F T ra n sf o F T ra n sf o

PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

CARACTERISTICILE GENERALE ALE SISTEMULUI ENDOCRIN

• Glandele
endocrine nu
prezint canale
excretoare

• Glandele
exocrine prezint
canale excretoare

1
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

GLANDELE ENDOCRINE

Secre ia autocrin Secre ia paracrin

• ac ioneaz doar asupra • ac ioneaz local
celulei secretoare • afecteaz doar celulele din
vecin tate
Glandele endocrine
• elibereaz hormoni
• hormonii circul prin sânge
pân la celulele int

SISTEMUL NERVOS VS SISTEMUL ENDOCRIN

• Neuronii elibereaz
neurotransmi tori la
nivelul sinapsei, cu
afectarea celulelor
postsinaptice.

• Glandele endocrine
elibereaz hormoni în
circula ia sanguin .
• Doar celulele int ale
acestor hormoni
prezint un r spuns
4

2
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

SISTEMUL NERVOS VS SISTEMUL ENDOCRIN

Sistemul nervos Sistemul endocrin

Celule Neuroni Epiteliu glandular
Semnalizare Neurotransmi tori Hormoni
Specificitate de ac iune Receptori de la nivelul celulelor Receptori de la nivelul
postsinaptice celulelor int
Vitez de declan are a Secunde Secunde-ore
ac iunii
Durata de ac iune Foarte scurt dac activitatea Foarte scurt / câteva
neuronal înceteaz zile chiar dac secre ia
endocrin înceteaz

GLANDELE
ENDOCRINE

3
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

MECANISMUL DE AC IUNE AL HORMONILOR

• Caracteristici generale:
– Necesari în cantit i mici
– Determin efecte de durat
– Regleaz procese metabolice (homeostazia)
– Secre ia este reglat prin feed-back negativ
• Din punct de vedere chimic:
– Hormoni steroizi sau steroid-like
• hormonii sexuali
• hormonii corticosuprarenalieni
– Hormoni nesteroizi (majoritatea hormonilor)
• amine
• peptide
• proteine
• glicoproteine

Compu i Precursori Exemple

Amine Aminoacizi Epinefrin , Norepinefrin

Peptide Aminoacizi ADH, oxitocin , TRH,

GnRH

Proteine Aminoacizi PTH, GH, PRL

Glicoproteine Proteine i glucide FSH, LH, TSH

Steroli Colesterol Cortizol, aldosteron,

estrogeni, testosteron

4
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

FORMULA CHIMIC A DIFERITELOR TIPURI DE

HORMONI

MECANISMUL DE AC IUNE AL HORMONILOR

LIPOSOLUBILI

• hormonii str bat membrana

celular

• hormonii se leag de
receptori specifici nucleari

• se sintetizeaz ARNm

• ARNm intr în citoplasm

pentru a dirija sinteza de
proteine de la nivelul
ribozomilor

10

5
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

MECANISMUL DE AC IUNE AL HORMONILOR

HIDROSOLUBILI

• hormonul se leag de
receptorul de la suprafa a
membranei celulare

• se activeaz adenilat- ciclaza

• ATP este convertit în AMPc

•AMPc ini iaz o serie de reac ii

care vor conduce la modific ri
celulare

11

PROSTAGLANDINELE

• Substan e cu ac iune paracrin

• Ac ioneaz local
• Potente în cantit i foarte mici
• Regleaz spunsul celular la ac iunea hormonilor
• Pot activa/inhiba adenilatciclaza
– controleaz produc ia de AMPc
– influen eaz spunsul celular la ac iunea
hormonilor
• Pot avea o gam larg de func ii

12

6
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

CONTROLUL SECRE IEI HORMONALE

• se realizeaz prin mecanism de feed-back negativ

• centrii de control: hipotalamusul, sistemul nervos sau
nivelele plasmatice circulante

13

HORMONII HIPOTALAMICI I HORMONII HIPOFIZEI

ANTERIOARE – EFECTE LA NIVELUL ORGANELOR INT

14

7
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HORMONII HIPOTALAMICI

• -Au rol de activatori sau inhibitori ai secre iei de

hormoni hipofizari

• Nivelele plasmatice sunt foarte mici, nedetectabile

prin metode uzuale

• Investigarea func iei hipotalamice de eliberare a

hormonilor se realizeaz prin investigarea hipofizei, a
rei func ie o moduleaz .

15

SECRE IA HORMONAL ESTE CONTROLAT

PRIN FEED-BACK NEGATIV

16

8
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HIPOFIZA= GLANDA PITUITAR

• Dou zone
– hipofiza anterioar
(adenohipofiza)
– hipofiza posterioar
(neurohipofiza)

• Glanda hipofiza este

situat în aua turcic a
osului sfenoid.

17

REGLAREA ACTIVIT II GLANDEI HIPOFIZE

• Hormonii eliberatori hipotalamici stimuleaz eliberarea de hormoni de
tre hipofiza anterioar .
• Impulsurile nervoase de la hipotalamus stimuleaz termina iile nervoase
de la nivelul hipofizei posterioare pentru eliberarea de hormoni.

18

9
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HORMONII HIPOFIZEI ANTERIOARE

HIPERSECRE IA de hormoni ai hipofizei anterioare implic de obicei 1
hormon
HIPOSECRE IA de hormoni hipofizari ant. implic de ob.mai mul i
hormoni, de ob. TO I hormonii = PANHIPOPITUARISM
Ordinea în care scad hormonii:
- GH i gonadotrofine
- TSH
- ACTH
- PRL
Simptomatologia apare când 75% din gland este compromis .
Cauze:
-tumor hipofizar , cu compresie pe es. glandular normal i
hiposecre ie
- ischemia; ocul hemoragic din tp. travaliului (hipofiza este m rit de
volum în acel moment i mai susceptibil la modific rile ischemice)
19

• GROWTH HORMONE (GH) = hormonul de cre tere

Efecte: - anabolizant proteic
- lipoliz
- hiperglicemie (prin efect antiinsulinic)
! Se pare c mesagerul secund pentru GH nu este AMPc.
• La nivelul mu chilor i cartilajului, mediatorii secunzi sunt
SOMATOMEDINELE, substan e secretate în ficat sub ac iunea GH, cu efecte GH-like
la nivelul esutului adipos i musculaturii striate.
• Secre ia de GH este INTERMITENT : postprandial, dup efortul fizic, ca
spuns la hipoglicemie, imediat dup instalarea somnului.

20

10
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

copii = GIGANTISM
HIPERSECRE IA

adult = ACROMEGALIE

21

copii = NANISM

HIPOSECRE IA

adult = f expresie clinic

22

11
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

• PROLACTINA (PRL)
- compozi ie de aminoacizi asem toare GH
- ini iaz i men ine lacta ia
Estrogenii
Progesteronul nr. recept. de PRL de la niv.
Corticosteroizii es. mamar
Insulina
Estrogenii în timpul sarcinii inhib secre ia de PRL scad
dup na tere PRL ac . pe rec. ini iaz lacta ia

PIF = Prolactin inhibiting factor = Dopamina

PRF = Prolactin releasing factor = ?

23

- în timpul somnului - în stare de veghe

- înaintea ovula iei - dup ovula ie
- în timpul sarcinii

Hiperprolactinemia: PRF, PIF (medicamente care inhib secre ia

de dopamin ), tumor hipofizar secretant
Simptome: amenoree, galactoree, cefalee, simptome vizuale
(determinate de tumorile voluminoase), impoten .

Hipoprolactinemia: hipopituarism postpartum nu se instaleaz

lacta ia

24

12
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HORMONUL ADRENOCORTICOTROP (ACTH,

CORTICOTROPIN )

• - gena codific un precursor inactiv, cu 250-285 de aminoacizi,

proopio-melanocortin (POMC)
- sintetizat în cel. corticotrope, melanotrope, nucleu arcuat
hipotalamus, creier, placent
- POMC se scindeaz diferit în zona anterioar i pars
intermedia, în func ie de proteaze – melanocortine,
lipotropine, endorfine

• în adenohipofiz – ACTH, -lipotropin (LPH)

• în lobul intermediar – CLIP, -LPH, -MSH, -endorfin –
MSH, encefaline

25

Hormonul adrenocorticotrop
• polipeptid glicozilat cu 39 aminoacizi
• se formeaz sub ac iunea corticoliberinei (CRH) hipotalamice
• secre ia maxim noaptea
• organ int – suprarenala

Func ii biologice:
• stimuleaz activitatea corticosuprarenalei – sinteza, secre ia
corticosteroizi
• permite adaptarea la diferi i stimuli (frig, c ldur , foame,
stres);
• ac ioneaz asupra esuturilor extrahepatice

Patologie
• hipersecre ia – sindrom Cushing

26

13
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

SDR. CUSHING

27

HORMONUL MELANOCITOSTIMULATOR (MSH,

MELANOTROPINA)
• - MSH (13 aa) i -MSH (22 aa)
• - MSH are secven a identic cu primii 13 aa din ACTH

Func ii biologice:
• stimuleaz sinteza tirozinei, melaninei
• stimuleaz dispersarea pigmen ilor de melanin

Patologie - deficit de -MSH – albinism

28

14
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

• Hormoni glicoproteici - dimeri cu un lan identic ( – 96 aa.) i unul diferit

).

HORMONUL TIREOSTIMULATOR (TIREOTROPINA, TSH)

- 8% glucide (manoz , glucozamin , galactozamin )
- lan de 112 aa.
-controlat de TRH hipotalamic, inhibat de hormonii tiroidieni circulan i
(feed-back)
- organ int – tiroida

Func ii biologice:
- controleaz etapele de biosintez a hormonilor tiroidieni
- efect secundar - ac iune lipolitic

29

• Gonadotropinele FSH i LH
- secretate de celulele gonadotrope
- organe int – gonadele

HORMONUL FOLICULOSTIMULATOR (FSH) - lan cu 120 aa.

Func ii biologice: - la femei stimul. cre tere, maturare foliculi ovarieni pt.
ovula ie (crescut în prima faz a ciclului menstrual); stimuleaz biosinteza
h. estrogeni
- la b rba i, la pubertate determin începutul
spermatogenezei, iar la adult stimuleaz activitatea celulelor Sertoli din
testicul

HORMONUL LUTEINIZANT (LH) - lan cu 121 aa.

Func ii biologice: - la femei, cre terea secre iei LH la jum tatea ciclului
determin ovula ia i dezvoltarea corpului luteal (galben)
- la b rba i, stimuleaz activitatea celulelor intersti iale Leydig
(ICSH) din testicul pentru biosinteza hormonilor androgeni
• Reglarea secre iei - GnRH hipotalamic prin mecanism feed-back

30

15
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

31

HIPOFIZA POSTERIOAR

• Localizat posterior de hipofiza anterioar

• Este conectat cu hipotalamusul prin fibre
nervoase
• Nu produce hormoni (ace tia sunt secreta i de
tre hipotalamus, la nivelul nucleilor
supraoptic i paraventricular), doar îi
stocheaz pân la eliberarea lor
– Elibereaz doi hormoni:
• Hormonul antidiuretic (ADH)/vasopresina
• Oxitocina

32

16
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

• HORMONUL ANTIDIURETIC (ADH)

- este un nonapeptid
- ac ioneaz pe tubii contor i distali i tubii colectori, cu cre terea
reabsorb iei apei urin concentrat .
- ac iunea este mediat de AMPc.
- este eliberat prin stimularea osmoreceptorilor hipotalamici sau a
baroreceptorilor de la nivelul AD i sinusului carotidian.

HIPERSECRE IA de ADH poate fi absolut sau relativ . Se

caracterizeaz printr-o reabsorb ie crescut a apei i sodiului la
nivel renal, cu sc derea elimin rii acestora prin urin .

SINDROMUL SECRE IEI INADECVATE de ADH se caracterizeaz

printr-o reabsorb ie crescut a apei la nivel renal, cu eliminarea
sodiului i ob inerea unei osmolarit i urinare superioare celei
plasmatice.

33

HIPOSECRE IA de ADH = DIABET INSIPID

- poliurie sever (>10-12l/24h)
- polidipsie
- incapacitatea de a concentra urina
Tratamentul:
- administrarea de ADH sintetic injectabil sau inhalator.
- dac deficitul este minim, se pot administra Clorpropamid
sau Clofibrat (cresc eliberarea de ADH).

OXITOCINA
- stimuleaz contrac iile uterului gravid la termen (induce
travaliul)
- determin contrac ia celulelor mioepiteliale din canalele
galactofore ejec ia laptelui
34

17
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

GLANDA TIROID

• Implicat în
metabolismu
l iodului
• Este alc tuit
din doi lobi
conecta i
printr-un
istm
• Celulele
foliculare
secret
hormoni
tiroidieni

35

HORMON HORMONII
EFECTEGLANDEI TIROIDE
CONTROL
Tiroxin (T4) - cre te energia eliberat - TSH eliberat de c tre
din carbohidra i hipofiza anterioar
- cre te rata sintezelor
proteice
- stimuleaz cre terea
- stimuleaz activitatea
sistemului nervos
Triiodotironin (T3) - acelea i ca i T4, dar - TSH
multiplicate de 5x
Calcitonin - Scade concentra ia - cre terea concentra iei
plasmatic de calciu i calciului plasmatic,
fosfa i prin inhibarea hormoni digestivi
eliber rii calciului i
fosforului din oase i prin
cre terea depozit rii
acestora la nivel osos
(ac iune hipocalcemiant
i hipofosforemiant )

36

18
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

DISFUNC II ALE GLANDEI TIROIDE

Afec iunea Mecanism de producere/ simptome

HIPERFUNC IE TIROIDIAN
HIPERTIROIDISM -cre te rata catabolismului, sensibilitate la
ldur , agita ie, sc dere în greutate,
exoftalmie, gu

BOALA BASEDOW-GRAVES - Autoanticorpii se leag de receptorii TSH

de la nivelul membranei celulelor foliculare
tiroidiene, mimând ac iunea TSH, cu
stimularea producerii de hormoni tiroidieni;
exoftalmie; gu .

37

HIPOFUNC IE TIROIDIAN
TIROIDITA HASHIMOTO
HIPOTIROIDISMUL INFANTIL =
CRETINISM
HIPOTIROIDISMUL LA ADULT =
MIXEDEM
GU A SIMPL
- Autoanticorpii atac celulele foliculare
tiroidiene, cu inducerea unei hipofunc ii
tiroidiene.
- cre tere deficitar , deform ri osoase, retard
mental, temperatur corporal sc zut
- Metabolism bazal sc zut, sensibilitate la
frig, lentoare, inapeten , edeme
- Deficit de hormoni tiroidieni datorat
deficien ei de iod. Deoarece nu exist
hormoni tiroidieni care s inhibe eliberarea
de TSH prin mecanism de feed-back negativ,
tiroida este suprastimulat i cre te în
dimensiuni, dar func ioneaz sub normal
(hipotiroidism)

38

19
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HIPOTIROIDISM CONGENITAL

39

Boala Basedow- Graves

- Atrofia mu chilor de la nivelul oaselor temporale i de la nivelul
umerilor
- Edeme la nivelul membrelor inferioare

40

20
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

-exoftalmie, prin acumulare

de gr sime în spa iul
retroocular

41

GLANDELE PARATIROIDE

• 4 glande de
mici
dimensiuni
situate pe
fa a
posterioar
a tiroidei

42

21
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

PARATHORMONUL (PTH)

• PTH i calcitonina
men in homeostazia
Ca+2
• PTH stimul
stimuleaz
eaz
osul s elibereze Ca+2
i rinichii s
economiseasc Ca+2.
Stimuleaz indirect
absorb ia Ca+2 la
nivel intestinal.
intestinal.
Cre terea
concentra iei Ca+2
plasmatic inhib
eliberarea PTH.

43

Mecanismul indirect de stimulare a absorb iei Ca+2 la nivel

intestinal.
• Vit. D se sintetizeaz
din colesterolul
alimentar, convertit sub
ac iunea enzimelor
intestinale în provitamina
D.
• Expunerea la soare
determin transformarea
acesteia în Vit. D.
•Transform rile
ulterioare de la nivelul
ficatului i rinichiului
determin formarea vit.
D active, cu cre terea
absorb iei Ca+2 la nivel
intestinal.

44

22
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

DISFUNC IILE GLANDELOR PARATIROIDE

AFEC IUNEA MECANISM I CAUZE TRATAMENT

SIMPTOME

HIPERPARATIROIDISM - oboseal , astenie - tumori paratiroidiene -excizie chirurgical ,

fizic , dureri corectarea
articulare, tulbur ri modific rilor osoase
neurologice, depresie,
sc dere în greutate,
osteoporoz
(hipersecre ia de PTH
stimuleaz în exces
osteoclastele)

HIPOPARATIROIDISM - fascicula ii - excizie chirurgical , - tratamente

musculare leziuni injectabile cu calciu,
hipervitaminizare D

45

PANCREASUL
• Celulele cu secre ie endocrin ale pancreasului sunt grupate în insule (insulele
Langerhans) i sunt situate în vecin tatea vaselor de sânge.
•Celulele insulare secret insulin , glucagon i somatostatin.

46

23
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

HORMONII PANCREATICI
Denumirea hormonului Mecanism de ac iune Control
GLUCAGON -Glicogenoliz - Nivelul glicemiei
-Gluconeogenez
-Lipoliz
INSULIN -Glicogenogenez - Nivelul glicemiei
-Inhib gluconeogeneza
-Scade glicemia prin
stimularea p trunderii
glucozei în celule
-Stimuleaz transportul
aminoacizilor în celule
-Stimuleaz
proteinogeneza i
lipogeneza

SOMATOSTATINA - Regleaz mecanismul -Nedeterminat

carbohidra ilor
47

INSULINA I GLUCAGONUL

• Glucagonul
stimuleaz
glicogenoliza.

• Insulina
stimuleaz
glicogenogeneza.

48

24
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

ALTE GLANDE ENDOCRINE

GLANDA PINEAL
• secret melatonin
• regleaz ritmul circadian

TIMUSUL
• secret timozin
• stimuleaz dezvoltarea limfocitelor T
• rol important în imunitate

49

MODIFIC RI FIZIOLOGICE
•glandele endocrine scad în dimensiuni

• puterea muscular scade odat cu nivelele de GH

• nivelele de ADH cresc datorit degrad rii mai lente de la

nivelul ficatului i rinichilor

• nivelul de calcitonin scade, cre te riscul de osteoporoz

• poate ap rea rezisten a la insulin

• modific rile nivelelor de melatonin determin modificarea

ritmului circadian

• scade secre ia de timozin , crescând astfel riscul de infec ii 50

25
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

MODEL DE FEED-BACK NEGATIV

Hormon 1

Scade starea respectiv a

Gland organismului
endocrin

mare

STARE SPECIFIC A ORGANISMULUI

mic

Cre te starea
respectiv a Gland endocrin
organismului

Hormon 2 51

Control prin sistemul nervos

TEMPERATURA CORPULUI Feedback
Semnale
nervoase

creier
Transpira ie – prin
vasodilata ie periferic
cre te

TEMPERATURA CORPULUI

scade

Vasoconstric ie periferic - frison creier

Semnale
nervoase

26
 F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y

Y
er

er
ABB

ABB
y

y
bu

bu
2.0

2.0
to

to
re

re
he

he
k

k
lic

lic
C

C
w om w om
w

w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c

Control prin sistemul endocrin Feedback

Glicemia
insulin

Cre te Ficatul face Scade

consumul rezerve de apetitul
pancreas celular de glucoz
glucoz

Cre te
ficat

scade

Ficatul
Apare elibereaz
foamea glucoza pancreas

ficat glucagon

Control prin sistemul endocrin Feedback

Osmolaritatea sângelui
ADH

hipofiza Cre te Cre te senza ia de sete

resorb ia de
ap

Cre te nefron
Osmolaritatea sanguin
Tensiunea arterial
scade
Cre te
Glanda
reabsorb ia de nefron
suprarenal ap i sare
renin
aldosteron
angiotensinogen
angiotensin

27