i' I

"
t{ i l*,3F1 5oren l1
l,/ d ( ri
Seria de t6lcuiriverset cuverset ale cdrtilorVedriu-
lui Testament, continuati prin volumul de fald gi
realtzatdde preohrlloan Sorin Usca, se intemeiazd
cu precddere pe marele tezaw exegetic al patristicii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazuT, gi pre-
ctzitriistorice gi filologice de datd recentd. Autorul
imbind rigorile teologiei cu exigenfele culturii
actuale, oferind un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor 9i studenfilor in
Teologie, dar 9i intelectualitdfii,cregtine in general.

in curAnd, fi:r aceeagi serie:

SI
 Preot IodE Sorin Upga
TEsTAMENT'fN hnfeurfi.gA sFrNTrLoR rAnrNlr
t{-

Coperta:
Valentin Dan Preot IOAI\I SORIN USCA

Foto coperta I:
Degertul Iudeii

VECIIIT}L TESTAh{ENT
ln tArcurREA sFrNTrLoR PARTNTT

IV
NUMERII

Serie editatii cu binecuvdntarea

i. P. s. Nicolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociafia X.ilantropici Medicaltr Christiana>>

pentru prezenta edilie _ Bgcuregti, 2003

Editura Christiana -
!9:._lgt. limon 27,sector 2, Bucurepti
Tel. / fax: 021 / 2S2O5l7; e_mail: chr@mediasat.ro

Director literar: Rtrzvan Codrescu

Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu

rsBN 973-812547-2 Editura Christiana

Bucuregti - 2003
,-

COMENTARII
! 't)-f
.: ,
.

,ii .r' LA
CARTEA NUMERII
!ar

tl
i . Numerii este cea de-a patra carte a Pentateuhului.
Evnll o numesc, dupl confinat, Bamidbar (: in pustie), titlu
Ed tugcstiv gi mai complet. Septuaginta numeSte ,cartea
Aflthnl (= numlr; num[rltoare), datorit[ celor doui recen-
flmhto descrise aici, parte importantii a scrierii. Vulgata
Et*!0lzl ambele denumiri: Liber Vaiedabber id est Numeri.
.l*fmlunllc romdnegti au urmat Septuaginta, uumind cartea
Qlhassnle aauNumeii.
*. Numerii infEfigeaz[ desele rdzvrdtiri ale poporului e-
Wttt lmpotriva lui Dumnezeu gi pedepsele ce gi le-a atras
ltfbl asupra sa. In acest mod, o noud generafie este preg6-
H|, ryro a nu mai cddea in aeeleagi plcate ca gi pdrinfii sli,
Sdrtl ou intrarea in Canaan.
i, ln pazul cd4ii Nurnerii, ne-a p[rut cel mai potrivit si
;5rrontlm fiecare capitol in parte, urmdnd imp64irii din
lflpturq deoarece sunt arareori mai. multe capitole, ar pu-
bt fl rounite pentru inrudirea tematic[.

Cap. 1 - Numdrdtoarea lriburilor

l-3: ,,in ziua tntdi a lunii a doua din anul al doilea
dttpd legirea Israelipilor din pdmdntul Egiptului, a grdit
Dornul cu Moise tn cortul adundrii, in pustiul Sinai, Si a
lfli Numdrali toatd obstea /iilor lui Israel dupd seminliile
ht, dupd familiile lor Si dupd.numele lor, om cu om. Tot
bdrbalul de la doudzeci de ani in sus, tot cel ce poate iegi la
Aille ln Israel, sd se numere de tine Si de Aaron Si sd se
rdndulascd in tabdra lui."
Este un prim recens[mdnt efectuat in Israel, amintit,
lndlroct, gi la lesirea 38,26.,,Scopul recensimdntului a fost
 drel no purt[m ca egiptenii gi ca pdgdnii, atunci nu suntem
vrcdnlol a fi socotifi in numdrul sfrnt gi inchinat lui Dum-
zenta acestor numer[tori in 6frtu,"l ,,E limpede din acestea c[ birbatul gi cel bun de
de numerele sfinte. Este o
anumitd rdnduiali in desemnarea
luftl fl qf une la tinerefe, adic6 la o vigoare duhovniceasc6 gi
acelora care trebuie si fie cupririi ir'f.irrerii lui lf m[ura vtrstei plinirii lui Hristos, a fost inscris in cartea
Dumne_ hl Dumnozeu. Cici socotesc cd nu pentru altceva e numlrat
bllbrtul ajuns la doudzeci de ani gi mai sus, dec6t ca sI pu-
Fm ougcta gi noi cd cel pllp6nd pi nedesivdrgit la minte e
llfplna ca nefolositor. $i acestea sunt proprii celor inci ne-
vlntnicl, care n-au ajuns la misura tinerefii, pe care o hoti-
flfir logoa dumnezeiasci (...). Iar prefuit gi numlrat gi cu-
ndiout dc Dumnezeu, dupi mullime gi nearnuri qi capete gi
t0 Rum6, o blrbatul gi cel in vigoare."3
' 4t ,,Dar cu voi sd maifie dinfiecare seminlie cdte un
otfl, care e cel mai de seamd in neamul sdu."
' ,,Fi6care seminfie lgi pune drept c[petenie, apdrdtor,
Pflm Hfltuitor gi propunltor al celor ce trebuie fEcute, pe cel
Ell floros gi lupt[tor. Acegtia sunt inchipuili (sau inchipuie
pt . n, n,) prin lngerii care sunt pugi peste cei alegi gi scrigi
Lvvr. \....it tlrsa, qaca urmam ftl'olrtoa vielii. Cdci s-a scris despre orice drept: Tdbdri-va
vel gi credem cI hprul Domnului tn jurul celor ce se tem de El Si-l va izbdvi
daci infelegem p al (Psalm 33,7 - Biblia 1914))A Dregitoriile lumegti ur-
text se degajd o mmzl, astfel, unui model ceresc.
acd depdgesc neputinfa copildriei 3-16z ,,Iatd numele bdrbayilor care vorfi cu noi: din
gi voi inceta
unui copil gi dacd devenij bdrbo;o*-i;;dd; Ruhon: Elilur, fiul lui $edeur; din Simeon: $elumiel, fiul lui
lui (I Corinteni l3,l l) qi, ag zice, fitrlgadat; din luda: Naason, fiul lui Aminadab; din Isahar:
amd;"";J; Nutonue|.fiul lui fuar; din Zabulob: Eliob, fiul lui Helon;
tur g* nou Si un om hindr (l
rlul, md voi arlta vrednic si dln,fill lui losif: Elisama,fiul lui Amihud, din Efraim; si Ga-
care este scris: royi cei care filallel, tlul lui Pedalur, din Manase; din Veniamin: Abidan,
voi fi destul de bun ca si i flAl lut Ghedeon; din Dan; Ahiezer, fiul tui Amisadai; din
vreme, insd, ?ntr-unrl AEer: Pughiel, Jiul lui Ocran; din Gad: Eliasaf, fiul lui Ra-
gdnduri copildregti gi
^dil_rgi 1dm6n
primejdioase! sau o trdnddvie
f".;il;';i $,tcl; dln Neftali: Ahira, fiul lui Enan. AceStia sunt bdrbalii
cicdlitoare, ori
Omilii la Cafiea Numerii,I,l
.W;SUume*q
linguae dacoromanorum, Bibria r688,pars ry 't t!tf,lrlgon,
Chirit al Alexandriei, inchinarea si slujirea tn Duh si Adevfu,lY
t thttl.
 ,,.!!utii, capii seminliilor
pdrinlitor tor, cdpereniite
!:!_, mii in
peste l7.l6t ,,Ludnd deci Moise si Aaron pe bdrbalii aces-
Israel. "
Pentrtr claritate, retulm
numele cdpeteniilor triburilor
tlA eclr atfosl numili pe numele lor, au adunat toatd ob-
aldturind traducerile." **u[a.ut a fi mai potri_ lffl ,It tLlrr lnldl a lunii a doua din onul al doileo si au tn-
llr,J,:[:], nlfr, dtlpd sPllele neamului lor, pe toli bdrbalii de la doud-
L Din Ruben: (: nel Ca onl tn sus pe seminyii, pefamilii si pe numele lor, om
frullui gedeur (= duhul!!it*
q'arv&vs
Dumnezeu
este stdnca mea),
fu.inig. ill Aill, Numdrdtoarea aceasta afdcut-o Moise in pustiul Si-
2. Din Simeon:.Setumil (: pacea Domnului), ml, cyn ll poruncise Domnul. Fiii lui Ruben, intdiul ndscut
lui furgadai (= Atorp.uternicul fiul d ful lcrael, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfa-
_"u1. Stlllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la
ruda: Nrr*" (:;urilffiil
",iani" tui Aminadab (=
.raa aiii3in daydlnot de ani in sus, toli cei buui de ooste, s-au numdrat
4. Din Isahar: Natanael (: Dumnezeu a hnnlnlla lui Ruben patruzeci Si Sase de mii cinci sute. Fiii
(: dat),fiul lui folflla1on, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfa-
fuar mic).
5. Din Zabulon: Eliab (: Dumnezeu Slllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la
Helon (= putemic). e tatl), fiul lui dFltfrlol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat
6. Din Efraim: Elis-ama (= Dumnezeu il nnlnlla lui Simeon cincizeci Si noud de mii trei sute. Fiii
fiut tui Amihud (= ruda"d;i;
ai fiiel.
a ascultat), lg M, dupd seminlio lor, dupd neamurile lor, dupdfamiliile
7. Din Manase: Gamaliet (J recompensa lpp, du$ numele lor, toli bdrbalii om cu om, de.la doudzeci
Dumnezeu) fiul lui pedalur (i,t;,e";;" lui fr anl ln sus, toli cei bmi de oaste, s-au numdrat tn semin-
8. Din Veniamii: ,l,iiaai
- 1=^riantuit).
i"er
rsr' judeci),
lh lul Gd patruzeci si cinci de mii sase sute cincizeci. Fiii
Ghedeon (= tlietor d" I"mnej. ' fiul lui lll luda, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfami-
9. Din Dan: Ahiezei (= fratele ajutorului), ililt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la do-
AmiSadai (:.Atotputernicut
e atiagl'-^-
" fiul lui *tlcl de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat in
10. Din Aser: paghiel (= tlmlnlla lui luda Saptezeci Si patru de mii $ose sute. Fiii lui
iiumnez:eu e soarta mea),
frul lui-ocra, (= rni.irt"t). lreltsr, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfamilii-
11. Din Gad: Eliaiaf(= Dumnezeu ll lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la doud-
Raguel (= pdstorul lui Dumnez;uJ:'-"--- adlugat), fiul lui
a
leol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-ant numdrat in se-
12. Din Neftali: Ahira (= nlnlla lui Isahar cincizeci Si patru de mii patru sute. Fiii lui
fratele riului), fiul lui
(: cel cu ochi buni). Enan iilltbulon, dupd seminliile lor, dupd neamurile lor, dupd fa-
,,Seminfiile sunt inpiruite conform ;lllllo lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu orn, de la
ordinei obignuite (cf.
Iepirea t,t4). Lista notabilito.;td;l'.[.r leydlr,ci de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat
constifuia o comunitate r, vremea irceea ht ,tcmlnlia lui Zabulon cincizeci si sapte de mii patru sute.
.ierarhrafl.
bagi temporari, ci oamenia".*
i"i'"t"r"fi nu sunt sluj_ Flll lul losif: fiii lui Efraim, dupd seminlia lor, dupd neanu-
zarea si conducerea triburilor.'s
rud.u rn -, activ in organi- rllc lor, dupdfamiliile lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om
Biii i
;ilinumegte boiari. .;u om, de la doudzeci de ani tn sus, toli cei buni de oaste, s-
s
MlM, p.204 Hu numdrat tn seminlia lui Efraim patruzeci de mii cinci
eute, I;'lii lui Manase, dupd seminlia lor, dupdneamurile lor,

10
11
 toli bdrbalii om cu om, Voniamin 35 400
buni de oaste, s_au nu_ Dan 62700
ci si doud de mii doud Agor 4l 500
sute. Fiii rui
veniamin, dup Noftali 53 400
lor, dupdfamiliile lor, dupd
lsrael 603 550
om, de la doudzeci de aniin
numdrat in seminlia lui Veniamin treizeci Si cinci de mii , ,,Rezultatul recenslmdntului este considerat de.majo-
patru sute. Fiii lui fltrtoc oercetitorilor prea mare fafa de numdrul populafiei
lor, dupdfamiliile uro ar fi existat atunci."6 Plecdnd de la aceastii presupunere,
om, de la doudzeci unll autori au cdutat mesaje cabalistice in numerele de mai
te su_
lul, Noi n-am vizut ascunse aici sensuri mistice, p[rflndu-ne
dupd
ftrtrto astfel de incerc[ri. Oricum, numlrul celor inscrigi ar
hdlea un popor foarte numeros in acel timp, suficient pentru
i bunide oaste, ,-rr rrlil:, llilptni Canaanul; dar la Iepirea23,29-30 se arat[ c[ Dum-
nOr€u va alunga treptat pe canaanili dinaintea lui Israel, ca
Si una de mii cinci sute. Fiii
lor, dupdfa- il nu se pustiasci p[mintul gi sd nu se inmulfeasc[ fiarele
illbatice, rezultdnd ci evreii nu erau foarte numerogi. Pro-
buni de
i
:-i:f;l;:;
"rr,",
bloma inc6 n-a fost rezolvatd mulfumitor; in ce ne priveqte,
[u dorim si avanslm ipoteze care, de altfel, nici nu credem
Si trei de mii patru sute.
0l cr folosi prea mult.
yob" si Aaron si de cei aoxp,*"f,"{#;f;W#";itf; 47-542 ,,Iar levilii, dupd seminlia pdrinlilor lor, n-au
Israel, cdte. un bdrbat de frtl numdrayi tntre ei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
fie"*" ,"*in1ir,)upa n"o*ul strd_
ful ca seminlia lui Levi sd n-o bagi la numdrdtoare si sd
ant tn sus,
ill.l numeri peJiii lui l,evi cufiii lui Israel; ci rdnduieste pe
dfamiliile lsvlli la cortul adundrii si le tncredinYeazd toate lucrurile lui
ReluIm datele acestui prim recensdmdnt: El toate cdte sunt in el. Ei sd poarte cortul Si toate lucrurile
lul, sd slujeascd in el si sd tsi aseze tabdro imprejurul lui.
Seminlia Numdrul luptdtorilor ednd vafi sd plece cortul, levilii sd-l strdngd, Si cdnd va/i sd
Ruben 46 500
fi opreascd, levipii sdJ ageze; iar de se va apropia unul
Simeon ,trdin, sd Jie omordt. Fiii lui Israel sd poposeascd fiecare tn
59 300
Gad labdra sa sifiecare sub steagul sdu si in cetele lor. Iar levilii
45 650
Iuda td-Si aseze tabdra aproape, imprejurul cortului adundrii, ca
74 600
Isahar td nu vind mdnia asupra obstiifiilor lui Israel; si sd slujeas-
54 400
Zabulon cd levilii la cortul adundrii! $i au ftcut fiii lui Israel toate
57 400
Efraim cdte poruncise Domnul lui Moise ;i Aaron; asa auficut."
40 500
Manase 32 200 6 thtrl.

12 13
 Levifii, ca trib sacerdotal, sunt numlra[i aparle de res-
ful poporului. ,,Agadar, s-a inscris poporul, dar bumnezeu a
edpalenta tlilor lui luda, Si cu ogtenii sdi in numdr de Sapte-
ncl gl patru de mii fase sute."
,,Seminfia lui luda, pentru c[ era mai cinstiti, gi-a fi-
mt locuinfa spre R6s6rit."ro Din Iuda avea s[ Se nascl Mdn-
tultorul Hristos; R[slritul (gr. Anatoli), il indice tot pe Hris-
b1 numit astfel la leremia 23,5;Luca [,78; II Petru l,l9 g. a.
}3lz ,,Aldturi sd poposeascd seminlia lui Isahar, cu
Netanael,Jiul lui fuar, cdpeteniafiilor lui kahor, Si cu oSte-
nll ill tn numdr de cincizeci Si patru de mii patru sute. Mai
&parte va poposi seminlia lui Zabulon, cu Eliab, fiul lui He-
lan, cdpetenia fiilor lui Zabulon, cu oStenii sdi in numdr de
dnOlrccl Si Sapte de mii patru sute. Toli acegtia in numdr de o
mai mare decdt in Legea veche. E ceea ce nu infeleg gru_ lllld optzeci Si Sase de mii patru sute, care lin de tabdra lui
pdrile desprinse din Reform6, cdzute intr-un laicism cir] MA sd plece intdi. Spre miazdzi'sd se aseze tabdra lui Ru-
lrrn, cu cetele sale Si Elilur,fiul lui gedeur, cdpeteniaJiilor lui
Ruhcn, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si Sase de mii
Cap. 2 - Locul triburilor in tobdrd Olnel sute. Ldngd el va poposi seminlia lui Simeon, cu gelumi-
al,ltul lui furiSadai, cdpeteniafiilor lui Simeon, Si cu oStenii
Sdl ln numdr de cincizeci Si noud de mii trei sute. Dupd acesta
tfr poposi seminlia lui Gad, cu Eliasaf fiul lui Raguel, cdpe-
thlatltlor lui Gad, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci gi
,,Intregul capitol e dedicat modului in care cele dou[_ tlnol de mii Sase sute cincizeci. Toli aceStia cu luptdtorii lor
h nundr de o sutd cincizeci Si una de mii patru sute cincizeci,
d*e lln de tabdra lui Ruben, rdnduili in tabere, vor pleca in
?*tdul al doilea. Dupd aceea, cdnd vo pleca cortul adundrii,
Ehdru levililor va fi in mijlocul taberelor si precum ou po-
ei, strdjuit de levili. Principiul dominant este acela cI intot- p,$il a$o sd Si plece, fiecore la rdndul sdu Si sub steagul sdu.
$re apus va poposi tabdra lui Eftaim cu cetele sale Si cu
EllEama, fiul lui Amihud, cdpeteniafiilor lui Efraim, Si cu oS-
hnll sdi in numdr de patruzeci de mii cinci sute. Lhtgd ea se
VA aieza seminlia lui Manase cu Gamaliel, /iul lui Pedalur,
Ofiutcniafiilor lui Manase, Si cu oStenii sdi in numdr de trei-
7
teel Sl doud de mii doud sute. Dqpd dcesta seminlia lui Ve-
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,XnI
8
PEllT - pentateuhzl, redaciat gi comenat de Bartolomeu Amntap.243
n lbid. f0,qfi lnun Damaschin, Dogmatica,lY,l2

t4 I5
 niamin cu Abidan, fiul lui Ghedeon, cdpetenia fiilor lui Ye-
niamin, Si cu ogtenii lui in numdr de treizeci.si cinci de mii
patnt sute. Toli aceStia cu luptdtorii lor in numdr de o sutd
opt mii o sutd, care lin de tabdra lui Eftaim, vor pleca in al
treilea rdnd, asezali in cete. La miazdnoapte se va a$ezo ta-
bdra lui Dan cu cetele sale Si cu Ahiezer, fiul lui AmiSadai,
cdpetenia fiilor lui Dan, Si cu oStenii sdi in numdr de Saizeci
Si doud de mii $opte sute. Ldngd el iSi va aseza tabdra semin-
lia lui ASer, cu Paghiel, fiul lui Ocran, cdpetenia fiilor lui
ASer, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si una de mii
cinci sute. Mai departe tSi va aseza tabdra seminlia lui Neftali
cu Ahira, fiul lui Enan, cdpetenia fiilor lui Neftali, Si cu oS-
tenii sdi in numdr de cincizeci Si trei de mii panu sute. Toli
aceStia cu luptdtarii lor in numdr de o sutd cincizeci Si gapte
de mii Sase sute, care lin de tabdra lui Dan, sd plece la urmd
sub steagurile lor gi rdnduili in cete."
,,Cel ce poate, s[ afle prin simboluri gi calea care a fost
arifiate acelor oameni care se vor inllfa spre cele dumneze-
iegti. Sd citeasc[ (...) Numerii, sd caute pe cineva care sIJ
inilieze in misterele aritate prin taberele fiilor lui Israel. Se
precizeszi, acolo care anume seminfii au fost puse la sud-vest
sau la sud, care erau cele de lAngi mare gi care erau la mia-
zinoapte, acestea fiind ultimele."ll ,,Vezi c[ inainte a fost pus
Iuda qi cei impreund cu el gi ci el are locul ales, cel spre R[-
sdrit gi spre mia"izi? Cnci cei in Hristos sunt in lumind gi ard
de duh. Al doilea e Rubin gi cei impreun[ cu el. gi cei de al
treilea sunt iarigi cei n[scufi din liber6. Apoi dupd acegtia alli
trei, cei din servitoare, despre care s-a spus cd vor purcede cei
din urmd. Deci ne e vldit gi cu totul neindoielnic c[ al doilea,
sau cel in Hristos, a fost cinstit gi chemat inaintea celui intii
nlscut gi cel liber in credinfi inaintea celor din robie? Cici
cei dint6i, care sunt din luda, merg inainte pentru flristos. Iar
ceilalli de-abia vin pe urmi gi sunt pugi in r6ndul al doilea."r2
" Origen, Contra lui Celsus,Yl,23
'' Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,X
16
In l;czarea taberei, locurile cele mai de cinste revin urmagilor
flllor Liei; in primul r6nd, e pozifia centrald a lui Levi; apoi,
tpru Rlslrit, sunt luda, Isahar gi Zabulon. CItre sud sunt alfi
dol fiiai Liei, Ruben qi Simeon, numirul lor fiind completat
CU Oad, n[scut din roab6. La apus tiib6rau urmagii Rahilei,
Eftrlm 9i Manase, din Iosif, 9i Veniamin; in sfiiryit, c[tre nord
Jtu Dan, Ager giNeftali, acegtia fiind tofi ndsculi din roabe.
, 32-342 ,,AceStia smtfiii lui Israel care au intrat la nu-
tndrdloare dupd familiile lor. Toli, cdli au intrat la numdrd-
tmrc pe tabere Si pe cete erau $ose sute trei mii cinci sute
Clnchcci lar levilii nu s-au numdrat cu ei, dupd cum porunci-
E Domnul lui Moise. $i aufacutfiii lui Israel toate cdte po-
l*g,hc Domnul lui M.oise: a;a se agezau in tabere sub stea-
JHllo lor $i a$a purcedeau fiecare cu seminlia sa Si cu
ftmllla sa."
, Urmltoarele doul capitole vor trata despre levifi, so-
mtltldeosebit de restul poporului.
Cap. 3 Numdrdtoarea levililor gi slujbele lor
-
.'l#}a.lse,1-4: ,,Iatd acum spila neamului lui Aaron Si a lui
din timpul cdnd a grdit Domnul cu Moise pe Muntele
filnal, Si iatd numele fiilor lui Aaron: Nadab, intdiul ndscut,
Ahlud, Eleazar Si ltamar. Acestea stmt numele fiilor lui Aa-
|\gn, preoli miruili, care au fost sfinlili, ca sd slujeascd cele
dc preoliei. insd Nadab Si Abiud au murit inaintea felei
Dannului, cdnd au adus foc st/din inainteafelei Domnului
ln pustiul Sinai, neqvdnd copii, Si au rdmas preoli numai
Elluar Si Itamar cu tatdl lor Aaron."
Despre moartea fiilor lui Aaron, Nadab gi Abiud, s-a
VOOII in Cartea Levitic I0,I-7. Aducerea de foc strdin poate
lndlco folosirea unor cldelnife proprii, a unor aromate diferite
do colo poruncite, aprinderea tlm6iei cu alt foc decdt cel de la
tltar sau tlmdierea in afara timpurilor cerute de Dumnezeu.
5-l0z ,,Atmci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia
#nh(la lui Levi Si o pune la indemdna lui Aaron preotul, ca
I7

,,$i in acestea avem un chip (tip) curat al lui Hristos,
pe care L-a aSezat Tatll peste casa Lui, a Cdrui casl suntem
_ 11-13: ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis; Iatd, eu
am luat din fiii lui Israel pe levili in locul tuturor intdilbr
ndsculi, in locul tuturor celor ce se nasc intdi in Israel,
Si
aceia vor fi in locul acestora. Levilii sdfie ai Mei, cdci tili
intdi-ndsculii sunt ai Mei. in ziua cdnd im lovit pe toli intti'i-
ndsculii in pdmdntul Egiptului, atunci Mi_am iJtnyiipe topi
intdi-ndsculii lui Israel.de la om pdnd la dobitoc )"rvtio
$ numeri."
sdfie ai Mei. Eu sunt Domnul.,'
,,Dumnezeu a ales o singur[ seminlie pentru serviciul
divin, ca prin unitatea sanctuarului gi a.sacirdoliului s[ se
plsheze unitatea credinfeiqi, implicit, a nafiunii. (...) Moti_
vul pentru care a fost aleas[ seminfia lui Levi gi'nu o alta
dintre cele doulsprezece nu este bine cunoscul. Se poate
spune ci aga a fost voia Domnului, ca aceasti seminiie
sa
implineascd o astfel de misiune. Dar se gtie totugi cE, atunci
cdnd eweii s-au dedat cultului idolatru, in Sinai,
""iardr=i
lui Aaron si le fac[ vilelul de aur, cei care s-au impotrivit gi
mai apoi au manifestat un zel deosebit in suprimarea acestei
'3 tbtd.,xl/.l
I8
pnotlei idolatre au fost levilii (Ieqirea32,26-29)."14 Levilii
lUflt rlogi in locul celor intdi-ndscufi din Israel, degi ei nu
funt lnt0i-ntrscufi; Levi nu e primul nlscut al lui lsrael, iar
gOlta lovililor, desigur, nu e alcltuit[ doar din intdi-ndscufi.
lntr'un alt sens, ei sunt intdi-nlscufi ai minfii vdzdtoare de
EUnRezou (lsrael), dar nu in in,teles trupesc, clci aceasta nici
lldl li cu putinfa in relafia noastrd cu Cel netrupesc. ,,,{gadar
l.f prlmit pe levili in loc de intdi-niscufi, ca sfinfi. gi gtim
dln Bpistola c[tre Evrei (12,23) ci sfinfii sunt intdi-niscu{i.
(,,,) Dar, dup6 cum sfinfii Bisericii sunt intdi-nlscufi, la fel
ilnt ;l lovilii, fiindcd gi ei sunt intdi-n6scufi. Ei nu dupl rdn-
dUlrle nagterii sunt sfinfi, ci dup6 darul sfin{irii. Ceci Levi a
hlt rl troilea fiu al Liei, 9i nu primul (Facerea 29,34). Dar
€01 ge lo sfinfegte este el insugi prim-niscut. Cum adicd? As-
3UltI 0o se spune intr-un psalm: pdcdtoSii au rdtdcit din pdn-
leCe (57,31. Ai infeles cd este int6i-ndscut cel ce a iegit pri-
EUI dln p6ntecele mamei sale, infelegdndu-se prin aceasta
fifmr coa buni, de care nu se riticesc sfinfii, ci p[c[togii."r5
lb nrama cea bund este, desigur, Biserica.
14-15: ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise, in pustiul
&nel, $ a zis: Numdrd peJtii lui Levi, dupdfamitiile lor, du-
pd neamurile lor; pe toli cei de parte bdrbdteascd, de la o
fuU n ws, sd-i '
' ,,S-B inscris poporul de la douizeci de ani in sus. Clci
iU lnvrodnicegte legea cea precisd pe cei moi gi slabi sd fie
itnorlpl ln cartea lui Dumnezeu. (...) Dar la levifi s-a ftcut
lnlorlorea de la o lun5. Clci Stipdnul tuturor primegte, gi
*lfr cu mare pldcere, pruncia in Hristos a celor alegi, ca gi
ttplepciunea. Pentru cd e un lucru deosebit a se distinge ci-
ffiva ln amdndoud, adicd in intelepciunea gi in simplitatea
tt{ dup[ Hristos."r6 Ni se cere si fim gi, totodatd, sl-nu fim
Prunol, dupd cuv6ntul Apostolului Pavel: Fralilor, nu fiyi
An rheologie biblicd,pp.227-228
li lr,
11
ff ri,xxxrrr,4-s
fili xu
19
 prunci la minte, cifi1i prunci prin nerdutate, iar to mintefili
llndu-se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd de la o lund
desdvdrSili (I Corinteni 14,20). Cei ce au infelepciun"u uniie
lh rzs, s-ou numdrat in neamul acesta gase mii doud sute;
cu nerlutatea sunt vrednici aJ sluji Domnului la jertfelnic
ai lar cdpetenie peste familiile din neamul lui Merari era fu-
a pltrunde tainele de dupd perdea.
. 1G38: ,,gi i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd cuydn_ flal, flul lui Abihael. AceStia trebuia sd-Si aseze tabdra ldn-

tul Domnului, cum le poruncise Domnul. Iatd dai care sunt fi cort, in partea de miazdnoapte. in pazafiilor lui Merari
l.dU rdnduit scdndurile dimprejurul cortului, pdrghiile lui,
fiii lui Levi, dupd numele lor: GherSon, Cahat Si Merari. Iar Sldlpll lui, postamentele acestora, Si toate lucrurile Si
numele fiilor d neamurile lor, sunt: Libni Si ymltele lor, stdlpii curlii din toate pdrlile ei, postamentele
$imei. Fiii lu amurile lor, sunt: Amram, iy_ lOr, ldruSii curlii Si frdnghiile ei. Iar fn partea de dinainte a
har, Hebron Merari, dupd neamurile lor, flOtlulul adundrii, spre rdsdrit, trebuia sd-Si aseze tabdra
Si MuSi. Acestea sunt dupd Molso Si Aaron gi Jiii acestuia, cdrora li se incredinlase pa-
Din GherSon au ieSit i nea_ IA loca;ului sfdnt in loculfiilor lui Israel. Iar de se va apro-
i: aceste neamuri sunt findu_ ple vrcun strdin, sdfie omordt".
se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd, de la o lund in sus,
,,Diferitele munci sivdrgite de levili la montarea, de-
s-au numdral in neamul lui GherSon Sapte mii cinci sute. mont o degradare,
Fiii lui Ghergon trebuia sd se aseze cu tabdra tn urma cor_ gl ru divin pe care
tltlui, spre asfinlit. Eliasaf fiul lui Lael, era cdpeteniafami_ dorr
liei fiilor lui GherSon. Fiii lui GherSon'la cortul odtmdrii Levilii se imp[rfeau in trei familii, dupl fiii lui Levi:
cNeau sd pdzeascd cortul Si acoperisul lui, perdeaua de la 6hergon, Cahat gi Merari (Facerea 46,11). Aceste neamuri
uSa cortului adundrii, perdelele curlii, perdeaua de la intra_ || tublmpart in familii, dup[ fiii acelora, astfel:
Ghergon: Libni (: cel alb) Si $imei (: renumit);
' Cahat: Amram (: popor nobil), Ilhar (: strllucire),
Hlbron (= uniune) Si Uziel (: puterea Domnului);
Merari: Mahli (= fragil) giMuSi (= indepirtat).
cel de parte bdrbdteascd, de la o lund Moise gi Aaron aparfineau neamului lui Cahat, pe linia
in sus, s-au numdrat
lUl Amram (tegirea 6,16-20). Clpetenii peste familii erau:
Eliasaf (= Dumnezeu a addugat), fiul lui Lael (: cel
tt rparfine lui Dumnezeu), peste familiile din neamul lui
6horlon;
furiel (: stdnca mea este Dumnezeu), fiul lui Abihael
(= tatll puterii), peste familiile din neamul lui Merari;
F:ltlafan (: Dumnezeu a ascuns), fiul lui Uziel (:pllterru
Eomnului), peste familiile din neamul lui Cahat. Cipetenie
pttto clpoteniile levifilor era preoflrl Eleazar, fiul lui Aaron.
pdstrare locasul sfdnt. Din Merari au ieSitfamilia lui Mahli
Si familia lui MuSi; aceste familii sunt din Merari. Soco_ lr Nl,tM, p. 205

21
 Cortul adundrii era strIjuit, in cele patru laturi, de c[-
tre familiile levililor, astfel: Ghergon la apus; Cahat in sud;
Merari in nord; Moise, Aaron 9i fiii s6i cdtre R5s[rit. Chiar
gi numai din aceasti a$ezare este evident2i poziliadominantl
a aaronililor.
Dup[ num[ru] celor recenzali, familiile levitice se
prezentau, la acel moment, astfel: Ghergon 7500; Cahat _
- numdrul levililor, sd iei cdte cinci sicli de cap, socotind cdte
8300; Merari- 6200.
39: ,,Deci toli levilii numdrali, pe care i-au numdrat
Moise Si Aaron, cum poruncise Domnul, dupd neamurile
lor, parte bdrbdteascd, de la o lund in sus, aufost doudzeci
Si doud de mii."
Degi, fa{i de celelalte triburi, levifii sunt num6ra{i de
la o lunl in sus, gi nu de la doulzeci de ani, numirul lor este
foarte mic, comparativ cu al acelora. poate fi aici indicafia
unui anume ascetism. ,,Nu se poate dovedi cu texte din
Scripturl ci cineva din cei din vechime s-a apropiat de sofia
lui cdnd era inslrcinatd, ci s-a apropiat mai t6rziu, dup[ ce a
n6scut, dupd ce aaldptat copilul. (...) $i semin(ia lui Levi a
pdstrat aceast6 lege dat[ de Dumnezeu, de aceea seminfia lui
Levi a intrat in pdm0ntul fdgdduit cu un numir mai mic de
oameni decdt celelalte seminfii. C[ nu cregte ugor un neam
in numlr mare cdnd bdrba{ii cunosc femeile numai c6nd sunt
e $i umai s[ le nasci
ine sta ar putea
ale
40-48: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: SocoteSte pe
tot bdrbqtul tntdi-ndscut dintre fiii lui Israel, de la o lund in
sus, Si ia numdrul numelor lor. $i in locul tuturor intdi-ndscu-
lilor ai fiilor lui Israel, sd iei pentru Mine pe levili. Eu sunt
Domnul. $i vitele levililor sd le iei in locul a tot intdi-ndscutu-
lui din vitele fiilor lui Israel! $i a numdrat Moise, dupd cum ii
poruncise Domnul, pe toli intdi ndsculii dintre fiii lui Israel;.
Si intdi-ndsculii de parte bdrbdteascd de la o ltmd in sus,
r8
Clement Alexandrinul , Slromate,Ill,72, l-4
22
dupd numdrul numelor, au fost toli doudzeci Si doud de mii
doud sute faptezeci Si trei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a
zis: Ia pe levili tn locul tuturor intdi-ndsculilorfiilor lui Israel
gi vitele levililor in locul vitelor lor, Si sdfie levilii ai Mei. Eu
sunt DonmuMar ca rdscumpdrare pentru cei doud sute $ap-
lezeci Si trei de intdi-ndsculi aifiilor lui Isroel, care trec peste
doudzeci de ghere intr-un siclu, dupd siclul sfdnt, Si argintul
acesta sd-l dai lui Aaron Sifiilor lui, ca rdscumpdrare pentru
cei ce prisosesc peste numdrul lor."
,,CAnd Dumnezeu a omordt pe intAii ndscufi ai egipte-
nilor, a luat seminfia lui Levi in locul acestora; dar;'pentru
c[ numlrul celor din seminfia lui Levi'era mai mic dec6t
numdrul celor din intdii nlscufi ai iudeilor, Dumnezeu a po-
runcit sd se pl[teascl cite un siclu in locul celor care lipseau
la numlr. $i de atunci s-a implm6ntenit obiceiul ca cei intdi
n[scufi si pl[teasci aceasti dajdie."re Scriptura vorbegte, de
fapt, despre o dajdie de cinci sicli de om.
49-5lz ,,$i adundnd Moise argintul de rdscumpdrare
pentru fntdi-ndsculii lui Israel, care treceau peste numdrul
levililor, s-au gdsit o mie trei sute Saizeci Si cinci de sicl.i,
dupd siclul sfdnt $i a dat Moise argintul de rdscumpdrare,
pentril cei ce prisosgau, lui Aaron Sifiilor lui, dupd cuvdntul
Domnului, precun, poruncise Domnul lui Moise."
fi un
,,Pentru cei 273 int6i nlscufi s-a prevlzut acea greuta-
te ridicati la rangul de sfdntd, cdreia nu i s-a putut fixa cu
cxactitate ponderea."2o
Cap. 4 - Slujbe deosebite ale leviyilor gi numdrul lor
1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a zis:
Numdrd din fiii lui Levi pe fiii lui Cahat, dupd neamurile Si
ilupdfamiliile lor, pe toli cei buni de slujbd, de la treiz;eci de
l',
Sf. Ioan Gurtr de Aur, Omilii la Matei, LVI[,1
llt
NUM, p.205
23
 ani in sus, pAnd h cincizeci de ani, ca sd lucreze la cortul
adundrii."
Textul ebraic spune si fie numdrafi cei buni de oaste,
dar levilii erau scutifi de acest serviciu, dat[ fiind calitatea
lor de sacerdofi. Vdrsta intrdrii levililor in slujba cortului di-
ferl de la o versiune la alta; Septuaginta gi, dupd ea, Biblia
1914 Si Anania indici 25 de ani; Biblia /688, surprinzitor,
20 de ani; Biblia Hebraica gi Yulgata au 30 de ani. Preferlm
aici vdrsta de 30 de ani pentru inceputul slujirii levitice, ca o
aluzie la vdrsta inceperii activit6tii publice a M6ntuitorului
(cf. Luca 3,23). ,,Limita superioard de slujire la Cort a rlmas
in decursul timpului neschimbatd: 50 de ani; cea inferioari,
pe vremea lui David, de la 30 de ani, a fost redusi la 25 gi
chiar 20, dovedindu-se ci slujba la tabernacol cerea mai
multe persoane."zt ,,inscrierea de la o lund gi mai sus aratii
c[ lui Dumnezeu ii este pl[cuti gi bine primitd ins6gi nevi-
nov6{ia sfin{ilor. tar faptul de a rdndui pentru lucrurile sfinte
numai v6rsta hotilrdtii de lege, adici cea de la (treizeci) de
ani p0n[ la cincizeci, aratd (. . . ) cI slujbd aleas[ 9i ftri priha-
ni lui Dumnezeu siv6rgegte tot cel ce este deja gi incd in-
felept gi in putere. Se afl[ in acestea cel ajuns la (treizeci) de
ani; gi este cel ce inainteazn pdni la cincizeci. C[ci s-a aple-
cat deja spre sfirgitul vigoarei blrbatul care a trecut dincolo
de cincizeci de ani gi nu e in vigoarea fhr[ prihani, ci alu-
neci spre sldbiciunile b[tr6ne1ii. $i nici un neinfelept sau
lipsit de vigoare nu poate sluji ftrd prihand lui Dumnezeu,
daci este drept s[ se spuni c[ faptele ce privesc spre virtute
gi se bucuri de lauda legiuitorului sunt fapte ale vigoarei gi
ch ibzu infei preafrumoase.""
4-62 ,,Slujbafiilor lui Cahat la cortul adtmdrii vaJi sd
ducd sfdnta sfintelor. Cdnd va pleca tabdra, sd intre Aaron
Si fiii lui, sd iq perdeaua despdrlitoore intre sfdntq Si sfdnta
sfintelor, sd inveleascd cu ea chivotul legii; sd pund apoi un
2t
NUM, p.205
22
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,XIII
24
ocoperdmdnt de piei vinete, iar pe deasupra aceluia sd ortm-
ce tm inveliS de ldnd albastrd Si sd ptmd pdrghiile la chivot. "
,,Chivotul, din cauza sfinfeniei sale deosebite, era pro-
tejat prin trei invelitori, ca de altfel gi masa pdinilor, in timp
ce sfegnicul gi jertfelnicele nu au dec6t dou6."23 invelitorile a-
veau diferite culori. ,,in ritualul ebraic, culorile aveau nu nu-
mai un rol practic, acela de a deosebi cu ugurin(i rostul gi fo-
losirea diferitelor obiecte, ci gi o inclrclturi simbolic5.,,2a Des-
pre simbolismul culorilor am vorbit in comsntariul la leSirea.
7-l5z ,,Apoi sd astearnd pe masa pdinilor punerii
tnainte o.fatd de masd violetd Si sd pund pe ea blidele, tale-
rele, oalele Si cupele cele pentru turnat, Si pdinile ei pururi
sd fie pe ea. Peste acestea sd pund o poald purpurie, iar pe
deasupra ei sd pund un acoperdmdnt de piele vdndtd Si sd-i
pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd gi sd aco-
pere sfeSnicul Si candelele lui, cleStele lui, plutele lui, Si toa-
le vasele cele pentru unldelemn, core se intrebuinleazd la el.
SdJ acopere pe el Si toate tmeltele lui cu un acoperdmdnt de
piei vinete Si sd-l pund pe ndsdlie. Peste jertfelnicul cel de
aur sd pund o imbrdcdminte violetd, sd-l acopere cu un aco-
perdmdnt de piei vinete Si apoi sd-i aseze pdrghiile in verigi.
Sd ia toate lucrurile cele pentru slujbd, care se intrebuin-
leazd la slujbd in locasul sfiint, Si sd le pund in invelisuri de
ldnd violetd, sd le acopere cu acoperdminte de piei vinete Si
sd le pund pe ndsdlie. Dupd aceea sd curele jertfelnicul de
cenuSd, sdJ acopere cu o imbrdcdminte violetd, sd pund pe
el toate vasele lui, care se tntrebuinleazd la el tn timpul sluj-
bei: cleStele, furculilele, lopelile, oalele Si toate vizsele jert-
,felnicului, sdJ acopere cu w acoperdmdnt de piei vinete Si
sd-i pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd Si sd
ucopere baia Si postamentul ei; sd pund pe deasupra lor un
acoperdmdnt vdndt de piele Si sd le pund pe ndsdlie. Dupd
aceea Aaron Si fiii lui, inainte de plecarea taberei la drum,
'r NUM, p.205
ra
PENT, p. 247
25
vor strdnge tot cortul Si vor inveli toate lucrurile locasului
sfdnt, iarfiii lui Cahat vor veni sd le ia; dar nu trebuie sd se
atingd ei de sftnta sfintelor, ca sd nu moard. Aceste lucruri
ale cortului sd le ducdfiii lui Cahat."
,,in grija celor din ceata lui Cahat erau Sfintele Sfin{i-
lor, premergdnduJe preofii, care le acopereau pe acelea. Clci
pretutindeni e mai in cinste cel mai inalt in treaptl gi toate
cele ce sunt la.Dumnezeu sunt in ordine gi nimic nu e ftr[
ordine. [ar neamul levitic este ajutdtor gi mai prejos de lucrl-
rile sfinte ale celor superiori. $i se acoper[ cu piei gi cu im-
br[c[minte vinete sftntul sicriu (chivot), jertfelnicul de aur,
sfegnicul qi vasele de slujb[, vdnltul inft{igdndu-ne ceea ce e
de sus gi din cer. Clci aceasta e culoarea eterului de sus gi
din inilfime. $i sfintele vase sunt chipuri ale lui Hristos (...).
Iar masa, pe l6ngi acoperimintele vinete, are gi o c[magl
toati de porfiri. Altarul jertfelor inc[ are o cimagd roqie, iar
spdlltorul o c[magi intreagd de porfirl peste inveligurile vi-
nete. $i masa, care are punerea inainte a p0inilor, inflfigeazd
jertfa iesdngeroasd, prin care suntem binecuvdntati toti,
mdnc0nd p6inea din cer, adic[ pe Hristos, Care S-a ftcut gi
ca noi, dar era gi este gi Dumnezeu Care vine de sus gi de la
Tatll gi se afl[
deasupra tuturor. Iar faptul de-a intinde peste
mas[ c[maga de purpurl'bau inveligul de pbrfir6 e (...) o ima-
grne a impdr[(iei lui Dumnezeu. Iar altarul jertfelor se im-
brac[ in clmagd rogie. Iar c6maga de culoare'rogie o vom so-
coti drept chip al singelui. C[ci Hristos S-a jertfit din prici-
na gi in favoarea hoastr[ gi S-a suit ca un Miel pe altar, spre
miros de buni mireasmi lui Dumnezeu gi Tatll. Sp[ldtorul
avea gi el, pe l6ng[ acopertrmintele vinete, o c6mag6 intreag[
de porfir6. Iar spilitorul infr1igeaz[ in sine chipul sfZintului
Botez, care ne spali in apele sfinte spre lepldarea plcatelor
gi ne duce in impdr[fia cerurilor. $i sfbntul Botez e de sus,
din cer. Iar imagine a acestui fapt e culoareaviniltd."2s
" Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,XIll
16z ,,Eleazar, fiul preotului Aaron, va fi supraveghe-
tor peste untdelemnul pentru sfeSnic, aromatele de tdmdiat,
darul zilnic de pdine ;i mirul; vo cvea Si supraveghere peste
tot cortul Si peste cdte sunt in el Si in locasul sfdnt Si peste
toate lucrurile."
Eleazar, ca mai mare peste clpeteniile levililor, supra-
veghea peste toate cele ce fineau de cort.
17-202 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a
zis: Sd nu ldsali sd se stingd sdmdnla neamului lui Cahat
dintre levili. Iatd ce trebuie sd lefacefi, ca sd trdiascd Si sd
nu moard, cdnd se vor apropia de sfdnta sfintelor: sd vind
Aaron Si fiii lui Si sd pund pe fiecare la slujba lui Si la sar-
cina lui; dar ei sd nu vind sd priveascd la cele sJinle, cdnd le
invelesc, ca sd nu moard. "
Avdnd a purta cele mai sfinte p[rfi ale cortului, caha-
tifii erau gi cei mai primejduili, putdnd sd gregeascl acci-
dental; chiarprivirea celor sfinte le-ar fi profanat pe acestea
gi ar fi atras pedeapsa divind.
2l-33: ,,$i a grdit Domnul cu Moke Si a zis: Numdrd
Si pe fiii lui GherSon, pe fomilii Si pe neamuri, de la treizeci
cle ani pdnd la cincizeci de oni; Si sd numeri pe toli cei buni
de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. Iotd slujba fa-
miliilor lui GherSon, adicd ce au de tdcut Si de dus: Sd ducd
ucoperiSurile cortului, cortul adundrii, acoperisul lui, acope-
riSul cel de piei vinete, care e pe deasupra lor, perdeaua,
care se atdrnd la uSa cortului a&mdrii, perdeaua de la
poarta curlii, pdnzele carlii celei dimprejurul cortului Si a
,lertfelnicului, frdnghiile lor Si toate luuurile lor de slujbd Si
lol ce este de ftcut la ele sd facd ei. Toate slujbele fiilor lui
GherSon la ducerea poverilor Si la toate lucrdrile lor trebuie
fi se facd dupd porrmca lui Aaron Si a fiilor lui Si lor sd le
lncredinlali spre pdstrare tot ceea ce au ei de dus. Acestea
wnt slujbele fiilor lui GherSon la cortul adundrii Si acestea li
,te vor incredinla spre pdstrare sub supravegherea lui ltamar,
,llul preotului Aaron. Pe fiii lui Merari iar sd-i numeri, dupd
ncamurile Si dupd familiile lor, de la treizeci de ani in sus
27
pdnd la cincizeci de oni. Sd numeri pe toli cei bmi de slujbd,
ca sd lucreze la cortul adundrii. Iatd ce sd ducd ei, dupd
slujba lor la cortul a&mdrii: scdndurile cortului cu pdrghiile
lor, stdlpii lui cu postamentele lor, funiile cortului cu ldruSii
lor; stdlpii curlii de pe toote laturile ei cu postamentele lor,
funiile cortului cu ldruSii lor; stdlpii curlii de pe toate laturile
ei cu postamentele lor, ldruSii arlii cu frdnghiile lor, toote
tmeltele lor Si tot ce line de ele. Sd numdrali pe nume toate
lucrurile ce smt datori sd ducd. Aceasta este slujbaneomului
fiilor lui Merari Si tot ce au sd focd la cortul odtmdrii, sub
supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron. "
,,Transportul lucrurilor mai grele, ca de pild[ stdlpii gi
tllpile loq se fEcea cu care trase de boi. Sarcina lor nu era de
loc ugoarE, din cauza consemnelor privind Cortul Mirturiei,
at6t de amlnunfit amintite."26 Despre acestea vom vorbi in
alt loc. Itamar, fiul lui Aaron, supraveghea lucrlrile s[v0rgite
de ghergonili 9i de merari(i.
34-492 ,,Atunci au numdrat Moise Si Aaron cu cdpete-
niile obstii pefiii lui Cahat dupd neamurile Si dupdfamiliile
lor, de la treizeci de ani tn sus pdnd la cincizeci de ani, pe
toli cei bmi de slujbd, ca sd hrcreze la cortul admdrii. $i s-au
gdsit la numdrdtoare, dupdfamiliile lor, doud mii $apte sute
cincizeci. Acesta este numdrul fiilor lui Cahat, toli cei buni
de slujbd la cortul adundrii, pe care i-au numdrat Moise Si
Aaron, dupd porunca Domnului, datd prin Moise. S-au nu-
mdrat apoifiii lui GherSon, dupd neamurile Si dupdfamitiile
lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd la cincizeci de ani, toli
cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. $i s-au
gdsit la numdrdtoare, dupd neamurile gi dupdfamiliile lor,
doud mii Sase sute treizeci. Acesta este numdrul fiilor lui
GherSon, toli cei buni de slujbd la cortul adundrii, pe care i-
au numdrat Moise Si Aaron, dupd porunca Domnului. S-a
numdrat dupd aceea Si neamul fiilor lui Merari, dupd ru-
deniile Si dupdfamiliile lor, de lo treizeci de ani tn sus, pdnd
26
NUM, p.205
28
la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la
cortul adundrii. $i s-ou gdsit la numdrdtoare, dupd neamul
lor Si dupd familii, trei mii doud sute. Acesta este numdrul
./iilor lui Merari, pe care i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd
porunca Domnului, datd prin Moise. Toli levilii, numdrali
de Moise Si de Aaron Si de cdpeteniile lui Israel, dupd nea-
murile Si dupdfamiliile lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd
la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la
cortul afumdrii Si sd-l ducd, s-au gdsit la numdrdtoare opt
mii cinci sute optzeci. $i dupd porunca Domnului, datd prin
Moise, s-au rdnduit Jiecare la lucrul sdu si la slujba sa, si
aufost numdrali, cum poruncise Domnul lui Moise."
DupE familii, numIrul levililor intre 30 gi 50 de ani a
fost: Cahat -2750; Ghergon -2630; Merari -3200. Tofi le-
vilii buni de slujb[ erau 8580.
Astfel s-a incheiat primul recensimdnt in Israel, cel
de-al doilea ftcdndu-se dupd aproape 40 de ani (cap.26).
Cap. 5 - Curdyirea toberei; femeia bdnuitd de adulter
1-4: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: PorunceSte
lui Israel sd scoatd din tabdrd pe toli leproSii, pe toli
,flilor
cei ce au scurgere Si pe toli cei intinali prin atingere de
mort. De la bdrbat la femeie sd-i scoateli Si sd-i trimiteli
afard din tabdrd, ca sd nu pdngdreascd taberele lor, in mrj-
locul cdrora locuiesc Eu! $i auficut aSafiii lui Israel: i-au
scos afard din tabdrd. Cum poruncise Domnul lui Moise,
aSa oufdcutJiii lui Israel."
,,Acest pasaj a fost interpretat ca prezentarea unui
Dumnezeu al Vechiului Testament care n-ar cunoagte mila
qi indurarea. E vorba aici de plstrarea puritdfii sacramentale
a unei comunitiili pornite spre fara F5g[duinfei. tn Levitic
15, scurgerea e descrisd minufios; se prescrie pentru oprirea
ci o aducere de jertfE, in orice caznu alungarea din tabiri,
de altfel ca gi pentru atingerea unui cadavru."27 ,,Cted cd e
17
NUM, p.205
29
F
clar pentru oricine ci nu s-ar socoti un lucru drept ca legea
sd pedepseascl in acestea pe cei cdrora li se intAmpll ceva
de sild gi fdri s[ vrea. Cdci pentru ce s-ar pedepsi boala tru-
peasc6 gi cum ar suporta o osindl dreapti a legii cel ce a ci-
zut in niscai boli trupegti? Deci e infelept gi necesar s6 fie
luate cele trupegti ca icoand qi tip al bolilor din suflete. C[ci
in felul acesta legea va fi duhovniceascd gi toate cele porunci-
te de Dumnezeula wemea sa pentru fiecare lucru sunt hotii-
riri cuvioase, care nu supun pedepselor pe cel stdpdnit de boli
fIrI voie, ci pe ceicare pentru motivul unui plcat igi primesc
lovitura dreaptd."28 ,,Leprosul inchipuiegte pe cel impuns de
feluritele patimi din tinere(e. Iar acestea sunt faptele cdrnii
(...). Celdlalt, adicl cel cu scurgerea s5mAnfei, inchipuiegte pe
cel ce se migcd neincetat gi ErI fr6u in intiniciuni, iar capa-
citatea firii spre rodirea virhroasd gi vrednic[ de laud[ o chel:
tuieqte in nimicuri.n2e 1* prin cei intinafi prin atingere de
mort ,,legea inchipuia ci cel ce se va impirtngi de starea de
moarte in care se afli cineva prin moravuri gi purtiiri, va fi in-
tinat gi plin de necurdfie spirituali. (...) Drept aceea se scoate
din curtea dumnezeiasci gi dintre cei dintii n[scuti ai Bise-
ricii gi din ceata drepfilor cel ce a comunicat cu cei ce cugetii
gi sdv6rgesc cele moarte, sau a venit aproape de ei, prin aceea
ci s-a hotirdt sE cugete gi sE facd aceleagi lucruri,'3o.
5-10: ,,$i a grdit Domnul lui Moise Si a zis: Spunefii-
lor lui Israel: Dacd vreun bdrbat sau ofemeie vafice vreun
pdcat fald de un om, Si prin aceasta va pdcdtui impotriva
Domnului Si vo fi vinovat sufletul acela, sd-Si mdrturiseascd
pdcatul ce aJdcut $i sd intoarcd deplin aceea prin ce a pdcd-
tuit Si sd mai adauge la aceea a cincea parte Si sd dea aceluia
fald de care a pdcdtuit. Dacd insd omul acela nu vo cvea
moStenilor, cdruia sd dea cele pentru greSeald, atunci sd le
dea Domnului Si vorfi ale preotului, pe langd berbecul de cu-
'8 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xy
" Ibtd..xrv
30
tbtd.',xvlt
rdlire, cu care acesta il va curdla. Toatd pdrga din toate da_
rurile fiilor lui Israel, pe care le aduc ei la preot, sd fie ale
lui. Orice lucru a/ierosit sd fie al lui; Si orice va da cineva
preotului este al lui."
,,Practica prevedea in cazul cd cel care a adus paguba
supraliciteaz6 darurile, ele sI fie sfin(ite de preot gi inapoiate
acestuia, dar pdrga ofrandelor rdm6nea parteapreotului.,,3r E
anticipat[ aici Taina Spovedaniei gi aritatii clar mijlocirea
preotului, prin care Dumnezeu ddruiegte curifirea gi iertarea.
ll-17: ,,gi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: GrdieSte
fiilor lui Israel Si zi cdtre ei: De va greSifemeia unui bdrbat
Si-l va ingela, Si va dormi cineva cu ea tn pat, Si lucrul vafi
ascuns de bdrbotul ei, Si ea se vo spurca pe ascuns, Si nu
vorfi vafi prinsd asuprofap-
lului; i duhul indoielii bdnuind
pentru ea a zecea parte de e/d de ftind de orz, dar sd nu
loarue deasupra untdelemn, nici sd pund tdmdie, pentru cd
acesta este dar de bdnuiald, dar de amintire, care aminteSte
vinovdlia; iar preotul sd o aducd Si sd o pund tnaintea Dom_
nului. Apoi sd ia preotul apd curatd de izvor intr-un vas de
lut, sd ia ldrdnd din pdmdnt de dinaintea cortului adundrii
Si sd o pund in apd. "
Textul ebraic are maim qedoSim, ,,apd sfidntd, expre-
sie unic[ in Vechiul Testament, cu sens incert fie p[stratii
lntr-un loc sfiint (un sanctuar), fie adus6 dintr-un izvor sfin-
fit. Apa vie (Septuaginfa) nu presupune neaplrat sacralitatea;
jn orice caz, apd
0t mai aproape de
l' NUM. o.205
3' trNT, p. z5l
31
 18-31: ,,Dupd aceea sd pund preotul femeia inaintea
Domnului, sd descopere capul femeii Si sd-i dea in mdini
darul de pomenire, darul de bdnuiald, iar preotul sd aibd tn
mdini apa cea amard, care aduce blestemul. Apoi sd jure
preotulfemeia Si sd-i zicd: Dacd n-a dormit nimeni cu tine qi
tu nu te-ai spurcat Si n-ai cdlcat credincioSia cdtre bdrbatul
tdu, nevdtdmatd sdfii de aceastd apd amard core aduce bles-
tem; iar de te-ai abdtut, fiind mdritatd, Si te-ai spurcat, de a
dormit cineva cu tine, afard de bdrbatul tdu, atunci sd dea
Domnul sd /ii de blestem Si de ocard in poporul tdu; sd facd
Domnul ca sdnul tdu sd cadd Si sd se umfle pdntecele tdu. gi
apa oceasta, cme aduce blestem, sd intre indtmtrul tdu, ca sd
li se umJle pdntecele Si sdli cadd sdnul tdu! Iar femeia sd
zicd: Amin, amin! Apoi sd scrie preotul jurdrnintele acestea
pe hirtie, sd le moaie tn apa cea amard, Si sd deafemeii sd
bea ape cea amard aducdtoare de blestem, Si va inghili ea
apa aducdtoare de blestem spre vdtdmarea ei. Dupd aceea isd
ia preotul din rndinile femeii darul de pdine cel pentru bdnu-
iald Si sd ridice acest dar inaintea Domnului Si sd-l ducd la
jertfelnic. Sd ia apoi preotul cu pumnul o parte din darul de
amintire, s-o ardd pe jertfelnic Si dupd aceqsto sd dea femeii
sd bea apa. Dupd ce va bea apa ceo amard a blestemului,
dacd ea va fi necuratd Si dacd vafi inselat pe bdrbatul sdu, se
va umfla pdntecele ei ;i sdnul ei va cddea Si va fi femeia
aceea blestematd in poporul sdu. Iar dacd femeia nu s-a
spurcat, civafi curatd, nevdtdmatdvardmdne {ivana$te co-
pii. Aceasta este rdnduiala pentra femeia bdnuitd, care, Jiind
mdritatd, s-ar abate gi s-ar spurco, sau pentru omul asupra
cdruia ar cddea duhul geloziei Si ar bdnui pe femeia sa.
Atunci sd pund el pe /emeie inainteafelei Domnului Si sdfocd
preotul cu ea dupd legea aceasta. $i vafi bdrbatul curat de
pdcat, iarfemeia aceea tSi va purta pdcatul ei."
,,Judecata divind, frecventl gi in evul mediu, are rddd-
cini mai vechi gi era practicatd de vecinii lui Israel. in codul
Hammurabi se prevede cd soful care are indoieli in privinfa
32
lidelitetii sofiei sale este dator s[-gi supund consoarta orda-
liei Fluviului (nr. 132). Dacd adulterul femeii era dovediq du-
p[ alte surse (Levitic 20, l0; Daniel 13, 4l), ea trebuia s[ fie
omordtS" dup5 Deuteronom 22, 21, lapidatd,. (...) Insisten{a
asupra ritualului legat de aflarea vinovi(iei sau inocenlei unei
t'emei se explic[ prin importhn(a pe care o avea la iudei unirea
prin cisitorie, in urma cireia doi ingi diferili deveneau un
singur trup,perfirt a sluji cdt mai bine pe lahve."33 Din inche-
ierea pasajului biblic se infelege cd principalul efect al bleste-.
mului era, in caz de vinovdfie, lovirea femeii cu sterilitate.
,,Spre a sugera starea de binuial5 sub care se afla femeia, nu
re ing[duia si fie adusd ca jertfd frin6 albd de grdu, ci numai
flind de orz. Nu se admiteau nici ulei Ei nici t[mdie, pentru
c[ aceste produse inchipuiau: uleiul - harul lui Dumnezeu,
iar tdm6ia - rugiciunea adus[ din inimi curati; ori femeia
hlnuit2i nu ddduse dovadd de o astfel de comportare incdt si
te cread[ cI s-ar fi indeletnicit cu practicarea rugdciunii, ca-
re s6-i aducl drept rdsplatl harul dumnezeiesc."34
Cum Scriptura nu mai face pomenire de cazuri in care
B[ se recurg[ la aceast[ judecat[ divini, suntem tentafi sd
clutim mai degrabd sensul mistic al acestora. ,,A poruncit
ca femeia bdnuitl de preacurvie, cdnd suferi de o p6r[ ce nu
ae poate dovedi, sE fie dusfl la preot gi pusi in fafa lui Dum-
nezeu. Aceasta socotesc cd inseamnl ci tofi vom avea s6 ne
lnfdligdm lui Hristos. Apoi si se aducd pentru ea un dar de
flind de orz, nu stropiti cu timdie, nu imQibatl cu untde-
lcmn. Cici e jertfa de bInuiald, ce aduce in amintire p6catul.
(,..) Iar fEina de orz e semn clar al viefiidecizute gi animali-
0e. C[ci e un lucru animalic Ai nepotrivit cu omul neslip6ni-
rca in pofte gi dorin{a de-a alerga dupd pldceri nebunegti. De
nceea femeiaacuzatd de viafl decdzutL a dus lui Dumnezeu
flin[ de orz, ftrd timdie gi untdelemn, adici fEri bund
mireasmi gi bucurie. CIci amintegte de pdcat. lar unde e
ll NUrtr, pp.205-206
" AB, p. l7o
33
 amintirea pdcatului, cum ar mai fi bucurie? Clci cel vln Si olet de sicherd sd nu bea Si nimic din cele
sub judecatl nu se afl6 in nldejdea cununilor, ci in frica /dcute din
ju {lruguri sd-nu bea; nici struguri proaspeli sau uscali sd nu
declfii gi a focului. Pe ldng6 aceasta, femeia e adus6 la iude mdndnce. in toate zilele, cdi va p n*ir"'u, sd nu mdndnce,
cltor neacoperit6, adic[ nu in podoaba obignuiti gi cuveni nlci sd beo vreo b uri, de la sdmbure
$i care e in(elesul acestui lucru? pdcatele sunt dovada lipr pdnd la pietild. in sale de nazireu sd
de fru-muse{e gi p6ra se indreaptd impotriva urAciunii. (...
ny lreacd brici pe capul sdu; pdnd la implinirea zilelor, cdte
Deci femeia nu mai era ?n podoab[, fiind acuzatd de necu
viin(i. Dar era descoperitl gi din alt motiv. Anume toate su
goale in ochii judecitorului gi nimeni nu se poate ascund
Celui ce cerceteazd inimile gi rdrunchii (...). Apoi aratl pri
imagine cd cel ce judecl este Hristos. C6ci a sfus c[ trebui
,ora sa, sd nu se spurce prin atingerea d9 ei, pentru cd afie_
pusi apd vie gi curat[ intr-un vas de lut gi fdr6n6 care se afl
tosirea lui Dumnezeu este pe capul lui. in toate zilele cdt va
in cort. Apoi, dupi ce se va inmuia hfutia cu cuvintele
fl nazireu, este sfdntul Domnului."
blestem in apd, a poruncit sd bea femeia blnuitii de_a
curvi
viafl blne c
totul doa ,,
lut. Cdci cum ne-am indoi c6 trupul e p6m6nt 9i din pdm6n
or persoane, animale qi bunuri Domnului,
unui credincios de a venera pe Dumnezeu
Iar prin pdmdntul din cort si infelegi pe Cel ce-a murit pe
tru noi. (...) Iar prin cuvintele de blestem s[ infelegi pe la unele lucruri permise de Lege. in acest
ce pentru noi blestem S-a fIcut, prin aceea ci S-a sp0nz
orz frgdduinfele sunt negative gi cel mai reprezentativ e-
pe lemn. (...) Emanuil, fiind Dumnezeu dupl fire, cdnd
boarl in addncul minfii omenegti, mustr[ Si pedepseste
cei vinovafi de gregeli. Iar pe cei ce nu sunt st[p6ni1i
acestea, ii face roditori. C[ci infelesul acestora socotesc a
cI lucrarea puterii face slmdn(i-- aceasta trupeascd indicd Votul nazireatului dura in general 30 de z1le, uneori se pre-
puterea roditoafe a suflefului."3s lungea la o perioad[ de timp mai lungI, de un an, trei ani,
oripe viafi."37
Pentru votul nazireatului, Septuaginta are megdlos ev-
Cap. 6 - Nazireii; forma binecuvilnfirii xlle (: mare juruinfe); in Biblia l9l4: ftgdduinld mare.
1-8: ,,^fl a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Vorbe ,,tixistd felurite afierosiri: unul face juruin{6 sd aduc[ la tem-
plu obiecte de aur gi de argint, altul si aducd a zecea parte
fiilor lui Israel Si zi cdtre ei: Dacd bdrbat saufemeie va
tdri sd dea/dgdduinld de nazireu, ca sd se afieroseascd dln roadele sale, altul (sI aduci) din bunurile sale, altul (s6
zireu Domnului, sd se fereascd de vin ;i de sicherd; olet etlucl) pe cele mai bune (animale) din turma sa gi altul afie-

o.206
" Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xlv tt NUM-
'n
nn,pi.zet

34 35
rosegte Domnului bunurile ce-i servesc pentru existenfi; dar
despre nici unul nu se spune cd a ftcut o juruinfE mare, afard
numai de cel care gi-a consacrat in intregime viafa lui Dum-
nezeu."38 Nazireul era oprit de la orice produs din struguri,
cici incd nu venise Vifa cea adevdrat?i (cf. Ioan 15,1-5). ,,Cu
alte cuvinte, cel oe se angajeazl gi se consacr[ Domnului nu
va culege fructe din rodul vi1ei, din cauzd cL acesta produce
totdeauna befie gi rdtdcire. $tim din Scripturi cd existl doul
feluri de vii, c[ au st[pdn gi rod separat. Una este ddtdtoare
de nemurire gi dreptate, alta (datetoare) de nebunie. Vi{a
cump[t[rii qi a bucuriei, de care atdrnl ciorchinele harurilor,
din care curge dragostea, este Domnul nostru Iisus Hristos
(...); (vita) cea sdlbaticd gi ucigitoare este diavolul. De la el
picurd turbare, venin gi m6nie."3e ,,Daci cineva igi ia drept
scop sd se curd{easci lui Dumnezeu printr-o ftglduinfi ma,
re, adici prin modul viefuirii celei mai inalte qi prin alegereb
ciii drepte 9i ftrd prihand a dreptdlii des[v0rgite, sd se dephr-
teze de vin gi sicherd, adicd s6-gi elibereze mintea de tot ce
poate s6-l imbete gi de tot ce obignuiegte s[-l tulbure. Iar
acestea socotesc c[ sunt cugetul lumesc, poftele pimflntegti,
grijile trupului, distracfiile degarte. (...) Deci opregte mintea
sfinlitd de la tot ce obignuiegte s[ o imbete. $i spune ci nu
trebuie sI fie pdrtagd la ofet, numind, socotesc, o{et, plicerile
contrare firii gi perverse. De asemenea opregte intrebuinfarea
stafidei gi a s6mburilor, nelisdnd mintea sd coboare nici mE-
car la vechile rim[qife ale plIcerilor din noi."ao
9-l2z ,,De va muri tnsd cineva ldngd el fdrd de veste Si
de ndprasnd, Si prin aceasta tSi va intina capul sdu de nazi-
reu, sd-Si tundd capul sdu in ziua curdlirii sale; tn ziua a $ap-
tea sd se ttmdd, iar in ziua a opta sd aducd preotului
turturele sau doi pui de porumbel, la uSa cortului adundrii,
preotul sd aducd o pasdre jertJd pentru pdcat, iar pe
"
3n
Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate,Y,l
lbid.,v.s
o0
Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,xvl
36
urdere detot, Si sdJ curele de spurcarea cea prin atingerea de
lrupul mort $i sd-i sfinleascd in ziua aceea capul lui. Apoi sd-
gl inceapd din nou zilele sale de nazireu, afierosite Domnului,
Sl sd aducd tm berbec de un an jertJd de iertare, iar zilele di-
nainte sunt pierdute, pentru cd nazireatul afost intinat."
,Bin moarte ndprasnicd este ar[tat plcatul frr[ de
voie; iar pnn pdngdrire este ardtati murddria sufletului. De a-
ceea, sfttuindu-l s[-qi rad[ indati capul, ii spune si caute sd
ce vindece repede; il povi{uiegte sI lepede pletele negtiinfei,
care ii umbresc mintea. Lisdnd lipsiti mintea de aceastE p[dure
stufoasE, care este p[caful, Pedagogul se instaleaz[ in creierul
lui giJ face sd pomeasci iardqi p9 drumul pocSintei.'/r Nazirea-
tul e premergitor voturilor monahale: ,,Socotesc ci gi Moise,
r6nduind celor ce vor s[ se cur[feascd in rugdciunea cea mare
s[-gi radd tot trupul, le-a poruncit prin aceasta s[ se lepede cu
deslvArgire de averi, iar in al doilea rdnd s[ uite de familie gi
de toli cei apropia(i, in aga mlsurl incdt sd nu mai fie cAtugi de
pufin tulburafi de amintirile lor.'/2 ,,Capul trupului inchipuiegte
(,..) mintea. (...) Iar cugetnrile ce rlsar in mod firesc din ea gi
ln ea, prin care suntem cdlluzili spre cunoagterea oric[rui lucru,
le asemdndm cu perii gi cu pletele. Cdci acegtia rdsar din cap.
(...) Deci mintea din noi e oarecum nerasd gi impodobiti cu
plete pentru Dumnezeu c6nd e plind de cugetiiri bune. Dar e
goal6 gi rasi gi suferl de o pleguvie atotrecinstiti cdnd nu are
cugetdri drepte despre Dumriezeu gi nu e imbogifiti cu gtiin{a
aleas[ gi ftr[ pati a celor ce trebuie sEvdrgite. (...) Ghicitura
aceasta, poruncind ca Israil cel ce a frcut o figlduinti si se
radi, ca unul ce s-a spurcat de cadavru, adic[ s-a flcut vino-
vat de crima uciderii Domnului, arati cd rdnduiala Legii tre-
buie sE inceteze. El trebuie s[-gi sfinfeasc[ altl chicd lui Dum-
nezeu, dupl ziua a opt4 adici dupl inviere, gi anume o cuviin-
g gi o disciplinl exacti gi fini a poruncilor evanghelice.'/3
{t
Clement Alexandrinul, Pedagogul, I,5,1
42
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,43
a1
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,XYI
37
!t
l3-2lz ,,Iatd legea cea pentru nazireu: cdnd se vor
implini zilele lui de nazireu, sd se aducd la uSa cortului adu-
ndrii; sd aducd darul sdu Domnului: un miel de un an, Jdrd
meteahnd, ardere detot; o mioard de un an, fdrd meteahnd,
jertfi pentru pdcat, Si un berbec de tm an, fdrd meteahnd,
jertfd de impdcare, Si un paner cu azime de ftind de grdu,
frdmdntate cu untdelemn, Si cu turte nedospite, unse cu unt-
delemn, cu darul lor de pdine Si cu turnarea lor. Pe acestea
le va infdlisa preotul inaintea Domnului, va sdvdrSi jertfa
lui pentru pdcat Si arderea de tot a lui. $i iSi va tunde na-
zireul la intrarea cortului adundrii capul sdu de nazireu Si
va lua pdrul capului sdu de nazireu si-l va pune pefocul cel
de sub jertfa de impdcare. Apoi va lua preotul Soldul cel
fiert al berbecului, o pdine nedospitd Si o turtd nedospild
din paner Si le va pune nazireului pe mdini, dupd ce acesta
Si-a ttms capul de nazireu, Si sd tnalye preotul acestea, le-
gdndndu-le tnainlea Domnului. Aceastd sfinlenie sd fie a
preotului pe ldngd pieptul legdnat Si pe ldngd Soldul fndllat.
Dupd aceasta nazireul poate sd bea vin. Iatd rdnduiola cea
penlru nazireul core a dat figdduinld Si jertfa ce trebuie sd
aducd el Domnului pentru nazireatul sdu, pe ldngd ceea ce-i
ingdduiesc mijloacele lui. Dupdfigdduinla sa, pe core o va
da, aSa sdfacd, dupd cele legiuite pentru nazireatul sdu."
,,Cel ce s-a indatorat lui Dumnezeu cu frgdduin(a de-a
se curdfi, lepdddnd grosimea istoriei mozaice gi eliberdndu-
gi mintea de slujirea in chip gi umbr5, ca de o chicd lungd 9i
grea gi bucurdndu-se ca de o noud odr[slire a plrului de cu-
nogtinfa gi plzirea cu adevdrat curdfitoare a poruncilor lui
Hristos, va fi sffint qi sfin{it gi, pe lAngd aceasta, wednic de
primire. $i se va aduce pe sine spre miros de bunl mireasmd
lui Dumnezeu gi va oferi ca jertfr primitl cuviinfa strdluci-
toare gi frrd prihanl a viefuirii sale. (...) (Apoi), prin miel sri
va inlelege, in chip potrivit, pruncia in Hristos a celui ce
aduce, iar prin berbec plinitatea ?n minte gi in rodnicie. (...)
Iar la mijloc e o mielugea pentru p6cat. (...) Vedem ci gi
38
viafa celor ce s-au cur[fit mult gi s-au desdvdrgit in simplita-
tea, nerdutatea gi nevinovlfia in Hristos, nu e cu totul frrl
pat6, ci mai are lipsi numaidecdt de cur[fire. C[ci nimeni nu
poate cdgtiga o stare cu totul frrl reprog, ci numai lui Ema-
nuil s-a rezervat (aceasta). (...) Iar prin pdinile nedospite se
indicd vialaftrd, viclenie gi curat6. (...) Se ne aducem, aga-
dar, pe noi ingine ca pe un miel pentru pruncia in Hristos; ca
pe o mielugea, pentru sldbiciunea firii noastre gi pentru ugu-
rinfa cu care suntem dugi la picat; cdci partea femeiasci e
chipul sllbiciunii; ca pe un berbec, adicl des[vdrgi1i 9i a-
jungi la misura vdrstei celei in Hristos; ca nigte pdini nedos-
pite, adic[ cura(i; gi ca nigte turte, adicd dulci, dar miluili
prin Hristos. C[ci nu din faptele drepti{ii pe care le-am fEcut
noi ne-am indreptifit, ci dupd mila Lui cea multd. Pentru
aceasta pe drept se turna untdelemn peste pdini. $i mijloceg-
te preotul gi aduce intdi jeftfa pentru pilcat, apoi arderea de
tot gi in al treilea rdnd, dupd aceasta, berbecul. CIci mijlo-
cind Hristos qi aducdndu-ne El lui Dumnezeu gi Tat[], vom
fi primili, aducdnd ruglciuni pentru pdcatele noastre gi ce-
rAnd iertarea vechilor vini. $i ne aducem ardere detot spiri-
tuali, adicl cu totul gi in inhegime sfinfi gi sfin1i1i gi ne vom
preda spre miros de bund mireasml lui Dumnezeu (...). Sd
aducem gi cele de mulgumire pentru mdntuirea gi viafa noas-
tr[, cinstindu-L pe Dumnezeu nu prin cele stricdcioase gi pi-
mdntegti, ci aducdndu-I viafa noastrd curatd gi nedospiti,
dulce gi sfint6, ca pe un dar vrednic de primire. (...) (Iar
tunderea p[rului e) implinirea votului gi sfdrgitul celor frgd-
duite. Iar semnul primirii de cltre Dumnezeu a celor d6ruite
c mistuirea pirului de foc. Pentru c[ Sfhnta Scripturd atribu-
ir: firii dumnezeiegti chipul focului. (...) $i ia seama cI tun-
tlcrea intru desdvdrgire, adicd sfhrgitul a toat[ dreptatea gi
curifia, se face la uga cortului. Clci cum ne-ar putea intro-
duce in Sfintele Sfinfilor numai curi{ia gi dreptatea pdzite de
noi, care nu au in chip deslvdrgit nevinovlfia gi lipsa de pd-
r:nt? (...) Dar ne introduce Hristos, eliber6ndu-ne frri nici o
39
F
pomenire a rdului gi iert6ndu-ne tot picatul. Cici a intrat
inaintemergdtor pentru noi (Evrei 6,20), netezind intrarea nu
Siegi, ci celor 4inafara ugilor, care au ajuns deja pe pragul
cortului sfrnt.'#
22-272 ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Spune
lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: ASa sd binecuvdntali pe fiii tui
Israel Si sd ziceli cdtre ei: Sd te binecuvdnteze Domnul Si sd
te pdzeascd! Sd caute Domnul asuprq ta cufald veseld Si sd
te miluiascdl Sd-^t, tntoarcd Domnulfala Sa cdtre tine Si sd-
li ddruiascd pace! ASa sd cheme numele Meu asupra Jiilor
lui Israel Si Eu, Domnul, ii voi binecuvdnta."
,,Formula de binecuvdntare e redatd intr-un limbaj ar-
.haic Ai intr-un stil concis; cu timpul, ea devine mai solemnE,
sugerdnd o indelungat[ transmisie oral[. Anumite variante
plaseazd verbele la viitor, ceea ce le dI o valoare profeticI,
despre care au scris gi P[rinfii cregtinismului."a5 ,,Agadar po-
runcegte celor incununa{i cu preofia sd binecuvinteze popb-
rul, dar ii depdrteaz[ cu folos de cugetdri degarte, ardt6nd c[
nu mdna omului e cea care binecuvinteazd, ci El insugi,
Domnul. (...) Iar calea binecuv0ntlrii e Hristos; giElne este
distribuitorul bundtdlilor vegnice; in El gi prin El ni se dau
toate cele de la Tatil.'
Cap. 7 - Darurile cdpeteniilor la s/inyirea cortului
1-8: ,, Cdnd a a;ezat Moise cortul Si l-a miruit Si l-a
sfinpit pe el Si toate lucrurile lui, jertfelnicul Si toate obiecte-
le lui, Si le-a miruit Si le-a sfinlit, atunci au venit cele doud-
sprezece cdpetenii ale lui Israel, capii familiilor lor, mai-
marii seminliilor, care supravegheaserd numdrdtoarea, Si
au adus Domnului darurile lor, Sase cqre acoperite Si doi-
sprezece boi, cdte un car de fiecare doud cdpetenii Si cdte
u tbid.
ot NUM, p.206
tu Sf. Chiril
al Alexandriei, op. cit.,Xl
un bou de fiecare cdpetenie Si le-au adus inaintea cortului.
A grdil Domnul lui Moise zicdnd: PrimeSte-le de la ei, ca sd
tle pentrufacerea lucrdrilor trebuitoare la cortul adundrii Si
le dd levililor, potrivit cu felul slujbei /iecdruia! gi Moise,
ludnd carele Si boii, le-a dat levifilor: doud care Si patru boi
a dat fiilor lui GherSon, dupd slujba lor; patru care Si opt
hoi a dat Jiilor lui Merari, dupd slujba lor, sub povalo lui
Itamar,fiul lui Aaron, preotul."
Merarilii primesc un numir mai mare de care cu boi,
ln sarcina lor revenind cele mai grele p6r(i ale cortului. CAt
privegte carele, ele pot avea un dublu infeles, pozitiv sau ne-
gativ, dupl cum va rezulta din comentariile patristice. ,,Ob.
cervi cd boii au fost adugi spre a fi dafi la lucrurile cortului
ca, la pornirile taberei, purtdnd ei poverile pe care, sd se eli-
bereze slujitorii de munc[ gi de osteneald. Cici Biserica se
odihneqte in Hristos gi El ne poartd pe noi, nelisdnd neamul
sfhnt gi cinstit gi poporul priceput la lucrurile sfinte s[ cad[
gub munci mai presus de putere.'/7
9: ,,Iar Jiilor lui Cahat nu le-a dat, pentru cd slujba
lor era de a duce lucrurile sfinte, pe care trebuia sd le poar-
le pe umeri."
,,Cele doui neamuri, Ghergon gi Merari, par s[ infrfi-
geze popoarele de sub lege, adici pe Israil (gi pe Iuda). Iar
cahatifii, pe cei sfin1i1i in Hristos prin credinli. Cei dint6i
aveau in grijd pinzele cur(ii, pieile cortului, acoper6mintele
gi stAlpii, capetele gi tdlpile, cuiele gi perdelele gi, precum
spune Sfhnta Scriptur{: toate cele de prisos, prin care se in-
seamni cele ce nu sunt necesare pentru slujbn. Iar ceilalli au
prins curaj s[ poarte Sfrntele Sfinfilor gi cele prin care se in-
chipuiegte Hristos, nu intr-un singur fel, ci in multe feluri gi
moduri, ca sicriul (chivotul), ca masa gi ca sfegnicul gi jert-
l'elnicul de aur. Cdci fiind simplu dupl fire ca Dumnezeu, se
cunoagte in chip felurit prin varietatea lucr6rii. Cici Cuvdn-
tul Tatdlui este, flrd indoiali, viu gi lucritor gi, pe l6ng6 a-
Ibid.,x
"
41
Fry
ceasta, viafn gi lumini gi miros de bun6 mireasm[ spiritual[.
Agadar, cei ce rimdn pe ldngl poruncile date prin Moise au
in griji cele de prisos ale cortului. Cdci legea e nefolositoa-
re, dacd nu e in{eleasd duhovnicegte. Iar cei ce au prins curaj
sI poarte Sfintele Sfintilor sunt in Hristos, nepurtdnd nici un
lucru de prisos, ci purtdndu-L pe Hristos insugi. (...) Cei in-
credinfali cu cele de prisos ale cortului sffint le transport[ pe
acelea pe care. Dar cahatilii purtau Sfintele Sfinfilor nu pe
care, nu pe altceva, ci pun0ndu-le pe umerii lor. (...) Pentru
ce (. , . ) legea e grea gi e o povar[ anevoie de purtat. Iar sem-
nul clar al acestui fapt e c[ cele de prisos nu sunt purtate pe
umeri, pentru neputinfa celor supugi lor. (...) Iar cahati{ii,
pun0nd pe umerii lor cele prin care se inchipuiegte Hristos,
igi fac din ele o povarl ugoar[ gi lesne de purtat."a8 in veacul
acesta nu putem scdpa de poveri, dar putem alegejugul cel
bun gi povara cea ugoar[ a lui Hristos (Matei 11,30).
10-13: ,,Au mai adus cdpeteniile jertfe pentru tjtnli-
rea jertfelnicului, in ziua miruirii lui, Si au tnfdyisat cdpete-
niile prinoasele lor tnaintea jertfelnicului. Atunci a zis Dom-
nul cdtre Moise: Cdte o cdpetenie pefiecare zi sd aducd pri-
nosul sdu pentru sJinlirea jertfelnicutui! in ziua intdi a adus
darul sdu Naason, Fiul lui Aminadab, cdpetenia seminliei
lui luda. $i darul lui afost: un blid de argint in greutate de
o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de
sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu jdind de grdu, a-
mestecatd cu untdelemn, pentru jertfd."
,,Prin blid gi cupl 9i prin pdinea din amdndoud, c[ci
erau pline de fiin[ cernutl, se inchipuiegte, ca prin m6ncare
gi biutur6, Hristos viafa gi de viafi ftcitorul."ae
l4z ,,O cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi-
resme."
,,C61uia estechipul gi forma unui altar de tiim6iere,
care e ftcut la fel cu un vas pentru tdmiiere. Cdci Hristos es-
n8
4e
lbid.-xrl
lbtd.',x
42
tc bund mireasmd gi altar de tdm6iere, neavdnd din afar6 bu-
na mireasmi, cum o avem noi, care c6gtig6m putin{a de a fi
aceasta prin participareala virtute gi la sfinfenia evlaviei. El
are, ca Dumnezeu, de la Sine gi in firea Sa cele prin care ne
minunim de El gi umple toati lumea de mireasma mai pre-
Eus de lume gi mai presus de creafie. Cdci e cunoscut ca Cel
ce e prin fire qi cu adevirat Dumnezeu gi are in firea Sa mi-
reasma cunogtin(ei Tatilui. De aceea e plin6 cd1uia.,,50
1416: ,,Un vgel, un berbec Si un miel de un an pen-
lru ardere detot; un lap, jertfi pentru pdcat."
,,Apoi se aduce un (vi1el) gi un berbec; pe l6ngi acestea
se aduce un miel gi un ied de capre. Prin toate e desemnat
Acelagi. Prin (vi1el), pentru marea lui tiirie gi pentru ci (vi-
felul) st6 in fruntea animalelor prin bl6nde{e gi curd{enie gi le
intrece prin mirimea corpului. La fel, toate ale lui Hristos se
afl6 pe treapta spiritualI cea mai inalti gi El insugi le intrece
pe toate gi e deasupra tuturor printr-o deosebire neasemdnatii
in orice. Prin berbec, pentru desiv6rgirea, prin miel, pentru
nerdutatea lui. (...) Prin ied, fiindcd a fost junghiat pentru cei
plcdtogi. Cici iedul e jertf[ pentru picate dup6 lege.,'sr
17z ,,Iar ca jertfd de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci,
cinci lapi, cinci miei de un an. Acestea au fost darurile lui
Naason, Jiul lui Aminadab. "
,,Iar cele spre jertfa pentru mdntuire le-au adus c[pete-
niile pentru ei ingigi, inchindndu-le intr-un oarecare mod
cortului sffint gi oferindu-le lui Dumnezeu spre miros de bu-
n[ mireasmd. Acestea erau doui juninci (Septuaginta), cinei
berbeci, cinci lapi gi cinci miei. (Vifelul) am spus cd este
]Iristos. Iarjunincile suntem noi. Iar rafiunea lor e intr-ade-
vlr gi vidit inrudit[. CEci bdrbatul e pururi conduc6tor gi in
cinste gi slavl aleas[ la Dumnezeu. Martor despre aceasta e
firea, care mirturisegte acest lucru. Iar femeia e mai mic[ gi
mai supusd gi mai prejos de b6rbafi in tdrie 9i slav6. Deci du-
I
Ibid.
J
Ibid.
43
F
ptr asemdnarea vilelului bdrbat, Hristos ne este conducitor,
iar noi ii suntem supugi gi mult mai prejos de El in tiirie gi
slav[, fiind desplr{ifi printr-o mare deosebire. Pentru cd degi
S-a ficut ca noi - cicijuninca e de acelagi neam cu vilelul -,
dar cele ale Lui sunt cu mult superioare. (...) Iar junincile
sunt dou6, inchipuind, socotesc, cele dou[ popoare, care s-au
unit intr-unul, Cel Care S-a ftcut pentru noi gi intre noi adu-
ndndu-le in unitatea cea duhovniceasc6. Iar berbecii gi mieii
in numdr egal gi iezii nu mai pufini inseamn[ mullimea cre-
dinciogilor, care s-au adunat in timpul al cincilea, in care a
avut loc venirea (lui Hristos). (...) Prin berbeci se inchipuie
desivdrgirea credinciogilor in judecata gi integritatea v0rstei
spirituale; se infelege, a celei in Hristos. Prin miei, se inchi-
puie des[vdrgirea in simplitate gi ner[utate. (...) Iar prin iezii
pentru picat, se inchipuie faptul"de-a avea totdeauna trebu-
infl de curdfire gi de iertarea gregelilor."52
18-83: ,,in ziua a doua a adus Natanael, fiul lui fuar,
cdpetenia seminliei lui Isahar. Acesta a adus dar din partea
sa: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si
o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, a-
jdind
mdndoud pline cu de grdu, amestecatd cu untdelemn,
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu
miresme. Ut vilel, un berbec Si un miel de un on pentru
ardere detot; un !ap, jertfd pentru pdcat; iar ca jertfi de im-
pdcare, doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un
an. Acestea aufost darurile lui Natanael, fiul lui fuar. in zi-
ua a treia a adus cdpeteniafiilor lui Zabulon, Eliab,fiul lui
Helon. Darurile lui aufost: un blid de argint fn greutate f,e
o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de si-
cli, dupd siclul sfiint, amdndoud pline cu tdind de grdu, a-
mestecald cu untdelemn, pentru jertfi; o cddelnild de aur de
zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Ai un miel
de un an ardere detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru
sz
lbid.
44
,lertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci
miei de un an. Acestea sunt daruile lui Eliab,fiul lui Helon.
ln ziua a patra a adus cdpeteniafiilor lui Ruben, Eliyur, fiut
lui $edeur. Dorurile lui aufost: un blid de argint in greutdte
de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de
sicli, dupd siclul sfidnt, amdndoud pline cu fiind de grdu,
omestecatd cu untdelemn, pentru jertld; o cddelnild de aur
de zece sicli, plind cu miresme, un vilel, un berbec Si un miel
de un an pentru ardere detot; tm lap, jertfd pentru pdcat; ior
pentru jertfa de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi
Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui Elilur, fiul
lui $edeur. in ziua a cincea a adus cdpetenia fiitor lui
Simeon, $elumiel, fiul lui furiSadai. Darurile lui aufost: un
blid de argint fn greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd
de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud
pline cu fiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru
jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un
vifel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere detot; un
lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi
boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea
$unt darurile lui $elumiel, fiul lui furisadai. in ziua a ;asea
a adus cdpetenia fiilor lui Gad, Eliasaf,, fiul lui Raguel.
Darurile lui au fost: un blid de argint in greutate de o sutd
lreizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli,
dupd siclul sjint, amdndoud pline cu /iiind de grdu,
amestecatd cu untdelemn, pentru jertft; o cddelniyd de aur
de zece sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec Si un
miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertJd pentru
pdcat; iar pentrujertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci,
cinci lapi Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui
Etiasaf, fiul lui Raguel. in ziua a Saptea a adus cdpetenia
,fiilor lui Efraim, EliSama, fiul lui Amihud. Darurile lui au
,fost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de sicli
Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sJiint,
45
 amdndoud pline cufdind de grdu, amestecatd cu untdelemn,
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi-
resme; un v$el, un berbec Si un miel de un an pentru ardere
detot; un lap, jert/d pentru pdcat; iar pentru jertfa de im-
pdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi gi cinci miei de un
an. Acesteo sunt darurile lui EliSama, /iul lui Amihud. in zi-
ua o opta a adus cdpeteniafiilor lui Monase, Gamaliel,
fiul
lui Pedalur. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greu-
tate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Sapte-
zeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu Jdind de
grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelnipd de
aur de zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Si tm
miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertfi pentru
pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci,
cinci lopi Si cinci miei de un dn. Acestea stmt darurile lui
Gamaliel, fiul lui Pedalur. in ziua a noua a adus cdpetenia
fiilor lui Veniamin, Abidan,fiul lui Ghedeon. Darurile lui au
fost: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli
Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfiint,
amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untdelemn,
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi.
resme; un vilel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere
detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de tmpd-
care: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an.
Acestea sunt darurile lui Abidan, fiul lui Ghedeon. in ziua a
zecea a adus cdpetenia fiilor lui Dan, Ahiezer,
fiut lui Ami-
Sadai. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greutate de o
sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli,
dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu/dind de grdu, omeste-
catd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelniyd de aur de zece
sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec gi un miel de un
an, pentru ardere detot; un lap, jertft penilu pdcat; iar
tru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci
lapi Sl
cinci miei de un an. Acestea sunt darurile lui Ahiezer, fi
lui AmiSadai. in ziua a unsprezecea a adus cdpetenia fiilor
lui ASer, Paghiel, fiul lui Ocran. Darurile lui aufost: un blid
de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de
argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pli-
ne cufdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jert/A;
o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vi1el,
un berbec Si un miel de un an pentru arderea de tot; un !ap,
Jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi,
cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea sunt
tlarurile lui Paghiet, fiul lui Ocran. in ziua a doudsprezecea a
adus cdpeteniafiilor lui Nefiali, Ahira,fiul lui Enan. Darurile
lui aufost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de
slcli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul
qfdnt, amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untde-
lemn, pentru jertld; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu
miresme; un vilel, un berbec Si un miel de un an pentru
ordere detot; un lap, jertfi pentru pdcat; iar pentru jertfa de
lmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lopi Si cinci miei de
un an. Acestea sunt darurile lui Ahira, fiul lui Enan."
,,Toate cdpeteniile semintiilor lui Israel aduc aceleagi
daruri, cu toatd importan(a lor numericd diferitn. prezentarea
darurilor, descrisi la fel, cu aceleagi cuvinte, corespunde stilu-
lui vechi oriental de istorisire. Referindu-se la acest pasaj din
Jliblie, intr-un eseu publicat in Oceanografie, Mircea Eliade
aratl cI de la o vreme repetarea nu mai plictisegte, ci e simfiti
oa de o deosebitl frumusefe."53 intr-un text sacru, insi, repe-
tarea unei formule nu urmiregte efecte estetice (chiar dacl le
ob[ine), nici mnemotehnice, ci se dd cuvintelor o putere real5,
prin repetarea de un anumit numlr de ori (3,7,12,40 g. a.).
84-88: ,,Acestea aufost darurile din partea cdpetenii-
lor lui Israel, aduse la sfinlirea jertfelnicului, in ziua mirui-
rli lui: doudsprezece blide de argint, doudsprezece cupe de
urgint, doudsprezece cddelnile de aur, at'dnd fiecare blid o
" NUM, p.206
47
nFeB
sutd treizeci de sicli de argint Sifiecare cupd cdte Saptezeci
de sicli; deci argintul tot in aceste vase afost doud mii patru
sute sicli, dupd siclul sfdnt; doudsprezece cddelnile de aur,
pline cu miresme, de cdte zece sicli fiecare, dupd
sfdnt; deci tot aurul cddelnilelor a fost o sutd doudzeci de
sicli; pentru arderi de tot aufost: doisprezece vilei din vilele
mari, doisprezece berbeci gi doisprezece miei de un an S
impreund cu ei prinosul de pdine si turnarea lor;
ce fapi, jerffi pentru pdcat; iar pentru j"rtfo de impdcare
fost: doudzeci Si patru de boi, Saizeci de berbeci, Saizeci
lapi Si Saizeci de miei de un an, fdrd meteahnd. Acestea
fost darurile la sfinlirea jertfelnicului, dupd miruirea lui. "
Numerele din acest capitol au inspirat diferite
cabalistice. Nu negim simbolismul sau chiar for{a unor n
mere; uneori chiar aghiografii transmit mesaje numero
ce, invitSnd la descifrarea lor. Totugi, forfarea in{elesului
merelor ne pare riscantd, chiar gi in cazul unor tdlcuiri
tristice impunAndu-ne o anume prudenti, cdnd socotim ci
indepErteaz[ de intenfia Scripturii.
892 ,,Cdnd a intrat Moise tn cortul adandrii, ca sd
iascd cu Domnul, a auzit un glas, care-i grdia de sus de pe
votul legii, dintre cei doi heruvimi. Glasul acela grdia cu el.'1,
,,Verset izolat, frri aparent[ legituri cu contextul:
insi confirm[ modalitatea prin care Moise a primit toate
runcile de mai sus, precum gi plinirea fEgiduinfei din 1e
25,22. in ce privegte ultima propozilie a versetului,
original (at6t cel ebraic, cdt gi cel grecesc) nu acordi o a
me determinare pronumelui personal, aga inctt traduceri
oscileazd intre El (Domnul) ti vorbea (lui Moise) 9i e/ (M
se) ii vorbea (Domnului). Contextul ins6 impune varianta
doua: comunicarea dintre om gi Dumnezeu nu inseamnl
nologul Acestuia, ci dialogul celor doi."sa
5a
PENT, p. 257
48
Cap. I - Sftnlirea levililor
l-32 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Vor-
Aaron Si-i spune: Cdnd vei pune candelele ir tf"C-
heste cu
nlc, ca sd lumineze partea cea dinainteo lui, sd aprinzi in el
Wpte candele! $i afdcut Aaron a$a: a aprins tn sfeSnic, ca
id lumineze partea cea din fala lui, Sapte candele, cum po-
ntncise Dornnul lui Moise."
,,inlelegi deci c[ cele gapte candele trimiteau lumina
ln priviri intoarse spre fafa sfegnicului. Clci nu lumineazl
lumina dumnezeiascl gi spiritualI celor ce rdmdn ind[rit gi
lunt intorgi de la Dumnezeu, ci celor ce au fost adugi la ve-
dcrea ei prin sfinfenie gi au ajuns (in) fa{d prin indr[znirea
orcdin{ei gi prin cuviinta preafrumoasi a viefuirii celei drep-
to. Pentru ci e ur6t gi nepl[cut lui Dumnezeu tot ce este in
plcat gi neascultare. Iar scump lui Dumnezeu gi sub privirea
Lui e cel ascultiltor gi ugor de cllduzit de El.
4: ,,Iatd cum erafdcut sfeSnicul: fusul lui de aur era
lUcrqt din ciocan; Jlorile lui toale erau tot din ciocan. Dupd
nodelul pe care il ardtase Domnul lui Moise, aSa s-aficut
qleSnicul."
,,Candelabrul avea un rol cultic, intrebuinfarea lui fi-
lnd rezervat[ lui Aaron (cf. Iegirea 30,8; Levitic 24,3). El es-
tO deja vt obiect sacru) consacrat printr-o oncfiune gi simbo-
llz0nd prezenfa continul a lui lahve in sfhntul locag, cici el
lrcbuie sd ardd necontenit (cf. Levitic 24,4). Cu timpul, sim-
bolismul lui se amplifici, el devenind ochii Domnului care
gulreierd tot pdmdntul (Zaharia 4,10), semnul prezenfeiLui
fn Israel"56
5-8: ,,^li a grdit cu Moise Domnul Si i-a zis: Ia pe le-
vlli din mijlocul fiilor lui Israel Si-i curdld; Si ca sd-i cureli,
ndfaci cu ei aSa: sd-i stropeSti cu apa curdpirii, sd-Si radd
eu hriciul tot trupul lor, sd-Si spele hainele Si vor fi curali.
ff Sf. Chirilal Alexandriei, op. cit.,IX
In
NUM, p.206
F
Apoi ei sd ia un vilel Si prinosul de pdine, Jdind de grdu,
mestecatd cu untdelemn; iar tu sd mai iei un vgel, j
pentru pdcat."
Apa cur[firii ,,indic[ mortificarea lui Hristos slvdrgi
in sfdntul Botez. De aceasta a spus cd trebuie sI se fac[ pE
tagi gi cei care se afl6 in treapta Levililor, despovlrdndu
ca in umbrl de tot felul de necurlfenie trupeascd.
socotesc cL o aratd gi cur[firea prin brici a pdrului de pe
Cdci viu este cuvdntul lui Dumnezeu Si lucrdtor Si mai
lit decdt orice sabie (Evrei 4,12), rdzind ca pe nigte peri
unghii necurdfia migclrilor (trupegti) crescute in noi. (...
Dar precum briciul nu scoate cu totul din rdd[cinI
pirul ce cregte din noi, ci-l taie indatl ce risare, aga gi
v6ntul lui Dumnezeu nu smulge din rldicind migcarea
ndscutl a poftei (c[ci sfin{enia desdvdrgitii ne e
pentru veacul viitor), ci mai degrabd o mortificd cdnd
legte gi se intlregte in noi gi potolegte legea din
trupului, cdnd devine silbatecd. Deci tiierea pdrului
ni curifirea minfii, pe care o lucreaz[ in noi cuvdntul du
nezeiesc gi ascufit. Iar spllarea hainelor infrfigeazd viefui
noastr6 strllucitoare gi nep6tat6, afitatdin afard"sT .
9-l2z ,,Adu dupd aceea pe levili inaintea cortului
dundrii, unde vei aduna toatd obStea fiilor lui Israel. Sd
apropie levilii inaintea Domnului Si /iii lui Israel sd-Si
mdinile pe levili; iar Aaron sd afier:oseascd pe levili inai
tea Domnului, din parteafiilor lui Israel, ca sdfacd ei
bd Domnului. Apoi levilii sd-Si pund mdinile pe capetele v
leilor Si tu sd aduci unul jertfd pentru pdcat, iar pe
ardere detot Domnului pentru curdlirea levililor. "
,,Punerea mdinilor pe levili are insemndtatea
rului unei obligafii purtate de intreaga comunitate."ss ,
nerea mdinilor pe capul vileilor, precum gi arderea de tot
unuia dintre ei, este explicati ca reintdrirea Alianfei, al
]] Sf. Cnirit al Alexandriei,
s8
op. cit.,Xl
NUM, p.206
50
tomn perrnanent rdmdne inocenfa (levililor) cu prilejul cul-
lului vilelului de aur.")v ,,la seama cd vilelul se arde tot, iar
vltclul de un an se junghie pentru pdcat, ca sd infelegi prin a-
fldndoi deodatii pe Cel Unul Care Se oferd in deslvdrgirea
vlrtufilor ca bund mireasm[ spirituald gi Se junghie in simpli-
tatc Ai neviclenie. (...) Iar cd tot neamul slujitorilor e adus
pcrrtru toli gi de cdtre tofi ca dar lui Dumnezeu, o arat[ pune-
rca mdinilor de cdtre fiii lui Israil. (...) Fiindci precum igi pu-
trcau Levi(ii mdinile peste capetele victimelor qi a animalelor
oe se junghiau pentru ei drept chip al lui Hristos gi n-o flceau
tceasta nicidecum binecuvdnt6nd, ci ardtAnd prin punerea
mAinilor pe Dumnezeu Care poartl pdcatele noastre gi e jertfit
pontru noi (...), a$a vei in,telege cI se ficea punerea mdinilor
do citre popor asupra Levililor. igi puneau mhirile ca sd ageze
ln locul lor cu osebire pe Levifi inaintea lui Dumnezeu spre
rlujirea jertfei. Atunci se sivdrgea punerea miinilor. Dar a-
cum, schimb6ndu-se lucrurile neasemlnat de mult, poporul igi
d[ consimfirea pentru cei alegi prin Hristos spre slujirea
Jortfei, strigdnd cI sunt vrednici. $i aceasta o fac in biserici,
prccum gi cei vechi siv6rqeau punerile mdinilor peste Levifi
la sffintul gi dumnezeiescul cort. E vddit, agadar, cE dacl nu se
ftce o hirotonie (punerea m6inilor) in biserici in prezenfa po-
porului,va fi impotriva voiei lui Dumnezeu gi in afara legilor
tfinte."60 in Biserica, clerul e hirotonit de cdtre episcopl iar
poporul consimte prin aclamalia: Yrednic este! Punerea mdi-
nilor de c[tre popor asupra levitilor e doar tip, nu gi echivalent
alHirotoniei.
13-19: ,,Pune apoi pe levili fnaintea Domnului Si ina-
lnlea lui Aaron Si inaintea fiilor lui Si-i adu dar Domnului.
iSa vei osebi pe levili de fiii lui Israel, cd vorJA ai Mei. Du-
pd aceea vor merge levilii sd slujeascd la cortul adundrii,
tlupd ce ii vei curdla Si ii vei afierosi Domnului; cdci imi
wnt dali Mie dintreJiii lui Israel in locul tuturor celor intdi-
qq
tbid.
n"
Sf. Chi.il al Alexandriei, op. cit.,Xl
51
 ndsculi, care deschide orice pdntece; cdci al Meu este
intdi-ndscutul lui Isroel, de la om pdnd la dobitoc, pentru
Mi i-am sfinlil Mie tn ziua cdnd am lovit in pdmdntul E1
tului pe toli intdi-ndsculii; Si in locul tuturor intdi-ndscui
fiilor lui Israel am luat pe levili; Si i-am dat pe leviyi dar I
Aaron Sifiilor lui dintrefiii lui Israel, ca sd slujeascd penh
Jiii lui Israel, la cortul adundrii, Si sd se roage pennufiii t
Israel, ca sd nu-i ajungd pefiii lui Israel vreo urgie, idnd
ar apropia de locasul sfant."
,,De abia dupl ce au fost sfin1i1i (...), Levilii s-au
tins de toate cele privitoare la jertfe. Drept aceea tot cel
nu e sfhnt in Hristos gi nu s-a cur[fit de mai inainte,
modul cuvenig si stea departe. C[ci nu se va atinge I
depsit de dumnezeiegtile altare.,,6r Cuvdntul vizeaziin
cial clerul; aplicat credinciopilor, el devine un averti
referitor la primirea Euharistiei cu vrednicie, dupd ce
cur6fit prin Taina Spovedaniei.
20-26: ,,Moise Si Aaron Si toatd obsteafiilor lui
el auJdcut cu leviyii cum poruncise Domnul lui Moise
tru levili; aSa au fdcut cu ei fiii lui Israel. S-au curdyit
levilii gi Si-au spdlat hainele, iar Aaron a sdvdrSit s.fin
lor tnaintea Domnului Si s-a rugal pentru ei, ca sdfie curali;
Dupd aceea au intral levilii sd-Si facd sluibele lor la coriul
adundrii, inaintea lui Aaron Si inaintea fiilor lui. Cum
runcise Domnul lui Moise pentru levili, aSa au
ficut cu
$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Aceasta esi legea k
filor: de la doudzeci Si cinci de ani in sus sd intre sd
la cortul adundrii; iar la cincizeci de ani sd inceteze sd
Si
mai lucreze. De acolo inainte sd ajute fralilor a strdjui
cortul adundrii, dar de lucrat sd nu mai lucreze. ASa sd
cu levilii, cafiecare sdfie la slujba lui de paznic.',
Inilial fixat[ la 30 de ani, vdrsta minimi pentru in
rea levifilor in slujbd a fost cobordtE cur6nd lais de ani,
6t lbid.
52
yind din slujb[ la 50 de ani, adic[ dublul vdrstei intr6rii in
tlujb6. ,Num6rul 25, al cincilea num6r pltrat incepdnd de la
l, se spune cE este simbolul seminfiei levitice."62 Atdt25 cdt
gi 50 cuprind pe 5, intdrit prin repetifie. Cum numdrul 5 ara-
t[ simfurile, poate fi un indiciu al slujirii levitice in chipuri,
ndresdndu-se in special simfualitafii; sau mai poate ar[ta ci
rlujirea leviticl se s[vdrgegte p6ni in timpul al cincilea, al
venirii M6ntuitorului (dupd Adam, Avraam, Moise qi Pro-
foti). Levifii ipi incheie slujirea Ia 50 de ani, semn al incetiirii
preofiei Legii vechi odatii cu Pogordrea Duhului Sffint in zi-
ua Cincizecimii (anului 30).
Cap. 9 - Pastile in pustie; stdlpul de nor Si defoc
l-12: ,,in vremea oceea a grdit Domnul cu Moise in
pustiul Sinai, in anul al doilea dupd ieSirea din Egipt, in
luna tntdi, gi a zis: Spune fiilor lui Israel sdfacd Pastile la
vremea rdnduitd pentru ele: in ziua de paisprezece a lunii
tntdi, spre seard, sd le facd la vremea lor, dupd legea lor Si
dupd regulile lor sd le sdvdrgili! $i a spus Moise fiilor lui
Ittrael sd facd PaStile. $i au ftcut ei Paslile in luna intdi, in
,lua a paisprezecea, spre seard, in pustiul Sinai; cum po-
nrncise Domnul lui Moise, aSa au fdcut fiii lui Israel. Dar
erau Si oameni necurali, care se atinseserd de trup de om
mort, Si nu puteau sd sdvdrSeascd Pagtile tn ziua oceea.
AceStia au venit in ziua aceeo la Moise gi Aaron, Si le-au
ttpus oamenii aceia: Noi suntem necurali, pentru cd ne-am
alins de trup de om mort; de ce sd nufim ldsali sd aducem
Domnului dar la vretnea cea rdnduitd pentrufiii lui Israel?
lar Moise a zis cdtre ei: Stali aici, cd am sd ascult ce porun-
eeste Domnul pentru voi! A grdit Domnul lui Moise Si a zis:
Spune fiilor lui Israel: Dacd cineva din voi sou din urmasii
vostri vafi necurat prin atingere de trap de om rnort, sau va
.li departe tn cdldtorie, sau intre neamuri strdine, Si acela sd
hl
Clement Alexandrinul , Stromqte,Vl,85,4
53
facd Pastile Domnului. Dar sd le facd tn ziua a paispreze-
cea a lunii a doua, seara, Si sd le mdndnce cu azime Si cu
ierburi amore; sd nu lase din ele pe a doua zi, nici oasele
nu le zdrobeascd; $i sd le sdvdrSeascd dupd toatd
PaStilor."
Dumnezeu ne ddruiegte timpul, spre a ne pregdti pen
tru trecerea Q:esah) Ia via{a de veci. Sunt chema{i gi cei ce
odinioar[ s-au intinat de picat, s-au indepiftat c0ndva de la
Adev[r ori au petrecut intre falsele invifdturi ca intre nea-
muri strdine. Timpul e, pentru acegtia, intervalul in care se
pot curafi. ,,Chiar gi o astfel de sllbiciune in leagdnul
dinlei este suslinut[ de mama iubire, pdnd cdnd noul om
ridicl la starea de bdrbat deslv6rgit qi nu mai poate fi pu
incoace gi incolo de orice vdnt al invd1iturii."63
l3z ,,Iar omul curat, care nu se a/ld departe in
torie Si nu va face PaStile, sufletul acela sd se
din poporul sdu, cd n-a adus dar Domnului la vreme.
acela purta pdcatul sdu. "
tSi va
Prin omul curat ce nu e cllitorit, ins[ nu face
intelegem pe cel r[mas doar formal in Biseric6, ortodoxu
nepracticant.
14: ,,De va trdi la voi wetm strdin, sdfacd Si el P,
Domnului: dupd legea Pastilor Si dupd rdnduiala lor sd le
cd. O singurd lege sdfie Si pentru voi Si pentru strdin."
Nimeni nu este exclus de la unirea cu Hristos, dacd
primit tiierea imprejur a inimii (Botezul).
15-23: ,,in ziua cdnd a fost asezat cortul, nor a acci!
perit cortul adundrii, Si de seara p;dnd dimineala afost dea)
supra cortului, ca o vedere defoc. ASa era totdeauna: ziua
acoperea un nor $i noaptea o vedere de foc. Cdnd se
norul de deasupra cortului, atuncifiii lui Israel plecau Si,
locul unde se oprea norul, acolo poposecru cu tabdra fiii
Israel. Dupdpinmca Domnului se opreaufiii lui Israei cu
63
Fericitul Augustin, Mdrturisiri,Y,6
54
bdra lor Si dupd parunca Domnului plecau; tot timpul cdt
norul stdtea deasupra cortului, stdteau Si ei cu tabdra. Cdnd
Jnsd norul stdtea multd vreme deasupra cortului, urmau a-
cestui semn al Domnului sifiii lui Israel Si nu plecau. Cdteo-
datd se intdmpla ca norul sd stea numai pulind weme dea-
iupra cortului; dupd glasul Domnului se opreau qi dupd po-
ntnca Lui plecau la drum. Cdteodatd norul stdtea numai de
seara pdnd dimineala, iar diminea[a se ridica norul; atunci
plecau Si ei; sau stdtea norul o zi Si o noapte Si, cdnd se ri-
dica, plecau $i ei; sau de umbrea norul deasupro cortului
doud zile, sau o lund, sau un an, fiii lui Israel stdteau Si nu
plecou la drum; iar cdnd se ridica el, atunci plecau, cd din
porunca Domnului se opreau Si din porunco Domnului ple-
cau la drum: urmau semnul Domnului, dupd porunca datd
de Domnul prin Moise.
,,indatii ce s-a intbmeiat gi a rdsirit pe pdmdnt cortul
cel prea adev[rat adic[ Biserica, s-a umplut de slava lui
Hristos. Clci socotesc c[ faptul c[ vechiul cort a fost acope-
dt de nor nu arat[ altceva decflt aceasta. Deci a umplut llris-
tos Biserica de slava Sa. $i celor ce petrec in negtiinfl gi r5-
tlcire, ca intr-o noapte gi intr-un intuneric, El le strdlucegte
oa un foc, s[dind in ei lumina ce se cunoa9te cu mintea (inte-
ligibil6). Iar celor ce sgnt deja luminafi gi au in inimd ziua
lpiritual[.(inteligibil[), le d[ruiegte umbra gi acoperimintul
Slu, imbibAndu-i cu roua duhovniceascE, adicd" eu mdngdie-
rile de sus gi cele prin'Duhul. Aceasta inseamn[ noaptea in
ohipul focului gi ziua in chipul norului. Cici cei ce sunt incl
prunci au nevoie de o lumind care ii duce la cunoagterea lui
Dumnezeu. Iar cei ce sunt mai sus de acegtia gi sunt luminafi
prin credinli, au [ips[ de aoopetlmdnt gi ajutor, ca sd poatil
purta cu vitejie argi1a vielii prezente gi povara zilei. (...) Apoi,
ridic6ndu-se norul, pleca irnpreund cu el gi cortul; gi oprindu-
se acelq se opregte gi acest4 iar impreund cu acesta ftceau gi
lsraelilii la fel. Cdci Biserioa urmeazi, in toate lui llristos gi
sffinta mulfime a celor credinciogi nu se despafte de Cel ce o
cheami la mdntuire. (...) Dar pitrunz6nd la infelesuri mai
55
subfiri, vom spune iardgi cI prima plecare este cea de la ne-
credinfi la credinfi gi de la necunogtinfi la cunogtinli gi de la
a nu gti cine este Cel prin fire gi cu adevlrat Dumnezeu la a gti
clar pe Stipdnul gi Fdcitorul tuturor. O a doua (plecare) folo-
sitoare, dupd aceea, e cea din viciu gi neinfrdnare, spre voin{a
de a sivdrgi gi cugeta cele bune. Iar a treia, mai inainte gi mai
slivitii caaceea, e cea de la ceea ce-i cu lips[ spre ceea ce-i
intreg, in fEptuire gi dogme. Sau oare nu sporim pe incetul in
cregterea cea in Hristos, inaintdnd spre blrbatul desdvdrgit gi
indlfdndu-ne la misura vdrstei plinirii Lni?"u
Cap. 10 - Trdmbilele de argint; cdldtoria Israeligilor
l-22 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Fd-yi doud
trdmbile de argint: din ciocan sd le faci, ca sd fie pentru
chemarea obStii Si pentru plecarea taberei."
Folosirea trdmbilelor e gi un indiciu c[, ,,in vremea lui
Moise, muzica a fost introdus[ in cult"65.
3-5: ,,De se va trdmbfa din ele, se va aduna toatd
obstea la uSa cortului adundrii. De se va trdmbrta numai din
una, se vor aduna la tine toate cdpeteniile cele mai mari ale
lui Israel. Cdnd veli insoli sunetele cu strigdte, se vor ridica
taberele dinspre rdsdrit. "
Biblia 1688 are la versetul 5: $i veli trdmbiya semnu...
,,in unele versiuni ebraice: cdnd veli suna alarma sat cdnd
veli striga cu strigdte. Text nu indeajuns de clar, cat€ SUg€+
rcazd emiterea unor strigite de rdzboi, de pornire la
menite s[-i incurajeze pe luptitori gi s6-i sperie pe adversari;
strig6te cu care ins[ era aclamat un rege sau de care era
sofitd purtarea chivotului. Cu toate acestea, se pare cI nu q
vorba de voci omenegti, ci de o anume modulare a sunetului
de tr6mbild, intr-un fel de triluri clocotitoare."66
* Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
6' AB, p. 139
uu
PENT, p.260
veli insoli a douq oard sunetele cu sffigdte,
6z ,,Cdnd
se vor ridica taberele cele dinspre miazdzi. Cdnd veli insoli
a lreia oard stmetele cu strigdte, se vor ridico taberele cele
dinspre mare. Cdnd veli tnsoli a patro oard sunetele cu stri-
gdte, se vor ridica taberele cele dinspre miazdnoapte. Sd in-
iolili sunetele cu strigdte numai pentru plecare."
Despre taberele dinspre apus gi miaz6noapte se vorbeg-
tc doar in Septuaginta, ele nefiind amintite in textul ebraic.
7-8i ,,Iar cdnd chemali adtmarea, sd sunali, dar sd nu
fnsolili sunetele cu strigdte. Din trdmbile vor suno preolii,
tlii lui Aaron: aceasta-i pentru voi lege veSnicd, din neqm in
neam."
. ,Numai preofii au dreptul sI sune din trdmbife (...).
In (Apocalipsd), preofii sunt inlocuifi cu ingeri sundnd din
6apte tr6mbi{e. Autorii cregtini vdd ?n cele dou6 instrumente
de argint Vechiul giNoul Testament."67 Sau trimbifele de ar-
gint sunt ,,invifitura mirea{5 gi cereascd a propovidui.iir:68.
,,Trdmbifele sunt doul pentru c6 propov[duirea in biserici e
lndoitl. Una conduce pe credinciogi la cunoagterea dumne-
zeiascl a dogmelor gi aratl falsitatea invdfiturii celor ce (le)
rtricd (...), alta conduce spre indreptarea moralE gi luminea-
#;
, zi-
0e, poporul la cort. CIci prin propoviduiri adundm pe cei ce
petrec in corturile proprii, Ia biserici. Iar odatil adunafi, ii in-
dupleclm sd purceadl de la cele mai de rugine spre cele mai
Cuvenite celor sfinfifi gi-i invn{am sI se mute oarecum de la
flu la bine. (...) Apoi a poruncit sd se dea patru semnale deo-
lebite ca prin ele si se migte gi sI plece cei de la rIs5rit, de la
filazdzi, de la miazlnoapte gi de la apus. prin acestea soco-
tosc cI ni se aratii cele patru Evanghelii, prin care e condusi
toatd lumea spre cunogtin(a dogmaticd Ei moral6. (...) Dar ia
07
NLrM. r.206
oi O.igeni
Omilii la Cartea losua. VII, I
57
 scama c[ numai celor invrednicili de preofie le rdnduiegte
se foloseascd de tr6mbife, incredinf6ndu-le, socotesc,
povlpitorilor popoarelor gi celor sfinfifi pentru preo{ie cu
tul de inv5f6tur[ gi pregltire spre dorirea virhrtii."6e
9-10: ,, Cdndveli merge la rdzboi, in pdmdntul
impotriva vrdjmasilor care ndvdlesc asupra voastrd,
sunetele de trdmbild cu strigdte Si veli /i pomenili
Domnului Dumnezeului yostru Si veyifi izbdviyi de
vogtri. In ziua voastrd de bucurie, la sdrbdtorile voastre
la lunile noi ale voastre, sd trdmbiyayi din trdmbile la
rile de tot ale voastre Si la jertfele voastre de tmpdcare
prin aceasta veli fi pomenili inaintea Dumnezeului
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."
Urmdnd sfintei propovdduiri, vom birui pe tofi v
mdgii nogtri vlzufi 9i nev[zufi gi vom fi pururi pomenili
intea Domhului.
11-13: ,,in anul al doilea, tn hma a doua, tn
ale lunii, s-a ridicat norul de deasupra cortului adundrii;
auplecatfiii lui Israel din pustiul Sinai dupd a$ezarea
lor lor Si s-a oprit norul fn pustiul Paran. Aceasta afost it
ia plecare, dupd porunca lui Durnnezeu, datd prin Moise."
lsrael a tnberet in pustiul Paran (: glorie; frumusefe),
nordul peninsulei Sinai gi in sudul' Palestinei (Canaanului).
14-28: ,,Intdi s-a ridicat steagul tabereifiilor lui lud
cu cetele lor gi pestb cetele lor era Naason, fiul lui A
dab. Peste cetele seminliei lui Isahar era Natanael, fiul
fuar; iar peste cetele seminlieifiilor lui Zabulon era Eli
fiul lui Helon. Apoi s-a ridicat cortul Si au plecat fiii
GherSon Si fiii lui Merari, care duceau cortul. Dupd
s-a ridicat steagul taberei lui Ruben cu cetele sale; peste
tele lui era Elilur, fiul lui $edeur; peste cetele seminliei
Simeon era $elumiel, Jiul lui furisadai; iar peste cetele
minliei fiilor lui Gad era Eliasaf; fiul,lui Raguel. Dupd
6e
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
Ju uu plecat fiii lui Cahat, care duceau lucrurile sfinte, cdci
cortul trebuia sd fie a$ezat inainte de sosirea lor. Apoi s-a
fldicat steagul taberei fiilor lui Efraim cu cetele lor; peste
ailele lui era EliSama, fiul lui Amihud. Peste cetele fiilor
{cminliei lui Manase era Gamaliel, fiul lui Pedalur; iar peste
Cekk rtibr lui Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon. Dupd
bale taberele, cel din urmd afost ridicat steagul tabereifiilor
llil Dan cu cetele sale; peste cetele lui era Ahiezer, fiul lui
/miSadai; peste cetele seminliei fiilor lui ASer era Paghiel,
flul lui Ocran; iar peste cetele seminliei fiilor lui Neftali era
Ahira, fiul lui Enan. Aceasta era rdnduiala in care mergeau
flli lui Israel cu taberele lor. $i aSa au plecat."
Israelifii plecau la drum intr-o ordine bine stabilitd,
dupl cum urmeazd,:1) triburile luda, Isahar 9i Zabulon;2)
familiile levitice ale ghergonifilor gi merarililor, care duceau
oortul $i curtea cortului; 3) triburile Ruben, Simeon gi Gad;
4) familia levitic[ a cahatifilor, purtdnd chivotul gi lucrurile
rfinte; 5) triburile Efraim, Manase gi Veniamin; 6) triburile
Dan, Ager gi Neftali.
29-322 ;;Atunci a zis Moise cdtre Hobab, /iul lui Ra-
guel, madianitul, socrul lui Moise: Noi plecdm la locul ace-
la de care a zis Domnul: Voud vi-l voi da. Hai cu noi Si-!i
vom face bine, cdci Domnul a grdit bine de Israel! Acela
lnsd a zis cdtre el: Nu merg, ci md duc tn lara mea si lq nea-
lnul meu! Dar Moise a zis: Nu ne pdrdsi, pentru cd tu Stii
cum ne asezdm noi taberele in pustie Si veiJi ochiul nostru.
Dacd mergi cu noi, binele ce ni-l va face Domnul, tl vom
lace Si noi lie."
Pentru prima dat?i e pomenit aici Hobab (: iubit), ce
pare a fi cumnat al lui Moise; dupi alte interpretilri, Hobab e
un alt nume al lui Ietro (sau Raguel), socrul lui Moise. Ori-
cum, acest Hobab a insotit pe Israel, urmagii sli fiind men-
f ionafi ca
locuitori ai Canaanului (Judecitori 4,ll).
33-34: ,,Plecdnd ei de la muntele Domnului, au mers
lrei zile; iar chivotul legii Domnului a mers inaintea lor cale
F
de trei zile, ca sd aleagd pentru ei loc de odihnd. N'
Domnului ii umbrea ziua, cdnd plecau de la popas."
Cind nu era montat cortul, norul se purta
chivotului, arit6nd calea. Cum s-a mai spus, chivotul
puie pe Hristos. ,,Deci mergea chivotul inainte, ca si
odihnl fiilor lui Israil. Dar merge gi Hristos inaintea
(...). $i pe l6ng6 aceasta, implinind slujba mijlocitorului,
face rugltor citre Tat2il gi isp[gire pentru noi (I Ioan 2,1),
givechiul Moise."7o
35-36: ,,Cdnd se ridico chivotul, ca sd plece la
Moise zicea: Scoald, Doamne, Si sd se risipeascd vrdjmas
Tdi Si sd fugd de la fala Ta cei ce Te urdsc pe Tine!
cdnd se oprea chivotul, el zicea: intoarce-te, Doamne,
miile Si zecile de mii ale lui Israel!"
,,Ruglciunea lui Moise e chipul mijlocirii lui
Care, ca om, SE roagi gi cere pentru noi lucrurile cele
frumoase de la Dumnezeu gi Tatll. (...) (Se aratd c[ cei
urmeazd lui Hristos) se vor impnrtngi de grija Lui, ce le e
destulitoare spre mdntuire. Pentru ce il vor avea pe El
ducltor, inainte-luptitor gi inainte-mergitor spre a le
odihn6. Clci cel dintAi Hristos s-a bitut cu satana,
biruitor postind gi ispitindu-Se in pustie, ca noi s[ avem
dihni v6z6ndu-l pe acela biruit, dobordt gi agternut sub
cioarele Lui. (,..) (Tot) El e cel dintdi Care a infnrntat,
pricina noastrl gi in favoarea noastri, moartea, gi a su
stdpdnirea ei gi ne-a aflat noui odihna, innoindu-ne
nestriclciune. Cel dint6i Care a intrat in rai, imbldnzind
de o parte sabia inv0rtitoare gi depirtdnd, pe de alta, de
noi picatul care ne oprea intrarea. Clci El a plltit pentru
datoriile gi cu rana Lui noi tofi ne-am vindecat. (...) Cel
t0i S-a suit la Tatil gi Dumnezeu, inaugurdnd cilitoria d
sus gi pregdtindu-ne ldcagurile de sus (loan 14,2)."71 l
7o
lbid.
" Ibtd.
60
Cap. 11 - Pedeapsa poporului pentru ldcomie
l-32 ,,Poporul tnsd tncepu sd cdrteascd in auzul
Domnului, iar Dornnul auzind, se aprinse mdnia Lui, izbuc-
nl intre ei foc de la Domnul Si incepu a mistui marginile ta-
berei. Atunci a strigat poporul cdtre Moise, iar Moise s-a
rugat Domnului Si a incetat focul. De aceea s-a mai numit
locul acela: Tabeera, adicd ardere, cdci acolo afost aprins
tntre eifocul de la Domnul."
,,Agadar, cei ce au disprefuit prin p[cat toatl iconomia
ooa in Hristos vor fi hran[ focului. Iar cdrtirea arat[, pe c0t
rc vede, apostazia gi refuzul de-a primi m0ntuirea de la El,
cu toate c[ au gustat din har. Acegtia pot cunoagte sigur cele
viitoare, inv[f,flnd din cele trecute."72 Sunt pedepsili cu foc
ooi ce disprefuiesc man4 dupd cum se cufund[ in focul cel
vcanic cei ce nesocotesc pe Hristos, Pdinea Care S-a pogordt
din cer. Din nou, Moise mijlocegte pentru poporul rdzrtrdtit
;i dobdndegte pentru acela iertarea, prefigurdnd lucrarea
M8ntuitorului.
4, ,,Strdinii, dintre ei, incepurd sd-Si arate poftele Si
Eedeau cu ei Si fiii lui Israel Si pldngeau, zicdnd: Cine ne va
hrdni cu carne? "
Cdrtirea o incep strdinii (gr. ep{miWos); Anania tradu-
oc prin adundtura,,,termen folosit numai aici gi la Iegirea
12,38: amestecltur6 de ne-evrei (egipteni, semili gi alte nea-
muri) care plecaser[ impreunl cu ei din Egipt. La ei gi la
poftele lor se va referi Pavel inI Corinteni 10,6"73.
5-9: ,, Cdci ne aducem aminte de pestele pe care-l
mdncam in Egipt in dar, de castraveli Si de pepeni, de cea-
pd, de praz Si de usturoi. Acum insd sufletul nostru tdnjeSte;
nlmic nu mai este tnaintea ochilor noStri decdt numoi mana!
ldr mana era ca sdmdnla de coriandru Si tnfdyisarea ei era
ca inldpisarea cristalului. Poporul se ducea si o aduna, o
11
Ibid.
71
PENT, p.262
6I
rdsneau in rd.snile sau o pisau tn piud, o fierbeau in
Sifdceau din ea turte; iar gustul ei era ca gustul turtelor
untdelemn. Cdnd cddea noaptea roua pe tabdrd, atunci cd-
dea peste ea Si mana."
Evreii s-au scArbit de hrana cereascl, a$a cum se
scdrbi gi de Hristos, Pdinea cea din cer (Ioan 6,31-51).
10-15: ,,Moise insd auzea cum pldngea fiecare
familiile sale Si la uSa cortului sdu, Si s-a aprins tare mdni
Domnului gi s-a mdhnit Moise. Atunci a zis Moise
Domnul: De ce intristezi pe robul Tdu si de ce oare
aflat mild inaintea ochilor tdi, cdci ai pus asupra mea sarci
na a tot poporul acesta? Oare eu am zdmislit tot poporul
cesta Si oare eu l-am ndscut, de-mi zici: IaJ tn sdnul
cum ia doica pe copil, Si-l du tn pdmdntul pe care cu j
mdnt l-amfdgdduit pdrinlilor lui? De unde sd iau Si sd
eu carne la tot poporul acesta? Cdci pldng inaintea mea
zic: Dd-ne carne sd mdncdm! Eu singur nu voi putea sd
tot poporul acesta, cd acest lucru este greu pentru
Dacdfaci a$a cu mine, atunci omoard-md, de am aflat mi,
inaintea ochilor Tdi, ca sd nu mai vdd necazul acesta!"
Ca gi la leSirea 32,32, Moise cere sd moar[ el in
poporului ce a plcituit. ,,Dacdnu suntem in stare si
la viala, irremelnicE" sau poate gi la cea viitoare, ca Moise
Apostolul (Pavel), cum zicem cI iubim pe aproapele?"74
lGlTz ,,Atunci Domnul a zis cdtre Moise:
Saptezeci de bdrbali, dintre bdtrdnii lui Israel, pe care-i
tu cd sunt cdpetenii poporului Si supraveghetorii lui, Si
la cortul adundrii, ca sd stea cu tine acolo. Cd Md voi
ri acolo Si voi vorbi cu tine Si voi lua din duhul care e
peste tine gi voi pune peste ei ca sd ducd ei cu tine sarc
poporului Si sd nu o duci numai tu singur."
Institu{ia bdtrdnilor exista gi la alte popoare din
chime (egipteni, fenicieni, hitifi, madianili ori canaanifi
B[trdnii erau alegi dintre c6peteniile poporului; ei sfEtuiau
7a
Petru Damaschin, invdldturi duhwnicesti, I
62
Judecau in pricini civile gi religioase. in cei 70 de b[trini
rfl6m originea Sanhedrinului de maitfurziu.
18-20: ,,Iar poporului spune-i: Sd vd curdlili pentru
ilua de mdine Si veli cmeq cat"rre, deoarece ali pldns tn auzul
Domnului Si ali zis: Cine ne va hrdni cu carne? Cd ne era
blne in Egipt; cd are sd vd deaDomnul carne sd mdncali Si
veli mdnca; Si veli mdnca nu numai o zi, nici numai doud
aau cinci zile, nici numai zece sau doudzeci de zile, ci o lund
tntreagd veli mdnca, pdnd vd va da pe nas Si vd veli scdrbi
de ea, pentru cd ali dispreluit pe Domnul, Care este tntre
voi, Si v-ali pldns inaintea Lui Si ali zis: La ce trebuia sd
lcgim noi din Egipt? "
,,Domnul se suplrase foarte tare pentru cI lui Israil
ilu-i pisa nici de robie gi nu se temea nici de muncile din
Egipt, de dragul riumirositoarelor cirnuri gi legume. Dar gi
po noi ne induplec[ adeseori pllcerile infierbdntate gi vio-
lcnte sd socotim robia diavolului ugor de purtat gi s[ ne le-
3[m cu jug_ul pdcatului de dragul poftelor stricicioase gi p6-
m6ntegti."/) E mai mult o pedagogie in aceste cuvinte dec6t
o ameninfare, ca gi cum ar.spune: ,,Aga vi voi scoate din
Via[6, f[r[ si mai avefi poft5; gi iegind in aceasti stare vI
Vcfi putea curlfi de poftI gi, aducindu-vl aminte prin cdte
tuferin,te v-afi sclpat de ea, sd vI ferili si mai cndefi intr-in-
ta. Sau, dac[ acest lucru s-ar mai int6mpla, va fi dup[ lungi
dstimpuri, cdnd nu vi ve{i mai aduce aminte ce afi indurat
Pontru l[comia voastri. Dac6, ins[, nu avefi griji de voi gi
nu ascultali cuvdntul care v[ elibereaz[ de orice patiml, vefi
oldea in nenorocire."T6
2l-23: ,,A,poi a zis Moise: in poporul acesta, in care
nd aflu, sunt Sase sute de mii de pedeStri Si Tu zici: Am sd le
dau carne sd mdndnce Si vor mdnca o lund de zile! Li se vor
ldia, oare, toate oile Si toli boii, co sd le ajungd? Sau tot
pestele mdrii li se va aduna, ca sd-i indestuleze? Zis-a Dom-
lr sf. cniil al Alexandriei, op. cit.,Y
to
Origerr, Despre rugdciune, XXIX,14
63
 nul cdtre Moise: Dar, oare, mdna Domnului e scurtd? A
vei vedea de se va implini sau nu cuvdntul Meu."
Indoielii lui Moise ii rispunde Domnul, ar[tand ce
e Cel de la Care vin toate gi Cdruia nimic nu-I este cu
putinf6.
242 ,,Atunci a ieSit Moise Si a spus poporului
tele Domnului, a adunat Saptezeci de bdrbali dintre
poporului Si i-a pus imprejurul cortului."
,,CdtE vreme Moise ascult[ cuvdntul Domnului gi pri
megte instrucfiunile Sale, el este inl[untru, st6 in interior,
cele mai intime taine; cdnd insi vorbegte mul{imilor gi
porului, cdnd igi exercit6 indatorirea sa fafi de om, care
poate s[ rdm6nd inlduntru, el sti afar[, zice Scriptura.,,77
25: ,,$i S-a pogordt Domnul in nor Si a vorbit cu el;
Si a luat din duhul care era peste el Si a pus peste cei
zeci de bdrbali cdpetenii. Indatd insd cum a odihnit
peste ei, au inceput a prooroci, dar apoi au incetat."
infelesul primar: a profeli: a vorbi in stare de
^ ,,In
taz.ln caanl de falq o harismi simpld gi temporar{, ca o ]
figurare a Duhului pe Care Domnul lisus va avea sd-L
in Biserica Sa."78 Poate pentru a diferen{ia acest moment
cel al Cincizecimii, ediliile romdnegti de care ne folosim
Scripturii ezitiin a majuscula duhul trimis asupra betrani
excepfie face Biblia l9l4.Pdrin(ii Bisericii v[d, de altfel,
fi indicat aici Duhul Sfbnt. ,,Se zice cd Dumnezeu lu6nd di
Duhul lui Moise a dat - Duh - celor gaptezeci de bitreni.
nu infelegi ci Dumnezeu a luat de la Moise o substanf[ ma
teriall gi corporald, a impdrfit-o in gaptezeci de pdrfi gi aga
dat cdte o frdnturi fieclrui bitrdn. Este o impietate a in
astfel natura Duhului Sfhnt. Aceastii imagine inscrisi in
cest text tainic poate fi inteleasl astfel: Moise gi duhul
era in el sunt asemenea unui lumindtor foarte strilucitor,
care Dumnezeu a luminat gi pe cei gaptezeci. Strilucirea I
77
78
ld., Omilii la Cartea Numerii,Yl,l
PENT, p. 263
64
minii s-a revdrsat peste ei, fiard ca izvorul s6 scadl prin
lc€astd comunicare. (...) Duhul nu se odihneSle asupra oricui,
dup6 cum citim, ci numai peste sfinfi gi peste cei fericili. Du-
hul lui Dumnezeu se odihnegte peste cei care au o inimd cu-
ratd (Matei 5,8) gi peste cei care au cur5fit sufletul lor de p6-
Cat. Dimpotriva, El nu sdldgluiegte intr-un trup apisat de p[-
oat, chiar dacl cflndva a slldqluit intr-insul. Dutrul Sfhnt nu in-
glduie nici o comunicare, nici o imp6(eal[, cu duhul rlului.
E sigur c[ din clipa plcatului, duhul r[ului, care-i in sufletul
ouiva, igi are partea sa. Cdnd e ldsat sI intre gi s[ sdligluiasc[
tn noi prin cugetele sale rele gi poftele rele, Duhul Sfrnt se
rfl6 in strdmtoare gi eu imi ing[dui sd afirm c[: Duhul Sfhnt
orte alungat din noi. (...) In to{i cei care au profefit s-a odihnit
Duhul SJiint, dar in nimeni nu s-a odihnit ca in Mdntui-
torul."7e ,,Cici pe aceia in care se spune ci Se odihnegte Du-
hul Tiu, pe aceia ii face sd se odihneascd in Tine."8o
262 ,,Doi dintre bdrbali insd au rdmas in tabdrd: pe
unul il chema Eldad Si pe celdlalt tl chema Medad. gi a
odihnit Si peste ei duhul, cdci erau din cei inscriSi, dar nu
yeniserd la cort, Si auproorocit Si ei acolo in tabdrd."
Eldad ( : Dumnezeu a iubit) Si Medad ( : dragoste)
nu se aflau la cortul adunlrii, dar au primit gi ei harul, num[-
tAndu-se intre cei gaptezeci de beheni. ,,N-a fost impnfit
Duhul, ci a fost impirfit harul in cite vase erau gi dupd pu-
terea celor care l-au primit. tn tabdrd au fost numai gaizeci gi
opt de b[trani, care au profetizat. Eldad gi Medad nu erau
acolo. Asta s-a fhcut spre a se dovedi c[ n-a fost Moisi cel
care a imp[rfit harul, ci Duhul cel care lucreaz5,. Eldad gi
Medad au frcut parte din cei alegi gi, cu toate cI n-au fost in
I
lablrS, totugi profe{esc."8
27-292 ,,Atunci a alergat un tdndr Si a spus lui Moise,
zlcdnd: Eldad Si Medad prooroce,sc in tabdrd! gi rdspun-
n -z-3
'Mdrturisiri,
:itl Xlll,4
imului, Caiehezeie,XYl,25
65
zdnd, Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, unul din
lui, a zis: Domnul meu, Moise, opreSte-i! Moise insd i-a
Nu cumva eSti gelos pe mine? O, de arfi toli prooroci in
porul Domnului Si de or trimite Domnul duhul Sdu peste ei!t,l
E greu de infeles motivul pentru care s-a ternut
fie se temea c[ prestigiul lui Moise va avea de suferit, fie
va suferi el o scidere inaintea celorlalti. Cert e e6 i-a
lui Moise sd-i opreasci pe cei doi de-a profeli, dar Moise
i-a ingdduit sd ceari aceasta, ,,Nu pot s6-i opresc, i-a
Moisi, cdci harul este ceresc. Nu pot s6-i opresc, pentru c[
eu am acelagi har ca gi ei. Nu-mi inchipui insd c[ tu ai
aqa din pricina invidiei. Nu eSti gelos pe mine, cd ei au
fe1it, iar tu nu profefegti inc6. Agteaptl timpul."82 ,,Se
cE Dumnezeu a luat din Duhul ce se afla peste Moise gi
pus in cei alegi, nu pentru alt motiv, ci ca s[ credem ci
Unul gi Acelagi Duh sfinfegte Dumnezeu pe sfinfii dinai
de noi gi pe noi. Cdci precum Unul este Tatdl gi Unul
asemenea gi Fiul, la fel Unul este gi Duhul Sfint, Cel U
in prooroci gi in noi. Iar fiind Unul, nu trebuie infeles c6
impi(egte in mul1i, ci este neimp[rfit gi in multa di
a darurilor (harismelor) 9i se afl[ acelagi desivdrgit in
Dar trebuie observat cd Dumnezeul tuturor a poruncit ca
alegi si fie in numlr de gaptezeci. insl nu se complete
acest numdr. Cici lipsesc doi: Medad gi Eldad. Dar
zeu ii umple gi pe ei, care au intdrziat, de Duhul. Cdci
roceau in tab[ri. gi unii din jurul lui Moise ii pizmuiesc Ai
cer s[-i opreascd. Dar el vLzAnd de mai inainte taina
Hristos zice: Cine sd dea poporului prooroci ai
cdnd dd Domnul Duhul Sdu peste ei? inlelegem din
cd legea a pescuit gi a adus lui Dumnezeu pe mulfi ca sd
gdteascl pentru taina lui Hristos. Dar nu i-a putut aduce
tofi. Insi Hristos i-a sfinqit pe cei ce au venit mai t0rziu. C
au fost chemafi gi din neamuri la cunogtinfa adev[rului,
prin Moise sau prin lege, ci mai mult prin puterea lui
82lbid.,xvl,26
66
nozeu gi Tatdl, descoperind celor ce nu-L cunogteau chipul
8tru, adici pe Fiul. Iar pe cei chemafi i-a flcut gi sfin{i, un-
jlndu-i cu Duhul. $i-i pizmuiesc cei din lege pe cei indrep-
hfi in Hristos prin credinf6 9i sfin1i1i in Duhul. Dar Moise
l.a bucurat, cunoscdnd de mai inainte taina. Deci norodul
IUdeilor nu cugeta^-cele ale lui Moise, pizmuind prostegte pe
lfinfiiin Hristos."83
30-31: ,,Apoi s-a tntors Moise in tabdrd impreund cu
hdtrdnii lui Israel. Atunci s-a stdrnit vdnt de la Domnul, a a-
dus prepelile dinspre mare Si le-a presdrat imprejurul taberei
€ale de o zi intr-o parte Si cale de o zi in cealaltd parte impre-
Jwul taberei, strat gros de aproape doi coli de lo pdmdnt."
Aga cum a ftgIduit, Dumnezeu trimite israelililor bel-
fug de carne.
32-34: ,,Atunci s-a sculat poporul Si toatd ziua Si toa-
ld nooptea aceeo Si toatd ziua urmdtoare au adunat prepe-
llle; Si cine a adunat pu1in, tot a adunat zece coSuri Si le-au
httins imprejurul taberei. Dar carnea era incd in gura lor Si
Itu isprdviserd incd de mdncat, cdnd se aprinse mdnia Dom-
nului asupra poporului, Si a lovit Domnul poporul cu bdtaie
toarte mare. $i s-a pus numele locului aceluia: Chibrot-Ha-
laava, adicd mormintele poftei, cdci acolo au ingropat pe
poporul cel aprins de poftd."
,,Tot neamul evreilor, pe cdnd trecea prin degert, fi-
lndcd a dorit mdncdruri obignuite din carne, gi-a pierdut o
parte din popor. Nu le fusese interzisi aceast[ dorinfd, dar
Dumnezeu a voit, dupi pirereamea, sd introducd in preve-
dcrile legii pedepsirea dorinfelor de rizvr[tire, pentru ca tot
poporul, de buni seam[, sI infeleagd cdt trebuie sd se fereas-
c[ de cele pe care Dumnezeu le opregte prin Scripturile ce-
E$ti, de vreme ce-L supdrau chiar cele ingdduite gi pe care
ttu Ie oprise prin lege."oo ,,Dumnezeu ii invap c[ nu trebuie
r[ fie lacomi, dar le dd ceea ce doresc: mul{ime de pdslri
!] sf. Cnirit al Alexandriei,Glafire la lesire,II
l' Salrriuous, Despre guveinarea lui Dumnizeu,Vl, l0
67
zburflnd aproape de p[mdnt s-au l[sat peste tablr[ ca un
grupate in stoluri, a clror v0nare ugoard a slturat pofta lor
came. Dar necump[tarea in mdncare a umplut sucurile
trupuri dintr-odatil de otrivuri vdt[mdtoare gi imbuibarea
adus boalS gi mo-arte. Iar pilda acestora le-a ajuns celorla
spre cuminfire."8s ,,Nelipsindu-se ei de nici un bine, degi
bucurau cu imbelgugare de darul neintinat al manei,
carnea gi prazul, vorbesc de pepeni gi de castravefi, de
gi usturoi. De aceea, mdncdnd din ele, nu peste mult timp
murit. C[ci le da Dumnezeu prepelilele nu incuviinfdnd
pofta, ci incredinfdndu-i mai degrabi, prin fapte, cd ni
nu-I este cu neputinfi. Iar dupi aceasta, pe cei st[pdni(i
plIcerile ur0te ii pedepsegte. Cdci peste nenoroci{ii de I
au venit grele pdtimiri din timpul venirii Mdntuitorului
tru. Acelea au fost umbre ale acestor pitimiri, gi intdmpliri
de odinioard s-au ardtat drept chipuri de mai inainte ale
de pe urm6. Cici dupd ce S-a pogorAt la noi de sus gi din
Hristos, mana cea adevlrati, care poate s[ ne hrlneascl qi
ne frglduiascd viata vegnic6, preferind aceia in locul ei
chip neinfelept folosirea lumeascd gi apoasd a celor
tegti, s-au revoltat cu hotlr0re nu numai impotriva Dum
zeului tuturor, ci gi impotriva dumnezeiescului Moise86.
deii, resping6nd pe Hristos, neag[ gi Legea lui Moise,
care pretind ci se cdliuzesc, cici Legea vestegte pe Hri
352 ,,Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava
s-a oprit in HaSerot."
Urmdtorul popas al evreilor a fost in Haserot (:
pentru tabIr6).
Cap. 12 - Miriam pedepsild cu leprd
l: ,,Mariam Si Aaron vorbeau insd impotriva lui
se pentru femeia etiopiancd, pe cqre o luase Moise,
Moise era cdsdtorit cu o etiopiancd."
E5
Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaya lui Moise
86
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,II
68
Dacd aici s-ar vorbi despre Sefora, aceasta ar fi numi-
tl doar in mod ironic etiopianci sau kugit[, cdci ea era ma-
dianita. Dar credem a fi vorba despre o a doua sofie a lui
Moise, amintit?i doar aici, gi care, intr-adevlr, era etiopiancd.
KuOitd sa:u etiopiancd ar insemna arsd de soare, nume care,
ln sens mistic, desemneazd pe cel ce a primit lumina dum-
nozeiascd. Comentatori mai noi cred cd aici e vorba despre
Sofora, dar scrierile patristice sus(in cI Moise a avut gi o a
doua sofie, dup[ cum reiese, deqi nu foarte clar, gi din Scrip-
turd; in plus, madianilii nu erau privili cu ostilitate de cltre
ovrei. Sofia etiopiancl putea proveni dintre striinii iegili din
Egipt, gi ea ar prefigura primirea neamurilor in Biserica lui
Hristos. ,,Aaron gi Miriam au murmurat pentru cd Moise gi-a
luat o sofie etiopiancI. Or, noul Moise ia de asemenea o
otiopianci de sofie. Legea Sa, intr-adevdr, a trecut la
otiopeanca noastrd."87 ,,Pentru a explica, pe scurt, aceasta,
zicem ci Mariam preinchipuie poporul primordial. Moise,
adicd Legea lui Dumnezeu, a luat de sofie o etiopianc[ r[-
tlcitl printre neamuri. Moise, adicl Legea duhovniceasc[, o
la de so(ie, iar Mariam, care imagineazd sinagoga de azi, se
lntristeazd gi-l ceart[ impreun6 cu Aaron, altfel spus (cu)
preolii gi fariseii."88 ,,Sinagoga inchipuie acel murmur, care
necunoscflnd legdmdntul acestei etiopience, adicl al Biseri-
cii dintre neamuri, fream[td prin mustr[ri zilnice qi urSgte pe
acea plebe prin a cdrei credinf5 este scdpatd ea insdgi de le-
pra necredinlei sale."8e Miriam preinchipuie Sinagoga, Aa-
ron, in acestcaz, preofia veche, iar Moise pe Hristos. ,,Cici
]lristos este D6titorul legii giMijlocitorulintre Dumnezeu gi
oameni, cum era gi Moise. (...) Iar drept chip al preofiei Iu-
deilor trebuie socotit Aaron, iar Mariam reprezinti fa(a Sina-
gogii (a adunlrii). Deci L-au acvzat pe Mdntuitorul nostru
Hristos $i betrenii iudeilor gi inslgi adunarea (Sinagoga) im-
i7
Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor,I,6
rN
ld., O*ilii la Cqrtea Numerii,Yl,4
ru
Sf. Ambrozie, Scrisori,Lx[I,57
69
F[
preune cu aceia, invinuindu-L de cilcarea poruncilor
nezeiegti (...). Dar scr6qneau impotriva Lui gi in alt mod,
tru cd gi-a luat de so(ie o femeie neagrl" adicd Biserica
neamuri, gi a plrIsit intr-un mod oarecare pe cea dintdi, ad
pe israelita, care era Sinagoga. C[ erau furiogi deoarece
cotea obiceiurile lor, plzite in mod deger! sau date prin M
drept chipuri, nu e greu s[ vadd cel ce s-a familiarizat cu
erile evanghelice. Iar cI gi-a luat so{ie Biserica din
innegritii incl pentru intunericul cunogtinfei gi al mora
lor cici nu era inci in ea lumina cea adeviiratd
- Aaron
infrumusefeazd Si albegte fata - va putea g6si cineva
dovada in prooroci."e(
2z ,,Ei ziceau: Oare numai cu Moise a grdit
N-a grdit El, oare, Si cu noi? $i a auzit acestea Domnul."
,,Precum se pare, Mariam gi Aaron au ftcut din b
de{ea lui Moise prilej de ingimfare. Dar Dumnezeu se
rd, chiar dacd Moise tace, gi se minie de la Sine cu
impotriva celor ce au indrlznit si defaime pe slujitorul
gi socotegte ca a Sa dispre(uirea lui. Aga sd in{elegi 9i in
zul lui Hristos. Bldnde,tea gi iubirea de oameni proprii
i-au frcut pe farisei mai pornili spre disprefuirea Lui. Dar
vedea neindoielnic cI nu vor sclpa de mdnia de sus.
defhimarea Fiului avea s[ fie greu rlbdatd de Dumnezeu
Tat6l."el
3z ,,Moise insd era omul cel mai bldnd dintre toli
menii de pe pdmdnt."
,,Sunt numiti bldnzi cei cu moravurile potolite, cei
bozi de orice patim5, pentru cI nu au in sufletele lor nici,
turburare. De aceea Scriptura mlrturisegte despre Moisi ci
fost mai blAnd decdt tofi oamenii de pe pimdnt.uez ,,Cend
auzit pe Sfdntul Duh istorisind viafa lui Moisi, indatd
pitruns in noi dorin(a de a r6vni virh:tea acelui bErbat gi
s Sf. Chiril al Alexandrie i, Glafire la Numeri
"e2 Ibid.
Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,Vlll,2
70
c[ruia din noi i s-a arltat vrednic[ de urmat gi de fericit bl6n-
defea purtlrii lui."e3 Bldndefea e contrariul m6niei. ,,Cine gi_a
Itlpdnit mdnia a supus pe draci; iar cine s-a robit de d6nsa
(...) ui, dacd se zice cd insusi
Dom (psalm\4,l})!s4
ale
fdrd de yeste cdtre Moise
nul
gi cdtre Aaron Si cdtre Mariam: IeSili cdteSi trei la cortul
adundrii! $i au ieSit tustrei. Atunci S-a pogordt Domnul tn
stdlpul cel de nor, a stat la uSa cortului Si a chemat pe
Si pe Mariam Si au ieSit amdndoi."
,,Cuvdntul a afrtat ci Dumnezeu va fi judec[tor al celor
care vorbesc impotriva Mdntuitorului nostru Iisus llristos gi
va veni si osdndeasci cu m6nie pe cei ce au indrdznit se_L
calomnieze gi sI se lupte pentru egalitatea in cinste cu El.,,es
6z ,,Apoi a zis: Ascultali cuvintele Mele: De este intre
voi vretm proroc al Domnului, Md ardt lui in vedenie
Si in
lomn vorbesc cu el."
,,Nu tofi au vederi adevdrate in somn, nici nu se inti_
ptrresc acestea in mintea tuturor, ci numai aceia care sunt
cu.
rati cu mintea gi limpezili in simprile sufletului gi care a_
leargl spre contemplarea naturali; numai aceia care nu au
nici o preocupare de lucrurile viefii 9i nici o grijl de via{a de
aici; aceia ale clror indelungate fllminziri i-au dus la infra-
narea cuprinzdtoare gi ale clror sudori gi osteneli dupi Dum_
nezeu au aflat, in locul cel sfrnt al lui Dumnezeu, cunogtinfa
lucrurilor gi odihna inlelepciunii celei mai inalte; aceia a ce_
ror viafi ingereasci e ascunsd la Dumnezeu gi a c6ror inain_
tare s-a suit de la sffinta linigtire la treapta proorocilor Bi_
sericii lui Dumnezeu."'u Comer tariul avertizeazic[ nu orice
vis e de la Dumnezeu gi nu orice vedenie trebuie primitii,
71
 ar[t6nd cine sunt cei ce se inwednicesc de har. Revenind
textul biblic, constatdm cd gi proorocii pot cunoa$te
asemenea celor ce au disprefuit pe Moise.
7-82 ,,Nu tot aSa am grdit Si cu robul Meu Moise,
este credincios in toatd casa Mea: cu el gydiesc gurd
gurd, la ardtare Si aievea, iar nu in ghicituri, Si el vede
Domnului. Cum de nu v-ali temut sd cdrtili impotriva
lui Meu Moise?"
Dumnezeu ii vorbea lui Moise direct, frri inci
Mai greu de stabilit e infelesul/elei Domnular, de vreme
nimeni nu poate vedea fafa lui Dumnezeu fhrl sE moarl
Sirea'33,20-23). Dar, ,dacd ar fi lipsit cu totul de un
vrednic de Dumnezeu, Dumnezeu ar fi cu totul de
(de necunoscut, de nesimfit). Frumuse(ea este o armonie
chipul un fel de intocmire statornici. Iar dac[ s-ar spune
Dumnezeu e lipsit de un chip vrednic de El, ar trebui s[
spund cd e lipsit gi de frumuse{e gi cu atdt mai mult de
ln care e gi chipul gi frumuse(ea"e7. ,,Istoriile Evreilor
(...) cd acel sfdnt Moise s-a inwednicit, pentru multa
bldndefe, de ardtarea lui Dumnezeu. $i, dacl il descriu o
ti gi ca lipsit de vederea lui Dumnezeu, nu il aratd despl
de Dumnezeu, decdt cdnd era lipsit de bldndefe. Clci
cI Domnul se supira pe el cu mAnie c6nd era foarte
nef gi se opunea voilor dumnezeiegti. Dar c0nd il prezi
neopus cererilor hot[rdte ale Iui Dumnezeu, il laudi
imitarea deosebitii a bun[tI1ii lui Dumnezeu. De fapt
foarte bl6nd gi pentru aceasta e numit slujitorul lui
zeu gi mai vrednic dec6t to{i proorocii de vederea lui f
nezeu."e8 ,JVIoise s-a bucurat prin aceasta de o pozilie
inaltd in vederile lui Dumnezeu, mai mult dec0t al1ii, ca gi
putin{a de-a auzi in mod deosebit cuvintele dumnezei
Despre aceasta i s-a dat o bunl mdrturie. Dar aceasta o
qi mai adevlrat la Hristos. Cdci nu precum a vorbit
97
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52
9E
Sf. Dionisie Areopagitul, Epistole, VIIL I
nezeu gi Tatdl in prooroci a vorbit gi in Fiul. Ci aceia pri-
meau prin Duhul cunogtinga celor ce trebuiau s6 le afle. Iar
El cunogtea qr prin invdf[turd sfaturile Tatilui, ci ca Unul ce
ora El insugi In(elepciunea 9i Sfatul TatIlui."ee
9-10: ,,^$ s-a aprins mdnia Domnului ctsupra lor Si,
depdrtdndu-Se Dornnul, s-a depdrtot Si norul de la cort Si
latd Mariam s-afdcut albd de leprd, ca zdpada. gi cdnd s-a
uitat Aaron la Mariam, iatd era leproasd."
,,Privegte la acest popor plcltos gi vezi;ce lepr[ a p[-
catului s-a l6sat peste el, ce zgomot ii intunecl infelepciu-
nea, ce slujbi urAti gi ce inf5ligare respingdtoare are! Dar
aceastd lepr[ nu rdmdne pentru totdeauna, ci c0nd se apropie
e[pt[m0na lumii (12,15), cu sfhrgitul ei, ea va fi rechematd
ln tabirl. La sffirgitul lumii, cind va intra tot num6rul plg6-
nilor, atunci tot Israelul va fi mdntuiq gi atunci lepra se va
lndeplrta de pe fafa Miriamei, ea va redobdndi faima credin-
fei gi frumusefea cunoagterii lui Hristos, atunci fala ei igi va
reclp[ta str[lucirea, cdnd cele doud turme vor fi una gi va fi
o turmd gi un pdstor (Ioan 10,1 6)."100. Despre taina ciderii gi
a reprimirii lui Israel vorbegte Smntul Apostol Pavel (Ro-
mani, cap. ll). ,,$i s-a dep6rtat norul de cortul mdrturiei. Iar
Mariam s-a umplut indati de lepri, gi nu in mod simplu, ci ca
zlpada. $i de fapt firea dumnezeiascd, gi preacurati, indignatii
de befiile iudeilor impotriva lui Hristos gi de indrlznelile lor
necuviincioase gi afectati de am[r[ciune, a plecat oarecum gi
s-a desp6(it de Siriagogd (...). Ceci dup[ ce S-a pogordt
Domnul in stAlp de nor, pleac[ iardgi ca un nor, dup[ chipul
literei. Iar dupi ce s-a despd(it dup[ cuviinfi de Sinagoga
Iudeilor, aceasta s-a arltat indatl necuratii; gi nu simplu
necuratE, ci ajunsi la extremitatea bolii. CEci spundndu-se cl
un lepros s-a albit foarte, se aratii intensitatea bolii. $i ce e
mai alb ca zilpad{'l Pentru cE se cuvenea, ba era chiar necesar
eo
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
loo
O.igen, op. cit.,Yl,4
73
ri

gi neindoielnic s[ ajungi Sinagoga Iudeilor la toate virtulii nu va fi str[puns de vdrful sdgefilor. Fiindci tdria ei
odati ce-a cAzut din grija Celui ce o putea mdntui."tQl indoaie vdrful srgefii gi o respinge. Iar arma ocrotitoare im-
ll-12'. ,,Atunci a zis Aoron cdtre Moise:
domnul meu, sd nu ne socoteSti greSeala cd ne-am
rdu Si am pdcdtuit! Nu ingddui dar sd fie Mariam ca
ndscut mort, al cdrui trup, la ieSirea din pdntecele
sale, este pe jumdtate putred. "
,,Cei ce, fiind din neamul lui Israil gi nestriini de le
tura dupi trup cu Sinagoga ludeilor, au fost rdnduifi vi
nici ai tainelor Mdntuitorului nostru, aveau s[ aduci
ciuni pentru cei ce au picituit, degi au plcituit gi ei
nE cu aceia la inceput. Ei se roagl lui Hristos s[ nu vini
asupra lor mdnia Tatdlui."ro2 Aaron, degi a pIc[fuit imprt
nd cu Miriam, mijlocegte acum pentru sora sa; la fel,
Pavel, degi prigonitor al Bisericii la inceput impreund cu Leprogii, dup[ vindecare, pot reveni in tabirl abia in
deii, se roagd mai apoi (dup[ convertire) pentru poporul
(Romani 10,1), nesuferind s[-i vadd bolnavi de moarte
cei de un s6nge cu el.
13: ,,Atunci a strigat Moise cdtre Domnul Si a
Dumnezeule, vindec-o ! "
,,Moise s-a frcut gi acum gi mai vrednic de laud6
tru neluarea in seaml a p[catului, pentru clvdzdnd cd
nezeu pedepsegte bdrFrrea nesocotitl a femeii, gi-a fEcut fi
mai tare ca mdnia, rug0nd pe Dumnezeu si se indure de sc
1rri.;:103 ,,Aaron gi Mariam au fost r6ni1i de patima b6rfirii
s-au ftcut ca un fel de arc alpizmei, aruncdnd impotriva
in loc de sigeatil, cuvdntul. Dar Moise era atdt de departe ,

a se molipsi de boala lor, inc6t a putut si gi vindece patin

celor ce se imbolniviserd de ea. Astfel, nu numai cd
migcat de pornirea de rlzbunare impotriva celor ce l-au s
pirat, ci Il roagi gi pe Dumnezeu pentru ei. El aratd, soc Amintim ci sacerdofiul lui Moise era unur special, er nefiind
tesc, prin cdte a ficut, c[ cel ce este bine imbricat in uns ca preot spre a
sluji la cortul adundrii.
rot Sf. Chiril too
al Alexandriei, op. cit. lbid.
to2
lbid. l0' Sf. Ioan
Guri de Aur, Omilii la Matei,y,4
106
'03 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit. Sf. Efrem Skui., Cuvtint despre preopie

74 /5
 15: ,, [i a Sezut Mariam afard din tabdrd Sapte zile Si
poporul n-a plecat la drum pdnd s-a curdyit Mariam."
,,A se curd{a de lepri = a se vindeca. De refinut
le morale ale intregului episod: pdcat - pedeaps[ - pocii
- mijlocire - penitenfi - iertare."ro' ,,Mariam ii vorbegte
Moise qi este pedepsiti, dar nu fhrl judecati, ci aqa cum
legile justifiei. intr-adev[r, intdi este chematl in proces,
este judecat[ gi, in al treilea rdnd, este pedepsiti. Prin sert
tinf[ simte puterea judeci{ii, iar prin leprE suporti ispdgi
gregelilor. De altfel, sancfiunea a suferit-o nu numai
am, ci gi Aaron, fiindcd degi marele preot n-a fost lovit
lepr[, pedeapsa l-a atins gi pe el, prin pedeapsa primiti
Mariam fiind umilit;i Aaron, ca un felde complice la
Cdci Mariam este chinuitI, iar chinul ei este o rugine
Aaron. Dar, ca si cunoagtem din astfel de caztri
procedura judecilii divine este frri indurare, aceastl
duri n-a putut fi schimbatii nici la interven(ia celui ce
lezat."tot Dup[ o interpretare juridicd, interesantI, dar
cum strlinl spiritului rlslritean, incheiem cu o viziune
tologici: ,,E dep[rtati Mariam cea stlpdniti de lepr6. Dar
a pornit poporul pdnd ce n-a fost cur[fit[ Mariam. C[ci
tept[m gi noi, care credem in Hristos, curlfirea ludeilor,
dent prin credinf[. Aga, pdrdsind la sfArgit corturile
viefi, vom inainta impreund spre cetatea de sus gi vom
spre pimdntul ftg[duin1ei."
r@
Cap. 13 - Iscoadele trimise in Canaan
l-42 Dupd aceasta a pornit poporul de la Haserot gi
poposit in pustiul Paran. Acolo a grdit Domnul cu Moise
i-a zis: Trimite din partea ta oameni ca sd iscodeascd
mdntul Canaanului pe care am sd-l dau Eu Jiilor lui
107
PENT, p. 265
Salvianus, op. cil.,Ul
108
t09
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
76
ipre mo$tenire; cdte un om de fiecare seminlie sd trimifi;
lnsd aceStia sd fie toli cdpetenii intre ei. $i i-a trimis pe
ace$tio Moise din pustiul Paran, dupd porunca Domnului, Si
crau toli cdpetenii. "
,,Deci Moise, sau infelesul Scripturii legii, ii trimite
anticipat prin umbrd gi chip pe cei mai cunosc[tori gi care au
mintea mai in5lfati spre cercetarea exactd a celor figlduite
de Dumnezeu."llo.
5-16z ,,Iqtd acum Si numele lor: $ammua, fiul lui Za-
hur, din seminlia lui Ruben; Safaf fiul lui Hori, din seminlia
lui Simeon; Caleb, fiul lui lefone, din seminlia lui luda; Igal,
fiul lui losif, din seminlia lui Isahar; Osia, fiul lui Navi, din
wminlia lui Efraim; Palti, fiul lui Rafu, din seminlia lui Ve-
niamin; Gadiel, fiul lui Sodi, din seminlia lui Zabulon;
Gadi, fiul lui Susi, din Manase, seminlia lui losif; Amiel, fiul
lui Ghemali, din seminlia lui Dan; Setur,fiul lui Mihael, din
seminlia lui A$er; Nahbi, fiul lui Vofsi, din seminlia lui Nef-
lali; Gheuel,fiul lui Machi, din seminlia lui Gad."
Cele 12 iscoade trimise in Canaan au fost:
$arimua (: cel care ascult[), fiul lui Zahur (: i1
amintire buni);
Safat (: judec[tor), fiul lui Hori (: nobil);
Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefone (= pregdtit de
drum);
Igal (: El mdntuiegte), fiul lui losif (: Domnul sE
rdauge);
Osia (: mdntuire), fiul lui Navi (= odrasld);
Pahi 1: salvat), fiul lui Ralu (: vindecat);
Gadiel (: binecuvdntat de Dumnezeu), fiul lui Sodi 1=
taina mea);
Gadi 1: norocul meu), fiul lui,Sasi (= calul meu);
Amiel (: poporul lui Dumnezeu), fiul ld Ghernali (:
p[zitor de cdmile);
tn lb.d.
77
 Setur (: apdrat), fiul lui Mihael (: cine este ca
nezeu?);
Nahbi (: ascuns), fiul lui Vofsi (: gi m6na mea);
Gheuel (: mdrefia lui Dumnezeu), fiul lui Machi (
rlnit).
Lipsegte seminfia lui Levi, care n-a participat la
rirea Canaanului gi nici la imp[rfirea firii.
l7z ,,Acestea sunt numele^bdrbalilor pe care i-a trit
mis Moise sd iscodeascd yara. Insd pe Osia, fiul lui Nqvi,
Moise l-a numit losua."
,,Ebraicul YehoSua, din care derivd losua Si lisus,
prinde in eltetragrama divind YHWH, adicd,Yahve (;-
nul), numele pe care Dumnezzu i l-a descoperit lui Moise
muntele Horeb (Iegirea 3,14). in timp ce Osra inseamn5, si
plu, mintuire (numai cu presupunerea c[ ea vine de la
nezzu), Iosua inseamnd, Domnul este mdntuire sau
mdntuieSte. Schimbarea numelui lui Osia semnificI, pe
parte, c[ un astfel de nume nu putea si existe inainte de
lafia de pe Horeb 9i, pe de alta, rolul pe care Moise i-l
buie lui Iosua, acela de secund al sdu. E posibil ca schi
rea numelui sd fi avut loc cu mult inaintea acestui
aici fiind menfionat?i anume in legdturi cu trimiterea I
Iosua ca iscoadl in Canaan (el va fi acela care, in final,
cuceri Canaanul); cu numele cel nou e pomenit in legir
17,9-14; 24,13; 32,L7;33,11."111 ,,Moise a vdzut inainte
numele .Ilsus, desigur prin puterea Duhului lui
judec6ndu-l a fi un lucru vrednic de ales. CIci intr-o
cdnd el inci nu fusese rostit de oameni 9i cAnd nu era
noscut incl nici de Moise, totugi acesta I-a folosit cel di
atribuindu-l celui despre care gtia dupb chip gi simbol
trebuie sd-i urmeze dupl moartea sa la conducerea p<
lui."rr2 Dupd moartea lui Moise, adicd dupi incetarea
"t12 PENT. p.265
r
Eusebiu de Cezareea, Istori a biser iceas cd,I, [I, 3 O.igen, Omilii la Cqrtea losua,I,3
78
vcchi, poporul va fi dus in plm0ntul sffint de cltre Iosua
(lisus), prin Legea cea nou[. ,,C6nd Isus e pomenit pentru
prima dat6, numele tatllui sdu nu este dat in vileag, nici a
doua oar[, nici a treia oard. Dimpotrivd, cdnd se citeazl nu-
mele lui Navi, tat[], el nu mai este numit Isus, ci Iosua. intre
cei trimigi ca iscoade, el este numit (Osia). Mi se pare cd
lnainte i se d[duse numele de (Osia), in loc de Isus fiul lui
Navi, pentru calitatea lui de iscoadd. indatI ce s-a reintors
din implinirea misiunii sale, cind, sub impresia groazei
obgtegti, el singur d[du curaj celor fricogi, el singur intiiri
hrcrederea unui popor descurajat, atunci Moise ii di numele
de Isus. El nu mai este numit fiul lui Navi, ci el este acela
o[ruia Moise i-a zis: Condu oStirea Si biruieSte pe Amalec
(legirea l7,g).-tt3 Citatul, din pricina transcrierii numelor
din grecegte, e dificil de urmlrit. [deea este aceea c[o atunci
c0nd slujitorul lui Moise e numit Iisus, el e tip al lui Hristos
;i nu i se mai mentioneazl tatll; cdnd e numit Osea, el e
ptezentat ca fiul lui Navi 9i indeplinegte misiuni inferioare.
Totugi, Septuaginta il numegte, Ia Ieqirea 33,11 - Iisus, fiul
lui Navi. Mai menfionlm c6, pentru aJ deosebi pe Iosua de
lisus Hristos, traducltorii rom6ni ii redau numele cu un
ringur i; in textele greceqti, insi, fie cd e vorba de Septua-
ginta, fte de scrierile patristice, numele este Iisus (at iota Si
lla),la fel cu cel al Mintuitorului.
18-21: ,,Trimildndu-i pe aceStia din pustiul paron co
sd iscodeascd pdmdntul Canaanului, Moise le-a zis: Suili-vd
din pustiul acesla Si vd urcali pe munte Si cercetali ce pdmdnt
esle ti ce popor locuieSte tn el; de este tare sau slab, mult la
numdr sau pulin; cwn este lara pe care o locuieqte: bund sau
rea; cum sunt orasele in care trdieste el: cu ziduri sau ftrd
ziduri; curn este pdmdntul: gras sau slab, de sunt pe el copaci
leu nu. Fili curajoSi Si luali din roadele pdmdntului aceluia!
Aceasta se petrecea pe vremea coacerii strugurilor. "
lll
79
 ,,Moise indeamnd pe cei trimigi sd fie curajogi, in
sul: nu vI lisafi, rlm6nefi legafi unul de altul gi de cauza
mune; perseverati in ceea ce a{i inceput. Verbul pro
rdo e folositnumai aici, in tot Vechiul Testament".rla
22: ,,$i s-au dus ei Si au cercetat pdmdntul de la
tiul f,in pdnd la Rehob, care vine ldngd Hamat."
lara e cercetati de la fin (: spin), pustie la sud
Canmn, pdn[ la Rehob (: l6rgime), l6ng[ Hamat (: fo
rea{d), limita nordici a prii.
232 ,,De acolo au trecut in partea de miazdzi a
naanului Si au mers pdnd la Hebron, unde trdiau A
$eSai Si Talmai, copiii lui Enac. Hebronul fusese zidit
Sapte ani inaintea orasului egiptean foan."
Hebron (: uniune) exista inc[ de pe vremea lui A
am; aici locuiau frii lui Enac (: g6t lung): Ahiman (:
unui dar), $esai (: nobil) Si Talmai (: vlteaz). Hebronul
fost zidit cu gapte ani inainte de foan (: agezarejoas5),
tate din nordul Egiptului.
24-2Sz ,,Apoi au venit pdnd in valea Escol, au
tat-o Si au tdiat de acolo o vild de vie cu un strugure de
md si au dus-o doi pe pdrghie. Au mai luat de asemenea
dii si smochine. Locul acela l-au numit ei valea Escol,
valea strugurelui, de la strugurele de poamd pe care
tdiat de acolofiii lui Israel."
tn apropierea Hebronului e valea Escol (: strugure
loc ce a impresionat iscoadele prin imbelgugarea sa.
26-302 ,,$i dupd ce au cercetat ei pdmdntul, s-au
tors dupd patruzeci de zile Si, mergdnd, au venit la Moise
la Aaron Si la toatd obSteafiilor lui Israel, la CadeS, in
tiul Paran, $i le-au adus lor Si intregii obsti vila Si le
ardtat roadele pdmdntului aceluia. Apoi le-au povestit Si
zis: Am fost in pdmdntul tn care ne-ai trimis, pdmdntul
care curge miere Si lapte Si iatd roadele lui. Dar
"n PENT,p.266
80
care locuieSte in el este indrdznel Si orasele sunt intdrite Si
loarte mari, ba Si pe fiii lui Enac i-am vdzut qcolo. Amalec
locuieSte in partea de miazdzi a ldrii; Heteii, Heveii, Iebu-
geii ;i Amoreii locuiesc in munli, iar Canaaneii locuiesc pe
ldngd mare Si pe ldngd rdul lordanului."
Cercetarea a durat 40 dezile, prefigurare a celor 40 de
mi petrecufi de Israel in pustie. Tara e zugr[vite ca bogatl,
dar imposibil de cucerit. ,,lin1elegi cd cei mai fricogi gi mai fr-
H curaj din aceia care au iscodit p[mflntul ftgiduinlii au mdr-
turisit deschis c[ plmdntul e bogat in vii 9i gras 9i imbelgugat
lh roduri frumoase, dar au inrpletit in acestea frica lor, numind
ncamul carel locuiegte indrEznef gi spundnd c[ sunt pretutin-
doni cetifi intirite gi inconjurate cu ziduri gi prin aceasta abi-
ttnd pe.Israil de la nldejdea ci va birui gi impingdnduJ spre
fhic[?"rr! Aceasta e gi o statagemd a aiavotului vrEjmagul
i rn0ntuirii; el nu contesti bunltilile ceregti, dar cautE sd descu-
fiezn angrivind dificultlfile drumului p6nd la ele.
31-34: ,,Caleb insd a lini1tit poporul inaintea lui
Moise, zicdnd: Nu, ci sd mergem g sdJ cuprindem, pentru
cd il vom putea birui! Iar oamenii cei ce fuseserd cu el au
tls: Nu pute4 sd mergem impotriva poporului oceluia, pen-
lru cd e mult mai puternic decdt noi! gi au imprdStiat prin-
lrefiii lui Israel zvonuri rele despre pdmdntul pe care-l cer-
cetqserd, zicdnd: Pdmdntul pe care l-am strdbdtut noi, ca
td-l vedem, este un pdmdnt care mdndncd pe cei ce locuiesc
h el Si tot poporul, pe cqre l-aru vdzut acolo, sunt oameni
,foarte mari. Acolo am vdzut noi Si uriasi, pe fiii lui Enac,
din neamul uria$ilor; Si noud ni se pdrea cd suntem fald de
ti ca niste ldcuste Si tot aSa le pdream gi noi lor."
Aga clevetesc cei ca sunt cupringi de lenevie: ,,Acegtia
tunt cei ce in vremea sffirgitului lor se afl[ inc5 pe cale; sunt
cei ce mereu voiesc si fie infelepfi. De aceea nu voiesc s6
pund niciodati un inceput. Iar cel simplu, pornind la inot,
ll'Sf. Chiril al Alexandriei; inchinarea gi
slujirea in Duh si Ade-
vdr,Y
8I
 trece marea in prima clldurd a sufletului, nefrcdndu-gi nici
griji de trup, nici intrebdndu-se in sine dac[ va avea
weun folos din lucrarea lui sau nu."ll6 Trebuie s[ ne sili
pentru dobdndirea frgdduin{elor, ftrd a mai sta s[ socot
posibilele greutdfi ce s-ar ivi pe drum. ,,56 nu p[{im gi noi
ei, sI nu ne tr0ndivim, si nu govlim, ci, cdnd auzim
dele cele viclene cd hulesc gi acum calea cea strdmtd gi
gusti (Matei 7,14) gi grdiesc la fel ca gi iscoadele acelea
mise odinioarl (...), s[ nu ne ludm dup6 marea mullime,
s[ mergem dupi Iisus gi Caleb, fiul lui Iefoni. S[ nu ne
pdrtlm de ei pdni ce n-am intrat in pdmdntul frglduinfei
n-am pBS piciorul in cer; nici si socotegti anevoioasd
toria."llT ,,Fiindci celor ce voiesc sd dobdndeasc[ buni
atdt de inalte gi sllvite nu le este lupt4 dup[ cum s-a
impotriva sdngelui gi trupului, ci impotriva cdpeteniilor,
niilor gi stdpdniilor lumii veacului acesta (Efeseni 6,12),
ce cugetii ale trupului preget6 in aceastii luptI, cinstind
vremelnice qi pieritoare mai mult decdt desfttarea in
Cici ia seama c[ gi cei din lsrael au c[zut la ateta fricl
sldbiciune incdt opun celor alegi grijile despre femei gi
(14,14). Dar infelege prin ei gi pe cei ce in vremea
Mdntuitorului nostru al tuturor s-au pigubit in credin(E
cuvdntul Iudeilor. Domnul nostru Iisus Hristos le-a
celor ce cred imp[rifia cerurilor. Dar i-a cheinat spre
indrEznire, adicd la cea duhovniceasc[. $i le-a poruncit
increzdtori in El sd lupte impotriva tiraniei diavolului (..
Dar ei n-au voit s[ creadS,- alegdnd cele trupegti in locul i
birii fafa de Dumnezeu."rr8 Moise ,,era intrig plin de nidr
dea mogtenirii viitoare, fhglduitl de Dumnezeu celor ce
mutau din Egiptul g6ndit (inteligibil) 9i cilItoreau spre
mdntul acela in care fdgnegte laptele amestecat cu miere.
acest scop ii face pe c6[iva, dintre iscoadele bundtlfilor
,,u Sf. inle,Lyl
"7 sf.
'lt sf.
82
rcel pdmdnt, invd{[tori ai lor. Dintre acegtia, unii sunt, dup[
p[rerea mea, gdndurile ce ne infrligeazd nidejdile cele bune,
lar al1ii, gdndurile ce se nasc din credin(a care intdregte n[-
dcjdea in bunlt[1ile agteptate. Iar cei ce pricinuiesc lipsa de
ntrdejde in frgiduinfele cele bune sunt gdndurile venite de la
ool potrivnic, care sldbesc credinfa in cele figdduite. Dar Moi-
rc, neascultdnd nici un cuv6nt al celor potrivnici, socotegte
vrednic de credinfd pe cel ce vestegte cele bune despre pd-
m6ntul acela. Conducdtorul iscodirii celei bune a fost Iisus
(Navi), care prin asigurarea lui a fbcut vrednice de crezut
bun6tdfile frgdduite. Privind la el, Moise gi-a vdzut intdrite
nldejdile in cele viitoare, avdnd ca dovad[ a desfhtdrii de
lcolo ciorchinele adus de Iisus, atdrnat pe drugi. Auzind de
lisus, care aduce vegti sigure despre pimintul acela, gi dea-
lupra ciorchinele ridicat pe lemn, pofi infelege pentru ce
Moise, privind gi el spre acesta, a fost intiirit in n[dejdile lui.
Clci ce altceva inseamn[ ciorchinele spdnzurat pe lemn in
zilele cele mai de pe urm[, al Cdrui sdnge se face biuturd
mdntuitoare celor cL cred?"lle.
Cap. 14 - Pedeapsa poporului pentru cilftire
l-42 ,,Atunci toatd obStea a ridicat strigdt Si a pldns
poporul toatd noaptea qceea; cdrtind tmpotriva lui Moise Si
a lui Aaron, toli fiii lui Israel Si toatd obstea au zis cdtre ei:
Mai bine era sdfi murit in pdmdntul Egiptului sau sd murim
ln pustiul acesta! La ce ne duce Domnul in pdmdntul acela,
ca sd cddem in rdzboi? Femeile noastre Si copiii noStri vor
tl pradd. Nu arfi, oare, mai bine sd ne iittoarcem tn Egipt?
Apoi au zis unii cdtre allii: Sd ne alegem cdpetenie st ii ne
intoarcem in Egipt!"
,,Deci nu se mai poate pune la indoiali cI cel fricos gi
neiubitor de osteneald qi cel pufin la credinfl pierde impreu-
n[ cu el gi pe alfii, stricdndu-i prin vorbe rele. Nu e clar cd
lle Sf. Grigorie deNyssa, op. c/.
83
m
va c6dea din partea sortiti lui 9i din n[dejdea lui
iar cel tare qi atotviguros va sta inlduntrul nldejdii gi va
cunoscut lui Dumnezeu?"I2o
5-l9z ,,Atunci au cdzut Moise Si Aaron cu felele
pdmdnt inaintea intregii adundri a obStiifiilor lui Israel.
Iosua, fiul lui Navi, gi Caleb al lui lefone, cate erau din
ce celcetaserd fara, Si-au rupt hainele lor Si au zis
obStea fiilor lui Israel: Pdmdntul, pe care l-am
noi, este foarte, foarte bun; de va fi Domnul bun cu noi,
va duce tn pdmdntul acela Si ni-l va da noud: in
acela imordste lapte Si miere. Deci nu vd ridicali
Domnului Si nu vd temeli de poporul pdmdntului
cdci (el) va ajunge mdncarea noastrd: ei n-au apdrare,
cu noi este Domnul. Nuvd temeli de ei! Atunci toatd
a zis: Sd-i ucidem cu pietre! Dar iatd slava Domnului
ardtat fn nor tuturor /iilor lui Israel la cortul adundrii.
zis Domnul cdtre Moise: Pdnd cdnd Md va supdra
acesta gi pdnd cdnd nu va crede el in Mine, cu toate
nile ce amfdcut tn mijlocul lut? it voi lovi cu ciumd Si-l
pierde Si te voi face pe tine Si casa tatdlui tdu popor
ros Si mai puternic decdt acesta! Moise insd a zis
Domnul: Vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul
ai scos Tu, cu puterea Ta, pe poporul acesta, Si vor
locuitorilor pdmdntului acestuia, care qu auzit cd
Doamne, Te afli in mijlocul poporului acestuia Si Tu,
ne, le dai sd Te vaddfald cdtrefapd, Si cd Tu mergi inai,
lor, ziua ln stdlp de nor Si noaptea in stdlp de foc. Iar
Tu vei pierde pe popontl acesta, ca pe un om, atunci
rele care au auzit de numele Tdu vor zice: Domnul n-a
duce pe popotal acesta in pdmdntul pe care cu jurdmdnt
figdduit sd-l dea lor Si de aceea l-a pierdut in pustie.
inalld-se acum puterea Ta, Doamile, curn ai spus Tu,
cdnd: Domnul este fndelung-rdbddtor, mult-indurat gi
"o Sf Chiril al Alexandriei, ln chinarea S i sluj irea in Duh
84
vdrat, iertdndftrddelegile, greSelile Si pdcatele Si neldsdnd
nepedepsit, ci pedepseSte nelegiuirile pdrinlilor tn copii pd-
nd la al treilea gi al patrulea neam. Iartd pdcatul poporului
acestuia, dupd mare mila Ta, precum ai iertat Tu poporul
acesta din Egipt Si pdnd acum."
Moise mijlocegte din nou pentru popor, abItand ma-
nia divin[.
20-2lz ,,Zis-a Domnul cdne Moise: Voi ierta, dupd
cuvdntul tdu, dar viu sunt Eu Si viu e numele Meu Si de slava
Domnului e plin tot pdmdntul-"
,,Cdci toate s-au umplut de Hristos. in gt S-a aritat
nou[ DumnezetJ."r2l
22-252 ,,Tofi bdrba{ii criyi au vdzut slava Mea Si mi-
nunile pe care le-am fdcut in pdmdntul Egiptului Si in pus-
lle, Si M-au ispitit pdnd acum de zeci de ori Si n-au ascultat
glasul Meu, nu vor vedea pdmdntul pe care Eu cu jurdmdnt
l-amJdgdduit pdrinpilor lor; ci numai copiilor lor, care sunt
alci cu Mine, care nu Stiu ce este binele Si ce este rdul Si tu-
luror nevdrstnicilor, care nu judecd, acelora le voi da pd-
mdntul, iar toli cei ce M-au amdrdt nu-l vor vedea; iar pe
robul Meu Caleb il vai duce in pdmdntul in care a umblat Si
seminlia lui il va moSteni, pentru cd in el a fost alt duh Si
pentru cd El s-a supus Mie. Amalecilii Si Canaaneii locuiesc
pe vale; mdine sd vd intoarceli Si sd vd duceli in pustie, spre
Marea RoSie."
Dintre adullii iegili din Egipt, doar Caleb, amintit aici,
ji Iosua vor intra in Canaan. ,,Cine este Caleb, ne va l[muri
numele. C[ci se tllmicegte: toatd inima.Iar Iefoni, fntoarce-
re. Deci cei ce au inima deslvdrgit[ cu Dumnezeu sunt fii ai
lntoarcerii gi sunt impreund cu Iisus. AceEtia sunt ins[ gi cei
ce au crezut la inceput Sfinfilor Apostoli, care au chemat pe
lsrael. $i ei sunt rimigila. $i chemdndu-I, s-au primejduit.
Dar au fost ftcufi mogtenitori ai pdmdntului sffint. Ce fiii
Si Adevtu, ''' Id., Despre SJiintaTreime,Yl
 intoarcerii, sau cei ce s-au intors de la poruncile legii la sl
jirea gi harul prin credinfd, au avut inima toati sau
gitl cu Dumnezeu, o poate afla cineva de la Pavel, care
lSmurit c[ socotea gunoaie cele din lege gi le considera
gubn fa[[ de indl{imea cunogtinfei lui Dumnezeu 9i piedi
pentru dobdndirea Lui gi a dreptdlii Lui."t22
26-332 ,,$i a mai grdit Domnul cu Moise Si cu
Si a zis: Pfutd cdnd aceastd obSte rea va cdrti impotri
Mea? Cdrtirea cu carefiii lui Israel cdrtesc impotriva
o aud. Deci, spune-le: Viu sunt Eu, zice Domnul! Dupd c
ali zis in auzul Meu, aga voi face cu voi: in pustia acea
vor cddea oasele voastre Si voi toli cei numdrali, de la
zeci de ani in sus, care ali cdrtit impotriva Mea, oricdli ali
la numdr, nu veli intra in pdmdntul pentru care, ridicdndt
Mi mdna, M-am jurat sd vd aSez, ci numai Caleb, fiul
Iefone, Si losua, fiul lui Ncvi. Pe copiii voStri, despre
voi ziceali cd vor ajunge pradd vrdjmasilor, ii voi
acolo Si ei vor cunoa$te pdmdntul pe care voi l-ali ne
iar oasele voostre vor cddea in pustia aceosta. Copiii
vor rdtdci prin pustie patruzeci de ani Si vor suferi
pentru desfrdnarea voastrd, pdnd vor cddea toate
voastre in pustie. "
Prin desfrdnare, in sens religios, sunt infelese
dinfa, idolatria gi falsa credinfl (erezia), adicd infi
fafE de Dumnezeu.
34: ,,Dupd numdrul celor patruzeci de zile, tn care
iscodit pdmdntul Canaan, veli purta pedeapsa pentru
tele voastre patruzeci de ani, cdte un an pentrufiecare zi,
sd cunoasteli ce inseamnd sd/ili pdrdsili de Mine. "
,,In textele masoretice: (gi vefi cunoagte)
sd Md pdrdsili; ce-nseamnd sd Md lepdd Eu de voi; cunt
cdnd vd stau Eu impotrivd; ce-nseamnd sd-Mi cddeli
dizgralie. Septuaginta folosegte termenul thym6s
t22
ld., Glafire la Numeri
86
n6, Si furie violentd,
ceea ce ar duce la un pleonasm: (vefi
cunoagte)/uria mdniei Mele. Dar sensul primar gi esenlial al
lui thym1s este acela de suflu, suJlet, principiu de viald, de
unde: principiu al voin(ei, al inteligenfei, al sentimentelor qi
pasiunilor. Sensul teologic: suferinfa de durat[ ii este dat6
omului nu ca o rdzbunare divin[, ci ca un figaz in care el
poate descoperi ra{iunea intim[, lduntricd, a mdniei lui Dum-
nezeu asuprl-i, descoperire menitl sd scoatii suferinfa de sub
incidenla absurdului."l23
352 ,,8u, Domnul, am grdit! $i aSa voi face cu toatd
obstea aceasta reo, care s-a ridicat tmpotriva Mea: in pus-
lia aceasta vor pieri Si vor muri toli!"
,,Ale c[ror oase au rlmas oare in pustie? Oare nu ale
acelora care doreau sI mindnce came? Aceia, at6ta weme
cdt s-au mulfumit cu mana gi cu apa din piatri, au invins pe
egipteni, au mers pe mare gi in seminfiile lor nu era bolnav.
Dar c0nd gi-au adus aminte de cdldlrile cu clrnuri, cdnd s-au
lntors, prin poftele lor, in Egrpt, n-au mai vdzut p6mflntul fe-
glduin{ei. Nu te infricogeazl pilda aceasta? Nu te cutremuri
oare de grozduia l[comiei, care te poate lipsi de bunEtlfile
nldajduite?"r24
36-38: ,,$i oamenii pe care-i trimisese Moise sd isco-
deascd pdmdntul Si care la intoarcere au intdrdtat impotriva
lui toatd obstea aceasta, rdspdndind zvonuri rele despre la-
to aceea, au murit lovili inaintea Domnului, pentru cd au
rdspdndit zvonurile despre ldra aceea. Numai losua, fiul lui
Novi, Si Caleb, fiul lui lefone, au rdmas vii dintre bdrbalii
aceia care fuseserd sd iscodeascd yara Canaan."
Moartea iscoadelor rele e pedeapsl gi, totodatd, semn
pentru popor c[ toate cuvintele Domnului se vor implini. in
plus, se aratd cL doar cei ce vor urma lui Iisus vor mogteni
cele ftgdduite. ,,S-a spus cd, din pricina necredinfei lor, n-au
123
PENT, p. 269
l2a
Sf. Vasile cel Mare, Omilii qi cwdntdri,l,g
87
F
sd intre in odihnd inainte de a se supune urmagului I
Moise, ca s[ afle prin fapt5, degi tdrziu, c[ nu se pot
altfel dec6t crezdnd in Iisus."l25 ,,Ce in[elesuri nu
toate acestea? Vrei s6-L vezi conduc[tor? Iat[, indreapt[
cele prezente gi le or0nduiegte pe cele viitoare. Vrei si-
vezi judectrtor sever? Iati, pedepsegte pe cei vinovafi. V
si-L vezi drept gi milos? Iat[, cruftr pe cei nevinova1i."r26
.39-40: ,,Cuvintele acestea le-a spus Moise
tuturor Jiilor lui Israel Si poporul s-a tntristat foarte
Sculdndu-se ei deci dis-de-dimineald, s-au dus pe
munlelui, zicdnd: Iatd, ne ducem la locul acela de care
gtdit Domnul, cdci am greSit!"
,,O seam[ de traduceri, romine gi strline, cons
inoportun[ prezentp gi funcfiunea particulei cdci, de
ce ea sugereazii plcatul drept cauzi a victoriei, gi
formuldri precum: deSi am pdcdtuit sau; ne vom sui la
acelo, in legdturd cu care ne-a spus Domnul cd am
Traducerea corectl ins[ implicd plcatul satanic care a dus
la clderea primului om: Tocmai de aceea voi birui, pentru
am picltuit! Consecinfele se v[d maijos."l27
4l-452 ,,Moise tnsd le-a zis: Pentru ce cdlcali
ca Domnului? Nu veli izbuti. Nu vd duceli, cdci Domnul
este intre voi Si veli.cddea inaintea wdjmasilor vo$tri;
Amalecilii Si Canaaneii sunt acolo inaintea voastrd Si
cddea de sabie, pentru cd v-ali abdtut de la Domnul gi
nul nu va Ji cu voi! Dar ei au tndrdznit sd se urce pe
muntelui; iar chivotul legii Domnului Si Moise n-au
tabdra. Atunci s-au suit Amalecilii Si Canaaneii care
in muntele acelo Si i-au infrdnt Si i-au gonit pdnd la
Si s-au intors tn tabdrd."
r25
Clement Alexandrinul , Cuvdnt de indemn cdlre Elini,85,2
"u Salvianus, op. cir.,l,l2
r27
PENT, p. 269
8E
Evreii sunt izgonifi p0nd la Horma (: surghiun), la
lud de Canaan. Israel incearci s[ suie in munte, dar e biruit
de amalecili (= lenevie) gi canaanei (: cei de jos), lipsifi
fiind de ajutorul lui Dumnezeu, din pricina desfrdn[rii lor.
,,Odinioar6, (Amalecitul) care locuia in munte, nlpustindu-
te asupra celor ce se sileau sd treac[, ii rinea; acum, uitarea
oea rea alungd pe cei ce incearc[ sI suie la rugiciunea mai
lnalti a simplitdtii, inainte de curi(ie."'" ,,Cei ce cautl cu-
nogtinfa cu osteneal[ qi nu reugesc, nu izbutesc sau din prici-
na necredinfei, sau poate pentru ci pldnuiesc sI se ridice
prostegte cu ceartd impotriva celor ce cunosc, ca norodul de
odinioard impotriva lui Moise. (...) Ceci e sigur c[ cei ce se
lmbracd in chipul virtulii, ca sd se f6leasc[, nu numai c[ nu
vor reugi in viclegugul lor impotriva evlaviei, ci vor fi zdro-
biti de congtiinlE."r2e
Cap 15 - Felurite jeAfe; pedeapsa pentu ciilcarea
sabatulai
l-l3z ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise Si a
zis: VorbeSte fiilor lui Israel gi le spune: Cdnd veli intra tn
pdmdntul vostru de locuit, pe cqre Eu il voi da voud, Si cdnd
veli facejertfe Domnului din oi sau din boi, ardere detot,
saujertft deJdgdduinld sau de bundyoie, sau cdndveliface
la sdrbdtorile voastre mireasmd pldcutd Domnului, atunci
cel ce aduce darul sdu Domnului sd aducd jerffi de pdine a
zeceo pafte d" ,ld de Jdind de grdu curatd, amestecatd cu
un sfert de hin de untdelemn, Si vin pentru turnare, a patra
parte de hin la ardere detot sau la jertfa de fdgdduinld, la
tiecare miel vaface lafel intru miros bine-pldcut Domnului.
Iar cdnd veli aduce berbec, adu jertjd de pdine doud zecimi
de efi deftind de grd:u curatd, amestecatd cu a treia parte de
28
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor,179
29
Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Capetele teologice, 19
 hin de tmtdelemn; Si vin de turnare sd aduci a treio parte
hin, intru miros de bund mireasmd Domnului. Dacd
junc, ardere detot, saujerffi de/dgdduinld, sauiertJd de ti
pdcare, atunci cujuncul sd aduci prinos de pdine trei zeci
de eft de fiind de grdu, amestecatd cu iumdtate de hin
untdelemn. $i vin pentru turnare, iumdtate de hinlaiertfi,
tru miros de bmd mireasmd Domnului. Asa sdfaci
na, cdnd aducijtmc sau berbec, miel sau caprd dupd
jertfelor pe core le faceli. Tot bdstinasul sd facd aSa
aduce jertfe de acestea tntru mireasmd pldcutd Domnului."
Animalele jertfite, cum s-a mai ar[tat, inchipuie J
lui Hristos. ,,Fiina de grdu e chipul vie{ii, iar untdelem
a[ bucuriei. (...) Iar vinul e semn al veseliei spirituale de
gi prin Duhul."r30
14-16z ,,De va trdi insd printre voi in pdmdntul
un strdin Si ar fi intre voi din neam in neam, Si va voi
aducd jertfd pentru miros pldcut Domnului, sdfacd aSa
faceli vol Pentru voi, obgtea Domnului, Si pentru strdii
care locuieSte intre voi, o singurd lege sd fie, lege
din neam in nearn.'Cum sunteli voi aSa sdfie 5i strdinul
inteci Domnului. O singurd lege Si aceleagi drepturi sd
pentru voi Si pentru sffdinul care locuieSte la voi. " ' lmplini toate poruncile acestea, pe care le-a rostit Domnul
,,,A.d[ugdnd c[ striinul nu va asculta de alte
ardtat cd cei dintre neamuri igi vor supune grumazul
iagi jug al Mdntuitorului, impreun[ cu cei din singele lui
rail, gi vor trece prin aceleagijertfe gi prin aceleagi fapte
laud[ duhovnicegti. C[ei una este calea care ii duce pe tc
unirea cu Dumnezeu gi Tatiil. Iar aceasta este Hristos."l3
L7-2lz ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V,
fiilor lui Israel si le spune: Cdnd veli intra tn
care vd duc Si veli mdnca pdinea ldrii aceleia, sd
prinos Domnului. Pdrgd din alualul vostru sd indllali
"o Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si A
XVI
t3t lbid.
Domnului o azimd; dar s-o indllali aSa ca prinosul din arie;
pdrgd din aluatul vostru sd indllali dar Domnului din neam
tn neam."
,,Snopul (azima) e pdrga grdului gi simbolul noii rodiri.
lar pdinea, al grdului adunat gi agezat in jitnila. A poruncit si
ae predea acestea lui Dumnezeu de cltre cei ce locuiesc in p[-
mdntul ftgdduinfei. C[ci prin am6ndoud se infelege Hristos.
Fiindci El este pdinea cea din cer (loan6,33) 9i de viafi ftc6-
toare gi p6rga frIm0ntdturii celor zidifi din nou in El spre in-
noirea vie{ii. Pentru ci pdrga frdmdntiturii mai vechi a fost A-
dam. Dar fiindc[ nesocotind porunca datii s-a rostogolit in ne-
ascultare, indatii gi-a atras blestemul gi neamul omenesc a fost
osdndit in el la moarte gi stricdciune. insd Flristos, p6rga celei
de a doua frdmdntituri, a scdpat de blestem (...) li desfiinfea-
z[ stlpdnirea striclciunii (...). C[ci a inviat cdlcdnd moartea.
Pentm c[ pred6ndu-Se gi d[ruindu-Se ca o pdrg[ str[lucitii a
umanitdlii gi innoindu-Se spre nestricdiiune, S-a suit la Tatil.
Astfel Emanuel ne face s[ cunoagtem cd, prin reintoarcerea la
ceruri, a introdus pdinea in sfhntul cort gi a predat-o lui Dum-
nezeu in Sf[nta Sfintelor."r32
22-292 ,,Dacd insd veli greSi din neStiinld Si nu veli
lui Moise, ;i tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise din ziua
ln care a inceput Domnul a vd porunci, dacd greSeola e din
nebdgarea de seamd a obstii, atunci toatd obstea sd aducd
din cireadd un junc fdrd meteahnd, ardere detot, intru miros
binepldcut Domnului, cu dar de pdine, cu turnarea lui dupd
rdnduiald, Si din turma de capre, un lap ca jertJd pentnt
pdcat, gi se va ruga preotul pentru toatd obsteo fiilor lui
Israel Sili se va ierta, cdci aceasta afost greSeald Si ei au a-
dus darul lor Domnului Si jertfd pentru pdcatul lor inaintea
Domnului, pentru greSeala lor. Attmci se va ierta intregii
obsti a fiilor lui Israel Si strdinului care trdieSte intre ei,
'" Id., Glafire la Numeri
91
pentru cd tot poporul a fdcut aceasta din negtiinld.
vreun suflet a greSit din neStiinld, sd aducd o caprd de un
jertfd pentru pdcat, Si se va ruga preotul pentru sufletul
afdcut pdcat din neStiinld inaintea Domnului Si va afla
Si i se va ierta. $i pentru bdstinasul din Israel Si pentru
inul care trdiegte tntre voi, o singurd lege sdfie cdnd cine
va pdcdtui din neStiinfd."
Sunt hotirdtejertfele pentru plcatele fbrl de voie,
dividuale sau colective; e clar afirmat rolul de mijlocitor
preotului.
30-31: ,,Iar dacd cineva dintre bdstinagi sau
strdini va face ceva din indrdzneald, acela huleste pe
nul Si suJletul lui se va stdrpi din poporul sdu, cdci a
luit cwdntul Domnului Si a cdlcat poruncile Lui; sd se
peascd su/letul acela Si pdcotul lui vafi asupra lui. "
E vorba despre p[catele sdvirqite cu voia, izvor6te
mdndrie. Anania traduce: cel ce va pdcdtui din trufie,
al: cu mdnd trufasd; ebraic[: cu mdnd tnaltd. A p6cltui
braful ridicat insemna o infruntare conqtientl a lui
nezeu"t33. ,,Mdndria este un viciu al sufletului; 9i
ne porunce$te s[ ne poc[im at0t de acest p[cat, c0t 9i
celelalte plcate; ne poruncegte sd facem armonie in v
noastri lipsit[ de armonie, spre a ne schimba in mai bi
prin aceste trei mddulare: prin gur5, inim[ 9i mdini. S[
simboluri m[dularele acestea: mdinile simbol al faptei, ir
ma simbol al voinfei, iar gura simbol al cuventului."r3a
32-362 ,,Cdnd se aflauJiii lui Israel in pustiu, au
un om adundnd lemne in ziua odihnei; Si cei ce l-au
adundnd lemne in ziua odihnei l-au adus la Moise si A
si la toatd obsteafiilor lui Israel; Si l-au pus sub pazd,
tru cd nu ero incd hotdrdt ce sd facd cu el. Atunci a
Domnul cdtre Moise: Omul acesta sd moard; sdfie ucis
t33
PENT, p.271
134
Clement Alexandrinul , Stromate,ll, 97 ,3 - 98,1
pietre de cdtre toatd obStea fiilor lui Israel, afard din tobd-
rd! L-au scos deci toatd obsteafiilor lui Israel afard din ta-
bdrd Si l-au ucis cu pietre toatd obStea, afard din tabdrd,
cum poruncise Domnul lui Moise."
,,in cazul lapiddrii, condamnatul la acest mod de pe-
deaps[ cu moartea era dus in afara cetitii (...). primii care
amncau cu pietre asupra celui vinovat erau martorii, apoi
poporul conti
intr-o movile
racterulcolec
mea israelitii, fiindc[ adunase lemne inzi:ua sabatului, a fost
ucis, gi aceasta din porunca gi judecata lui Dumnezeu, Cel
mai bl6nd gi mai milos Judeciltor, Care ar fi dorit, ftr[ indo-
lal[, mai degrab[ s[-l crufe decdt sE-l ucidE, dac6 judecata
milei n-ar fi fost biruit[ de judecata asprimii. C[ci a pierit un
ring I nu piari mulli dup[ aceea
din 136
,,Degi fapta lui pdrea in
sine criminald din cauza zilei in
care era s[vdrgit?i."137 Mentuitorul, ins[, a zis: Sdmbdta a
fost Jdcutd pentru om, iar nu omul pentru sdmbdtd (Marcu
2,27). ,,Dar atunci pentru ce a fost pedepsit cel ce a adunat
lemne sdmblta? Pentru cI daci ar fi fost disprefuite legile
chiar de la inceput, cu greu ar mai fi fost ptzite mai tdrziu.
C[ multe qi mari foloase a adus s6mblta la inceput; de pild[,
i-a fdcut pe iudei s[ fie bldnzi 9i iubitori de oameni fat6 de
cei ai lor; i-a inv[fat cI Dumnezeu este Creatorul gi purtito-
rulde griji (...); i-a invtrfat si se depdrteze incetul cu incetul
de picat gi i-a frcut s[ fie cu luare aminte la cele duhovni-
ce9ti."r38 ,,NumErul gapte este in cinste la Iudei, deoarece
Dumnezeu a poruncit s[ nu fie cinstit la intdmplare, ci cu
pedepse foarte grele, in cazde cllcare a poruncii. Dumnezeu
rr5
AB1o. l8l
ili gEi;,op' cit,vr,to
r'* Sf. Ioan GurI de
Aur, op. cil., XXXIX,3
93
 n-a poruncit aceasta fbrd motiv, ci pentru anumite moti
mistice, pe care le in{eleg bine bdrbafii duhovnicegti gi cei
zestrafi cu harul profefiei."r3e,,sambeta (Sabatul) este opri
deplin[ a lucririi patimilor gi incetarea totali a migclrii mi
spre cele create, precum gi desSvdrgita trecere la
Cel ajuns apoi la Dumnezeu, atAt c6t e cu putinfd omul
prin virtute gi cunogtin(i, nu trebuie s[ mai cugete, ca la
cai lemne, la weo materie oarecare ce aprinde patimile,
sd mai adune rafiunile firii, ca s[ nu dogmatizim ca Elinii
Dumnezeu ce se indulcegte cu patimile sau se misoar[
hotarele (definifiile) firii. Cici atunci pe Dumnezeu
strig[ decdt ticerea deslvirgiti gi nu-L reprezint[ decdt
gtiinfa total[ prin dep6gire."rao
3l-41: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V,
fiilor lui Israel Si le spune sd-Si facd ciucuri la poolele
nelor lor, din neam in neam, Si pe deasupra ciucurilor de
poalele hainelor lor sd pund un Siret de mdtase vi
Ciucurii aceStia sd fie ca, uitdndu-vd la ei, sd vd
aminte de toate poruncile Domnului Si sd le implinili Si
nu umblali dupd inima voastrd Si dupd ochii voStri care
tndeamnd la desfrdnare; ca sdvd aduceli aminte Si sd
toate poruncile Mele Si sd fili sfinli inaintea
vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am
din pdmdntul Egiptului, ca sdfiu Dumnezeul vostru. Eu
Domnul Dumnezeul vostru. "
,,Ca sl le aduci aminte de poruncile Lui, Dum
fdcut cu ei ceea ce fac adeseori mulli oameni care igi
degetul cu un petic sau cu un fir de l6ni ca sI nu uite
Tot aga gi Dumnezeu a poruncit iudeilor, ca unor copii,
coasd de haine, la marginea de la picioare, o frgie de
de culoare violetii, pentru ca uitZindu-se la ea si-gi
aminte de poruncile Lui."l4l ,,Prin legarea unor panglici
r3e
sf. Ioan 3
'oo
to'
Sf. Max cdtre Talasie,65
sf. Ioan ,2
94
nete de ciucuri gi de mdni se arat[, ca printr-o ghiciturd, cd
trebuie sd cuget6m gi si implinim cele din cer gi sI ne adu-
oem aminte de legile dumnezeiegti. Clci prin piatra vdnltii
de India, sau de hiacint, se inchipuie corpul eteric, care e un
amestec de lumin[ pi de intuneric gi are in addncul siu o
umezeald, ce-i di o infbligare tremurltoare gi fluid[. Deci le-
gea a poruncit cu bun rost si se atdrne de vegminte gi de m6-
n[ o panglici vdn[tE de hiacint, arltdnd prin aceasta ci cu-
v6ntul din cer este un vegmdnt al minfii gi o imbricIminte a
cugetdrii, iar legea un sfttuitor spre faptele drepte. pentru ci
mdna e simbolul faptei, iar cele implinite de noi dup6 lege
sunt fEr[ prihanl gi nu au in ele st6ng[cia r[utii1ii.,'r42 Fran-
jurii
sau ciucurii erau pringi de vegminte, nu de mdnl; ori-
cum, in{elesul lor rim0ne acelagi.
Cap. 16 - Rdzvrdtirea lui Core, Daton gi Abiron
lz ,,Attmci Core, fiul lui llhar, fiul lui Cahat, fiul lui
Levi, cu Datan Si cu Abiron, fiii lui Eliab, cu On, /iul lui Fe-
let, din seminlia lui Ruben, s-au sculat iwpotriva lui Moise."
2-32 ,,impreund cu doud sute cincizeci de bdrbali, cd-
petenii ale obStii fiilor lui Israel, oameni tnsemnali, care
erau chemali la adunare. Adundndu-se aceStia impotriva lui
Moise gi Aaron, le-au zis: Destul! Toatd orbStea Si toli cei ce
o alcdtuiesc sunt sJinli Si Domnul este tntre ei. Pentru ce vd
socotili voi mai presus de adunarea Domnului? "
,,Motivafia religioas6 a acestei rdzvriltiri este o proasti
infelegere asupra preofiei universale, ca reprezentdnd prin
la'
Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si Ade-
vdr,Yll
95
sine calitatea de preot a fiecirui om (...). Episodul ne
te sd percepem gi o rlscoal[ (politicA) impotriva lui Moi
dar ea e in principal indreptatl impotriva lui Aaron, cel
definea calitatea 49^T*. preot, in timp ce levilii erau do
slujitori de rAnd."ra3 lnsl intre rdzvrdtiii nu erau doar levi
in cuvintele lor recunoagtem teza referitoare la preo(ie
nutilazi de gruplrile desprinse din Protestantism. ,,Auzi
disprefuiesc m[sura pus[ lor gi spun cI cinstea arhiereului
comuni nu numai unui neam (levililor), ci gi futuror
lalfi gi c[ nimic nu e mai mult in ei, sau mai de cinste, chi
dacl li s-a spus cI aceia sunt superiori, ca unii ce au luat
ceastl treaptl prin hotiir0rea lui Dumnezeu.Iar aceasta
seamn6 in chip vldit a blama hotiirdrea de sus gi a nu pur
nici un pref pe ceea ce vrea legiuitorul."l44 !
4.llz ,,Auzind acestea, Moise a cdzut cu fala la
mfutt Si a grdit lui Core Si tuturor pdrtasilor lui Si le-a
Mdine va ardta Domnul cine este al Lui Si cine este sftnt,
sd Si-L apropie; Si pe cine va alege El, pe acela il va gi
pia la Sine. Iatd ce sdfaceli: Core Si toli pdrtasii tdi sd vd
ali cddelnile gi mdine sd puneli in acesteafoc Si sd turnali
ele tdmdie tnaintea Domnului, Si pe cine va alege Domnul,
cela vaJi sfint. Destul, Jiii lui Levi! Apoi a zis iardsi
cdtre Core: Ascultali, fii ai lui Levi: Oare e pulin lucru
voi cd Dumnezeul lui Israel v-a osebit de obStea lui Israel
v-a apropiat la Sine ca sd faceyi slujbe la cortul Domnului
sd stali inaintea obstii Domnului, slujind pentru ea? El
apropiat pe tine Si cu tine pe toli fralii tdi, fiii lui Levi.
gali acum Si dupd preolie? ASadar tu Si toatd obstea ta
adunat tmpotriva Domnului. Ce este Aaron, de cdrtili imp
triva lui? "
Rdzvritirea era impotriva lui Dumnezeu, de vreme
vizape cel r0nduit in arhierie de Insugi Dumnezeu.
143
PENT, p.272
144
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,X
96
l2-l5z ,,Atunci a trimis Moise sd cheme pe Datan Si
pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei tnsd au zis: Nu mergem! Oare
pulin lucru e cd ne-ai scos din lara unde curge miere Si lap-
le Si ne-ai adus sd ne pierzi in pustie? Vrei sd Si domneSti
peste noi? Dusu-ne-ai lu oqre in lara unde curge lapte Si
miere Si datu-ne-ai tu oqre in stdpdnire larinile Si viile ei?
Vrei sd scoli ochii oamenilor acestora? Nu mergem! $i s-a
mdhnit Moise foarte tare Si a zis cdtre Domnul: Sd nu-fi tn-
lorci ochii Tdi la prinosul lor! Eu nici unuia dintre ei nu
l-am luat asinul Si rdu n-amftcut nici unuia dintre ei."
De aici se pare ci revoltei impotriva lui Aaron din
partea unor levili i s-a addugat gi o revoltd politici impotriva
lui Moise, din partea unor rubenifi, cele doud migclri ftcdnd
front comun. Ambele migcdri aduc atingere autoritllii divi-
ne. Moise e acuzat c[ nu a dus poporul in Canaan, iar Egip-
tul robiei e prezentat ca vrednic de dorit. YErAnd r[utatea
ajunsd la maxim, Moise, cu toati bldnde{ea sa, ii cere lui
Dumnezeu pedepsirea vinovaf i lor.
1G19: ,,Apoi a zis Moise cdtre Core: SfinleSte-li cea-
la ta $i mdine sdfili gata inaintea Domnului: tu, ei Si Aaron.
Luali-vdfiecare cddelnile, puneli tn ele tdmdie Si vd apropi-
ali fiecare cu cddelnila inaintea Domnului, cu doud sute
cincizeci de cddelnile: Si tu gi Aaron sd aduceli fiecare cd-
delnila voastrd. $i Si-a luat fiecare cddelnila so, qu pus tn
ele foc, au turnat ldmdie in ele; $i au stqt inaintea intrdrii
cortului adundrii Moise Si Aaron. Core lnsd a adrmat impo-
lriya lor toatd obstea tnaintea uSii cortului adundrii. $i s-a
ardtat slqva Domnului la toatd obStea."
,,Versiunea masoretici sugereaz[ cd rdntrdtitul Core
ar fi mobilizat intreaga adunare a lui Israel impotriva celor
doi, ceea ce e pufin probabil. in cel mai bun caz, Core gi-a
mai adiugat o seami de partizani, pe l6ngd cei doud sute
..-t1s
c].nctzect.""-
la' PENT, p.273
97
 20-222 ,,$i a grdil Domnul cu Moise Si Aaron gi a
Osebili-vd de obstea aceasta Si-i voi pierde tntr-o clipd.
ei au cdzut cu fepele la pdmdnt Si au zis: Doamne,
zeul duhurilor ;i a tot trupul, un om a greSit Si Tu Te md
pe toatd obStea? "
,,Cdnd unii lipsili de rugine se luptau impotriva
(Moise) gi a lui Aaron pentru preofie gi pentru posturi
conducerea poporului, (Moise) se ridica deasupra a toati i
birea de slavl gi de stiipdnire qi preda ocrotirea poporului
lui ales de Dumnezeu. Iar cdnd s-au conjurat impotriva
qi, os0ndindu-l pentru hotlrdrile dinainte, il amenin{au gi
proape se revoltau, blindul Moise striga pe Cel Bun
mdntuire gi igi manifesta indrlzneala, dar cu mult6 bl6
ca sI nu fie cauzatorul nici unor rele celor condugi. Cdci
c[ cel ce vorbeqte cu Dumnezeu cel Bun trebuie s[ se
pireascd de o c6t mai mare asem[nare cu El, pe cit e cu p
tinfd, gi sI devini congtient de lucririle lui binefEcltoare.
23-342 ,,Domnul insd i-a zis lui Moise: Spune
Ferili-vd tn toate pdrlile de locuinla lui Core, a lui Datan
a lui Abiron! Atunci, scul6ndu-se, Moise s-a dus la
Abiron Si s-au dus dupd el Si toli bdtrdnii lui Israel. gi a
obstii: Ferili-vd de corturile acestor oameni netrebnici
Sl,
nu vd atingeyi de tot ce e al lor, ca sd nu pierili cu toate
catele lor! $i ei au ocolit sdlasurile lui Core, Datan Si A
ron; iar Datan Si Abiron ieSiserd Si stdteau la usile
lor lor,
cu femeile lor Si cu fiii lor Si cu pruncii lor. Z
Moise: Cd Domnul m-a trimis sdfac toate lucrurile
Si cd nu le fac eu de la mine, veli cunoaste.din aceea: De.i
muri aceStia, cum mor toli oamenii, Si de-i va ajunge
easi pedeapsd, care ajunge pe toli oamenii, atunci nu
trimis Domnul. Iar dacd Domnul va face lucru
de-Si va deschide pdmdntul gura sa Si-i va inghili pe
casele lor Si corturile lor Si tot ce au ei, Si dacd ei vorfi
a6
f
Sf. Dionisie Areopagitul, Epistole,Vl[, I
98
de vii in locuinla morlilor, atunci sd Stili cd oamenii aceStia
au dispreluit pe Domnul. Cum a incetat el sd spund toate
cuvintele acestea, s-a desfdcut pdmdntul sub aceia Si
Si_a
deschis pdmdntul gura sa Si i-a inghilit pe ei Si casele lor,
pe toli oamenii lui Core Si toatd averea; Si s_au pogordt ei
cu toate cdte aveau de vii tn locuinla morlilor, i_a acoperil
pdmdntul Si au pierit din mijlocul obstii. gi tol Israelul,-care
era imprejurul lor, afugit la strigdtele lor, cd ziceau: Sd nu
ne inghitd Si pe noi pdmdntul!"
. ,,Pimdntulmugind se despicd in mijlocul mulfimii, se
deschide o prdpastie in addnc, cei vinova(i sunt inghifif gi
astfel sunt dezlegali de toate stihiile acestei lumi, pentru ca
sI nu se atingd nici de aer prin respirafie, nici de cer prin
vEz, nlcj de mare prin piplit, nici de pimdnt prin mor_
mant."r4l ,,Prin acest fel de pedeapsd ei n-au devenit mai
buni - cum ar fi cu putinfd pentru cei cobordli in iad? _ ci
prin pilda lor au infelepfit pe cei rdmagi in via1i.,,ra8
,,Invidia
a cobordt in iad de vii pe Datan gi Aviron, pentru c6 se
rlsculaseri impotriva robului lui Dumnezeu Moisi."rar,p.io
aceastd istorie socotesc ci Scriptura ne invafl ci pogordrea
sub pdmdnt este sfhrgitul indl{Erii prin m6ndrie. gi poate cI
pornind cineva de la acestea nu a gregit ar[t6nd fiinta
mdndriei ca un urcug in jos. lar dacd, aceasta este
potrivnici pdrerii celor mul1i, s6 nu te"rg.iu."u
miri. CIci multora li
se pare cd numele de mdndrie aratd pe cel ce se afl[ dea_
supra celorlal{i. Dar adevirul celor istorisite intdregte cuge-
tarea noastri despre mdndrie. C6ci dacd cei ce s-au ridicat pe
ei ingigi peste ceilalfi s-au scufundat undeva jos, pimdntul
crdpdndu-se intr-o clipi, nu vei disprefui spusa care inft1i_
geazi m6ndria ca prdbugirea cea mai addncl. pe cei pii_
vesc la acestea Moise ii invafi sd fie smerili gi s[ nu se"emdn_
dreasci cuizbdnzile lor, ci totdeauna sdjudece cum se cuvi_
147
148
Sf. Ambrozie, Scrisori, LXI[,55
Sf. Vasile cel Mare, op. cit.,IX,5
149
Sf. Clement Romanul, Epistola cdtre Corinteni,Iy,l2
99
 ne cele de fafa. Cici daci ai biruit pldcerile, nu inseamni reser[ fX
nu egti chinuit de alt chip al patimii. Fiindc[ orice pati
c6t este patim6, este cddere. Iar schimbarea patimii nu ad
lipeceir
unili
nie,
?Jffi,TH:
de Domnul ca
nici o deosebire in cdderi. Cel ce a alunecat pe lunecugul
cerii a cdzut, gi cel ce a cilcat strdmb din m0ndrie s-a
nat. $i nici un fel de cddere nu este de dorit celui ce are m
te. $i trebuie sd fugim de orice cddere, c6t este ciidere.,'l
,,Prin (acestea) s-a inchipuit nebunia viitoare a Iudeilor
triva lui Hristos. Clci EI este Arhiereul nostru, rdnduit (
aceastd slujbl de hotiir6rea Tat[lui. $i precum aceia au
ferit pedeapsa indrSznelii lor prea ur6te, aga vor suferi gi I
deii de dup[ aceia, fhcdndu-se vinovafi de aceleagi crime.
Totugi, rdztrdtirea a fost impohiva a doi oameni alegi, gi
indirect impotriva lui Dumnezeu; pedeapsa insd e mai i
decdt atunci cdnd Iudeii s-au indreptat impotriva lui Hri
Dumnezeu. ,,Nu te minuna de ce-fivoi spune. C[ci il am
Moise ca martor. E mai pufin vltimdtor si pic[tuim
Dumnezeu, decdt p[rintelui nostru. Cici cdnd Dumnezeu
mdnie, povifuitorul nostru poate sI-L impace pe El cu
Dar turburindu-se acesta, iru vom mai avea pe cineva si
facd pe Dumnezeu milostiv. Dar eu socotesc cd am6ndou6
int6lnesc."l 5' P[cetuind impotriva semeni lor putem mare inllfime, sdv6.rgesc un p6cat cu mult mai mare decdt a_
chiar mAntuirea lor, pe c6nd Dumnezeu nu are de suferit de oeia" pentru c[ pornesc de la un g6nd cu totul contrar gAndurui
urma picatelor noastre. De aceea ni se cere atenfie mai ce insufle{ea atunci pe Datan gi pe cei impreund cu el. CA nici
seami f4a de semeni, sl5vind astfel gi pe Dumnezeu.
35: ,,A ieSit apoifoc de la Domnul Si a mistuit pe
doud sute cincizeci de bdrbali care qu adus tdmdie."
,,Astfel, Core, Datan gi Abiron, care au incercat sE
peascd lui Moise gi preotului Aaron dreptul de a sacri
indati au fost pedepsili pentru tncerclrile lor: legiturile
mAntului s-au rupt, o addncl prdpastie s-a deschis sub nilele cele de aramd ale celor arSi Sifocul strdin sd_l arunce
cioarele lor gi i-a inghi(it de vii. Dar nu numai pe ei, care
151
al Cartaginei , Despre unitatea Bisericii ecumenice,
's' sf.
,r, Sf. t. !1_C_llriun
xvm
,s2
cit.,IX f t' Sf. Vasile cel Mare, Regutile mici,2:16
Sf. 126 ''" Sf. [oan Gurtr de Aur, Tratatul despre preolie,lII,6

100
IOI
t
afard, cdci s-au sfinlit cddelnilele acestora prin moartea
Sd le sfdrdme deci Si sd lefacdfoi pentru acoperit j
cul. Pentru cd le-au adus aceia inaintea Domnului, s-au
lit Si vor fi semn pentru fiii lui Isrqel. A luat deci
fiul preotului Aaron, cddelnilele cele de aramd, pe care le
duseserd cei arSi, Si le-a prefdcut infoi pentru acoperitje
felnicul, ca sd-Si aducd aminte fiii lui Israel cd nimeni
alt neam, care nu e din seminlia lui Aaron, sd nu se
sd aducd tdmdiere inaintea Domnului, Si sd nufie ca Si C,
Si pdrtasii lui - precum ti grdise Domnul prin Moise."
Despre acest aminunt nu se mai face referire n
in Scripturd.
4l-482 ,,A doua zi insd toatd obsteaJiilor lui
cdrtit impotriva lui Moise Si a lui Aoron Si a zis: Voi ati
rdt poporul Domnului! $i cdnd s-a adunat obsteo
lui Moise Si Aaron, aceStia s-au intors cdtre cortul
Si iatd norul l-a acoperit Si s-a ardtat slava Domnului. $i
venit Moise Si Aaron la cortul adundrii. Atunci a grdit
nul cu Moise Si Aaron Si a zis: Depdrtali-vd de obstea
ta, cd intr-o clipd o,voi pierde! Iar ei au cdzut cufala la
mdnt. $i a zis Moise cdtre Aaron: IaJi cddelnila, pune tn
foc pe jertfelnic, anmcd tn ea tdntdie Si du-o repede in
Si te roagd pentru ei, cd a ieSit mdnie de lafola Domnului
inceput pedepsirea poporului! Atunci Aaron a luat, cum
zisese Moise, a alergat in mijlocul obStii Si iatd cd
moartea tn popor; Si a pus tdmdia Si s-a rugat pentru
Si stdnd el intre morpi Si vii, a incetat bdtaia."
,,Oare ifi mai este neclari mijlocirea Fiului gi dupl
ceasta? (...) Nu socotegti cI Aaron a fost rdnduit de la i
put ca un chip gi ca o figuri a preofiei Mdntuitorului
(...) Deci dupd ce am primit ca Arhiereu gi Apostol al
turiei noastre pe lisus Hristos, s[ rlsp6ndim peste um
lipsite incd de frumuse,te multele culori ale adev[rului.
spunem, deci, ci opun6nd in mod hotdrdt voia noastrd
melor dumnezeiegti 9i rdnduielilor stipdnului, toti ceti
102
pe acest pdmdnt larg gi nemdsurat am jignit frrd m[sur[ pe
Creator, degi dorea s[ ne bucurdm de cinstea gi slava care era
potrivit si le aibi oamenii. De aici ne-a venit stricdciunea care
ne consumd gi ne distruge prin moarte. (...)
$iar fi nimicit
plmdntul, desfrgurdndu-gi ldrgimea cu neputinla de stribltut,
dac5, prin bundvoin(a lui Dumnezeu gi Tatil, n-ar fi pogordt
gi venit la noi, ca dintr-un cort de sus gi din ceruri, Cuv6ntul
Unul Niscut al lui Dumnezeu (...) ca sd Se facd Arhiereu qi
asemenea unei tiim6i sd Se ofere lui Dumnezeu pentru noi gi
s[ opreascd pieirea. (...) Deci oare nu gi prin aceasta se vede
c[ S-a frcut lisus Mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni? Cdci
lncepAnd lupta gi surpdndu-se vechiul perete despdrfitor, s-au
apropiat intreolaltl cele odinioari desplr,tite, adicd Dumnezzu
gi omenire4 slujind ca Mijlocitor Hristos gi leg6nd prin Sine
pe cele de jos cu cele de sus."l56
49-50: ,,Au murit atunci din pedepsirea aceea pai_
sprezece mii Sapte sute de oameni, afard de cei ce muriserd
pentru rdzvrdtirea lui Core. Iar dupd ce a incetat pedepsi_
rea, s-a tntors Aaron la Moise, la uSa cortului adundrii."
,,Dar dac6 atunci toat6 mulfimea poporului a pdcituit,
de ce n-au fost tofi pedepsili? Mai ales c6 din acea rdscoall a
lui Core (...) nici unul n-a scipat. De ce acolo Dumn ezeu a
voit s[ ucidi toatl mullimea de plcdtogi, iar dincoace numai
o pafte? Desigur, fiindcd Domnul este plin de dreptate gi de
milosdrdie gi-gi arat[ dragostea Sa prin ingiduinfi, iar seve_
ritatea prin invdfituri. De aceea a aplicat acolo inv[fitura,
pentru ca pedeapsa tuturor celor vinovafi si fie spre indrep_
tare tuturor. Aici rdia, ca si nu pia-
r[ tot poporul."rs mijlocit Moise gi
Aaron, in vreme Abiron impreuni
cu ai lor au cerut pedepsirea.
Sf. Chfuil al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I
Salvianus, op. cit., L,l2
r03
 Cap. 17 - Adeverirea preoliei lui Aaron lmplineascd iconomia mdnfuitoare a intregului
neam ome_
1-11: ,,Dupd aceeo a grdit Domnul lui Moise p"Aar;;;;ot pentnr ca in ale_
_ Si a z,
nesc."r58 Dumnezeu,,1-a ales
Spune fiilor lui Israel Si io de la ei, de la toate cdpetenii, gerea de preot s[ nu precumpdneasci
lor, dupd semingii, doudsprezece toiege, cdte un toiag harul lui Dumnezeu, nu diruirea de
de
care seminlie, Si numele fiecdrei cdpetenii scrie_l pi alegere, ci chemarea cereasci,,l5e. Sem
toit
sdu; iar numele lui Aaron sd-l scrii pe toiagul lui toiagul este autoritatea preofeascd ale cirei porunci
Levi, nu sunt
un toiag vor da de /iecare cdpetenie de seminlie. lntotdeauna pldcute, dar sunt folositoare. De
Toir aceeai se porun_
acel-ea sd le pui in cortul aduidrti inaintea
chivotului i cegte profetului s[ ia.toiagul de nuc (sau
migdal _ n. n.1,-i_
uyde Md ardt lie. gi va /i cd toiagul omului pe indci fructul pomului amintit are scoar{a amard.,
care_l coaja tare,
alege va odrdsli; $i a$a voi potoli cdrtirea dar simburele gustos, psntru ca, prin asemilnare,
fiiior lui Isrt profetul s[
cu cqre cdrtesc ei impotriva voastrd!
$i Moise a spus
cesteafiilor lui Israel gi toate cdperentili tor i_au dat
toi
le,.cdte yn toiag de fiecare cdjetenie, adicd doudspre.
toiege, dupd cele doudsprezece seminlii ale lor;
lui Aaron era intre toiegele lor. Apoi'Moise a pus toie
Si toi,
cd s-a uscat, tocmai afunci inflore$te,,tuo.
tnaintea Domnului, in cortul adunirii. Iar a doia :ocote$te ,,portru a se
zi a iitr incredinfa oamenii 9i mai mult ci harul pieoliei
vine de sus
Moise gi Aaron in cortul adundrii celor invrednicifi, s-a adus c6te un toiag de la
Si iatd toiagul lui Aaro cdpetenia fiec'rei
din casa lui Levi, odrdslise, inmugurise, inJtirise seminfii, fiecare fiind insemnat cu nwriele cehi
Si fi te l_" d";. i;;
migdale. gi atunci a scos Moiseloate toiegele ele era gi cel al arhiereurui Aaron.
dL ia $i fiind a$ezate acestea in fa-
Domnului la toli fiii lui Israel; si au vdzut fa altarului, prin ele se arat6 poporului hotEr6rea lui Dumnezeu
Si sfau UaiT
care toiagul sdu. Apoi a zis Domnul cdtre Moise: puni la preolie. Cici din tbate, numai toiagul fui
i,
toiagul lui Aaron inaintea chivotului legii spre pdstrare, :u_pfufu9 aaron a
inflorit gi numai din aces
s-emn pentru fiii neascultdtori, ca sd (...) Prin cele intdmplate,
tnceteze di a mai ct
impotriva Mea, cq sd nu moard! ', ninduiall. Iar prin rodul
Dumnezeu poartd de griji acelora din care avea nuci), se cuvine si infelegem c
sd
o viafa infrdnat5, asprt gi vdrtoasi in purtarea ei
vdzutl, dar
n de m6ncare, nearitat gi

;1fdilhr:ffi:,ff;
vom imbrica trupul cel de suna iuX ,T,.ffJi'Tff'r:Tl
r58
rse despre cunoStinla nattald, 53.
prealdudatI, din care sI r6sar6 floarea prin care avea s6 160 8
t6t

104
105
F
descoperi in plin[ luminl. ,,Nu gtia oare mai dinainte Moisi drept cuvdnt, ca simbol al trezviei. Dar invierea
are s[ se intAmple aceasta? Negregig gtia! Dar, ca s[ nu se
din mo(i a
lui Hristos a fost ca o trezire din sornn.,'165
tulburare in poporul lui Israil, a frcut ara, spre a fi sldvit
mele adev[ratului gi singurului Dumnezeu.,'i62 prin
toiagului sunt vestite gi alte taine. ,,Cine nu gtie cI un toi
c[ruia i s-a luat coaj4 nu va mai odrisli niciodatl, chiar dr
s-ar infige in mijlocul r6urilor? Dar pentru cI Dumnezeu nu
meazd nafurii arborilor, ci este ftc[torul nafurii lor, pentrd
ea a ftcut s[ infloreascd, si ldstireascd gi sd rodeasci nuci
gul neroditog uscat gi lipsit de coajd. Apdar, Cel care, mai
sus de fre, a d5ruit rod toiagului din pricina aceluia care Cap. IB Slujba Si veniturile preolilor leviyilor
- 0i
inchipuia pe adev[ratul Arhiereu, n-a diruit oare Fecioarei 1.. ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron; Tu,
terea de a nagte din pricina adev[ratului Arhiereu?,,,u, tdlui
fiii tdi Si casa ta_
cu tine veli puria pdcatul pentru nepdsarea de
,,7 _tdu lo_
gul lui Aaron, care era tdiat gi uscat, a odrdslit frr6 s6 a casul sfint; tu $i fiii tdi impreund cu tine veli purta
pdcatul
rerreneala apelor; degi era sub acoperig, totugi a odrdslit pentru nepdsareo de preolia voastrd.',
plantele care cresc pe cimpii; degi era aSezatin loc uscat,
tugi intr-o singur[ noapte a fEcut roade ca gi pomii r
timp de mulli ani. Daci toiagul lui Aaron a inviat ca
vo ,;i::i,":"{:f:,;:{tr:::;

morfi, oare Aaron nu inviazl? Dumnezeu, ca sE !fuu .u,,,.r) sau impotriva l[l$jlZl(:il: 1',:::,1"'#
pentru Aaron arhieria, a ftcut minuni printr_un lemn; vestili Aaron gi fiii sdi).,,r66
nu va d6rui acesfui Aaron invierea?,,1s ,,precum inmu 2-5: ,,Apropie-li pe /ralii tdi, seminlia lui Levi, nea_
rea toiagului qi odrlslirea neagteptat[ a lemnului uscat a mul tatdlui idu, ca sdfie pe ldngd tine sd_1i slujeascd;
Si iar
celor vechi un semn indestulitor cI Aaron a fost hi tu sifiii tdi impreund cu tine ve1;ifi ra cirtur adundrii.
Liv,itii
arhiereu prin hirotonie de sus, aga cilcarea mo(ii gi invier sd pdzeascd cele rdnduite de tine
Si sd facd slujbd k
vrednicr de Dumnezeu a lui Emanuil e o dovadd strilucit2i d:: ld nu se apropie ";;;,
lucrurile iocagului ,f,ru Si de jert_
vdditi gi prea indestul[toare c6 El este Duntnezeu dupe .de
.felnic, ca sd nu moard Si ei Si voi. Sdfii deci pe l,iigd tine
(...) Nu e greqit a socoti c[ toiagul a fost luat dintr_un Si
sd facd slujbd la cortul adundrii Si toate tiuariti ta
dal. Era in obiceiul celor vechi s[ foloseasc[ acest fel de iar altul sd nu se apropie de tine. ASa sdfaceli slujba "ori;
in lo_
iege. (...) Se vorbegte (...) cd toiagul de migdal e in stare casul sfilnt Si la jertfelnic, Si nu va mai veni
mdn-ia asupra
alunge somnul, dac[ se pune la capul unora, infEptuind .fiilor lui Israel."
crul acesta prin puterile naturale, dar potrivit voii lui
nezev. (...) Deci toiagul de migdal se poate in{elege,
- ,,A indeplini cu grijd cele rdnduite este o datorie a
acelora care au cinstea de a aparfine cinului preofesc.
A."$:
tia trebuie sd gtie care sunt indicaliile date di I-"g" p".rtru
u
lli qt qh.gnt Romanur, op. cit.,xl-flr,6
fi ;1r:,rfrlallerusalunutii,caiehezete,Xrr,2S iii qlCnim a
"'u PENT, p.275
Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh Adevdr,X
si

106 107
le implini. (...) Acestea sunt porunci sigure qi clare: (Preofi
au) datoria de apdzi rdnduiala Cortului, a altarului qi a
fiei. Dar cine este acela care constatl gi indeplinegte i
ririle preofegti? $i cine este, dimpotriv5, acela care defi
demnitatea gi onoarea preofiei fdrd a indeplini slujirile
chemarea preofeasc[? Aceasta poate s-o gtie Cel care
inima si rdrunchii (Psalm 7,9)."tu'
G7z ,,Cd am ales dinfiii lui Israel pe fralii voStri,
levili, Si vi i-am dat ca dar inchinat Domnului, sdfacd
bd la cortul adundrii; iar tu Si fiii tdi sd vd indeplinili
[ia voastrd tn toate cele ce lin de jertfelnic Si ce se afld
untru dupd perdea, gi sd sdvdrqili slujbele darului
preo[esc, iar altul strdin, de se va apropia, sdfie omordt."
,,indatorirea nu constd numai in a observa
le exterioare, ci qi in a se indeletnici gi cu cele ce se
inliuntru, dupi perdea, ceea ce insemneazd cd preofii nu
indeletnicesc numai cu indeplinirea poruncilor Legii sfi
ci trebuie si cerceteze cu toatl grija tainele lor, ascunse
vel. (...) DacI referim la om ceea ce se spune despre
vom spune ci partea acoperitd cu vil, unde sunt cuprinse
biectele inaccesibile, este funcfiunea centrali a inimii,
singurl, poate pdtrunde tainele adevirului gi poate in,te
cele ascunse ale lui Dumnezeu. (...) Trebuie, deci, ca grij
preofilor gi supravegherea lor sI descopere ceea ce este
lluntru, dupi catapeteasmE, pentru a nu mai gisi nimic
dar, nimic necurat, adic[ el trebuie s[ se ocupe de omul
untric gi de pir[ile ascunse ale inimii, pentru ca ea si
flrd pati."l68
8z ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: Iatd Eu am dat in
ma voastrd pdrga Mea din toate cele inchinate Mie de
lui Israel: lie li le-am dat ocestea Si dupd tine fiilor tdi,
tru cinul voslru, pentru preolia voastrd, prin lege veSnicd.
16]
Origen, Omitii la Cartea Numerii,X,3
t68
lbii.
r08
,,In privinfa aceasta Domnul a rdnduit ca cei ce propo-
vdduiesc Evanghelia sd trdiascd din Evanghelie (I Corinteni
9, 14) gi cei ce slujesc la altar, de la ahar sd mdndnce (I Co-
rinteni 9,13). $idaci, dimpotrivd, judec[m lucrurile demn gi
cuviincios, atunci consider necinstit, nedemn gi necuviincios
ca unul care adori pe Dumnezeu gi este atagat Bisericii, care
gtie cd preo{ii gi diaconii se {in de altar qi-gi fac datoria faf[
de Cuv6ntul lui Dumnezeu gi de slujirea Bisericii, s[ nu adu-
cI preolilor pdrge din rodul plm0ntului, cu care l-a inwedni-
cit Dumnezeu (...).Mi se pare cd unul ca acesta uiti de
Dumnezeu, nu gdndegte, nu crede c[ Dumnezeu este Cel ca-
re a dat roadele pe care el le-a cules gi care se ascunde ca gi
cdnd Dumnezeu ar fi strlin de el. Dacd crede c[ Dumnezeu
este Cel care i le-a dat, el qtie si rdspliteascd pe preo[i gi sI
cinsteascd pe Dumnezeu prin darurile sale.,,l6e ,,De c6nd este
pomenit in istorie, preotul a trdit din ce ii aducea altarul gi,
degi aceste venituri, in decursul timpurilor, au suferit fluc-
tuafii, ele au fost suficiente pentru a indestula gi familia sa-
cerdotului. Deseori ele au fost un motiv de invidie sau re-
volti a mullimii ce trebuia s[ munceasci din greu pentru
necesitdlile domestice. Iahve reaminte$te poporului Sdu cI
demnitatea de preot nu este deloc ugoard, cd, e legati de res-
ponsabilitifi solemne gi aceasta ii privegte gi pe levi1i.,,r70
9-l9z ,,Iatd ce este'al tdu din cele preasfinte, tn afard
tle cele ce se dau focului: orice dar de pdine al lor, orice
jerffi pentru pdcat a lor Si orice jert/d pentru vind, ce-Mi
aduc ei, aceste lucruri preasfinte sd /ie ale tale Si ale fiilor
tdi. Acestea sd le mdncali tn locul cel sfdnt. Tu Sifiii tdi, toli
cei de parte bdrbdteascd ai voStri pot sd mdndnce din ele.
Cele sfinte sdfie ale tale. gi iatd ce sd maifie al vostru din
darurile lor ridicate: toate darurile ridicate alefiilor lui Is-
rael Si toate darurile lor legdnate li le-am dat lie Sifiilor tdi
Si fiicelor tale, care sunt cu tine, prin lege veSnicd. Tot cel
t6n
lbid.,xr,2
r7o
NUM, p.208
109
 curat din caso ta poate sd mdndnce din ocestea. Toatd
ga de untdelemn Si toatd pdrga de struguri Si pdrga
lor, toate cdte aduc ei Domnului, li le-am dat lie. Cele
roade ale pdmdntului lor, pe care le aduc ei Domnului,
fie ale tale, Si tot cel curat din casa ta poate sd mdndnce
acestea. Tot ce este afierosit in Israel sdfie al tdu. Tol ce
naste intdi din tot trupul, din oameni Si din dobitoace, Si
aduce Domnului, sdfie al tdu; dar intdiul ndscut dintre
meni sd se rdscumpere gi intdiul ndscut dintre
necurate sd se rdscumpere; iar prelul rdscumpdrdrii lui la
lund dupd nd$tere, este cinci sicli de argint, dupd si
sfdnt, care are doudzeci de ghere. insd intdiul ndsiut al
cilor, intdiul ndscut al oilor Si intdiul ndscut al caprelor
se rdscumpdrd: aceSlia sunt sfinlili; cu sdngele lor sd
peSti jertfelnicul. Grdsimea lor s-o arzi ca jertfd, intru
de bund mireasmd Domnului; ior carnea lor este a ta Si
ale tale sunt pieptul indllat Si Soldul drept. Toate
sJinte, indllate, core se aduc Domnului de fiii lui Israel, 1i
dau lie, fiilor tdi Si fiicelor tale care sunt cu tine, prin
veSnicd. Acest legdmdnt de necdlcat este veSnic inai
Domnului pentru tine Si pentru urmasii tdi."
Despre cele ce reveneau preofilor s-a vorbit la
20-232 ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: in pdmdntul
nu vei qvea nici moStenire, nici parte nu yei avea tntre
Eu sunt portea ta Si moStenirea ta intre fiii lui Israel,
fiilor lui Levi, iatd, Eu le-am dat moStenire toatd
din toate cdte are Israel, pentru slujba lor pe care o fac
cortul adundrii. De acum fiii lui Israel sd nu mai vind
cortul adundrii, ca sd nufacd pdcat aducdtor de moarte.
la cortul adundrii sd facd slujba levilii Si sd ia
pdcatul lor. Aceasta este lege veSnicd in neamul vostru."
,,Observi deci cd neamul sfin(it nu se poate inscrie
un loc cu poporul gi e despdrfit de ceilal(i. gi aceasta nu
mai prin lucrdrile slujbelor, ci gi prin deosebirea
(...) Iar pilcate numegte animalele junghiate pentru
lar acestea sunt gi ele chipuri ale lui Hristos, Care S-a i
110
pentru noi gi a r[bdat junghierea, ca sd nimiceascd pdcatul
lumii. $i cele junghiate pentru plcat sunt inglduite spie m6n_
care numai slujitorilor celor sfinte. C6ci nu se cuvine sufle_
telor lipsite de sfinfenie si se impdrtigJascd de trupul sfAnt
al lui Hristos, ci celor alese gi curate.,,t7l
242 ,,Dar printre fiii lui Israel ei nu vor avea moSteni_
re, cdci zeciuialafiilor lui Israel, pe care aceStia o aduc dar
Domnului, am dat-o levililor moStenire Si de aceea le-am Si
zis Eu cd nu vor qvea mostenire tntre fiii lui Israel. ',
'
,,Agadar, desparte zeciuielile cuvenite levitilor, spre
r[splItirea ostenelii slujbei lor. C[ci nu rlmdne ftr6 platd os_
teneala sfinfilor, ci_deosebit de alese le sunt cinstirile, strllu_
citoare cununile."l72
25-32: ,,Apoi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: yor_
beSte levililor Si le zi: Cdnd veli lua de ta fiii lui Israel ze-
ciuiala, pe care v-am dat-o ca moSlenire, sd indllayi din ea
Domnului q zeceo parte, ca zeciuiold, Si vi se va socoti acest
dar al vostru ca grdul din arie Si ca mustul de la teasc. Ast_
fel veli aduce Si voi dar Domnului din toate zeciuielile voas_
tre, cdte veli lua de la fiii lui Israel, Si veli da din ele, dar
Domnului, preotului Aaron. Din toate cele ddruite voud,
cele mai bune din toate cele tfinlite sd le aduceli dar Dom_
nului, gi sd le spui: De veyi aduce din acestea pqrtea cea
mai bund, se va socoti levililor ca cele primite de la arie
Si
cele primite de la teasc. Aceasta sd o mdncali oriunde, voi,
Si fiii voStri, Si familiile voastre, cdci aceasta vd este plata
pentru munca voastrd la cortul adundrii. pentru qceasta nu
veti avea pdcat, de veli aduce cele mai bune din toate;
Si
sfintele prinoase ale fiilor lui Israel nu le veli intina nu
Si
veli muri."
Israelifii dddeau zeciuiald, levililor, iar acegtia dddeau
preo{ilor zeciuial6 din zeciuiali.
l]] Sf. Cnirit al Alexandriei, op. cit.,XIII
,r, Ibid.
IIl
 Cap. 19 - Juninca cea roSie Si apa curdjirii
l-2t ,,Grdit-a Domnul cu Moise si Aaron si le-a
Iatd portmca legii, pe cqre a dat-o Domnul, cdnd a zis:
ne fiilor lui Israel sdli aducd o junincd rosie, ftrd me
nd, care sd nu aibd cusur si sd nufi purtatiug."
,,Juninca frr[ nici o meteahnd gi liberd de orice patii
negtiutoare de vreo gregeal[ este Domnul nostru Iisus Hri
(.. ) Observi faptul ce o dati a fost numit vilel, akildatil
(...)ca prin calitatea b[rblteasc[ sI se arate Conducltor, iar
cea feminin5, micgorat gi supus. CIci Dumnezeu e
torul tuturor gi are stipdnirea peste toate impreund cu
zeu gi Tatiil. Dar S-a pus de bunlvoie sub lege Si a pdzit
ale lui Moise, ca superior, degi acela ii era slujitor. (...)Iar
ninca e rogie. CIci taina Lui s-a des[vdrgit in s6ngele
rii, ficdndu-Se ascultitor Tatdlui pdnd la moarte, iar moartea
cruce, gi a m6ntuit lumea de sub cer cu sSngele Lui. Iar
e semnul clar al singelui. Dar degi S-a ftcut ascultitor
gi S-a agezat din iconomie (in scopul mdntuirii) sub lege
un[ cu noi ca om, sau degi S-a numit rob, n-a l6sat in
trupul asumat, ci a fost gi este gi astfel liber, pentru c[ e
nezeu prin fire gi nu S-a supus jugului robiei, r[mdndnd
desdvdrgire in afara experien{ei acestuia. Cdci vine de sus
deasupra tuturor, ndscdndu-Se din fiinfa liberl a lui
zeu gi Tat[I. De aceea a spus cd juninca trebuie sI fie rogi
ftrE meteahn6 (pentru lipsa de pdcat) gi fire experien(a
lilor impuse de jug. Cici deqi S-a golit (S-a micporat) pe
Unul-Nlscut gi a luat de bunlvoie chipul robului, cum sau p€
ce s-ar indoi cineva cd venirea in jos a fost din inilfimi?."'
3z ,,Sd o dai preotului Eleazar, sd o scoatd a/ard
tabdrd, la loc curat, Si sd o junghie tnaintea lui"..
,,Preotul e chipul celor ce se sfin(esc (gi e sfinfitor)
al celor ungi prin Duhul Sffint."r7a
t73
ld., Glafire la Numeri
174
Ibid.
112
4r5z ,,Apoi sd ia preotul Eleazar din sdngele ei Si sd
ftropeascd cu sdnge spre pqrtea de dinainte a cortului a&md-
rii de Sapte ori. Dupd aceea sd o ardd de tot inaintea lui; sd
ardd adicd Si carnea Si pielea Si sdngele Si necurdpenia ei."
Termenul necurdlenie e folosit eufemistic, dar nu in-
tru totul potrivit de vreme ce gi reziduurile sunt curate, in
acest caz. Cdt privegte preotul, se in{elege ci e vorba despre
preotul in funcfiune la un moment dat, nu numai despre
Eleazar. La vremea scrierii c[(ii va fi fost necesar[ numirea
eelui chemat de Dumnezeu; ulterior, ins[, numele va avea
un in,teles simbolic, Eleazar (: Dumnezeu este ajutor) de-
gemndnd pe to(i cei sfinfi1i. ,,S-a mai poruncit si se stro-
peascl prin mAna preotului, cu singe, cortul sfint; gi aceasta
de gapte ori; gi sd ard[ juninca, necru{6ndu-se nimic din ale
oi, ci impreuni cu carnea gi cu balega, pielea gi celelalte ale
trupului. CIci Hristos sfinfegte cu sdngele Sdu cortul cel mai
adevdrat, adic6 Biserica; o sfin{egte in mod deslvdrgit, adic[
lmbelgugat. Aceasta socotesc cd inseamnl stropirea cortului
cu sdnge de gapte ori. CEci numIrul care inainteazdpdnlla
gapte este semnul des6virgirii. (...) Arderea junincii in foc
dupijunghiere inchipuiegte cercarea lui Hristos (...) pdn[ la
moarte. $i nimic nu se arunci din ea. Cici Hristos e intreg
sfhnt: gi carnea gi pielea, adic[ cele ascunse sub acoper6-
m6nt qi cele vizute gi la indemdnl. C[ci era Dumnezeu prin
fire, frcut ca noi, dar negtiind de p6cat."r75
6z ,,Apoi sd ia preotul lemn de cedru, isop gi ald de
ldnd roSie Si sd le arunce pe juninca ce se arde. "
,,Se introduce apoi in cenug[ lemnul de cedru gi isopul
gi tortul rogu. Cedrul indici in chip pohivit nestriciciunea,
isopul curifia, cici iarba aceasta are puterea s[ gteargl gi
topeste in chip natural necurlfiile din mdruntaie; iar firul ro-
gu impletit inchipuiegte unirea Cuvdntului cu trupul; cdci
Cuvdntul s-a impletit oarecum cu trupul gi cu s6ngele, dar a
lbid.
"t
113
fost cercat pentru noi prin foc pdni la moarte (...). Dar
ma Lui qi modul intrupdrii au pricinuit nestricdciunea gi'
r[{ia noastrL. Cdci ne-aln indreptat in El, curdfitri fiind
murddria din sufletul gi din lduntrul nostru."r76
7-82 ,,Sd-Si spele preotul hainele sale, sd-Si spele
pul cu apd, apoi sd intre in tabdrd gi necuratvafi pdnd
ra. Cel ce a ars-o de asemenea sd-Si spele hainele sale,
spele trupul cu apd Si necurat vaJi pdnd searo."
,,Legea aratl prin aceasta sl[biciunea firii
ce (..) nimeni din cei rdnduifi spre slujirea (spre litu
dumnezeiascd gi sfinfitd nu s-ar ar[ta nevrednic de m
chiar dac[ ar fi din cei ce s-au hotirdt s[ vietuiascd
poate de drept gi oricdt s-ar vedea de curat nu va avea sl
reaftrd, pate. $i nimeni din cei p[c[togi nu e vrednic
atingd de Tainele Mdntuitorului nostru. (.. ) Deci daci
compar[ cele ale noastre cu curlfia lui Hristos, ele apar
curate gi intinate gi supusejudecetii dumnezeiegti. (..)E
tat gi cel ce se socotegte cd e curat. E mult mai presus (..
firea omului neplcdtuirea des[v6rgitii gi apropierea c
noastre de Hristos.""'
9z ,,Un om curat sd strdngd cenuSa junincii, s-o
afard din tabdrd la loc curat Si sd se pdstreze pentru
fiilor lui Israel, ca sd se facd cu ea apd de stropire,
apd de curdyire."
Cenuqa junincii pentru apa de curifire e pusd la
curat, afar[ din tabdrl ,,gi nu in tab[ra insigi. Cdci
in Hristos e in afara Sinagogii (adunirii) Iudeilor. gi pe
pSrdsit-o c_u totul (.. ) Harul cur[fitor igi mut6 curgerea
neamuri"l78.
l0: ,,Cel ce a adunat cenuSa junincii sd-Si spele
nele sale Si sdfie necurat pdnd searo. Aceasta sdfie
mdnt veSnic pentruJiii lui Isroel Si pentru strdinii ce
la ddnSii. "
176
lbid.
t7' Ibid.
,r, Ibid.
tt4
Juninca,,este Iisus; cei care-Ljeftfesc sunt birbali pd-
Cltogi; ei sunt cei care L-au adus la junghiere. (...) (Cei) ca-
rc stropesc sunt cei care ne-au binevestit noui iertareapilca-
tclor gi curd,tia inimii (...). Dar pentru ce l6nd pe lemn? Pen-
tru c[ implrlfia lui Iisus este pe lemn gi pentru ci cei care
Ored in El vor trli in veac. Pentru ce impreund cu l6na gi iso-
pul? Pentru cI in implrdfia Lui vor fi zilele rele gi murdare,
ln care noi vom fi mdntuifi, pentru cd gi cel care este bolnav
la trup de rap6n se tlmiduiegte cu isop""'. Prin l6n[ se arat6
mortificarea, dar gi discre{ia, cdci ldna stinge zgomotele.
Hristos e ldnd pentru patima Sa pe lemn gi pentru discrefia
venirii Sale in lume. impir[fia Sa, inceputil aici, va fi desd-
v0rgiti in viafa viitoare, astfel cd avem incl nevoie de isopul
curlfitor, cdt[ vreme n-am dobdndit Implrnfia. Iar obgtea lui
Israel arat[, desigur, pe aceia ce s-au fEcut minfi vdzdtoare
de Dumnezeu, iar nu pe israelifii cei dupd trup; dar gi dintre
acegtia vor mogteni impreund cu neamurile cei care L-au pri-
mit pe Hristos.
ll-l2z ,,Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om
sdfie necurat Sapte zile. Acesta sd se curele cu aceastd apd
tn ziua a treia $i in ziua o taptea Si vofi curat; iar de nu se
va curdpa in ziua o ffeia Si in ziua a $qptea, nu va fi curot. "
,,in legea veche era socotit necurat tot cel care se a-
tingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi morfii.
Dar dupi ce ins[gi viala gi cauza viefii a fost socotiti intre
morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru nd-
dejdea invierii gi cu credinfa in El."r80 Dar incl putem deve-
ninecurafi prin atingerea de cei morfi sufletegte, consimfind
la gdndurile lor. Cel ce se va atinge astfel de mort va fi ne-
curat ,,gi nu se va elibera de necur[(enie altfel, decdt dacl se
va stropi cu apa curifirii in ziua a treia gi a gaptea. Iar stropi-
rea apei (...) e chipul Sfrntului Botez. Deci cel stdpdnit de
fapte moarte gi de miasmele ce duc la striclciune (...) nu va
r'e Barnaba, Epis lola, Ylll,2-6
r80
Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica,lY,l5
115
ffi-
ajunge altfel curat dec6t daci se va curifi gi-gi va spila
n[ciunea prin Sffintul Botez,in ziua a treia gi a gaptea. A
ia inseamnl timpul invierii, (iar a gaptea e timpul cel din
m[), adic6 ultimul qi cel ajuns la deslv6rgire, in care S-a
cut om Unul-Niscut"'8'. Sau se indic[ intervalul in
posibil[ mdntuirea noastr6, de la inviere (ziua a treia)
la cea de a doua Venire a Domnului (sffirgitul zilei a
13-15: ,,Tot cel ce se va atinge de trupul mort al
om Si nu se va curdli, acela va intina locasul
omul acela se va stdrpi din Israel, cdci n-a fost stropit
apd curdlitoare si este necurat si necurdlia lui e incd
lui. Iatd legea: De va muri un om intr-o casd, tot cel ce
intra in casa aceeo Si cdte sunt tn casd vorfi necurate
zile. Tot vasul descoperit, care nu este legat la gurd Si
capac pe el, este necurat."
,,Prin casa spurcati, prin uneltele din ea gi prin v
neacoperite, Legiuitorul pare s[ ne dea de infeles prin
Sinagoga Iudeilor care a ucis pe Domnul, infelegdndu-se
la un loc prin cas[, iar prin unelte gi vase pe fiecare in
Cici omul e unealt[ pe pimdnt. lar cI mintea oamenilor
ferm6, ci mereu gata spre intinare gi spre primirea a tot
obignuiegte sd nedreptilfeasci, se dd de infeles prin
neacoperite, in care e ugor s[ lunece, cu voia lor, mugte
altceva din gdngdniile din casi. Dar mintea celor
prin credinfn nu e aga. Cdci e asigurati gi acoperiti gi neuf
de prins de cele ce obignuiesc s[ o facl nedreapti."t82 .
16z ,,Tot cel ce se va atinge in cdmp de cel ucis
sabia sau de mort sau de os de om sau de mormdnt vd
necurat;apte zile."
',
Prin c0mp se infeleg locurile joase, in care lunec[
depdrtat de Dumnezeu. Iar ucis cu sabia e cel strlpuns
pofte lumegti qi devenit necurat cu inima. ,,Iar prin osul
tului putem in{elege o r6m[gi(i a necurd,teniei. Pentru
lll Sf. Cmrl al Alexandriei, op. cit.
"' Ibid.
116
uneori satana ne rinegte inima. Iar birui1i in parte de patimi-
le trupului, ne imbolnlvim gi noi ingine, nu cu totul, de
vreun p[cat, ci ne afl6m stdnd in lume in rimlgila lui. (...)
Aceasta socotesc cd inseamnd a fi unii in rimSgifele necuri-
feniei, al c[rei simbol este osul mortului. Dar gi cdnd patima
a fost biruit6, daci ne coborAm mintea la amintirea ei gi mer-
gem aproape de plicerea ingropati, p[cdtuim nu pufin. Dar
suntem eliberafi de aceste p[cate, spildndu-ne pe noi Hristos
qi curlfindu-ne prin patima Lui."r83
17-222 ,,Pentru cel necurat sd se ia din cenuSa jertfei
qrse pentru curdlire Si sd se toarne peste ea intr4m vas apd
de izvor; apoi un om curat sd ia isop, sd-l moaie in apa aceea
Si sd stropeascd din ea cctsa, lucrurile Si oamenii cdli smt
acolo Si pe cel ce s-a atins de os de om sau de ucis sau de
mort sau de mormdnt. Cel curat sd stropeascd pe cel necarat
tn ziua a treia Si in ziua a gaptea Si sdJ curele tn ziua a
;opteo. Apoi sd-Si spele hainele sale gi trupul sdu cu apd Si va
Ji necurat pfuid seara. Iar dacd vreun om vaJi necurat Si nu
se vo curdli, omul acela se va stdrpi din obSte, cdci a spurcqt
loca;ul Domnului; cdci nu s-a stropit cu apd curdlitoare Si
este necurat. Acesta sd fie asezdmdnt veSnic pentru ddnsii.
Cel ce a stropit cu apd curdpitoare sd-Si spele hainele sale;
cel ce s-a atins de apa curdlitoare vafi necurat pdnd seara.
Tot lucrul de care se va atinge cel necurat vafi necurat; Si tot
cel ce se va atinge de acel lucruvafi necurat pdnd searo."
Cdt suntem in ziua a gaptea, sau in veacul acesta, ne
putem incd cur[(i, primind cu vrednicie Sfintele Taine. Cu-
r6firea o face Cel ce S-a adus jertft pentru noi, dar a rinduit
ca aceasta sI se lucreze prin preoti; insl gi acegtia au nevoie
de cur[tire. Sunt aritafi gi cei ce se pierd: sunt cei ce resping
Tainele, fie ei eretici sau necredinciogi. in plus, se vorbegte
gi despre sfinfirea naturii. Mdntuirea nu e doar a omului, ci a
intregii zidiri.
,r, Ibid.
II7
F
Cap. 20 - Moartea Mariamei; apa din piatrd;
tea lui Aaron
lz ,,in luna tntdi a ajuns toatd obsteaJlilor lui
in pustiul Sin Si s-a oprit poporul in CadeS. $i a murit
riam Si afost ingropatd acolo."
Martam (: revolti), sora lui Moise, a murit in
(: consacrat), in pustia Sin (: ghimpe), la hotarul sudic
Canaanului. Pundnd in leg[turi acest loc cu 33, 36-38,
gem concluzia cd este vorba de anul al patruzecilea de
iegirea din Egipt.
2-52 ,,Acolo tnsd nu era apd pentru obSte Si s-au
nat ei impotriva lui Moise Si a lui Aaron, Si blestema
rul pe Moise Si zicea: O, de amfi murit Si noi cdnd au
fralii noStri inaintea Domnului! La ce ali adus voi
Domnului in pustiul acesta, ca sd ne omordyi Si pe noi Si
toacele noostre? $i la ce ne-ali scos din Egipt, ca sd ne
celi in acest loc rdu, unde nu se poate semdna Si nu sunt
smochini, nici vite, nici rodii Si nici mdcar apd de bdut? "
Iati c6 nici dupi atiliaani n-au incetat cdrtirile
lor! ,,insetAnd pufin, pun mai presus greutaflle mari din
de darurile mari de la Dumnezeu. $i li se pare dulce j
amar al robiei de odinioar[. Faraon nu li se mai pare greu
suportat, degi e atAt de aspru. Nu le mai e atdt de neplicut
tul, nici cruzimea supraveghetorilor muncii lor, ci toate li
par dulci. SlSbiciunea cuget[rii ii face s[ coboare pdnl la
astfel de nebunie. (...) Privegte cum coboar[ spre lipsl
b[rb[1ie gi se apleacl ftrd frAu spre pldcerile vremelnice
doregte desftt[rile lumegti gi cautd sdturarea pdntecelui.
cum aruncd nddejdea gi nu {ine la pimdntul ftgiduit pirin
lor, neintelegdnd cd totdeauna gi oriunde ostenelile sunt m
locitoarele darurilor superioare; gi cI nu cdgtigi cineva
sudoare cununile cele mai frumoase."l84
tto Id.,
Glafire la lesire,lll
118
6-10z ,,Atunci s-au dus Moise Si Aaron dinfala popo-
rului la uSa cortului adundrii Si au cdzut cufelele la pdmdnt
Si s-a ardtat slava Domnului peste ei. $i a grdit Domnul cu
Moise Si a zis: Ia toiagul Si adund obStea, tu Si Aaron, frate-
le tdu, Si grdtli stdncii inaintea lor Si ea vd va da apd; Si le
ve{i scoate apd din stdncd Si veli addpa obStea Si dobitoace-
le ei! A luat deci Moise toiagul dinfala Domnului, cum po-
runcise Domnul.'$i au adunat Moise si Aaron obstei la
stdncd Si a zis cdtre obSte: Ascultayi, inddrdtnicilor, au doa-
rd din stdnca aceasta vd vom scoate apd? "
,,Prin aceste cuvinte el nu sfinfegte pe Domnul (...).
Deci el n-aveiL altfel spus, incredere in puterea lui Dumnezeu,
clci in loc s[ zicl: Dumnezeu poate sd scoatd apd din aceste
pietre, el spune cu indoiali: Yom putea noi sdfacem sd izvo-
rascd apd din aceastd stdncd? Pentru cd Dumnezeu ii soco-
tegte plcat aceste vorbe, este sigur cd ele nu vin de la Duhul
Sffint, ci de la duhul p[catului. Or, dac6 Scriptura aratd cd un
proroc a$a mare ca Moise uneori are Duhul, alteori nu-L are,
in momentul pdcatului, atunci e firesc s[ cugetim la fel gi
despre ceilalli profe1i."r85 C[derile marilor birba{i ne aten-
lioneazi ci nu ne mdntuim ugor gi cd nu e lipsiti de pericole
calea cea strdmtii. Diavolul, in schimb, dacd nu ne poate des-
curaja zugr[vind greut[file luptei, cautd mai apoi si ne piar-
dI, spun6nd ci mAntuirea se obfinei fErd efort: e doctrina ere-
mdntuirii, dobdndit[ numai prin credinld.
ticd, a siguranlei
ll-l2z ,,Apoi Si-a ridicat Moise mdna Si a lovit tn stdn-
cd cu toiagul sdu de doud ori Si a iesit apd multd Si a bdut
obstea Si dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul cdtre Moise Si
Aaron: Pentru cd nu M-a1i crezut, ca sd ardtali sfinlenia Mea
tnaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veli duce voi
adunarea aceasta in pdmdntul pe care am sd i-l dau."
,,Pentru care pricinl Moisi n-a intrat in pdmentul frg[-
duinfei? Nu pentru alti pricini, dupd cum tofi o gtim, ci nu-
mai din pricina acestui p5cat. Din pricina acestui pdcat acel
'8' origen, op. cit.,vl,3
t19
W
minunat bdrbat n-a putut sE aibd parte de bunit[(ile de
au avut parte cei de sub conducerea sa; qi dup[ multe
dupd multe suferinfe, dupl ritlcirea aceea negrditii din pU
tie, dupi atdtea rdzboaie gi biruinfe, a murit in afara plmi
tului pentru care s-a ostenit atdta. A indurat valurile gi furt
nile m6rii gi n-a putut sd se bucure de bun6tiilile poftului."r
,,Cdci nu ne introduce pe noi in mogtenirea sfinfilor gi in
m6ntul mai adevlrat al frglduinfei legea cea in chipuri, n
sldbiciunea preofiei in umbre. (...) Ci vom pigi mai de
in cetatea de sus gi vom intra in mogtenirea p6rin{ilor avinl
conduc[tor pe Hristos."l87 '\
13: ,,Aceasta este apa Meriba, cdci aici fiii lui
s-au certil inaintea Domnului, iar El S-a sfinyit intre ei."
Meriba (: ceart[) a mai fost numit 9i un alt loc, in
propiere de Horeb (Iegirea 17,7). Lipsa de ap[ a dus de
multe ori la cdrtire, in tofi anii retecirii prin pustie.
l4-l7z ,,Din CadeS a trimis Moise soli la regele
mului, ca sd-i spund: ASa zice fratele tdu, Israel: Tu Stii
te greutdlile ce am indurat. Pdrinlii noStri s-au pogordt
Egipt Si noi am pribegit in Egipt vreme multd; dar Egi,
ne-qu fdcut rdu noud Si pdrinlilor no$tri. De aceea
strigat cdtre Domnul Si o auzit Domnul glasul nostru {i
trimis ingerul Sdu de ne-a scos din Egipt; Si acum suntem
CadeS, orasul cel mai apropiat de hotarul tdu. ingdduie
ne sd trecem prin yara ta, cd nu ne vom abate pe la
Si pe la vii, nici apd nu vom bea din fdntdnile tale; ci
trece pe drumul impdrdtesc, neabdtdndu-ne nici la
nici la stdnga, pdnd vom ieSi din hotarele tale. t'
Edom (: rogu) era un regat situat tn sudul
in vechime, s-a mai numit gi Seir. Nu e sigur ci locuitorii
cestei ldri erau urmagii lui Edom, fratele lui Iacov, chiar
cd israelilii i-au socotit astfel; oricum, relafiile dintre
doui popoare au fost intotdeauna incordate. Evreii cer
186
Sf. Ioan Gurtr de Alur, op. cit.,IY,l
t87
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,lll
120
treaci prin Edom urmdnd calea impdrdteascd, un drum larg,
cu fundament solid de piatr[, folosit mai ales pentru depli-
sarea trupelor gi plzit de g[rzile regale. Dar e gi un inliles
duhovnicesc aici: ,,Cdnd cineva este drept, nu din oonstrdn-
gere sau din fric[ sau pentru nidejdea ce o are, ci din libera
sa voie, atunci calea pe care merge se numegte cale implrd-
teasci gi pe aceast[ cale merge neamul cel impdr{tesc; cele-
lalte c[i sunt aluneco?^se, te abat de la drumul cel drept gi
sunt pline de gropi."r88 Acest drum il str[bate cet ce a do-
bdndit virtulile: ,,virtu{ile sunt stiiri de mijloc, sunt cale im-
pirdteascI, (...) sunt la mijloc intre prisosinli gi lipsuri.,,r8e
,,Aceasta este calg-q Plrintilor: si nu fi nici incircat, nici
sltrbit in viepire."reo Calea cea mai siguri evite exceseie, fie
ele de-a st6nga (trupegti), fie de-a dreapta (spirituale).
18-21: ,,Edom insd i-a rdspuns: Sd nu treci pe la mi-
ne, iar de nu vei asculta voi iegi cu rdzboi inaintea ta! Zisu_
i-aufiii lui Israel: Vom merge pe drumul cel mare Si de vom
bea din apa ta, noi sau dobitoacele noastre, iyi vom pldti;
vom trece numai cu piciorul, ceea ce e un lucru de nimic.
Iar acela i-a rdsptms: Sd nu treci pe la mine! $i o ieSit
Edorn fnaintea lui cu popor mult Si cu mdnd puternicd. Deci
nu s-a invoit Edom sd dea voie lui Israel sd treacd prin ho-
tarele lui Si Israel s-a depdrtat de la el."
,,Nu in(elegi ci, unili cu israelilii prin leg[tura rudeni_
ei, s-au dovedit prin fapte nemilogi gi duri, nedeosebindu-se
intru nimic de fiarele silbatice? Cdci trebuind sI se milosti-
veascd de aceia ca de nigte frafi ce se aflau in greut[fi gi os-
teneli, ei au iegit cu amenintare. (...) Dar pofi vedea c6 aga
se poafti fa[6 de noi, care mergem pe drumul drept, noroa-
dele gi conducitorii ereticilor. Clci prin faptul c6 cunosc pe
unul gi singurul Dumnezeu gi Tatdl gi primesc credinla in
Fiul gi Duhul, sunt frafi cu noi, dar riu au o opinie cu totul
t88
189
,xr3
lq0
121
 vechi nu ne poate duce in tirdmul fEg5duit, dar moartea sa
sdndtoas[ gi adevdrat[ a frlfiei cu noi gi falsifici prin
n-a fost unaobignuitl, ci in vdrful muntelui. ,,Iar muntele in_
rudenia; iar cdnd ne afl6m in prigoniri, nu ne dau ajutor,
seamni faima gi indl{imea gi strdlucirea slavei.,,re3
mai degrabl ne gi impovdreazdcu asuprirea lor."lel
22-262 ,,Dupd aceeo au pornitfiii lui Israel din
Si au venit toatd obStea la muntele Hor. Iqr la muntele Cap. 21- garpele de aramd
care e ldngd hotarele ldrii lui Edom, a grdit Domnul cu
lz ,,Auzind insd regele canaanean din Arad, care lo_
se Si cu Aaron Si a zis: Aaron vafi addugat la poporul sdu,
cuia la miazdzi, cd Israel vine pe drumul dinspre Atarim, a
el nu va intra in pdmdntul pe care il voi da fiilor lui
intrat in luptd cu Israelilii Si a luat pe unii dintre ei in
pentru cd nu v-ali supus poruncii Mele la apa Meriba. Sd
robie. "
dar pe fratele tdu Aaron Si pe Eleazar, fiul lui, Si sd-i sui
Din Cadeg, evreii au pornit prin Atarim (: linuturi)
mtmtele Hor tnaintea intregii obsti; sd dezbraci acolo de
cdtre Arad (: migar silbatic), av6nd de luptat cu regele a_
Aaron hainele lui Si sd tmbraci cu ele pe Eleazar, fiul
cestuia.
Aaron sd se ducd Si sd moard acolo."
2z ,,Atunci a fdcut Israel fdgdduinld Domnului Si a
,,Oare acest fapt nu inseamni cd noi suntem zis: De vei da pe poporul acesta in mdinile mele, il voi ni_
cunoaqtem c[ un preot trebuie sI sfinfeasc[ pe un preot gi
mici pe el Si cetdlile lui."
imbrace in vegminte, adici in vinulile preofegti, gi
,,Literal; il voi da anatemei, in sensul: i-l voi ddrui lui
dacl va vedea ci nu-i lipsegte nimic din vegmintele
Dumnezeu (...). O astfel de frgdduin{i fbcea pafte din ritua_
gi cd este cu totul corespunzitor, numai atunci s[-l
lul r[zboiului sfdnt: intreaga pradd de rdzboi oameni, ani-
sfrntul altar? Cdci, avdnd a se ruga pentru popor, el -
male gi lucruri - li apa4inea Domnului, dar, pentru ca nu
s[ fie ales de Domnul gi probat de preofi, ca s[ n-aib[ cumva juruinfa sd fie cdlcat[ prin eventuala folosire aprdzii,
insugi ceva prin care sI supere, datoria lui fiind aceea
aceasta era supusi nimicirii totale. De aici, transferul seman_
interveni pentru a currna sup6rarea altora."re2 Aaron a' tic: a da pe cineva anatemei : aJ da pieirii (blestemul de a
pe muntele Hor (: munte), in sudul Canaanului.
se alege din el praful gi pulberea)."rea
27-29: ,,$i afdcut Moise aga cum ii poruncise
3: ,,^li a ascultat Domnul glasul lui Israel Si a dat pe
nul: i-a suit pe muntele Hor inaintea ochilor intregii Canaanei in mdinile lui Si el i-a nimicit pe ei Si orasele ior
Acolo a dezbrdcat Moise de pe Aaron hainele lui Si ii
Si a pus locului aceluia numele: Horma, adicd nimicire.,,
brdcqt cu ele pe Eleazar, fiul lui. $i a murit Aaron pe
Septuaginta numegte locul )ndthema, iar Vulgata,
muntelui, iar Moise Si Eleozar s-au pogordt din munte.
Horma id est anathema.
zdnd toatd obgtea cd a murit Aaron, l-a pldns toatd casa
4-5: ,,De la muntele Hor au apucat pe calea Mdrii
Israel treizeci de zile." RoSii, ca sd ocoleascd pdmdntul lui Edom, dor pe drum po-
La israelili, doliul dupi rudele apropiate dura gapte porul a fnceput sd-Si piardd rdbdarea. gi grdia poporul-im_
le, iar dupl marile personalitdli se fineau treizeci de zi potriva lui Dumnezeu Si fmpotriva lui Moise, zicdnd: La ce
doliu. Aaron nu a intrat in Canaan, aritind ci preofia
rer ']3 sf. cnirit al Alexandriei, op. cit.,XlII
Sf Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si Ada'fu, re4
PENT, p.280
"' Sf. Amb.ozie, Scrisori, LXII, 59

123
122
ne-ai scos din pdmdntul Egiptului, ca sd ne omori in pust
Cd aici nu este nici pdine, nici apd, Si sufletul nostru
scdrbit de aceastd hrand sdrdcdcioqsd-"
,,Daci ne-am umilit prin lenevia noastrS, sd hu
hrana duhovniceasc6."le5
6z ,,Atunci a trimis Domnul asupra poporului
veninosi, care mu$cau poporul, si a murit mullime de
dinfiii lui Israel."
are hanekhasim hasefarim (=
Biblia Hebraica
arzhtori), desemndnd o specie foarte veninoas[ de
,pumnezeu a rdnduit ca tot garpele s[-i muqte pe israelilil
ei mureau - penffu cd prin $arpe s-a fbcut de Eva cElcarea
porunci - ca s[ le arate c[, d-in- pricina cdlcirii de
vor fi dali s[ sufere moartea."le6
7-92 ,,A venit deci poporul la Moise si a zis: Am
Sit, grdind tmpotriva Domnului Si impotiva ta;
Domnului, ca sd depdrteze Serpii de la noi! $i s'a
Moise Domnului pentru popor. Iar Domnul a zis cdtre
se: Fd-li un $arpe de aramd Si-l pune pe un stdlp; Si de
mugca Sarpele pe vreun om, tot cel muScat care se va
el va trdi. $i a./dcut Moise un $arpe de oramd Si l-a pus
un stdlp; gi cdnd un $arpe mwca vreun orn, acesta privea
Sarpele cel de aramd si trdia."
Pin stdlp e tradus ebraicul nes oi grecescul
Vulgata are signo.,,Cuvintul original, atit in ebraicd(nes)
gi in greacd (simion) inseamnl steag, drapel, fanion
de pe cortul unui general, pavilionul unei nave). Prin
cuvdntul a insemnat apoi prdjina care susfine steagul, st6\
care poart?t emblema. in principal, insi, grecescul simion
traduce semn; pin extensie, semnificalie. Valoarea si
(semnificativi) a acestui episod vechi-testamentar va fi c(
semnati in Ioan 3,14 , el prefigurdnd mdntuitoarea inllfare
195
Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte,XxV,25
t96
Bamaba, Epist o la, Xll,5
124
cruce a lui Iisus llristos."le7 ,,in Scripturd, crucea e numitji
semn. Moise, zice Scriptura, a facut un $arpe Si l-a pus pe
semn, adicd,pe o cruce. Avem aici un semn care ne aratii ceva
neagteptat qi nevdzut: propriu-zis gi iudeii il vedeau, dar era
in(eles numai de minfile p[trunzitoare."le8 ,,$arpele spdnzu-
rat pe st6lp este tipul patimii m6ntuitoare care s-a sivdrgit pe
cruce; de^^aceea, (toti) c6{i priveau cdtre el (cu credinf[) erau
salvali."ree ,,Cand Moisi a r[stignit garpele, a preinchipuit cru-
cea, pentru ca cel mugcat de qarpele cel viu sI se mdntuie prin
credinfi uitindu-se la garpele cel de aram6. Apoi, dacE un gar-
pe de araml ristignit mdntuie, oare nu
-mdntuie Fiul intrupat
al lui Dumnezeu c0nd este rdstignit?"2m ,,$arpele, degi ira
mort, a fost intrlfat in triumf pe lemn, iar lemnul mAntuiegte pe
cei credinciogi, care privesc la dugmanul omordt. Tot astfel a
fost pironit-Flristos, care nu gtia de plcal intr-un trup al p[ca-
h'lui."2ol ,,in vrem@ legii celei vechi, Dumnezzu a poruncit
lui Moise sI faci un $arpe de aramE, si-l inalfe gi sI-l piro-
neascd in v6rful unui lemn. Tofi aceia care, mugca{i fiind de
gerpi, priveau la garpele de aramd, se vindecau. Aceasta s-a
fdcut cu un rost anumit gi anume: cei ce erau coplegili de gri-
jile p[mdntegti, de inchinarea la idoli, de pllcerile (sugerate)
de satan gi de orice impietate, (erau obligafi) in felul acesta -
fie gi pentru pufin timp - s6-gi ridice privire a de la cele de jos
cltre cele de sus, apoi de Ia acelea s[ se inalfe (cu gdndul gi
mai sus), clhe Cel Preainalt; sporind cdte pu{in gi devenind
fiinte superioarg sd afle ci El, (Dumnezeu), este superior in-
tregii creaturi.;;202 p aici gi un argument impotriva iconoclas-
mului: ,,Spune{i-mi, agadaq oare nu Dumnezeu a fost acela
care a poruncit, prin Moisi, sd nu se faci de citre voi, nicide-
191
PENT, p. 281
198
Sf. Vasile cel Mare, Epistole,260,VIII
t99
Id., Despre Sfintul Duh,XlY
200
S f. Chiril al Ierus alimulvi, C a t e h e z e I e, XIII,2O
201
Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IY,l I
202
Sf. Macarie Egipteanul, O m i I i i duh ov n i c e S t i, Xl,8
12s
cum, nici chip, nici asemdnare, nici a celor din cer de sus, n
a celor de pe pimdnt gi, cu toate aceste4 in pustiu, El a
acela carte a frcut s[ se ridice, prin Moisi, qarpele de
pe care l-a asezat ca semn prin care erau mdntuili cei
de garpe gi c5, pentru aceasta, El nu poate fi invinuit de nici
nedreptate? Ceci (...) prin aceasta El a propoviduit o tai
prin care a nimicit puterea garpelui, care a lucrat 9i cd
slvdrgit6 de Adam, gi a d[ruit mdntuirea celor ce cred in
cest4 Care avea si fie rlstignit prin semnul acest4 de
turile garpelui, care sunt faptele cele rele, idolatriile 9i alte
dreptn{i. C[ci, dacl nu ar trebui s[ se infeleagdaceast4
spune{i-mi, pentru care motiv Moisi a ridicat garpele de
ca semn, poruncind ca cei muqcagi s6 priveasc[ la el, iar
mugcafi se vindecau cu toate cd El a poru-ncit ca, intru nimi
sI nu se faci vreo asem[nare a cuiva."203 ,pomnul nostt
Iisus Hristos S-a aseminat cu parpele de aram6' CIci fii
garpele dugman, auzindu-l Adam, s-a frcut 9i el
lui Dumnezeu. Dar Domnul nostru Iisus Hristos S-a
om deslvdrgit in toate, afar6 de p6cat (Evrei 4,15), dupi
m[narea lui Adam, peitru noi. Dar garpele de aram[
asemenea celui ce s-a f[cut dugman al lui Dumnezeu, dar
are gdnd riu, nici venin, nici r6utate, nici nu se incovoai
nici nu sufl[, nici nu are suflarea vrljmagului. Chipul
l-a dat Siegi lisus Hristos, pdni ce va stinge veninul pe
l-a primit Adam din gura garpelui gi se va intoarce
devinita contrari firii, la tl*u dup[ fire."2M
""t care prin m ,,U
pofta celor nebunegti le-a adus gerpii,
lor au vlrsat in cei mugcafi veninul ucigltor. Dar marele
giuitor, printr-un chip de farpe, a ftcut neputincioasd
rea fiarelor adevirate. (...) Un leac impotriva acestor pati
rele este curl{irea adusl sufletelor prin taina dreptei credi
,te. Punctul de cipetenie in taina celor crezute este
privirea
patima Celui ce a primit sE pltimeasci pentru noi. Iar pati
203
Sf. Iustin Martirul, Dialogul cu iudeul Trifun,XClY
2s Isaia Pustnicul, op. cit.,XXV,l5
126
este crucea. Deci cel ce privegte spre ea, cum spune cuvln-
tul, nu va fi vltdmat de veninul poftei. Iar a privi spre cruce
inseamn[ a-fi face toati viala moarti 9i rdstignitd pentru lu-
me, nemigcatil spre nici un pdcat, (...) pironindu-{i trupul
prin frica de Dumnezeu. lar pironul care potolegte trupul es-
te infrdnarea. Fiindci deci pofta nebuneascl scoate din pI-
mdnt gerpi otrlvitori (cdci orice vldstar al poftei este ca un
$arpe), legea ne-a ardtat de mai inainte ce se va vedea pe
lemn. Iar aceasta este o asem[nare a garpelui gi nu un garpe,
precum spune gi dumnezeiescul Pavel: intru asemdnarea
trupului pdcatului (Romani 3,5). Iar adevdratul garpe este
p[catul; gi cel pornit spre picat imbracd firea garpelui. Deci
omul se elibereaz[ de pdcat prin Cel ce a luat chipul picatu-
lui qi S-a fbcut ca noi, care ne-am abdtut spre chipul $arpe-
lui. Prin El, moartea din mugc[turi e opriti, dar fiarele insele
nu sunt ucise. Iar fiare numesc poftele. Asupra celor ce pri-
vesc la cruce, moartea inspiimdntitoare a picdtogilor nu are
putere; dar pofta sdldgluit[ in trup impotriva Duhului nll s-a
pierdut cu totul, pentru ci gi in cei credinciogi lucreazi de
multe ori mugclturile poftei. Dar cel ce privegte spre Cel in6l-
fat pe lemn i;i vindecd boala, risipind veninul prin frica po-
runcii ca printr-un leac. lar c[ garpele ridicat in pustie este
chipul tainei crucii ne invafi limpede glasul Domnului, cdnd
zice: Precum Moise a indllat Sarpele in pustie, aSa trebuie sd
.
,fte indllat Fiul Omului (Ioan 3,14). Dar pdcatul igi urmeazd
drumul slu intr-o centinuare a r6utetii, intrucdt mugc[tura ger-
pilor fEc0ndu-se neputincioasl celor ce privesc spre asemlna-
rea qarpelui (infelege, desigur,c[ este vorba de un chip), inge-
lEtorul mult iscusit al nostru ndscocegte alt megtegug al pI-
catului."20s Diavolul nu renunfi in tentativa de a ne trage-de
partea sa, cdt suntem in veacul acesta; c6nd nu ne poate atrage
la patimi grosiere, incearcd momeli mai subtile, precum inalta
pdrere de sine oi erezia; dar Hristos ne di putere sd cdlclm
2ot
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
127

peste ;erpi$i peste scorpii Si peste toatd putereavt
(t-rrca 10,19). ,peci lkistos e garpe, ca Cel ce a luat
iea picatului, cdnd S-a ftcut om. Dar dac[ [l privim spiritu
va fi mai presus de stricdciune 9i va invinge moaltea 9i
disprefui mugcdturile 9i nu se va teme de mullimea celor
arunci din ei otravd. Iar pe Hristos Il vom vedea in{elegi
drept tainele din El gi crezflnd neclintit c[, fiind Du
dup[ fire, S-a fEcut om. Dar, deqi S-a fbcut in asem6narea
,rtitii, u r[mas nu mai pufin bun' C[ci S-a f6cut ca noi nu
si se arate impreun[ cu noi rdu, ci ca s[ ne fac[ pe noi bt
preschimbdndu-ne prin Duhul spre tot soiul de virtuti' (" ')
garpele era de arami pentru buna 9i frumoasa rdsunare a
ponaaui.ii dumnezeiegti gi evanghel ice."2o6
10-15: ,,Scal6ndu-se de acolo, fiii lui Israel au
rdt la Obot. Im dupd ce s-au ridicat Si din Obot, au
la lie-Abarim, dincolo de pustiu, infala Moabului, cdtre
sdritul soarelui. De acolo s-au ridicat Si au tdbdrdt in
Zared. Ridicdndu-se apoi si de acolo, au tdbdrdt dincolo
Arton, tn pustia care e in afard de hotarele Amoreilor'
Arnonul este hotar intre Moabili si Amorei. De aceea se
zice in Carteardzboaielor Domnului: Domnul a cuprins
hebul cu curgerile sale ndvalnice 9i suvoaiele Arnot
povdrniSul curgerilor de apd care se intinde pdnd la
Israel a ajuns la r6sirit de Iordan; despre popasu
sale vom vorbi la capitolul 33' Cum renitd din textul
vechii evrei aveau gi alte c6(i, in afara celor plstrate in
tur[, c[rfi care s-au pierdut; intre acestea, Cartea rdzboa
Domnului, menlionatA numai aici' ,,in versiunea ebraicE,
setele 14-15 expriml un citat din Cartea Rdzboaielor
lui, o veche culegere de texte epice, astdzi pierdutfu de
fiagmentul men{ioneazi doul nume (Vaheb Si Sufa) c,on
necunoscute, intr-un context obscur' Septuaginta ofer[ un
26 Sf. Chiril al Alexandriei, GlaJire la Numeri
128
mai limpede, asupra unui dzboi al lui lahve, in care verbul
llogizo (: a invipdia; a nimici prin foc; a arde), cu nuanta a
mdna pe cineva sau ceva cu bici de Jlacdrd, este folosit a-
proape aidoma ca in Iegirea 9,24 (focul ca factor dinamic al
apei): Zoovul (Biblia 1995:Yaheb) este un afluent al Amonu-
lui, iar acesta, la rdndul sdu, igi adunl apele in bazinul ora$u-
lui Ar, localitate situatl pe hotarul nordic al Moabului."207
16-18: ,,De acolo s-au indreptat spre Beer, Jiintdna
despre care a zis Domnul lui Moise: Adund poporul Si le voi
da apd sd bea! Atunci a cdntat Israel la filntdnd cdntarea
oceasta: Ldudali fdntdna aceasta, cdntali imne fn cinstea ei!
Fdntdna pe core principii au sdpat-o, pe care mai-marii
poporului au deschis-o cu sceptrul, cu toiegele lor!"
,,Dar de ce stiruie Domnul pe l6ngd Moise sI adune
poporul ca s5-i dea sd bea din frntdn[? Oare poporul n-ar fi
venit de la sine la ffintAn[ ca sI bea? De ce oare aceastd stiru-
infi, pe ling6 profet, pentru ca el si adune poporul prin zelul
9i truda sa gi s6-l facl si bea ap[ din fiint6n[? (...) Existii o
fhntdnd care le intrece pe toate celelalte, o ffintdn[ minunat[:
este Acela despre Care se griiegte in acest loc din Scripturi:
FdntAnarii care au sipat-o nu erau oameni de rAnd, ciprincipi
gi persoane cu un inalt rang social, pe care Scriptura ii numeg-
te regi. (...) Moise a primit porunca sd adune poporul la ffin-
tdni ca si bea ap6. Prin Moise putem s[ infelegem Legea (...).
Legea lui Dumnezeu este aceea care ne cheami si venim la
fhntdnd. $i la ce alt6 ffintAnd ne cheami dac[ nu la cea despre
care am vorbit: la Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care are
existenfd prin fiinla Sa proprie, Ce este impreun[ m[rit cu
Tatdl 9i cu (Duhul) in izvorul unic al Dumnezeirii? Legea ne
cheam[, deci, la fhntAna aceasta, adicl la credinta in Hristos.
(...) S-ar putea ca principii (Septuaginta: drhontes) gi regii
(vasilis ethnon = imp[rafii neamurilor) si fie aceleagi perso-
naje, dar ei trebuie sd fie totugi deosebi(i unul de altul. Prin
principi infelegem profefii. Ei au ascuns gi descoperit prooro-
207
PENT, p.281
129

re au sfredelit-o. Cand zice: au deschis-o, vrea sd spun[ a
sd iasd lovind. Principii sunt cu ceva mai pu{in tari, 9i sapl
plmdntul moale, pdnl la o oarecare addncime. Dar cei care
nr-"r" regr sunf mai tari gi mai inllfafi, ei nu numai sfret
lesc grosimea pim6ntului, ci qi t[ria stdncii, pentru a ajunge
ape mult mai addnci gi cerceteaz[, dacl se poate spune' I
in adincuri (...). Noi afirm6m cd regii care sunt in stare s[
ceteze la aga ad6ncimi gi at6tea taine ale fhntAnii sunt
tolii (...). Aceia care mullumit6 Duhului Sffint pot cerce
inqigi addncimile lui Dumnezeu 9i infeleg marile taine ale
tdnii sunt, in textul nostru, regii care au sftedelit tantana
piatri gi a-u pitruns asprele gi gielele taine ale gtiin{ei'"208
19: ,,Din Beer au mers la Matana, de la Matana
Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot."
,,Matana inseamnd dqrul lor. Cred cd ai in,teles cI
cineva a biut la ffintAna sdpatd de regi Si de principi e o
zdgie de a oferi un dar, ci cei ce au daruri, aceia le oferi
Dumnezeu. (..)De la Matana venim la Nahaliel, care se
ieSte de la Dumnezeu. Ce vrea sd zicd de la Dumnezeu?
pI ce am oferit ceea ce depinde de noi, venim acum si <
ceea ce depinde de Dumnezeu. Dacd Ii oferim credinfa
tr6 gi iubirea noastrl, El ne d[ darurile bogate ale
Sffint (.. ) De la Nahaliel ajungem la Bamot, ceea ce se
ieste: venit de la moarte. De la care moarte, dacl nu de la
in care noi murim tmpreund cu Hristos (tr Timotei 2,ll),1
tru a trdi impretmd cu El (Romant 6, 8) (.. ) Dac[ se
acest drum spre mAntuire, trebuie sd se traverseze toate
stafion6ri, pe care le-am pomenit, pentru a ajunge, dupl
peripefii, la acel loc care se tAlcuieqte: venit de la moarte.'
202 ,,Iar de la Bamot la valea din cdmpia
pe vdrful muntelui Fazga, infala pustiului."
130
in loc de vale, Anaria are dumbravd; Origen dd un to-
ponim, Hai. ,,Dac[ urmdm acest drum care nu descrie at6t de-
numirile localitd{ilor, cdt mai mult un urcug al sufletului, dup[
toate aceste etape noi ajtrngern la Hai, la pddure, sau, dup[ o
altd variant5, la (Fazga), care se tdlcuiegte .errs, ceea ce inseam-
nd piscul muntelui. Prin aceasta se ajunge la faimogii pomi ai
divinului Paradis gi la plicerile celei dint6i locuinfe, unde e o
culme a desdvdrgirii gi un belgug de fericire atAt de mare, incdt
sd putem spune c[ tmpreund cu Hristos ne vom scula Si cu El
vomfi asezali tn tndllimile cereSti (Efeseni 2,6).-"0
2l-222 ,,De acolo a trimis Moise soli la Sihon, regele
Amoreilor, cu veSti de pace, ca sd i se spund: Dd-mi voie sd
lrec prin lara ta. Nu ne vom abate nici la ogorul tdu, nici la
via ta, nici apd din fdntdna ta nu vom bea, ci vom trece de
hotarele tale!"
Israel cere s[ fie ldsat si treac6 prin {ara lai Sihon (:
distrugdtor), ftrd
a se abate de la calea implrlteascd (Septu-
aginta: vasiliki porevshmetha).,,Dar daci cineva s-ar hotdri
s[ se abatl de la calea dreapt6, pentru o umblare foarte su-
citi gi prosteascS, pirlsind drumul drept al infelesurilor cu-
venite, apucdnd un altul, va ajunge intre spini gi va c6dea in
gropi gi in piedicile apErute in cale."2rr
23-262 ,,Dar Sihon n-a tngdduit lui Israel sd treacd
prin lara lui, ci gi-a adunat tot poporul sdu Si a pdsit impo-
lriva lui Israel fn pustie, inaintdnd pdnd la laha!, unde s-a
luptat cu Israel. Insd Israel l-a bdtut, mdceldrindu-l cu sa-
bia, Si i-a cuprins lara de la Arnon pdnd la laboc, pdnd la
fiii lui Amon, cdci hotarele Amonililor erau intdrite. Ludnd
loate cetdlile acestea, Israel s-a asezat in cetdlile Amorei-
lor: in HeSbon Si in toate satele care lineau de el. Cdci HeS-
bonul era cetatea lui Sihon, regele Amoreilor. Acesta se
luptase cufostul rege al Amoreilor Si-i luase din mdini toatd
lara Amoreilor, de la Aroer pdnd la Arnon."
"o lbid.
r" Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfdnta Treime,Y
t3t
 Israel a invins pe Amorei (: munteni), ocupdnd
riul acestora, de la Arnon (: cel care murrnurd) p6n[ la
boc (: rAul albastru). Lupta s-a dat la lahal (: loc s ldsat viu nici unul din ai lui, Si a cuprins lara lui. "
Amoreii erau un popor canaanit, dar ocupaseri 9i o
la est de Iordan. Aroer (: goliciune) era o cetate situatl
extremitatea sudicd a regatului amorit; HeSbon (:
a fost capitala lui Sihon, construitd de moabili, dat cdzutil
terior sub amorei.
27-302 ,,De aceea zic si rapsozii in bdtaie de ioc:
nili la HeSbon, ca sd se zideascd Si sd se intdreascd ct
lui Sihon. Cd a iesit foc din Hesbon si pard de foc din
tea lui Sihon Si a mistuit Ar-Moabul Si pe stdpdnii mun
Arnonului. Vai de tine, Moab! ESli pierdut, poporul lui
mos! Feciorii lui s-au risipit Si fetele lui au aiuns roabe
Sihon, regele Amoreilor. Tras-am osupra lor cu sdgeli'
la HeSbon pdnd la Dihon tot este ddrdmat, am pustiit
Moabitii igi pierduseri de mult[ vreme drepturile
acestui teritoriu"2r2. Sunt c0ntate victoriile lui Sihon
Medeba (: izvor de putere).
31-35: ,,$i aSa s-a asezat Israel in toate cetdyile At
reilor. De acolo a trimis Moise sd iscodeascd lazerul'
care l-a luat impreund cu satele lui Si a alungat pe Amt
care locuiau acolo. $i intorcdndu-se, a luat calea spre
san; iar Og, regele Yasanului, a ieSit inaintea lor cu tot
porul sdu, ca sd se rdzboiascd la Edrei. Atunci a zis Don
'cdtre
Moise: Sd nu te temi de el, cdJ voi dq in mdinile
pe el Si tot poporul lui si toatd lara lui si veifoce cu el
't' PENT, p. 282
r32
aifdcut cu Sihon, regele Amoreilor, care locuia in HeSbon!
$i l-au bdtut pe el, pe fiii lui, Si pe tot poporul lui, de n-a
Evreii cuceresc cetatea amoritii lezer (: folositor), a-
poi inving pe Og (: uriag), regele Vasanului. Vasan (:1ard
intinsi) ingloba numeroase cetiifi importante. Astfel, Israel
ajunge si stdpdneasci teritorii insemnate la rlsdrit de lordan,
consoliddndu-se in vederea cuceririi Canaanului.
Cap. 22 - Valaam
l-4: ,,Purcezdnd apoi de acolo, fiii lui Israel au tdbd-
rdt in Sesurile Moabului, ldngd lordan, in fala lerihonului.
Iar Bulac, fiul lui Sefor, vdzdnd toate cdte fdcuse Israel
Amoreilor, s-a infricoSatfoarte tare de poporul acesta, pen-
lru cd era mult la numdr, gi s-au tnspdimdntat Moabilii de
fiii lui Israel Si au zis cdtre cdpeteniile Madianililor: Popo-
rul acesta mdndncd acum totul imprejurul noslru, cum md-
ndncd boul iarba cdmpului! Balac insd, feciorul lui Sefor,
era atunci regele Moabililor."
Balac (= desclrcltor), fiul lui Sefor (: pasire), s-a in-
spiimdntat de Israel; Moabilii cauti ajutor la madiani{i care,
vremelnic, le-au fost vecini. Israel e comparat cu un bou ca-
re pa$te totul imprejurul sdu. ,,Aga am in,teles eu de la unul
din bitrdnii dascili care t6lcuia textul din caftea Numerilor,
unde se spnne: Aceastd sinagogd va tngh4i sinagoga noas-
lrd, cum mdndncd boul iarba cdmpului. El a explicat pentru
ce s-a intrebuinfat o astfel de asemlnare, (...) pentru a face
s[ se infeleag[, in acest loc, cI sinagoga Domnului care ne-a
precedat prin sfinti va inghili cu limba gi gura sinagoga vrij-
mag6, cu alte cuvinte, eava zdrobi pe vrijmagii nogtri prin
rugiciunile qi mijlocirile ei."213 Israel pagte neamurile spre a
le pregdti intrarea in Bisericl.
2r3
Origen, Omilii ta Cartea losua, XVI,5
133
 *72 ,,Deci a trimis acesta soli la Valaam,.fiul lui
in Petor, care e asezat ldngd rdul Eufrat, in pdmdntul fii,
poporului sdu, ca sd-l cheme Si sd-i spund: Iatd a ieSit
popor din Egipt Si a acoperit fala pdmdntului Si trdieSte ld
mine. Vino deci Si-mi blesteamd poporul qcestq, cd este
tare decdt mine, Si atunci poate voi fi in stare sdJ bat Si
almg din lard. Eu Stiu cd pe cine binecuvdntezi tu acela
binectndntat, Si pe cine blestemi este blestemat. S-au
deci bdtrdnii Madianililor cu mdinile pline de daruri
vrdji; Si ajungdnd la Valaam, i-au spus vorbele lui Balac."
Valaam (: cel care mistuie), fiul lui Beor (: f7
era un ghicitor din Petor (: tilmicirea viselor), orag
potamian situat in apropiere de Haran. Noul Testament
Petru 2,15; Apocalipsa 2,14) gi Pirinfii Bisericii au aprec
foarte aspre la adresa lui Valaam. Din datele ce le avem
pre el, Valaam poate fi zugrivit drept un personaj sincretil
oportunist gi enigmatic.
8-2lz ,,Iar el le-a zis: Rdmdneli aici peste
vd voi da rdspuns cum imi va spune Domnul. $i au
cdpeteniile lui Moab la Valaam. Atunci a venit Dumnezeu
Valaam Si a zis: Cine sunt oamenii aceia de la tine?
Valaam a zis cdtre Dumnezeu: Balac, fiul lui Sefor,
Moabului, i-a trimis la mirue sd-mi spund: Iatd a ieSit
Egipt un popor gi a acoperit fala pdmdntului Si I,
ldngd mine; vino dar de mi-l blesteamd, doar l-aS putea
rui qi altmga din lard! Dumnezeu tnsd a zis cdtre V,
Sd nu te duci cu ei Si sd nu blestemi pe poporul acela,
este binecuydntat! Dimineala s-a sculat Valaam Si a zis
tre bdlrdnii lui Balac: Duceli-vd la stdpdnul vostru, cd
md lasd Dumnezeu sd merg cu voi. Sculdndu-se deci,
teniile Moabului au venit la Balac Si i-au spus: Valaam
vrut sd vind cu noi. Atunci Balac a trimis alli soli, mai
Si mai insemnali decdt aceia. $i venind aceStia la Valaam,
au zis; ASa grdieSte Balac at lui Sefor; Nu te lepdda a vi
pdnd la mine; cd i1i voi da cinste mare Si-!i voi face
134
cdte-mi vei zice; vino insd Si-mi blesteamd poporul acesta!
lar Valaam a rdspuns Si a zis cdtre cdpeteniile lui Balac:
Chiar de mi-ar da Balac casa sa plind de argint Si de aur,
nu pot sd calc porunca Domnului Dumnezeului meu gi sd
,[ac ceva mic sau mare dupd placul meu. Rdmdneli insd a-
cum Si voi aici peste noapte Si voi vedea ce-mi va mai spune
Domnul. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam noaptea Si i-a
zis: Dacd oamenii aceStia au venit sd te cheme, scoald Si te
du cu ei; dar sdfaci ceea ce-li voi ziee Eu! A doua zi s-a
sculat Valaam, Si-a pus samarul pe asina sa Si s-a dus cu
cdpeteniile Moabului. "
,,DupI tradifia iudaicd, Valaam acceptii in cele din ur-
mE invitalia lui Balac, dar pare-se din vanitate qi cupiditate,
frrd sE infeleag[ mai profund interdicfia divind. Faptul de a
duce daruri devinilor era un obicei r[sp6ndit in vremea a-
ceea. $i israelifli ?l practicau (cf. I Regi 9,7) dar, dacd era
vorba de un mag strdin, foloseau un cuv6nt dispreluitor.',214
22: ,,Dar se aprinsese mdnia lui Dumnezeu pentru cd
s-a dus, iar tngerul Domnului s-a sculat, ca sd-l mustre pe
cale. "
Versetul pare a contrazice cele spuse mai inainte, dar
Dumnezeu poate r[spunde g6ndurilor noastre, in func(ie de
oscilafiile acestora; Valaam gdndea sd accepte cererea lui
Balac, in pofida interdicfiei divine.
23: ,,Cum Sedea el pe asina sa, insolit de doud slugi
ale sale, a vdzut asina pe tngerul Domnului, care stdtea in
drum cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a abdtut din drum pe
cdmp; iar Valaam a bdtut asina cu toiagul sdu, ca sd o in-
loarcd la drum."
Pornind de Ia acest loc, Sfdntul Grigorie Palama arati
cd nu trebuie confundat?i lumina necreati cu ingerii, pentru a
nu pune ,,pe vdziltorii de Dumnezeu in r0nd cu asina lui Va-
laam,2ls fiindcd s-a scris gi despre ea cd a vizut un inger',216.
2ra
NUM. o.209
2's
Despii sQinta lumind,l0
t35
 2$302 ,,Dar ingerul Domnului a stat fn drumul
tntre vii, unde de o parte Si de alta era zid; 5i asina, vdzt
tngerul Domnului, i-a tras cdtre zid si a strdns piciorul
Vilaam in zid, si acesta iar a tnceput s-o batd. ingerul
rutlui insd a trecut iar Si a stat la loc strdmt, unde nu era
sd te abali nici la dreapta, nici la stdnga. Iar asina, viadnd
ingerul bomnului, s-i culcat sub Valaam. Atunci s-a mdn
Vilaam si a inceput sd batd asina cu toiagul' Dar Don
deschis gura asinei Si aceasta a zis cdtre Valoam: Ce
Jdcut eu, de md bayi acum pentru a Yeia oard? $i Valoqn
"zis
cdtre asind: Pentru cd li-ai rds de mine; de aS fi avut
mdnd o sabie, te-aS fi ucis aici pe loc! Rdspuns-a asina
Valaam: Au nu sunt eu asina ta, pe care ai umblat din line
lile tate Si pdnd in ziua aceasto? Avut-am oare
de a md purta aga cu tine? $i el a zis: Nu!"
,,Faptul c[ animalele pot vorbi era un lucru acceptat
israeliti $i ei credeau c[, inainte de cddere, oamenii 9i anir
lele vorbeau aceeagi limb[."2r7 Nici pentru noi nu e de
ceput grlirea cu animalele, insi acest dar il au mai cu t
cei ajungi la sfin(enie gi care au restaurat in ei, prin har,
primtrdial. ,,De crezi 9e (...) Cel ce a deschis gura asinei
te sd o deschidl 9i pe a ta 9i s[ te inlelepfeascd, sd te
invilituri o pt
cei gi cele din jurul nostru; ins[ aceasti
doar cei smerifi, Valaam fiind un caz excep{ional, c[ci
se manifesta grija divinl fafn de Israel.
''u NUM, p. 209
2t?
Sf. Va.sa.rrrfre, op. cit.,360
2r8
Sf. Ioan Scrrarul, Scara,xxv,4g
136
31-35: ,,Atunci a deschis Domnul ochii lui Valaam Si
acesto a vdzut pe ingerul Domnului, care stdtea tn mijlocul
drumului cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a inchinat Si a cd-
zut cufala la pdmdnt. Iar ingerul Domnului i-a zis: De ce ai
bdtut asina de trei ori? Eu am ieSit sd te fmpiedic, deoarece
cqlea ta nu este dreaptd inaintea mea; Si asina, vdzdndu-md
pe mine, s-a intors de la mine de trei ori pdnd acum; docd
ea nu s-ar Ji intors de la mine, eu te-a$ fi ucis pe tine, iar pe
ea aS fi ldsat-o vie. Zis-a Yalaam cdtre ingerul Domnului:
Am pdcdtuit, penffu cd n-am Stiut cd stai tu tn drum inaintea
mea. Deci, dacd aceasta nu este pldcut tn ochii tdi, atunci
md voi intoarce. Iar ingerul Domnului a zis lui Valaam: Du-
te cu oomenii aceStia, dqr sd grdieSti ceea ce-li voi spune
eu! $i s-a dus Valaam cu cdpeteniile lui Balac."
Cu alte cuvinte, ingerul ii spune: ,,nu (vei zice) ceea
ce vrei, ci ceea ce egti silit si spui. Vei da cuvintelor Mele
glas precum rdsuneful unei unelte de c6ntat. Eu sunt Cel care
vorbeqte, nu tu, care faci si r6sune ceea be auzi.,,2te ,Jstorisi-
rea vorbegte de un ghicitor sau prezicdtor care, av6nd puterea
dintr-o oarecare lucrare vltlmitoare a demonilor gi a vr6jma-
;ilor, a fost pletit de citre stipdnitorul (moabililor) pentru a
vltima prin blestem pe cei ce viefuiau dupd voia lui Dum-
nezeu. Dar el a preftcut blestemul in binecuvdntare. prin a-
ceasta noi infelegem (...) cE nici vr[jitoria nu poate lucra im-
potriva celor ce viefuiesc in virtute, ci cd cei ce sunt susfinufi
de ajutorul dumnezeiesc biruiesc orice uneltire. Iar ci cel a-
mintit se ocupa cu vrdjitoria, ne mlrturisegte istoria c6nd spu-
ne cd sdvirgea prin mdnd vrljile gi era sfttuit de pdslri gi ina-
inte de toate era inv6{at prin glasul asinei despre cele viitoare
pe care voia sd le afle. Glasul asinei (din obignuinfa ce o avea
de a in{elege glasurile cele necuv6nt?itoare printrg lucrare
diavoleascd), Scriptura ni-l infhligeazA ca fiind articulat. A-
ceasta ne aratd cI cei lua{i in stipdnire de o astfel de ingel6-
2'' Sf. Ambrozie, Scrisori,L,5
137
ciune a dracilor ajung pinl acolo ci primesc ca pnn cu
i;;ila*; nescuie ii ei de calitatea. sunetului *liil
simgita de ei' Deci luAnd aminte la cele prin care era
;;; ;;, de data aceasta a fost invi{at
,'.u "::,5
;;;" fost pUtit se bucuri o putere nebiruit6'"""
de
ail1: -Cdnd a attzit Balac cd vine Valaam' a ieSit
il, care este ldngd hotarul
Valaam cdtre Bqlac: Iatd'
cum am venit la tine. Ddr pot eu, oore'
sd-li spm ceva?
-Ct
;; p;, Dumnezeu n g'oi, ayea tlj-voi g'!i! A!"i,:-:-!:,
Atunci a jmghiat I
laam cu Batac Ei * *",, la Kriat-Hulot'
li oi Si boi Si a trimis lui Valaam Si cdpe'":i'l:'"' ?l*:1,l-a sui
Iw a ioua ,i de dimine4l, a luat Balac pe Volaorn si
- ---'
i*Unit, lui Baal, ca sd-i arate de acolo -o Plrte din oopol'^';
in
Dupl ce s-au intdlnit, Balac 9i Valaam au mers
tatea moabi tA Chiriat.Hu|ot (: cetatea drumurilor); -i".dl
n"u1u de a doua zile, ei au suit pe Bamot-Baal
(:
""t"i
mile Stiipinului), probabil un vdrf de pe creasta mt
ei-.., i"-"f"i "" p"t"t vedea o parte a poporului israeli

pe Israelili
Cap. 23 -Valaam binecuvilnteazd
' lz ,,Afimci a zis Valaam cdtre Balac: Zideqte-mi
sapte
pregdtestl-m!sayte.vlt:i $.i $"!!? !-':,b_*,
jertfelnice si
'"'--'S,.irt ,jertfeieobiqnuite la devinii orientali i
pronuntareainui mqsal gi care, uneori' erau intov
'", tiirii r"*e complicai qi repetat de 8 ori' de data a
(d
r" uJu"" pe gapte "it*., ceea ce' dupn irhportanfa.
,r*e4, pi"trpun. c[ aici e vorba de un ritual neobi
magice ale
i;;*"t. t; agteaptl intensificarea forfelorparabola)
i"1;'n ruraicui masal (gr. pardvoli;lat'
de moarte voia s[ vorbeascd Valaam in proorocia lui, atunci
incantalie savPoern.
o6nd a grdit sub insuflarea Duhului Sfhnt: sd moard sufletul
2'o sf. Grigorie de NYssa, oP' cit'
Sf. Ambrozie, Scrisori, L,lO
"t NUM, p. 209
139
138
 parte q Tatdlui, de aceea nici nu e n[scut spre a nagte un alt
meu moarlea drep1ilor acestora. A;adar, cu gdndul la acr
fiu."224 Devenirea e proprie creaturilor, iar Creatorul e ne-
tI moarte a frcut Vataam in chip minunat acea proorocie
schimbltor. Totugi, Scriptura infrligeazd adeseori pe Dumne-
primindu-gi, prin Duhul Sffint, cea mai frumoas6 dintre
zetJ ca av6nd manifestdri umane. ,,Cdnd Pronia dumnezeiascI
iinle: doringa de a muri picatului gi de a tr6i pentru Dun
se impleteqte cu lucrurile omenegti, atunci folosegte gi infele-
,erl"". Vaiaam, ins[, era doar un instrument prin care gere gipurtiri gi graiuri ca de om. Cdci, dupi cum noi cdnd
Dumnezeu (in cazul de fa[6), astfel cI el nu-;i va insuqi
vorbim cu un copil de doi ani stilcim vorbele pentru copil,
vintele pe care le grlia in extaz.
cdci daci ne pdstrdm seriozitatea v0rstei noastre mature gi nu
fi-fq: ,,Atunci a zis Balac cdtre Valaam: Ce
facem pogorimdnt la limbajul copiliresc, copiii mici nu ne
fdcut? Eu te-am adus sd-mi blestemi pe vrdimasii mei Si it
"tu infeleg, tot aga ceva s[ infelegem gi despre raporturile lui
ti binecwdntezi! Valaam insd a zis cdtre Balac: Oare
Dumnezeu cu oamenii, adic[, atunci cdnd El lucreazi prin
nu spun eu lui Balac ceea ce-mi pune Domnul in gurd?
Pronie ceva pentru neamul omenesc. Aceasta mai cu seam6
Batic a zis cdtre el: Vino cu mine in alt loc, de unde nu-l
cAnd oamenii sunt incdprunci (l Corinteni 3,1).""t
vedea tot. ci numai o parte din el vei vedea, iar tot nu-l
20-21: ,,Iatd am primit poruncd sd binecuvdntez; El a
vedea: sd mi-l blestemi de acolo. $i l-a dus pe el la locul
binecuvdntat Si eu nu pot tntoarce binecuvdntarea. El nu ve-
strajd, pe vffit
muntelui Fazga, Si a acolo Sapte
!di!
cdte un vilel si cdte un berbec pefiecare
a pis de nedreptate tn lacov Si nu zdreSte silnicie tn Israel; Dom-
fetiice-si
"felnic.
cdtre Balac: Stai aici m1S7lltfa. nul Dumnezeul sdu este cu el Si in mijlocul lui se aude stri-
ii
a-zX Valaam
gdt de veselie ca pentru tmpdrat."
iar eu md duc sd inneb pe Dumnezeu! Atunci a
Socotim ci e vestit impdratul Hristos. ,,Dac[ vei fi in
stare sd urmezi mereu pe lisus, atunci mergi dupd El gi, c6t
timp il urmezi, nu vei osteni, cdci nu este supdrare in lacov
Si nu se vede osleneald in Israel. Cel ce urmeazd pe Iisus
n-are parte de osteneali. Faptul insugi de a-L urma inliturl
toati ostene a1a."226
22-24: ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt, puterea lui este
Sau va grdi 9i nu va tmPlini? " ca a unui taur. Pentru cd nu este vrdjitorie in lacov, nici
galac e invdfat cd Dumnezeu nu e ca omul' ,,$i
.farmece in Israel, Ia vreme se va spune fiilor lui locov Si lui
spune de asemenea cineva: nu sunt oamenii ca Dumnezeu' Israel cele ce vrea sd plineascd Dumnezeu! Iatd un popor
o'ameni, tatil nu este pururi tat6, nici fiul pururi fiu' Fiin care se ridicd asemenea unei leoaice Si ca un leu se scoald,
cel ce devine tatiil unui fiu a fost cindva fiul altuia' ("') care nu se culcd pdnd n-a sfdsiat prada Si pdnd n-a bdut
fiecare, fiind o parte a niscltorului s[u, se naqte ca fiu, dar sdngele uciSilor!"
vine gi el tat[ al altuia. Dar in dumnezeire nu e a94 tiil
Dumnezeu nu e ca omul. Tatil nu e din alt tate' De aceea
nu nagte pe cel ce va deveni tati al altuia' Nici Fiul nu e :: Mare, Despre Sfldntut Duh, cdtre Serapion,ll,6
::"
226
la Cartea Proorocului leremia,XYll,6
cu Heraclide
"3 Origen, Convorbirile
141
r40
 E vestit poporul dreptcredincios, care va birui pe
vr[jmagii sdi. inci neclari, profelia se poate aplica, in pi
Iqr Valoam o rdsptms Si a zis cdtre Balac: Nu li-am grdit
oare, cd voi face-ce-mi va spune Domnul? Annci a zis Bt
cdtre Valaam: Hai sd te duc tn alt loc: poale-I va pldcea
pe
Dumnezeu si mi-l vei blestema de acolo' $i o luat Balac
laam pe ra6ut t i Peor, care priveSte spre pustie' Aici Val'
a zis-cdtre Balac: Zideste-mi {apte iertfelnice si pregdte
Sapte vilei Si Sapte berbeci. $i aJdcut Balac, cum.a zrrs,Vl
si-a pus' cdie rm vipel si cdte tm
berbec pe fiecare iertfelnic"'
Balac incearc[ prin practici magice (repetarea ritui
lui; schimbarea locului) s[ influenfezehotirdrea divin4
ceptind chiar gi un compromis (ca, mlcar, lsrael si nu
binecuvdntat). Apar{initor unei religii decdzute, el e int
bil s[ infeleagi natura divin[. Interesant 9i faptul ci Va
il nu..qt" pi Du*r.reu cu numele de Iahve (in textul
braic). Nu credem s[ fi fost descoperit acest nume, pe c
evreii nu indrdzneau nici s[-l pronunfe, unui vrdjitor de'
neam; ar fi, totugi, un subiect vrednic de cercetat, dac[
ne-am lovi de sdrdcia izvoarelor.
Cap. 24 - Proorocia lui Valaam
l-42 ,,Vdzdnd Valaam cd Domnul binewieste sd
binecuvdnteze Israel, n-a mai alergat dupd obicei la
rii, ci s-o intors cufala spre pustie; Si ridicdndu-Si Val
ochii sdi, a vdzut pe Israel asezat dupd seminyiile sale
venit peste ddnsul Duhul lui Dumnezeu, Si Si-a rostit el
vAntil sdu, zicdnd: ASa zice Valaam, fiul lui Beor; asa
ieSte bdrbatul cel ce vede cu adevdrat; aSa gldsuieste
ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cel ce cunoaste gdt
Celui Atotputernic, ca in vis, dar ochii Si-i are deschisi''n
142
Valaam griiegte in stare de extaz; se mai aratd,cdabia
acum a renunfat el la practicile vrdjitoregti, in,telegAnd nepu-
tinfa lor in acest caz.
5-72 ,,Cdt sunt de frumoase sdlasurile tale, Iacove,
corturile tale, Israele! Se desfdsoard ca niSte vdi, ca niSte
grddini pe ldngd rduri, ca ni$te cedri pe ldngd ape, ca niste
corturi pe care le-a infipt DomnuMeSi-va din sdmdnla lui
un Om, care va stdpdni neamuri multe Si stdpdnirea Lui va
intrece pe a lui Agag Si impdrdyio Lui se va indl1a."
,,Text cu evidenti dimensiune profeticd, asupra lui
Mesia ca impirat, pe care insi versiunea ebraici it reae aife-
rit, la modul impersonal: Apa se revarsd din ciuturile lui, in
ape-mbelgugate ti este seminlia. Profetismul textului insl e
in perfectd concordanfd cu Facerea 49,10 , dar gi cu versetul
17 alprezentllui capitol; acesta este motivul pentru care, pro-
babil, Biblia de lerusalim p[r[segte aici versiunea ebraicd gi
preferi sd traducd dupd Septuaginta."22l Mesia va intrece
stdpdnirea lui Agag, ,,rege amalecit invins de Saul (I Regi
15,7-8); viziune istoricisti precari, deoarece Amalecilii nu
au fost niciodati o mare putere. Septuaginta preferI com-
parafia cu Gog, a cirui istoricitate are gi o valenf[ simbolic[,
reprezentAnd orice fel de adversitate organizatiimpotriva lui
Dumnezeu (cf. Apocalipsa 20,8)""'. Cet despre viziunea
privind sdlagurile lui Israel, a$a cum sunt descrise, ele suge-
reazd, slava in care vor petrece sfinfii.
8-92 ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt Si puterea lui vafi
ca a taurului; mdnca-va popoarele duSmane lui, va sfirdma
oasele lor Si cu sdgelile sale va sdgeta pe vrdjmasi. plecotu-
s-a Si s-a culcat ca un leu Si ca o leoaicd; cine-l va scula?
Cel ce te binecuvdnteazd, binecuvdntat sd fie, Si cel ce te
1
blesteamd sd fie blestemat ! "
227
PENT, p.287
128
lbid.
143
 cine este vorb4 daci nu despre pop9ru1
,,Despre
-binecuvdnteazdDumnezeu
Hristos? il pe Acela in ale ci
mldulare coboarl Cuvintul lui Dumnez eu]22e
10-16: ,,Atunci s-a mdniat Balac pe Valaam Si,
gdndu-si mdinile, a zis Balac cdtre Valaam: Eu te-am
mat sd-mi bleslemi pe vrdjmasii mei, iar tu, iatd, i'ai
cuvdntat de trei ori pdnd acum. Fugi dar in lara ta! Am
cd te voi cinsti; dar iatd cd Domnul te-a lipsit de cin'
Valaam tnsd a zis cdffe Balac: N-am spus eu oore solilor
pe csre i-ai trimis la mine: Chiar de mi-ar da Balac casa
-plind
de argint Si de aur, nu voi putea sd colc porunca Do
'nului,
ca tifo" ceva bun sau rdu dupd placul meu; cdte'
vo spune Dimnul, acelea le voi grdi? De-ci, iatd, md.duc.
lari mea; dar vino sd-li spun ce are sdfacd poporul t
'cu
poporul tdu in vremurile viitoare. $i Si-a urmat V'
,uiaitut sdu si a zis: Asa grdieste Valaam, fiul lui Beor;
grdieste bdrbratul cel ce vede cu adevdrat,-c( c1a12ult1
iirt"t" lui Dumnezeu, cel ce are stiinld de la Cel
si vede descoperirile lui Dumnezeu, ca tn vis, dar
sunt deschisi. " toiag). Astfel cE Hristos este descoperit in profefie deplin,
,,Reiese din toate acestea cd gtiinfa lui Valaam, ac
ti qtiin!6 pentru care a venit din munfii Mesopotamiei,
nasarit, plntru a blestema pe Iacov, i;i are izvorul qi
cipiile in Ctl Preainalt. De aici gi-a scos .el.cu1oa
"i
fiiii, a animalelor, migc6rile p[sdrilor, deosebirile glar
insl el intrebuinleazd spre r6u darurile pe care le-a
nentru stiinta lucrurilor Lune.""'
' il ,,it raa, dar acum incd nu este; il privesc, dar
de aproape; o stea rdsare din lacov; un toiag se ridicd t
IsraLl siia lovi pe cdpeteniile Moqbului si pe toli fiii lui
ii va zdrobi.
,,in vechiul Orient, steaua este semnul unui
zeu
consecinfE, al unui rege divinizat. Fiii lui Set erau, de
22e
Sf. Ambrozie, Scrisori,L, 12
230
Origen, Omitii la Cartea Numerii, XV[I, 3 '1'
144
niqte triburi beduine, dupi care profetul trece in revistE ad-
versarii lui Israel de la marginile Canaanului. lntr-un docu-
ment glsit la lerihon, in 1947, atdt Moabul cdt gi Edomul
sunt numifi Jii ai intunericului, care, evident, trebuiau st6r-
piti."3' Indiscutabil, e vorba de o profefie mesianicI. ,,Moi-
se, cel cu adev[rat mare gi crezut de (iudei) ca spundnd ade-
v6rul, a insemnat cuvinful despre intruparea Mdntuitorului,
socotindu-l gi cun_oscdndu-l ca adevlrat gi ca tot ceea ce pu-
tea fi mai mare."232,flristos este cel vizat (...): O stea va
rdsdri din Iacov Si un Om se va ridica din Israel. Acela va fi
vdzut, zice Valaam, insi nu acum, ci la vremea cdnd El in-
suqi va grei (...). Aceste cuvinte (...) profetesc despre steaua
care s-a ardtat pe cer magilor din R[slrit gi care i-a indrumat
spre ludeea pentru a ciuta pe impdratul lui Israel, care S-a
nlscut, gi afl0ndu-L I-au adus daruri gi I s-au in'chinat. (...)
$i tot aga mi se pare c[ steaua este imaginea dumnezeirii. De
asemenea ordinea expresiilor acestei profelii arat[ c6-i vorba
despre dumnezeire: O slea va rdsdri din lacov, gi de natura
uman[: Si un Om se va ridica din Israel (in textul ebraic; un
atAt in dumnezeirea cdt gi in umanitatea Sa. va lovi cdpe-
^fi
teniile Moabului. Moabul este o nafiune ai c6rei conduc[tori
nu reprezinti altceva decdt duhul r[ului gi puterile impotriva
clrora noi suntem datori si luptdm. insl acest Om iegit din
Israel ii va zdrobi cdnd va dezbrdca domniile gi puterile, bi-
ruind asupra lor prin cracea,Sa (Coloseni2,l5). Cdci El nu
va putea mdntui pe moabili pentru a-i indruma spre cunoa$-
terea lui Dumnezeu frrd a zdrobi puterile lor, care au exerci-
tat asupra lor o impietate tiranici. $i pe toli fiii lui Set ii va
'
zdrobi. Set este fiul lui Adam (...). Toti oamenii care sunt in
lumea aceasta sunt frii lui Set. (...) $i aici El a frcut pe to{i
fiii lui Set pradi a Sa. (...) Aceastl turmd de neam omenesc,
23'
NUM, p.209
Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea Cuvdntului,33
r45
t
pe care diavolul a fbcut-o captivd pentru a sa pieire, pierde printr-o pieire mantuitoare pe
cel care s-a eriberat din
a dobdndifo in infeles opus gi a fost readusi de la moarte cetatea acestei lumi.
$i noi, de urirn"r"a, dacd voim s[;;:
via1i,."233 mdntuirea Sj
fafil fim etiberafi din aceasta lume, tre_
18: ,,Lua-va de moStenire pe Edom Si va stdpdni f.
buie sd pierdem sufletul nostru printr.
rul vrdjmasilor sdi gi Israel tSi va ardta puterea. " necesard.
ii"i* f"irrit"i" il
-Ji
Septuaginta numegte aici pe Edom gi lsva; Bibtia
.Cdci se pierde sufletul urmdnd pe ftristos.
care-;i ucide poftele, care.supriml patimile
braica are Edom qi Seir; Vulgata are idumea gi Seir. ,,8 triva desfrdului gi a patimiloi, u""lu nulqi $i
ilp;t;;;'
face nicidecum
e una $l aceeagi persoani cu (Isav). Din punct de vedere voia sa, ci pe cea a lui Dumne r.u.u235
toric, el este dugmanul lui Israel. Dar, la venirea lui FIri e Amalec, Si_a urmat cuvdntul
ziceYalaam cd gi Edomul va fi mogtenirea Sa; el va fi i
e Amalec, dar
adicI, in credinfi, gi nu va fi exclus din mogtenirea Si neamul lui
e Chenei, Si_a urmat cuvdntul
Ikistos. Dac[ scrutim in,telesul duhovnicesc al acestui cuibul tdu e asezat pe stdncd,.
infelegem c[ Edom este trupul care poftegte impotriva d
este mult pdnd ce Asur te va
lui gi ii este vrljmag. La venirea lui Flristos, ins[, c6nd
a fost supus duhului, prin nldejdea invierii va ajunge gi
mogtenire. Cd nu numai sufletul, ci gi trupul, care altiid
era duqman, va avea parte in viitor de mogtenire, desigur lH_
di ascultare duhului. Cuvintele iar Israel tSi va ardta pu mai
vor sI spuni cI gi Edom sau (Isav), adicd firea trupeasci, vii 23-25: ,,Iar cdnd a vdzut pe Og,
Si_a urmat cuvdntul
chemati Ia partea de mogtenire cind Israel, adici sufletul, si a zis: Vai, vai, cine va mai trdi bu*rezel,t vo
fi sivdrgit cele ale virtutii gi va fi copleqit de virtute. Iar dj "aia t vor smeri aduce
potrivl, dac[ sufletul nu vine la cele ale virtufii;"ci stiruii pe Asur,
sllbiciune, trupul nu numai c[ nu va ajunge la mogtenire]
eri! Sculdndu_se a_
va cidea subjudecata celui care poate ca gi trupul Si
lara sa,. Si s_a dus Si Balac

sd le piardd in gheend (Matei 10,28)J234

dcigi
l9t ,,Din lacov se va scula Cel ce va sldpdni cu Intreag
tere Si va pierde pe cei ce vor rdmdne in cetate.,'
istoria
In toate celelalte traduceri romdnegti de care
nem se vorbegte de cei scdpali din cetate, ceea ce tre*acestcapitol,petruDamarSixiiii,i,l;,:"#'lr'i:",#fr
de at6t Septuagintei (soz6menon ek p6leos), c6t gi V cele ascunse gi
(reliquias civitatis).,,Cuvintele: El va zdrobi pe cel ori, Dumnezeu
din cetate (...) poate c[ s-ar tdlcui in felul urmdtor: prin obgte, chiar dac
ceastd cetate infelegem lumea (...). Cu alte cuvinte, [i s-au frcut236.

2's
cit.,xvrl, 4 lbid.
i1?,
7;;;,op. 716
Cf. invdydturi duhovnicesti,I

146 147
 Cap. 25 - Pedeapsa pentru idolatrie Si desfrdnare
l-22 ,,Atunci s-a asezat Israel tn Sitim, dar poporul
inceput sd se spurce, pdcdtuind cu fetele din Moab. Cd
cesteo ii chemau la jertfele idolilor lor Si mdnca poporul
acele jertfe si se inchina la dumnezeii lor."
,,Pe de-o parte, cultul lui Baal presupunea 9i a
ritualuri orgiastice, in care femeile ii antrenau pe part
pan(i; pe de alta, in limbajul Vechiului Testament se
zi transferul semantic de la prostitufia propriu-zisi la
tu{ia sacr6, prin care infidelitatea fa(i de Iahve este echi
lentl cu adulterul."237
3z ,,Asa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care
aprins mdnia lui Dumnezeu asupra lui Israel."
Dac[ nu reugegte prin greutlfi sd ne intoarcd din
mul c[tre cele ftgiduite nou[ de Dumnezeu,
rlutetii nu se opre$te cu totul de la alte niscociri im
noastr[, ci igi indreapt[ gdndul spre lupta lui cea mai
prie, ispitind firea iar[gi spre plcatul prin pl6cere. Cdci
cerea, ddnd oricirui picat un farmec, atrage ugor
mai lihnite spre pofte in undifa pierziltii' E un lucru care
int6mplat gi atunci. Cici cei ce au biruit armele 9i au
orice atac prin armele de fier ca fiind mai slab decit
lor gi au pus pe fug[ oastea vr[jmagilor, au fost rdpuqi de
gefile femeiegti, prin pl6cere. $i cei ce au fost mai tari
blrbafii s-au ftcut mai slabi decdt femeile. Indatd ce li
ar[tat lor femeile, pundnduJe in fa{6 nu arrne, ci formele
indat6 au uitat de tiria birbiteasc[, topindu-;i mdnia in
cere. $i unii au ajuns intr-o stare in care era firesc sE aj
cei ce s-au infierbdntat de amestecarea nelegiuitii cu cele
alt neam. Iar aceastd unire cu rlul a insemnat lipsirea de
rea cu binele."238
237
PENT, p.288
238
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
r48
4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Ia pe toate cdpete-
niile poporului Si le spdnzurd de copaci pentru Domnul ina-
inte de asfinlitul soarelui, ca sd se abatd.de la Israel iulimea
mdniei Domnului."
,,Versiunea ebraicl folosegte un cuvdnt cu sens incert,
tradus fie prin spdnzurali-le, fre pin trageli-le in leapd (pe
cipetenii - n. n.). Grecescul paradigmatizo din Septuaginta
inseamnl a da pe cineva in vileag (ca exemplu rdu), a-i apli-
ca cuiv
negativ
ri voie I
dobitocesc Ai cu totul nelegiuit a te infierb6nta de formele
femeilor gi a indrizni s[ schimbi evlavia c[tre Dumnezeu cu
plicerea neinfr6nat6. De aceea sunt aritafi Domnului inain-
tea soarelui, adic[ sunt atdrnafi de lemne intoarse spre r[sd-
rit. Acesta e modul pedepsirii lor, fiind un chip ce striga lim-
pede 9i da cuvdnt ci 9i fEr[ gre-
geali al Judecltorului n cei cizufi
in astfel de gregeli gi sit, ci va fi
pus, dupi cuvdntul proorocului, in vizul a tot trupul, av0nd
si suporte pedepsele aspre ale picatelor lor. Agadar, ardtarea
cuiva inaintea soareluioinseamni pedepsirea lui ft1igd gi sub
ochii lui Dumnezeu."i
5z ,,Attmci a zis Moise cdtre judecdtorii lui Israel: (Ici-
delifiecare pe oamenii vogtri care s-au lipit de Baal-peor!,'
,,$i Moise, care a fost mirturisit ca cel mai bl6nd din-
tre tofi oamenii, cdnd i-a cerut-o momentul, s-a indignat gi a
ajuns la un asemenea punct de tulburare, incdt s6-gi mani-
feste indignarea prin uciderea celor din acelagi neam, o datl
cdnd au fabricat vilelul de aur, altd, datd, c6nd s-au alipit de
Baal-Peor. Aga inc0t este posibil ca gi cel bldnd sI se indig-
neze, ala cum hotlr[gte rafiunea, gi si nu distrugd virtutea
bldndefii. Dar ca sI r[mAnd cineva inflexibil sau s6 nu se
'3' PENT. o. 239
'* Sf Chiril' al Nexandiei, inch inarea s i s luj irea in Duh s i A dab, ily
149
indigneze, a;a cum este logic, nu inseamn[ bl6nde1e, ci inac-
tivitatea naturii."2al
6-Ez ,,Dar iatd oarecare dinfiii lui Israel avenit Si
adus lntre fralii sdi o madianitd, in ochii lui Moise Si tn
chii intregii obSti afiilor lui Israel, cdnd pldngeou ei la
cortului adundrii. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul
tului Aaron, vdzdnd aceasta, s-a sculat din mijlocul obstii
ludnd tn mdnd lancea sa, a intrat dupd isroelit in sdlas Si
strdpuns pe amdndoi, pe israelit Si pe femeie, tn pdntece;,
a incetat pedepsireafiilor lui Israel."
Finees (: negru), ucig6nd pe cei doi p6ng[ritori, a
prit m6nia lui Dumnezeu impotriva israelililor. ,,E
minfii qi m6nia potriviti firii. C[ci frri mdnie nu e nici
rdfie in om. Mdnia aceasta luptd impotriva seminfelor ser
nate ca pl5ceri ingeldtoare de wdjmagulin trup."2a ,,Ce a
drepti{it pe Finees? Oare nu minia lui cea dreapti
desfrdnafilor? Finees era un om foarte bldnd gi pagnic;
cdnd a vdntt cd, (acel israelit) a frcut desfrinare pe fafn 9i
de rugine cu madianita gi c[ ei nici nu au ascuns priveli
urdtd a ruginii lor, n-a mai putut rdbda, s-a folosit de
a$a cum trebuia, gi a strlpuns pe cei doi cu lancea."243
9z ,,Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost
udzeci qi patru demii."
Nu e clar dacl aceqtia au murit doar in urma
lui Moise sau qi a unei pedepse divine, dar invdfdtura
ne aceeagi. ,,Mie mi se pare c[ aceastd istorisire dd
lor un sfat folositor, prin care invdfim c[ din multele
care rdzboiesc gdndurile oamenilol nici o altd patim[ nu
asupra noastrd o putere deopotrivi cu boala pldcerii tru
Cici pe israelilii ce se dovediserd mai tari decdt cillrimea
gipteand qi biruiserd pe amalecili gi se ardtaser[ infri
poporului int6lnit dupi aceea gi mai apoi zdrobiserd

24t
oscetice,Xnl
242 244
243 uvdntdri,X,6 245
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
Sf. Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei,XVIl,6

150
I5T
 Zimri (: cdntarea mea), fiul lui Salu (: nobil), e
de Cozbi (: ingel6toare), fiica lai fur (: duqman; asupri
Dugmanul mintii vdziltoare de Dumnezeu caut[ s-o
pe aceasta, atr[gdnd ceea ce are ea mai nobil la plIcerile
geldtoare. Finees, ,,str[pungind pe madianitl impreun[ cu
raeliteanul, a ardtat tainic prin lance c[ prin puterea
tului arhiereului trebuie scoasi cu totul din suflet
impreuni cu forma, pofta impreun[ cu mdnia, pl[cerea
ni impreunl cu gdndul pltimag. C[ci forma define fa(I
materie rolul pe care il are iufimea fat/ de pofti' Pentru
iu{imea imprimi poftei o migcare, intrucdt aceasta e
sine nemigcatd. La fel, gindul dI plicerii o form6,
aceasta e fbri chip gi form6 dupl rafiunea ei. Aceasta o
gi insugi infelesul numelor. Clci madianita se numeqte
care inseamnd gddilirea mea, iar israeliteanul, Zamvrt
inseamn[ cdntarea mea, adicd inilfarea mea in cele
Cind deci partea ra{ionali a sufletului renun(i la
gi privirea celor dumnezeiegti gi se impreund cu gdd
trupului, in cuptorul picatului, are nevoie numaidec0t de
vAntul arhiereului spre nimicirea celor impreunate r6u
ele gi spre abaterea miniei stdnrite a lui DumnezetJ"246.
" 1G18: ,,$i a grdit Domnul cu Moise si a zis: h
fiilor lui Israel si le zi: Socotili pe Madianili dugmanii
Si omordli-i, bateli-i, cd s-au purtat cu voi dusmdnos
viclesugul lor, ademenindu-vd cu Peor 5i cu Cozbi, sora
fiica unei cdpetenii a Madiani{ilor, care afost ucisd in
urgiei celei pentru Peor."
,,Oare ferneile madianite n-au fEcut cu frumusefea'
pe evrei, care luptau cu madianilii, si se lepede de Du
zeul lor din pricin[ ci n-au mai fost infrdnafi gi s-au de
bilat? Femeile madianililor, imprietenindu-se cu eweii,
ademenit cu frumuse(ea lor; gi fdcdndu-i sd-;i pdr[seasci
prinderile lor cuviincioase gi sd se dedea plicerilor
'ou Sf. Maxim Mlrturisitorul, Ambigua, T0
t52
te, i-au ftcut sd se innebuneascl dupd jertfele idolilor gi du_
p[ femei striine; biruili de femei gi de plicere, s-au depErtat
gi de Dumnezeu gi s-au depdrtat gi de lege; pufin a lipsit ca
tot poporul, printr-o stratagemi femeiascd, sd nu ajungd in
mdna dugmanilor, dacd,,_in fafa primejdiei, frica nu i_ar fi
sfdtuit s[ se opreascd."z4l
Cap. 26 - Numdrdtoarea din nou a poporului
l-42 ,,Dupd .aceastd pedeapsd, a grdit Domnul cdtre
Moise Si cdtre Eleazar, fiul preotului Aaron, Si a zis: Numd_
rali toatd obSteofiilor lui Israel de la doudzeci de ani in sus,
pe toli cei buni de rdzboi in Israel, dupdfarniliile lor! Atunci
Moise Si preotul Eleazar le-au grdit in Sesurile Moabului, la
Io-rfu, in dreptul lerihonului, Si le-au zis: Numdrali pe toli
de la doudzeci de oi tn sus, cum a grdit Domnul tui Uoiseii
fiilor lui Israel, care au ieSit din pdmdntul Egiptului."
Dup[ 40 de ani de la prima numEritoare, e poruncit
un al doilea recens[mdnt, in vederea cuceririi gi impd(irii
fdrii Canaanului. ,,Dumnezeu porunceqte si se rrme.e iarigi
ceea ce este in putere gi in virstd bund de rizboi. Cici in
cunogtinfa gi in conscripfia lui Dumnezeu gi in cartea cehor
vii nu e cel plEpdnd gi slab, nici cel incl prunc la cugetare, ci
tot cel ce este viguros pentru bdtnlia impotriva patimilor gi a
pEcatului gi intdrit in in,telepciune gi bine pregitit ca s6 poati
lucra gi s[ poati implini cele ce le vrea Dumnezeu.,,2a8
-
*5lz ,,Ruben este intdiul ndscut al lui Israel. Fiii lui
Ruben: din Enoh, neamul lui Enoh; din Falu, neamul lui Fa_
lu; din Hefron, neamul lui Hefron; din Carmi, neamul lui
Carmi; acestea sunt neamurile lui Ruben; Si s-au numdrat
patruzeci Si trei de mii Sapte sute treizeci. Fiul lui Falu: Eli_
ab. Fiii lui Eliab: Nemuel, Datan Si Abiron. Datan Si Abiron
sunt aceia care, chemalifiind in adunare, au stdrnit rdzvrdti_
111
gl"ry_qelexandrinul, Stromate, tI, 83, 3-4
'*o Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,li
r53
 pdrtasii neamul $echemienilor; din $emida, neamul $emidienilor; din
re tmpotrivo lui Moise si o lui Amon impreund cu
I

Dlmnt'. Hefer, nearnul Heferienilor. Salfoad, fiul lui Hefer, n-a avutfii,
Cori, cdnd acestio au stdrnit rdzvrdtire imPotriva
ci numaifiice Si numele.fiicelor lui Salfaad sunt: Mahla, Noa,
gara sa si i-a tnghilit pe ei si pe
ii si-o deschis pdmdntul
a Hogla, Milca Si Tirla. Acestea sunt neamurile lui Mmase Si lo
re; Si impretm| cu ei au ittrit si pdrtasii lor' cdndfocul numdrdtoarea lor s-au gdsit cincizeci Si doud de mii Sapte sute.
tuiit'aora sute cincizeci de oameni Si au rdmas ei
ca semn'
Fiii lui Efraim, dupd neamurile lor, stmt: din gutelah neamul
n-au murit. Fiii lui Simeon' dupd familiile
"*n,luidfnCore
fiii '
$utelahienilor; din Becher, neamul Becheienilor; din Tahan,
Nemuel, neamul lui Nemuel; din lamin, neamul neamul Tahanienilor. Iar fiii lui $utelah sunt: din Eran, nea-
neamul
Iamin; din lachin, nearnul lui lachin; din Zerah' mul Eranienilor. Acestea stmt neamwile fiilor lui Efraim Si ta
sunt neamurile t
krah: din Saul, neamul lui Saul' Acestea
numdrdtoarea lor s-au gdsit treizeci Si doud de mii cinci sute.
din Simeon, care s-au gdsit la numirdtoarea lor: douizeci
lor: t Acegtia stmtfiii lui losddupd neamurile lor. Fiii lui Veniamin,
doud de mii doud sutel mt lui Gad, dupd neamurile dupd neamuile lor, sunt: din Bela, neamul Belaienilor; din AS-
Haghililor;
frj* fefonienitor; din Haghi, neamul bel, neamul ASbelienilor; din Ahiram, neamul Ahiramienilor;
""o*ut
nro.ul'imimilor; din Ozni; neamul ,@.:*"*'',
$irri, din $efufam, neamul gefufamienilor; din Hufam, neamul Hufa-
Ei, neo*ul Eienilor; din Arod, neamal Arodeilor; din '
mienilor. Iarfiii lui Bela stmt: Ard Si Naaman: din Ard, neamul
neamulArelienilor.AcesteasuntneamurilefiilorluiGad' Ardienilor Si din Naaman, neamul Naamanienilor. AceStia sunt
la numfudtoarea lor s-au gdsit patruzeci de mii cinci
sute'

tui Iuda swil: Er St Onon, $ela, Fwes $iba; tnsd Er Si ( fiii lui Veniamin dupd neamurile lor Si la numirdtoare s-au
'ri gdsit patruzeci Si cinci de mii ;ase sute. Fiii lui Dan, dupd nea-
iit, in pdmimtul Cotaoului' $i fiii lui tuda' tupd nturile lor, sunt: din $uham, neomul $uhamienilor. Acestea
iwite lor, i,mt: din $ela, neamul $elaenilor; din Fares' sunt familiile lui Dan, dupd neamurile lor. $i neamurile lui $u-
il Fareseilor; din hra, neamul hraenilor' Iarfiii lui R ham, la numdrdtoarea lor, au fost de toate Saizeci Si patru de
sunt:dinEsron,neamulEsroneilor;dinHamul'nearntl' mii patru sute. Fiii lui ASer, dupd neamuile lor, sunt: din Im-
ntulienilot.Acesteasuntnearnurileluiludasilanutnfu' na, neamul Imnaenilor; din ISba, neamul Isbaenilor; din Veie,
lnr c-nu oltsit saDtezeci Si Sase de mii cinci sute' Fiii lui neamul Veienilor. Dinfiii lui Verie: din Heber, neamul Hebe-
sunt: din Tola, neamul Tolaenilor; ilint
rienilor; din Malchiel, neamul Malchielilor. gi numelefiicei lui
ilor; din lasub, nearnul latubienilorl ASer a fost Serah. Acestea sunt neamarile fiilor lui ASer Si la
$imronr, neamul $imronienilor' Acestea sunt neamurile hti numdrdtoqre s-au gdsit cincizeci Si trei de mii patru sute. Fiii
'lro, patru de
si la numdrdtoareo lor s-au gdsit Sqizlci Si lui Nefiali, dupd neamurile lor, stmt: din lehyeel, neamul lehle-
lor' sunt: din S
iri irrt". Fiii tui Tabulon, dupd neamurile
elienilor; din &mi, neamul Gmienilor; din leler, neamul lele-
neamulseredienilor;dinEton,NeamulElonienilor;din rienilor; din $ilem, neamul $ilemienilor. Acestea sunt neamu-
leil, nearnul lahleililor. Acestea sunt neamilrile din
hl
cinci sfie' rile lui Nefiali, dupdfamiliile lor, gi la numdrdtoare s-au gdsit
la numhdtoarea lor s-au gdsit Saizeci de mii patruzeci Si cinci de mii patru sute. Iotd numdrul fiilor lui
Iosif stmt: Manase Si Efraim' Fiii lui Manose'
dupd
Din Israel, celor ce au intrat la numdrdtosre: $ase sute tma mii
ii'
|.\
iri ,unt, din Maciir,-neamul Machirienibr; t,
$apte sute treizeci."
si
:i.1
iat""tGataad si din Galaad este neamul Galaadenilor' latd un tabel pe seminlii, cu rezultatele celor doud nu-
Helec'
':: , Galaad sunt: din lezer, neamul lezerienilor; din mdrdtori:
Helecienilor; din Asriet, neamul Asrielienilor; din
.i:'

;
.: !
155
154
 54: ,,Celor mai mulli sd le dai mogie mai mare, iar ce-
seminria ."JffiItu", ,#*"r*h Spor lor mai pulini sd le dai moSie mai micd; fiecdruia sd se dea
moSie potrivit cu numdrul celor ce au intrat la numdrdtoare."
Ruben 46 500 43 Pimdntul e impl(it dup[ semin{ii, ,dar cununa gloriei
Simeon 300 22200 se d[ gi la cdte unul in pafte, dupl nume, Dumnezeu cinstind
Gad 45 650 40 s00 pe fiecare potrivit cu izbdnzile lui gi m[surdnd celor ce s-au
Iuda 74 600 76 500 +
luptat b[rb[tegte harul cuvenit, degi poate mai trebuie cuge-
Isahar 54 400 64 300 +
tat ci intr-o mlsur[ mai mare gi intr-o,ddruire mai bogati.
Zabtlon 57 400 60 500 +
(...) Ceci cel mai mare dupi numdrul numelor e chipul clar
Manase 32200 57 700 +
al celui ce e mai inalt gi mai mare in virtute"250. ,,$tim ce, h
Efraim 40 500 32 500
porunca lui Dumnezeu, poporul maifusese recenzat o dat6,
Veniamin 34 500 45 600 +
64400 + insi cei care au fost admigi cizuserl in pustie din pricina
Dan 62700
Ager 41 500 53 400 + stiiruinfei lor in p[ca! iar acum alt popor, care a luat locul ce-
4s 400 lor pierdu(i, prin genera{ia noui, este chemat la recens[mAnt.
Neftali 53 400
603 s50 601 730 $i despre cel de al doilea se spun unele lucruri care nu s-au
Israel spus la cel dint6i. (...) Dac[ li s-ar fi spus (la lntiiul r@en-
Ar fi fost de agteptat cq in 40 de ani, num[rul i slmdnt) cI pimdntul li se va da lor mogtenire, frglduinfa ar fi
tilor sE sporeascl. Dar asupra lor s-a ab[tut adeseori fost cilcati" clci intre timp ei aa cdzut in pustie din pricina
sa divin[. in func1ie de t reqterea ori descreqterea plcatelor. Ceea ce nu li s-a spus celor dintai, se spune celor
trib in parte, credem c[ se pot trage concluzii despre din urmi gi acum toate fdg[duinfele care li s-au frcut s-au im-
tea acestorafafd de Dumnezeu, in perioada petrecerii in 1 plinit. Nu se poate crede c[ toate acestea se cuprind numai in
tie. Cea mai mare scddere o inregistreaz[ Simeon, iar aceastd pericopl. Sunt taine care se expun gi in aseminirile
mai mare spor, Manase, probabil dupl atitudinea Legii. Un prim popor care este lepddat, cel al tiiierii impre-
triburi in momentele in care poporul s-a rlzvr[tit' jur, un al doilea, impr5qtiat printre nafiuni, este primit gi de-
52-53: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: vine cel care primegte mogtenirea pdrinteasc[. De la cine o
tora sd li se impartd spre mogtenire pdmdntul, dupd primegte? De la Moise? Nu, ci de la Iosua (Iisus)."2sr
ntl numelor." 552 ,,Pdmdntul sd-l impdrlili prin sorli; dupd numele
E preinchipuitii mogtenirea silagurilor ceregti' seminliilor pdrinlilor lor sd-Si primeascd Si pdrlile."
nitori ai pdmdntului sfdnt gi pnrtagi la bunltEfile ni ,,Iar p[m6ntul se imparte la sorfi (...). Ceci prin hotii-
dupd seminfii gi dupl neam, sunt cei despre care spune rdrea dumnezeiascd se va face impI(irea fdrd gregeal[ a bu-
tti Feric4i ce-i btdnzi, cd aceiavor mosteni pdmAnty\ nurilor viitoare, Cel ce gtie toate al6 noastre rdnduind atunci
cei mitosiivi, cd aceia se vor milui Si celelalte fericiri fiec5ruia spre mogtenire ceea ce i se cuvine."252
5,3-12). Pentru cI aceasta e partea proprie, rAnduitl celor
lostivi, blflnzi, s[raci cu duhul 9i prigonili pentru dreptate''
"o lbid.
]]f Origen, op. cit.,xxl,l
al
:.' "' Sf. Chiril al Alexandrie i,op. cit.,lY
.1
!
'o' Ibid.
i'!

156 157
l;
 562 ,,Prin sorli sd le imparli moSia, atdt celor mulli
numdr, cdt Si celor pulini la numdr."
,,Moise nu d[ mogtenire prin sorfi, nici nu impatte
turi qi nu poate aprecia prin hotirdre dumnezeiascd
ciile fiec[ruia, dup[ seminfii, case, familii 9i nume'
Iosua a fdcut aga cev4 ca unul care a dat toatd iudecata Tr
tdlui (loan 5,22). El gtie cum si impartl poporului siu
un mod drept gi mulfumitor, nu numai pe seminlii,-pe fe
gi pe case, ci pentru fiecare tn parte, dupd nume'"253
57-62: ,,Levilii, cqre qu intrat la numdrdtoare,
neamurile lor, stmt aceStia: din Gherqon, neamul
nilor; din Cahat, neamul Cahatienilor; din Merari,
Merarienilor. Iatd neamurile lui Levi: neamul lui Libni,
mul lui Hebron, neamul lui Mahli, neamul lui MuSi Si
lui Core. Din Cahat s-a ndscut Amram- Numele femeii
Amram a fost lohabed, fiica lui Levi, pe care a ndscut-o -
meia lui Levi tn Egipt, iar ea a ndscut lui Amram pe Aari
pe
-NadabMoise Si pe Mariam, sora lor. Lui Aaron i s-au ndsc
Si Abiud, Eleazm si ltamar. Dar Nadab si
Abiud
murit cdnd au adus foc strdin inaintea Domnului, in
Sinai. $i s-au numdrat toli cei de parte bdrbdteascd de '
lund in sus si s-au gdsit doudzeci si trei de mii; cdci
nufuseserd numdral.i tmpreund cufiii lui Israel, pentru cd
li s-a dst moStenire printrefiii lui Israel.
,,Sunt insl unii care, in afar[ de tragerea la sorfi,
situa[ie aparte gi nu sunt supugi aceleiaqi rAnduieli'
sunt levi(ii, adic[ tofi cei care, fdri odihni 9i fdr[
r[mdn in slujba lui Dumnezeu, veghind ziua 9i noaptea
ascultare fa{[ de El. (. . .) Prin aceasta mi se pare .ci sunt
dicati) cei care, flrd a se l6sa copleqili de greutifi de na
t trupeasc[, au deplgit faima celor vlzute 9i ;i-au inchinat
Dumnezeu toatd viala lor, prin funcfiunile lor, care nu ca
nimic din cele ale trupului, nimic din ceea ce sugrumi j
253
Origen, op. cit.,xxl, I
158
cata dreapt[. Ei au poftit inlelepciunea, au rdvnit dup6 cu-
noagterea tainelor lui Dumnezeu gi, unde este inima lor, aco-
lo este Si comoara lor (Matei 6,21). Acegtia n-au; deci, parte
de mogtenire pe pdmin! ei s-au suit dincolo, spre cele mai
inalte finuturi ale cerului, gi acolo vor fi pentru totdeauna cu
Domnul, cu cuvdntul sdu, intru infelepciunea Sa, in pl[cerile
gtiinfei Sale, indestulafi de pl6ceri. Aceasta va fi hrana lor,
biufura lor, avu{ia lor, impdrdf ia 1or."254 ,$i iardgi num6r6-
toarea Levililor se face deosebit, de la o lund gi mai sus. Iar
soarta lor nu li se d[ in mijlocul lui Israil, la rdnd cu aceia,
nici n-au fost socotifi impreuni cu aceia. CEci neamul mai
curat e totdeauna mai sffint. De aceea recensImdntul lor e
deosebit de al celorlalfi gi soarta lor nu e cu^a celorlalfi, gi nu-
m[rltoarea lor e deosebit6 gi soarta lor e ihsugi Dumnezeul
tuturor."255
Num[ru] levifilor a crescut, faf[ de primul recens6-
mdnt insl nu in mod spectaculos: de la 22 000, la 23 000.
Poate exista o dubld explicafie: pe de o parte, infrdnarea a-
cestora, despre care s-a mai amintit; pe de altl parte, impli-
carea unor levili in revolte, ceea co a atras asupra acelora pe-
deapsa divind.
Cap. 27 - Fiiceli lui Satfaad; Iosua ca succesor al lui
Moise
l-72 ,,Atunci au venitfetele lui Salfaad, fiul lui Hefer,
liul lui Galaad, fiul lui Machir, din neamul lui Manase, Jiul
lui losif, ale cdror nume sunt acested: Mahla, Noa, Hogla,
Milca Si Tirla; Si au stat inaintea lui Moise, a lui Eleazar
preotul, inaintea cdpeteniilor Si fnaintea intregii obSti, la u-
Sa cortului adundrii, Si au zis: Tatdl nostru a murit in pus-
tie; el n-afost din nilmdrul celor'care s-au ridicat impotriva
Domnului cu adunarea lui Core, ci a murit pentru pdcatul
"o lbid.
"t Sf. Chi.il al Alexandriei, ol. cit.,ly
159
 qvut' De ce sd piard numele tatdlui not moartd (...). Unul ca acesta nu infelege nimic, el este mort
sdu Si feciori n-a noud moSie. pentru infelepciunea duhovniceascd. insb el a dat via.tE fete-
din niamul lui, pentru cd n-are fii? Dd-ne Si
insd a adus cererea lor i lor sale, adicd la fapte de ascultare, la opere dup6 poruncile
il, iotii tatdlui nostru! Moise D:"p: lui Dumnezeu, el a luat mogtenire un pdmint in acelagi trup
intia Domnului; iqr Domnul a zis
';;; cdtre- Moise:
cu poporul lui Dumnezeu. El nu putea fi socotit impreund cu
f.;ri; tii'sryara; ddruiesteJe si lor mostenire i'
'triliitomt"i aceia despre care se spune cI: Domnul este partea (lor) de
lor siirlge-le !2r.ryo$.io,*'d,l:"!,' ,-
" "''- -iii""re
lui salfaad' Mahla (: boal[)' Noa^' (= ^^,, moStenire (Deuteronom 32,9). Neputdnd deci fi cuprins in
numlrul slujitorilor qi preofilor, el a primit o mogtenire in
llt t
tt o d o- € ai"s u I siu), M i.t c a^(: sltl! :"-l g
lor' Numele fara frg6duin,tei, insd dupi rangul s5u modest (...). Din
aoUandesc mogtenire intre fralii tatllui
""r-ii inchipuie insuqiri trupeqti, ce pot fi preschimbate semnificafia numelui sdu, ins6, se poate infelege gi de ce a-
""tt*u nu lntatu cest Salfaad n-a putut avea feciori,.ci numai fete, cdci se tdl-
virtuli.,,indurarea atotputernicului D-umnezeu cuiegte, dupi cum am spus, umbrd tn gura sc. inlelegi cd
fete, nu numai c['
-i^i nrr nesocoteste ""r"rau tinerelor 9i
dacd cineva are gmbra Legii in guri gi 1ru e insuSi chipul lu-
igi insugeqte revendiclrile
veqnic, valabil in toate vet crurilor viitoare (Evrei l0,l ), nu poate da viald nici.unui cu-
istoric, imPortanfa acestui get duhovnicesc, nici gdndirii profunde, neavdnd dec6t um-
legi sunt in bra Legii in gurd, unul ca acesta nu poate organiza gdnduri
sai este evident5, dac6 ne gindim c[ aceste
vii gi duhovnicegti, poate da insd viafd unor opere gi fapte,
;;;;;;ai ia nii r"i I-:'11? ru tPIi.:^u-T'-',1,":1:,
ffi il;';ra.duire social6. indrizneala fetelor lui Sall care pot sluji doar celor de rdnd. $i astfel indurarea lui Dum-
nezeu adeveregte aici cd tofi cei nevinovafi gi care tn lipsa
nuru."ic[le-adatomoqtenire,ciaintemeiatundrept infelepciunii au insd fapte bune nu sunt exclugi de la mogte-
duhovni
r"Uii. i...1 Si cercetlm, ins6, dup[ legea cea nirea sfin1ilor."256
tatl mort
.ir. t*i cele cinci fete, al c6ror sunt mo$tenitoare
este pe

ia"ut our."ure gi care cu toate acestea

8-ll: ,,Iar fiilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le spui:
ei gandurile it De va muri cineva, neavdnd fiu, sd dali partea lui fiicei lui.
ili*anilri;f#i (...) Vinulile sufletului Iar de nu are nici fiicd, sd dali partea lui frayilor lui. De nu
f"p*frf tr.trurii" di. Pare-deci just qi logic de 1':dt-1
Cu ac are insd nici frali, sd dali partea lui fralilor tatdlui lui. Iar
trupului'
;;[ l;;p;t" care se implinegte cu ajutorul ,-+ .i-t'rrile
simfurile I de nu are tatdl sdufra{i, sd dali parteo lui rudeniei celei mai
. nur#,
cinci sunt
c6ci
de aproape din neamul lui, ca sd moSteneascd ale lui.
p.il u.luto*t c6-rora. se indepline$t= ill:ls:j:?
IJ: ",
Ac;; cinci fete imagineazl desavdrgirea prin fa Aceasta sd fie pentru fiii lui Israel ca o hotdrdre din lege,
a;'toate c6lipsite de tat[ 9i rimase.orfan"j :l: *:on1,1
ele priqfi
cum a porilncit Domnul lui Moise."
in urmd fii sau fiice,
sate de la mo$tenire, nici excluse din imp[r[[ie: ,,Dacd cineva murea ftrd a lSsa
;;&il-in -i3ro.ur poporului lui
tatil lor, despre
Dumnez"l.
care ni se spune c[
!-ll1 fra{ii sni deveneau mogtenitori ai averii personale. Daci lip-
seau gi acegtia, urrnau unchii (fralii tatilui), iar dacd 9i aceg-
dem atunci cine este

-"rti
'i"
gi"t e numit Salfaad, ("') care se t6lcuieqte; zr tia lipseau, urmau rudeniile imediat apropiate. Rudenia de
Acest sdnge din partea mamei nu se lua in considerare, pentru ca
S,r* t"t. Pirintele faptelor 9sJ1inlgtenc.iunea'
noitri care au o I
revine de obicei: 9i nu sunt pufini frafii
6;iJni- n a uadn"ime, f[ri amploare' GAndirea lor 'su Origen, op. cit.,xxll,l

160 r61

nu cumva mo$tenirea sA treace la alt trib, din care putea
fie mama. Vlduvele nu puteau deveni moqtenitoare ale so
lui gi, ca atare, trebuiau intrefinute de citre fiii care mo
neau averea sau de c6tre moqtenitorii proximi, in lipsa fii
Prin testament se putea t[sa ins[ o parte de moqtenire
viduvelor."2sT ,,Dupe aceea s-a aSezat o lege a mo$tenirii;
infelesul c[ moqtenirea revine fiului, in rdndul al doilea fe
lor, in rindul al treilea fratelui, in rAndul al patrulea frz
tat[lui. Aici gradul al cincilea nu indici nici o persoanl
mitE, ci atribuie moqtenirea rudeniei celei mai apropiate
familie. De aceea tnfelesul istoric e atdt de intreg 9i de dt
vflrgit incdt el nu mai reclamd nici o l[murire suplimenl
in acelaqi timp, insi, cel care este bine inifiat in legile
hovnicegti gi profund iluminat de gtiinf6, acela poate inlele
qi variafa acistor grade ale mo;tenirii' Cel dintdi este cel
mogtenirii ceregti,'dobdndit ca urrnare a cunogtinfelor
gtiinfei; acesta este cel de genul blrb[tesc' Al doilea grad
i" uco.dat faptelor; acesta este fata' Al treilea este cel
""i
oarecare simpatie 9i asemlnare, de aceea acest grad se')
megte frate. C[ci sunt unii care nu produc nimic spontan
vrel fapt[ personali de infelepciune, dar care agezafi in
locul frafilor lor par a sivdrgi, prin imitalia altora' ace
fapte ca gi cei cari sunt insuflefili de o via([ intelectuall
sonall. Ace$tia devin mogtenitori de gradul altreilea, cu
de frafi. in al patrulea grad, cel al fratelui dupd tatl (
unchi), se poate vedea acea categorie de oame"i "I" :".
voiesc'sa-gi indeplineasci indatoririle deprinse de la pdril
lor si s[ urmeze'traditiile strense de cltre inaintaqii lor''
cegtia, de obicei, nu sunt insuflelili de sentimente pe
nici nu sunt miqcafi de inv[f[turile epocii, ci sunt
numai prin tradilie 9i rutina celor b6trdni' Ei nu exclud i
s[vdrgiiea
o4v4ryrrvE unor fapte bune. Ultimul grad - se scrie - este.a
at unei inrudiri oarecare cu inaintagii' Despre acesta s-af
,5' AB,p.
173
162
tea spune cd un oarecare bine pe care-l face, he la intlmpla-
re sau prin cunoagterea adevirului, nu se va pierde cAgtigul
faptei sale bune gi va fi rdspldtit prin larga infelegere a Dom-
nului cu o parte de mogtenire."258
l?t ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Suie-te pe acest
munte, care este dincoace de lordan, adicd pe muntele Ne-
bo, Si priveSte pdmdntul Canaanului, pe care am sd-l dau
fiilor lui Israel de mostenire."
,,in versiunea ebraici: Suie-te pe muntele Abarim. in
fapt, Abarim era un lan{ muntos (etimologic: cei ce se aJld
de cealaltd parte) ce se intindea de-a lungul coastei de est a
M[rii Moarte, intre hotarul Moabului la sud gi vdrful Nebo
lamiazinoapl".;Q5e Nebo (: inllfime) se numea unul din pis-
curile Munfilor Abarim, in dreptul Ierihonului.
13: ,,Im dupd ceJ vei vedea, te vei adduga Si tu la popo-
1
rul tdu, cum s-a addugat Aaron, fratele tdu, pe mtmtele Hor."
,,In primul r6nd vedem cd omul deslvdrgit gi fericit nu
sfrrgeqte intr-o vale, nici pe un loc obignuit, sau pe o colind, ci
pe un munte, adicd pe un loc inalt gi greu de urcat. Cici des6-
vdrqirea vie{ii igi are qi ea in6lfimile ei. Moise a mai primit gi
porunca de a cuprinde cu privirea sa toatl fara Flgiduinlei gi
de a o privi cu atenlie de pe un loc foarte ridicat. Ar trebui ca
nimic s[ nu fie necunoscut pentru cel care vrea si atingd desd-
vdrgirea supremi gi ca el sd aibl cunogtinfE de tot ce se vede
gi se aude. De aceea, cred eu, el trebuia sd se orientezein
toate lucrurile pe care le-a cunoscut sub aspectul lor mate-
rial, in vremea petrecerii sale in trup. Cdnd va intra in lumea
Duhului gi a cunoagterii depline, pentru ca degrabS'sd impli-
neascd poruncile infelepciunii, a se pune in slujba indrumlrii
sale, el va putea si afle indat[ rafiunile gi cauzele."260
"' orig"n, op. cit.,xxrl,2
'5e PENT, p. 293
'uo Origen, op. cit.,XXII,3
163
 l4z ,,Pentru cd v-ayi impotrivit poruncii Mele in
tiul Sinai, in vremea tulburdrii obstii, ca sd ardtali
ochilor lor sfinlenia Mea la ape, adicd la apele Meriba de
Cades, in pustiul Sin."
,,Dar ce rost a avut s[-i arate Dumnezeu tocmai in
plec[rii din aceast[ lume, la sfhrqitul acestei viefi, plmAr
gi locurile ale cdror greutifi nu le-a putut invinge gi nici sI
culeagi roadele? M[ umple de teamd cuv6ntul care u
(...) Moise este gi el vinovat? Da, 9i lui i se atribuie vini"
fost gi el supus greqelii."26r Putem in,telege insl 9i c[ Moi
deplSise nevoia de a mogteni flglduinfele in chip sensibil;
plus, se cuvenea si treac[ lui losua (Iisus) conducerea
rului, tnchipuind sfhrgitul Legii vechi.
l5-l7z ,,Moise insd a grdit Domnului Si a zis:
nul Dumnezeul duhurilor Si a tot trupul sd rdnduiascd
obstea aceasta un om, care sd iasd inaintea ei Si care sd
tre inaintea ei, care sd-i ducd Si sd-i aducd, ca sd nu
mdnd obstea Domnului ca oile ce n-au pdstor."
,,Ce faci, Moise? Nu ai tu, oare, de copii pe G
giEleazafl Dac[ te indoiegti de ei, nu sunt copiii fratelui
acest om de seam[? Cum de nu rogi pe Dumnezeu sd-i
pe ei conducitori ai poporului? Dar conduc[torii Bisericii
sunt cei uni{i cu ei prin legdtura singelui, sau a rudeniei I
pegti, ci in Bisericl se agazd alte dinastii, cate se silesc
refere la judecata lui Dumnezeu. De aceea ei nu se aleg
sugestiile sentimentelor umane, ci e--supusd judecdlii
Dumnezeu numirea succesorilor 1clr."262 Comentariul i;i
treazd valabilitatea, dar in textul biblic e vorba despre
ducdtorul politic ce avea s6-i urmeze lui Moise,
fiind condus de aaronili.
18-21: ,,Iar Domnul a zis cdtre Moise: Ia-li pe
fiul tui Navi, orn cu duh intr-insul, pune-{i peste el mdna
apoi duJ inaintea preotului Eleazar, inaintea a toatd
261
Ibid.
262
Ibid..xxrr.4
r64
Si dd-i povele inaintea ochilor lor; dd-i din slqva ta, ca sd-l
asculte toatd obsteafiilor lui Israel. Dupd aceea sd stea ina-
intea preotului Eleazar Si acesta va tntreba de hotdrdrile
Domnului prin ajutorul Urimului: dupd cuvdntul acestuia sd
iasd Si dupd cwdntul acestuia sd inte el Si tolifiii lui Israel
cei impreund cu ddnsul Si toatd obStea."
Dumnezeu nu mai vorbegte direct cu un.na$ii lui Moi_
se, ci-i indrumi pe acegtia prin oracolele divine, Urim gi Tu-
mim. lnteresant ci Iosua e prezentat intr-o dubld lumind: in-
ferior lui Moise ca personaj istoric, dar gi superior lui, ca tip
al lui Hristos.
22-232 ,,gi a Jdcut Moise cum i-a poruncit Domnul
Dumnezeu: a luat pe losua Si l-a pus inaintea preotului
Eleazar Si a toatd obstea. Apoi Si-a pus peste el mdinile sale
Si i-a dat povele, cum zisese Domnul prin Moise.,,
,,Agadar, vezi limpede descris aici felul de instituire a
conducdtorului poporului gi care deplgegte nevoia de co-
mentar. Nu se vede aici nici o manifestare popularI, nici o
considerafie de rudenie. P[rin{ii sunt l[safi s6 mogteneascd
ogoarele 9i cdmpurile, insd conducerea poporului este incre-
dinfatl alesului lui Dumnezeu (.,.), om care ii este binecu-
noscut gi apropiat lui Moise gi are, adic6, lumina Legii gi
gfiinla curat6, pentru ca fiii lui Israel sd-l poat6 ascultu. -u-,
ins6, toate invltiturile sunt pline de taine, noi nu putem ne-
glija pe cele mai prefioase, atflt de folositoare gi at6t de ne-
cesare, cum par a fi legile date de litera Legii. Considerim,
dar, cI moartea lui Moise echivaleazd,cu sfSrgitul Legii dupl
liter6. Care este sfdrgitul ei? incetarea jertfelor gi a tuturor
prescriptelor asemlnitoare cuprinse in Lege. indatd ce ele
Iosua - preia conducerea: Cdci sfarSitul
, spre indreptarea a tot celui ce crede
263
lbid.
I6s
 Cap. 28 - Noi rilnduieli penlru o seamd deiertfe
l-22 ,,Apoi iardqi a grdit Domnul cu Moise Si a
PorunceSte lui Isroel Si le spune: Darurile Mele' dt
fiiior
iertfile Mele cele intu miros cu btmd
Mete, mireasmd'
grijili sd Mi se aducd lo sdrbdtorile Mele"'
,Nimeni nu aduce dintru ale sale lui Dumnezeu'
crul adus este al Domnului 9i ceea ce se aduce este mal
decit un bun propriu al Lui qi care I se inapoiazi' De
Oornrut (...) zici: (..') Darurile pe care am poruncit sd
aduceli la sirbntorile Mele slurrrt darurile Mele,Elt ,synt
<
.rn'i
le-a dat. Tot ceea ce oamenii de{in, au de la Mine'
"-"
nu-si inchipuie cineva c[ aducind daruri I se face lui
Dt
nezeu un oarecare avantaj, sd nu se sivdrqeascd acea
impietate chiar cu fapta prin care considerd cd cinsteqte
Durnnezeu. Prin urmare, ce impietate este ca omul
s[
Du*n"r.u are trebuinfi de ceea ce el aduce! Ci I
"e precum aln spus, invap pe om c[ pentru tot ce-[ t
zeu,
r" inupoi*a mai mult decdt di. Dar- s[ ':9"T lnfelesul
vintelor: Ce-Mi veli oduce la sdrbdtorile Mele'
Dumnezeu are s6rbdtorile Sale? Da, are' O mare slrbitoal
hri Dumnezeu este mdntuirea neamului omenesc' Cred
orice credincios, orice om care se converteqte la credinta
ul
Dumnezeu, sau care inainteazi in credin![' dd naqtere
sirbltori a Domnului."2fl
3-l0z ,,Spune-le: Iatdiertfele care trebuie sd le
celi Domnului: doi miei de cdte un an, Jdra mett
ardere detot necontenitd, pe fiecare zi; un miel sd-l
dimineala si pe celdlalt miel sd-l aduci searq' Jertfd
pdine ia iai"i a zecea parte de efr. * Jdind de -gr
amestecatd cu un sfert de hin de untdelemn; aceosta
ardere detot necontenitd gi care a fost sdvdrSitd lo Mu
Sinai, spre miros cu bund mireasmd Si ca jertfo Domnu!
La ea ia aduci turnare un sfert de hin de vin la un miel;
2@
Ibid.,xxll,2
166
turnarea de vin a Domnului s-o torni la loc sfiint. Celdtah
miel sd-l aduci spre seard, cu darul lui de pdine Si cu
turnareo lui sd-l aduci jert/d, mireasmd pldcutd Domnului.
Iar in ziua odihnei sd aduceli doi miei de cdte un an, Jdrd
meteahnd, Si ca jertfd doud zecimi de efd de Jdind de grdu,
frdmdntatd cu untdelemn Si cu turnorea ei. Aceasta este
ardere detot pentru ziua odihnei afard de ardereq de tot cea
necontenitd cu turnarea ei. "
E rdnduitii jertfa zilnicd,, iar pentru sabat se face men-
deosebitS, jertfa pentru ziua simbetei fiind mai mare.
fiune
,,Legea dumnezeiasc[ afirmd in acestea cI mai ales in s[r-
bltori se cuvine si se aduc[ jertfe. Cdci socotesc ci mai ales
in ele noi trebuie numaidec6t sI inilfIm lui Dumnezeu ca pe
o bunl mireasmd modurile viefuirii in Hristos, fEcdndu-ne ca
nigte miresme gi aduc6ndu-ne pe noi lui Dumnezeu ardere
detot bine mirositoare (... ). Iar jertfa neincetati spune c6 tre-
buie s[ se sivdrgeasci junghiindu-se un miel diminea{a gi
altul cdtre seard, arzdndu-se impreund cu ei ftind curat[ la
care se adaugd untdelemn gi vin. Cici in toatd vremea gi frrI
incetare, de la inceput pdnd la sffirgit, r[spdndim in Hristos
bunamireasmd prin toat[ virtutea in cortul sfdnt, adic[ in
BisericS. Pentru cd fumul ce se ridici din arderea mieilor di-
mineata gi citre seard este iardgi un chip al Celui ce din pri-
cina noastr[ gi in favoarea noastrS Se ?nalfi spre TatIl intru
miros de buni mireasmi, aducAnd impreuni cu Sine gi viafa
celor ce au crezut in El, care au intru nddejde strilucirea sla-
vei gi a impdri[iei sigure gi, pe l6ngi aceasta, bucuria de des-
frterile vegnice. Iar semnul acestei vie(i este ftina imbibati
in untdelemn Ei stropitS cu vin."265 Acestea erau inchipuite
cu precldere in sabat. ,,Sabatizdnd gi noi in Hristos gi intrdnd
la odihn6, vom aduce in chip indoit lui Dumnezeu cele ale
bunei miresme duhovnicegti, dacl este adevirat cd buna mi-
reasmd a celor de demult era pdzirea gi lauda drepti{ii cea
'ut Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xyllr
r67
din lege. Pentru cd legea e duhovniceascd (...). Dar e supet nezeu gi a nu mai voi sE trii
rioard totugi viefuirea cea in Hristos gi sabatismul in Duh cu totul de_vie[uirea pdm6
intrece in bunul miros dreptatea din lege."266 Hristos."267,,Dar observd
1l-15: ,,La inceputul lunilor yoastre sd aduceli Dom, nici de laudd mor afunddndu
nului ardere detot: din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un grade diferite de for{i duho
berbec Si Sapte miei de cdte un an, Jdrd meteahnd. Iar cd, premiile viefii virtuoase. C6c
dar de pdine, cdte trei zecimi de efa faind de grdu, frdrndn; g[ ei, un berbec Ai gapte miei
tatd cu untdelemn, lafiecare vilel, Si doud zecimi de ejdfdi; se zugrlvegte mulfimea tuturor sfin(ilo-r, care strilucogc
nd de grdu, frdmdntatd cu untdelemn, ca dar de pdine la tru virtutea cea mai inalti, prin vi{el, dar e ,ui
hr
-in
9i
locul al doilea, prin berbec, precum gi in locul .ii :oi-if
berbec, Si cdte o zecime de efd /dind de grdu, frdmdntatd ca ;i;
untdelemn, ca dar de pdine la fiecare miel. Aceasta este mai coborft, prin miei. Iar vileii sunt doi, clci Ooua ;i
,r,ii
ordere detot, mireasmd pldcutd, jertfi Domnului. Turnare ld popoarele. $i unul e la mijloc berbecul, pentru
unirea celor
ele sdfie jumdtale"hin de vin de fiecare vilel, a treia partd doud in unitatea cea intru Hr
hin de berbec qi un sfert de hin lafiecare miel. Aceasta elste mullimea sfinfilor este in p
ardere detot pentru fiecare tnceput de lund, la toate lunile Deci doud fiind popoarele gi u
anului. Sd mai aduceli Dornnului Si un !ap, jertfd pentru pdt dau mulflmea preadesEvArgitii
cat, afard de arderea de tot cea necontenitd, Si sdJ aducd si turma celor ce cred, gi se di
cu turnarea lui." cia cea intru Hristos. (...) gi i
sejunghie pentru p6cate, dre
,,Jertfa aceasta de-a pururi gi nesfhrqitd a fiec[rei luni
gi de la inceputul anilor se adaugd la cea a fiecdrei zile, cara noastrd e primitl 9i pldcuti I
este cea neincetatd. Iar acestea au gi ele un tdlc care nu d Ilristos cea mdntuitoare. "268
simplu. (...) Astfel, ca luni noud (inceputul lunii) spirituali 16-18: ,,in ziua a paisprezecea a lunii intdi sunt paS_
gi mai adevlrat[ trebuie sd infelegem veacul cel nou in Hris. tile Domnului. in ziua o cincisprezecea este sdrbdtoare.
tos, dupd ce a trecut cel dintdi, adici cel al legii. Dar luna S1yte zite sd mdncali azime. in iiua intdi sd aveli adunare
noud ne poate servi gi drept chip al veacului ce va si fio sfdntd Si nici unfel de lucru sd nufaceli.,'
dupd acesta gi care nu e inci de fafI, dar igi are ca inceput Sdrbitoarea azim_ilor incepea cu ,,adttnarea sfiintd
invierea lui Hristos. CIci prin aceasta ne-am strlmutat la prescrisi in Levitic 23,2; era o convocare speciall,
in-afara
innoire, av6nd Duhul harului ca arvuni gi nddejdea sigurd in celor obignuite la alte sirbEtor
nestricdciunea viefii. Cici preschimbafi fiind intru fericire gi rael se aduna imprejurul altaru
sfinfenie gi mergdnd spre starea de la inceput gi inapoir' orice lucrare sau, cum redi A
suntem frcufi in chipul veacului viitor. Deci care e jertfa cq ,,Pin muncd slujitoare (drgon
se cuvine la inceputul lunilor, se infelege jertfa spiritualE ir1 mrmca propriu-zisd, productiv[, nu gi treburile
mIrunte, me_
Hristos, potrivit6 cu via(a veacului viitor? A muri lui Dum:
267
rbid.
268
2u6 rbid.
lbid. 269
PENT, p. 295

168
169
nite s6-i asigure omului trebuinfa elementard de a se hrini;
aceast[ precizare e ftcut[ in Iegirea 12,16. Atunci c6nd gia-
cestea din urml erau interzise, se folosea expresia nici o
muncd sai.o nici un fel de lucrare (ca in Numeri 29,7 , lufJde
repaosul total e motivat gi prin postire)."270 l fionat cu m[rimile fiecdruia se adaugd gi mtrsura nmifol'rii
19-252 ,,$i sd aduceli Domnului jertfd, ardere detot:'
din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un berbec Si Sapte miei
de cdte un an; aceStia sdfiefird meteahnd. Cu ei sd aduceli
dar de pdine, /dind de grdu frdmdntatd cu untdelemn, tret
zecimi de efd de fiecare vilel, doud zecimi de efr la berbec,
Si cdte o zecime de eJd sd aduci cu fiecare din cei Sapte
miei; sd oducepi un lap jertft pentru pdcat, pentru curdlirea
voastrd. Acestea sd le aducepi, pe ldngd arderea de tot do
dimineayd, care este arderea de tot necontenitd. Tot aSo sd
aduceli Si infiecare din cele Sapte zile: pdine, jertfd, mireas.
md pldcutd Domnului, pe^ldngd arderea de tot cea necontat
nitd Si cu turnarea ei. In ziua a $aptea sd aveli adunare
sfdnld Si nici un lucru sd nu lucroli."
,,Dacd mielul care s-a adus pentru cur[firea poporului
se refer[ la Domnul gi M0ntuitorul nostru, celelalte animale
afecteazd gi ele cur6liri gi reprezint5, pare-se, persoanele cai
re, pentru meritele singelui lui Hristos, contribuie gi ele, iq-
tr-o mdsur[ oarecare, la curlfirea neamului omenesc."tlt
,,Se junghie mielul drept chip al lui Flristos in luna int6ia dtrptr
lege gi in ziua a paisprezecea. $i se adaug[ vifei gi berbec g,i
miei spre jertft gi arderi de tot, care indici in chip, precum so-
cotesc, mul(imea celor chema(i prin credin(i la sfinfenie gi la
mdsura vigoarei duhovnicegti. Cdci daci nu murea Hristos
pentru noi, n-am fi fost primili spre miros de bunl mireasml a
lui Dumnezeu gi Tatil. Dar odatii ce s-a desdvdrgit El prin pa+
timi, venim dupl El indat[ ca dar sfinlit lui Dumnezeu gi Til'
til gi ne oferim pe noi inginejertfb cu adev[rat duhovniceasr
c6. (...) $i pomenind legea de vi1ei, de berbec gi de miei, a in-
"o lbid.
cit.,xxIV,l
"' O.iger, op.
170
dicat cele trei ii pldcute lui
filor, adicd ce ea mijlocie g
mai de jos. Pe corporale ale
chipuit mirim rhovnicegti. (...) De 8cocl, ill0ilOtr
chipul viefii. Cici se pun trei zecimi la vi1el, doul la'brfbm
qi una la miel. in afard de acestea, toate a'spus .e
t*i,irt Ii
fie imbibate cu untderemn. cdci propo4ionar .u magurtte
fiecdruia vor fi gi cele de la Dumnizer. gi
-*" uu n ,urti.
tatea vie(ii in strdlucire gi in fericire. (...) Dar in orice
m[.
suri s-ar afla, via[a sfinfilor se va afla intru strilucire gi se
va
veseli gi se va ingrdga de bundtd{ile de la Dumnezeu.,i272
262 ,,in ziua celor dintrli roode, cdnd aduceli Domnu_
lui prinosul nou de pdine, la incheierea sdptdmdnilor, sd
aveli adunare sfantd Si nici un lucru sd nu luirayi.,'
E vorba despre Slrbdtoarea Secerigului sau a SdptimA_
nilor, cdnd se aducea Domnului pArga produselor agricole.
27-312 ,,Sd aduceli ardere detot spre miros de bund
mireasmd Domnului: din cireadd, doi vilei, iar din turmd,
un berbec Si Sapte miei de cdte un an,
fird
meteahnd. Cu e:i
sd aduceli dar de pdine, fdind de grdu
frdmdntatd cu unt_
delemn, trei zecimi de eJd lafiecare vilel, doud zecimi de
efd
la berbec Si o zecime de efa lafiecare din cei
Sapte miei. Sd
aduceli un lap jertfi pentru pdcat, spre curdliiea voastrd.
Acestea sd Mi le aduceli cu turndrile tor, afard de arderile
de tot neincetate cu darul lor de pdine, care se aduc de
obicei; acestea trebuie sdfie curate.,'
Sunt aceleagi jertfe ca gi la Sdrbdtoarea Azimilor, iar
in{elesul lor mistic a fost arrtat mai sus. c6t privegte roadele
cele noi, ele inchipuie ,,taina invierii M6ntuitorului nostru.
cdci in Hristos a odrdslit din nou firea omutui cel dint6i,
scuturdnd striciciunea gi lep6d6nd invechirea din pdcat,273.
1li Alexandriei, op. cit.,Xyil
1;,"r*ral
I7t
 Cap. 29 - Jertfe in luna a ;aptea zi a lunii a gaptea; cele
lz ,,in ziua tntdi a lunii a ;apteo de asemenea sd avefi pe Hristos 9i pe Sfinfii
adunare sflintd, Si nici un lucru sd nu lucrali; pe aceasta primordial gi a zilei a
o socotili o zi a sufletului in trdmbile. "
Anania are; aceasta-i pentru voi o Zi a Trdmbildriil.
,,Literal: Semn, Semnal, strigdte de r[zboi (vezi 10,5) deve: iun
nite aclamafii religioase. Luna a gaptea (Septembrie - spre
tombrie) reprez:enta inceputul anului calendaristic .gi miei un on. La ei sd aduceli
foarte numeroase sdrbitori."2Tn Slrbetoarea pare a cupri dar de pdine, fiind de grd Mtd cu unrdelemn, trei
zeci.mi d? 4a h vilel, doud cimi de efd
un mesaj aparte: ,,cine poate priznui sunetul din trdmbi la berbe" Si
dacd nu cel care poate incredinfa-gdndurilor sale scrieril8 zecime de la fiecare din cei Sapte miei. Iar din "at"-o
"fd iurma de
profetice, evanghelice gi apostolice, pe care le reline ca'pC capre sd aduceli un pdcat,
.ryp l:itfr spre curdpirea
un sunet de trompet[ cereasc[ gi le inchide in vistieria inimii u?1!t
!;peac-estea pe ldngd jertfa-peitru
pentri pdcat iin ,iua curi_
sale? Cine face aceasta gi cugetE in Legea lui Dumnezeu zii lirii Si ldngd arderea de tot iea neiontenitd cu darul ei
ua gi noaptea, acela prlznuiegte sunatul din trdmbili"2Tftr de pdine Si turnarea ei, care s_e aduce
dupd rdnduialdtii;
Sfhrgitul versetului in Septuaginta: imdra simas[as 6ste imin, Domnului, spre miros cu bund mireasmd.,,
se poate traduce Si zi tnsemnatd vafi voud (Biblia I914). Ziua a zece,a) spre deosebire de cea dint6i,
era una de
aceasta s-a v[rutgi un semn al celor de pe urm[: ,,infelesul post gi oprire de la orice fel de munc6.
slrbitorii l-a indicat zicdnd: Zi insemnatd va fi voud. 12-342 ,,in ziua a cinc
inseamnl hembita din urm6, cea prin glasul ingerului, la veli iar adunare sfdntd; nici
re vor invia mo(ii gi se vor scula cei din mormint€'276. t'tt. bdtorili sdrbdtoarea Domn
2-62 ,,Sd aduceli ardere detot, spre miros aduceli ardere detot, jer
Domnului: un vilel, un berbec, Sapte miei de cdte un an, din cireadd, treisprezece
rd meteahnd; la ei, ca dar de pdine, fiind de grdu, paisprezece miei de cdte
tatd cu untdelemn: trei zecimi de efd la vgel, doud zecimi ind de grdufrdmdnta_
eJd la berbec Si cdte o zecime de efd lafiecare din cei u fiecare din cei trei_
miei. Din turma de capre sd oduceli un !ap, jertfd pentru
cat, spre curdlirea voastrd. Acestea sd le aduceli jertfe beci, si cdte o zecime
-de
,n ,; i!"{r"ftri!';;:',!;'"!::;
ldngd arderea de tot, cu darul de pdine Si turnmea lui de miei; iar din turma de capre, i lop, jert/d pi"n:i piiri,
luna noud Si pe ldngd arderea de tot necontenitd cu darul peste arderea de tot ne airit ei ai pai"" iuiii_
de pdine Si turnarea lui, dupd rdnduiald, tntru miros narea ei. A doua zi sd d doisprezece vilei, doi ber_
bund mireasmd Domnului. " beci, paisprezece miei de cdte un *i gra
mepahnd; cu ei
Si turnare: li viyei, la berbeci- Siia
sd.se aducd dar de pdine
miei, dupd numdrul lor, cum e rtinduitj iar din
'70 PENT- o.296 turmi de
ca!re-, y" l"?,iertfq pentru pdcat; ocesteo
1!t- One"i.' op. c it., XXlII,g sd le aduceli ii
''o Sf. Chiril al Alexan&ie i, op. cit.,XYIJ afard de arderea de tot necontenild
r Si de darul de p,in'e cu
?.,

i 172 I7s
I
',
turnqreo ei. A treiq zi sd aduceli unsprezece vilei, doi berbeci lui Dumnezeu vi1ei, berbeci gi miei; dar numirul vileilor era
miei de cdte un an, fird meteahnd; $i cu ei dan mereu mai mic, deoarece cei alegi se impufinau mereu gi
'dipaisprezece
Si
pAine si turnare pentru vilei, pentru berbeci si pentnt miei" timpul suferea tot mai mult de raritatea celor inalgi gi preacu_
dupa numnul lor, dupd rdnduiald; iar din turma de capre sd' rafi, pdnl la ziua a $aptea, adicd pdn[ la venirea Mintuito_
iuceyi m ldp,iertJd pentru pdcat, peste arderea de rct ne- rului nostru, cdnd s-a ivit odihna (sabatismul) in duh gi sfiir_
contenitd cuZarul ae pane si tu**"' ei' A patra zi sd adanl gitul p[catului."277 Scade num[rui profefllor, spre a face loc
celi zece vilei, doi berbeci Si paisprezece miei de cdte un an'a venirii Domnului.
dar pdine s-i tumlre
fud meteahnd; cu ei sd aduceli
'tru
de
!:n'? 35-39: ,,in ziua a opta sd atteli incheierea sdrbdtorii;
vilei, pentru berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor'"
i rdiduiala; iar din turma de capre sd aduceli un lap6
"u*
jertJd pentru pdcat, pe tdngd arderea de tot necontenitd t
"darul'ei
de pdine silurnarea ei. in ziua a cincea sd aduce
noud vilei, doi berbeci Si paisprezece miei de cdte un
lap, jertfi
rdnduiala. Iar din turma de capre sd aduceli un
fard metealmd; $i cu ei dar de pdine Si turnare pentu vqel pentru pdcat, pe ldngd arderei de tot necontenitd cu daiul
"pentru
berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor, cum e rdfi de pdine Si cu turnarea ei. Acestea sd le aduceli Domnului
'duiala;
iar din tuima de capre sd aduceli tm 1ap, jertft per la sdrbdtorile voastre, pe ldngd arderile de tot ale voastre
pdcat, peste necontenit! cu. daru! ( !'?i"' ,gi voastre Si cu turndrile voastre Si
'turnaria ^ardereo
ei. in ziua a $asea sd aducepi opt uilei, doi berbeci oie, pe care le aduceli dupdfigd-
paisprezece miei, Jdrd meteahnd; 5i cu ei dar de pdine Si
'nari
pentru vilei, pentru berbeci Si pentru miei, dupd num ,,Avzi cum spune legea limpede: incheierea praznicu_
lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre, un 1ap, iet lui este. Cici s-a sfdrgit slujirea in umbre gi cdlIuzirea in
pentru
-pdine
pdcat, peste arderea de tot necontenitd c.u darul, chip in ziua a opta, cdnd a inviat Hristos gi a intrat timpul tI_
cu turnarea ei. in ziua a $aptea sd aduceli $opte vtl ierii imprejur in duh. CIci s-a inchis mullimea veche a celor
^doi si
berbeci 5i paisprezece mieifud meteahnd; Si cu ei dar chemafi, suferind de pdcatul necredinfei, gi a r5s[rit in loc
pdine
-dupd Si
turnare pentru vilei, pentru berbeci Si pentru m\ poporul cel nou gi ales prin tirie duhovniceascd (cici aceasta
numdrul lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre s inseamnl vilelul), ftcdndu-se desdvdrgit vrednic de laud6, ca
oduceli un lap, jertJd pentnt pdcat, peste arderea de tot nr unul ce se afl6 in plinltatea vdrstei (clci aceasta inseamni
contenitd cu darul de pdine Si cu turnarea ei"' berbecul) gi are frumuse{ea aleasd a prunciei gi nevinovdfiei
Sunt descrise jertfele aduse timp de qapte zile, in in Hristos (cdci aceasta inseamn[ mielul), m6car cd e cunos-
a gaptea, incepdnd cu ziua a cincisprezecea' Curdnd, acel cutd intr-o mullime atotdeslvdrgiti. C[ci aceasta se indici
,iie uo. deveni Sirbdtoarea Corturilor, cu prlznuire intre I prin faptul cd mieii sunt gapte. Pentru c6 igi c69tig[ in Hris_
22 TiSri. Aici sunt aduse preciz[ri cu privire la jertfe' ,, tos lauda prin credinfl, urc6nd spre Dumnezeu intru miros
servi deci c[ in fiecare zi singur numirul vileilor scidea, de buni mireasm6."27l
al berbecilor, al mieilor, mEsurile fEinii 9i ale celor de
rdmAneau egale. (.'.) Agadar, infEfigind chemarea lui Isn 277
lbid.
jertfe
in gradele cEle mai inalte, de mijloc Ai mai de jos, se '78 lbid.

174 175
 Cap. 30 - Despre Jdgdduinge
Si-ar pune aceastq
va line. Dacll lnsd
l-3:,,Moise a spus fiilor lui Israel toate cele ce-i in caia taiOoi"iui t1u-$!o pus lctd-
poruncise Domnul. ASadar, a grdit Moise cdtre cdpeteniill sa,
m,lnt asupri iuJtitutui
zit si a ti"it ,iriro
i bdrbatul el a au-
seminliilor fiilor lui Israel Si le-a zis: Iatd ce porunce;te aceste
Domnul: Omul care vaface fdgdduinld Domnului sau se vA
jura cu jurdmdnt, pundnd legdturd asupra sufletului sdu, sil
nu-Si calce cuvdntul, ci sd implineascd toate cdte au ieSit
din gura lui."
,,In context: pinJdgdduinld se infelege un anume vot
prin care omul se obliga sd-I facd lui Dumnezeu unul saii
mai multe daruri (acestea fiind puse de-o parte in aceil
scop); pin legdmdnt (legdturd) se inlelegea votul cuiva d6
anumitd abstinenfd, parfial6 sau tdl dupd zi, prin aceasta el a in
nazireatul."2" f agaduinla frcutI $l te legdmintele ce sunt as
nitd intocmai. 'Y,
auzit gi a tdcut. Iar dacd
4-l7z ,,Dacd vreofemeie va dafdgdduinyd sa pdcatul ei. Acestea sunt
Si va pune asupra sa legdmdntul, tn casa pdrintelui sdu, nc
tinerelea sa, Si va auzi tatdlJdgdduinla ei Si legdmdnlul', lu
eo Si-a pus asupra sufletului sdu, gi va tdcea tqtdl ei in
acestora, atunci toa i se vor line Si orice le7
gdmdnt Si-ar fi pus ului sdu se va yine. Ial
dacd tatdl ei, auzind, o va opri, otunci toate ftgdduinlele
Si legdmintele ce ea Si-ar fi pus $upra su/letului sdu nu| urau de o anumiti capacitate
vor line Si Domnul o va ierta, pentru cd a oprit-o latdl cumpirau sofiile cu bani sau
Dacd fnsd ea se va mdrita Si va fi asupra ei /dgdduinla
cuvdntul gurii sale, cu care s-a legat de la sine, Si va
bdrbatul ei Si, auzind-o, va tdceo, atunci /dgdduinlele ei vreo frgiduinfi solemni sau M
vor line Si legdmintele ce ea Si-a pus asupra suJletului aveau nevoie neapirat de cortsi
se vor line. Iar dacd bdrbatul ei, auzind, o va opri Si va un sens duhovnicesc al acestora
pddafdgdduinla ei, care este asupra ei, Si cuvdntul gurii ardtat prin femeie.
,,To[i
cu care ea s-a legat pe sine, atunci acestea nu se vor u, care formdm Biserica
pentru cd i le-a oprit bdrbatul ei, Si Domnul o va ierta. sub un b6rbat. gi dac[ inima
figdduinya vdduvei Si a celei despdrlite Si orice ?n invifltura dumnezeiasci,

27e
PENT, p.29g

176
177
ea trebuie privit6 ca aflandu-se inc6 sub autoritatea parintelt
Dac6, ins5, ea s-a mdritat, devenind maturd pentru cAsatoni
pentru a zimisli sbmin{a Cuv0ntului lui Dumnezeu li sI in!
leagl tainele inv6pturii duhovniceqti, atunci ea este statorr
a irb ascultarea unui blrbat.''82 Sufletul e sub autoritatea
rintelui c6t inc[ are nevoie de a fi sfbtuit in toate de c6tre dt
are de frcut, in absenfa sfttuitorului'
decidl singur
1e
Cap. 31 - Nimicirea Madianililo
l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
pefiii lui Israel tmpotriva Madianililor, 5i apoi te vei addt
ga lo poporul tdu." "i
,,Aceastii poruncl este o urrnare a celei rostite la
gitul capitolului 25 impotriva Madiani{ilor, care-i atac:
pe tsraelili prin viclenie.'1283 ,,Rela;iile dintre (evrei) qi
dianili n-aufost totdeauna relo- Astfel, Moise, refugiat
Egipt, s-a stabilit in Madian, unde s-a cdsdtorit su fiica r
preot. Rdzboiul acesta n-a fost propriu-zrs un act stl
prealabil pentru cueerirea eanaiurului, .i *. rdzb.oi
determinat de blasfemia adusi Domnului prin cele int6u
plate in leglturd cu Baal-Peor."284 o "i
,3-6: ;,Iar Moise a grdit poporului ti a zis:
dintre voi oameni pentru rdzboitrca sd meargd impottiva
dianililor Si sd sdvdrseascd rdzbunarea Domnului
Madianiiilor. Din toate seminliile fiilor lui Israel sd
la rdzboi, cdte o mie defiecare seminlie! $iSi-au ales din m
le lui Israel, cdte o mie dinfiecare'seminlie, adicd
'82 origen, op. cit.,xxlv,3
"3 PENT,p.299
28n
NUM, p.2lo
178
zece mii de oameni, inarmali pentru rdzboi. Pe aceStia i-a ti-
mis Moise lq rdzboi, cdte o mie dinfiecare seminlie; Si cu ei a
trimis la rdzboi pe Finees, fiul preotului Eleazar, Jiul lui Aa-
ron; Si acestq avea in mdinile sale vasele sfinte Si trdmbiyele
de strigare."
Deducem cE- rolul lui Finees era acela de cdpetenie re-
ligioas[; prin el, particip[ 9i tribul lui Levi la lupta impotriva
Madianililor.
7-8: ,,,$i au lovit ei pe Madian, cum poruncise Dom-
nul lui Moise, Si au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd.
impreund cu ucisii lor au cdzut Si regii madianili: Evi, Re-
chem, fur, Hur Si Reba - cinci regi madianili - Si Valaam,
fiul lui Beor, a cdzut de sabie, impreund cu ucisii acelora."
Cei cinci regi cizufi in lupt6 se numeau: Evi 1: dorin-
[A'5, Rechem (: prietenie), Tur (: dugman), Hur (: groap6) gi
Reba (: cel care coboard). Allturi de madianili se afla gi
ghicitorul Valaam; el luptl impotriva lui Israel, in contra-
dicfie cu profeliile pe care le rostise.
9-13: ,,Iar pe femeile Madianililor gi pe copiii lor le-
au luatfiii lui Isroel tn robie; Si toate vitele lor, toate turme-
le lor Si toate ovuliile lor le-au luat pradd. Toate cetdlile lor
din linuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Tootd
prada Si tot ce-au apucat, de la om pdnd la dobitoc, au luat
cu ei. Robii, prada Si cele apucate le-au dus la Moise, la
preotul Eleazar Si la obsteafiilor lui Israel, in tabdra din Se-
sul Moabului, care este ldngd lordan, infala lerihonului. in
intdmpinarea lor au ieSit din tabdrd Moise, Eleazar preotul
Si toate cdpeteniile obgtii."
,,Deci a pomit la rdzboi impotriva Madianililor mulli-
mea viguroas6 a celor alegi, impreunl afldndu-se cu ei Fine-
es preotul gi sfintele vase gi trdmbilele pentru semnale. Clci
Hristos, Marele nostru Arhiereu, totdeauna este impreund
luptltor cu cei ce se luptii blrbltegte. Dar luptl impreund gi
ingerii, inchipuili prin sfintele vase. Cici vase sfinte gi sluji-
toare sunt duhurile ra{ionale din cer; pentru ci sunt r6nduite
de Dumnezeu spre ajutorul nostru. Sunt de fafi nu mai pufin
179
 trdmbifele de semnale, adici cuvintdrile propovldu
tinere.te gi vigoare, sE-i fac
lui Dumnezeu, care aratd in ce chip trebuie s[ ne in
miceasci gi partea femeiasc
tIm impotriva dugmanilor, sau a patimilor din noi. A
preotul, adicd Finees, e chipul lui Hristos; sfintele vase,
fI gi care, daci ar fi crulatd,
mistic, birbafii de alt neam
ingerilor; iar tr6mbiple de semnal, ale celor ce ne strigi
ud cuv0ntul dumnezeiesc. Aga vom birui frri greutate, in:
Hristos, pe cei ce ni se impotrivesc (...). Aceasta au gi ftcut+i*
israelifii. gi pustiind toat6 cetatea gi lara Madianifilor,
adus robimealaEleazar preotul gi la toat6 adunarea fiilor
Israil. Pentru c[ biruinfele sfinlilor sunt daruri sfinte ce
buie inchinate lui Hristos, Arhiereul tuturor, gi nu trebuie si
fueli neardtate popoarelor.,,285 Hristos e inchipuit aici at&
prin Finees, care intiregte poporul in lupt[, cdt qi prin Eleai
zar, cilruia ii sunt inftfigate prdzile. Ne putem gendi la cele
doul firi ale Mdntuitorului, dar gi la diferitele aspecte ale ,,yezi cd, gi neamul
noi al celor alegi nu e cu to
lafiei noastre cu El.
14-18: ,,Atunci s-a mdniat Moise pe cdpeteniile og
rii, pe cdpeteniile miilor Si pe sutasii care se intorseseri ,

la rdzboi, gi le-a zis Moise: pentru ce ali ldsat vii toate

fe- a $l a $aptea' Ziua a treia
yeilel Cdci el9, dupd sfatul lui Valaam, aufdcut pe fiii-Ifr, sau timpul al in-
Israel sd se abatd de la cuvdntul Domnului, pritri f -sgamne treilea
Hristos, dupl timpul lui Moi
pentru care a venit pedeapsd asupra obstii Domnului. I
ceata proorocilor, sau cel
deyi dartoli copiii de parte bdrbdteascd Si toate femeile al in
Hristos, pironind pe cinstita
au cunoscut bdrbat, ucideli-le. Iar pe fetele care n_au crt
noscut bdrbat, ldsapi-le pe toate vii pentru voi.', \ i,

,,Deci se aduc la vederea preotului gi a tot poporul co

le luate in robie, drept chip, pentru o anumitii iconomie. Da
Moisg a certat pe biruitori pentru ci n-au sdvdrgit lucrul
totul dupi ra(iunea exactl gi negtirbit[. C6ci nu trebuie, zi
sE prindl vie partea blrbiteasci, nici partea femeiasci i
tit[ de nunt6. $i motivul istoric e convingltor. Cici trel care fu_
sd se radl partea bdrb[teascd din p5mdntul ce peste pu
avea s[ fie sub ei, ca nu cumva ajungdnd in scurti vreme tul, arama,/ie*?,W
sd le treceli prin joc, ca

'8t Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit., Iy :ii,fi1i

180
I8t
sd se curele; sfard de aceasta Si cu apd de curdlire sd le cu:
rdlili; iar toate cele ce nu se pot trece prinfoc, sd le treceli
prin apd. Hainele voostre sd le spdlali in ziua a Saptea Si sfi
vd curdlili, iar dupd oceea veli intra in tabdrd-" ' vite, din asini Si din oi. Acestea sd le iei din partea lor sd le
,,Observ[ ci Moise le-a ar[tat mai inainte, celor
biruit, timpul in care trebuie s[ se cur[feasc5, dar nu 9i mo1
dul curdfirii. C[ci legea vestegte mai dinainte timpul curlfirifr,
prin Hristos. Iar al doilea gi dup[ Moise a vorbit preotul,
dicdBleazar. CEci Hristos poruncegte dupl Moise gi nu mai'
aratd celor ce luptii birbltegte timpul curifirii, cdci El Insugfu
este timpul; ci explic[ modul qi scoate in sffirgit la
taina ins[gi, tdlcuind scopul exact al legii. El a poruncit
acelea dintre vase care erau in stare s[ treac[ prin puterea
cului s[ fie trecute prin foc; iar cele care nu au t[ria
ci sunt stric6cioase, gata sd sufere disparilia totali, de pi
hainele gi toate lucrurile din piele gi lemn, s[ fie trecute pri
ap6. Prin vasele de aur, de argint gi prin celelalte ne-a inc
puit ca prin ghicitur{ pe noi, cirora ni s-a flcut cur[fi
prin Hristos ca prin foc Ai api. Cdci am fost botezali in
hul Sfdnt si infoc (Matei 3,1l). Deci trecerea prin foc ai
api a celor adunate din robie aratl cur[(irea noastrf, de
ndzi. Cdci fiind noi odinioar[ ca o boglfie a diavolului,
ftcut Hristos ai Sdi, intrind in casa celui tare 9i rapind
le lui, iar pe cel tare legdndu-l (Matei 12,29).Eleazar zice
poi cI biruitorii vor intra in tablrl de abia dupd ce igi
sp[la in ziua a gaptea hainele gi aga vor fi cura(i. Cdci
r[firea desdvdrgitii gi lepddarea a toat6 intin[ciunea va
loc in vremea din urmi a sfrrgitului, (...) cdnd se va des
fa cu totul pdcatul gi firea omului va fi ridicatl la
de la inceput gi atotstrlveche."288
2*3lz ,,Iardsi a grdit Domnul cu Moise si a zis:
teste prada de rdzboi, de la om pdnd la dobitoc, impretmd
Eleazar preotul Si cu cdpeteniile seminliilor obstii; apoi
288
lbid.
182
parte prada in doud, intre oStenii care aufost la bdtdlie in_
Si
tre toatd obgtea. De la oStenii care au fost la rdzboi, ia dare
pentra Domnul, cdte un suflet la cinci sute, din oameni, din
Si
dai preotului Eleazar ca dar tndllat Domnului. Iar din ju_
mdtatea cwenitd fiilor lui Israel sd iei mul la cincizeci din
oameni, din vite, din asini Si din oi; gi pe acestea sd le dai le_
vililor, care slujesc Ia cortul Domnului. $i a ficut Moise Si
Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise.,,
,,Miile alese din fiecare seminfie s-au luptat impotriva
Madianililor gi, cdqtigdnd biruin.ta (...) cu osteneald gi su-
doare multI, au impirfit indatd cele strdnse din rlzboi cu
toat[ adunare4 incdt cu rezultatul celor ce s-au luptat vite_
jegte s-a impodobit gi cealalt[ mulfime. (...) Se noi bine"u_
vAnta impreunl cu cei mari gi cei ce se cheaml mici, care nu
se pot l6uda cu aceeagi tlrie gi sunt mai preJos in putinfa de_a
rdbdanecazurile cu inimi bun6, dar sunt poate egali in r6vn6
gi in credinfa Si il bucurd pe Hristos prin vigoarea potrivitii
cu puterea lor. Iar Moise Si Eleazar sunt chipul lui Hristos
Cel Unul, arhiereu gi legiuitor in acelagi timp, care imparte
poporului prdzile, fiind de fafn.sfinfii ingeri, al ciror chip
sunt cdpeteniile neamurilor din adunare. (...) Se agteaptl s-i
vini Hristos din cer cu sfin{ii ingeri; gi va qedea pe scaunul
slavei Sale gi va implrfi fiqgl^ruia cununile cuveniie lui gi, pe
misura faptelor, cinstirile."28e
32-472 ,,Atunci s:a gdsit pradd rdmasd din cele luate
rdzboi: 1ase sute Saptezeci Si
doud de mii de bioi; asini, sdi.
te, treizeci si doud de mii o, ,iri!,[T,i*y,il!"i'jfl;*"?;;
ce fuseserd la rdzboi, dupd numdrdtoare afost.: oi, trei sute
treizeci gi Sapte de mii cinci sute. $i darea.Domnului din oi
a fost: $ase sute ,laptezeci Si cinei; boi, treizeci
Si Sase de
mii, Si din aceStia darea Domnului afost Saptezeci fi doi; a-
28e
lbid.
183
 sini, treizeci de mii cinci sute, Si din ei darea Domnului a
fost saizeci $i unul; oameni, saisprezece
Domnului a fost treizeci Si doud suflete.
rea Domnului lui Eleazar preotul, cum

cincizeci
au slujbd
Moise."
Parte din prad[ revine preotilor, iar cei ce n-au luptat
dau de zece ori mai mul! cici ei sunt ddrui{i cu har mai cu
seam[ pentru mijlocirile acelora. Preofii primesc platl p9n;
tru biruin{ele noastre, care n-ar fi fost cu putin{6 ftri lu-
crarea 1or.

de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a

adus prinos Domnului de cdtre cdpeteniile peste mii $i pe.st?
sute, afost tot Saisprezece mii $apte sute cincizeci de sicli'',
a luat Moise Si Preq;.
te mii $i Peste sute gi"
pomenirea fiilor t45
Israel inaintea Domnului. "
C[peteniile ogtirii ,,vin qi cu aducerea de buni voie,,,.a
celor mai alese dintre giuvaeruri. Astfel conducltorii cqloX
alegi intrec hotarul legii cu d6rnicia lor. $i ludnduJe Moise
gi (Eleazar), le-au dus in cortul sfint, aqezdndu-le spre po!
menire inaintea Domnului. (...) Ceci izbdnzile b6rbdtegti ale
2N
sfintilor sunt bine primite de Hristos Ei lauda lor e o bog6ticll lbid.

184 I8s
lara: au mers pAnd in valea EScol, au vdzut pdmdntul Si au
abdtut inimafiilor lui Israel, ca sd nu meargd aceStia in pd-
mdntul pe care Domnul li-l dd. Dar s-a aprins in ziua aceea
mdnia Domnului Si S-a jurat Si a zis: Oamenii aceStia, care
au ieSit din Egipt Si care sunt de doudzeci de ani Si mai mari
Si cunosc binele Si rdul, nu vor vedea ph.ndntul pentru care
Eu M-am jurat lui Avraam Si lui Isaac Ei lui lacov. Pentrnu
cd nu Mi s-au supus Mie, afard de Caleb, fiul lui lefone
Chenezeul, qi de losua, fiul lui Navi, pentru cd'acestia s-au
supus Domnului. S-a aprins atunci mdnia Domnului asupra
lui Israel Si i-a purtat prin pustie patruzeci de ani, pdnd
cdnd s-a sfdrSit tot neamul care Jdcuse rdu iqaintea Domnu-
lui. $i iatd acum, in locul pdrinlilor vo;tri v'ali ridicat voi,
sdmdnla pdcdtoSilor, ca'sd sporili incd Si mai mult iu{imea
mdniei iomnului asupro lui Israel. Dacd vd veli abate de la
El, iardsi va ldsa pe Israel tn pustie Si veli pierde tot popo-
ruJ acesta. Iar ei, apropiindu-se de el, au zis: Noi ne vomfq-
ce aici staule pentru turmele noastre Si cetdli pe1tru copiii
no$tri; iar noi tnSine sei dintdi ne vom inarma Si vom mergg
inainteafiilor lui Israel, pdnd ce ii vom duce la locurile lor;
iar copiii noStri vor rdmdne in cetdlile intdrile, pentru ca sd
nufie in primejdie din partea oarnenilor locului. Nu ne vom
intoarce la casele noastre, pdnd cdndfiii lui Israel nu vor in'
trafiecare in mosteniria sa; cdci nu vom luo-cu ei tmprefiid
moStenire dincolo de lordan Sinici mai ilepaltb; dacd ni se va
da parte dincoace de lordan, spre rdsdrit. Atunci a zis Moise
cdtre ei: De veli face aceasta, de veli 'merge inarnaali la rdz'
boi tnaintea Domnului, de va trece fiecare din voi inarmat
peste lordan tnaintea Domnului, pdnd cdnd va pierde El pE
vrdjmasii Sdi inaintea Sa Si pand ednd vafi cuprins pdmdntul
fnaintea Lui, afimci, dupd ce vdveli tntoqrce, velifiidrdvind
tnaintea Domnului gi inaintea lui Israel gi veli avea pdmintul
acesta mogtenire'inaintea Domnului. Iar de nu veli face aSa,
veli gregi tnaintea Domnului Si veli suferi pedeapsa care'vd
va ajunge pentru pdcatul vostru. Zidrti'vd cetdli pentru copiii
2et
voStri gi staule pentru oile voastre Sifaceli cele ce ali rostit cit lbid.,y

186 187
inaintea Domnului in pdmdntul Canaan, iar partea noastrd
de moSie sdfie de astd parte de lordan. "
,,Cei ce s-au lenevit fafi de cele prea bune, din pricina
cregterii vitelor, a copiilor, a femeilor, a stdnilor qi a clldiri-
lor, sunt Rubin 9i Gad. (...) Cel dint6i era primul n6scut din
lacov, iar cel[lalt s-a nlscut din slujnica Zilfa. (..') Deci cei
chemafi sunt int0i nlscufi din credinli gi ei au primit o parte
aleasd de la Dumneznu:; cdt fine de har. Dar nu sunt iubitori Cap. i3 - Cdldtoriile $i pop;ssufi1. poporului Israel
de libertate, din pricina aplecErii spre cele rele. lar Biserica
celor intdi n[scufi, scrigi in ceruri, spunem c[ se numesc cei
indreptafi din'credinfi. Dar primul nlscut nu e iubitor de
libertate, ci mai degrabi perta$ 9i sof al celor ce nu fug de
ruginea robiei."2e2
33-422 ,,Atunci Moise le-a datfiilor lui Gad,fiilor lui
Ruben Si la jumdtate din seminlia lui Manase, Jiul lui losif,
lara lui Sihon, regele Amoreilor, Si lara lui Og, regele Vasa-
nului, pdmdntul cu orasele lui Si impreiurimile Si cetdlile din
toate pdrlile ldrii. $i au zidit fii lui Gad: Dibonul, Atarotul,
Aroerul, Atarot-$ofanul, Iazerul, Iogheba; Bet-Nimra $i Bet'
Haran, cetdli tntdrite $i staule pentru oi- Fiii lui Ruben au
zidit Hesbonul, Eleala, Chiriataimul, Nebo, Baal-Meonul Si
Sibma, ale cdror nume aufost schimbate gi au dat alte nume
oraselor pe care le-au zidit ei. Iar fiii lui Machir, fi.ul lui
Manase, s-au dus in Galaad 5i l-au luat gi au, alungat pe
Amoreii care erau acolo. Iar Moise a dat Galaadul lui Ma-
chir, fiul lui Manase, Si s-o asezat acela ac:olo. Iair, fiul lui
Manase, s-a dus Si a luat sdlasurile lor Si le-a numit sdlasu-
rtle tui lair. Iar Nobah s-a dus si a luat Chenatul si cetdpile
care lineau de el Si l-a numit dupd numele sdu: Nobah."
Sunt numite cetiifile pe care le-au supus ori le-au zidit
la rlsdrit de tordan triburile Ruben, Gad 9i jumdtate din
Manase. Unele cetl{i au mai fost amintite, altele sunt numite
doar acum: Aroer 1: goliciune); Atarot-$ofan (: coroanele

'e2 lbid.

188 189
 rim, au tdbdrdt la Dibon-Gad. pornind din Dibon_Gad, au
poposit la Almon-Diblataim. pornind din Almon_Diblataim,
au tdbdrdt tn mun[ii Abarim, infala lui Nebo.. pornind de la
munlii Abarim, au poposit in Sesurile Moabului, la lordan, fn
fala lerihonului, Si Si-au asezat ei tabdra la lordan, de la Bet_
IeSimot pdnd la Abel-gitim, in Sesurile Moabului. "
Vom urmiri acest traseu, oferind traducerea numelor

Chehelata. Pornind din Chehelata, au tdbdrdt pe Muntele

$efer. Pornind de pe Muntele $efer, au poposit in Hamda'
Pirnind din Harada, au tdbdrdt lo Machelot' Pornind din
Mache Pornin
zat cu ind din
Mitca. tdbdrdt

on-Gheber. Pornind din Elion-Gheber, au poposit in pustial

din Ptmon, au tdbdrdt la Obot.' Pornind din Obot, au poposit

la lie-Abarim, ldngd hotarele lui Moab' Pornind din lie-Aba'

190 I9t
stricali loate chipurile cele cioplite ale lor, toli idolii lor cei hotarul dinspre rdsdrit sd v
turnali din argint Si toate indllimile lor sd le pustiili. Sd luali tre gefam; de la gefam hotar
tn stdpdnire pdmdntul Si sd vd asezali acolo, cdci vd dau in rdsdrit de Ain, mergdnd de_
stdpdnire pdmdntul acesta. Sdtmpdrlili pdmantul prin sorli la pe partea de rdsdrit. De aici
seminliile voastre: celor mai mulli la numdr sd le dali parte Si se va sfiirSi la Marea
mai mare, iar celor mai pulini la numdr sd le dali parte mai tru, dupd hotarele lui din toate pdrlile.,,
micd; fiecdruia wde-i va cddea sorlul, acolo sd-i Jie partea,
- sunt prezentate rimitere ttrrii canaanurui: La sud era
pustiul Sin gi fara Edomului (Idumeea);
dupd seminliile pdrinlilor voStri. Ior dacdnuveli altmgade la
voi pe locuitorii pdraintului, attmci cei rdmasi din ei vor fi (Sdratl), hota
de Ia Marea Mil;
spini pentru ochii voStri Si bolduri pentru coastele voastre gi Cadeg-Barnea
vd vor strdmtora in lma in care veli trdi. $i atmci vd voi face bust), pdnl la
voud ceea ce oveam de gdnd sd lefac lor."
Israel e din nou avertizatasupra pericolului clderii in
idolatrie; totodatii, se dau porunci pentru impirfirea peman-
tului Canaanului.
c6nd prin gefam (= finut p
cetate situatd la ris[rit de
Cap. 34 - Hotarele Tdrii Canaanalui; cei ce o vot lungul Mdrii Chineret (: harpl) _ vechiul
tmpd4i nume al Lacului
Ghenizarel -, gi apoi, pe lordan, trot"rut
alungea p6ni la Ma_
l-l2z ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis: PorunceSte rea Moarti.

de ldngd Edom si va avea la rdsdrit, ca hotar, Marea Sd-

io lui Manase. Cdci semingii_
ratd. Acest hotar se va indrepta spre miazdzi, cdtre indll!-
mea Acrivimului; va trece prin Sin gi se va int'inde pdnd la tiite tor, si jumdtate q* ,r^,r!il; fr{';;;'::"o;:r7ffi';,
miazdzi de CadeS-Barne; apoi va merge cdtre Halar-Adar partea lor. Doud seminyii tntregi o jumdtate'a"
trecdnd la Aymon. De la Almon, hotarul se va indrepta spre si ,ii"ii"
Slau_Oriyit partea peste lordin, pe jartea rdsdriteand,
Rdut Egiptului Si se va pogori pdnd la mare. Iar hotar din- in
faya lerihonului. "
spre apw; vd vafi Marea cea Mare. Acesta vafi hotarul vos'
tru dinspre asfinlit. Iar spre miazdnoapte,'hotarul vostru sd-l regti.
trage{i de la Marea cea Mare pdnd la rhuntele Hor; de lo i,_d:
muntele Hor, sd-l trageli spre Hamat, gi hotarul va atingd rara
fedadul. De acolo va merge hotarul cdtre fifron Si va atin- mdntes-ti, imprej m u it de. a lte
ge Halar-Enan. Acesta sd vdfie hotarul de miazdnoopte. Iar ,H.T!IT:' :,ff:
turi diferite, in care trebuie sd " ",'ir,:Xtffi
fi! agezatlntr_o bund zi po_

193
porul lui Dumnezeu $ cltre adeviratul Eftaim; cdpetenia EliSSan,Jiul lui parnac,
pentnt seminliaJii_
iisus, pentru care los doar o imagine; lor lui hbulon; cdpetenia paltiel,
Jiul tui*on, pentru semin_
unde el va dobdndi m probarea vredni-
Ahihud, fiul lui gelomi, pentnr
ciei sale. Dac[ la impd(irea plmtntului Domnul di un anu-
ia pedael,Jiul lui Amihud, pen_
mit hotar cutlrei seminfii, iar altul alteia, insemneaz[ c[ din
pricina inegalitIlii vredniciilor aceleagi r[spl[1i se vor face 9i
la mogtenitorii impdritiei cerurilor. Poate de aceea a porun-
D o mn u t s d i mp ar t d p dm r, * ; 3
Lipsesc, desigur, triburile Rubenii
:#:#:'; r"ff:;:, :"f l,*" " u
cit el sI se fixeze atflt de riguros hotarele intre seminfii, pen-
-
coro de lordan. cetJtarie r o t.iu*i iri
C"a, stabilite din_
vJr impaai canaanul,
tru ca si infelegem cd se va fine seama de inegalitatea vred- sub conducerea preotuluiEleazar,
gi a celor l0
niciilor in parte. De exemplu, cel leneg ar vrea s[ fie socotit, cipetenii numite de Dumnezeu. Acestea"luiioruu
erau:
ftrl indoialE, li el printre fiii lui lsrael, insi nep[sarea lui 9i Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefoni (=
El se intoarce),
lenea lui il asazdin seminfia lui Ruben, sau a lui Gad, sau in din Iuda;
jum6tatea seminfiei lui Manase, unde va primi lotul siu, dar Samuel (: Dumnezeu aude), fiul lui
Amihud (: popo_
nu dincoace de Iordan, ci dincolo de Iordan. Altul, dim- ruI cinstei), din Simeon;
potriv6, in urma innoirii vielii sale 9i prin convertirea voinfei Elidad (= Dumnezeu iubegte), fiul lui Chislon
iale va fi considerat vrednic si fie socotit, dupl un plan statornicie), din Veniamin;
(:
cunoscut numai de Dumnezeu, in seminfia lui luda sau chiar Brchi (: gxaDomnului) fiul lui logti(:
exilaQ, din Dan;
in seminfia lui Veniamin, unde se inalfd Ierusalimul, templul Haniet (: hT]
lui DumnezeuJ, hU rui nniG
lui Dumnezeu gi altarul. $i aga mai departe, unul aici, altul podoaba hainei), din Manase;
dincolo. Acesta e modul care, dup[ relat[rile ci4ii Numerii, Chemuel (: adunarea lui Dumnezeu),
(:
judecitor este lahve), din Efraim; --' fiul lui
giftan
Elilafan (= Dumnezeu ocrotegte), fiul lui parnac
'T"f,.'?l:;XX: ghimpe), din Zabulon;
(:
lfi29z ,,A grdit Domnul cu Moise Si a zis: Iatd numele Paltiel (: Dumnezeu e adlpost), fiul lui Azan (=
bdrbalilor care au sd vd Preotul cercetitor), din Isahar;
Si losua, Jiul lui Navi; vel tenie de Ahihud (: fratele cinstei), fiul lui gelomi (:
pagnic),
fiecare seminlie pentru i. Numele aces- din Ager;
tor bdrbali stmt: Caleb, seminlia ludei; . Pedael (= riscumplrat de Dumnezeu),
fiul lui Amihud
(= poporul cinstei), din Neftali.
Samuel, fiul tui Amihud, pentru seminyia Jiilor lui Simeon;
Etidod, fiul lui Chislon, pentru seminlia lui Veniamin; cdpete-
nia Buchi,fiul lui logli, pentru seminliafiilor lui Dan; cdpete- Cap. JS - Caeile levililor Si cetdlile de scdpore
nia Haniel, fiul lui Efod, pentu seminlia fiilor lui Manase;
l-5: ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise
cdpetenia Chemuel, fiul lui $ftm, pentru seminlia fiilor lui in
sesurile Moabului, la_Iord-an, iyolo lerihonului,
Porunceste fiilor lui Isme l, ca e i," oi i ,it
din pirl it" *osi"iiri i ior,
cit.,xxvlll,2 sd dea levililor cetdyi de locuit; g imjreiirut
"' origerr, op. ,ria1ib, i) ,i
194
dea levililor locuri. CetdYile vor fi locuit; iar locurile vor
de urea- $i'vorfi cetdlile acestea
loc de scdpare de cel ce rdz_
fi pentru vitele lor, iar averea pentru toqte nevoile vielii lor. bund sdngele vdrsat, ca sd nt,
fie omordt cel ce a ucis, inain_
Locurile de pe ldngd cetdlile pe care trebuie sd le dali te de a se tn/dl
levililor sd se intindd tn toate pdrlile, de la zidurile cetdlii care trebuie sd
pdnd la doud mii de coli; sd mdsurqli de la cetate, spre cetdli sd dayi de astd porte
rdsdrit doud mii de co1i, spre miazdzi doud mii de coli, spre pdmdntul C anaan ; ace stea
apus doud mii de coli si spre ruiazdnoapte doud mii de coli, Aceste cetdli sdfie, ;i pentru
iar in mijloc sd fie cetatea; acestea vor fi pdmdnturile lor de pentru cei strdmutali la voi,
pe ldngd cetdli." ucigasulfard voie. "
,,Nu se poate vorbi, propriu-zis, de posesiuni exclusi- Poate mira atenfia pe care o
ve ale levililor, cetii(ile primite de ei fiind locuite qi de cltre dr scripfura acestor cetiiti
alfii. Iar in ce privegte locurile de p6gunat, legiuitorul sefe-
de sc,pare, de vreme ce cazurile
intotdeauna rare. Astfel.cd suntem
a" o,,o.'iiriffi;ff;#;
regte s[ vorbeascl de proprietate sau parte de moEtenire.""' t"rt"ti sd vedem in aceste
cetifi un tip al Bisericii, in
G9z ,,Dintre cetdlile pe care le veli da levililor, gase
"-" uflarn'rcdpare de os6ndI.
lar-nu vor gisi iertare cei ce ocolesc Biserica gi nici cei ce
cetdli sd fie de scdpare, in care veli ingddui sdfugd uciga- sivdrgesc pIcaful cu o maximn rdutate,
qii. $l pe ldngd acestea sd le mai dali patruzeci si doud de inchipuitn p.i, orl_
rul intenfionat.
cetdli, Cetdlite pe core trebuie sd le dali levililor sd fie de ' 16-2l:. ,,Dacd cineva a lovit pe
toate patruzeci Si opt de cetdli cu locurile dimprejur. $i altul cu o unealtd de
cdnd veli da cetdpile aceslea din moSiile fiilor lui Israel,
fier Si acela a murit, q:esta este uifgag-Si ucigasul trebuie
omordt. Dacd cineva a lovit cu piatripe
atunci din moSiile cele mai mari sd dali mai mult Si din cele rit, acesta.este ugigas si ucigajur treiuie
altul Si ocela a mu_
mai mici mai pulin; fiecare seminlie sd dea levililor din cu o unealtd de lemtt' cu core se poate
omordt. sau dacd
cetdlile ei potrivit cu partea primitd." pricinui moartea'\ l-a
lovit asa incdt ace
,,Se inglduie sfin(ilor si aibi 9i in lumea aceasta cele trebuie dat ihorlii.
indestulItoare vielii gi cele ce le ajung pentru trebuinfa nece- ucidd pe fdptas indatd ce_l in
sar[ a trupului. (...) Iar ceea ce prisosegte, e plgubitor. (...) $i pe altul din urd, sau cu gdnd
poruncegte si se cedeze levililor cetifile de scdpare, pundnd in
asa incdt acela moare, ,oi di,
grija slujitorilor celor sfinte neamul celor ce pitimesc ai care aga incdt acela moare, cel ce
are lipsl de cel mai mare ajutor. Prin aceasta socotesc ci s-a este ucigaS, gi rdzbundtorul s
dat o pild[ bisericilor pentru grija de cei os6ndili'"2es
ucigas indatd ce-l va fntdlni. "
9-15: ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune fiilor
,,Obiceiul acesta,
lui Israel Si le zi: Cdnd ueli trece peste lordan, in pdmdntul in uz gi Ia alte popoare,
regimul de rdzbunare individuat I- constituie
Canaan, sd vd alegeli cetdlile care ou sd vdfie cetdli de scd-
pare, unde sd poatd fugi ucigasul care s ucis om fdrd sd

294
NUM, p.2ll
295
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.

197
 mo4ii, fiind eliberat de abia cdnd a murit
Hristos, marele
preot, Care rlbddnd
T?"rtT
deschis porfile celor de
penrru tofi a cobordt i,
i"d, *
jos 9i i_a dezlegat din fegatuii ,,r;i,
;
30-34: ,,Dacd cineva vucide im, ucigasul trebuie u_
cis dupd cuvintere martor,or, dar pentiu
a osdndi ra moar-
te, nu este de ajuns un s

mdntul sdu, inainte de mo

splrcallpdmdntul p_e care trdili Si in mijlocul cdruia lo_

cuiesc Eu; cdci Eu, Domnul, locuiesc
intre-fiii lui Isratei.,i
ea pedeapsa cu moaftea pentru
altul. Sub nici un motiv nu
de rlscumpdrare ftptuitorul ".u
, deoarece sdngele intineazd.
poate cur[fi dec6t prin sdrigele celui ca_
nrcr ucigagul ftrIvoie nu poate fi iertat
ereului, prin care raiul e redeschis.

Cap. 36 Rdnduiold pentru neinstrdinarea moSiilor

-
l-42 ,,Atunci au venit cdpeteniilefamiliilor
din semin_
lia.fijlor lui Gataad, /iul lui Liachir, fi;l lui Manase, din se_
minlia
tea lui
lor lui
sd dea pdmdnt de m
pdnului nostru i s-a
Salfaad, fratele nostru,
fiicelor

2e6
NUM. p. 211 lli srcrrurureG*drEvm
2n7
PENT, p. 309
''" AB, p.310

198
 crezut ci autorul le_a awt in

P
La jubileu, sau cumP[rate reve-
neau proprietarului funciar6 fiind consi-
derati inalienabild nu prevlzuse nimic Numeriiseincheiebrur::':":ffi:T:,'""il;J"""r"
urmeazl fiind relatate in Deuteronom.
asupra terenurilor l5sate mogtenire.
5-9: ,,Deci a dat Moise poruncdfiilor lui Israel, dupd
cuvdntul Domnului, zicdnd: Adevdrat gtdieSte seminlia

hotlrdgte o lege general[ pentru intregul Israel, oprindu-se

instr[inarea mogi i lor prin cisltoria fete lor'
10-13: ,,Cum a poruncit Domnul lui Moise, a$a au
Mahla' TirSa'
ficut fiicele lui Salfaad. $i fiicele lui Salfaad:
"IIogla,
Milca Si Noa t-oi *tritat dupdfiii mchiului lor' In

3m pEl.IT,
p. 3lo
 BIBLIOGRAFIE

a SfdnlaScriPlurd
Biblia sau Sfinta Scripturd, Editura Institutului Biblic 9i de
Misiune al Bisericii ftodoxe Rom6ne (EIB), Bucuregti,
1995
Biblia adicd Dwnnezeeasca Scripturd, Editia Sfhntului Sinod,
Bucuregti, 19l4
Penlateuhul sau cele cinci cdrli ale lui Moise, versiune revizui-
tii dupi Septuaginta, redactat6 9i comentatii de Bartolo-
meu Valeriu Anania sprijinit pe numeroase alte osteneli,
EIB, Bucuregti, 1997
Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars [V,
Numeri, Editura Universitdfii ,rAl. I. Cttzt',Iagi, 1994
Bibtia Hebraica, Editio quarta emendata opera H. P. Riiger,
Stuttgart, 1979
Biblia Sacra Vulgata, Editionem quartam emendatam cum
sociis B. Fischer, H. I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thie-
le, praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1979
Septuaginta, Edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, I 979

b. Scrieri patristice

Ambrozie al Milanului (Sf.), Scnsori, Scrieri II, tad. David

Popescu, in colecfia ,,P6rin[i 9i Scriitori bisericegti"
(PSB) nr. 53, EIB, Bucureqti, 1994
Atanasie cel Mare (Sf.), Despre S/iintul Duh, cdtre Serapion,
Scrieri II, trad. Dumitru StEniloae, PSB 16, EIB, Bucu-
' regti, 1988
Atanasie cel Mare (Sf.), Tratat despre intruparea Cuvdntului Si
despre ardtarea Lui noui prin Trup, Scrieri /, trad. D.
Stiiniloae, PSB 15, EIB, Bucuregti, 1987
Augustin (Fer.), Mdrturisiri, Scrieri alese I' trad. Nicolae
Barbu, PSB 64, EIB, Bucuregti, 1985

203
Grigorie Palama (Sf.), O sutd cincizeci de capete despre cuno$- Origen, Convorbirile cu Heraclide,
Scrieri alese III,trad.
tinla naturald, trad. D. Stdniloae, F 7, EIB, Bucureqti, Bucuregti, l9g2
T.
1977
Grigorie de Nyssa (SF.), Despre viala lui Moise, Scrieri I,trad'
Ioan Buga, PSB 29, EIB; Bucuregti,1982
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor, trad. D. Stini- tad. T. Bodogae gi
loae, F 4, TipografiaArhidlecezanS, Sibiu, 1948 Origen, Omilii la Cartia
Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucu- gae gi N. Ne
regti, 1943 Origen, Omitii ta
Ioan GurI de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D'
Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1994
Bodogae
Origen, Omitii
ei la
i;:{J"",";,rinl;io.
,.
Ioan GurE de Aur (Sf.'5, Tratatul despre preolie, trad. D. Fe- t"d. T. Bodos P'i"n akse I,
cioru, in vol. Despre preolie,ElB, Bucuregti, 1987 p"t* ou-"r;;;; ii, Bucuresti, l98l
Ioan Sc6rarul (Sf,), Scara, trad' D. Stlniloae, F 9, EIB, Bucu- D. Strniloae, F
regti, 1980
_ - 5,rIB,Bucure gti,
Salvianus, Despye guuernarea
1976
lui Dumnezeu, Scrieri,trad. D.
Isaac Sirul (Sf.),Cuvinte despre sfintele nevoinle, fad' D. Ste- popescq pSB
72, Brs, srcui"iii iggz
niloae, F 10, ElB, Bucureqti, l98l varsanufie (Sf.),,sc,sori d"i*;;;;;;;'#.
o. stiiniroae, . r, l.
Isaia Pustnicul, Doudzeci gi noud de cuvintertrad- D. St6niloae, Eoiscopi r.omanuhi ji irsirr.,l-99;-*-, F
Edirura .,
F 12, Ed;Harism4 Bucure$ti, l99l Vasile cel Mare 1Sf.),
Iustin Martirul (Sf.), Dialogut cu iudeul Trifon, trad. Olimp scrieri II, trad.
Cdciula, in Apologeli de limbd grbaed; PSB 2, EIB, Bu- 9
curegti, 1980 III, trad. C.
Macarie Egipteanul (8f.\, Omilii duhowtiicesti' trad- Constantin uregti, lggg
Comilescq PSB 34, EIB, BucureSti;1992 Comifescu
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Ambigua, trad. D. Steniloae, PSB
80, EIB, Bucuregti, 1983
Scrieri I, tad. D. Fe-
6
cuvdntdri, Scrieri 1, trad. D.
uregti, l9g6
i, &rieri II, Ead.I. Ivan,

c Lucrdfi rcologice
Stenil clregti, 1977
Nif ascetui, taa:'O: Stdniloae, F 1, Tipografia
iblicd,
Arhii 9io:'
Oig"rr, Coiffd tui Celsus, Scriert alese IV, trad. T. Bodogae,
PSB 9, EIB, Bucuregti, 1984 ' Si cu_
 !..-.,
tn aceeagi serie au apdrut:

Facerea
(2002)
Ieqirea
1

' 1 ,1', 1- ::. ,i ':,;'.r,, I r'r'''rlla: ' 'l'''v" ''''i"" :

]-, "
.. ,tj...r.. I . ..:! r: ,,'ii ':.. t!.,,'"i.,.., -, i''Ylil,.-'
j ir. ,; ,." . l:'1.,'. ''': i il,', -f, ''' -" "''{' "i-tt3i ;"lt ' ' ".'
",

'l' ',,';0..i ' : rt, .t""ilil'lrrtl::. r, iitlrlol ! ' :*':; i;'1 ' l'
.\ r'-r'
.i "?ii; ":'
{i
}$it ir(o:L ,{r"{".t}l r" i .'
"u'tr, '
,fI;.i 'f,:,.,: i".ri117; '"i ;,t,:i -.r\ii:t*,, ,h ,.:;4) ;iirt*l igl *f :;r:, i
,;l '..."
i''l+I i1;' 1:f:"ri'.ri.rilI i' ;iPj{

' l'jlr-:.t1,1;1"::1
i'11i-,',-r,1$ i,r.

.i.' ,,iil"d, .:;ii.11i'51r1: iliril'i 'iir]

;:rril,r:":i .' "-'!:jj:l.,fiIll'.lril" ,:-f,; -: - r'
(!L'r' -l::-'"J"r' ';; 'uiil
rr I
.u , ?, ii'rfi, ,! ;,", t :'t. -'' 'r- -,,.ti.i''t,.. ' o:'iir{ " '-i}'1iv+b!{'1':": )1: ) ,.,;.1
i I,
"+t .,.:li:f-i "rE ;';i *l 'r;1S ' ':i '!:r '
'.'
:i\'- l :f ,,: i,