Ion Ghinoiu

CalendoruJ
]clronuJui rom0n
Zile si mituri
)

2018

tcrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

tINOIU,ION
lalendarul firanulul romAn / Ion Ghinoiu. - Bucuregti :
ivers Enciclopedic Gold, 2017
sBN 978-606-704391-4

Tgffid*Er$,no,*
JNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKS
INIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

Luigi Cazzavillan nr. 17, sector

itr. 1, Bucuretti,010784
b1.:0371.332.838
- mail: ilif uz are@univ ersenciclop edic, ro
t w w. univ ers enciclop e dic. ro CUPRINS

Prefa!i 7
I. Ianuarie / Cirindar I Gerar 15
ledactor: Marcel POPA
IL Februarie / Faur / Fiurar 49
bhnoredacto r: Mariana MIRZEA III. Martie / Mirtigor / Germinar 83
)operta: Iordache SILVIU IV. Aprilie I Prier / Traisti-n bi{ tt7
V. Mai / Florar 153
VL Iunie / Cireqar 193
VII. Iulie I Lunalui Cuptor 227
VIII. August / Augustru / Misilariu / Gustar / Secerar 26r
IX. Septembrie / Ripciune 297
X. Octombrie / Brumirel 33r
XI. Noiembrie / Brumar / Brumarul Mare / Vinicer 367
XII. Decembrie / Andrea /'Neios 397
Bibliografie 429

electie gi prelucrare imagine: Cornelia Plegca, Laura Toader, Cbtblin Alexa

bate drepturile slunttezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD.

 ,d
#"#(
#
ff':i
;i

It i::,
4
ji, tll:'

f,
t
,1 ,

I
1
.:i, I':
L?i

t
i. irilir

u$i '',
' rli
i.#
l+;
r iirl
'
,t,1';]
lrlir
I st,
:

I tj1,
''tl'iitt,
ji
li''ffi+;i

il
t
r. TANUARtt / cARtNDAR I orRAR
 orlc*ut
Apr-ll ll€tl4,,,,^

SslcoV16q*ilreaiexlx;
Turcd, lll|||,,l]|.'tomorfe
r
rcq 6 n elal,6*,,r cd taurinl
t

Bfta i a tllgq,,tdointecelui matern

" tl'0deintemeiere
go6 gteail
, '' H tor6jnitUlss,r,,^
\ tunii, ziuafip,iqoulFemeitor

, li,ta4i, ziultl'r,,lrenar
M ri, llq7,'dts a lunii martie
ierc u
qi
la n Ua f ie,luna a 11-a in calendarul
,r,,
,l', zirtd 'ur|Jri,aplanetei
loi,ziua Zeu1,,il*i;anlaneteiMercur
.lni Ze.,t, Mercur
roman, cu inceputul de an la 1 martie, gi
' 't' ttinteri, ziuate;,iilldneteiLuniter
prima luni in calendareie iulian gi gregorian,
ziuaiu,u*nta$ia planetei Venus
i il Somo5fE,
pdstreaz| amintirea lui Ianus, zeu cu doui
,, \
n)1" Oeomorfism npo,,i')ra0lanetei Saturn
rndo-european')rdtltropomorfism
fele: una orientatd spre anul care se lncheie
,\',h,,Jt,t', (Anul Vechi) gi alta spre anul care vine (Anul
\n, "0lt 'rlltrhr Cir6sy;; de ldtti1t,^,,,,
,t
., '^,1,,
Nou). Denumirea populari a lunii de Cdrindar
,

S6npetru/ LuPilor "ulernll

' 'rhh, sau Cdlindar se referi la practica lntocmirii

' "tod'oln
Antanasiile, vindu,o^-
calendarelor meteorologice din foi de ceap[ sau
' lilele, cdliltoare de boli
o^;'dfe din coji de nuci in noaptea Anului Nou, cea de
i4iezurile hota,*udrldnt
$i Gerar la gerurile nlprasnice de la miezul iernii
,', sdptdmena '{rrei
iar cea de Omdtosul la nimelii care se pun ln
l. 0uminicd,
ziua Sf6nr,

,, Votgelul
fetelor
''uruisoar€
aceastl perioad[. Dupi incheierea sirbitorilor
de Cr[ciun gi Anul Nou se reiau activitifile
,' :^istsn16, de ledoi^,
'ad,
iu;".'u mormdnt legate de industria casnici, multe desfhgurate
" ,ortex;51snfa,
\ ituqistenfa, de la om la veacul vecilor
roiaculde in gezitori, iar dupi Boboteazi se deschide
populorj'urd'ou la fEptura om
f.stronomie un important sezon de nunfi. Sirbitorile
o']fitoriiin stele lih1u,"^... . tradilionale cuprind obiceiuri si practici magice
"'rptii .

satelor
t,.lvestea sp1nzutui
specifice inceputului de an prin care oamenii
c^i]Diide larnd
rr'rl'Iteicrai
incearci si oblini prosperitate, sinitate, linigte
"$ lUartin gi pace in noul an.
 ( )alcrrdarul popular c

1rcIsottifi care a Soareltri,

('lllrrrlr), dupi moartcl pl
rt lirsl asociat cu cei rrral
Mllhrn 9i a\ii. incepilrrrl
sc nrirlurizeazi, imbill t
,lirrfil Calendarului grr
suu rrrni bitrani dupil r
Nou: Srinyrisdi celelrr*
Pe butoi, iubegte gi 1

drrtgoslci pe plaiuri lc
pc cnl; Shntilie (20 iul
gcncrntia sfin{ilor-rnr
A.iun (24 decembrie )fl
I i rtrpulu i calendarisl
pritr via[a vegnici, ilrt

=
Prelucrare dupd Harta 595 din Micul Atlas Lingvistic Romdn
(MALR ll, 1987)
a. Sirnctuarul circulilt
la Sarmizegetusa
calendar geto
(MIclea, Florescu, l'rBl

b. Calendarul popr
calculat pe anril
(Ghinoltr, l'r'i:
 -f;

A Anul Nou, renagterea Zeului

Calendarul popular este deschis de ziuanaqterii primei divinitifi a omentrii, AnuI,
personificare a Soarelui. Acesta este Vechi (BitrAn), in ziua de 31 decembrie, gi Noa
(Tdnir), dupi moartea qi renagterea lui in noaptea de Revelion. Astrul zilei, Soarele,
a fost asociat cu cei mai importanli zei ai omenirii: Zeus, Saturn, Shiva, Criciun,
Mithra gi allii. incepdnd cu ziaa de nagtere a Zeulti An, timpul personificat cregte,
se maturizeazd, imbiftr?tneqte gi meare pentru a renagte dupi 365 sau 366 de zile.
Sfinlii Calendarului popular, metamorfoze ale aceleiagi diviniti{i, sunt mai tineri
sau mai bitrdni dupi distanta (zilele) care ii separi de moartea gi renaqterea Anului
Nou: Sdnvdshi, celebrat in prima zi a anului, este un tinir chefliu care sti cilare
pe butoi, iubeqte gi petrece; Dragobete (24 febraarie), fiul Dochiei, reprezintd zeul
dragostei pe plaiurile carpatice; Shngiorzul (23 aprilie) este un tdnir rizboinic, cilare
pe cal; Sdntilie (20 iulie) gi Shmedru (26 octombrie) sunt maturi, dupd care urmeaz|.
generafia sfinfilor-mogi: Mo; Andrei (30 noiembrie), Mo; Nicolae (6 decembrie), Mo;
Ajun (24 decembrie) qi Mo; Crdciun (25 decembrie) care anunli moartea si renagterea
timpului calendaristic . Zeul An este nemuritor prin moarte gi renagtere perpetui, nu
prin viala veqnicd,, iluzorie, doriti de muritori.

a. Sanctuarul circular de
la Sarmizegetusa Regia,
calendar geto-dac
(Miclea, Florescu, 1980);

b. Calendarul popular
tu1$
calculat pe anul 1921
(Ghinoiu, 1997)

20 / IANUARIE / CARINDAR / GTRAR
3 Sorcova, divinitate fitomorfb
divinitdlii fitomorfe invocatl de copii in prima zi a
Sorcova este un substitut al
anului ca si aduci oamenilor sorcovifi viafl lungi, s[nitate 9i prosperitate' Ca obiect
de recuziti, sorcova se confecliona la inceput din una sau mai multe rimurele de pomi
fructiferi (m[r, pir, viqin, prun) sau de trandafir tiiate 9i puse in api la inmugurit
gi inflorit in ziaa de SAntandrei (30 decembrie) sau la Mog Nicolae (6 decembrie)'
Ulterior, obiectul ritual cu care colindau copiii s-a confecfionat dintr-o nuia cu
rimurele impodobite cu fire colorate de lAni, cu bete 9i cu un fir de busuioc in vArf in
Bucovina sorcova avea atagat un clopolel cu a cirei limbi din metal chema divinitatea
fitomorfb. Sorcova, simbol al vegetafiei de primivari, este fbcuti astizi din hdrtie
colorat6 gi flori artificiale. Copiii, dupi ce igi sorcovesc pirinfii 9i rudele apropiate,
pornesc cdte doi-trei colindatul prin vecini. in timp ce reciti textul augural: ,,Sorcova,
vesela,/Seffeili,si-mbitrinili,lCaunm[r,caunpir,/Caunfirdetrandafirt'lTate
ca fierul,/ Iute ca olelull/ Tare ca piatra,l Iute ca sdgeata!/ La anul 9i la mulli ani!'l
ating ritmic cu sorcova uga sau fereastra, daci colindi afarl, sau corpul gazdelor, daci
colindi in casl. Sorcovitul este o bitaie rituali, gest atestat frecvent in obiceiurile
Bbieli cu Sorcova
Lunca Jari5tei, jud. Buzbu (AIEF)
TANUARTE / CAnrruu^o
'/GElo,'
calendaristice (bitutul pimintului cu maiurile, bitutul toacei) duo
cotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova sQ, $i
0n, ca ceva sfrnt,agilati pe peretele de risirit al casei, la icoani, sa\f{rrql I" "
clin gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova). ',,il1;'
r
n
J Turca, reprezentare miticd tdqn,
' Inl
Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfaeste interpre,u, ,u q,
Nou de feciorul cetei de colinditori care imbracl o masci bovind nulrq:it,,
de zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nE$,lq;lr '
confeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfatd impreqn)r1,,jj'-'
feciori, anturajul slu divin, gi apoi moare simbolic, loviti cu ciomagul,lu \r , ' '
lnecati, pentru a renagte impreuni cu timpul cu care se confundi, un1.t'n]|t,6' '
Masca Turcii se compune din cap, corp qi un bi1 (picior) care\illl1''or
pflrnAnt. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici,;')q,,,'
tlori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, caprel O;,,'fr,i'
ccl care imbracd masca il deschide gi il inchide, climp[nind ca o barzi,,'frtq,r
este confec{ionat dintr-o fa{d de masi, cusuti ca un sac, pe care sunt
1,,j(rrql
gl basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasari
|lir,,
spate. Trasi peste cap, Turca lasd siL se vadd in partea de jos capitul(jtt,,
sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o rnn*lllilq
cilre seamini, mai ales atunci cAnd turcagul sti aplecat, cu un ciudatp,,i'I,r,i,,
Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: ac{iona independq,,lllq
cetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind fq,,llf i6
mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, solicillilbl
rrtAt cdt considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca
,l'th
v<lrbeascd, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili q,, ltt
'lbrca nu-i inso{egte pe membrii cetei cind merg la biserici inainte dr,ltilt
lrinecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte d,,'1ll
joaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, n:umit ]ocul cel Mutr '
 TANUARTE / cAnrruonn / ;ERAR /2r

calendaristice (bitutul pimAntului cu maiurile, betutul toacei) dar gi in practica

*te 11; 1 ttrnorrd cotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova se pistreazd peste
an, ca ceva sfAnt, agdfatl pe peretele de risirit al casei, la icoan6, sau in alt loc curat
din gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova).

tiiii:t,i"Tpi,lil;;:,ru;
3
#
iiriffi-ftr*fiiHil
,'ll;'- ir
t' p -.ii#l Tu rca, F€prezenta re m iticb taurind
'l,onat
l::ffi1il:
l,
rr, l-t'0,o,l. lt, ,,,drbusuioc
dintr_o nuia cu Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfb este interpretat la Criciun qi Anul
trr-'rn"]
o..t ae busuro. vArf. in Nou de feciorul cetei de colinditori care imbraci o masci bovind numiti, in raport
I ^ili$i o rl I'
r11,,,," in varf.
I
I'rirn;,,
'l r{. chema
divinitatea de zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nagte simbolic la
, n"rr
o'u' confeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfati impreuni cu ceata de
It ,n* -- din hartie
t,,t,'ntutd astazi
ii'![:::': feciori, anturajul siu divin, gi apoi moare simbolic,loviti cu ciomagul, impugcati sau
,;
t,,,u
4.il1 J[i: ll; H#:[: inecat6, pentru a renagte impreun[ cu timpul cu care se confundi, anul calendaristic.
.,nn^'iti a,u iltlulausural:,,sorcova,
'l..,u'Par'/ Masca Turcii se compune din cap, corp qi un b61 (picior) care o sprijini in
und
,ll
ilfi'd. rrandafir!/ Tare pimint. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici, bete, clopolei,
'',1 *r,njl'it'
ra, ul si la pulli ani!'l flori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, capri) din lemn pe care
',rli,
' gazdelor, dacd
or1u,'ucorpul
,J^.uru '' Ilecvent cel care imbraci masca il deschide gi il inchide, climpinind ca obarzd. Corpul Turcii
6rstat7 in obiceiurile este confecfionat dintr-o fati de masi, cusutl ca un sac, pe care sunt prinse panglici
['' gi basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasire gi o coadi in
I

spate. Trasi peste cap, Turca lasd si se vadi in partea de jos capitul beplui care o
lu sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o masci compoziti
care seamin5, mai ales atunci cAnd turcagul std aplecat, cu un ciudat patruped.
Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: acfiona independent de membrii
cetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind femeile gi copiii,
mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, soliciti plata (darul)
atAt cit considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca, nu are voie sd
ir,

, ,l\ vorbeasci, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili cu creqtinismul,
o\)0,."^ Turca nu-i insofegte pe membrii cetei cAnd merg la biserici inainte de colindat s6 fie
n'u,llJ.uu,,,-,,o,.., binecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte de a muri, Turca
joaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, numit locul cel Mare.