GABRIELA IORGULESCU, PhD

$ef de lucrdri (Lector universitar), $ef Disciplina $tiinle Comportamentale

Facultatea de Medicin[ qi Farmacie ,,Carol Davila", Bucureqti
Pregedintele Societnlii Academice a $tiinlelor Comporatamentale din Rom0nia

ELEMENTE DE
STIINTE
,)
COMPORTAMENTALE
$I NEURO$TIINTE IN
MEDICINADENTARA

Editia I

ME
IM
EDITURA MEDICALA
Bucuregti,2017
 Cuprins
-o
PRETATA.. U

Partea I - IMPORTANTA $I ROLUL $TIIIJ-,IELOR COMPORTAMENTALE

iN MEDICAL4.................
pnncrtcA 13

1. Noliuni generale de psihologie qi aplicafi in medicina dentarl 15

Gabriela lorgulescu
2. Locul qi importan,ta ;tiin{clor comportarentale in programa universitari
nafionall 9i internafonali............. 25
Gabriela lorgulescu
- Training-uri, workshop-uri qi formare profesionalS continul ......
29
3. Delimitiri generale gi diferenfieri conceptualein psihologie.................... 33
Gabriela lorgulescu
Apticabilitatea psihologiei in stomatologie................ 36
Liliana Simion
4. Nofiuni introductive de medicinl dentarl comportamentali.................. 50
Gabriela lorgulescu
5. Factori bio-psiho-sociali implicafi in slnitatea oralI........... 54
Gabriela lorgulescu
6. Principalele aspecte teoretice qi conceptuale implicatc in qtiin,tele
comportamentale............ 59
Gabiela lorgulescu

$tiin{ele Comportamentului in Medicina Dentarl ;i ridicinile lor psiho'

somatice...... 62
Ioan Bradu lamandescu

Partea a II-a - ANXIETATE, FRICA $IDURERE 69

7. Abordlri teoretice privind personalitatea anxi6x56 7l

Liliana Simion
Anxietatea qi durerea, tehnici de management comportamental in medicina
dentari 80
Gabriela lorgulescu
- Anxietatea qi etiologia anxietSlii 80
gi
- Anxietatea depresia, caracteristici psihologice qi psihosomatice in
practica medicalS general[ qi stomatologicd................ 86
6 Elemente de gtiinle comportamentale gi neurostiinte in medicina dentard

- Anxietatea mixt[ cu depresia t04

- Durerea gi tehnici de management ................. 109

Partea a III.a - ANXIETATEA $I DUREREA, ABORDARE PSIHOCOMPORTA-

MENTALALACOPII.... 115

anxieti{ii in plan ortodontic la copii qi tehnici de management com-

8. Efectul
portamental - nofiuni introductive 117
Gabriela lorgulescu
- Tulburdrile nevrotice la copii 126
- Obiceiuri vicioase orale............ l2g
- Suptul ca act fiziologic, de la normal la patologic-implicalii in
stomatologie 130
- Tehnici de abordare comportamentalS in obiceiurile vicioase...... 132

Partea a IV-a - ANXIETATEA $I DUREREA iN MEDTCTNA DENTARA -

MODALITATI ALTERNATIVE DE CONTROr ............,,........ t4t
9. Mijloace alternative in controlul anxietifii gi dureriiin medicina

Gabriela lorgulescu

- Consilierea psihologicS... 143

Psihoterapiasuportiv['......r.......l!.!.ir'l.!.
- Fenomenul Placebo 147
- Terapia respiratorie... 147
cognitiv-comportamentalS
Psihoterapie 148
- Muzicoterapia.................. 149

Eficienfa psihoterapiei cognitiv-comportamentale in medicina

' dentari. 152
Liliana Simion

Partea a v-a - NOTIL]NI DE PSIHOSOMATTCA GENERALA SI SPECIFICA

10. Psihosomatica zonei ora1e............ l7l

Gabriela Iorgulescu
- Boli psihosomatice ale zonei ora1e............. 173
- Saliva intre normal qi patologic 178
- Impactul psihologic al tulburarilor dismorfice in estetica dentar[ 182
- Tulburdrile instinctului alimentar 9i implicaflile in slndtatea
ora15............. 185
Cuprins

Partea a VI-a - ABORDAREA PACIENTTILUI CU NEVOI SPECIALE $I A

11. Abordarea pacientului cu nevoi speciale in medicina dentarl 193

Liliana Simion
- Sindromul Down........... 196
- Autismul... 198

-ADHDlacopii.....''!............;.....;......|.......;
203
-HrV/SIDA
simptomatologia qi abordarea comportamentall a adultului cu ADHD
in practica medicali 211
Ana-Maria Neagu
Diabetul zahartt-abordarea in stomatologie 2I7
Mihaela Pand

12. Aspecte comportamentale de abordare a pacientului vArstnic in practica

medicall 231
Liliana Simion

partea a yII-a - STRESUL $I MECANISMELE DE COPYING UTILIZATE tN

PRACTICAMEDICALA ...............:..... 247

13. Stresul psihic - modele teoretice qi strategii antistres. Sindromul burn'out

la medici..... 249
Lilinna Simion, Gabriela lorgulescu
Stresul qi motivafia academicl din perspectiva studentului la medicini.. 270
Cosmin Costache

Partea a Vrtr - BENEFCII $I BARIERE iN CelEe COMUNICARII MEDIC-

PACTENT.... 291

14. Complianfa ;i comunicarea medic-pacient in medicina dentartr ........ 293

293
- Complian{a in medicina dentar5.........
Gabriela lorgulescu
Comunicarea cu pacientul in practica stomatologic[ ...........'........ 299
-
Liliana Simion

PATtCA A X-A _ INTRODUCERE tN T'TNTNO TM'T,TC, APUCATtr tN MEDTCINA 3t3

15. Neuroqtiin,te qi tehnici alternative in controlul anxietlfii 9i durerii,

aplicafii generale ;i specifice in medicina dentari 316
Gabriela lorgulescu
- Nofiuni introductive ale hipnozei in medicina general[ qi dentarl 316
 de .o,tnpp. rt",nent l" Ei.o"rro$tiinte in medicina dentari
Fli*l'"!tq ltillF
- Mindfu1ness................... 3Zg
- Biofeedback-ul qi Neurofeedback-ul, aplicalii in stomatorogie..... 343
- Emisferele cerebrale qr stimularea,lor......-........ 35O
- subconqtientur, manifestiirile emotiilor qi rimbajur inconqtien!
tehnici subtile in comunicarea medic_pacient ................
":.......-..... 36g
ANENE"""' """"'-':"""" .............:..-......-..................... 387
S.I,B-IETTE
$I ABORDARI ALE
$TIINTELOR COMPORTAMENTALE iN
MEDrcrNa ................:..........:...... 3s7
a Noliuni generale de psihologie 9i
I I aplicalii in medicina dentari
Gannrela IoRcur-Bscu

1. Locul psihologiei in medicina dentari contemporani,

delimitdri conceptuale actuale

a) Obiectul qi perspectivele de abordare ale psihologiei

,,Psihologia este qtiinp care studiazi psihicul (procesele, insqirile qi
mecanismele psihice) utilizdnd un ansamblu de metode obiective, in vederea
desprinderii legitllilor lui de funcflonare, cu scopul cunoaqterii, optimizlrii qi
ameliorlrii existenfei umane." (Zlate,2000). Paul Popescu Neveanu (1978) sus-
Snea c[ "Psihologia este gtiin(a care se ocupd cu fenomenele gi capacitifile
psihice, urmlrind descrierea gi explicarea acestora in baza descoperirii unui
ansamblu de legi, regularit[fi sau modalit{i determinative."
Orice gtiinld are un domeniu qi un obiect de cercetare qi cunoaqtere.
,,Obiectul unei qtiin(e este format din sistemul de concepte qi metode inter-
conectat cu celelalte sisteme ale cunoaqterii gtiinfifice qi empirice gi influenleazd
modul in care este inleles, explorat qi explicat domeniul." (P.P. Neveana,1976),
Din catzadificultdlilor in ceea ce privegte stabilirea clard a ce inseamn[
psihic au dus la dificultdli in stabilirea obiectului psihologiei. Definiliile gi ex-
plica{iile diferite oferite psihicului au condus la apari}ia mai multor modalitE{i
de definire a obiectului psihologiei. M. Zlate (2000) afirma c[ ,,nici existenfa
prea multor obiecte de cercetare n-ar trebui si ne deceplroneze, ci faptul cd nu
existd inc[ un obiect unitar." Autorul citat identifici factorii care au intdrztat
elaborarea obiectului unitar al psihologiei. AceEti factori sunt:
- complexitatea existenfiall a psihicului (a fenomenelor, proceselor,
insugirilor, stirilor psihice) ;
16 Elemente de gtiinge comportamentale gi neuro$tiinle in medicina dentari

- existenfa unor teorii, concepfii, qcoli gi orientiri psihologice care

prezintl contradicfii externe (de exemplu, obiectul psihologiei re-
prezenta pentru: J.B. Watson - comportamentul; Wundt - via{a psi-
hic[ interni, stdrile mintale subiective; J.R. Angell gi G.H. Mead -
conqtiin{a; S. Freud - inconqtientul; K. Lorenz - comportamentele
instinctive ale animalelor; J. Piaget - evolu,tia conduitelor inteligente
ale copilului; I.P. Pavlov - rolul reacfilor gi reflexelor condifionate,
iar pentru B.F. Skinner - comportamentele operante);
- existenfa unor teorii, concepfii, qcoli gi orientlri psihologice care
prezinti contradicfii interne;
- hegemonismul, inchiderea in sine a gcolilor gi orientlrilor psi-
hologice.

ExistS trei criterii care au contribuit la delimitarea obiectului psihologiei:

- elementele de con{inut pe care le aduc in discufie scolile si
orientlrile psihologice ;
- metodele utilizate;
- finalitatea cercetirilor.
Cu ajutorul acestor criterii, M. Zlate (2000) identifica patru orientiri
diferite care au contribuit la definirea obiectului psihologiei:
- orient5rile care consider5 ca obiect al psihologiei via(a psihicl in-
tqrioarl;
- orientirile care considerl ca obiect al psihologiei comportamentul
observabil gi misurabil;
- orientlrile care considerl ca obiect al psihologiei conduita qi acti-
vitatea individului;
- orientlrile care considerd ca obiect al psihologiei omul concret in
integralitatea gi unicitatea sa.
De asemenea, ca obiect al psihologiei au fost considerate gi urmi-
toarele aspecte ale viefii psihice:
- viala psihic6 interioari conqtienti, conqtiin{a;
- via(a psihicl interioarl inconqtientd;
- comportamentul, expresiile direct observabile ale interiorit[Ui omului;
- conduita qi activitatea uman[;
- omul concret in indivizibilitatea lui;
- nivelul superior al congtiin{ei umane, st6rile de transcendere a con-
gtiintei;
- comportamentele ambientale;
- asambl6rile extraindividuale ale episoadelor comportamentale;
- probleme ca speranfa, pldcerea, fericirea, infelepciunea etc.
lmportanla gi rolul 5tiingelor comportamentale in practica medicalS 17

William James, unul din fondatorii psihologiei moderne, in 1890 defi-

nea psihologia ca "qtiinla vie{ii mintale". Opera{iile minlii pot fi observate doar
in mod indirect prin comportamentul uman, iar rolul cercet[rii in psihologie este
de a completa golurile prin evaluarea gi interpretarea informaliilor oferite printr-
o observare minulioasd. Psihologia, ca oricare altS qtiin16, are obiectivul de a
descrie, de a inlelege qi de a lansa ipoteze, de a face predic{ii asupra control6rii
qi eventual a modific6rii proceselor investigate. Studiul minlii qi a comporta-
mentului uman a fost studiat din mai multe perspective. Cele mai importante
sunt:
o
Perspectiva biologici stabilegte legdtura care are loc la nivelul sis-
temului nefvos qi acliunile compo(amentale ale individului. De exemplu: sti-
mularea electricS a anumitor zone cerebrale are ca efect supraalimentarea exce-
siv[ qi obezitatea, pe c6nd stimularea altor zone determind un comportament
agresiv.
o
Perspectiva cognitivi se referi la legStura dintre comportamentul
uman qi procesele psihice, cum aI fi gdndirea, ra\ionalizarea,rezolvatea de pro-
bleme, percepfia etc. Reprezentiri teoretice: teoria dezvolt[rii cognitive a lui
Piaget.
o Perspectiva comportamentall (behavioristil) ia in considerare
doar aspectele observabile ale individului care pot fi mSsurate 9i, ca orice com-
portament, este rezultatul condifiondrii (psihologia stimul-rdspuns). Reprezen-
tdri teoretice: J.Watson, Pavlov. Skinner.
r Perspectiva psihanaliticl are labazd analiza comportamentului in-
conqtient gi a impulsurilor sexuale gilsau agresive reprimate in copilirie. Repre-
zentdn teoretice: teoria psihanalitic6 a lui Freud, Jung, Erikson.
o Perspectiva fenomenologici (unele teorii mai sunt numite uma-
niste) nu acceptd ideea cd stimulii externi controleazd comportamentul sau cd
acesta are o determinare inconqtient[ ca in psihanalizS. Fenomenologia anali-
zeazb via\a mintalS interioard. Conform acestei teorii, forfa motivalionalb prin-
cipal[ a omului este tendintra cdtre autorealizare. Reprezentdri teoretice: teoria
ierarhiei nevoilor a lui Maslow, C' Roger.

Perspectivele de abordare ale obiectului sunt:

L) Viata psihicl interioarl este cea mai r6spindit6 modalitate de
concepere a obiectului psihologiei, promovatb la inceputul psihologiei.
o Introspec{ionismul este reprezentat de psihologi ca: w. wundt,
E. Titchener, J. Dewey, J. Angell care afirmb c[ psihologia trebuie sI studieze
via{a psihici interioard congtientd.
o Psihanaliza aflrl.md ca obiect al psihologiei tot viala psihicd inte-
rioar6, dar se focalizeazd mai mult pe partea inconqtientd qi nu pe cea con-
qtient[. Fondatorul psihanalizei este S. Freud 9i este primul care adund toate
 18 Elemente de Stiinte comportamentale neurottiinre in medicina
5i dentarS

referirile qi datele concrete care vorbeau despre existen{a unei alte componente
a psihicului, inafarr de congtiinli, gi anume incongtientul. Alx psihanaiiqti
ce-
lebri au fost C.G. Jung qi A. Adler.
o Alte orientrri - De exemplu: asociaflonismul (,"rnecanica mintal[,,
a lui James Mill, ,,chimia mintal[" promovatr de stuart Mill;i psihologia,,sen-
sului intim" a lui Maine de Biran), gestaltismul sau psihologia formeilKoffka,
Kohler) etc.

2) comportamentul - $coala.psihologicI qi orientarea poarti numele

de behaviorism, care a fost promovat de J. B. watson. Acesta considera
cd noul
obiect de studiu al psihologiei este ansamblul de rispunsuri ajustate stimulilor
care il declanqeazl.
o Reacfii impotriva introspecfionismului J.B. watson susfinea
-
cd psihologia subiectivr promovati de Titchener nu a permis psihologiei
se
devind qtiinlificb qi s[ progreseze.
o Behaviorismul tradifional Numai stimulul qi reacfla intre care
-
exist6 o relalie direct6 qi unilateralE sunt obiective qi pot fi siudiate prin
metode
obiective. Unitatea acestor comportamente di naqtere la personalitatea uman[.
o Neo-behaviorismul - E.c. Tolman innoieqte behaviorismul
(intre stimul gi reacfie el introduce o serie de variabile intermediare:
impulsurile
fiziologice, ereditatea, maturitatea, vdrsta, conqtiinla, gindirea etc.). skinner
susline cd originea comportamentului trebuie ciutat[ in mediul fizic qi social
qi
nu in ideile, sentimentele indivizilor.

3) Conduita (activitatea) - P. Janet inlelege prin conduit[ totalitatea

manifest[rilor vizibile qi invizibile ale unui individ de la cele mai simple la cele
mai complexe.
o Psihologra conduitei - cei doi promotori, p. Janet qi D. Lagache,
incearci sr operaflonalizeze conceptul de conduiti nu doar pentru a explica
psihicul, ci qi pentru a identifica noi modalitili de intervenfie asupra lui.
o Activitatea ca echivalent al conduitei susfine c6 psihologia
trebuie si aib[ ca obiect de studiu unitatea funclional[ dialectic[, contradictorie
dinfre organizarea psihic[ internl qi comportamentul exterior in toate ipostazele
de manifestare.
o valentele activitifii - hin activitate, omul produce modificrri in
condilii externe in propriile lui st6ri in relafle cu mediul. Astfel, individul iqi
realizeazd ideile, planurile etc.

4) Omul concret - Obiectul de cercetare al psihologiei il constituie

funcliile psihice qi activitatea personali qi personalizate a omJui. Abraham
H.
Maslow este iniliatorul psihologiei umaniste, care aduce o nou[ perspectiv[
de
interpretare a obiectului psihologiei.
lmportanla gi rolul gtiinlelor comportamentale in practica medicalS 19

o Sinele individual qi unic al omului - C. Rogers susline c[ omul

nu este o fiinp ce poate fi dirijat[ din exterior, ci este o fiin]d care iqi poate
alege singurl propriile c[i.
oPsihologia umanisttr despre metodi;i metodologle - in studiul
personalitSfi trebuie sd se utilizeze metode obiective, subiective qi proiective.
in psihologia umanist[ se recurge la o metodologie bazatl pe in]elegerea qi
interpretarea semnificaflilor subiective ale comportamentului, dar qi a scopurilor
qi motivelor urnane.

b) Ramuri aplicative interdisciplinare ale psihologiei

Conform lui M. Zlate (2000) ramurile aplicative interdisciplinare ale
psihologiei sunt:
- Filozofie, Axiologie: Psihologia filosoficS, Psihologia moralei,
Psihologia religiei;
- Sociologie: Psihologia social6, Etnopsihologia;
- Biotogie: Psihologia biologicI, Psihofiziologia, Zoopsihologia;
- Medicinl generali: Psihologia clinic[ 9i medical[, Psihosoma-
tica, Psihofarmacologia;
- Medicinl dentarl: Psihodonfia, Psihopedodonlia;
- Neurologie:NeuroPsihologia;
- Psihiatrie: Psihopatologia, Psihoterapia;
- $tiinfe militare, sportive, politice: Psihologia miliar6, Psiholo-
gia sportiv[, Psihologia Politic[;
- $tiin{ele activitlfii artistice: Psihologia artei, Creatologia, Psi-
hologia literaturii;
- $tiin(e cibemetice, informatice qi matematice: Psihologia ciber-
netic[, Psihologia cognitivi, Informatic[ psihologicS, Statistic[
psihologicd;
- $tiin(e juridice: Psihologia judiciari, Psihologia martorului,
Psihologia comportamentului deviat;
- $tiinfe economice qi manageriale: Psihologia muncii, Psiho-
logia organizafionald, Psihologia economic5, Psihologia comercial[;
- $tiinfe pedagogice: Psihologia qcolar[, Psihologia educaf;ei, Psiho-
pedagogia speciald, Psihologia orient[rii qi consilierii qcolare.

Astdzi, psihologia poate fi definiti ca qtiinfa comportamentelor gi a pro-

ceselor psihice, iar $tiinla comportamentalI ca qi colaborare intre psihologie qi
stomatologie este o completare relativ noud la studiul stomatologiei 9i este
privit[ in mare m[surd ca un element important de inclus in educalia incAt a fost
adoptatl de Convenlia de la Bologna de a face parte din curricula universitarl
medical[ obligatorie.
20 Elemente de gtiinle comportamentale gi neuro$tiinle in medicina dentarS

Nu este ugor si dai o defini{ie clarl qtiinlelor comportamentale, intrucdt

cuprinde mai multe discipline ca: psihologia, sociologia gi antropologia care se
intrepStrund cu alte discipline ca: economia, comunicarea Ei etica. Cel mai bine,
in acest sens, explic6 Gerry Humphris qi Margaret Ling in cartea lor
"Behavioural Sciences for Dentistry" (2000), ca intr-un final, un punct tinde sI
fie comun, pentru cd fiecare incearcb sd explice comportamentul uman dintr-o
perspectivi specificS. "O abordare psihologicE, spre exemplu, poate examina
reacliile de teamd ale pacienlilor in fa{a unei injeclii cu anestezic local, in timp
ce abordarea sociologicb poate investiga cine merge la dentist gi oferi explicafii
legate de motivul pentru care acegti pacienJi iau decizia de a merge la stomatolog.
Economia se poate concentra asupra comportamentului la achizi\ia de trata-
mente fortif,ante sau prostetice scumpe, precum implanturile. $i in cele din urmb,
comportamentul reprezintd elementul comun de interes in toate aceste exemple."

t tr

/ ,E?8
\?-$E
%\4"
\b, '-- Z
3
E

i\'* "s 6
ffi
a

-k;q
""% %\'% B E I
6

ffis'.
*f;Jupo*'M*g;
no*''"
ffirnA6OM*llCA
P$II QLOGIE
GEIIERAIA
tlilIlt
,r,awraEqa
rsll&d&ei
*,**g!f$'$
6*"o" * fue**
r#3G
.%
/g B-
\ of,rd E%
p'
rla?
[a +/t 6ry

Sursa: Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie