. Aflaţi numerele naturale prime x dacă:
a )3⋅x<27 ; b)2 x +9≤18 ; c )7 x−9≤54
8. Aflaţi şase numere prime consecutive ştiind că suma lor este un număr prim
mai mic decât 50.
2
9. Demonstraţi că numerele de forma 5 n +5 n+ 2 , , nu sunt prime.
10. Arătaţi că numerele de forma:
2 n 2n
a) n −n+2 ; b) 25 −1 ;c) 3 −1 sunt compuse, .
1. Descompuneţi în factori primi: 24; 32; 48; 72; 81; 91; 320; 215; 631; 196;
600; 3001; 82000; 14743; 382000.
2. Calculaţi folosind descompunerea în factori primi:
a) ( 32⋅54 ) :24 ; b) (120 ¿36) :18 ; c) ( 169⋅30 ) :39
33
3. Scrieţi mulţimea divizorilor numerelor : 12, 28, 36, 45, 121, folosind
descompunerea în factori primi.
4. Descompuneţi numerele următoare în factori primi şi aflaţi cel mai mic
număr natural cu care trebuie înmulţit fiecare pentru a obţine un pătrat
perfect.
a) 32; b) 121; c) 108; d) 39; e) 162;
5. Descompuneţi numerele următoare în factori primi şi aflaţi cel mai mic
număr natural cu care trebuie înmulţit fiecare pentru a obţine un cub
perfect.
a) 16; b) 48; c) 81; d) 242;
2
6. Determinaţi n ∈ N astfel încât n + n=56
7. Determinaţi n ∈ N astfel încât 3 ( 3 −1 ) =234
n n+1
8. Aflaţi cel mai mic număr natural care are exact 9 divizori
9. Determinaţi numerele naturale a şi b ştiind că:
a 3 b 3a
a) a ⋅b =108 ; b) 5⋅a =500 ; c) 3 ⋅11=99 .
10. Determinaţi numerele prime x şi y ştiind că:
15 x+8 y=54
C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c
34
10. Aflaţi două numere naturale, nenule, ştiind că suma lor este 35 şi cel mai
mare divizor comun al lor este 7.
11. a) Aflaţi perechile de numere a şi b ştiind că suma lor este 72, iar
c.m.m.d.c. al lor este 12.
b) Aflaţi perechile de numere a şi b ştiind că suma lor este 70, iar c.m.m.d.c.
al lor este 14.
12. Găsiţi două numere naturale diferite de zero, ştiind că diferenţa lor este
56 şi c.m.m.d.c. al lor este 8.
13. Împărţind numerele 3456, 5597 şi 8543 la un număr natural a, obţinem
respectiv resturile 6, 8 şi 10. Aflaţi a.
14. Scrieţi primii 7 multiplii comuni ai numerelor:
a) 2 şi 4; b) 5 şi 7; c) 3 şi 11; d) 11 şi 13; e) 7 şi 13;
35
26. George şi Octavian vor să măsoare distanţa dintre 2 pomi cu pasul. Pasul
lui George are lungimea de 45cm, iar al lui Octavian de 30cm. Ei pornesc
din dreptul primului pom, în linie dreaptă, spre celălalt. Ce distanţă este
între pomi, dacă urmele paşilor lor coincid după pornire de 200 ori,
ultima oară în dreptul celui de-al doilea pom
b)
40 40
17. Arătaţi că numărul 10 este divizor al numărului 31 −17
36
84 48
18. Să se demonstreze că numărul 3 −2 se divide cu 5.
n n
19. Arătaţi că numărul 4 ⋅25 + 8 nu este prim, .
2 n+1 n
20. Arătaţi că numărul 5 ⋅4 +1 , , nu este pătrat perfect.
21. Dacă numărul natural d divide numărul natural de forma ab , atunci d
divide numărul natural abab .
22. Determinaţi produsul dintre cel mai mic număr de forma 37 x , divizibil cu 2
şi cel mai mare număr de forma 13a , divizibil cu 3.
23. Aflaţi numerele de forma 2aab , divizibile cu 2 şi care au suma cifrelor
numărul 20.
n n
24. Arătaţi că numerele de forma 2 ⋅5 +11 , se divide cu 3,
25. Să se afle cifrele a şi b consecutive astfel încât 124ab , să fie divizibil cu18.
26. Să se arate că dacă unui număr oarecare ab , de două cifre , i se adaugă de 8
ori suma cifrelor sale se obţine un număr divizibil cu 9
27. a) Aflaţi numele de forma 3 xy divizibile cu 15.
b) Aflaţi numele de forma x23 y divizibile cu 45.
c) Aflaţi numele de forma 12xy 4 ştiind că au ca divizor numărul 36.
28. Să se găsească un număr prim de trei cifre, ştiind că produsul cifrelor sale
este 252.
29. a) Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 116, iar c.m.m.d.c. al
lor este 29.
b) Aflaţi două numere naturale ştiind că suma lor este 77, iar c.m.m.d.c. al
lor este 11.
30. a) Găsiţi două numere naturale care au produsul 3375, iar c.m.m.d.c. al lor
este 15.
b) Găsiţi două numere naturale al căror produs este 26460, iar c.m.m.d.c. al
lor este 14.
31. Găsiţi numerele naturale a şi b al căror produse este 48125 iar c.m.m.m.c.
al lor 1925.
32. Aflaţi perechile de numerele naturale care au c.m.m.d.c. 35 şi c.m.m.m.c. al
lor 1925.
33. Determinaţi cel mai mic număr natural abab care să aibă cel mai mare
număr de divizori.
34. Care sunt numerele naturale cuprinse între 200 şi 300, care împărţite pe
rând la 5, 4, 3 să dea resturile 4, 3, 2.
35. a) Aflaţi cel mai mic număr natural, ştiind că împărţindu-l pe rând la 2, 3, 5,
obţinem de fiecare dată restul 1 şi câtul nenul.
37
b) Aflaţi cel mai mic număr natural, ştiind că împărţindu-l pe rând la 10, 6,
8, obţinem de fiecare dată restul 3 şi câtul nenul.
21. Demonstraţi că
7|abc⇔7|bc+2a
22. Arătaţi că pentru orice număr natural nenul n,
a=63n +7n+1⋅3 2n+1 −21n⋅3 n+2 se divide cu 819
b
23. Dacă a este un număr prim şi par, iar a =1 , atunci să se arate că egalitatea
aab
+a⋅1 b
aa
=a b
3b este adevărată.
24. Să se determine două numere naturale a şi b astfel încât (a, b) = 12 şi
[a, b] = 216.
25. Găsiţi numărul N, care are ca factori primi numai pe 2, 3 şi 7 ştiind că
c.m.m.d.c.
( N,
6 )
11 N
=504 .
39
29. Suma a nouă numere naturale este 2011. Suma a şase dintre ele este 1001.
Este adevărat că produsul celor nouă numere este întotdeauna multiplu de
4? Justificare.
(R. M.G. 1/2010)
30. Aflaţi câţi divizori are numărul ab0ab dacă ab este un număr prim.
(R. M.G. 1/2007)
31. Adăugaţi la dreapta numărului 453 două cifre astfel încât numărul obţinut
să fie divizibil cu 4, cu 5 şi cu 7.
(R. M.G.)
32. Găsiţi toate numerele de trei cifre divizibile cu 49 ştiind că la împărţirea cu
un număr de o cifră se obţine restul 7.
(R. M.G.)
33. Fie a, b două numere naturale nenule care verifică egalitatea:
[ a ,b ] 1
2
=
a ( a , b ) unde [a, b] şi (a, b) sunt respectiv c.m.m.m.c.
şi c.m.m.d.c. ale numerelor date. Arătaţi că a = b
(R. M.G.)
34. Fie n=2x 1+x 5−6x+63
a. Arătaţi că pentru orice cifră x, numărul n se divide cu 19
b. Determinaţi x astfel încât n să fie pătrat perfect.
c. Pentru ce valori ale lui x, numărul n se divide cu 95?
(R. M.G.)
TESTE
TESTUL 1
1. Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma divizibile cu:
a) 2; b) 5; c) 4; d) 25.
2. Determinaţi numerele de forma divizibile cu 8.
3. Demonstraţi că numărul , este divizibil cu 9.
4. Să se arate că este divizibil cu 10.
5. Să se arate că numărul este divizibil cu 63.
TESTUL 2
40
1. Determinaţi astfel încât: a) ; b) ; c) ;
d) .
d) .
TESTUL 3
1. A. Calculaţi c.m.m.d.c. al numerelor: a) 108,324; b) 825,375,1350.
B.Calculaţi c.m.m.m.c. al numerelor: a) 120,360; b) 56,147,196.
2. Care din următoarele numere sunt prime: 421, 225, 1009, 2117, 3473, 1111,
3001, 493, 1271, 591, 4213 ?
3. a)Aflaţi două numere ştiind că suma lor este 168 si au c.m.m.d.c. 24.
b)Să se găsească două numere ştiind că c.m.m.m.c. al lor este 216, iar
produsul lor este 7776.
4. a)Să se afle numerele naturale mai mici decat 2000, care împărţite la 24, 30,
18 dau de fiecare dată restul 7.
b)Să se afle toate numerele mai mici decât 1778 care împărţite la 11, 5, 6
dau resturile 1, 0, respectiv 2.
5. Numerele 3456, 5435, 8593 împărţite la acelaşi număr dau resturile 6, 7, 14.
Să se afle împărţitorul.
TESTUL 4
1. Aflaţi n dacă n, n+4, n+6, n+12 şi n+16 sunt simultan numere prime.
2. Determinaţi numerele prime a, b, c ştiind că 2a+4b+c=72.
3. Scrieţi numerele prime cuprinse între120 şi 150.
4. Arătaţi că numerele 5n+6 si 4n+5, n număr natural, sunt prime între ele.
41
5. Fie si . Arătaţi că a şi b sunt numere
prime între ele.
TESTUL 5
1. Fie numerele 1470, 39710, 40443, 3430, 5005, 35035, 333336. Găsiţi pe
cele divizibile cu .
2. Aflaţi c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. al numerelor 1440, 1560, 2880.
3. Într-o şcoală sunt mai puţin de 200 elevi. Dacă se formează grupe de câte 6,
7 sau 8, rămâne o grupă necompletă formată din 5 elevi. Câţi elevi sunt în
şcoală?
4. Aflaţi toate numerele de forma divizibile cu 6.
3. 2, 3, 5, 7; 4. 6, 9; 5. D32={ 1, 2, 4 , 8, 16 , 32 }
D i = {1 , 32 }
32 ;
P :A
6. P1 : A ; P2 : A ; 3 ;
P : A P :F P : A P :F P :F P : A
; 5 ; 6 ; 7 ; 8 ; 9 ; 10 .
7. b; 8. b; 9. 11; 10. N; B = {15, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60};
C = {2, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20}; D = {1, 29}. 11. 1001;
12. a) x∈ { 2, 3, 4, 9 } ; , deci nu există ; 13. A= {1, 2, 4 , 5 } ; B = {4} ;
A∪B={ 1, 2, 4 , 5 } ; A∩B={ 4 } ; A – B ={1, 2, 5}; B – A = ; card A = 4;
4
numărul submulţimilor lui A este 2 =16 ;
42
n
14. ; 15. 3 ;
n n
16. x = 7; 17. a) b) 14 (1+7 +2 )=14 ⋅10⋮10 ;
n n n n
c) 2 ⋅3 ⋅5 ( 1+14+2 ) =30 ⋅17⋮17
18. 7 ⋅8 ( 7 +8 )=( 7⋅8 )
n+7 n+7 3 n+7
⋅519=56 n+7⋅519⋮519
n 2n 2n 2n 2n 2 n 2n n
19. 4 ⋅5 ⋅5−2 ⋅2⋅5 =2 ⋅5 ( 5−2 ) =10 ⋅3=100 ⋅3=
=
20. 3000+abc +abc⋅1000+3=abc (1+1000 )+3003=1001⋅abc +3003=
CRITERII DE DIVIZIBILITATE
1. a) 16, 20, 28, 32, 38, 40; b) 20, 25, 35, 40; c) 16, 20, 28, 32, 40; d)20, 40;
6.
92xy⋮5¿} ¿¿⇒ y=5; x=0¿
2xy<250
7. 2xy⋮5 210; 215; 220; 225; 230; 235; 240; 245.
8.
x=9a+12b ⇒
x=3 (3 a+4b) ¿} ¿¿⇒3|x¿
9. S=x + x +1+ x+ 2+ x +3+ x + 4=5 (x+2) şi 5/5
10. x ( x +1 )( x +2 ) ( x+3 )( x +4 )⋮5
11.
43
A= { 21, 42, 63 , 84 } şi ;
a > b, B = {110, 220, 330,...,990, 665, 775, 885, 995}
12. 3456. 13. 225, 625; 14. a) u ( 135 −95 )=5−5=0 Analog b şi c – se
1997 1997
20.
45|3x2 y⇔ 5|3x2y şi 9|3x2 y (5, 9) = 1. 21. 8|a3b ;
22. 3 ⋅11 ⋅125 ( 3 +4⋅5 )=3 ⋅11 ⋅125 ⋅181 ; 1991=11⋅181
4n 2n n 4 2 4n 2n n
1. 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43;
2. 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67. 4. nr. prime: 2, 5, 11, 17, 19, 29, 31, 43,
97; compuse: 9, 15, 21, 81, 95, 121, 169.
5. A = {53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89}; card A = 9; card B = 35.
6. ab prim – cel mai mare 97; cel mai mic 13.
9
x<
7. a) 3x < 27 => x < 9, x prim deci x ∈ {2, 3, 5, 7}; b) 2x < 9, 2 , x prim
=> x ∈ {2, 3}; c) 7 x≤63 ⇒ x≤9 , x prim => x ∈ {2, 3, 5, 7}; 8. 2; 3; 5; 7;
11; 13.
2
9. 5 n +5 n+2=5 n ( n+1 ) +2 ; n(n+1) nr. par, 2 par => 5n (n + 1) +2 nr. par
deci, nu este prim.
3 5 3 2 4 6
1. 24=2 ⋅3; 32=2 ; 72=2 ⋅3 ; 81=3 ; 91=7⋅13 ; 320=2 ⋅5
3 2 4
2. a) 2 ⋅3 ; b) 2 ⋅3⋅5 ; c) 2⋅5⋅13;
3. D 12={ 1; 2; 3; 4; 6; 12 } ;
; ;
5
4. a) 32=2 îl înmulţim cu 2. b) 1; c) 3; d) 39; e)2. 5. a) 4; b) 36; c) 9; d) 44;
2
6. n +n=n ( n+1 ) ; n ( n+1 ) =7⋅8 ; n = 7.
a 3 2 3
7. 3 n ( 3 −1 )=3 ⋅2⋅13 ⇒n=2 ; 8. 36; 9. a) a ⋅b =2 ⋅3 ⇒ a=2; b=3
n+1 2
b 2
b) 5⋅a =5⋅10 ⇒ a=10 , b=2 ; c) nu există a ∈ N 10. 15x + 8y nr. par pentru
că 54 este nr. par. 8y par => 15x nr. par, x prim => x = 2,
15⋅2+8 y=54 ⇒ y=3
C.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c.
1. D18={ 1; 2; 3; 6; 9; 18 } , D27= {1 ; 3; 9; 27 } ;(18, 27)= 9; b)(14, 21) = 7;
c) (6, 12, 18, 54) = 108; 2. a) 1; b) 1, 2, 4; c) 1, 5; d)1, 2, 3, 4, 6, 12; 3. a) 7;
b) 5; c) 1; d) 4; 4. a) , c) prime între ele; b), d) nr. compuse 5.a) 8; b) 8; c)24;
d)4 ;8. M 17={ 0; 17 ; 34 ; 51 ; 68 ; 85 ;... } deci x∈ { 0, 1, 2,...,9 }
9. (108; 84; 120) = 12 pachete
10. a=7⋅x , b=7⋅y , ( x , y ) =1 şi 7 x+7 y=35 ⇒ x + y=5 deci
x=1 a=7⋅1 x=2 a=14 x=3 a=21
y=4 atunci b=7⋅4 sau y=3 => b=21 sau y=2 => b=14
x=4 a=28
sau y=1 => b=7
11. a) Analog cu soluţia ex. 10. 12. a = 8x, b = 8y, (x, y) = 1; a – b = 56 deci
8x – 8y = 56 => x – y = 7 => x∈ { 8 , 9 } ; y= {1 , 2 } ; a = 64; b = 8 sau a = 72;
b = 16;
5597−8=a⋅c 2 8543−10=a⋅c 3
a⋅c 2=5589 a⋅c 3=8533
13. ; ; ;=>a=23
14. a) 0, 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28; b) 0, 35, 70, 105, 140, 175, 210;
45
15. a) 27; b) 35; c) 24; d) 60; e) 2⋅5⋅9⋅29=2610 . 16. a) 15; b) 27; c) 45;
d) 60; e) 81; f) 385. 18. a) (1, 13) b) (1, 12); (3, 4); (6, 4); (2, 12); (3, 12); (6,
12).
19. a) ex. (13, 26); (13, 39); (26, 39); (26, 169); (39, 169); etc. Nu pot fi scrise
M
toate deoarece 13 este o mulţime infinită.
22. Numărul elevilor n, n = [6, 27, 15] ¿n=270 ;
23. n = [5, 6, 12, 15] ¿ a , 1300<n<1400 , sau
n=60⋅23=1380
24. Cel mai mic număr natural cu această proprietate este 1 deoarece
1=7⋅0+1=9⋅0+1=10⋅0+1
25. a) Notăm cu x numărul. Aplicăm Teorema Împărţirii cu rest:
x=7 p+6 x=6 q+5 x=5 t+4 x=4 y+3
x+1=7 ( p+1 ) ; x+1=6 ( q+1 ) ; x+1=5 ( t+1 ) ; x+1=4 ( y+1 ) ;
p, q, t, y
Atunci x +1 = [5, 6, 7, 4] = 420 => x = 419.
27. 180 m. 200[30, 45] = 200 ¿90 = 18000(cm) = 180 m.
n n n
( )
2. A=5 ⋅6 5⋅9−2+5 ⇒ A=30 ⋅48 ∈ M 48
2 5n 5n
3. 3757=13⋅17 11 ⋅13 +13⋅17
5 n+2
+11271=13⋅175 n ( 115n +172 + 3 ) 13|13 ,
4. ; 5. ;
A=3 ( 1+3+ 32 +33 ) +. ..+3 2009 ( 1+ 3+32 +3 3 ) =40 ( 3+. . .+ 32009 )⋮40
10. B=( 7 +7+7 +7 ) ( 1+7 +. ..+7 ) =400 ( 1+7 + .. .+7 ) ∈ M 400
0 2 3 4 1997 4 1997
n+1
11. a=2 ⋅32 n +18 n⋅3+ 37=22 n⋅32n ( 2+3 )+ 37=18 n⋅5+37 , u ( a ) ∉ {0 , 5 }
46
13. 295ab⋮2⇒b∈ {0 , 2, 4 , 6, 8 } ; a ∈ { 0, 1, 2,...,9} cel mai mic este 29500; cel
mai mare este 29598. 14. a) F; b) A; c) A.
15. N=ab⋅100+51+2⋅ab=102 ab+51=51 ( 2⋅ab+1 )
16. {2, 5, 8}
=> a = 5; 24.
25.
18|124ab⇔2⋅9|124ab⇔2|124ab şi 9|124ab ; 2|124 ab⇒b∈ {0, 2, 4, 6, 8} şi
1+2+4 +a+b ∈ M 9 .
26.
ab+8 ( a+b ) =10 a+b+8 a+8 b=18 a+9 b=9 ( 2 a+b ) ∈ M 9
27. a)
15=3⋅5; (3 , 5 )=1 15|3 xy⇔3|3 xy şi 5|3xy ; 5|3xy ⇔ y ∈ {0 , 5 } deci
3|3x0 şi 3|3x5⇔ x∈ {0, 3 , 6, 9 } şi x∈ {1, 4, 7 } Nr. sunt 300, 330, 360, 390, 315,
345, 375; 28. ; 29. a) a+b=116 ; ( a , b )=29⇒ a=29⋅x şi
b=29⋅y cu ( x, y )=1
a+b=29 x +29 y=29 ( x+ y ) adică 116=29 ( x + y ) ⇒ x+ y=4 ; ( x , y )=1
47
11 ( x + y )=77 deci x+ y=7 ; ( x , y )=1 adică
{ x=1¿¿¿¿ sau
{x=6¿¿¿¿ {x=2¿¿¿¿
sau sau sau
{ x=3¿¿¿¿ {x=4¿¿¿¿
sau
atunci
{a=11¿¿¿¿ sau
{a=66¿¿¿¿ sau
{a=22¿¿¿¿ sau
{a=55¿¿¿¿ sau
{a=33¿¿¿¿ sau
{a=44¿¿¿¿
30. a) a⋅b=3375 , a=15⋅x , b=15⋅y , ( x , y )=1 şi 15 x⋅15 y=3375⇒
3375
225 x⋅y=3375 ;⇒ x⋅y= ⇒ xy=15 , ( x , y )=1
225
Deci
{x=1¿¿¿¿ {x=15¿¿¿¿ {x=3¿¿¿¿ {x=5¿¿¿¿
sau sau sau şi
b)
a⋅b=26460, ( a ,b) =14⇒¿ {a=14x¿¿¿ (x, y) = 1
{x=27¿¿¿¿ {a=378¿¿¿¿
şi
31. a⋅b=48125 şi [a, b] = 1925 folosim teorema a⋅b=( a ,b )⋅[ a , b ] =>
a⋅b 48125
( a , b) = (a , b) = =25⇒ a=25 x
[ a , b ] deci 1925 şi b = 25y; (x, y) = 1
48125
x⋅y= =77
25 x⋅25 y=48125 ⇒ 625 xy=48125 deci 625 Dacă x⋅y=77 ,
(x, y) = 1 atunci
{ x=1¿¿¿¿ {a=25¿¿¿¿
şi sau
{x=77¿¿¿¿ {a=1925¿¿¿¿
şi sau
{x=7¿¿¿¿ {a=175¿¿¿¿
şi sau şi
{a=275¿¿¿¿
48
32. a⋅b=35⋅1925=66375 şi (a, b) = 35 deci
{a=35x¿¿¿¿ , (x, y) = 1
a⋅b=35 x⋅35 y=66375 ⇒ x⋅y =55 , (x, y) = 1 =>
sau si .
33. abab=ab⋅100+ab=101 ab să aibă cel mai mare număr de divizori => ab
trebuie să aibă cel mai mare număr de divizori ab = 72 sau 90 sau 60sau 84.
a=5 c 1 +4 ; a=4 c2 +3 ;
34.
a+1=5 c1 +5 ; a+1=4 c2 +4 ; deci:
a+1 ∈ M 5 , a+1 ∈ M 4 ,
a+1 ∈ M 3 => , dar 200 < a < 300 =>
a+1∈ {180 , 240 } => a = 179 sau a 239
35. a) a=2 c1 +1 ; a=3 c 2 +1 ; a=5 c 3 +1 ; deci
a−1∈ M 30 ⇒ a−1=30⇒ a=31
b) n=10 c1 +3 ; n=6 c 2 +3 ;
n=8 c 3 +3 ; deci ;
n – 3= 120 => n = 123.
a b c
x=3 ⋅5 ⋅7
( x ; 1315 x )=3 a−1
⋅5 b−1⋅7c =33⋅52⋅7
=> a – 1= 3; a = 4; b = 3; c = 1
4 3
x=3 ⋅5 ⋅7
49
3. „ => ” 17|2a+5b şi 17|17 ( a+b ) ⇒ 17|( 17a+17b ) ⇒ 17|( 6a+11a+2b+15b ) ⇒
⇒17|[ 3 ( 2a+5b ) +11a+2b ] ⇒17|( 11 a+2b )
„ <= ” 17|11a+2b
17|17a+17b⇒ 17|( 11a+6a+2b+15b ) ⇒ 17|[ ( 11a+2b )+3 (2a+5b ) ] ⇒
⇒17|( 11a+2b ) din ipoteză; 17|2a+5b
4. 539=7 2⋅11
1078 = 2⋅7 ⋅11 ;
2
73 k +2⋅113 k +1⋅53 k + 72⋅11=72⋅11 ( 7 3 k⋅113 k⋅5 3k +1 ) ;
72|7 2 , 11|11 şi
u ( 73 k⋅113 k⋅53 k +1 ) =u [ ( 7⋅11⋅5 )3 k + 1 ]=u ( 3853 k +1 )=6 deci 2|( 73 k⋅113 k⋅53 k +1 )
adică
72⋅11⋅2|( 73 k+2⋅113 k+1⋅53 k +7 2⋅11 ) ⇒1078|( 7 3k+2⋅113k+1⋅53 k +72⋅11 )
5. deci deci a = 1
2a
6. 3bc cea mai mare valoare => 2a cel mai mare număr şi 3bc cel mai mic
număr.
2a prim şi cel mai mare deci 2a = 29
15|3bc⇒3|3bc şi 5|3bc => c = 0 şi 3|3b0 , b≠c , => b = 1 şi 3b0=310
29
fracţia cea mai mare este 310 .
50
9. 5a+6b+90c=670, 5|670⇒5|(5 a+6b+90c ) , 5|5a, 5|90c⇒5|6b , b prim,
b = 5 5a+90c=640| :5 ; a + 18c = 128, 128 nr. par, 18 c par => a nr. par şi
prim deci a = 2 , 18c = 128 – 2 => 18c = 126 deci c = 7.
2 x−3 6 x−9 6 x−4−5
∈Z ⇔ ∈Z ⇔ ∈Z ⇔
10. 3 x−2|2 x−3⇒ 3 x−2 3 x−2 3 x−2
2 ( 3 x−2 ) 5 5
− ∈ Z ⇔2− ∈Z
3 x−2 3 x−2 3 x−2 => 3 x−2|5 deci 3 x−2∈ {-1, 1, - 5,
5} => A = {-1, 1}
11.
x2−x+2=x ( x−1 )+2 ¿ }¿¿¿ este nr. par şi prim
deci 22 | A
51
3|A ¿}1 |A ¿}¿ ⇒2⋅3 =6 |A¿ ;
3|A ¿ }¿ ¿⇒33|A¿ 22|A ¿ }¿ ¿⇒44|A¿ 32|A ¿}¿¿⇒99|A¿
; ; ;
3
2 |A
Pentru n≠0 11|A ⇒88|A
; ;
Card
17.
19. a)
,
b)
20.
A=
52
21.
22.
;
şi
24. şi
25.
adică
26.
53
27. Fie < c nr. scris în baza 10 şi răsturnatul său.
şi
28. ; a, d cifre consecutive => a = 1, deci numărul este
şi b + c maxim, => b = 9 şi c = 8, b + c = 17(valoare maximă) sau b = 8 şi
c = 9. Numerele sunt 1980 şi 1890.
29.Dacă suma a nouă numere şi suma a şase dintre ele
este 1001 => suma celorlalte trei numere este 2011 – 1001 = 1010 care este
număr par. Deci cele trei nr. pot fi toate trei pare şi atunci produsul
sau două numere sunt impare şi unul par adică .
Suma celor 6 numere este impară => cel puţin un număr este par. Deci
produsul este multiplu de 4 deoarece conţine cel puţin 2 nr.
pare. Atunci produsul celor 2 numere va fi totdeauna multiplu de 4.
30. , iar nr. prim.
Numărul divizorilor este
31.
Din ,
Din
54
Din (1) şi (2)
33.
34.a)
b)
c)
TESTE
TESTUL 1
1. a) 2050,2958; b) 2050, 2955; c) 2052,2956; d) 2050, 2950.
2. 6496
3.
, deci 9/N
4.
5.
TESTUL 2
1. a) ; b) ; c) ; d) .
2. a) ; b) ;
c) ;d) .
55
3. (x+7,x+8)=1; (2x-9,x-5)=1.
4. .
5. x+3/2x+5, rezulta x+3/6x+15
x+3/3x+4, rezulta x+3/6x+8
6x+15+6x+8=12x+23
TESTUL 3
1. A. a) (108, 324)=36; b) (825, 375, 1350)=75
B. a) [120, 360]=360; b) [56, 147, 196]=1176
5. si
TESTUL 5
1. 5005, 35035
2. (1440, 1560, 2880)=120; [1440, 1560, 2880]=37440
3. [6,7,8]=168; 168+5=173
4. 210, 240, 270, 222, 252, 282, 204, 234, 264, 294, 216, 246, 276, 228, 258,
288.
5.
56
BIBLIOGRAFIE
57
11. C. Năstăsescu, C. Niţă, C. Vraciu – „Aritmetica şi algebra”, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993
12. D.Buşneag, D. Boboc, Fl. Piciu – „Aritmetica şi teoria numerelor”, Ed.
Universitaria Craiova 1999
13. W. Sierpinski – „Ce ştim şi ce nu ştim despre numere prime” Ed.
Ştiinţifică Bucureşti, 1966
14. George-Viorel Dumitru, Adrian Galbură – „Matematică Divizibilitate”
Ed. Bucureşti 1997
15. Laurenţiu Panaitopol, Dinu Şerbănescu – „Probleme de teoria numerelor
şi combinatorică pentru juniori”, Ed. Gil Zalău, 1993
16. Mihaela Singer, Ion Ghica, Gh. Drugan – „Culegere de probleme pentru
clasa a V-a” , Ed. Sigma Primer
17. D. Linţ, M. Linţ, D. St. Marinescu, R. Marinescu – „Matematică V” Ed.
Corvin ,Deva 2005
18. I. Dăncilă – „Matematică distractivă”, Ed. Sigma 2004
19. C. Stoichiţoiu, V. Giorgi, E. Velcea, – „Culegere de exerciţii şi probleme
în gimnaziu cls a V-a” Ed. Axioma Teomsnic,Tg-Jiu
Obiective cadru:
O1. Revigorarea şi menţinerea interesului pentru matematică al elevului,
dezvoltarea culturii matematice ca fundament al culturii generale, dezvoltarea
şi stimularea imaginaţiei, creativităţii, dorinţei de cunoaştere;
O2. Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de
calcul specifice matematicii;
O3. Dezvoltarea capacităţii de explorare, investigare şi rezolvarea
problemelor;
O4. Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
Obiective de referinţă:
O1. Revigorarea şi menţinerea interesului pentru matematică al elevului,
dezvoltarea culturii matematice ca fundament al culturii generale, dezvoltarea
şi stimularea imaginaţiei, creativităţii, dorinţei de cunoaştere
La sfârşitul cursului opţional elevii vor fi capabili:
1.1 să cunoască noţiunea de divizor, multiplu, divizibilitate;
1.2 să cunoască proprietăţile divizibilităţii;
58
1.3 să cunoască criteriile de divizibilitate cu 7,11,13;
1.4 să cunoască modul de calcul al numerelor divizorilor unui număr natural şi
a sumei divizorilor, numerelor amiabile, numere perfecte;
1.5 să cunoască probleme distractive, mici bijuterii de înţelepciune.
Activităti de învăţare:
- exerciţii cu divizor, multiplu, diferite forme de scriere;
- exerciţii care utilizează proprietăţile divizibilităţii;
- exerciţii aplicative- criterii de divizibilitate
- exerciţii de descompunere în factori primi;
- exerciţii de calcul a celui mai mare divizor comun şi a celui mai mic
multiplu comun pentru numere date;
- exerciţii de calculare a numărului divizorilor unui număr şi a sumei
divizorilor săi;
59
- exerciţii recapitulative-divizibilitate;
- discutarea în grup a metodei de rezolvare;
- găsirea în grup a unor metode alternative de rezolvare;
- rezolvări de probleme „trăsnite”;
- folosirea jocului în rezolvarea problemelor;
- elaborarea de referate pe o temă dată;
- căutări pe internet pentru realizarea unor portofolii.
Instrumente de evaluare:
1. Investigaţia
2. Prezentare de referate
3. Portofoliu
4. Teste individuale cu itemi deschişi
5. Teste grilă cu alegere multiplă
6. Teste şi teme repartizate pe echipe de lucru
7. Autocontrolul şi controlul reciproc
8. Colaborări cu redacţiile revistelor de matematică- apariţii la rubrica
rezolvitorilor
Standarde de performanţă:
O1.
- Divizor, multiplu
- Proprietăţi ale divizibilităţii
- Criteriile comune de divizibilitate cu 7,11,13
- Numărul şi suma divizorilor
- C.m.m.d.c. si c.m.m.m.c.
- Numere perfecte, numere amiabile
- Exerciţii distractive
- Anecdote matematice
O2.
- Utilizarea conceptelor de divizor, multiplu, rezolvarea exerciţiilor
- Utilizarea criteriilor de divizibilitate în rezolvarea exerciţiilor
- Să determine numerele prime şi amiabile
- Să utilizeze, în rezolvarea problemelor, numărul divizorilor şi suma
divizorilor
O3.
- Identificarea unei situaţii problemă şi organizarea eficientă a modului de
rezolvare a acesteia
60
- Utilizarea unor metode variate pentru clarificarea şi justificarea unor
enunţuri
- Redactarea logică şi corectă a soluţiilor problemelor
- Cunoaşterea unor exemple relevante pentru fiecare temă prezentată
O4.
- Identificarea unor concepte şi metode matematice studiate în rezolvarea
problemelor
- Identificarea şi diferenţierea etapelor unui raţionament matematic prezentat
în diferite forme
- Redactarea coerentă a soluţiei unei probleme utilizând modalităţi diferite
de exprimare
- Crearea unor probleme originale
Planificare calendaristică
61
c.m.m.m.c.
16. Test de evaluare parţială O2,O4 1 S16
17. Numere prime. Numere prime între O1,O2,O3 1 S17
ele. Cel mai mare număr prim
18. Criteriul de divizibilitate cu 13 O2 1 S18
19. Criteriul de divizibilitate cu 7 O1,O2,O3 1 S19
20. Criteriul comun de divizibilitate cu 7, O1,O2 1 S20
11, 13
21. Criteriul comun de divizibilitate cu 3, O1,O2 1 S21
7, 19
22. Aplicaţii- criterii de divizibilitate O2 1 S22
23. Numărul divizorilor unui număr O1,O2 1 S23
natural
24. Suma divizorilor unui număr natural O1,O2 1 S24
25. Exerciţii recapitulative O1,O2,O3 1 S25
26. Numere perfecte. Numere amiabile O1,O4 2 S26,S27
27. Test de evaluare O2,O4 1 S28
28. Exerciţii distractive O2,O4 2 S29,S30
29. Glume... şi nu numai... O2,O4 2 S31,S32
30. Anecdote matematice O2,O4 2 S33,S34
31. Divizibilitate- nu te vom uita O4 1 S35
SUMAR
Generalităţi, proprietăţi................................................................5
Criteriul de divizibilitate cu 2......................................................6
Criteriul de divizibilitate cu 3......................................................6
Criteriul de divizibilitate cu 4......................................................6
Criteriul de divizibilitate cu 5......................................................7
Criteriul de divizibilitate cu 9......................................................7
Criteriul de divizibilitate cu 10....................................................7
Criteriul de divizibilitate cu ......................................8
Criteriul de divizibilitate cu 25....................................................8
Criteriul de divizibilitate cu 7......................................................8
Criteriul de divizibilitate cu 8......................................................9
Criteriul de divizibilitate cu 11...................................................10
Criteriul de divizibilitate cu 13...................................................12
Criteriul comun de divizibilitate cu 7,11,13...............................12
Criteriul comun de divizibilitate cu 3,7,19.................................13
Numere prime.............................................................................14
C.m.m.d.c. si c.m.m.m.c.............................................................14
Numere prime intre ele...............................................................15
Legătura dintre c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c....................................16
62
Exerciţii rezolvate.......................................................................16
Algoritmul lui Euclid..................................................................21
Numărul divizorilor....................................................................23
Suma divizorilor.........................................................................24
Numere prietene(amiabile).........................................................24
Numere perfecte..........................................................................25
Ciurul lui Eratostene...................................................................26
Curiozităţi...................................................................................28
Exerciţii propuse.........................................................................29
Exerciţii şi probleme recapitulative............................................34
Exerciţii pentru pregătirea concursurilor de matematică...........36
Teste............................................................................................39
Rezolvări. Indicaţii. Răspunsuri..................................................41
Bibliografie..................................................................................55
Proiect orientativ de planificare...................................................56
63