VISCOLUL ŞI PRIMĂVARA

scenetă

EDUCATOARE:COMAN MARIA FLOARE

GRĂDINIŢA CU P.P. SCUFIŢA ROŞIE ALBA IULIA

PERSONAJE:
BUNICA
COPILUL
VISCOLUL
PRIMĂVARA

Se aud şuierăturile vântului.

Copilul:
Bunico,mi-e frică!Auzi cum bata vântul!Am vrut să deschid uşa,
dar n-am putut.Pe fereastră se vede numai zăpadă şi întuneric!

Bunica:
Cumplită furtună!Tu eşti mic puiule!Dar eu, cât sunt de bătrână n-
am văzut aşa ceva!

Copilul:
Vai, bunicuţo!Tăticul şi mămica nu s-au întors din sat.Cum o să
ajungă acasă pe vremea asta?

Bunica:
Lasă, nu duce grija lor!

Copilul:
Să nu le iasă lupii în cale!

Bunica:
Nu-ţi fie frică, vor veni ei acasă cu traista plină de bunătăţi!Mai
bine să mai punem un lemn pe foc şi să ne culcăm.Hai, culcă-te!
Noapte bună.( amândoi se culcă)

Copilul:
Bunicuţo!Bunicuţo!

Bunica:
Ce e?M-ai speriat!

Copilul:
Nu mai sforăi! Întoarce-te pe partea cealaltă1

Bunica: ( se întoarce pe partea cealaltă) Bine, bine,dormi şi tu! ( se

culcă şi copilul.) Se aud bătăi în uşă.

Copilul:
Bunico, bunico a bătut cineva la uşă!

Primăvara:
Deschide uşa , te rog!Deschide uşa!

Copilul:
Cine eşti?

Primăvara:
M-am rătăcit în viscol...nu mai pot!Dacă nu-mi deschizi uşa , am
să cad!

Copilul:
Uite, vin!( deschide uşa).Poftim, intră!

Primăvara:
Bună seara copilaş!
Copilul:
Bună să-ţi fie inima!Vai ce zână frumoasă!Are mîinile pline cu
flori şi părul lung şi blond, şi-o coroniţă de flori pe cap.
Cine eşti zână frumoasă?

Primăvara:
Eu sunt primăvara!

Copilul:
Primăvara?

Primăvara:
Da!Nu se vede?Am fugit să nu mă prindă viscolul!Pot să mă
ascund la tine?

Copilul;
Stai acolo, lângă sobă, să te încălzeşti! ( primăvara se aşează lângă
sobă).

Primăvara:
Vai de mine şi de mine! În loc să alerg pe câmpuri înflorite stau
aici într-un bordei.Trebuie să mă ascund tocmai acum când
ghioceii au nevoie de mine pentru că viscolul i-a acoperit de
zăpadă.

Copilul:
Cât o să mai stea ghioceii sub zăpadă?

Primăvara:
Nu ştiu!Niciodată iarna nu a rămas aşa de mult! Vai de mine!
Vine! Unde să mă ascund?

Copilul:
Cine vine?

Primăvara:
Moş Viscol!Ascunde-mă, copile, să nu mă găsească!

Copilul:
Vino aici! ( o ascunde după sobă)

Se aud bătăi în uşă.

Copilul:
Cine e acolo? Ce vrei?

Viscolul:
Deschide, ( bate puternic în uşă) că dacă nu, sparg uşa!

Copilul:
Nu-ţi deschid!Pleacă! Mie mi-e somn! Vreau să dorm!

Viscolul:
N-auzi, mă ţâncule?Ori vrei să-ţi fac bordeiul praf? ( copilul
deschide uşa, viscolul intră ). Unde e?

Copilul:
Cine?

Viscolul:
Ştii tu cine!

Copilul:
Nu e aici...Nu e nimeni aici...numai bunica.Uite cum doarme...să
n-o trezeşti din somn!
Viscolul:
Mă, mie îmi miroase a primăvară...De când o caut! Unde ai
ascuns-o?

Copilul:
Lasă-mă-n pace! Pleacă de-aici!

Viscolul:
Măi, n-auzi? Nu mî mişc de-aici , până nu-mi spui unde ai ascuns
primăvara!

Copilul:
Stai să-nchid uşa că am îngheţat! Stai şi dumneata un pic lângă foc
să te-ncălzeşti!

Viscolul:
Ce mă, ai căpiat?Să stau lângă foc , eu, Viscolul? Vrei să mă
topesc?

Copilul.
Atunci, du-te sănătos, că afară e frig şi n-ai să te topeşti!

Viscolul:
Să nu-mi spui tu mie ce să fac! Hai dă-te la o parte s-o caut!Unde
te-ai ascuns zvăpăiat-o?Vino încoace să mai stăm de vorbă1 8
copilul pune lemne pe foc). Mă, nu mai pune lemne pe foc, că mă
topesc!

Copilul.
Pleacă, n-auzi?

Viscolul.
Mă, ţâncule,mă! Bagă-ţi minţile-n cap, că odată suflu şi zboară
acoperişul
 Cu tine cu tot!Dacă nu faci ce ţi-am poruncit , am adus o haită de
lupi şi le dau drumul în bordei, să te mănânce1

Se aude urletul lupilor

Copilul:
Aoleo moşule, sărut mâna.Nu le da drumul.Uite, îţi dau o turtă şi
du-te pe aici în colo!

Viscolul:
Nu-mi trebuie turta ta1Ori îmi arăţi unde ai ascuns primăvara, ori
te fac pe tine turtă şi te dau lupilor să te mănânce!

Primăvara iese din ascunzătoare.

Primăvara:
Uite primăvara.Ce pofteşti?

Viscolul:
A-ha1 Bine te-am găsit!De când te caut!

Primăvara.
Ce pofteşti? Ce te ţii scai de mine?

Viscolul:
Eu mă ţiu de tine sau tu vii peste mine?Abia m-am aşezat peste
câmpuri că odată mă pomenesc cu tine în spinare!

Primăvara:
Fiecare la rândul lui!E rândul meu acuma!

Viscolul:
Asta s-o crezi tu!S-a terminat! Am pus mâna pe tine! Nu-ţi mai dau
drumul! Fă bine şi vino cu mine pe sanie să facem o plimbare
împreună!
Primăvara:
Nu mă mişc de-aici! Oamenii au nevoie de mine!

Viscolul.
Şi eu am nevoie de tine!

Primăvara.
Ce nevoie ai tu de mine?

Viscolul.
Vreau să te duc în peştera mea din munţi să te închid acolo să nu
mai hoinăreşti prin lume1

Primăvara,
Asta nu mai e treaba ta1 Ai stat destul! Nu-ţi ajunge?

Viscolul:
Nu-mi ajunge! Vreau să mă fac împăratul lumii şi din cauza ta în
fiecare an trebuie să fug să mă ascund în munte.M-am săturat să
stau acolo! Îmi place sîă stau mai mult printre oameni1

Primăvara:
Da! Dar oamenilor le place mai mult primăvara! Apele să se
dezgheţe, grădinile să înflorească, voia bună să domnească!

Viscolul:
Ha, ha, ha! Ia te uită la ea!Vrea să mă dea pe mine jos ca să vie
dumneaiei în locul meu!Asta nu!

Primăvara:
Ţi se pare!

Viscolul:
Vreau să terminăm odată! Nu pot scăpa de tine! Vii cu viclenie, te
însoţeşti cu soarele şi cu vântul , îmi topiţi zăpada!

Primăvara:
Zăpada intră în pământ că acolo îi e locul!Hrăneşte pământul şi
florile pentru bucuria omului!

Viscolul:
Zăpada e a mea1

Primăvara:
De aceea o răscoleşti mereu?

Viscolul:
Aşa îmi place , aşa fac! Destul! N-am venit aici ca să mă judeci tu!
Ce te şii de capul meu? Topeşti zăpada de pe acoperişe şi desfunzi
drumurile!

Primăvara:
Acoperişurile n-au nevoie de zăpadă iar drumurile sunt făcute să
umble oamenii pe ele!

Primăvara:
Nu te mai lăuda că ţi-a trecut vremea.Nu vezi că ai început să te
topeşti de căldură?

Viscolul:
Aoleo, vai de mine!Aînceput să-mi curgă apă din barbă! Mi se
topeşte barba!

Primăvara:
Cine te ţine?Dacă nu vrei să te toăpeşti de tot du-te de-aici, lasă-ne
în pace!Du-te în munţi până la anul!
Viscolul:
Vino şi mătăluţă cu mine, vino să te plimb cu sania! Ce e asta? Mi-
a fugit sania!

Primăvara:
Prea târziu! Nu auzi cum se dezgheaţă apele?

Viscolul:
Destul! Nu mai vreau să aud!Aoleu, mă topesc!

Viscolul şi primăvara pleacă.

Copilul:
Bunicuţo! Hei bunicuţo! Scoală-te c-a plecat!

Bunicuţa:
Cine să plece?

Copilul:
Cum cine? Viscolul şi primăvara!

Bunica:
Ce tot vorbeşti maică? Ţi s-a părut!

Copilul:
Nu i-ai auzit? Nici ciripitul păsărelelor? N-ai auzit pe zâna
primăvară? A zburat pe fereastră...

Bunica:
Am dormit adânc, puiule1

Copilul:
Ce rău îmi pare!
Bunica:
Şi tu ai dormit adânc şi ai visat!

Copilul:
Am visat?Cum, n-a fost aici primăvara şi viscolul în sanie cu
zurgălăi?

Bunica:
Ai visat puiul mamei!
Copilul:
Da? N-a fost adevărat? Păcat!