Insuficiența respiratorie

1. Tipul I sau insuficienţa respiratorie „acută hipoxemică" apare în: [224]  

A. Pneumonie     
B. Leziuni pulmonare acute  
C. BPOC  
D. Edemul Pulmonar Cardiogen  
E. Supradozaj medicamentos 
2. Ventilaţia „protectivă pulmonară" prezintă următoarele caracteristici: [230]    
A. Evită supradistensia alveolară, precum şi deschiderea şi închiderea activă repetată a căilor
aeriene distale şi alveolare  
B. Volumul alveolar este menţinut cu PEEP şi uneori, prin prelungirea fazei inspiratorii  
C. Utilizarea unui flux foarte ridicat de oxigen şi aer furnizat prin intermediul canulelor
nazale cu diametru mare 
D. Volumele curente sunt limitate la 4-8 ml/kg greutate corporală ideală  
E. Este facilitată de folosirea de canule endotraheale cu baloane moderne, cu tuburi şi
porturi de aspiraţie subglotică 
3. Urmatorele sunt tehnici de suport respirator: [227]  
A. Ventilație intermitentă cu presiune pozitivă (IPPV)  
B. Ventilaţie non-invazivă  
C. Ventilație intermitentă cu presiune negativă (IPPV) 
D. Presiune pozitivă continuă în căile aeriene (CPAP)  
E. Tehnici extracorporeale 

4. In insuficienţă respiratorie de tip 2: [224]  

A. PaCO2 este scazută  
B. PaO2 este scăzută  
C. PaCO2 ridicată  
D. PaO2 este normală  
E. PaO2 este ridicată 

6. Nu toţi pacienţii cu insuficienţă respiratorie şi/sau capacitate vitală redusă

necesităventilaţie.Adesea, mai utile decat valorile gazelor sanguine, sunt: [227] 
A. Statusul hemodinamic  
 B. Starea generala a pacientului  
C. Gradul de epuizare  
D. Temperatura  
E. Nivelul de conştienţă şi capacitatea de a-şi proteja căile aeriene 

7. În ventilaţia cu suport de presiune, volumul curent este determinat de: [229]  

A. Presiunea setată  
B. Fracția de inspir a oxigenului  
C. Raportul inspir:expir  
D. Efortul pacientului  
E. Mecanica pulmonara 

8. Tipul I sau insuficienţa respiratorie „acută hipoxemică" apare în: [224]  

A. Embolia pulmonară  
B. Embolia periferică  
C. Diformități ale peretelui toracic  
D. Fibroza pulmonara  
E. Sindromul Guillain-Barre 
9. Cea mai frecventa cauza de insuficienta respiratorie Tipul 2 sau „insuficienţa
ventilatorie” este: [225]  
A. ARDS  
B. Pneumonie  
C. BPOC  
D. Fibroza pulmonara  
E. Edemul pulmonar acut 
10. Complicaţiile cardiovasculare asociate ventilatiei mecanice sunt reprezentate de: [228]  
A. Șocul cardiogen  
B. Impiedicarea întoarcerii venoase prin aplicarea presiunii pozitive  
C. Destinderea alveolelor ce determină o creștere a rezistenței vasculare pulmonare  
D. Insuficiența ventriculara stangă  
E. Aritmii supraventriculare 
11. Interpretarea corectă a gazelor sanguine necesită: [225]  
A. Cunoașterea a istoricului şi a vârstei pacientului  
B. Cunoașterea concentraţiei de oxigen inspirat  
C. Cunoașterea temperaturii pacientului şi a oricărui alt tratament relevant  
 D. Cunoașterea EtCO2  
E. Cunoașterea saturației periferice în oxigen 

14. Presiune pozitivă continuă în căile aeriene (CPAP) se poate realiza pe: [229] 
A. Cricotiroidotomie  
B. Canulă endotraheală  
C. Canulă de traheostomie 
D. Mască facială sau cască 
E. Canule nazale cu debit scăzut 

12. Sindromul Guillain-Barre se diferențează de polineuropatia bolilor critice prin: [231]  

A. Proteine LCR ridicate  
B. Proteine LCR scăzute  
C. Demielinizare axonală     
D. Deteriorare axonală  
E. Proteine LCR normale 
13. Despre VNI (ventilația non-invazivă) sunt adevărate următoarele afirmații: [230-231] 
A. Reduce alcaloza respiratorie  
B. Reduce acidoza respiratorie  
C. Reexpansiona segmentele pulmonare colabate  
D. Reduce frecvența intubației  
E. Crește mortalitatea 
14. VNI (ventilația non-invazivă) este utilă în: [231]  
A. BPOC acutizat  
B. La pacienții profund hipoxici și obnubilați  
C. La pacienții imunocompromiși cu insuficiență respiratorie acută  
D. La pacienții cu obstrucții de căi aeriene superioare  
E. După extubarea pacienților hipercapnici cu tulburări respiratorii 
15. Monitorizarea în insuficiența respiratorie cuprinde : [225]  
A. Pulsoximetria  
B. Analiza gazelor sanguine  
C. Raportul PaO2/FiO2  
D. Raportul FEV1/FVC  
E. Capnografia 
16. Efectele adverse care pot apărea in urma aplicării PEEP sunt: [229]     
A. Împiedicarea reîntoarcerii venoase  
B. Scăderea aliurii ventriculare  
C. Cresterea rezistenţei vasculare pulmonare  
D. Reducerea debitului cardiac  
E. Creșterea presarcinii 
17. Nu trebuie efectuată extubarea şi decanularea traheostomei dacă pacientul: [231]  
A. Nu poate tuși  
B. Nu își poate proteja propriile căi aeriene  
C. Nu poate vorbi  
D. Nu poate înghiți  
E. Nu este suficient de conșitent pentru a fi cooperant 
18. Capnografia poate fi utilizată pentru: [225]  
A. Confirmarea intubaţiei traheale  
B. Monitorizarea continuă a end-tidal PCO2 (la sfârşitul inspirului), care aproximează
PaCO2 la pacienţii normali şi este utilizată pentru a evalua eficacitatea ventilaţiei  
C. Detectarea problemelor acute ale căilor aeriene  
D. Detectarea modificărilor cronice ale funcţiei cardiorespiratorii  
E. Este o analiza continuă, respiraţie cu respiraţie, a concentraţiei de dioxid de carbon
inspirat 
19. Pulsoximetrele pot fi aplicate: [225]  
A. pe un deget  
B. pe lobul urechii  
C. pe nas  
D. pe extremitatea cefalică  
E. Pe limba 

20. Complicaţiile precoce ale intubaţiei traheale sunt: [228]  

A. Migrarea canulei în afara traheei  
B. Traumatism al căii aeriene superioare  
C. Canula in esofag  
D. Leziune faringiană  
E. Obstrucţia canulei din cauza torsiunii sau a secreţiilor 
21. Indicaţiile pentru utilizarea ventilaţiei non-invazive sunt: [231] 
A. Exacerbarea acută a bolii pulmonare obstructive cronice (H+>44 nmol/L; pH < 7,35)  
 B. Edem pulmonar non-cardiogen  
C. Leziuni craniene  
D. Deformităţi ale peretelui toracic/boală neuromusculară (insuficienţă respiratorie
hipercapnică)  
E. Apnee obstructivă de somn 

22. Indicaţii ale ventilației mecanice sunt:[227]  

A. Ventilaţie postoperatorie la pacienţii cu risc crescut  
B. Insuficiența ventriculară dreaptă  
C. Leziuni craniene  
D. Injuria renală acută  
E. Insuficienţă ventriculară stângă severă cu edem pulmonar 
23. Complicaţiile precoce ale traheostomiei pot fi: [229] 
A. Deces  
B. Eroziune a arterei nenumite (uneori conduce la hemoragii fatale)  
C. Hemoragie  
D. Factori de ordin cosmetic  
E. Aritmii cardiace 

24. Tratamentul etiologic al pneumoniei asociată ventilatorului: [229] 

A. Se realizează cu un antibiotic adecvat, cu spectru larg  
B. Necesita nursingul pacienţilor în poziţie la 45°  
C. necesita decontaminare orofaringiană  
D. Poate fi modificat dacă se izolează microorganismul cauzal  
E. Este facilitat de folosirea de canule endotraheale cu baloane moderne, cu tuburi şi porturi
de aspiraţie subglotică 
25. Complicaţiile intermediare ale traheostomiei pot fi: [228]     
A. Emfizem subcutanat  
B. Eroziunea cartilajelor traheale (poate provoca fistulă traheo-esofagiană)  
C. Hipotensiune  
D. Pneumotorace  
E. Pneumonie 
26. In insuficienţă respiratorie de tip I: [224]  
A. PaO2 este scăzută  
B. PaCO2 este normală  
 C. PaCO2 este scazută 
D. PaCO2 este ridicată  
E. PaO2 este normală 

27. Complicaţiile tardive ale intubaţiei traheale sunt: [228]  

A. Sinuzită  
B. Leziune faringiană  
C. Stenoză şi fibroză traheală  
D. Traheomalacie  
E. Edemul mucoasei şi ulceraţii 

28. Traheostomia poate fi necesară pentru: [228]  

A. Controlul pe termen scurt a căii aeriene  
B. A gestiona secreţiile bronşice excesive  
C. A facilita sevrajul respirator  
D. A reduce necesarul de sedare şi pentru a îmbunătăţi confortul pacientului  
E. Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen 

29. Ventilaţia alveolară inadecvată se poate datora: [224]  

A. incapacităţii de a depăşi o rezistenţă crescută la ventilaţie  
B. Efortului ventilator redus  
C. Necompensării unei creşteri a spaţiului mort  
D. Efortului ventilator crescut     
E. Necompensării unei creșteri a producției de dioxid de carbon 

30. Complicaţiile tardive ale traheostomiei pot fi: [228]  

A. Canulă incorect plasată în ţesuturile subcutanate pretraheale  
B. Granulom traheal     
C. Ulceraţii ale mucoaselor  
D. Incapacitatea de vindecare a stomei  
E. Infecţii ale stomelor 
31. Contraindicaţii pentru utilizarea ventilaţiei non-invazive: [231] 
A. Chirurgie facială sau a căilor respiratorii superioare  
B. Edemul pulmonar acut cardiogen  
C. Nivel scăzut al conştienţei  
 D. Nivelul scăzut al glicemiei  
E. Incapacitatea de protejare a căilor aeriene 

32. Despre hiperoxie se poate spune că: [227]  

A. Poate provoca leziuni pulmonare prin distensie alveolară  
B. Poate provoca leziuni pulmonare prin creșterea radicalilor liberi de oxigen  
C. Scade mortalitatea în comparație cu normoxia  
D. Poate provoca leziuni pulmonare prin deteriorarea oxidativă a ţesutului pulmonar     
E. Crește mortalitatea în comparație cu normoxia 
33. Tratamentul standard al pacienţilor cu insuficienţă respiratorie include: [225]  
A. administrarea de oxigen suplimentar printr-o cale respiratorie liberă  
B. tratament pentru obstrucţia căilor aeriene distale  
C. măsuri pentru limitarea hipertensiunii arteriale 
D. controlul secreţiilor  
E. tratamentul infecţiei pulmonare 
34. Complicaţiile imediate ale intubaţiei traheale sunt: [228]  
A. Traumatism al căii aeriene superioare  
B. Obstrucţia canulei din cauza torsiunii sau a secreţiilor  
C. Barotrauma  
D. Canula în esofag  
E. Canulă într-o bronhie principală (de obicei, stanga) 
35. Un pneumotorace in tensiune este caracterizat de: [228]  
A. Dezvoltarea sau agravarea hipoxiei, hipercapniei  
B. Hipertensiune și tahicardie  
C. Diagnosticul poate fi confirmat prin radiografie toracică 
D. Poate fi rapid fatal la pacienţii ventilaţi 
E. creştere inexplicabilă a presiunii în căile aeriene 

36. Instituirea suportului respirator invaziv: [227]     

A. Pacientul trebuie pre-oxigenat cu oxigen 100% înainte de intubaţie  
B. Medicamentele de resuscitare trebuie să fie disponibile imediat  
C. În unele cazuri, este necesar să se realizeze monitorizarea intra-arterială si a PVC înainte
de instituirea ventilaţiei mecanice  
D. În majoritatea cazurilor va fi necesar un agent anestezic cu durată scurtă de acţiune,
administrat intravenos, de obicei cu un opiaceu, urmat de relaxare musculară 
 E. Capnografia nu trebuie utilizată pentru a confirma intubaţia traheală 

37. Conţinutul de oxigen din sângele arterial este determinat de procentajul saturaţiei de
oxigen a hemoglobinei. Relaţia dintre aceasta din urmă şi PaO2 este determinată de: [225]  
A. Valoarea hemoglobinei  
B. Concentratia de oxigen inspirat  
C. Curba de disociere a oxihemoglobinei  
D. Curba de disociere a methemoglobinei  
E. Concentratia de CO2 expirat 

38. Complicaţiile respiratorii ale ventilației mecanice sunt reprezentate de: [228]     
A. Hemomediastin     
B. Pneumomediastin  
C. Pneumoperitoneu  
D. Hemotorace  
E. Pneumotorace 

39. Indicaţii ale ventilației mecanice sunt:[227]  

A. ventilaţie postoperatorie la pacienţii cu risc scăzut 
B. Traumatisme: leziuni toracice cu contuzii pulmonare şi leziuni medulare înalte  
C. Sevrajul alcoolic  
D. Comă cu compromiterea căilor aeriene sau dificultăţi de respiraţie, ex. în urma
supradozajului de medicamente  
E. insuficienţă ventriculară dreaptă severă cu edem pulmonar 

40. Suportul respirator non-invaziv inclus in tehnicile de sevraj este reprezentat de: [231]    
A. IPAP  
B. BiPAP  
C. CPAP  
D. EPEP 
E. PEEP 

41. O alternativă limitata de CPAP este: [229] 

A. Oxigenoterapia  
 B. Utilizarea unui flux foarte ridicat de oxigen şi aer furnizat prin intermediul canulelor
nazale cu diametru mare  
C. Utilizarea prone-position  
D. Utilizarea unui PEEP crescut  
E. Utilizarea tehnicilor de oxigenare extracorporeală 

42. Clinic, polineuropatia bolilor critice se caracterizează prin: [231]  

A. Este sinonimă cu sindromul Guillain-Barre 
B. Dificultate în sevrajul pacientului de suportul respirator     
C. Pierdere musculară  
D. Nervii cranieni sunt des afectati     
E. Reflexele tendinoase profunde sunt diminuate sau absente 

43. Instituirea suportului respirator invaziv: [227]   

A. Necesită intubatie traheală  
B. Se poate efectua de către personalul fără experiență, în situație de urgență  
C. Stimularea prin laringoscopie şi intubaţia pot precipita aritmii periculoase, bradicardie şi
chiar stop cardiac  
D. ECG şi saturaţia de oxigen nu trebuie monitorizate  
E. Pacientul trebuie pre-oxigenat cu oxigen 100% înainte de intubaţie 

44. Pneumonia asociata ventilatorului: [228, 229]  

A. Apare la o jumătate din pacienţii care beneficiază de ventilaţie mecanică  
B. Este asociată cu o creştere semnificativă a duratei de spitalizare şi a mortalităţii  
C. Agenţii patogeni izolaţi în mod obişnuit sunt bacilii aerobi Gram-negativi  
D. Este ușor să se stabilească dacă un microorganism care a fost izolat provoacă o
pneumonie asociată ventilatorului sau este o simplă colonizare a tractului respirator 
E. Scurgerea secreţiilor orofaringiene infectate dincolo de balonul canulei traheale se
presupune că este în mare măsură responsabilă pentru pneumonia asociată ventilatorului 

45. Consecinţe inevitabile ale răspunsului catabolic la boli critice sunt: [231]     
A. Atrofia miocardică  
B. Forţa diminuată  
C. Atrofia muşchilor respiratori  
D. Hipertrofia mușchilor respiratori  
 E. Polineuropatia bolilor acute 

46. Care dintre următoarele afirmații despre ventilaţia „protectivă pulmonară" sunt false:
[230]  
A. Presiunile de platou (Pplat) nu trebuie să depăşească 30 cmH2O  
B. Nu este o metodă ideală de ventilaţie mecanică, dar este de obicei necesară  
C. S-a dovedit că ventilaţia cu volume curente scăzute îmbunătăţeşte rezultatele în cazul
pacienţilor cu ARDS  
D. Hipercapnia permisivă este comună şi acceptabilă  
E. Se bazează pe supradistensia alveolară, precum şi pe deschiderea şi închiderea activă
repetată a căilor aeriene pentru a obține o buna oxigenare 

47. Următoarea afirmație despre presiunea pozitivă la sfârşitul expirului (PEEP) este
adevărată [229] 
A. Creşterea inevitabilă a presiunii intratoracice medii asociată cu aplicarea PEEP poate să
favorizeze reîntoarcerea venoasă  
B. Nu este niciodată nevoie de suport inotrop sau vasopresor, umplerea volemică fiind
suficientă  
C. Nivele scăzute de PEEP (1-4 cmH2O) sunt utilizate la majoritatea pacienţilor ventilaţi
mecanic 
D. Deşi oxigenarea arterială este adesea îmbunătăţită prin aplicarea PEEP, o scădere
simultană a debitului cardiac poate determina o reducere a aportului total de oxigen.  
E. Presiunea pozitivă la sfârşitul inspirului re-expansionează unităţile pulmonare insuficient
ventilate 

48. Cel mai sensibil indicator clinic al creşterii dificultăţii respiratorii este: [225]  
A. Transpirația  
B. Tahicardia  
C. Creşterea frecvenţei respiratorii  
D. Agitația  
E. Hipertensiunea 

49. Despre analiza gazelor sanguine se poate afirma că: [225] 

A. trebuie efectuată pentru a ghida oxigenoterapia  
B. nu este întotdeauna necesară în evaluarea pacienților cu insuficiență respiratorie  
 C. oferă o evaluare obiectivă a gravităţii insuficienţei respiratorii  
D. Interpretarea rezultatelor analizei gazelor sanguine poate lua în considerare tulburările
echilibrului acido-bazic 
E. pentru efectuarea ei este necesară o probă de sânge neheparinizat 

50. Următoarele afirmații despre „Indicele de respiraţie superficială şi rapidă" sunt

adevărate: [231,232]  
A. Reprezintă raportul dintrevolumul curent (în litri) și frecvenţa respiratorie (în
respiraţii/minut)  
B. Poate fi utilizat pentru predicţia succesului extubaţiei, excluzând toate celelalte
precondiţii  
C. Un scor mai mic de 100 este un predictor relativ bun al reuşitei extubării  
D. valoare mai mare de 100 reprezintă unul dintre criteriile de intubație traheala  
E. Un scor mai mic de 100 este întâlnit la pacientul care respiră uşor şi confortabil, cu
volum curent adecvat 

51. Urmatoarele afirmații despre ventilația mecanică invazivă sunt false, cu excepția:
[227]     
A. Se realizează prin inflația intermitentă cu presiune pozitivă a plamânilor, utilizând un
ventilator mecanic printr-o mască de CPAP    
B. Ea se efectuează în mod uzual în prezența respiraţiilor spontane 
C. Poate fi utilizată în mod obişnuit prin augmentarea mişcărilor respiratorii spontane ale
pacientului  
D. Se numeşte ventilaţie intermitentă cu presiune pozitivă sau ventilaţie mecanică
controlată 
E. Se numeşte ventilaţie intermitentă cu presiune negativă sau ventilatie mecanică asistată 

52. Cu privire la administrarea de oxigen suplimentar pe canule nazale, urmatoarele

afirmații sunt adevărate: [225]  
A. Debitul este de 10-15L/min  
B. Concentraţia oxigenului inspirat variazăîntre 55-80% 
C. Nu pot provoca ulceraţii ale mucoasei nazale  
D. Concentraţia inspirată de oxigen este diluată prin respiraţia bucală  
E. Sunt mai puțin claustrofobe 
53. Cu privire la administrarea de oxigen suplimentar pe canule nazale, următoarea
afirmație este falsă: [225,227,229] 
A. Debitul este de 6-10L/min  
B. Practic, este o metoda de oxigenare non-invaziv    
C. Nu interferează cu alimentaţia sau cu vorbirea  
D. CPAP se limitează doar la îmbunătăţirea oxigenării 
E. Este un dispozitiv cu performanță variabilă 

54. Următoarele afirmații despre traheostomie sunt adevărate: [228]  

A. Este acum efectuată cel mai frecvent în secţiile de ATI de către intensivist, utilizând o
tehnică de dilatare percutanată  
B. Traheostomia chirurgicală se efectuează atunci când factorii anatomici împiedică o
abordare percutanată  
C. Traheostomia chirurgicală se efectuează când există motive de îngrijorare cu privire la
coagularea anormală  
D. Traheostomia este de primă intenție la pacienții care necesită suport ventilator  
E. Traheostomia are o rată de mortalitate mică, dar totuşi semnificativă 

55. Cu privire la metodele de administrare suplimentară de oxigen la pacientul neintubat,

se poate realiza prin: [226]     
A. Mască facială simplă  
B. Mască CPAP  
C. Canula nazală  
D. Mască de oxigen cu rezervor şi supapă.  
E. Traheotomie 

56. In ceea ce privește evaluarea clinică a tulburărilor respiratorii, se poate face pe

următoarele criterii: [225]  
A. agitaţia, starea de nelinişte, nivelul de conştienţă diminuat     
B. tirajul intercostal  
C. respiraţia asincronă (o discrepanţă între momentele mişcării compartimentelor abdominal
şi toracic)  
D. alternanţa respiratorie (alterarea relativă a participării muşchilor intercostali/accesorii şi a
diafragmei la fiecare respiraţie)  
E. incapacitatea de a vorbi, imposibilitatea decubitului ventral 
57. Următoarele afirmații sunt adevărate despre sistemul respirator: [224]     
A. cuprinde un organ care realizează schimbul de gaze (plămânii)  
B. cuprinde o pompă ventilatorie (muşchii respiratori/toracele)  
C. insuficiența respiratorie apare doar în cazul cedării simultane a plămânilor și a mușchilor
respiratori  
D. insuficiența respiratorie determină hipoxemie cu sau fără hipercapnie 
E. respirația este un proces conștient 

58. Interpretarea rezultatelor analizei gazelor sanguine poate lua în considerarea

urmatoarele aspecte: [225] 
A. Determinarea tulburărilor echilibrului acido-bazic  
B. Modificările capnografiei 
C. Tratamentul anticoagulant 
D. Modificările oxigenării  
E. Saturația periferica determinată de pulsoximetru 

59. Următoarele afirmații despre ventilaţia cu suport de presiune sunt adevărate: [229] 
A. Respiraţiile spontane sunt amplificate cu un nivel prestabilit de presiune pozitivă  
B. Suportul de presiune nu este aplicat pentru ofracţiune dată de timp inspirator  
C. Valoarea presiunii de suport poate fi redusă progresiv pe măsură ce starea pacientului se
îmbunătăţeşte  
D. Se mai numește si CPAP (Continuous positive airway pressure)  
E. Se folosesc presiuni între 15-20 cm H2O 
60. In ceea ce privește evaluarea clinică a tulburărilor respiratorii, se poate face pe
următoarele criterii: [225]     
A. utilizarea musculaturii respiratorii accesorii  
B. pulsul paradoxal, de obicei prezent  
C. tirajul intercostal  
D. bradipneea și bradicardia  
E. respiraţia paradoxală (compartimentele abdominal şi toracic se deplasează în direcţii
opuse) 

61. Urmatoarele afirmații despre examinarea, diagnosticul si tratamentul unui

pneumotorace in tensiune sunt false, cu excepția: [228] 
 A. Poate arăta o expansiune inegală a toracelui  
B. Dacă timpul permite, diagnosticul poate fi confirmat prin radiografie toracică    
C. De obicei se rezolvă spontan, mai ales la pacienții ventilați     
D. Apare hipersonoritatea unui hemitorace  
E. Poate beneficia de o decompresie cu acul în cel de-al doilea spaţiu intercostal în linia
medio-claviculară, urmată de inserarea unui drenaj toracic definitiv 
62. In ceea ce privește evaluarea clinică a tulburărilor respiratorii, se poate face pe
următoarele criterii: [225]  
A. Tahipnee  
B. PaO2/FiO2  
C. Tahicardie  
D. Capnografie  
E. Transpiratie 

63. Urmatoarele afirmații despre pulsoximetre sunt adevărate: [225]     

A. Sunt fiabile, uşor de utilizat şi nu necesită calibrare  
B. Informațiile oferite sunt indicatori sensibili ai modificărilor oxigenării     
C. Oferă o determinare continuă, neinvazivă, a saturaţiei arteriale de oxigen (SpO2)  
D. Măsoară schimbarea fluxului de lumină transmisă prin sângele arterial pulsatil  
E. Valorile obținute nu depinde de perfuzia periferică 

64. Despre ventilaţia obligatorie intermitentă se poate afirma că: [230]  

A. Permite pacientului să respire spontan între volumele curente „obligatorii" furnizate de
ventilator  
B. Este reprezentată de terapia HFNO  
C. Respiraţiile controlate sunt setate să coincidă cu efortul inspirator al pacientului  
D. Pacientul stabilește numărul de respirații controlate in funcție de toleranță  
E. Respiraţiile spontane pot fi asistate de ventilaţie cu suport de presiune 

65. Tehnica preferată de sevraj de ventilație mecanică este: [231]  

A. Traheostomia  
B. Reducerea progresivă a frecvenţei respiratorii obligatorii  
C. Reducerea progresivă a nivelului presiunii de suport  
D. SIMV  
E. CPAP 
66. Cu privire la toxicitatea oxigenului, urmatoarele afirmații sunt adevarate: [227]  
A. Hipoxia periculoasă ar trebui tolerată, hiperoxia putând provoca leziuni pulmonare  
B. Saturaţiile de oxigen între 92-94% sunt probabil adecvate pentru majoritatea pacienţilor  
C. Se consideră că vizarea unor saturaţii mai mari de oxigen folosind concentraţii crescute
de oxigen inspirat pot fi dăunătoare  
D. Dovezile recente sugerează că, chiar şi o scurtă perioadă de hiperoxie poate creşte
mortalitatea în comparaţie cu normoxia  
E. Dovezile recente sugerează că, chiar şi o scurtă perioadă de hiperoxie poate scădea
mortalitatea în comparaţie cu normoxia 

67. Trebuie luate în considerare urmatoarele cand se tentează sevrajul pacienţilor de

ventilaţia mecanică: [231]  
A. Performanţa cardiovasculară  
B. Numărul de ore de ventilație mecanică  
C. Consimțământul pacientului  
D. Nivelul de conştienţă al pacientului  
E. Efectele medicamentelor 
68. Riscul de pneumotorace este crescut in următoarele patologii: [228]  
A. Boli ale peretelui toracic  
B. TEP 
C. Boală pulmonară distructivă  
D. Astm  
E. Fracturi costale 
69. În termeni practici, insuficienţa respiratorie este prezentă atunci când: [224]  
A. PaO2 <8 kPa (60 mmHg)  
B. PaCO2 >7 kPa (55 mmHg)  
C. PaCO2 <7 kPa (55 mmHg)  
D. PaO2 >8 kPa (60 mmHg)  
E. PaO2 <5 kPa (80 mmHg) sau PaCO2 >10 kPa (75 mmHg) 

70. Următoarele afirmații despre ventilaţia non-invazivă sunt adevărate: [230]  

A. Este indicată pentru pacienții conştienţi, cooperanţi şi capabili să-şi protejeze căile
aeriene  
B. Sedarea este de obicei, necesară  
 C. Există un risc crescut de pneumonie asociată ventilatorului  
D. Ventilatoarele moderne sunt ieftine, uşor de utilizat şi flexibile  
E. Confortul pacientului este ameliorat, cu conservarea mecanismelor de apărare a căilor
aeriene, a vorbirii şi a înghiţirii 

71. Următoarele afirmații despre ventilaţia mecanică cu presiune controlată sunt

adevărate: [229]  
A. Presiunea inspiratorie este presetată  
B. Frecvenţa respiratorie este presetată  
C. Volumul curent este presetat  
D. Volumul curent variază în funcţie de mecanica pulmonară a pacientului  
E. Presiunea inspiratorie variază in funcție de volumul curent 

72. Despre schimburile gazoase extracorporeale se poate afirma că: [230]  

A. Se utilizează fluxul de sânge veno-arterial pompat printr-un plămân artificial cu flux
ridicat  
B. Se realizează doar in centre specializate  
C. Reduc leziunile pulmonare induse de ventilaţie, favorizând astfel vindecarea leziunilor
pulmonare.  
D. Se folosesc la pacienţii cu insuficienţă respiratorie severă refractară, pentru a obţine
oxigenarea adecvată şi eliminarea CO2  
E. Oxigenarea este mai eficientă decât îndepărtarea dioxidului de carbon în tehnica de
îndepărtare a dioxidului de carbon extracorporeal/ECCO2-R 

73. Următoarele afirmații despre ventilaţia non-invazivă (VNI) sunt adevărate,cu excepția :
[231]  
A. Instituirea de suport respirator non-invaziv poate pune în repaus muşchii respiratori,
reduce acidoza respiratorie şi dispneea, poate îmbunătăţi clearance-ul secreţiilor şi poate
reexpansiona segmentele pulmonare colabate 
B. VNI poate să reducă frecvenţa intubaţiei, durata internării în ATI şi a spitalizării şi
mortalitatea la toţi pacienţii 
C. Tusea spontană şi expectoraţia sunt restricţionate, permiţând fizioterapie eficientă  
 D. VNI este utilă la pacienţii imunocompromişi cu insuficienţă respiratorie acută şi după
extubarea pacienţilor hipercapnici cu tulburări respiratorii, putând reduce riscul de
insuficienţă respiratorie şi mortalitate ulterioară  
E. VNI nu are contraindicații 

74. Semnele unui pneumotorace în tensiune includ: [228]  

A. Dezvoltarea sau agravarea hipoxiei, hipercapniei  
B. Detresă respiratorie şi o creştere inexplicabilă a presiunii în căile aeriene  
C. Deplasarea șocului apexian  
D. Matitatea unui torace  
E. Hipotensiune şi tahicardie, uneori însoţite de creşterea PVC 
75. Cel mai de încredere predictor al reuşitei sau al eşecului sevrajului de ventilator este:
[231]  
A. Mecanica pulmonară  
B. Analiza gazelor sanguine  
C. Evaluarea subiectivă a răspunsului pacientului la o perioada scurtă de respirație spontană 
D. „Indicele de respiraţie superficială şi rapidă"  
E. Forţa musculară 

76. Urmatoarele afirmații despre insuficiența respiratorie Tipul lI sau „insuficienţa

ventilatorie" sunt adevărate: [224,225] 
A. Este caracterizată de PaCO2 ridicată  
B. Apare atunci când ventilaţia alveolară este insuficientă pentru a înlătura volumul de
oxigen produs prin metabolismul tisular 
C. Pacientul prezintă tahipnee și tiraj intercostal  
D. Capacitatea vitală scăzută este un indicator bun pentru aprecierea deteriorării, în special
la pacienții cu insuficiență respiratorie datorată afecțiunilor neuromusculare  
E. Apare atunci când ventilaţia alveolară este insuficientă pentru a înlătura volumul de
dioxid de carbon produs prin metabolismul tisular 

77. În ceea ce privește pacienții cu insuficienţă respiratorie datorată afecţiunilor

neuromusculare, cum ar fi sindromul Guillain-Barre sau miastenia gravis, un indicator de
deteriorare mai bun decât analiza gazelor sanguine este: [225] 
A. Creșterea capacității vitale  
B. Creșterea capacității reziduale  
 C. Măsurarea FEV1  
D. Scaderea capacitații vitale  
E. Măsurarea PaO2/FiO2 

78. Cu privire la proba de sânge pentru analiza gazelor sanguine, urmatoarele afirmații
sunt false, cu excepția : [225]  
Conform eratei, în loc de "Seringi dispozabile", se va citi "Seringi de unică folosință".     
A. Există seringi de unică folosință preheparinizate pentru analiza gazelor sanguine.    
B. Proba trebuie analizată imediat     
C. Forţele gazoase din aceste bule de aer se vor echilibra cu cele din sânge, scăzând astfel
PO2 şi de obicei, crescând valoarea PCO2 din probă.  
D. Dacă nu poate fi analizată imediat, seringa trebuie să fie scufundată în apă caldă,
simulând condițiile naturale  
E. Bulele de aer nu trebuie înlăturate imediat, servind ca rezervor de oxigen 

79. Următoarele afirmații despre ventilaţia mecanică cu volum controlat sunt adevărate:
[229]     
A. Volumul curent şi frecvenţa respiratorie sunt presetate pe ventilator     
B. Presiunea de la nivelul căilor aeriene este presetată pe ventilator  
C. Volumul curent variază in funcție de presiunea de la nivelul căilor aeriene  
D. Presiunea de la nivelul căilor aeriene variază în funcţie de reglajul ventilatorului  
E. Presiunea de la nivelul căilor aeriene variază în funcţie de rezistenţa şi complianţa căilor
aeriene 

80. Care dintre următoarele sunt tehnici de sevraj de ventilator: [231]  

A. Metoda tradiţională-pacientul respiră complet spontan pentru o perioadă scurtă de timp  
B. CPAP  
C. SIMV-implică o creștere progresivă a frecvenţei respiratorii obligatorii  
D. Reducerea progresivă a nivelului presiunii de suport  
E. Traheotomia 

81. Următoarele afirmații despre presiunea pozitivă la sfârşitul expirului (PEEP) sunt
adevărate: [229] 
A. Re-expansionează unităţile pulmonare insuficient ventilate şi redistribuie lichidul
pulmonar din alveole către spaţiul interstiţial perivascular     
 B. poate fi menţinută la un nivel ales, pe toată durata inspirației, folosind o supapă de
rezistenţă tip prag în ramura expiratorie a circuitului  
C. Nivele crescute de PEEP (5-8 cmH2O) sunt utilizate la majoritateapacienţilor ventilaţi
mecanic  
D. Reduce şuntul şi crește PaO2 
E. Scăderea debitului cardiac poate fi ameliorată prin creşterea volumului circulant 

82. Următoarele afirmații despre ventilaţia non-invazivă sunt false, cu excepția: [230]  
A. Pacienții trebuie să poată expectora eficient  
B. Frecvența respiratorie este setată urmărind un PaO2>60 mmHg 
C. Presiunea pozitivă se aplică la nivelul căilor aeriene folosind o mască nazo-facială
completă sau o cască  
D. Respiraţia spontană restricţionată este posibilă pe tot parcursul ciclului respirator  
E. Tusea spontană şi expectoraţia nu sunt restricţionate, permiţând fizioterapie eficientă 

83. În calcularea raportului PaO2/FiO2 urmatorii parametri nu se iau in calcul, cu excepția:

[225]     
A. Valoarea PaO2  
B. SpO2  
C. PO2 arterial în mmHg raportată la FiO2 exprimat ca fracţie de 1 
D. VO2  
E. Stadiul ARDS 

84. Următoarele afirmații despre terapia cu HFNO sunt false, cu excepția: [229]  
A. Este adesea mai bine tolerat decât CPAP  
B. La pacienţii cu insuficienţă respiratorie de tip I poate fi echivalentă (şi în unele
circumstanţe mai eficientă) cu ventilaţia non-invazivă în prevenirea deteriorării stării
pacientului şi evitarea ventilaţiei invazive ulterioare  
C. Respiraţiile spontane sunt amplificate cu un nivel prestabilit de presiune pozitivă  
D. Presiunile de platou (Pplat) nu trebuie să depăşească 30 cmH2O  
E. Pacientul poate tuşi, expectora, comunica şi se poate alimenta 

85. Criteriile obiective pentru sevrajul pacienţilor de ventilaţia mecanică sunt: [231] 
A. Analiza gazelor sanguine  
B. CO2<45mmHG  
 C. Mecanica pulmonară  
D. Forţa musculară  
E. Frecvență respiratorie <30 

86. Următoarele afirmații despre complicațiile respiratorii ale ventilației mecanice sunt
adevărate, cu excepția: [228]     
A. Presiunile de inflaţie ridicate, împreună cu supra-distensia alveolelor compliante, posibil
exacerbate de deschiderea şi închiderea repetată a căilor aeriene distale, pot distruge
membrana alveolo-capilară  
B. Se produce o scădere a permeabilităţii microvasculare şi o eliberare de mediatori
inflamatori, ceea ce duce la „leziuni pulmonare asociate ventilatorului'  
C. Se produce o creştere a permeabilităţii microvasculare şi o eliberare de mediatori
inflamatori, ceea ce duce la „leziuni pulmonare asociate ventilatorului'  
D. Leziunile de tip volotraumă și barotraumă pot duce la ruperea alveolelor pulmonare  
E. poate fi complicată de o alterare a schimbului de gaze datorată alterării raportului
ventilaţie/perfuzie, a retenţiei de lichide şi a colapsului alveolelor periferice