GRAPH35 Tradus in Romana

GRAPH35 +
MANUAL
GRAPH65
USER conectabil
Dexxon DATAMEDIA
graful utilizatorii 35+ ...
Acest lucru se referă manual modele de calculator diferite. Vă rugăm să re•ine•i următoarele simboluri atunci când se utilizează acest manual.
simbol semnificație
culoare Indică informa•iile care nu se referă graful 35+. Pute•i ignora informa•iile
marcate cu acest simbol.
8-1 Înainte de a trage un grafic
k kk kk Setarea configurației
Înainte de a începe un desen grafic, verifica•i setarea ecranului de configurare a meniului GRAFICUL:
Set Up.
P. 5-7
k kk kk Intrarea în modul grafic
În meniul principal, selecta•i simbolul GRAFICUL •i apăsa•i w. Meniul Func•ia grafică apare în acest
moment pe ecran. Pute•i utiliza acest meniu pentru a stoca, edita, func•iile amintesc •i graficele lor.
Zona de memorie
utilizare f •i c pentru schimbare

selec•ie
• { SALT} ... { Stare tragere / non-draw}
• { DEL} ... { Func•ia de •tergere}
• { TIP} ... { Tipuri de grafice Meniu}
• { COLR} ... { culoare grafic}

culoare
• { GMEM} ... { Salva•i / grafic rechemare}
• { DRAW} ... { } Graphing
indică faptul că { COLR} nu este sus•inută de 35+ milimetrică.

culoare
GARAN•IE CARD
GRAPH35 + / GRAPH65
3 ANI GARAN•IE
Acest model este garantat timp de trei ani de la data cumpărării. Excluse din
această garan•ie:
• bateriile furnizate cu aparatul foto

• orice deteriorare a SCREEN
• TOATE ERORILE sau daune cauzate de utilizarea necorespunzătoare sau accident.
• Expedi•ii CASIO serviciu.

În plus, este acceptată pentru suportul de garan•ie, calculatorul trebuie să fie înso•it de
acest certificat completat (eventual, ata•a•i factura sau chitan•a de cumpărare).
Pentru a ne ajuta în căutarea defec•iunii, indică organul ofensatoare sau func•ia.
Ștampila distribuitorului sau bonul de casă
Data achizi•iei:
(obligatoriu)
Pentru repara•ii în garan•ie, serviciul CASIO poate solicita cardul completat în mod
corespunzător.
Agent Dexxon DATAMEDIA GENNEVILLIERS

Pentru informa•ii sau în caz de e•ec, vă rugăm contacta•i:
CONSUMATOR DE SERVICE
Tel: 08 92 68 33 44 * INTERNET
http://www.cas-calcul.com
Adresa: CASIO / Asistenta de consum

Dexxon DATAMEDIA 8 rue
Ferdinand de Lesseps 95190
Goussainville
* (0,34 C / min)
UTILIZAREA ÎNAINTE DE CALCULATOR PENTRU
PRIMA DATĂ ...
Aminti•i-vă să face•i următoarele pentru a pune bateriile, pentru a reseta calculatorul •i regla•i contrastul înainte
de a încerca să folosească calculatorul.
1. Ave•i grijă să nu apăsa•i accidental o ata•a•i cauzei

calculatorul •i porni•i calculatorul. Scoate•i capacul din spate de pe calculator trăgând cu degetul la punctul de
marcat 1.
2. Introduce•i cele patru baterii livrate cu calculatorul.
• Asigura•i-vă că borna pozitivă (+) •i negativă (-) ale bateriilor sunt orientate în direc•ia cea bună.
BACK UP
3. Îndepărta•i folia de izola•ie la locul marcat „COPIE“, trăgând în direc•ia indicată de săgeată.
BACK UP
4. Pune•i la loc capacul din spate •i introduce•i ghearele în găurile indicate de 2 •i a reveni frontul de
calculator în sus. Calculatorul trebuie să pornească automat •i reseta•i memoria.
eu
5. Apăsa•i m.
* Ecranul de mai sus este cel al GRAFICUL * Ecranul de mai sus este acela al grafului
65. 35+.
• Dacă meniul principal prezentat mai sus nu apare, apăsa•i butonul P

de pe partea din spate a calculatorului pentru a reseta memoria.
butonul P
6. Utiliza•i tastele cursor f c, d •i e pentru a selecta simbolul
CONT •i apăsa•i w sau pur •i simplu c pentru a afi•a ecranul de setare de contrast.
E
GRAFICUL 65 GRAFICUL 35+
7. Regla•i contrastul.
u Pentru a regla contrastul
• utilizare f •i c pentru a muta indicatorul înainte de CONTRAST.

culoare
• presa e pentru a întuneca caracterele de pe ecran •i d pentru clarificare.
u Pentru a ajusta nuanța

culoare
1. utilizare f •i c pentru a muta cursorul la culoarea dorită

regla (Orange, albastru sau verde).
2. Apăsa•i e pentru o mai verde •i d pentru

mai mult portocaliu.
8. Pentru a ie•i din ecranul de reglare a contrastului, apăsa•i m.
ii
DESPRE DISPLAY COLOR
culoare
Display-ul utilizează trei culori, portocaliu, albastru •i verde, pentru a facilita citirea datelor.
• meniul principal • Ajustarea culorilor
• Funcții grafice meniu
• Afișaj grafic (exemplul 1) • Afișaj grafic (Exemplul 2)
• afișaj grafic tabel • Se afișează dinamic Graph
• Digital Table și • grafic Exemplu

grafic divergență / convergență formulă
de recurență
iii
• de exemplu, graficul de regresie statistică
culoare
• Când desena•i un grafic sau a pus un program de drum, comentarii texte apar de obicei albastru,
dar pute•i schimba culoarea textului •i selecta•i portocaliu sau verde.
exemplu: Desena•i o sinusoidă
1. Introduce•i modul grafic •i efectua•i următorii pa•i.
3 ( TIP) 1 ( Y =)
(Specifică coordonate rectangulare.)
SVW f
(Expresie Magazine.)
1 2 3 4 06 mai
2. 4 ( COLR)
123456
• Apăsa•i tasta func•ională care corespunde culoarea pe care dori•i să o utiliza•i pentru grafic: 1 pentru
albastru, 2 pentru Orange 3
pentru verde.
3. 2 ( Orng)
(Setează culoarea graficului.)
J 123456
4. 6 ( DRAW)
(Se trasează graficul.)
Pute•i desena, de asemenea, mai multe grafice de culori diferite pe acela•i ecran, astfel încât să le
deosebi unul de altul.
iv
chei
Blocare alfa
În mod normal, după presare are apoi o tastă pentru a introduce un caracter alfabetic, tastatura revine imediat la
func•iile sale principale. Dacă apăsa•i! atunci are tastatura se blochează în alfa de intrare până când apăsa•i din
nou a.
v
butonul Chart
pagină pagină pagină pagină pagină pagină
128 132 113 154 144 120
369 4
2 27 28 3
47 46
2 47 46
46 46 45 45 45
46 46 45 45 45
49 47
49 49 36 36 22
pagină pagină pagină pagină pagină
21
20
36 47
36 36
36 36
45 39
36
vi
Pornire rapidă
Alimentare pornit / oprit

folosind calcule de bază
moduri de reluare a calculelor
funcția Fraction expozanților
Grafic caracteristici dual

Graph Caseta Zoom
dinamic Tabel Grafic
Funcția
Pornire rapidă
Bine a•i venit în lumea de calculatoare grafice.

Acest rezumat nu este un tutorial complet, dar vă prezintă cele mai comune func•ii ale puterii la caietul de
sarcini de culoare •i grafică la ecua•ii complexe. Când ai citit-o, ve•i stăpâni func•ionarea de bază a acestui
calculator •i va fi gata pentru a aborda restul acestui manual pentru a cunoa•te toate func•iile disponibile.
Toate fazele exemplelor din rezumatul sunt prezentate grafic pentru a vă ajuta să în•eleagă rapid •i u•or
opera•ia. Dacă introduce•i numărul 57, de exemplu, am stat după cum urmează:
presa fh
Ori de câte ori este necesar, am inserat exemple de ecran. Dacă ecranul nu se potrive•te cu exemplu, pute•i
începe peste prin apăsarea butonului o "Toate Clear" (golirea completă).
POWER ON / OFF
Pentru a porni, apăsa•i o.
OFF
Pentru a opri, apăsa•i! o.
Calculatorul se opre•te automat dacă nu efectua•i opera•ie timp de aproximativ •ase minute (60 de minute în
cazul în care un calcul este oprit de comanda de ie•ire (^)).
Folosirea modurilor
Acest calculator facilitează realizarea unui număr mare de calcule prin simpla selectare a modului corespunzător.
Înainte de a aborda calculele •i opera•iunile de exemple reale, a se vedea modul în care trece de la un mod la altul.
Pentru a selecta RUN

1. Apăsa•i m pentru a afi•a meniul principal.
* Ecranul de mai sus este cel al GRAFICUL

65.
viii
Pornire rapidă
defc pentru a pune RUN în

2. utilizare
•i apăsa•i w.
Acesta este ecranul ini•ial al modului RUN, în cazul în care pute•i

efectua calcule manuale, •i rula programe.
CALCULE PE BAZA
Cu calcule manuale, introduce•i formulele stânga la dreapta, la fel cum sunt scrise pe o foaie de hârtie. Cu
formule care includ operatori matematici •i paranteze, se aplică în mod automat adevărat calculator logica
algebrică pentru a calcula rezultatul.
exemplu: 15 × 3 + 61
1. Apăsa•i o pentru a •terge calculator.
2. Apăsa•i bf * d + gb
w.
Calculele cu paranteze
exemplu: 15 × ( 3 + 61)
1. Apăsa•i bf * (d
+ gb) w.
caracteristici încorporate
Acest calculator include un număr de func•ii •tiin•ifice, inclusiv func•iile trigonometrice •i logaritmice.
exemplu: 25 × păcat 45˚
Important!
Se specifică bine Deg (grade) ca unitate de unghi înainte de a încerca să realizeze acest exemplu.
ix
Pornire rapidă
1. Apăsa•i o.
SET UP
2. Apăsa•i pe! m pentru a afi•a meniul

configurare.
3. Apăsa•i cccc 1 ( DEG) la

specifica grade ca unitatea de unghi.
4. Apăsa•i J pentru a ie•i.
5. Apăsa•i o pentru a •terge calculator.
6. Apăsa•i cf * s ef w.
FUNCȚIA repetând
Cu func•ia de repetare, apăsa•i d sau e să-•i amintească ultimul calcul efectuat. După calculul amintit, pute•i
efectua modificări sau de a începe peste a•a cum este.
exemplu: Schimba•i calculul în exemplul precedent (25 × păcat 45˚) în

(25 × păcat 55˚)
1. Apăsa•i d pentru a afi•a ultimul calcul.
2. Apăsa•i de două ori d pentru a muta cursorul

4.
3. Apăsa•i f.
4. Apăsa•i w pentru a efectua din nou calculul.

x
Pornire rapidă
CALCULE FRACȚIUNII
Ave•i posibilitatea să utiliza•i N pentru introducerea frac•iunilor în calcule. Func•ia „{“ simbol este folosit
pentru a separa diferitele păr•i ale unei frac•ii.
15 37
exemplu: 1+ + 1
16 9
1. Apăsa•i o.
2. Apăsa•i b N bf N
bg + dh N
j w. 7144
Indică 6 +
Conversia unei fracții mixte într-o fracție
d/c
În timp ce o frac•ie mixtă este afi•ată pe ecran, apăsa•i! N pentru a converti la un număr mixt.
d/c
Apăsa•i din nou! N pentru a se converti la o frac•ie mixtă.
Conversia unei fracții cu echivalentul său zecimal

Atunci când o frac•iune este afi•ată pe ecran, apăsa•i M să-l convertească la echivalentul său zecimal.
Apăsa•i din nou M pentru a reveni la frac•iunea.
xi
Pornire rapidă
EXPOZANȚI
exemplu: 1250 × 2.06 5
1. Apăsa•i o.
2. Apăsa•i * C.ag. bcfa
3. Apăsa•i Dl. În ^ apare indicatorul de pe ecran.
4. Apăsa•i f. ^ 5 indică faptul că ecranul este de 5

expozantul.
5. Apăsa•i w.
xii
Pornire rapidă
FUNCȚII GRAPH
Capacită•ile grafice ale calculatorului permit să elaboreze grafice complexe folosind coordonate fie
rectangulare (axa orizontală: x; axa verticală: y) sau coordonate polare (unghi: θ; distan•a de la origine: r).
exemplu 1: Se trasează graficul Y = X (X + 1) (X - 2)
1. Apăsa•i m.
d, e, f •i c pentru a pune
2. utilizare
GRAFICUL eviden•iat, apăsa•i w.
3. Introduce•i formula.
v (v + b) Acid ( v- c) w
4. Apăsa•i 6 ( DRAW) sau w pentru a desena grafic.
exemplu 2: Se determină rădăcinile Y = X (X + 1) (X - 2)
1. Apăsa•i pe! 5 ( G-Solv).
123456
xiii
Pornire rapidă
2. Apăsa•i 1 ( ROOT).
presa e pentru alte rădăcini.
exemplu 3: Se determină suprafa•a delimitată de originea •i rădăcina X = -1

ob•inut pentru Y = X (X + 1) (X - 2)
1. Apăsa•i pe! 5 ( G-Solv).
123456
2. Apăsa•i 6 ( g).
01 februarie 3 4 5 6
3. Apăsa•i 3 ( ∫ dx).
4. utilizare d pentru a muta indicatorul unde

X = -1 •i apăsa•i w. utilizare e pentru a muta cursorul la loca•ia
unde X = 0, apoi apăsa•i w pentru a introduce intervalul de
integrare, care devine umbrită de pe ecran.
xiv
Pornire rapidă
DUAL GRAFICUL
Această func•ie vă permite să împăr•i ecranul în două zone •i a afi•a două grafice pe acela•i ecran.
exemplu: Desena•i următoarele două grafice •i de a determina punctele de intersec•ie
Y1 = X (X + 1) (X - 2) Y2 =
X + 1,2
1. Apăsa•i pe! Z cc 1 ( Grph)

pentru a specifica „Graph“ pentru setarea ecran dublu.
123456
J, apoi introduce•i cele două func•ii.

2. Apăsa•i
v (v + b) Acid ( v- c) v + w bc w
3. Apăsa•i 6 ( DRAW) sau w pentru complot

grafice.
FOCUS PE FRAME
Utiliza•i „caseta“ zoom pentru a specifica zone ale unui grafic pe care dori•i să o mări•i.
1. Apăsa•i pe! 2 ( Zoom) 1 ( BOX).
2. utilizare d, e, f •i c pentru a aduce

pointer la un col• al zonei pe care dori•i să specifica•i •i apăsa•i
w.
xv
Pornire rapidă
3. utilizare d, e, f •i c pentru a muta

din nou indicatorul. Un cadru apare pe ecran. Muta•i indicatorul
pentru a sublinia zona pe care dori•i să o mări•i.
4. Apăsa•i w. Zona mărită apare pe

ecranul inactiv (partea dreapta).
DINAMIC GRAFICUL
Dinamic Grafic vă permite să vede•i un grafic este afectat de modificări valorii coeficien•ilor func•iei sale.
exemplu: Trace Graficele corespunzătoare modificării

Valoarea coeficientului A de la 1 la 3, următoarea func•ie
Y = AX 2
1. Apăsa•i m.
d, e, f •i c pentru a pune
2. utilizare
DYNA eviden•iat, apăsa•i w.
are A vxw
1 2 3 4 06 mai
xvi
Pornire rapidă
4. Apăsa•i 4 ( VAR) b w să afecteze

valoarea ini•ială 1 la coeficientul A.
123456
5. Apăsa•i 2 ( RANK) b w d w
b w pentru a specifica intervalul •i incrementa de schimbare a
coeficientului A.
6. Apăsa•i J.
7. Apăsa•i 6 ( DYNA) pentru a începe ruta

grafic dinamic. Graficele sunt desenate de 10 ori.
↓↑
↓↑
xvii
Pornire rapidă
FUNCȚIA TABEL
Această func•ie produce un tabel de solu•ii ca valori diferite sunt atribuite variabile într-o func•ie.
exemplu: Crearea unui tabel număr pentru următoarea func•ie
Y = X (X + 1) (X - 2)
1. Apăsa•i m.
2. utilizare d, e, f •i c pentru a pune

TABEL eviden•iat, apăsa•i w.
v (v + b) Acid ( v- c) w
4. Apăsa•i 6 ( TABL) sau w pentru a crea un

tabel digitale.
Pentru a afla totul despre multe caracteristici ale acestui calculator, citi•i mai departe •i de a explora!
xviii
Manipularea Precauții Cuprins
• Calculator este format din componente de precizie •i nu ar trebui să fie demontat.
• Evita•i scăparea acestuia •i sub rezerva la •ocuri.
• Nu depozita•i calculatorul sau lăsa•i-l în locuri expuse la temperaturi ridicate •i umiditate sau cantită•i mari de praf. Atunci
când sunt expuse la temperaturi scăzute, calculatorul poate necesita mai mult timp pentru a afi•a răspunsurile •i nici măcar nu
func•ionează deloc. Display-ul revine la normal când temperatura atinge niveluri normale.
• Display-ul este gol •i cheile nu vor func•iona în timpul calculelor. Când folosi•i tastatura, verifica•i afi•ajul pentru a verifica
dacă toate opera•iunile cheie sunt efectuate corect.
• Înlocui•i bateriile principale o dată la fiecare 2 ani, chiar dacă aparatul nu este utilizat în această perioadă. Nu lăsa•i niciodată
bateriile uzate în compartimentul pentru baterii. Ele ar putea scurge •i deteriora ma•ina.
• Depozita•i out bateria la îndemâna copiilor mici. În caz de înghi•ire, solicita•i imediat asisten•ă medicală.
• Evita•i utilizarea lichidelor volatile, cum ar fi diluan•i sau benzină pentru a cură•a aparatul. •terge•i cu o cârpă moale, cârpă
uscată sau o cârpă care a fost scufundat într-o solu•ie de apă •i un detergent neutru •i stoarsă.
• Îndepărta•i praful de pe ecran cu aten•ie pentru a nu zgâriere.
• In nici un caz producătorul •i furnizorii săi vor avea loc daune responsabil, cheltuieli, profituri pierdute, economiile pierdute sau
alte daune care rezultă din pierderea de date •i / sau formule au avut loc după defec•iuni , repara•ii sau înlocuirea bateriilor.
Utilizatorul trebuie să pregătească înregistrări fizice de date pentru a proteja împotriva astfel de pierderi de date.
• Nu arunca•i bateriile, panoul cu cristale lichide sau alte componente.
• Când mesajul „Baterie descărcată!“ „Apare pe ecran, înlocui•i bateriile cât mai curând posibil, de la sursa principală.
• Asigura•i-vă că aparatul este oprit la înlocuirea bateriilor.
• În cazul în care calculatorul este expus la sarcini ridicate cu electricitate statică, con•inutul memoriei poate fi deteriorat sau
cheile nu mai func•ioneze. În acest caz, efectua•i ini•ializarea (Reset) pentru a •terge memoria •i de a restabili func•ionarea
normală cheie.
• În cazul în care calculatorul nu mai func•ionează corect pentru un motiv oarecare, apăsa•i butonul P de pe partea din spate
a calculatorului cu un obiect sub•ire, ascu•it. Re•ine•i că, în acest moment, toate datele stocate sunt •terse.
• Re•ine•i că vibra•ii puternice sau a impactului în timpul execu•iei programului poate duce la executare pentru a opri sau
deteriora con•inutul memoriei calculatorului.
• Utilizarea calculatorului în apropierea unui televizor sau radio pot cauza interferen•e la recep•ia TV sau radio.
• Înainte de a presupunând că func•ionarea necorespunzătoare a calculatorului, vă rugăm să citi•i cu aten•ie acest manual
•i asigura•i-vă că e•ecul nu se datorează puterii bateriei insuficiente, programare sau erori de operare.
nouăsprezecelea
Cuprins
Manipularea Precauții
Păstrați întotdeauna înregistrările fizice ale tuturor datelor importante!
Mare capacitate de memorie de calculator permite de a economisi cantită•i mari de date. Trebuie să re•ine•i, totu•i, că puterea
redusă a bateriei sau înlocuirea incorectă a bateriilor alimenta dispozitivul poate duce la modificări la datele stocate în memorie
sau chiar dispari•ia lor completă. Datele salvate pot fi, de asemenea, afectate de sarcină electrostatică puternic sau o lovitură
violentă.
Deoarece calculator utilizează memoria liberă ca zonă de lucru atunci când se execută calcule interne, în cazul în care
memoria nu este suficientă, se produce o eroare. Pentru a evita această problemă, este întotdeauna cel mai bine să plece 1
sau 2 Kbytes de memorie liberă (neutilizate).
In nici un caz CASIO Computer Co, Ltd. va fi răspunzător pentru daune speciale, colaterale, sau indirecte legate de sau care
rezultă din achizi•ionarea sau utilizarea acestui material. Mai mult decât atât, CASIO Computer Co, Ltd. nu va fi trasă la
răspundere pentru orice preten•ii formulate împotriva utilizării acestui echipament de către o ter•ă parte.
• Con•inutul acestui manual pot fi modificate fără notificare.
• Nici o parte a acestei publica•ii nu poate fi reprodusă sub nici o formă fără permisiunea scrisă a producătorului.
• Op•iunile descrise în capitolul 21 din acest manual nu sunt disponibile în anumite zone geografice. Întreba•i distribuitorul
sau cel mai apropiat dealer CASIO care sunt op•iunile care sunt disponibile în •ara dumneavoastră.
xx
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
GRAFICUL 35+
GRAFICUL 65
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Cuprins
Familiarizarea - Citiți această primă! .................................................. ................. 1

1. Inscrip•ii pe tastatura ............................................ .......................................... 2
2. Selectarea unui simbol •i modul de introducere a ..................................... ................... 3
3. Afi•aj ............................................... .................................................. .............. 8
4. Setarea Contrast ............................................. ............................................. 11
5. Dacă o problemă ... ......................................... ................................................ 12
Capitolul 1 Operațiuni de bază ............................................. .......................... 13

1-1 Înainte de a începe un calcul .......................................... ......................... 14
1-2 memorie .............................................. .................................................. ...... 22
1-3 Op•iunea (OPTN) ........................................ ....................................... 27
1-4 date variabile (VARS) Meniu ....................................... ............... 28
1-5 Programul (PRGM) Meniu ......................................... ...................... 34
Capitolul 2 Calcule manuale .............................................. .............................. 35

2-1 Calcule de bază ............................................ ............................................... 36
Caracteristici speciale 2-2 ............................................. ........................................ 39
2-3 Calcule Func•ia ............................................ ........................................ 43
Capitolul 3 Calcule numerice .............................................. ......................... 53

3-1 Înainte de a efectua un calcul ......................................... ................................. 54
3-2 Calcule diferen•iale ............................................ ................................. 55
3-3 Calcule pătratice diferen•iale ........................................... ............. 58
Calcule 3-4 integrari ........................................... ....................................... 60
3-5 Calcularea valorilor maxime / minime ......................................... .............. 63
Calculele sunt 3-6 ( Σ) .................................................. ............................. 65
Capitolul 4 numere complexe .............................................. ........................ 67

4-1 Înainte de a începe calcularea unui număr complex ............................... 68
4-2 Efectuarea de calcule cu numere complexe ........................................ 69
Capitolul 5 binar, octal, zecimal sau hexazecimal .............. 73

5-1 Înainte de a începe un binar, octal, zecimal sau hexazecimal
cu întreaga ................................................ ........................................... 74
5-2 Selectarea unui sistem de numera•ie ........................................... ..................... 76
5-3 opera•ii aritmetice ............................................. ............................... 77
5-4 Valorile negative •i opera•ii la nivel de bit ........................................ ............. 78
Calculele Capitolul 6 Matrix .............................................. ............................ 79

6-1 Înainte de a efectua calcule matrice ........................................ ............... 80
6-2 Opera•ii pe elementele unei matrice ....................................... .......... 83
6-3 Modificarea Matrici Utilizarea matrice Comenzi .................... 88
6-4 Calcule Matrix ............................................. ........................................... 92
xxii
Cuprins
Capitolul 7 Calcul Ecuația ............................................ ............................. 99

7-1 Înainte de a începe calculul unei ecua•ii ...................................... 100 ....
7-2 2 ecua•ii liniare cu 6 necunoscute ........................................ ............. 101
Ecua•iile 7-3 pătratice •i cubice ........................................... .............. 104
7-4 a putea rezolva calcule ............................................ ................................. 107
7-5 Ce să faci când apare o eroare? .................................................. . 110
Capitolul 8 Grafică ............................................... ..................................... 111

8-1 Înainte de a trage un grafic .......................................... ............................... 112
8-2 Setarea ferestrei de afi•are (V-Window) ................................... ..... 113
8-3 grafic Opera•ii func•ionale ........................................... ........... 117
8-4 de memorie func•ii „meniuri“ grafice ....................................... ... 122
8-5 Desen manual Grafice ........................................... ............................... 123
8-6 Alte func•ii grafice ............................................ .......................... 128
8-7 Graph memorie ............................................ ..................................... 139
8-8 Contextul graficului .......................................... .................................... 140
Capitolul 9 Rezoluția grafică .............................................. .................... 143

9-1 Înainte de a rezolva un grafic .......................................... .......................... 144
9-2 Analizând o func•ie Grafic ........................................ ....................... 145
Capitolul 10 Funcția de desen ............................................. ......................... 153

10-1 Înainte de a utiliza func•ia de desenare ....................................... .................. 154
10-2 Graphing cu func•ie de desen ............................... 155
Capitolul 11 dual Grafic .............................................. ............................... 167

11-1 Înainte de a folosi dual Graph ........................................ ....................... 168
11-2 Setarea parametrilor din stânga •i din dreapta ale ecranului ....... 169
11-3 Desen un grafic pe ecranul activ ..................................... ....................... 170
11-4 Afi•area unui grafic în ecranul inactiv ..................................... .............. 171
Capitolul 12 Tabel Grafic ............................................. ................................. 175

12-1 Înainte de a utiliza tabelul de func•ii graficului ...................................... ............ 176
12-2 Folosind tabelul func•iei graficului ........................................ ............ 177
Capitolul 13 Dinamic Grafic .............................................. ........................ 181

13-1 Înainte de a utiliza Dinamic Grafic ........................................ ............... 182
13-2 stocarea, editarea •i selectarea unei func•ii a graficului dinamic ........ 183
13-3 Desen un grafic dinamic ......................................... .......................... 184
13-4 Utilizarea dinamică a memoriei Grafic ....................................... 190
13-5 Exemple de grafice dinamice ........................................... ................ 191
xxiii
Cuprins
Capitolul 14 Graficele secțiunilor conice ............................................ ....... 193

14-1 Înainte de Graphing o sec•iune conică 194 .......................
14-2 Pentru a grafic o sec•iune conică 195 .............................
14-3 Analiza Diagrama unei sec•iuni conica ....................................... .......... 199
Capitolul 15 Tabelul și graficul ............................................. ............................... 205

15-1 Înainte de a utiliza func•ia de grafic •i tabel ..................................... ....... 206
15-2 Stocarea unei func•ii •i generarea unui număr Tabel ................. 207
15-3 Editarea •i •tergerea func•iilor .......................................... ................. 210
Tabelele 15-4 Editarea •i desen Grafice ........................................ ................ 211
15-5 Copierea unei coloane dintr-un tabel într-o listă ................................... ..... 216
Capitolul 16 Tabelul recurenței și graficul ........................................... ......... 217

16-1 Înainte de a utiliza un tabel de recuren•ă •i o grafică func•ionează .......... 218
16-2 Intrarea unei formule de recuren•ă •i generarea unui tabel ................. 219
Tabelele 16-3 Editarea •i desen Grafice ...................................... ............... 223
Capitolul 17 Liste ............................................... .................................................. ...... 229

Corelarea datelor din listele diferite .......................................... ..... 230
17-1 liste Constitu•ie (meniul LIST) ........................................ .................... 231
17-2 Editarea si rearanjarea unei liste (meniul LIST) .................................. . 233
17-3 Prelucrarea datelor unei liste (meniul RUN) .................................... . 237
17-4 Calculele aritmetice Utilizarea listelor (meniul RUN) ................................ 244
17-5 Schimbarea listelor de fi•iere .......................................... .................... 248
Capitolul 18 Graficele și calcule statistice ............................................ ...... 249

18-1 efectuarea de calcule statistice Înainte de ........................................ .......... 250
18-2 statistice Exemple de calcul cu dublă variabilă .................................. 251
18-3 Calculul •i reprezentarea grafică a datelor statistice
univariată ............................................... .................................. 257
18-4 Calculul •i reprezentarea grafică a datelor statistice
cu dublă variabilă ............................................... .................................. 261
18-5 efectuarea de calcule statistice ........................................... .................... 270
Teste 18-6 .............................................. .................................................. .......... 276
18-7 Intervalul de încredere ............................................ .................................. 294
18-8 Distribu•ia .............................................. .................................................. . 304
Capitolul 19 Calcule financiare .............................................. .......................... 321

19-1 înainte de a efectua calcule financiare ........................................ ............ 322
19-2 Calculele de interes simplu .......................................... ................................ 324
19-3 Calculele dobânzilor compuse .......................................... ............................ 326
19-4 Evaluarea unei investi•ii .......................................... ....................... 337
19-5 Amortizarea unui împrumut .......................................... .......................... 341
19-6 Conversia între rata procentuală •i rata reală a dobânzii ........................ 345
xxiv
Cuprins
19-7 cost, pre•ul de vânzare, marja de profit .................................... 347

19-8 Calculele de zile •i datele .......................................... ................................. 349
Capitolul 20 Programare ............................................... ............................. 351

20-1 Înainte de a programa ............................................ ................................ 352
20-2 Exemple de programare ............................................ ........................ 353
20-3 Dezvoltarea unui program de ........................................ .......................... 358
20-4 Calculând numărul de octe•i utilizat de un program de .............................. 359
20-5 Secret Func•ia ............................................. ................................................. 360
20-6 Căutarea unui fi•ier .......................................... ..................................... 362
20-7 caută date în interiorul unui program ............................... 364
20-8 Editarea unui nume de fi•ier •i un program de ................................... ...... 365
20-9 •tergerea unui program de .......................................... ........................... 368
20-10 Comenzi utile Programul ........................................... ..... 369
20-11 Command Reference ............................................ .................................. 371
20-12 Text Afi•are ............................................ .......................................... 388
20-13 Utilizarea func•iilor de calculator într-un program de ................ 389
Capitolul 21 Comunicarea de date ............................................. ......... 399

21-1 Conectarea Două Unită•i ........................................... .................... 400
21-2 Conectarea unită•ii la un computer ........................................ 401 ....
21-3 Calculator Conectarea la imprimantă CASIO Label ......... 402
21-4 înainte de a comunica date .......................................... .............. 403
21-5 Rularea unui transfer de date ........................................ ................. 404
21-6 ecran Trimite•i ........................................... ..................................... 408
21-7 Măsuri de precau•ie de comunicare a datelor ........................................ 409
Capitolul 22 Programe Directory ............................................. ............ 411

1. Analiza primului factor ............................................ ................................... 412
2. Cea mai mare comună ............................................ ....................... 414
3. Valoarea încercării T ................................................. .................................................. .... 416
4. Cercul •i tangentele ............................................. .............................................. 418

5. Rotirea Figura ........................................... .............................................. 425
Apendicele ................................................. .................................................. 429 ....

Anexa A Resetarea Calculator ............................................ ............. 430
Anexa B Putere ............................................... ..................................... 432
Anexa C Tabelul de mesaje de eroare .......................................... ............. 436
Anexa D Intervale de intrare ............................................ .......................... 438
Anexa E Specifica•ii ............................................... .................................. 441
Indicele ................................................. .................................................. ............... 443
Indicele comenzilor ............................................... ........................................... 449
Index cheie ............................................... .................................................. 450
Listă de comenzi de programare ............................................. ................ 453
xxv
Cuprins
XXVI
familiarizare
Familiarizarea - Citiți această primă!

- Citiți mai întâi!
Despre Manualul de utilizare
u taste funcționale și meniuri
• Un număr de opera•ii efectuate de acest calculator pot fi executate cu ajutorul tastelor func•ionale 1 la 6. Opera•ia
atribuită fiecărei taste func•ionale depinde de modul de calculator este, iar opera•iunile disponibile sunt afi•ate pe
meniurile de func•ii care apar în partea de jos a ecranului.
• În acest manual, func•ionarea curentă atribuită unei taste func•ionale în paranteze, după numele cheii. 1 ( Comp),
de exemplu, indică faptul că, prin apăsarea 1 {} selectează Comp, care apare, de asemenea, în meniul de func•ii.
• când { g} este afi•ată în meniul de func•ii pentru cheie 6 Acest simbol înseamnă că apăsarea 6 afi•ează pagina
următoare sau anterioară dintre op•iunile din acest meniu.
u titlurile de meniu
• Titlurile meniurilor în ghidul utilizatorului includ opera•iunea cheie necesară pentru a afi•a meniul explicată.
De exemplu, [ OPTN] - [MAT] indică presa K apoi {MAT} pentru a afi•a meniul.
• Utilizarea tastei 6 ( g) pentru schimbarea paginii un meniu nu este indicat în titlurile meniurilor.
u Lista de comandă
• Lista Comenzile de programare (pagina 453) oferă o schemă logică a meniurilor corespunzătoare tastelor
func•ionale. Acesta vă spune cum să accesa•i meniul de comandă dorit. Exemplu: afi•ează următoarea
opera•ie Xfct: [ VARS] - [FAPT] - [Xfct]
u Simboluri în manualul de utilizare
• Simbolurile utilizate în manualul utilizatorului este după cum urmează.
: Nu este acceptat de func•ia 35+ milimetrică.

culoare
important : Notă : Pagina de referin•ă

P.000
1
1. Inscripții pe tastatură
Multe chei calculator sunt utilizate pentru a efectua mai mult de o func•ie. Func•iile afi•ate pe
tastatură sunt coduri de culoare pentru a vă ajuta să găsi•i rapid •i u•or de care ave•i nevoie.
funcție cheie Funcționare
1 log L
2 10 x !L
3 B al
Culoarea de codificare utilizată pentru cheia de înregistrare este după cum urmează.
culoare cheie Funcționare
portocaliu Presa! apoi tasta pentru a efectua func•ia marcată.
ro•u presa are apoi tasta pentru a efectua func•ia

marcată.
2
2. Selectarea unui simbol și modul de introducere
Această sec•iune descrie modul de a selecta o pictogramă din meniul principal pentru a intra în modul dorit.
u Pentru a selecta un simbol
1. Apăsa•i m pentru a afi•a meniul principal.
Simbol acum
selectat

65.
2. Folosi•i tastele cursor ( d, e, f c) pentru a pune simbolul

Dorit eviden•iată.
3. Apăsa•i w pentru a afi•a ecranul ini•ial al modul care corespunde

Simbolul selectat.
• Pute•i introduce, de asemenea, un mod, fără a pune simbolul eviden•iat din meniul principal prin
introducerea numărului sau literei marcate în col•ul din dreapta jos al simbolului.
• Utiliza•i numai metodele enumerate aici pentru a introduce un mod. Orice altă metodă pute•i
ob•ine într-un mod diferit de modul.
Semnifica•ia fiecărui simbol este după cum urmează.
Simbol Mod Nume descriere
RUN Utiliza•i acest mod pentru calcule aritmetice •i calcule

de func•ii, precum •i pentru calcule care implică binar,
octal, zecimal •i hexazecimal.
statistică Utiliza•i acest mod pentru a efectua calcule

(Statistică) Statisticile univariabile (devia•ie standard) sau cu dublă
variabilă (regresie), pentru testarea, analiza datelor •i
să elaboreze grafice statistice.
MATrix Utiliza•i acest mod pentru stocarea •i editarea

(Matrix) matrici.
LISTA Utiliza•i acest mod pentru stocarea •i editarea

(Lista) date digitale.
GRAFICUL Utiliza•i acest mod pentru a stoca func•ii

(Grafic) grafică •i desen grafice din aceste func•ii.
grafic dINAMICĂ Utiliza•i acest mod pentru a stoca func•ii

(grafic grafice •i trage mai multe
dinamic) versiuni ale unui grafic prin schimbarea valorilor
atribuite variabilelor într-o func•ie.
3
2 Selectarea unui simbol și modul de introducere
Simbol Mod Nume descriere
TABEL Utiliza•i acest mod pentru a stoca func•ii, pentru a genera un

tabel numeric de solu•ii diferite ca valorile atribuite variabilelor
într-o schimbare de func•ie, •i pentru a desena grafice.
recursivitate Utiliza•i acest mod pentru a stoca formule

(Recuren•ă) recuren•ă, a crea un tabel numeric de solu•ii diferite ca
valorile atribuite variabilelor într-o schimbare de func•ie, •i
pentru a desena grafice.
conicitate Utiliza•i acest mod pentru a desena grafice de

(Conica) sectiuni conic.
ecua•ie Utiliza•i acest mod pentru a rezolva ecua•ii liniare

(Ecua•ia) două până la •ase necunoscute, ecua•ii pătratice •i ecua•ii
cubice.
program Utiliza•i acest mod pentru a stoca programe în

(Program) zona de program •i la programe de a alerga.
Timp Valoarea Utiliza•i acest mod pentru a efectua calcule financiare

Bani (valoare •i de grafice ale fluxului de numerar •i a altor tipuri de grafice
temporale. Moneda) LINK
Utiliza•i acest mod pentru a transfera con•inutul păr•ilor
(Bond) de memorie sau de backup de date pe o altă ma•ină.
Contrast Utiliza•i pentru a ajusta contrastul ecranului.

culoare (Contrast)
GRAFICUL
35+
memorie Utiliza•i acest mod pentru a controla cantitatea de memorie

(Memorie) utilizat •i gratuit, datele de •tergere din memorie, •i pentru a ini•ializa
(resetare) calculatorul.
k Utilizarea ecranului de configurare

Ecranul de configurare modul indică starea curentă a setărilor modului •i vă permite să efectua•i
modificările dorite. Pute•i modifica setările unui mod, după cum urmează.
u Pentru a schimba configurația unui mod
1. Selecta•i simbolul dorit •i apăsa•i w pentru a introduce un

modul •i afi•ează ecranul ini•ial. Aici vom alege RUN.
2. Apăsa•i pe! Z pentru a afi•a

această configura•ie mod.
• Acest ecran de configurare este folosit ca un exemplu.

Con•inutul de ecran poate fi diferit în func•ie de modul
în care vă afla•i •i setările curente pe care modul lui.
1 2 3 45 6
·
·
·
4
Selectarea unui simbol și modul de introducere 2
01 februarie 3 4 5
3. Folosi•i tastele cursor f •i c pentru a seta parametrul

dori•i să modifica•i setarea eviden•iată.
4. Apăsa•i tasta func•ională 1 la 6 care indică setarea pe care
doresc să facă.
5. După ce a•i făcut modificările necesare, apăsa•i J pentru

a reveni la ecranul ini•ial al acestui mod.
k taste funcționale Meniu pe ecran

configurație
Această sec•iune detaliază setările pe care le pute•i face cu ajutorul tastelor func•ionale de pe
ecranul de configurare.
u Mod (Calcul / binar, octal, zecimal, hexazecimal)
• { Comp} ... { Mod aritmetică}
p.75 • { Decembrie} / {Hex} / {Bin} / {octombrie} ... { decimal} / {hexazecimal} / {binar} / {octal}
u Tip FUNC (grafic tip funcție)
p.123 • { Y =} / {r =} / {parm} / {X = c} ... grafic coordonatele rectangulare {} /

~ p.125 coordonate polare {} / {coordonate parametrice} / {X} = constant
P.126 • { Y>} / {Y <} / {Y} / {Y} ... Graficul inegalită•ii { y> f (x)} / {y <f (x)} / {y ≥ f (x)} / {y ≤ f (x)}
• cheia v folosit pentru a introduce una din cele trei nume de variabile. Numele introdus
variabila depinde de tipul func•iei selectate.
u Egal Tip (graficul plotare)
p.128 • { Con} / {} Plot ... { puncte conectate} / {suturilor}
u Derivata (afișarea valorii derivate)
p.129 • { On} / {Off} ... { afi•at} / {} nu este afi•at atunci când tabela Mod grafic •i tabel
p.177 Diagrama de citire •i coordonatele unui punct sunt utilizate.
P.209
u Unghi (măsurarea unghiului unitate implicit)
P.14 • { Deg} / {Rad} / {} Gra ... { grad} / {radiani} / {grad}
5
2 Selectarea unui simbol și modul de introducere
u Coord (coordonatele de afișare ale cursorului pe grafic)
p.130 • { On} / {Off} ... { afi•at} / {nereprezentate}
u Grid (afișarea cadrului graficului)
u Axe (afișare grafică axe)
u Etichetă (axa numele afișajului)
u Afișaj (format de afișare)
P.14 • { Fix} / {Sci} / {Norm} / {Eng} ... { desemnarea unui număr fix de zecimale} /
P.15 {Numărul de cifre semnificative} / {schimbare la afi•ajul pe plajă exponen•iale} / {} Mod
Inginerie
u Integrarea (calcul de integrare)
p.60 • { Gaus} / {Simp} ... Calculul integrării folosind Gauss- regula {} Kronrod /
{Rule Simpson}
u Stat de vânt (metoda de setare a ferestrei de afișare grafice statistice)
p.251 • { Auto} / {Man} ... { Automatic} / {manual}
u Grafic Func (afișare funcții în timpul unui grafic și coordonate de lectură)
P.187 • { On} / {Off} ... { afi•at} / {nereprezentate}
u Context (graficul de fond)

p.140 • { Nici unul} / {} PICT ... { fără fond} / {desemnarea imaginii în fundal
grafic}
u Parcelă / Linie (ajustarea culorii sau a graficului linie punctată)

culoare
• { Albastru} / {Orng} / {Grn} ... { albastru} / {orange} / {verde}
u Resid Lista (calcul rezidual)
P.267 • { Niciuna} / {LIST} ... { fără calcul} / {listă pentru a desemna un date
calculată rezidual}
6
Selectarea unui simbol și modul de introducere 2
u Lista de fișiere (numele listei de fișiere)
p.248 • { Fișier 1} to { Fișier 6} ... { desemnarea fi•ierului listă pentru a afi•a atunci când
este utilizată func•ia Lista}
u Dual ecran (Setări dual ecran Mod)
Setările în modul dual-screen, pute•i efectua depind de modul utilizat, GRAFICUL, TABLE sau reapar
atunci când apăsa•i! Z.
moda GRAFICUL
p.168 • { Grph} / {GtoT} / {Off} ... { Graficele de pe ambele păr•i ale ecranului dublu} /
p.176 {Graph pe de o parte •i de masă digital pe cealaltă parte a ecranului dublu} / {} off
dual-screen
TABEL Moda / reapar

p.215 • { T + G} / {Off} ... { grafic pe de o parte •i de masă digital pe cealaltă parte a ecranului
Dublu} / {} off dual-screen
u Simul Graph (modul simultan grafice complot)
p.132 • { On} / {Off} ... { activat (toate graficele sunt desenate simultan)} / {dezactivat
(Toate graficele sunt desenate în ordinea numerică a zonelor)}
u tip dinamic (Dynamic Type)
p.186 • { Cnt} / {Oprire} ... { în mod constant (continuu)} / {oprire după 10 remize}
P.187
u Locus (modul în loc de grafic dinamic)

culoare
P.188 • { On} / {Off} ... { loca•ie identificată printr-o culoare} / {} loca•ie neidentificate
u Variabile (setări pentru generarea de masă și grafice complot)
P.208 • { Rank} / {LIST} ... { utilizarea plaja de masă} / {date de utilizare

o listă}
u Σ Display (afișarea valorii Σ în tabelul de recurență)
P.224 • { On} / {Off} ... { afi•at} / {nereprezentate}
u Panta (afișarea derivatului la poziția curentă a cursorului într-o secțiune conică

a graficului)
• { On} / {Off} ... { afi•at} / {nereprezentate}
u Plata (desemnarea unei perioade de plată)
p.331 • { BGN} / {END} ... desemnare {timpurie} / {} de la sfâr•itul perioadei de plată
u Data Mode (denumirea numărului de zile pe an)
p.324 • { 365} / {360} ... Calculul de interes pentru {365} / {360} zile pe an
* Noi trebuie să utilizeze anul de 365 de zile pentru datele financiare modul de calcul, în cazul
în care apare o eroare.
7
2 Selectarea Icons and Entering Moduri
3. Afișaj
k Despre afișaj
Acest calculator utilizează două tipuri de afi•are: un afi•aj text •i afi•are grafică. Display-ul de text poate
afi•a 21 de caractere pe o singură linie •i opt linii, inclusiv linia de jos utilizată pentru meniul tasta
func•ională. Afi•ajul grafic utilizează o suprafa•ă de 127 (L) × 63 de puncte (H).
afişaj text Se afișează grafic
k Despre culorile de afișare [OPTN] - [COLR]

culoare
Calculatorul poate afi•a date în trei culori: portocaliu, albastru •i verde. Setul de culori în mod implicit la
textul grafice •i comentariu este albastru, dar pute•i specifica, de asemenea, portocaliu •i verde, în
cazul în care vă place.
• { Orng} / {Grn} ... { orange} / {verde}
• Setările anterioare afectează culoarea grafice •i comentarii. Desemna•i culoarea dorită înainte de a
intra graficul func•iei sau un comentariu într-un program.
k Despre tipurile de elemente de meniu

Calculatorul utilizează anumite conven•ii pentru a indica tipul de rezultat pe care ar trebui să
ob•ine•i atunci când apăsa•i o tastă func•ională.
• meniul următor
Exemplu:
Selectarea afi•ează un meniu de func•ii hiperbolice.
• Introducerea comenzilor
Exemplu:
Selectarea între comanda Sinh.
8
Vizualizare 3
• Comandă directă de execuție
Exemplu: Selectarea
execută comanda DRAW.
k Vizualizarea exponențială
Calculatorul în mod normal afi•ează valori de până la 10 cifre. Valorile care depă•esc această limită
sunt convertite automat •i afi•ate în formă exponen•ială. Pute•i alege una dintre cele două plaje pentru
afi•are automată exponen•ială.
Norma 1 ........... 10 -2 ( 0,01)> | x |, | x | > 10 10
Norma 2 ........... 10 -9 ( 0.000000001)> | x |, | x | > 10 10
u Pentru a modifica intervalul de afișare exponențială
1. Apăsa•i pe! Z pentru a afi•a ecranul de configurare.
2. utilizare f •i c pentru a seta „Display“ este eviden•iată.
3. Apăsa•i 3 ( Norma).
Intervalul de afi•are exponen•ială comută între norma 1 •i 2 Norma format de fiecare dată când
efectua•i procedura de mai sus. Nu există nici un indicator pentru a vă avertiza în intervalul utilizat în
prezent, dar pute•i verifica oricând prin uita la rezultatul unui calcul.
A b / caa w (Norma 1)
(Norma 2)
Toate exemplele de calcul în acest spectacol rezultate manual cu Norm

1.
u Cum să interpreteze formatul exponențială
1.2 E + 12 indică faptul că rezultatul este egal cu 1,2 × 10 12. Acest lucru înseamnă că trebuie să se deplaseze
punctul zecimal în douăsprezece locuri 1.2 la dreapta, pentru că exponentul este pozitiv. Rezultatul este
de 1 200 de miliarde.
1.2 E -03 indică faptul că rezultatul este echivalent cu 1,2 × 10 -3, Acest lucru înseamnă că trebuie să
vă muta•i punctul zecimal în trei locuri 1.2 la stânga, pentru că exponentul este negativ. Rezultatul
este 0,0012.
9
3 Vizualizare
k Formate speciale de afișare

Calculatorul utilizează formate speciale de afi•are pentru a indica frac•ii, valori hexazecimale
•i valori sexagesimale.
u fracțiunile
12
.... . Spectacole: 456+ ----
23
u valori hexazecimale
..... Spectacole: ABCDEF12 ( 16) care este egal cu

-1412567278 ( 10)
u valorile sexagesimale
.... . Emisiuni: 12 ° 34 '56 .78 "
• În plus fa•ă de cele de mai sus, acest calculator utilizează •i al•i indicatori sau simboluri, care sunt
descrise în fiecare sec•iune aplicabilă acestui manual.
k Indicator de calcul Executie

Atunci când calculatorul este ocupat de desen un grafic sau de executare un calcul sau un program
lung •i complex, un pătrat negru ( k) clipe•te în col•ul din dreapta sus al ecranului. Acest pătrat indică
faptul că acest calculator efectuează o opera•iune internă.
10
4. Ajustarea contrastului
Regla•i contrastul când afi•ajul nu este foarte vizibil sau întunecat.
u Pentru a afișa ecranul de ajustare de contrast
Pune simbolul CONT în meniul principal este eviden•iat, apoi apăsa•i

w.
GRAFICUL 65 GRAFICUL 35+
u Pentru a regla contrastul
Apăsa•i butonul cursor e pentru a face mai întunecat ecran •i Cursor d pentru a face clar. Dacă
•ine•i aceste taste în jos, setarea se schimbă rapid.
u Pentru a regla tonul de culoare

culoare
Este recomandabil să se adapteze mai întâi contrastul.
1. Utiliza•i tastele cursor f •i c pentru a deplasa indicatorul înainte ca

culoarea pe care dori•i să regla•i culoarea (Orange, albastru, verde).
2. Apăsa•i butonul cursor e pentru o mai verde •i

pe tasta cursor d pentru o culoare mai portocalie. Dacă •ine•i aceste taste în jos, setarea se
schimbă rapid.
u Pentru a inițializa setările pentru tonul de culoare
• { INIT} / {IN} A · ... { color ini•ializare eviden•iată} / {initialize

toate culorile}
u Pentru a ieși din ecranul de reglare a contrastului
presa m pentru a reveni la meniul principal.
• Pute•i schimba contrastul atunci când dori•i fără afi•area ecranului de reglare a contrastului.
Pur •i simplu apăsa•i! atunci d
sau e pentru a schimba setarea. Apăsa•i din nou pe! când ecranul este după cum dori•i.
11
5. Dacă o problemă ...
Dacă vă confrunta•i cu o problemă în timp ce efectua, face•i următoarele înainte de a

presupunând că acest calculator nu func•ionează.
k Înapoi la setările implicite pentru modul

1. În meniul principal, selecta•i simbolul RUN •i apăsa•i w.
2. Apăsa•i pe! Z pentru a afi•a ecranul de configurare.
3. Eviden•ia•i „Unghi“ •i apăsa•i 2 ( Rad).
4. Seta•i „Display“ •i apăsa•i 3 ( Norma) pentru a selecta

gama exponen•ială de afi•are (Norma 1 sau Norma 2) pe care dori•i să îl utiliza•i.
P3 5. Acum, selecta•i modul corect •i efectua•i din nou calculul, monitorizarea rezultatelor de pe
ecran.
k În cazul în care blocat
• În cazul în care calculatorul se opre•te •i nu răspunde la intrare de tastatură, apăsa•i butonul P de

pe partea din spate a calculatorului pentru a reseta memoria. Re•ine•i că, în acest moment, toate
P.431 datele stocate sunt •terse.
k Mesaj Baterie descărcată

scăzut Mesajul bateriei de tensiune apare atunci când apăsa•i o
pentru a porni calculatorul sau pe m pentru a afi•a meniul principal atunci când tensiunea
bateriei principale este sub un anumit nivel.
o sau m
↓ După aproximativ 3 secunde

65.
p.433 Dacă continua•i să utiliza•i calculatorul fără înlocuirea bateriilor, puterea se va opri automat pentru a
proteja con•inutul memoriei. Dacă este necesar, este imposibil să se predea calculator pe •i con•inutul
de memorie poate fi deteriorat sau pierdut în întregime.
• Nu po•i face orice transfer de date atunci când apare nivelul scăzut al bateriei mesaj de tensiune.
12
1
capitol
Operațiuni de bază
1-1 Înainte de a începe un calcul 1-2 memorie
1-3 Opțiunea (OPTN)

1-4 de date variabile (VARS) Meniu 1-5 Programul
(PRGM) Meniu
13
1-1 Înainte de a începe un calcul
Înainte de a efectua un calcul, pentru prima dată, trebuie să seta•i unitatea de unghi •i formatul
de afi•are pe ecranul de configurare.
Efectua•i următoarele opera•ii-cheie pentru a afi•a ecranul de configurare:

m RUN w! Z.
k kk kk Pentru a seta unitatea unghi (Unghi)
1. Afi•a•i ecranul de configurare •i utiliza•i f •i c pentru a pune

„Unghiul“ a subliniat.
2. Apăsa•i tasta func•ională pentru unitatea de unghiul pe care dori•i să o seta•i.
• { Deg} / {Rad} / {} Gra ... { grad} / {radiani} / {grad}
3. Apăsa•i J pentru a reveni la ecranul afi•at înainte de setarea.
• Rela•ia dintre grade, grade •i radiani este aceasta.
360 ° = 2 π radiani = 400 grade 90 ° = π / 2
radiani = 100 grade
k kk kk Pentru a seta formatul de afișare (display)

1. Afi•a•i ecranul de configurare •i utiliza•i f •i c pentru a pune
„Display“ este eviden•iată.
2. Apăsa•i tasta func•ională corespunzătoare setarea pe care dori•i să o seta•i.
• { Fix} / {Sci} / {Norm} / {Eng} ... { care desemnează numărul de zecimale} /

{Numărul de cifre semnificative} / {schimbare la afi•ajul pe plajă exponen•iale} / {} Mod
Inginerie
3. Apăsa•i J pentru a reveni la ecranul afi•at înainte de setarea.
u uu uu Pentru a seta numărul de zecimale (Fix)
Exemplu Set de două zecimale
1 ( Fix) 3 ( 2)
Apăsa•i tasta func•ională care corespunde cu numărul

de zecimale dorit ( n = 0-9).
• Valorile afi•ate sunt rotunjite la numărul de zecimale pe care le specifica•i.
14
Înainte de a începe un calcul 1-1
u uu uu Pentru a seta numărul de cifre semnificative (Sci)
Exemplul Set trei cifre semnificative
2 ( Sci) 4 ( 3)
Apăsa•i tasta func•ie care corespunde numărului de

cifre semnificative pe care dori•i ( n = 0-9).
• Valorile afi•ate sunt rotunjite la numărul de cifre semnificative pe care le specifica•i.
• Dacă specifica•i 0, numărul de cifre semnificative este de 10.
u uu uu Pentru a defini intervalul de afișare exponențială (Norma 1 / Norma 2)
presa 3 ( Norma) pentru a comuta între cele două plaje, Norma 1 si Norm
2.
Norma 1: 10 -2 ( 0,01)> | x |, | x | > 10 10
Norma 2: 10 -9 ( 0.000000001)> | x |, | x | > 10 10
u uu uu Pentru a seta afișarea notația de inginerie (Eng)
presa 4 ( Eng) pentru a comuta între nota•ie de inginerie •i nota•ie standard de.
Indicatorul „/ E“ apare pe ecran atunci când nota•ie de inginerie este în func•iune.
Aici este o listă de 11 simboluri folosite de nota•ie calculator inginer.
Simbol Semnificație unitate Simbol Semnificație unitate
E exa 10 18 m Milli 10 -3
P peta 10 15 μ Mike 10 -6
T tera 10 12 n nano 10 -9
G Giga 10 9 p pico 10 -12
M mega 10 6 f femto 10 -15
k kilogram 10 3
• Calculatorul selectează automat simbolul de inginerie care face valoarea mantisei în intervalul 1
la 1000, atunci când inginerie nota•ie este în uz.
15
k kk kk calcule de intrare
Când sunte•i gata să introduce•i un calcul, apăsa•i mai întâi butonul A
pentru a •terge afi•ajul. Apoi introduce•i formulele de calcul exact a•a cum sunt scrise, de la stânga la
dreapta •i apăsa•i w pentru a ob•ine rezultatul.
Exemplul 1 2 + 3-4 = + 10
A c + d + e-b w
Exemplul 2 2 (5 + 4) ÷ ( 23 × 5) =
A c (f + e) / (cd * f) w
k kk kk secvență de prioritate de calcul
Acest calculator folose•te adevărat logica algebrice pentru a calcula păr•i ale unei formule în
următoarea ordine:
1 Transformarea coordonatelor Pol ( x y) Rec ( r θ)
calcule diferentiale, diferentiale pătratice, integrari, Σ
d / dx, d 2 / dx 2 ∫ dx Σ, Mat, rezolva, fmin, fmax, Listă → Mat de umplere, Seq, Sorta, SortD, Min, Max,
median, mediu, Augment, Mat → List, Listă
2 Tip A func•ii
Cu aceste func•ii, valoarea este introdusă •i apoi se apasă tasta func•ională.
x 2 x -1, ! x, ° „Simboluri ENG

3 Putere / Racine ^ ( x y), x
4 frac•iunile a + b / c
5 Formatul de multiplicare abreviat în fa•ă π, numele de memorie sau variabilă.
2 π, 5A, X min, F Start etc.
6 Tip B func•ii
Cu aceste func•ii, tasta func•ională este apăsată, atunci valoarea de intrare.
. 3
, Jurnal, ln, e x 10 x sin, cos, tan, Asn, Acs, ATN, sinh, cosh, tanh, sinh -1,
cosh -1, tanh -1, ( -), d, h, b, o, Neg, Nu, Det, Trn, Sun, Identitate, Sum, prod cuml, Procent, A listă
7 Formatul de multiplicare abreviat în fa•a func•iei de tip B
2 . A log2 etc. 3
8 Permutare, combina•ie n P r, n C r
9×,÷
0+-
16
! operatorul rela•ională
=, G, >, <, ≥, ≤
@ •i (operatorul logic) •i (operator de un pic)
# Sau (operatorul logic), aur (operatorul bitwise), XOR, XNOR
• Atunci când sunt utilizate func•ii cu aceea•i prioritate în serie, executarea se face de la
dreapta la stânga.
e x în 120 → e x { în ( 120 )}
În caz contrar, executie este de la stânga la dreapta.
• Func•ii compuse sunt executate de la dreapta la stânga.
• Tot ceea ce este în paranteze este cea mai mare prioritate.
Exemplul 2 + 3 × ( log sin2 π 2 + 6,8) = 22.07101691 (unitate unghi = Rad)
k kk kk multiplicare operațiuni fără semn de multiplicare

Pute•i omite semnul de multiplicare ( ×) în toate opera•iunile ulterioare.
Exemplul 2sin30, 10log1,2, 2 . 2Pol (5, 12), etc. 3
• Înainte de constante, nume de variabile •i amintiri
exemplul 2 π, 2AB, 3 ani, 3Y 1 etc.
• O paranteza de deschidere frontală
Exemplul 3 (5 + 6), (A + 1) (B - 1), etc.
17
k kk kk baterii
Blocurile de memorie utilizări ma•ină numit " acumulator „Pentru a proteja valorile •i ordinele de prioritate
scăzută. stivă valoarea numerică 10 niveluri, stiva de comandă 26 niveluri •i rutine stivă 10 nivele. O
eroare apare dacă sunt prea complexe pentru a calcula capacitatea rămasă a stivei valoare numerică
sau stiva de comandă disponibilă, sau în cazul în care executarea unei subrutine depă•e•te
capacitatea rutinelor bateriei .
exemplu
stivă Valoarea numerică Comanda stivă
12 2 ×
BCDEFGH
34 3 ((
5 4
5 +
4 ×
(
...
+
...
P.16 • Calculele sunt efectuate în conformitate cu ordinea de prioritate. Odată ce un calcul executat, acesta este
scos din stivă.
• Salvarea unui număr complex ocupă două nivele ale stivei valoare numerică.
p.19 • Salvarea o func•ie de 2 octe•i ocupă două niveluri de stiva de comandă.
k kk kk Limite valorile de intrare și de ieșire

Intervalul de valori de intrare •i de ie•ire admisibilă este de 10 cifre pentru mantisă •i 2 cifre pentru
exponent. Calculele interne sunt efectuate, cu toate acestea, cu 15 cifre pentru mantisa •i 2 cifre
pentru exponent.
exemplul 3 × 10 5 ÷ 7-42857 =
AdZf/hw
d Z f / hecifh w
18
k kk kk Overflow și erori
Depă•irea unui interval de calcul, sau de o intrare sau o încercare de intrare invalidă determină
apari•ia unui mesaj de eroare pe afi•aj. Orice altă opera•ie nu este posibilă atunci când este afi•at un
mesaj de eroare. Opera•iunile implică apari•ia unui mesaj de eroare pe afi•aj.
• Atunci când un rezultat, intermediar sau final, sau o valoare mai mare de memorie
± 9.999999999 × 10 99 ( "EROARE Ma").
P.438 • Când încerca•i să efectua•i o func•ie de calcul care depă•e•te intervalul de intrare ( „Ma
EROARE“).
• Când efectua•i o opera•ie nevalidă în timpul calcule statistice ( „Ma EROARE“). De exemplu,
încercarea de a ob•ine 1VAR fără introducere de date.
• În cazul în care capacitatea valoare numerică sau stiva de comandă stiva este depă•ită ( „Stk
ERROR“). De exemplu, introducerea de 25
( succesive, urmate de 2 + 3 * 4 w.
• Când încerca•i să efectua•i un calcul utilizând o formulă ilegală ( „Syn ERROR“). De exemplu, 5
** 3 w.
• Când încerca•i să efectua•i un calcul care cauzează revărsare de memorie ( „EROARE Mem“).
• Atunci când utiliza•i o comandă care necesită un argument, fără argument valabil este specificat
( „Arg ERROR“).
• Când încerca•i să utiliza•i o dimensiune ilegală în timpul calculelor de matrice ( „EROARE Dim“).
• pot apărea alte erori în timpul executării unui program. Când este afi•at un mesaj de eroare, de
cele mai multe chei de calculator sunt nefunc•ionale. Pute•i relua func•ionarea folosind una din
p.436 cele două proceduri.
• presa A pentru a •terge eroarea •i a reveni la func•ionarea normală.
P.41 • presa d sau e pentru a afi•a eroarea.
k kk kk Capacitate memorie
De fiecare dată când apăsa•i o tastă, se folose•te un octet sau doi octe•i. Func•iile care utilizează un
octet sunt:
b C, d, sin, cos, tan, log, ln, •i π. Func•iile care utilizează doi octe•i
sunt: d / dx (, Mat xmin, Daca, Pentru, returnare, DrawGraph, Sorta (, PxlOn, •i suma are n + 1.
În cazul în care numărul de octe•i răma•i este egală sau mai mică de 5, cursorul „_“ preia automat
forma " v “. Dacă dori•i să introduce•i mai multe date, ar trebui să împăr•i•i calculul dumneavoastră în
două păr•i.
• Când introduce•i valori numerice sau comenzi, acestea apar pe ecran din stânga. Cu toate
acestea, rezultatele calculelor sunt afi•ate pe dreapta.
19
k kk kk Afișarea graficului și text

Aparatul utilizează un afi•aj grafic •i de afi•are a textului. Afi•ajul grafic este utilizat pentru grafică în
timp ce textul este afi•at în calculele •i instruc•iunile. Con•inutul fiecărui tip de afi•are este stocată în
zonele de memorie independente.
u uu uu Pentru a comuta între grafic și afișare a textului
Presa! 6 ( G ↔ T). Ar trebui, de asemenea, re•ine•i că opera•iunile cheie utilizate pentru a •terge
fiecare tip de afi•are sunt diferite.
u uu uu Pentru a afișa graficul de ștergere
Presa! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w.
u uu uu Pentru a afișa text clar
presa A.
k kk kk editarea Calculele
Utiliza•i d •i e pentru a deplasa cursorul pe pozi•ia de a schimba, apoi efectua•i una dintre opera•iile
descrise mai jos. După ce modifica•i calcul, pute•i executa prin apăsarea w, sau utilizarea e pentru a
trece la sfâr•itul calculului •i de a introduce date.
u uu uu Pentru a schimba un pas
Exemplu Schimbarea cos60 în păcat 60
c ga
ddd
u uu uu Pentru a șterge un pas
Exemplu Înlocuiți 369 × × 2-369 × 2
DGJ ** c
dd D
20
u uu uu Pentru a introduce un pas
Exemplu Înlocuiți 2.36 2 de sin2,36 2
c.dg x
ddddd
![
• Când apăsa•i! [Punctul de inserare este indicată prin simbolul „“ T ''. Intrarea Func•ia sau după
valoare se introduce la loca•ia „“ T ''. Pentru a abandona opera•ia fără introducerea nimic, a muta
cursorul •i apăsa•i din nou! [Sau apăsa•i d, e sau w.
21
1-2 memorie
k kk kk variabile
Acest calculator vine cu 28 de variabile standard. Pute•i utiliza variabile pentru a stoca valorile pentru a
fi utilizate în calcule. Variabilele sunt identificate prin nume cu o singură literă, care corespund celor 26
de litere ale alfabetului mai mult r •i θ. Dimensiunea maximă a valorilor pe care le pute•i atribui variabile
este de 15 cifre pentru mantisa •i 2 cifre pentru exponent. con•inutul variabile sunt păstrate chiar •i
atunci când calculatorul este oprit.
u uu uu Pentru a atribui o valoare unei variabile
[Valoare] are [ numele variabilei] w
Exemplu Pentru a aloca 123 la o variabilă
A b c are are A w
Exemplu Pentru a adăuga 456 la variabila A și stoca rezultatul în

B variabilă
aa A + efg are are B w
u uu uu Pentru a vizualiza conținutul unei variabile
Exemplu Afișarea conținutului unei variabile
aa A w
u uu uu Pentru a șterge o variabilă
Exemplu Clear A variabilă
A are are are A w
• Pentru a •terge toate variabilele, selecta•i „utilizarea memoriei“ în modul

MEM.
u uu uu Pentru a atribui aceeași valoare la mai mult de o variabilă
[Valoare] are [ numele primei variabile] a3 (~) [ Numele ultimei variabile] w
• Nu pute•i utiliza " r „Sau“ θ „Ca un nume de variabilă în opera•ia anterioară.
Exemplu Pentru a atribui valoarea 10 variabilelor A prin F
A ba o! are A
3 (~) F w
22
memorie 1-2
k kk kk variabilele cotizanti
• Era posibil pe calculatoare CASIO care nu de•ine func•ii LISTE crea variabile cotizanti de tip A
[I] sau Z [J] după memorie extinsă pentru Defm.
• Noile calculatoare au func•ia LIST pentru a subscriptului con•inutul unei liste, care desemnează,
prin urmare, fiecare element.
p.229 Exemplu List 1 [J] este al patrulea element al acestei liste dacă J = 4
(A se vedea "17. Lista").
• Echivalentul Defm D este instruc•iunea: Seq (0, X, 1, D 1) → Lista

1 sau ...: D → Sun Lista 1 Z variabilă [I] se înlocuie•te cu lista 1
[I].
k kk kk matrice 2-dimensional
p.79 A se vedea „6. Calculele Matrix“.
k kk kk funcţii de memorie [OPTN] - [WFME]
Memoria func•ie este convenabilă pentru stocarea temporară a expresiilor utilizate frecvent. Pentru
stocarea de expresie pe termen lung, este recomandabil să se utilizeze modul grafic pentru expresii •i
modul PRGM pentru programe.
P.27 • { STO} / {RCL} / {fn} / {SEE} ... { protejând func•ia} / {} rechemare func•ia /
{Desemnarea zonei func•iei ca numele variabilei într-o expresie} / {list} func•ia
u uu uu Pentru a salva o funcție
Exemplu stoca funcția (A + B) (A-B) în memoria

n funcții ° 1
K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME) A
( are A + are B) ( are A- are B)
1 ( STO) 1 ( f 1)
• Dacă numărul de memorie de func•ii pe care le atribui•i o func•ie con•ine deja o func•ie,
func•ia anterioară va fi înlocuită cu noua.
u uu uu Pentru a aminti o funcție
Exemplu Pentru a aminti conținutul funcțiilor memoriei n ° 1
K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME) A 2 ( RCL) 1 ( f 1)
• Func•ia amintit apare la pozi•ia curentă a cursorului pe ecran.
23
1-2 memorie
u uu uu Pentru a vizualiza o listă a funcțiilor disponibile
K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME)
4 ( SEE)
u uu uu Pentru a șterge o funcție
Exemplu Ștergerea conținutului funcțiilor memoriei n ° 1
K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME) A 1 ( STO) 1 ( f 1)
• Rularea de rezervă atunci când ecranul este •tergeri gol func•ia de func•ii de memorie specificate.
u uu uu Pentru a utiliza funcțiile stocate
Atunci când o func•ie este stocată în memorie, acesta poate fi amintit •i utilizate pentru calculul. Acest
lucru este util pentru a intra rapid atunci când func•iile de programare sau grafice complot.
exemplu Magazin x 3 + 1 x 2+ x în funcții de memorie și

grafic y = x 3 + x 2 + x + 1
Utiliza•i următorii parametri pentru ferestre View:
Xmin = -4 Ymin = -10
Xmax = 4 Ymax = 10
Xscale = 1 Yscale = 1
! Z c 1 ( Y =) J K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME)
Av M d + b 1 ( STO) 1 ( f 1) ( magazine ( x 3 + 1))
AVX + v1 ( STO) 2 ( f 2) ( magazine ( x 2 + x))
A! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w! 4 ( Schi•a) 5 ( GRPH) 1 ( Y
=)
K 6 ( g) 6 ( g) 3 ( WFME)
3 ( f n) 1 ( f 1) + 2 ( f 2) w
p.111 • Pentru detalii complete despre grafice, a se vedea „8. Grafica“.
k kk kk Stare memorie (MEM)

Pute•i verifica cantitatea de memorie utilizată pentru stocarea fiecărui tip de date, •i pute•i vedea, de
asemenea, cât de multe bytes de memorie sunt încă disponibile.
24
memorie 1-2
u uu uu Pentru a verifica starea memoriei
1. În meniul principal, selecta•i simbolul MEM •i

apăsa•i w.
2. Apăsa•i O din nou w pentru

vizualiza ecranul de stare a memoriei.
Numărul de octe•i încă disponibile
3. utilizare f •i c pentru a muta eviden•iată •i a vedea cantitatea de

memorie (în octe•i) utilizat pentru stocarea fiecărui tip de date.
Următorul tabel prezintă toate tipurile de date care apar pe ecranul de stare a memoriei.
Tip de date semnificație
program programare
statistică Calcule statistice •i grafice
matrice date de memorie matrice
lista de fi•iere date List
Y= func•ii grafice
Desena•i memorie Termenii Graph desen (afi•are, factor de mărire /

mic•orare, afi•aj grafic)
grafic de memorie grafice stocate date
fereastra View Fereastra de afisare a datelor stocate
imagine Ecranul de date grafice
dinamic Grafic Dinamic Data Graph
tabel Tabel de date •i Parcelele Function
recursivitate Tabel de date •i graficul recuren•ei
ecua•ie Ecua•ie date de calcul
memorie alfa Memoria de date alfa
Func•ia Mem Func•ii de memorie de date
financiar date financiare
25
1-2 memorie
k kk kk Eliminarea conținutului memoriei

Proceda•i după cum urmează pentru a •terge datele salvate în memorie.
1. În ecranul indică starea memoriei, utilizarea f •i c pentru a pune

tipul de date pe care dori•i să le •terge•i.
În cazul în care datele de tip selectate la pasul 1 permite ștergerea datelor specifice
2. Apăsa•i 1 ( LED-uri).
123456
* Acest meniu apare când selecta•i meniul
File List.
3. Apăsa•i tasta de func•ie care corespunde datelor pe care dori•i să-l •terge•i.
123456
• Exemplul de mai sus arată meniul de func•ii, care apare când pune {File List} eviden•iată în
pasul 1.
4. Apăsa•i 1 ( DA).
În cazul în care tipul de date pe care îl selectați în pasul 1 permite numai ștergerea datelor în
vrac
123456
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge toate datele.
26
1-3 Opțiunea (OPTN)
Meniul de op•iuni vă permite func•iile de acces •i caracteristici •tiin•ifice care nu sunt afi•ate pe tastatură
de calculator. Con•inutul meniului de op•iuni variază în func•ie de modul în care acest calculator atunci
când apăsa•i K.
Verifica•i lista de comenzi de pe partea din spate a manualului pentru detalii despre meniu op•iunea
(OPTN).
u uu uu Opțiunile de meniu în modurile RUN și PRGM
p.237 • { LISTA} ... { Func•ii lista de meniu}
p.88 • { MAT} ... { opera•ii cu matrice meniu}
p.68 • { CPLX} ... { calcule de meniu cu numere complexe}
p.54 • { CALC} ... { Func•ii de meniu Analiză}
p.272 • { } STAT ... { Meniu Valori statistice variabile estimate}
• { COLR} ... { Meniu grafic culori}

culoare
p.43 • { } HYP ... { Calcule de meniu hiperbolic}
p.43 • { PROB} ... { Calculul distribu•iei de meniu / probabilitate}
p.43 • { NUM} ... { meniu calcule numerice}
p.44 • { angl} ... { meniu pentru transformarea coordonatelor / unghiuri, de conversie / intrare
•aizecelea}
p.44 • { ESYM} ... { Simboluri meniu inginer}
P.139 • { PICT} ... { Meniul Backup / grafice de rechemare}
p.23 • { WFME} ... { Func•ii meniu de memorie}
P.51 • { LOGIC} ... { meniu operatori logici}
Dacă apăsa•i K Următorul meniu de taste func•ionale apare atunci când sistemul implicit este
culoare numărul binar, octal, zecimal sau hexazecimal.
• { COLR} ... { Meniu grafic culori}
uLISTA,
uu uu Opțiunea de meniu
TABLE, EQUA în timpul introducerii datelor numerice în STAT, MAT,
și reapar
• { LIST} / {HYP} / {PROB} / {NUM} / {ENG} / {ESYM} / {WFME} / {LOGIC}
uTABLE,
uu uu meniu
EQUAOpțiune în timpul formulei de intrare în modul GRAPH, Dyna,
și reapar
• { List} / {CALC} / {HYP} / {PROB} / {NUM} / {WFME} / {LOGIC}
Semnifica•ia parametrilor meniului de op•iuni este indicat în paragrafele care acoperă fiecare
mod.
27
1-4 date variabile (VARS) Meniu
Pentru a aminti de date variabile, apăsa•i J pentru a afi•a meniul de date variabile.
{ V-WIN} / {FAPT} / {} STAT / {GRPH} / {} DYNA
{ TABL} / {RECR} / {EQUA} / {TVM}
Verifica•i lista de comenzi de pe partea din spate a manualului pentru detalii privind meniul de date
variabile (VARS).
• Re•ine•i că parametrii EQUA •i TVM apar pentru taste func•ionale ( 3 •i 4) numai atunci când
accesa•i meniul de date variabile de la moda RUN sau PRGM.
• Meniul de date variabile nu apare dacă apăsa•i J

atunci când sistemul implicit este numărul binar, octal, zecimal sau hexazecimal.
k kk kk V-WIN - reamintind valorile de afișare

p.113 Selectarea {V-WIN} de afi•at meniul VARS meniul rememorare a valorilor afi•ate.
u uu uu { X} / {Y} / {T, θ} ... { axa Meniu x} / { axa Meniu y} / { Meniu T θ}
u uu uu { RX} / {RY} / {RT, θ} ... { axa Meniu x} / { axa Meniu y} / { Meniu T θ}

pentru partea dreaptă a ecranului dublu Următorii parametri
apar în aceste meniuri.
• { min} / {max} / {scal} / {} ptch ... { Valoarea minimă} / {valoare maximă} / {scală} / {increment}
k kk kk FAPT - Amintind factori de extindere / reducere

p.134 Selectarea {FACT} din meniu afi•ează VARS meniul de rechemare factorii de reducere / mărire.
• { Xfct} / {} Yfct ... { factor de axă x} / { factor de axă y}
k kk kk STAT - rechemarea datelor statistice Variabilă

simplă sau dublă
Selectarea {} din STAT afi•at meniul VARS statisticile meniul de rechemare pentru variabil unic sau
dublu
{ X} / {Y} / {GRPH} / {PTS} / {TEST} / {} RESLT
u uu uu { X} / {Y} ... { meniul de date x} / { meniul de date y}

Parametrii care apar în acest meniu sunt după cum urmează.
• { n} ... { numărul de date}
P.259 pp/
• { o{poo oo} pp} ... datele medii { x} / { date y}
p.268 • { Σ x} / { Σ y} ... suma datelor { x} / { date y}
• { Σ x 2} / { Σ acolo 2} ... suma pătratelor datelor { x} / { date y}
• { Σ xy} ... { suma produselor de date x •i date y}

28
Variabila de date (VARS) Meniu 1-4
• { x σ n} / { acolo σ n} ... abaterea standard a unei popula•ii de date { x} / { date y}
• { x σ n 1} / { acolo σ n 1} ... devia•ia standard a unui e•antion de date { x} / { date y}
• { Minx} / {} Miny ... Valoarea minimă a datelor { x} / { date y}
• { Maxx} / {} Maxy ... Valoarea maximă a datelor { x} / { date y}
u uu uu { GRPH} ... { date meniu grafice}

Parametrii care apar pe acest meniu sunt după cum urmează.
• { a} / {b} / {c} / {d} / {e} ... { Coeficientul de regresie •i coeficien•ii polinomiali}
• { r} ... { Coeficientul de corela•ie}
• { Q1} / {Q3} ... { primul quartile} / {} treia quartile
• { Med} / {Mod} ... { mediană} / {modul} a datelor de intrare
• { Strt} / {smoală} ... { divizia plecare} / {} nu histograma
u uu uu { PTS} ... { puncte rezumat meniu}

Parametrii care apar pe acest meniu sunt după cum urmează.
• { x 1} / { acolo 1} / { x 2} / { acolo 2} / { x 3} / { acolo 3} ... { puncte rezumat meniu}
u uu uu { TEST} ... { } date de test de rechemare sunt

parametrii care apar în acest meniu.
oo
oo
• { n} / { o oo} / { x σ n 1} ... { numărul de date} / mediu {date} / {devia•ie standard
din e•antion}
• { n 1} / { n 2} ... număr de date {1} / {2} date
• { o{ ooo oooo
1} / oo 2} ... date medii {1} / {2} date
• { x 1 σ} / { x 2 σ} ... devia•ia standard a datelor din mostră {1} / {2} date
• { x p σ} ... { abaterea standard devia•ie standard concentrată}
• { F} ... { valoare F} ( ANOVA)
• { FDF} / {SS} / {MS} ... { grade de libertate} / {suma pătratelor} / {media

} Factor pătrat
• { Edf} / {SES} / {} MSE ... { grade de libertate} / {suma pătratelor} / {media

} Eroare pătrat
u { RESLT} ... { Rezultatul testului de rechemare} Aici sunt

parametrii care apar în acest meniu.
• { p} ... { Valoarea p}
• { z} / {t} / { Chi} / { F} ... { valoare z} / { valoare t} / { valoare χ 2} / { valoare F}
• { Stânga} / {} Dreapta ... { Limita inferioară (terminalul stânga), în intervalul

încredere} / {limită superioară (dreapta terminal) a intervalului de încredere}
• { p} / { p 1} / { ˆp 2} ... { propor•ia estimată a e•antionului} / {propor•ia estimată a

Proba 1} / {propor•ia estimată din proba 2}
• { df} / {s} / {r} / {r 2} ... { grade de libertate} / {eroare standard} / {coeficient

corelare} / {coeficientul de determinare}
29
1-4 Variabila de date (VARS) Meniu
k kk kk Funcții Amintind Graph - GRPH

Selectarea {GRPH} din meniu afi•ează VARS meniul de rechemare următoarele func•ii grafice.
p.156 • { Y} / { r} ... { Func•ia în coordonate rectangulare sau inegalitate} / {func•ie

coordonate polare}
• { Xt} / {Y t} ... parametric grafic func•ie {X t} / {Y t}
• { X} ... { func•ie grafic cu constanta = X}
(Apăsa•i aceste taste înainte de a intra într-o valoare pentru a desemna zona de depozitare.)
Exemplu Pentru a aminti și traseze coordonatele graficului funcției

dreptunghiular y = 2 x 2 - 3, situat în zona de depozitare Y2
Utiliza•i următorii parametri Vizualizare Window grafic.
Xmin = -5 Ymin = -5
Xmax = 5 Ymax = 5
! 4 ( Schi•a) 5 ( GRPH) 1 ( Y =)
J 4 ( GRPH) 1 ( Y) c w
k kk kk Date de configurare Amintind Graph - DYNA

dinamic
Selectarea {DYNA} din meniu afi•ează VARS meniul rechemare a datelor de configurare a
graficului dinamic
p.185 • { Strt} / {End} / {smoală} ... { Valoarea ini•ială a intervalului de coeficien•i} / {valoarea
Coeficien•ii range final} / {incrementează valoarea coeficien•ilor}
k kk kk TABL - Reamintind configurația unui tabel și grafic

și conținutul său
Selectarea {TABL} din meniu afi•ează VARS meniul rechemare crearea unui tabel •i grafic •i
con•inutul său.
P.208 • { Strt} / {End} / {smoală} ... { Valoarea ini•ială a intervalului de masă} / {valoarea finală
intervalul tabelului} / {incrementează valoarea tabelului}
• { Reslt} ... { matricea continutului tabelului}
• Articolul Reslt apare pentru tasta func•ională 4 numai în cazul în care meniul anterior este afi•at în
modul RUN sau PRGM.
30
Exemplu Pentru a aminti conținutul tabelului numeric pentru funcția

y = 3 x 2 - 2, când masa melodia începe (Start) cu 0 și se termină (End) 6 și cu
creșterea (smoală) este egal cu 1
4 ( Reslt) w
k kk kk RECR - Regăsirea o formulă recursivitate, plaja

și conținutul tabelului
Selectarea {RECR} din meniu afi•ează Vars următoarele date de recuren•ă meniul rechemare.
u uu uu { FORMULAR} ... { formule de meniu date recuren•ă} parametrii care apar

în acest meniu sunt după cum urmează.
P.218 • { are n} / { are n + 1} / { are n + 2} / { b n} / { b n + 1} / { b n + 2} ... expresii { are n} / { are n + 1} / { are n + 2} / { b n} / { b n + 1} / { b n + 2}
u uu uu { RANG} ... { Gama de tabel de date meniu} Parametrii care apar în acest
meniu sunt după cum urmează.
P.219 • { Strt} / {End} ... { Valoarea ini•ială a gamei unui tabel} / {valoarea finală a intervalului unui tabel}
• { are 0} / { are 1} / { are 2} ... { valoare are o termenul de zero} / {valoarea are 1 primul termen} / {valoarea are 2 al doilea
termen}
• { b 0} / { b 1} / { b 2} ... { valoare b o termenul de zero} / {valoarea b 1 primul termen} / {valoarea b 2 al doilea

termen}
• { are n St} / { b n St} ... originea graficului convergen•ă / divergen•ă cu formula recursie { are n}
/ { b n} ( WEB grafic)
u uu uu { Reslt} ... { matricea continutului tabelului}

Selectarea {Reslt} afi•ează o matrice care arată con•inutul tabelului recursivitate.
• Acest lucru este posibil numai în modurile RUN •i PRGM.
Exemplu amintesc conținutul tabelului număr pentru formula

recurență are n = 2 n + 1, atunci când intervalul de masă este între Start = 1 și End =
6
3 ( Reslt) w
31
1-4 Variabila de date (VARS) Meniu
• Con•inutul de masă rechemate prin opera•ia de mai sus este stocată automat în matrice de
memorie (MatAns).
• Apare o eroare dacă efectua•i opera•ia de mai sus atunci când nu func•ii de tabelă digitale •i
formule recursie este în memorie.
k kk kk EQUA - reamintind coeficienți de ecuații și soluții

Selectarea {EQUA} din afi•ajele meniului VARS coeficientii meniu rechemare •i solu•ii pentru
ecua•ii.
p.101 • { S-Rj} / {S-Cof} ... matrice {solu•ii} / {Coeficien•i} pentru ecua•iile

Liniare de două până la •ase necunoscute.
p.104 • { P-Rj} / {P-Cof} ... matrice {solu•ii} / {Coeficien•i} pentru ecua•iile

un pătratică sau cubică.
Exemplul 1 amintesc soluțiile pentru următoarele ecuații liniare

două necunoscute 2 x + 3 y = 08
martie x + 5 y = 14
1 ( S-Rj) w
Exemplul 2 Pentru a aminti coeficienții pentru următoarele ecuații liniare

4 cu trei necunoscute x +
y - 2 z = -1
x+6y+3z=1
- 5 x + 4 y + z = -7
2 ( S-Cof) w
Exemplul 3. Pentru a aminti soluțiile pentru ecuația de gradul doi
2 x 2 + x - 10 = 0
3 ( P-Rj) w
Exemplul 4 Pentru a aminti coeficienții pentru următoarea ecuație pătratică
2 x 2 + x - 10 = 0
4 ( P-Cof) w
32
• Coeficien•ii •i solu•iile rechemate prin opera•iile precedente sunt stocate automat în memoria
matrice (MatAns).
• În următorul caz apare o eroare:
- Nici un factor a fost introdusă în ecua•ia
- Nici o solu•ie a fost ob•inută pentru ecua•ia
k kk kk TVM - rechemarea datelor de calcul financiare

Selectarea {TVM} din meniul afi•ează VARS datele de meniu rechemare calcule financiare.
• { n} / {I%} / {PV} / {PMT} / {FV} ... { termenele de plată (plă•i)} / {%

interes} / {} Capital / {suma de plată} / {pozi•ia capitalizat valoarea contului după ultima plată}
• { P / Y} / {C / Y} ... { numărul de perioade de plată pe an} / {numărul

perioade de compoundare pe an}
33
1-5 Programul (PRGM) Meniu
Pentru a afi•a meniul programului (PRGM), introduce•i mai întâi în modul

RUN sau PRGM Din meniul principal, apoi apăsa•i! W. Selec•iile disponibile în meniul
programului (PRGM) sunt după cum urmează.
• { COM} {...} meniul de comandă de programare
• { CTL} ... {meniu comenzi de control de programare}
• { JUMP} ... {meniu de comandă salt}
• {?} {...} intrare de comandă
• {^^^ ^^} {...} Control ie•ire
• { CRJ} {...} meniu de comandă de •tergere
• { DISP} ... {meniul de comandă de afi•are}
• { REL} ... {meniu operator de rela•ională salt condi•ionat}
• { I / O} ... {comenzi meniu de intrare / ie•ire}
• {: } ... {instruc•iune multiplă separator}
Meniul tastă func•ională apare dacă apăsa•i! W în RUN sau PRGM, atunci când sistemul implicit este
numărul binar, octal, zecimal sau hexazecimal.
• { Prog} / {JUMP} / {?} / {^ ^^ ^^} / { REL} / {:}
Func•iile atribuite tastelor func•ionale sunt identice cu cele din modul Comp.
Pentru detalii despre comenzile disponibile în meniuri diferite, pute•i accesa din meniul programului, a
P.351 se vedea „20. Programarea“.
34
capitol
2
calcule manuale
2-1 2-2 calcule de bază Funcții
speciale 2-3 Calcule funcționale
Selectați meniul Run

Setați ecranul de configurare! Z
35
2-1 Calcule de bază
k kk kk aritmetică
• Introduce•i calcule aritmetice în care acestea sunt scrise, de la stânga la dreapta.
• Utiliza•i butonul - pentru a introduce o valoare negativă.
• Utiliza•i butonul - pentru scăderea.
• Calculele sunt efectuate la interior cu o mantisă de 15 cifre. Rezultatul este rotunjit la o mantisă
de 10 cifre înainte de a fi afi•at.
• Pentru opera•ii aritmetice mixte, înmul•ire •i împăr•ire au prioritate fa•ă de adunarea •i

scăderea.
exemplu operație Vizualizare
23 + 4.5-53 = -25.5 23 + 4.5-53 w - 25.5
56 × ( -12) ÷ ( -2.5) = 268,8 56 * -12 / -2.5 w 268.8
(2 + 3) × 10 2 = 500 ( 2 + 3) * 1 Z 2 w * 1 500
1 + 2-3 × 4 ÷ 5 + 6 = 6,6 1 + 2-3 * 4/5 + 6 w 6.6
100 - (2 + 3) × 4 = 80 100- (2 + 3) * 4 w 80
2 + 3 × ( 4 + 5) = 29 2 + 3 * (4 + 5 w * 2 29
(7-2) × ( 8 + 5) = 65 ( 7-2) (8 + 5) w * 3 65
6 = 0,3
6 / (4 * 5) w * 4 0.3
4×5
* 1 „(2 + 3) Z 2 „nu da rezultatul corect. Întotdeauna introduce•i acest calcul în modul indicat.
* 2 parantezele de închidere (imediat înainte de func•ionare a cheii w)

pot fi omise, indiferent de numărul necesar.
* 3 Un semn de multiplicare situat imediat înainte de deschidere între paranteze pot fi omise.
* 4 Identic cu 6/4/5 w.
k kk kk Numărul de zecimale, numărul de cifre semnificative,

Gama de notație exponențială
P.6 • Aceste setări pot fi făcute atunci când selecta•i formatul de afi•are (Display) de pe ecranul de
configurare.
• Chiar •i după numărul de zecimale sau numărul de cifre semnificative a fost stabilit, calculele
interne sunt efectuate cu ajutorul unui mantisa format din 15 cifre, •i afi•ate valorile sunt stocate cu
o mantisă de 10 cifre. Utilizarea Rnd ( 4) Meniu calcule numerice (NUM) pentru a rotunji valoarea
p.43 afi•ată •i depozita•i-l cu numărul de zecimale •i cifre semnificative.
36
Calcule de bază 2-1
• numărul de zecimale (Fix) •i cifre semnificative (Sci) rămâne valabil atâta timp cât nu le modifica•i
sau până când nu modifica•i intervalul de afi•are exponen•ială (Norma). Re•ine•i că setarea Sci
automat revine la norma 1 ori de câte ori intra•i în modul financiar.
p.323
• Pentru a modifica intervalul de afi•are exponen•ială (Norma), apăsa•i

3 ( Norma) în cazul în care meniul Format de afi•are (Display) este pe ecran. De fiecare dată
când faci acest lucru, următoarele două setări alternative.
Norma 1 ........... afi•are exponen•ială pentru valori în afara intervalului

10 -2 10 10
Norma 2 ........... afi•are exponen•ială pentru valori în afara intervalului

10 -9 10 10
exemplul 100 ÷ 6 = 16.66666666 ...
condiție operație Vizualizare
100/6 w 16.66666667
4 zecimale ! Z ccccccccc
*1
1 ( Fix) 5 ( 4) Jw 16.6667
5 cifre semnificative! Z ccccccccc

1.6667 E*+ 01
1
2 ( Sci) 6 ( g) 1 ( 5) Jw
Revocă caietul de sarcini! Z ccccccccc

3 ( norma) Jw 16.66666667
* Valorile afi•ate sunt rotunjite la zecimala specificat.

1
exemplul 200 ÷ 7 × 14 = 400
condiție operație Vizualizare
200/7 * 14 w 400
3 zecimale ! Z ccccccccc
1 ( Fix) 4 ( 3) Jw 400.000
Calculul continuu utilizând

afi•ajul 200/7 w 28.571
10 cifre. * an × _
14 w 400.000
• În cazul în care acela•i calcul este realizată folosind numărul specificat de cifre:
200/7 w 28.571
Valoarea salvată
este intern K 6 ( g)
numere rotunjite 4 ( NUM) 4 ( RND) w 28.571
zecimală specificată. * an × _
14 w 399994
37
2-1 Calcule de bază
k kk kk Calcule cu variabile
193.2 are are A w 193.2
193.2 ÷ 23 = 8,4 are A / 23 w 8.4
193.2 ÷ 28 = 6,9 are A / 28 w 6.9
38
2-2 Caracteristici speciale
k kk kk funcţia de răspuns
Această func•ie stochează ultimul rezultat ob•inut prin presare w ( cu excep•ia cazului în operarea
tastei w are ca rezultat o eroare). Rezultatul este stocat în memoria de răspuns.
u uu uu Pentru a utiliza conținutul memoriei de răspuns într-un calcul
Exemplul 123 + 456 = 579
789-579 = 210
A BCD + efg w
hij-! kw
• Cea mai mare valoare care poate con•ine memoria de răspuns este de 15 cifre pentru mantisa •i 2
cifre pentru exponent.
• Con•inutul memoriei de răspuns nu este •tearsă atunci când cheia A este apăsat sau
alimentarea este oprită.
• Re•ine•i că con•inutul memoriei de răspuns nu este modificat printr-o opera•iune care atribuie
valori la valorile de memorie (cum ar fi:
f are are A w).
k kk kk Exécution de calculs continus

Calculatorul vă permite să utiliza•i rezultatele calculelor ca argument în calculul următor. Pentru a face
acest lucru, utiliza•i rezultatul anterior de calcul, care este în prezent stocate în memoria de răspuns.
exemplul 1 ÷ 3 =
1÷3×3=
Ab/dw
(Continuînd) * d w
P.16 Calculele continue pot fi de asemenea utilizate cu func•ii de tip A ( x 2 x- 1 x!) + - ^ ( x y), x
. ° “.
39
2-2 caracteristici speciale
k kk kk Folosind funcția de repetare

stochează func•ia de repetare ultimul calcul efectuat în memorie reluarea. Pute•i aminti con•inutul
memoriei reluarea prin apăsarea d sau e.
Dacă apăsa•i e, calculul apare cu cursorul la început. presare d este utilizat pentru a afi•a cursorul la
finalul calculului. Pute•i face modificări la voin•ă în calcul, apoi rula•i din nou.
Exemplu Realizați următoarele două calcule
4.12 × 6,4 = 26.368
4.12 × 7,1 = 29.252
A e.bc * ge w
dddd
hb
• Un ramasite de calcul stocate în memorie reluarea până când atinge un nou mod de calcul
sau schimba-l.
• Con•inutul memoriei de reluare nu sunt •terse atunci când apăsa•i A astfel încât să pute•i aminti un
calcul •i va executa chiar •i după efectuarea unei resetari. Cu toate acestea, con•inutul memoriei
reluare este •ters de fiecare dată când trece la un alt mod sau un alt meniu.
• După ce a•i apăsat A pute•i apăsa f sau

c să reamintească calculele precedente, în ordine, începând cu cel mai nou la cel mai vechi
(Function Multi-Replay). Pute•i utiliza e sau d pentru a muta cursorul într-un calcul •i de a face
modificări pentru a crea un nou calcul. Cu toate acestea, con•inutul memoriei multiple repeti•ii este
•tearsă ori de câte ori schimba•i meniul.
exemplu
A BCD + efg w
cde-fgh w
f ( Un calcul anterior)
f ( Două calcule)
40
caracteristici speciale 2-2
k kk kk Pentru a face corecții în calculul inițial
exemplul 14 ÷ 0 × 2.3 a intrat din greșeală în loc de 14 ÷ 10 × 2.3
A fie / CD * w
presa d sau e.
Cursorul va trece automat la loca•ia cauza erorii.
Face•i modificările necesare.
d! [ b
Reexecuta•i calcul.
k kk kk Utilizarea Multistatements
instruc•iuni multiple sunt formate prin conectarea unui număr de instruc•iuni individuale pentru
executarea secven•ială. Pute•i utiliza mai multe declara•ii în calcule manuale •i în calculele
programate. Două moduri sunt disponibile pentru conectarea instruc•iuni pentru a forma mai multe
instruc•iuni.
• Colon (:)
Declara•iile care sunt conectate cu două puncte sunt executate de la stânga la dreapta, fără să se oprească.
• rezultat de comandă de afișare (^ ^^)

^^
Atunci când execu•ie ajunge la sfâr•itul unei declara•ii, urmată de o comandă de afi•are rezultat,
execu•ie se opre•te •i rezultatul până pe ecran care apare puncte. Pute•i relua executia prin apăsarea
butonului w.
41
2-2 caracteristici speciale
exemplu 6.9 × = 848.7 123
123 ÷ 3.2 = 38.4375
A b c are are A! W6 ( g)
5 (:) gj * are A! W 5 (^) are A / dc w
Rezultate intermediare dezvoltate

în cazul în care se utilizează „^“.
• Re•ine•i că rezultatul final al unei multi-declara•ie este întotdeauna afi•ată, se termină sau nu un
rezultat al controlului de afi•are.
• Nu pute•i construi un multi-declara•ie în care o instruc•iune utilizează în mod direct rezultatul

instruc•iunii anterioare.
exemplul 123 × 456: × 5
invalid
42
2-3 Calcule funcționale
k kk kk funcţiile din meniu

Calculatorul include cinci meniuri func•ionale pentru acces la func•ii •tiin•ifice nu imprimate pe
tasta.
• Con•inutul fiecărui meniu func•ie variază în func•ie de modul de care a•i selectat în meniul principal
înainte de a apăsa butonul K. Următoarele exemple arată meniuri func•ionale care apar în modul RUN
sau PRGM.
u uu uu Calcule hiperbolic (HYP) [OPTN] - [HYP]
• { sinh} / {cosh} / {} tanh ... sinusului hiperbolic {} / {cos} / {tangent}
• { sinh- 1} / { cosh- 1} / { tanh- 1} ... inverse sinusului hiperbolic {} / {cosinus} / {tangent}
u uu uu Calculele de probabilitate / alocare (PROB) [OPTN] - [PROB]
• { x!} ... { apăsa•i după introducerea unei valori pentru a ob•ine factorialul
această valoare}
• { n P r} / {n C r} ... { permutare} / {combina•ie}
• { Ran #} ... { pseudo-aleatoare de generare de numere (0-1)}
p.273 • { P (} / {Q (} / {R (} ... probabilitate normală P {( t)} / { Q ( t)} / { R ( t)}
• { t (} ... { Valoarea variantei normalizate t (x)}
u uu uu calcule numerice (NUM) [OPTN] - [NUM]
• { Abs} ... { Selecta•i această setare •i introduce•i o valoare pentru

Valoarea absolută a acestei valori.}
• { Int} / {} Frac ... Selecta•i parametrul •i introduce•i o valoare pentru a extrage

{Întreg} / {frac•ie}.
• { RND} ... { runde valoarea utilizată pentru calcule interne 10 cifre

Semnificative (în func•ie de valoarea stocată în memoria de răspuns), sau numărul de
zecimale (fix) •i numărul de cifre semnificative (Sci) pe care le-a•i definit.}
• { Intg} ... { Selecta•i această setare •i introduce•i o valoare pentru cel mai
cel mai mare număr întreg, care nu este mai mare decât această valoare.}
43
uOperations
uu uu Unități de coordonate unghi de conversie, notația sexagesimal
(ENG)
[OPTN] - [ENG]
• { °} / { r} / {g} ... { grad} / {radiani} / {} grad pentru o anumită valoare de intrare
• { ° „} ... { define•te grade (ore), minute, secunde, când intrarea unui

Valoarea sexagesimal}
← •
• { ° „} ... { converte•te o valoare zecimală la valoarea sexagesimal}
← •
• fila { ° „} Apare numai atunci când un rezultat de calcul este pe ecran.
• { Pol (} / {R (} ... coordonate dreptunghiular conversie {polar} /

{Polar dreptunghiular}
u uu uu Calculele Inginerie notație (ESYM) [OPTN] - [ESYM]
• { m} / { μ} / { n} / {p} / {f} ... { milli (10- 3)} / { micro (10- 6)} / { nano (10- 9)} / { pico (10- 12)} /
{} Femto (10- 15)}
• { k} / {M} / {G} / {T} / {P} / {E} ... { kg (10 3)} / { mega (10 6)} / { 10 giga 9)} / { tera (10 12)} / { peta
(10 15)} / { exa (10 18)}
← •
• { ENG} / {ENG} ... Muta•i punctul zecimal al valorii afi•ate
trei cifre la {stânga} / {dreapta} •i {} / {descreste cre•te} exponentul de trei.
Când utiliza•i nota•ie de inginerie, simbolul de inginerie, de asemenea, modificări.
← •
• Op•iunile de meniu {ENG} •i {} ENG apar numai când un rezultat de calcul este pe ecran.
k kk kk unghi Units
• După ce a specificat o unitate de col•, rămâne valabilă până este specificată o altă unitate. Caietul
de sarcini este păstrat chiar •i atunci când alimentarea este oprită.
P.5 • Asigura•i-vă că pentru a alege „Comp“ pentru calcul / binar, octal, zecimal, hexazecimal.
Conversia 4,25 radiani ! Z cccc

grade. 1 ( deg) J 4.25 K 6 ( g)
5 ( angl) 2 ( r) w 243.5070629
47.3 ° + 82.5 rad = 4,774.20181 ° 47.3 + 82.5 2 ( r) w 4,774.20181
44
Calcule funcționale 2-3
k kk kk trigonometrice și trigonometrice inverse

P.5 • regla•i întotdeauna unitatea unghi înainte de a efectua func•ia trigonometrice •i func•ia
trigonometrice inverse.
π
(90 ° = --- radiani = 100 grade) 2
păcatul 63 ° = 0.8910065242 ! Z cccc

1 ( deg) J
s 63 w 0.8910065242
cos ( π rad) = 0.5 ! Z cccc

3
2 ( Rad) J
c (! 7 / d) w 0.5
tan (- 35gra) =
- 0.6128007881 ! Z cccc
3 ( GRA) J t 35 w -0.6128007881
2 • păcat 45 ° × 65 cos °
= 0.5976724775 ! Z cccc
1 ( deg) J
2 * s * 45 c 65 w * 1 0.5976724775
cosec 30 ° = 1 = 2 1 / s 30 w 2
sin30 °
păcatul 1 0,5 = 30 °
( x când păcatul x = 0,5) ! W 0.5 * 2 w 30
* * 1 poate fi omisă.
* 2 Intrarea de la zero ini•ial nu este necesară.
45
k kk kk Funcții logaritmice și exponențială
1,23 log (log 10 1,23) =

8.990511144 × 10 -2 L 1.23 w .08990511144
In 90 (log e 90) = 4.49980967 eu 90 w 4.49980967
10 1,23 = 16.98243652 (Pentru a ob•ine

antilogarithm logaritmului 1.23)
! 0 1.23 w 16.98243652
e 4.5 = 90.0171313 (Pentru a ob•ine

antilogarithm de logaritm natural
4.5) ! e 4.5 w 90.0171313
(-3) 4 = ( -3) × ( -3) × ( -3)

× ( -3) = 81 (- 3) M 4 w 81
- 3 4 = - (3 × 3 × 3 × 3) = -81 - 3M4w - 81
1
7
123 (= 123 7)
= 1.988647795 7! q 123 w 1.988647795
2 + 3 ×3 64 - 4 = 10 2 + 3 * 3! q 64-4 w * 1 10
* 1 ^ ( x y) •i x au prioritate fa•ă de înmul•ire •i împăr•ire.
k kk kk Funcții hiperbolice și hiperbolice inverse

sinh 3.6 = 18.28545536 K 6 ( g) 2 ( HYP)

1 ( Sinh) 3.6 w 18.28545536
cosh 1.5-1.5 sinh K 6 ( g) 2 ( HYP)

= 0.2231301601 2 ( cosh) 1.5- 1 ( Sinh) 1.5 w 0.2231301601
= e -1.5 I! Kw - 1.5
(Dovada cosh x ± Sinh x = e ± x)
cosh -1 20 = 0.7953654612 K 6 ( g) 2 ( HYP)

15
5 ( cosh -1) ( 20/15) w 0.7953654612
Se determină valoarea x
unde tanh 4 x = 0,88
x = tanh- 1 0,88
4= K 6 ( g) 2 ( HYP)
0.3439419141 6 ( tanh -1) 0,88 / 4 w 0.3439419141
46
k kk kk alte funcții
2 + 5 = 3.65028154 ! 9 2+! 9 5 w 3.65028154
(-3) 2 = ( -3) × ( -3) = 9 (- 3) XW 9
- 3 2 = - (3 × 3) = -9 - 3 XW -9
1 ( 3! X 4! X)
- - - - - - - - -- - 1 = 12 ! XW 12
1
--- - ---
3 4
8! (= 1 × 2 × 3 × × .... 8) 8 K 6 ( g) 3 ( PROB)
= 40320 1 ( x!) w 40320
3
36 × 42 × 49 = 42 ! # ( * 42 * 36 49) w 42
Generarea unui număr K 6 ( g) 3 ( PROB)

aleatoare (număr pseudo 4 ( # Ran) w ( Ex.) 0.4810497011
aleator între 0 •i 1)
Care este valoarea absolută a

logaritmului 3? 4
K 6 ( g) 4 ( NUM)
| log 3 4| = 0.1249387366
1 ( Abs) l ( 3/4) w 0.1249387366
Care este partea întreagă K 6 ( g) 4 ( NUM)

a - 3.5? 2 ( Int) - 3.5 w -3
Care este partea zecimală K 6 ( g) 4 ( NUM)

a - 3.5? 3 ( FRAC) - 3.5 w - 0.5
Care este numărul întreg K 6 ( g) 4 ( NUM)

mai aproape, care să nu depă•ească 5 ( Intg) - 3.5 w -4
Nu - 3.5?
47
k kk kk Coordonată de conversie
u uu uu coordonate rectangulare u uu uu coordonate polare
• Cu coordonate polare, θ poate fi calculat •i afi•at într-un interval de -180 ° < θ < 180 ° ( radiani •i grade
au acela•i interval).
Găsiți exemplu r și θ ° când x = 14 și y = 20.7
operație Vizualizare
! Z cccc 1 ( deg) J
K 6 ( g) 5 ( angl) 6 ( g)
1 ( Pol () 14,20.7) w Anii 1 -24.989- → 24.98979792 ( r)
2 -55.928- → 55.92839019 ( θ)
• la rechemare r: ListAns [1] w, θ: ListAns [2] w
Găsiți exemplu x și acolo când r = 25 θ = 56 °
! Z cccc 1 ( deg) J
K 6 ( g) 5 ( angl) 6 ( g)
2 ( Rec () 25,56) w Anii 1 -13.979- → 13.97982259 ( x)
2 -20.725- → 20.72593931 ( y)
• Pentru a aminti valorile •i să le utilizeze în calcule.
r: ListAns [1] w θ: ListAns [2] w

x: ListAns [1] w acolo: ListAns [2] w
Lista este ob•inută prin K 11.
k kk kk Permutări și combinații
u uu uu permutare u uu uu combinație
n! n!
n P r = ----- n C r = -------
( n - r)! r! (n - r)!
48
Exemplu Pentru a calcula numărul posibil de aranjamente diferite

4 elemente sunt selectate dintre elementele 10
formulă operație Vizualizare
10 P 4 = 5040 10 K 6 ( g) 3 ( PROB)
2 ( n P r) 4 w 5040
Exemplu Pentru a calcula numărul posibil de combinații diferite de 4

elemente selectate din elemente 10.
formulă operație Vizualizare
10 C 4 = 210 10 K 6 ( g) 3 ( PROB)
3 ( n C r) 4 w 210
k kk kk fracțiunile
• Aten•ie: Cheia M poate fi de asemenea utilizat pentru transferul de date. Verifica•i atribuirea •i
pune-l în starea de calcul frac•iuni. Pentru a face acest lucru:
m LINK W6 ( IMGE) 1 ( OFF)

• Valorile frac•ionale sunt afi•ate cu numărul întreg mai întâi, apoi numărătorul •i apoi numitorul.
februarie 1 13
- - 3+-=3+- 2N5+3N1N4w 3 {13 {20
5 4 20
= 3,65 (Conversia zecimal * 1) M 3,65
1 1
----- + ----- 1 N 2578 + 1 N 4572 w 6.066202547 E -04 * 2
2578 4572 = 6.066202547
× 10 -4 (Format afi•are Norma 1)
1
- - × 0,5 = 0,25 1 N * 2. . 5w 0,25 * 3
02
1 5
- - - - - -=1+-11 1 N ( 1 N 3 + 1 N 4) w * 4 {{1 5 7
7
-- + --
03 aprilie
* 1 Frac•iile pot fi convertite la valori zecimale •i invers.

* 2 Atunci când numărul total de caractere, inclusiv valoarea întreagă a numărătorul, numitorul •i separatorul
depă•e•te 10, frac•ia de alimentare este automat convertit în zecimal.
* 3 Calculele care con•in ambele frac•ii •i zecimale sunt calculate în formă zecimală.
* 4 Pute•i include frac•iuni din cadrul numărătorul sau numitorul unei frac•ii prin punerea numărătorul sau numitorul
în paranteze.
49
k kk kk Calcule Inginerie notație

p.44 Introduceti simboluri inginer din meniul nota•ie Engineer.
! Z CCCCC cccc 4 ( eng) J
999 K (kilo) +25 k (kg) 999 K

= 1,024 M (mega) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( ESYM)
6 ( g) 1 ( k) + 25 1 ( k) w 1.024M
9 ÷ 10 = 0,9 = 900 m (milli) 9/10 w 900.m

K 6 ( g) 6 ( g) 1 ( ESYM)
6 ( g) 6 ( g)
← •
3 ( ENG) * 1 0.9
← •
3 ( ENG) * 1 0.0009k
2 ( ENG) * 2 0.9
2 ( ENG) * 2 900.m
* 1 Transformă valoarea afi•ată la următoarea unitate de inginerie mai mare, prin deplasarea punctului zecimal al celor
trei unită•i la dreapta.
* 2 Transformă valoarea afi•ată la următoarea unitate de inginerie inferioară, prin deplasarea punctului zecimal al
celor trei unită•i la stânga.
50
k kk kk operatori logici (AND, OR, NOT) [OPTN] - [LOGIC]
P.52 Meniul operatori logici oferă o varietate de operatori logici.
• { Și} / {sau} / {} Nu ... { Logică •i} / {SAU logic} / {NOT logic}

Exemplu Ce este logic a A și B atunci când A = 3 și B = 2?
A și B = 1
3 are are A w
2 are are B wa A K 6 ( g) 6
( g)
4 ( Logic) 1 ( •i) are B w 1
Exemplu Care este OR logic a A și B atunci când A = 5 și B = 1?
A SAU B = 1
5 are are A w
1 are are B wa A K 6 ( g) 6
( g)
4 ( Logic) 2 ( sau) are B w 1
Exemplu Set O negare când A = 10
NU A = 0
10 are are A w
K 6 ( g) 6 ( g)
4 ( Logic) 3 ( nu) are A w 0
51
Despre operații logice
• O opera•ie logică produce întotdeauna 0 sau 1, ca rezultat.
• Următorul tabel prezintă toate rezultatele care pot fi produse de AND •i OR opera•iuni.
Valoarea sau Expression valoarea A sau expresia BA BA AND OR B
AG0 BG0 1 1
AG0 B=0 0 1
A=0 BG0 0 1
A=0 B=0 0 0
• Următorul tabel prezintă rezultatele ob•inute de opera•ie nu.
O valoare sau expresie NU A
AG0 0
A=0 1
52
capitol
calcule numerice
3-1 Înainte de efectuarea unui calcul 3-2
Calcule diferențiale
3-3 Calcule pătratice diferențiale Calcule 3-4 integrări
3-5 Calcularea valorilor maxime / minime 3-6 sunt

calcule ( Σ)
53
3-1 Înainte de a efectua un calcul
Această sec•iune descrie parametrii care sunt disponibile în meniurile care le utiliza•i pentru a
face calcule cu rezolu•ie, valori diferen•iale / pătratice diferen•ială, integrare, maxime / minime Σ.
P.27 Când este afi•at meniul de op•iuni, apăsa•i 4 ( CALC) pentru a afi•a meniul de analiză func•ii. aceste
elemente de meniu utilizate pentru a efectua anumite tipuri de calcule.
• { Solve} / { d / dx} / {d 2 / dx 2} / { ∫ dx} ... Calcule {rezolu•ie} / {diferen•ială} /

{Diferen•ial pătratic} / {integrare}
• { Fmin} / {Fmax} / { Σ (} ... Calculele {valoare minimă} / {valoare maximă} / { Σ

(Sigma)}
Rezoluția calcularea
Sintaxa pentru utilizarea func•iei rezolva într-un program este după cum urmează.
Rezolva ( f (x), n, a, b)
Limita superioară Limita

inferioară Valoare ini•ială
estimată
• Două metode diferite pot fi folosite pentru rezolu•ia Calculeaza: atribuirea directă •i intrarea
unui tabel de variabile. Cu atribuirea directă (metoda descrisă aici), le atribui•i valori direct
variabilelor. Acest tip de intrare este identică cu cea utilizată cu controlul de rezolu•ie în modul
de programare. Tabelul Variabila de intrare este utilizat cu func•ia de moda rezolvare ecua•ie.
P.394 Această metodă este recomandată pentru cele mai multe intrări în func•ia de rezolu•ie.
p.107
54
3-2 Calcule diferențiale [OPTN] - [CALC] - [ d / dx]
Pentru a efectua calcule diferentiale, mai întâi afi•area meniului analiza func•iilor •i apoi introduce•i
valorile în următoarea formulă.
2 ( d / dx) f (x), o, A x)
Cre•terea / scăderea x
Punctul unde derivatul urmează să fie determinată
d
d / dx (f (x), are A x) ⇒ --- f (a)
dx
Diferen•ierea pentru acest tip de calcul este definit ca:
f (a + A x) - f (a) f „(a)
= lim -------------
Ax→0 Ax
În această defini•ie, infinitezimal se înlocuie•te cu suficient de mici A x cu jurul valorii f „(a) calculat ca:
f (a + A x) - f (a) f „(a) -------------

Ax
Pentru a oferi cea mai mare precizie posibilă, unitatea centrală utilizează diferen•a pentru a efectua
calcule diferen•iale. Exemplul următor ilustrează diferen•a medie.
Pantele punctelor are •i are + A x •i puncte are •i are - A x în func•ia
y = f (x) sunt:
f (a + A x) - f (a) A acolo f (a) - f (a - A x) ∇ acolo

- - - - - - - - - -- - - = --- ------------- = ---
Ax Ax Ax ∇x
In exemplul de mai sus, A y / A x se nume•te diferen•a în fa•ă, în timp ce ∇ y / ∇

x este diferen•a înapoi. Pentru deriva•ii de calculeazÄƒ, unitatea ia media dintre valorile A y / A x •i ∇ y / ∇
x oferind astfel o mai mare precizie pentru derivate.
55
3-2 Calcule diferențiale
Această medie, care se nume•te diferen•a medie, este exprimat ca:
1 f (a + A x) - f (a) f (a) - f (a - A x)
f „(a) = - ------------- + -------------
2 Ax Ax
f (a + A x) - f (a - A x)
= -----------------
2Ax
u uu uu Pentru a efectua un calcul diferențial
Exemplu Pentru a determina derivatul în punctul x = 3 pentru funcția

y = x 3 + 4 x 2 + x - 6, în cazul în care creșterea sau scăderea x este
definit de A AA AA x = 1 - 5.
E
Introduce•i func•ia f (x).
A K 4 ( CALC) 2 ( d / dx) v M d + e vx + v- g,
Introdu litera x = a pentru care dori•i să determine derivatul.
d,
intra A x că este cre•terea / scăderea x.
b Z- f)
• În func•ia f (x), numai X poate fi folosit ca variabilă în expresii. Alte variabile (A la Z, r θ) sunt
tratate ca •i constante, iar valoarea atribuită acelei variabile este utilizată în calcul.
• intrarea A x •i paranteza de închidere poate fi omisă. Dacă nu reu•esc A x calculatorul utilizează în

mod automat o valoare pentru A x care este adecvat pentru derivatul pe care încerca•i să
determine.
• Discontinuă a prezentat elemente sau sec•iuni la o schimbare semnificativă poate afecta

precizia sau chiar cauza o eroare.
56
Calcule diferențiale 3-2
k kk kk Aplicații calcule diferentiale

• Diferen•ialele pot fi adăugate, se scade, înmul•it sau împăr•it la fiecare dintre ele.
d d
- - - f (a) = f „(a), --- g (a) = g „(a) dx
dx
Prin urmare:
f „(a) + G '(a), f' (a) × g „(a), etc.
• Rezultatele diferen•iale pot fi utilizate în adunare, scădere, înmul•ire •i împăr•ire, •i în

func•ii.
2 × f „(a), log ( f „(a)), etc.
• Func•iile pot fi folosite pentru to•i termenii ( f (x), are A x) un diferen•ial.
d
- - - (păcatul x + cos x sin0,5) etc.
dx
• Nu pute•i utiliza o expresie de calcul Solve, diferen•ial, diferen•ial pătratic, integrare, maximă /
valoare minimă sau Σ într-un termen de calcul.
• Apăsând pe A in timpul calcularii unui diferen•ial (în timp ce cursorul nu este afi•at pe ecran)
întrerupe calculul.
• Utiliza•i întotdeauna radiani (modul Rad) ca unitatea de unghi la efectuarea diferen•ialele

trigonometrice.
57
3-3 Calcule pătratice diferențiale
[OPTN] - [CALC] - [ d 2 / dx 2]
După afi•area meniului de analiză func•ii, pute•i diferen•ialele pătratice de intrare folosind oricare
dintre cele două formate.
3 ( d 2 / dx 2) f (x), a, n)
Limita finală ( n = 1 la 15) Coeficientul

diferential Punct
d2 d2
- - - ( f (x), are n) ⇒ --- f (a) dx 2
dx 2
Quadratic calculele diferen•iale produc o valoare diferen•ială aproximativă de diferen•ial cu formula

următoarea ordine a doua, care se bazează pe interpretarea polinom lui Newton.
- f (x - 2 h) + 16 f (x - h) - 30 f (x) + 16 f (x + h) - f (x + 2 h)
f '' (x) = -----------------------------------------------
12 h 2
În această expresie, valorile pentru „cre•teri suficient de mici

x Sunt calculate în secven•a din următoarea formulă, cu valoarea
m substituit cu m = 1, 2, 3, •i a•a mai departe.
1
h = ---- 5 m
Calculul se încheie atunci când valoarea f „(x) pe baza valorii h calculată folosind ultima valoare a m, •i
valoarea f „(x) pe baza valorii
h calculată pe baza valorii curente a m sunt identice înainte de limita superioară n este atins.
• În mod normal, nu trebuie să introduce•i o valoare pentru n. Este recomandabil să introduce•i o

valoare pentru n dacă precizia calculelor necesare.
• Intrarea de mare valoare n nu produce în mod necesar o mai mare precizie.
u uu uu Pentru a efectua un calcul al diferențial pătratic
Exemplu Pentru a determina coeficientul diferențial pătratic la punctul unde x

= 3 pentru funcția y = x 3 + 4 x 2 + x - 6 În acest caz, de tip 6 n, care este o
limită finală.
A K 4 ( CALC) 3 ( d 2 / dx 2) v M d + e vx + v- g,
58
Calcule pătratice diferențiale 3-3
Introduce•i 3 ca punct are care este un punct de coeficient diferen•ial.
d,
Introdu 6 n, care este limita finală.
g)
• În func•ia f (x), numai X poate fi folosit ca variabilă în expresii. Toate celelalte variabile (de la A la
Z, r θ) sunt tratate ca •i constante •i valoarea actuală atribuită acelei variabile este aplicată în timpul
calculului.
• Intrarea în limita finală n •i paranteza de închidere poate fi omisă.
• puncte de discontinuitate sau sec•iuni cu fluctua•ii semnificative pot afecta precizia sau
chiar cauza o eroare.
k kk kk Calcule diferențiale Aplicație pătratică

• Opera•iile aritmetice pot fi efectuate cu ajutorul a două diferen•iale pătratice.
d2 d2
- - - f (a) = f „(a), --- g (a) = g „(a) dx 2
dx 2
Prin urmare:
f '' (a) + g '' (a), f „(a) × g '' (a), etc.
• Rezultatul unui calcul diferential pătratic poate fi utilizat într-un calcul ulterior sau func•ie
aritmetică.
2 × f '' (a), log ( f '' (a) ) etc.
• Func•iile pot fi utilizate în termenii ( f (x), are n) o expresie diferen•ială pătratică.
d2
--- (păcat x + cos x păcat 0,5), etc.
dx 2
valoare minimă sau Σ într-un termen de calcul diferential pătratice.
• Folosi•i numai numere întregi de la 1 la 15 ca valoare limită finală n.

Utilizarea unei valori în afara acestui interval o eroare.
• Pute•i întrerupe un calcul diferen•ial pătratic în curs prin apăsarea butonului A.
• Utiliza•i întotdeauna radiani (modul Rad), ca unitate de unghi la efectuarea diferen•ialele

pătratice trigonometrice.
59
3-4 Calcule integrări [OPTN] - [CALC] - [ ∫ dx]
Pentru a efectua calcule integrari, mai întâi afi•a meniul de analiză func•ională •i apoi introduce•i
Regula Gauss-Kronrod
4 ( ∫ dx) f (x) are b , tol )
bf (x) dx
∫ ( f (x), a, b, tol) ⇒ ∫ are
suprafa•ă calculată ∫ are

b f (x) dx
final Punct de plecare Toleranta
articolul Simpson întreg de la 1 la 9) Punct final Punct de plecare Punct
4 ( ∫ dx) f (x) are b n )
Numărul de diviziuni (valoare n în N = 2 n, n fiind un număr
b f (x) dx, N = 2 n
∫ ( f (x), a, b, n) ⇒ ∫ are
După cum se arată în ilustra•ia de mai sus, calculele de integrare se realizează prin calcularea
valorilor integrale are la b pentru func•ia y = f (x)
când a <x <b •i f (x) > 0 *. Suprafa•a zonei colorate în figură este astfel calculată.
* când f (x) < 0 în a <x <b, calcularea suprafe•ei produsului de valori negative (aria de
sub axa x).
k Modificarea metodelor de calcul de integrare

Acest calculator poate utiliza regula Gauss-Kronrod sau Regula Simpson pentru a efectua calcule de
integrare. Pentru a selecta o metodă, afi•a ecranul de configurare •i selecta•i " Gaus "(Pentru regula
P.6 Gauss-Kronrod) sau" Simp „( pentru Regula Simpson) pentru setarea de integrare. Toate explica•iile
din această utilizare manual regula Gauss-Kronrod.
60
calcule integrari 3-4
u uu uu Pentru a efectua calculul de integrare
Exemplu Pentru a efectua calculul de integrare pentru funcția

de mai jos, cu o toleranță de „tol“ = 1 E - 4
5 ( 2 x 2 + 3 x + 4) dx
∫ 1
A K 4 ( CALC) 4 ( ∫ dx) c vx + d v + e,
Introduce•i punctele de început •i sfâr•it.
b, f,
Introduce•i valoarea de toleran•ă.
b Z- e) w
tratate ca •i constante, iar valoarea atribuită acelei variabile este utilizată în calcul.
• Intrarea „Tol“ în Gauss-Kronrod regula " n „Regula În Simpson •i paranteza de închidere poate fi
omisă cu cele două reguli. Dacă omite•i „tol“, calculatorul utilizează în mod automat o valoare de
1 E - 5. În cazul " n „Calculatorul selectează automat cea mai bună valoare corespunzătoare.
• Calculele de integrare poate dura ceva timp.
k kk kk Calcule de integrare a aplicatiilor

• Integralele pot fi utilizate în adunare, scădere, înmul•ire sau împăr•ire.
d g (x) dx etc.
∫ ab f (x) dx + ∫ c
• Rezultatele de integrare pot fi utilizate în adunare, scădere, înmul•ire, împăr•ire, •i în

func•ii.
2× ∫
b
are
f (x) dx etc. log ( ∫ are b f (x) dx), etc.
• Func•iile pot fi utilizate în fiecare dintre termenii ( f (x), a, b, n)

o integrală.
∫ 0.5 cos (
păcat 0.5
păcat x + cos x) dx = ∫ ( păcat x + cos x 0.5 sin, cos 0,5, 5)
valoare minimă sau Σ într-un termen de calcul integrare.
61
3-4 calcule integrari
• Apăsând pe A în timpul calculării unei integrale (când cursorul nu este afi•at pe ecran)
întrerupe calculul.
• Utiliza•i întotdeauna radiani (modul Rad) ca unitatea de unghi la efectuarea integrările

trigonometrice.
• Factori cum ar fi tipul func•iei utilizate, pozitive •i negative, valorile în diviziunile •i diviziunea în
care integrarea este realizată poate cauza erori semnificative în valorile de integrare •i
rezultatele calculelor eronate.
Notă următoarele pentru a asigura valori bune de integrare.
(1) Atunci când func•iile ciclice pentru valorile de integrare devin pozitive
sau negative pentru diferite divizii, efectua•i calculul pentru cicluri singulare sau divizare între
negativ •i pozitiv, •i apoi adăuga•i rezultatele.
Partea pozitivă
( S)
Partea negativă ( S)
c f (x) dx + ( - ∫ c b f (x) dx)

∫ ab f (x) dx = ∫ are
Partea pozitivă ( S) Partea negativă ( S)
(2) Atunci când fluctua•iile de minut în diviziuni de integrare da

modificări semnificative ale valorilor de integrare, se calculează diviziunile de integrare
separat (diviza zone mari ale schimbărilor în zone mai mici), apoi se adaugă rezultatele.
x 1 f (x) dx + ∫ x 1 x 2 f (x) dx + ..... + ∫ x 4

bf (x) dx
∫ ab f (x) dx = ∫ are
62
3-5 Calcularea valorilor maxime / minime
[OPTN] - [CALC] - [fmin] / [Fmax]
După afi•area meniului de analiză func•ii, pute•i efectua calcule ale valorilor maxime / minime utilizând
următoarele formate •i pentru a găsi maxim •i minim al unei func•ii în intervalul care a <x < b.
u uu uu valoarea minimă
6 ( g) 1 ( fmin) f (x) are b n )
precizie ( n = La 1 la 9), punctul final
de la punctul de pornire interval de
interval
u uu uu valoarea maximă
6 ( g) 2 ( fmax) f (x), o b n )
precizie ( n = La 1 la 9), punctul final
de la punctul de pornire interval de
interval
u uu uu Pentru a efectua valorile maxime și minime ale calculelor
Exemplul 1 Pentru a determina valoarea minimă pentru intervalul definit

punctul inițial a = 0 și punctul final b = 3, cu o precizie de n = 6 pentru
funcția y = x 2 - 4 x + 9
intra f (x).
A K 4 ( CALC) 6 ( g) 1 ( fmin) VX e v + j
Introduce•i intervalul a = 0 b = 3.
a, d,
introduceţi precizie n = 6.
g)
63
3-5 de calcul a valorii maxime / minime
Exemplul 2 Pentru a determina valoarea maximă pentru intervalul definit de punctul

inițială a = 0 și punctul final b = 3, cu o precizie de n = 6 pentru funcția y = - x 2 + 2 x
+2
intra f (x).
A K 4 ( CALC) 6 ( g) 2 ( Fmax) - vx + c v + C,
Introduce•i intervalul a = 0 b = 3.
a, d,
introduceţi precizie n = 6.
g)
tratate ca •i constante, iar valoarea atribuită acelei variabile este aplicată în timpul calculului.
• intrarea n •i paranteză închisă după valoarea de precizie poate fi omisă.
• Discontinuă a prezentat elemente sau sec•iuni la o schimbare semnificativă poate afecta

precizia sau chiar cauza o eroare.
valoare minimă sau Σ într-un termen de calcul a valorilor maxime •i minime.
• Intrarea unei valori pentru n cre•te precizia calculului, dar, de asemenea, timpul necesar
pentru calcul.
• Valoarea introdusă pentru punctul final al intervalului ( b) trebuie să fie mai mare decât valoarea de intrare pentru
punctul de pornire ( a) în caz contrar se va produce o eroare.
• Pute•i întrerupe un calcul de maxim / curent minim de presare A.
• Pute•i introduce un număr întreg de 1 la 9 ca valoare n. Utilizarea unei valori în afara

acestui interval cauzează o eroare.
64
Calculele sunt 3-6 ( Σ) [OPTN] - [CALC] - [ Σ (]
Pentru a efectua calcule Σ . arată mai întâi meniul de analiză func•ională •i apoi introduce•i
6 ( g) 3 ( Σ () are k . k . α , β . n )
Distan•a între parti•iile pe termen finală
a secven•ei are k
Termenul ini•ial al secven•ei are k
Variabila utilizată de secven•a are k
Σ ( are k k α, β, n) ⇒ Σ are k
k=α
calculul Σ este calcularea sumei par•iale a unei secven•e are k cu următoarea formulă.
S = are α + are α + 1 + ........ + are β = Σ are k
k=α
k kk kk Exemplu de calcul Σ
Realizați următorul exemplu de calcul

6
Σ (k 2 - 3 k + 5)
k=2
utilizare n = 1 ca distanța dintre partiții.
Introduce•i secven•a are k.
A K 4 ( CALC) 6 ( g) 3 ( Σ () are K x- d are + K f,
Introduce•i variabila utilizată de secven•a are k.
are K
Introduce•i termenul ini•ial al secven•ei are k iar termenul final al secven•ei are k.
c, g,
intra n.
b)
65
3-6 Despre calcule ( Σ)
• Pute•i utiliza numai o singură variabilă, în func•ie de secven•a de intrare are k.
• numere întregi de intrare numai pentru termenul ini•ial al secven•ei are k

•i pentru termenul final al secven•ei are k.
• intrarea n •i paranteza de închidere poate fi omisă. Dacă omite•i n, utilizările calculator automat n = 1.
k kk kk Aplicații de calcul Σ
• opera•ii aritmetice folosind expresii calcule Σ
n n
expresii: Sn= Σ are k Tn= Σb k
k=1 k=1
opera•iuni posibile: S n + T n, S n - T n, etc.
• opera•ii •i func•ii folosind rezultatele calculelor aritmetice Σ
2 × S n, log (S n) etc.
• opera•ii func•ionale folosind termeni de calcul Σ ( are k k)
Σ ( păcat k k 1, 5), etc.
valoare minimă sau Σ într-un termen de calcul Σ.
• Valoarea utilizată ca finală β trebuie să fie mai mare decât valoarea utilizată ca termenul
ini•ial α, în caz contrar se va produce o eroare.
• Pentru a întrerupe un calcul Σ curent (indicat prin absen•a cursorului pe ecran), apăsa•i A.
66
capitol
numere complexe
Cu numere complexe, calculatorul efectuează următoarele ac•iuni.
• opera•ii aritmetice (adunare, scădere, înmul•ire, împăr•ire)
• Calculând reciproce rădăcină, pătrat •i pătratul unui număr complex
• Calcularea valorii absolute •i argumentul unui număr complex
• Calcularea numerelor complexe conjugate

• Extrac•ia păr•ii reale
• Extrac•ia de partea imaginară
4-1 Înainte de a începe calcularea unui număr complex de 4-2 Efectuarea

de calcule cu numere complexe
Selectați meniul Run
67
4-1 Înainte de a începe calcularea unui număr
complex
m RUN w Înainte de a începe un calcul număr complex, apăsa•i K 3 ( CPLX) pentru afi•area meniului de calcul al
numerelor complexe.
• { i} ... { de intrare a unită•ii imaginar i}
• { Abs} / {Arg} ... ob•inerea valorii absolute a {} / {argument}
• { conj} ... { calcularea conjugatul}
• { REP} / {} drăcușor ... extragere partea reală {} / {} imaginar
68
4-2 Efectuarea de calcule cu numere
complex
Următoarele exemple arată cum să efectueze calcule numerice complexe disponibile cu acest
calculator.
k kk kk operații aritmetice [OPTN] - [CPLX] - [ i]
opera•ii aritmetice sunt acelea•i ca •i cele pe care le utiliza•i pentru calcule manuale. Pute•i utiliza
chiar •i paranteze de memorie.
Exemplul 1 (1 + 2 i) + ( 2 + 3 i)
A K 3 ( CPLX)
(B + c 1 ( i))
+ (C + d 1 ( i)) w
Exemplul 2 (2 + i) × ( 2 - i)
A K 3 ( CPLX)
(C + 1 ( i))
* (c- 1 ( i)) w
k kk kk rădăcină reciprocă, pătrat și pătrat
exemplu (3 + i)
A K 3 ( CPLX)
! 9 ( d + 1 ( i)) w
k kk kk valoare absolută și argumentul [OPTN] - [CPLX] - [Abs] / [Arg]
Unitatea ceea ce prive•te un număr complex în formă are + bi ca coordonate pe un plan Gaussian •i
calculează valoarea absolută Z •i argumentul (arg).
Exemplu Pentru a calcula valoarea absolută ( r) și argumentul ( θ) numărul

complex 3 + 4 eu cu gradul ca unitate de unghi
axa imaginară
axa reală
69
4-2 Efectuarea de calcule cu numere complexe
A K 3 ( CPLX) 2 ( Abs)
(D + e 1 ( i)) w
(Calcularea valorii absolute)
A K 3 ( CPLX) 3 ( Arg)
(D + e 1 ( i)) w
(Calcul Argumentul)
• Rezultatul calculului al argumentului se schimbă în func•ie de unitatea de unghi (grade,

radiani grade).
k kk kk Numere conjugat complex [OPTN] - [CPLX] - [Conj]
Un număr complex de forma are + bi este un număr complex conjugat al formei are - bi.
Exemplu Pentru a calcula numărul de complex conjugat pentru numărul

complex 2 + 4 eu
A K 3 ( CPLX) 4 ( conj)
(C + e 1 ( i)) w
k kk kk Extracția de piese reale și imaginare

[OPTN] - [CPLX] - [TAD] / [PML]
Utiliza•i următoarea metodă pentru a extrage partea reală are •i partea imaginară
b a unui număr complex a cărui formă este a + bi.
Exemplu Pentru a extrage părțile reale și imaginare ale unui număr complex
2 + 5 eu
A K 3 ( CPLX) 5 ( TAD)
(C + f 1 ( i)) w
(Extragerea păr•ii reale)
A K 3 ( CPLX) 6 ( imp)
(C + f 1 ( i)) w
(Extragerea păr•ii imaginare)
70
Efectuarea de calcule cu numere complexe 4-2
k kk kk Măsuri de precauție pentru calcularea numerelor complexe
• Gama de intrare / ie•ire de numere complexe este în mod normal de 10 cifre pentru mantisă
•i două cifre pentru exponent.
• Atunci când un număr complex are mai mult de 21 de cifre, partea reală •i partea
imaginară sunt afi•ate pe linii separate.
• În cazul în care partea reală sau partea imaginară este egala cu zero, acea parte nu este afi•ată.
p.22 • Utiliza•i 20 bytes de memorie de fiecare dată când aloca•i un număr complex într-o
variabilă.
• Următoarele func•ii pot fi utilizate cu numere complexe.
. x 2 x -1
← • ←•
Int, Frac, Rnd, Intg, Fix, Sci, ENG, ENG, ° ' " ° ' " a + b / c d / c, F ⇔ D
71
capitol
5
binar, octal, zecimal sau
hexazecimal
Calculatorul poate efectua următoarele opera•ii care implică diferite

sisteme de numera•ie.
• Conversia sistemelor digitale
• opera•ii aritmetice
• negativ
• bitwise
5-1 Înainte de a începe un binar, octal,

zecimal sau hexazecimal cu numere întregi
5-2 Selectarea unui număr de sistem 5-3 Operații
aritmetice
5-4 Valorile negative și operații la nivel de bit
73
5-1 Înainte de a începe un binar, octal,
zecimal sau hexazecimal cu numere întregi
Ave•i posibilitatea să utiliza•i RUN •i setările binare, octal, zecimal •i hexazecimal pentru a efectua
calcule care implică binar, octal, zecimal •i hexazecimal.
Pute•i converti, de asemenea, între sistemele de numere •i de a efectua opera•iuni de un bit.
• Nu pute•i utiliza func•iile •tiin•ifice în binar, octal, zecimal •i hexazecimal.
• Pute•i utiliza numai numere întregi în binar, octal, zecimal •i hexazecimal, ceea ce înseamnă că
valorile frac•ionare nu sunt permise. Dacă introduce•i o valoare care include o parte zecimală,
aparatul întrerupe automat partea zecimală.
• Dacă încerca•i să introduce•i o valoare nevalidă pentru sistemul de rating (binar, octal,
zecimal, hexazecimal) utilizat, afi•ează un mesaj de eroare calculator. Aici sunt numerele
care pot fi utilizate în fiecare sistem de rating.
Binare 0, 1
Octal 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 zecimale 0, 1, 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8, 9
Hexadecimal 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C, D, E, F
• Caracterele alfabetice folosite în numărul hexazecimal apar în mod diferit pe ecran pentru a le
distinge de caractere de text.
Valorile normale A B C D E F
hexazecimale de text uvwxy z
chei
• Binar, octal •i hexazecimal sunt exprimate negativ utilizând complement al valorii ini•iale a lui doi.
• Capacitatea de afi•are a fiecăruia dintre sistemele de rating este după cum urmează.
Evaluarea afișare sistem Capacitate
binar 16 numere
octal 11 cifre
zecimal 10 cifre
hexazecimal 8 cifre
74
Înainte de a începe un binar, octal, zecimal sau hexazecimal cu numere întregi 5-1
• Intervalele de calcul pentru fiecare dintre sistemele de rating sunt după cum urmează.
valori binare
Pozitiv: 0 < x < 111111111111111 Negativ: 1000000000000000 < x < 1111111111111111
valorile octal
Pozitiv: 0 < x < 17777777777 Negativ: 20000000000 < x
< 37777777777
valori zecimale
Pozitiv: 0 < x < 2147483647 Negativ:
-2147483648 < x < -1
valori hexazecimale
Pozitiv: 0 < x < 7FFFFFFF Negativ: 80000000 < x
< FFFFFFFF
u uu uu Pentru a efectua un binar, octal, zecimal sau hexazecimal
1. În meniul principal, selecta•i RUN.
P.5 2. Apăsa•i pe! Z •i seta•i implicit sistem digital

presare 2 ( decembrie) 3 ( hex) 4 ( Bin), sau 5 ( Octombrie).
3. Apăsa•i J pentru a schimba ecranul pentru intrare de calcul. Un meniu

func•ii apare cu următorii parametri.
• { d ~ o} / {LOG} ... sistem de meniu {număr} / {opera•iune unei

bit}
75
5-2 Selectarea unui sistem de numerație
Pute•i specifica zecimal, hexazecimal, octal sau binar pe ecranul de configurare. După ce apăsa•i
tasta func•ională care corespunde sistemului pe care dori•i să o utiliza•i, apăsa•i w.
• Rezultatele vor fi convertite în sistemul selectat pe ecranul de configurare.
u uu uu Pentru a converti o valoare afișată de la un sistem la altul numărul
Exemplu Conversie 22 10 ( sistem digital al ecranului de configurare)

în valoarea corespunzătoare binar sau octal
O! Z2 ( decembrie) J1 ( d ~ o) 1 ( d)
cc w
! Z4 ( bin) Jw
! Z5 ( octombrie) Jw
u uu uu Pentru a specifica un sistem numeric pentru introducerea unei valori numai
Pute•i specifica un sistem de număr pentru fiecare valoare introdusă. Când sistemul implicit este
numărul binar, octal, zecimal sau hexazecimal, apăsa•i 1 ( d ~ o) pentru a afi•a un meniu de simboluri,
care reprezintă sisteme digitale. Apăsa•i tasta func•ională corespunzătoare simbolului pe care dori•i să
îl selecta•i •i introduce•i valoarea dorită.
• { d} / {h} / {b} / {o} ... { decimal} / {hexazecimal} / {binar} / {octal}
u uu uu Pentru a introduce valori ale diferitelor sisteme digitale
Exemplul 123 Enter 10 sau 1010 2 când configurațiile de sistem digitale

TION este hexazecimal
! Z3 ( hex) J A1 ( d ~ o) 1 ( d) b c w
3 ( b) baba w
76
5-3 Operații aritmetice
Exemplul 1 Se calculează 10111 2 + 11010 2
! Z4 ( bin) JA babbb + bbaba w
Exemplul 2 de intrare și de a executa 123 8 × CBA 16 atunci când sistemul digital de

de configurare este zecimal sau hexazecimal
! Z2 ( decembrie) J A1 ( d ~ o) 4 ( o) c d *
p.74 2 ( h) CBA w
! Z3 ( hex) Jw
77
5-4 Valorile negative și operații la nivel de bit
Când sistemul implicit este numărul binar, octal, zecimal sau hexazecimal, apăsa•i 2 ( LOG) pentru
afi•area unui meniu de operatori sau de negare la nivel de bit.
• { neg} ... { nega•ie} * 1
• { Nu a} / {și} / {sau} / {xor} / {} XNOR ... { NU} * 2 / { •I} / {OR} / {XOR} / {XNOR} * 3
k kk kk negativ
Exemplu Pentru a determina valoarea negativă a 110010 2
! Z4 ( bin) J A2 ( LOG) 1 ( neg)
bbaaba w
k kk kk bitwise
Exemplul 1 Pentru a introduce și executa „120 16 și AD 16 "
! Z3 ( hex) JA bca 2 ( LOG)
p.74 3 ( ani) AD w
Exemplul 2 Afișarea rezultatul „36 8 aur în 1110 2 „Prin octal
! Z5 ( octombrie) O DD dg 2 ( LOG)
4 ( aur) J1 ( d ~ o) 3 ( b)
BBBA w
Exemplul 3 Pentru a 2FFFED negație 16
! Z3 ( hex) JJ A2 ( LOG) 2 ( nu)
p.74 cFFFED w
* 1 complement fa•ă de doi
* 2 complement (un bit de complement)
* 3 O AND, OR, XOR logic la un bit, un bit XNOR bit
78
capitol
calcule matrice
Pute•i efectua următoarele opera•ii prin 26 de memorii de matrice (Mat de la
6
A la Z Mat), plus o memorie de matrice (MatAns).
• Adunare, scădere, înmul•ire

• Calculul produselor scalare
• determinant
• Transpunerea unei matrice
• Inversoare o matrice
• Elevation unei matrice pătratică
• Elevation unei matrice la o putere
• Valoarea absolută, extragerea partea întreagă, extrăgând partea frac•ionară a
unui număr, numărul întreg maxim
• Modificarea Matrici Utilizarea Matrix Comenzi
6-1 Înainte de a efectua calcule matrice 6-2 operații pe

elementele unei matrice 6-3 Modificarea Matrici Utilizarea
Calcule Matrix Comenzi 6-4

Matrix
79
6-1 Înainte de a efectua calcule matrice
În meniul principal, selecta•i simbolul MAT pentru a intra în matricea modul •i va afi•a ecranul ini•ial al
acestui mod.
cu 2 linii × 2 coloane
non-presetate matrice dimensiune
• { DEL} / {DEL · A} ... {•terge o matrice specifică} / {toate

} matrici
• Numărul maxim de linii care pot fi specificate pentru o matrice este de 255, iar numărul maxim de
coloane este de 255.
k kk kk Despre Matrix Răspuns Memorie

(MatAns)
Calculatorul stochează automat rezultatele de calcul matrice în matricea de memorie Răspuns. Notă
următoarele puncte despre Matricea Raspuns de memorie.
• De fiecare dată când efectua•i un calcul matrice, con•inutul memoriei matricei se înlocuie•te
cu noul rezultat. Con•inutul anterioare sunt •terse •i nu pot fi recuperate.
p.92 • Înregistrarea valorilor într-o matrice nu afectează con•inutul Matrix Răspuns memorie.
k kk kk Crearea unei matrice

Pentru a crea o matrice, trebuie să defini•i dimensiunile sale (dimensiune) în lista de matrice (matrice).
Apoi pute•i introduce valori în matrice.
u uu uu Pentru a defini o matrice dimensiuni
Exemplu Crearea unei matrice de 2 linii × 3 coloane din zona

numit Mat B
Pune Mat B eviden•iate.
80
Înainte de a efectua calcule matrice 6-1
Se specifică numărul de linii.
cw
Se specifică numărul de coloane.
• Toate elementele noii matrice con•in valoarea 0.
• Dacă „EROARE Mem“ rămâne lângă numele zonei de matrice, după ce a•i introdus dimensiunile
este că memoria nu este suficientă pentru a crea matricea dorită.
u uu uu Pentru a introduce valori în matricea
Exemplu Introduceți următoarele informații în matricea B:
123456
Selecta•i Matt B.
element eviden•iat (poate fi afi•at un total

de •ase cifre)
bwcwdw
ewfwgw
(Datele sunt introduse în elementul eviden•iat.

Fiecare apăsare w, elementul următor de pe
dreapta este eviden•iată.)
Valoarea în prezent în elementul
mENT eviden•iat
• Elementele valorilor afi•ate indică numere întregi de •ase cifre •i numere „R.tiers negativ
cinci cifre (o singură cifră utilizate pentru semn negativ). Valorile exponen•iale sunt
prezentate cu până la două cifre pentru exponent . valorile frac•ionare nu sunt afi•ate.
• Pute•i vedea întreaga valoare atribuită unui element folosind tastele cursor pentru a muta cursorul
la elementul pe care dori•i să vede•i valoarea.
• Fiecare element al unui tablou necesită 10 octe•i de memorie. Aceasta înseamnă că o matrice de
3 × 3 necesită 90 de octe•i de memorie (3 × 3 × 10 = 90).
81
6-1 Înainte de a efectua calcule matrice
k kk kk Ștergerea unei matrice

Pute•i •terge o matrice specifică sau toate matrice în memorie.
u uu uu Pentru a șterge o matrice specifică
1. În timp ce lista MATRIX este pe ecran, utiliza•i f •i c pentru a aduce matricea

pe care dori•i să-l •terge•i.
3. Apăsa•i 1 ( YES) pentru a •terge matricea sau 6 ( NO)

abandona opera•ia fără a •terge nimic.
• Indicatorul „Niciunul“ apare în locul dimensiunilor matricei pe care le-a•i •ters.
u uu uu Pentru a șterge toate matrici
1. În timp ce lista MATRIX este pe ecran, apăsa•i 2 ( DEL · A).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge toate matrice în memorie sau pe

6 ( NO) pentru a abandona opera•ia fără a •terge nimic.
• Indicatorul „Nici unul“ apare pentru toate matrici.
82
6-2 Operații pe elementele unei matrice
Proceda•i după cum urmează pentru a prepara o matrice înainte de a efectua o opera•ie.
1. În timp ce lista MATRIX este pe ecran, utiliza•i f •i c pentru a pune numele

matricea pe care dori•i eviden•iată.
2. Apăsa•i w pentru a afi•a meniul cu func•ii

următorii parametri.
• { R · OP} ... { Calcule de meniu pe liniile}
• { ROW} / {COL} ... meniu Operarea pe linia {} / {} coloane
Toate exemplele următoare folosesc Matrix A amintit de opera•ia de mai sus.
k kk kk Calcule Row
Următorul meniu apare dacă apăsa•i 1 ( R · OP) în timp ce o matrice a reamintit că sunte•i pe ecran.
• { schimb} ... { linii de schimb}
• { × rw} ... { produs scalar al unui anumit rând}
• { × Rw +} ... { adăugarea produsului scalar al unui anumit rând •i un alt rând}
• { Rw +} ... { adăugarea unui rând specificat la un alt rând}
u uu uu Pentru a schimba două rânduri
Exemplu Pentru rânduri de swap 2 și 3 din matricea următoare:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
1 ( R · OP) 1 ( swap)
Introduce•i numărul de rânduri pe care dori•i să swap.
cwdw
83
6-2 Operații asupra elementelor unei matrice
u uu uu Pentru a calcula produsul scalar al unui rând
Exemplu Pentru a calcula produsul scalar al rândului 2 al matricei

În continuare înmulțirea cu 4:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
1 ( R · OP) 2 ( × Rw) Introduce•i
valoarea multiplicatorului.
ew
Desemna•i numărul liniei.
cw
urând
uu uu Pentru a calcula produsul scalar al unui rând și adăugați rezultatul la un alt
Exemplu Pentru a calcula produsul scalar al rândului 2 al matricei

Următorul prin înmulțirea cu patru și adăugarea rezultatului la rândul 3:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
1 ( R · OP) 3 ( × Rw +) Introduce•i
valoarea multiplicatorului.
ew
Desemna•i numărul rândului al cărui produs

scalar trebuie calculat.
cw
Desemna•i numărul liniei, ar trebui să fie adăugate rezultatul.
dw
u uu uu Pentru a adăuga două rânduri
Exemplu Pentru a adăuga rândul 2 la rândul 3 din următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
1 ( R · OP) 4 ( Rw +)
Desemna•i numărul liniei pe care le adăuga•i.
cw
Desemna•i numărul liniei la care adăuga•i prima linie.
dw
84
Operații asupra elementelor unei matrice 6-2
k kk kk rând Operațiuni
Următorul meniu apare dacă apăsa•i 2 ( ROW) atunci când mori este rechemat pe ecran.
• { DEL} ... { •tergerea unui rând}
• { INS} ... { inserarea unui rând}
• { ADD} ... { add rând}
u uu uu Pentru a șterge un rând
Exemplu Pentru rândul delete 2 din următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
2 ( ROW) c
1 ( LED-uri)
u uu uu Pentru a insera un rând
exemplu Se introduce o nouă linie între liniile 1 și 2 ale matricei următoare:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
2 ( ROW) c
2 ( INS)
85
6-2 Operații asupra elementelor unei matrice
u uu uu Pentru a adăuga o linie
Exemplu Pentru a adăuga un rând nou sub rândul 3 al matricei

următor:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
2 ( ROW) cc
3 ( ADD)
k kk kk Operațiuni pe coloane
Următorul meniu apare dacă apăsa•i 3 ( COL) ca o matrice pe care le-a•i amintit este pe ecran.
• { DEL} ... { Scăparea o coloană}
• { INS} ... { inserarea unei coloane}
• { ADD} ... { coloană adăugare}
u uu uu Pentru a elimina o coloană
Exemplu Pentru coloană delete 2 din următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
3 ( COL) e
1 ( LED-uri)
86
Operații asupra elementelor unei matrice 6-2
u uu uu Pentru a insera o coloană
exemplu Se introduce o nouă coloană între una și două coloane din următoarea
matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
3 ( COL) e
2 ( INS)
u uu uu Pentru a adăuga o coloană
Exemplu Pentru a adăuga o nouă coloană la dreapta coloana 2 din

următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
3 ( COL) e
3 ( ADD)
87
6-3 Modificarea Matrici folosind
Matricea Comenzi [OPTN] - [MAT]
În afară de meniu MAT, care vă permite să crea•i •i să edita•i un •ablon, pute•i utiliza, de asemenea,
comenzile de matrice din meniul Run pentru a introduce date •i de a crea o matrice, fără a fi nevoie să-l
afi•eze.
u uu uu Pentru a afișa comenzile de matrice
P.27 2. Apăsa•i K pentru a afi•a meniul de op•iuni.
3. Apăsa•i 2 ( MAT) pentru a afi•a meniul de operare matrice.
Aici vei gasi doar meniul de setări de comenzi care sunt utilizate pentru a crea o matrice pentru
înregistrarea de date în această matrice.
• { mat} ... { Controlul Mat (denumirea matrix)}

p.91 • { M → L} ... { controlul Mat → Listă (con•inutul de Atribuie coloana selectată
o listă)}
• { august} ... { comanda Augment (link două matrici)}
• { iden} ... { Control identitate (unitate de intrare matrice)}
• { Sun} ... { comandă Dim (dimensiuni de control)}
• { umplere} ... { comanda de umplere (valorile pixelilor identice)}
k kk kk format de date de intrare într-o matrice

Formatul ar trebui să utiliza•i atunci când introduce•i date pentru a crea o matrice folosind comanda
Mat din meniul de operare matrice.
are 11 are 12 are 1 n
are 21 are 22 are 2 n
are m 1 are m 2 are mn
= [[A 11 are 12 ... are 1 n] [ are 21 are 22 ... are 2 n] .... [ are m 1 are m 2 ... are mn]]
→ Mat [litera A la Z]
• Valoarea maximă a m •i n este 255.
Exemplul 1 Pentru a introduce următoarele date ca Matricea A:
135246
K 2 ( MAT)
! [! [ b, d, f
!] [ c, e, g
!]] are 1 ( mat) are A

88
Modificarea Matrici Utilizarea Matrix Comenzi 6-3
w nume Matrix
• O eroare apare în cazul în care memoria este plină, atunci când înregistrarea datelor.
• Pute•i folosi, de asemenea, formatul de mai sus în interiorul unui program care intrări matrice de
date.
u uu uu Pentru a salva o matrice unitate
Utiliza•i comanda de identitate la meniul de operare matrice ( 1) pentru a crea o matrice.
Exemplul 2 Crearea unei unități de matrice 3 × 3 ca matrice A
K 2 ( MAT) 6 ( g) 1 ( iDEN)
d are 6 ( g) 1 ( mat) are A w
Numărul de rânduri •i coloane
u uu uu Pentru a controla dimensiunile unei matrici
Utiliza•i dimensiunea meniului de operare matrice ( 2) pentru a controla dimensiunile unei matrice
existente.
Exemplul 3 de control dimensiunile matricei care a fost înregistrat

Exemplul 1
K 2 ( MAT) 6 ( g) 2 ( Sun) 6 ( g)
Numărul de linii
1 ( mat) are A w
Număr de coloane
Afi•ajul indică faptul că matricea A este format din două rânduri •i trei coloane. Pute•i folosi, de
asemenea, {Dim} pentru a defini o matrice dimensiuni.
Exemplul 4 Definirea unei matrice de 2 rânduri și 3 coloane
{ c, d!} are K
2 ( MAT) 6 ( g) 2 ( Sun) 6 ( g)
1 ( mat) are B w
89
6-3 Modificarea Matrici Utilizarea Matrix Comenzi
k kk kk Modificarea unui șablon folosind comanda

matrice
Pute•i utiliza, de asemenea comenzi de matrice la valorile incredinta unui matrice si rechemare valori
dintr-o matrice existente, pentru a umple toate elementele unei matrice existente, cu aceea•i valoare,
pentru a combina două matrice într-o singură matrice •i atribui con•inutul o matrice la o listă.
u uu uu Pentru a atribui sau rechemare valori dintr-o matrice existentă
Utiliza•i următorul format cu comanda Mat la meniul de operare matrice ( 1) pentru a se referi la
elementul la care sau din care o atribuire de valoare •i rechemare.
Mat X [ m, n]
X ..................... matrice nume (de la A la Z, sau Ans)
m ..................... numărul liniei de

Nr ...................... Numărul coloanei
Exemplul 1 Pentru a aloca 10 la linia corespunzătoare elementului 1 și

Coloana 2 din următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
ba are K 2 ( MAT) 1 ( mat)
are A! [B, c!] w
Exemplul 2 Înmulțiți valoarea corespunde elementului la linia 2 și

coloana 2 din matricea de mai sus de 5
K 2 ( MAT) 1 ( mat)
are A! [C, c!]
f*w
uîntr-un
uu uu Pentru
singur a umple o matrice cu valori identice și de a combina două matrice
Utiliza•i comanda Fill ( 3) meniul de operare matrice pentru a umple toate celulele unei matrice existente
cu o valoare identică •i comanda Augment ( 5) de a combina cele două matrici existente într-una singură.
Exemplul 1 Pentru a umple toate elementele matricei A cu valoarea 3
K 2 ( MAT) 6 ( g) 3 ( umplere)
d, 6 ( g) 1 ( mat) are A w
Valoarea de umplere
90
Modificarea Matrici Utilizarea Matrix Comenzi 6-3
Exemplul 2 Pentru a combina următoarele două matrice:
A=1 B=32
4
K 2 ( MAT) 5 ( august) 1 ( mat)
are A 1 ( mat) are B w
• Cele două matrice în care combina•i trebuie să aibă acela•i număr de rânduri. Apare o eroare
dacă încerca•i să combina•i două matrice, care au diferite numere de două linii.
u uu uu Pentru a atribui conținutul unei coloane într-o listă
Utiliza•i următorul format cu comanda Mat → lista ( 2) meniul de operare matrice pentru a
atribui o matrice •i o listă.
Matt → Listă (Mat X m) → listă n
X = nume matrice (de la A la Z, sau Ans)
m = Numărul coloanei
n = număr din listă
Exemplu Pentru a atribui conținutul coloanei 2 din matricea următoare pentru

Lista 1:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
K 2 ( MAT) 2 ( M → L) 1 ( mat)
are A, c) are
Număr coloană
K 1 ( LISTA) 1 ( lista) b w
Pute•i utiliza Matricea Răspuns de memorie pentru a atribui rezultatele intrării anterioare •i de a
face modificări la o variabilă matrice. Pentru a face acest lucru, utiliza•i următoarea sintaxă.
• Umple•i ( n, Matt α) → Matt β
• Augment (Mat α, Matt β) → Matt γ
aici α, β, •i γ sunt nume de variabile de la A la Z •i n este orice valoare.
Cele de mai sus nu afectează con•inutul Matrix Răspuns memorie.
91
6-4 Calcule Matrix [OPTN] - [MAT]
Utiliza•i meniul Executare pentru a efectua calcule matrice.
u uu uu Pentru a afișa comenzile de matrice
P.27 2. Apăsa•i K pentru a afi•a meniul de op•iuni.
3. Apăsa•i 2 ( MAT) pentru a afi•a meniul de comandă matrice.
Numai comenzile de matrice, care sunt utilizate pentru opera•ii aritmetice sunt descrise
aici.
• { mat} ... { Controlul Mat (denumirea matrix)}
• { Det} ... { Controlul Det (control determinant)}
• { TRN} ... { Controlul Trn (comanda transpusa matrice)}
• { iden} ... { Control identitate (unitate de intrare matrice)}
Toate exemplele următoare presupun că datele matricei este deja stocat în memorie.
k kk kk operații aritmetice pe o matrice

matrice 1 Buton operator matrice 2
aritmetică
mat A mat A
+
- w
mat Z mat Z
*
MatAns MatAns
Exemplul 1 Se adaugă următoarele două matrice (matrice A + Matrix

B): A = 1 1
B=23
01 februarie 01 februarie
1 ( mat) are A +
1 ( mat) are B w
Exemplul 2 multiplica cele două matrice din exemplul 1 (matricea A ×

matricea B)
1 ( mat) are A *
1 ( mat) are B w
92
calcule matrice 6-4
• Cele două matrice trebuie să aibă acelea•i dimensiuni, astfel încât să le pute•i adăuga sau scădea.
Apare o eroare dacă încerca•i să adăuga•i sau să scăde•i matrici de diferite dimensiuni.
• Numărul de coloane ale matricei A trebuie să fie egal cu numărul de rânduri ale matricei B.
• Pute•i utiliza o matrice de identitate în locul Matrix 1 sau 2 în formatul aritmetică. Utiliza•i
comanda de identitate ( 1) meniul de comandă matrice pentru a intra în matrice.
Exemplul 3. Pentru a se multiplica matricea A (din exemplul 1), printr-o matrice unitate
dimensiuni 2 × 2
1 ( mat) are A *
6 ( g) 1 ( iDEN) c w
Numărul de rânduri •i coloane
k kk kk produs scalar unei matrice

Formatul utilizat pentru calcularea unui produs scalar al unei matrice, cu valoarea fiecărui element
al matricei înmul•it cu aceea•i valoare.
valoarea scalară matrice
mat A
k w
Mat Z
MatAns
Exemplu Pentru a calcula produsul scalar al matricei următoare în

folosind multiplicatorul 4:
Matricea A = 1 2
03 aprilie
e 1 ( mat) are A w
k kk kk determinant
matrice
mat A
3 ( Det) w
Mat Z
MatAns
93
6-4 calcule matrice
Exemplu Obținerea determinantul matricei următoare:
123
Matricea A = 456
- 1 -2 0
3 ( Det) 1 ( mat) are A w
• Determinan•i pot fi ob•inute numai pentru matrici pătrate (acela•i număr de rânduri •i
coloane). Dacă încerca•i să ob•ine•i un factor determinant pentru o matrice care nu este
pătrată, se va produce o eroare.
• Determinantul matricei 2 × 2 se calculează după cum se arată mai jos.
| A | = o 11 are 12 = o 11 are 22 - are 12 are 21

are 21 are 22
• Determinantul matricei 3 × 3 se calculează după cum se arată mai jos.
are 11 are 12 are 13
| A | = o 21 are 22 are 23
are 31 are 32 are 33
= o 11 are 22 are 33 + are 12 are 23 are 31 + are 13 are 21 are 32
- are 11 are 23 are 32 - are 12 are 21 are 33 - are 13 are 22 are 31
k kk kk transpunere matrice
O matrice este transpusă când rândurile sale devin coloane •i coloanele devin rânduri. Aici este
formatul utilizat pentru a transpune o matrice.
matrice
mat A
4 ( TRN) w
Mat Z
MatAns
Exemplu transpune matricea următoare:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
4 ( TRN) 1 ( mat) are A w
94
calcule matrice 6-4
k kk kk Inversoare o matrice
matrice
mat A
!X w
Mat Z
MatAns
exemplu Inversați următoarea matrice:
Matricea A = 1 2
03 aprilie
1 ( mat) are A! XW
• Numai matrici pătrate (acela•i număr de rânduri •i coloane) pot fi inversate. Dacă încerca•i să
invertit o matrice care nu este pătrată produce o eroare.
• O matrice a cărei valoare este egală cu zero, nu poate fi inversat. Dacă încerca•i să invertit o
matrice a cărei valoare este zero, se va produce o eroare.
• Precizia de calcul este afectată pentru matrice a căror valoare este aproape de zero.
• O matrice inversat trebuie să îndeplinească următoarele cerin•e.
1001
AA -1 = A -1 A = E =
• Formula utilizată pentru a inversa Matricea A în matricea inversă A -1.
A = ab
CD
1 d -b
A -1 =
ad - - ca Re•ine•i că anun•ul - G 0.
95
6-4 calcule matrice
k kk kk Elevation unei matrice pătratică
matrice
mat A
x w
Mat Z
MatAns
Exemplu Pentru a ridica următoarea matrice pătrat:
Matricea A = 1 2
03 aprilie
1 ( mat) are A XW
k kk kk Elevation unei matrice la o putere
matrice NatInt
mat A
M k w
Mat Z
MatAns
Exemplu Pentru a ridica matricea următoare la puterea 3:
Matricea A = 1 2
03 aprilie
1 ( mat) are A M d w
k kk kk Determinarea valorii absolute a partea întreagă

partea fracționară și numărul întreg maxim al unei matrice
Funcția de control Matrix
Abs mat A
frac
w
Int mat Z
Intg MatAns
96
calcule matrice 6-4
Exemplu Pentru a determina valoarea absolută a matricei următoare:
1 -2
Matricea A =
- 03 aprilie
K 6 ( g) 4 ( NUM) 1 ( Abs)
K 2 ( MAT) 1 ( mat) are A w
• Determinan•i si matrici inverse sunt calculate prin metoda de eliminare, astfel încât pot apărea
erori (număr eliminat).
• Opera•iunile Matrix sunt efectuate separat pentru fiecare element, astfel încât calculele pot
necesita mult timp pentru a ob•ine rezultatul.
• Precizia rezultatelor calculelor pentru calcule matriciale este

± 1 la mai pu•in semnificative.
• În cazul în care rezultatul calculului matricei este prea lung pentru a încăpea în Matrix
Răspuns de memorie, apare o eroare.
• Pute•i utiliza următoarea opera•ie pentru a transfera con•inutul Matrix Răspuns la o altă
memorie matrice (sau atunci când Matricea de memorie Răspunsul con•ine un factor
determinant pentru o variabilă). MatAns → Matt α
aici α este un nume de variabilă de la A la Z. Cele de mai sus nu afectează con•inutul Matrix
Răspuns memorie.
97
98
capitol
Calcularea ecuațiilor
Calculator grafic poate efectua, de asemenea, următoarele trei tipuri de calcule:
• 2 ecua•ii liniare cu 6 necunoscute

• ecua•ii de grad mare (pătratică, cubică)
7
• Rezolva Calculele
7-1 Înainte de a începe calculul unei ecuații 7-2 ecuații liniare cu

6 necunoscute și 7-03 februarie Pătratic Ecuații Cubic 7-4 Solve
Calcule
7-5 Ce să faci când apare o eroare?
99
7-1 Înainte de a începe calculul unei ecuații
Înainte de a începe calculul unei ecua•ii, trebuie să introduce•i mai întâi modul corect •i amintiri goale
de ecua•ii ale tuturor datelor care au rămas după un calcul anterior.
k kk kk Pentru a intra în calculul ecuațiilor

În meniul principal, selecta•i simbolul EQUA pentru a intra în modul ecua•ie.
• { SIML} ... { liniar ecua•ia 2 cu 6 necunoscute}
• { POLI} ... { pătratic sau cubic}
• { SOLV} ... { Solve calcul}
k kk kk Pentru a șterge amintirile de ecuații

1. Introduce•i modul de calcul al ecua•iei (SIML sau POLI) pe care dori•i să utiliza•i •i de a efectua
tastele de operare necesare pentru acest mod.
• În cazul SIML modei ( 1), utiliza•i tastele func•ionale 1 ( 2) 5

(6) pentru a desemna numărul de necunoscute.
• În cazul modului Poly ( 2) utiliza•i tastele func•ionale 1 ( 2) sau

2 ( 3) pentru a desemna gradul polinomului.
• Dacă apăsa•i 3 ( SOLV), trece•i peste pasul 2.
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge memoriile ecua•ie sau adecvate 6

(NO) pentru a ie•i din opera•ia fără a •terge nimic.
100
7-2 ecuații liniare 2 cu 6 necunoscute
Ave•i posibilitatea să utiliza•i următorii pa•i pentru a rezolva ecua•ii liniare cu necunoscute
corespunzătoare următoarele formate:
două necunoscute are 1 x + b 1 y = c 1
are 2 x + b 2 y = c 2
șase necunoscute are 1 x + b 1 y + c 1 z + d 1 t + e 1 u + f 1 v = g 1

are 2 x + b 2 y + c 2 z + d 2 t + e 2 u + f 2 v = g 2
• De asemenea, pute•i rezolva ecua•ii liniare cu trei, patru sau cinci necunoscute. În acest caz,
formatul este similar cu cele enumerate mai sus.
k kk kk Desemnarea numărului de necunoscute
În ecua•ia modul, apăsa•i 1 ( SIML) pentru a specifica numărul de necunoscute.
• { 2} / {3} / {4} / {5} / {6} ... ecua•ie liniară {2} / {3} / {4} / {5} / {6} necunoscut
101
7-2 2 ecuații liniare cu 6 necunoscute
k kk kk Pentru a rezolva ecuații liniare cu trei necunoscute
Exemplu Pentru a rezolva următoarele ecuații liniare x, y și z:
4 x + y - 2 z = -1
x+6y+3z=1
- 5 x + 4 y + z = -7
1. Când vă afla•i în modul de ecua•ii liniare (SIML), apăsa•i 2

(3), deoarece ecua•iile liniare pentru a rezolva trei necunoscute.
Elemente de intrare
2. Introduce•i fiecare coeficient.
coeficienţii
e w b g- c g- b w
bwgwdwbw
- f w e w b g- h w
123456
Valoarea introdusă elementul de iluminat
De fiecare dată când apăsa•i w, valoarea de intrare este înregistrat în elementul de iluminat. Fiecare
apăsare w între valorile în următoarea ordine:
coeficient are 1 → coeficient b 1 → coeficient c 1 → coeficient d 1 →

·
·
·
·
coeficient are n → coeficient b n → coeficient c n → coeficient d n ( n = 2 până la 6)
• Pute•i introduce frac•ii •i con•inut ca •i coeficien•i.
3. După introducerea coeficien•ilor, trebuie să rezolve ecua•iile.
1 ( SOLV)
123456
Valoarea în elementul luminat care indică solu•ia
102
2 ecuații liniare cu 6 necunoscute 7-2
• Calculele interne sunt efectuate cu ajutorul unui mantisă format din 15 cifre, dar rezultatele sunt
afi•ate cu o mantisă de 10 cifre •i un exponent de 2 cifre.
• Ma•ina efectuează simultan ecua•ii liniare prin stabilirea coeficien•ilor într-o matrice. Prin urmare,
atunci când matricea coeficient se apropie de zero, precizia matricei inverse este redusă •i, prin
urmare, acurate•ea rezultatelor, de asemenea, scade. De exemplu, solu•ia unei ecua•ii liniare cu
trei necunoscute se calculează după cum se arată mai jos.
x are 1 b 1 c1 -1
d1
acolo = are 2 b 2 c2 d2
z are 3 b 3 c3 d3
• Apare o eroare atunci când calculatorul nu este în măsură să rezolve ecua•iile.
• presa 1 ( CSPR) pentru a reveni la modul original al ecranului ecua•ii liniare.
Conform coeficien•ilor pe care le utiliza•i, poate dura mult timp pentru rezultatul unor calcule
ecua•ii liniare apare pe ecran. Faptul că rezultatul nu apare imediat, nu indică o defec•iune a
calculatorului.
k kk kk Pentru a modifica un coeficient
Pute•i modifica un coeficient fie înainte, fie după înregistrarea prin apăsarea w.
u uu uu Pentru a modifica un coeficient înainte de înregistrare cu w
presa A pentru a •terge valoarea curentă •i de a introduce următoarea.
u uu uu Pentru a modifica un coeficient după înregistrare cu w
Utiliza•i tastele cursor pentru a eviden•ia elementul care con•ine coeficientul pe care dori•i să îl
modifica•i. Apoi introduce•i valoarea pentru a înlocui.
k kk kk Pentru a șterge toți coeficienții

Când vă afla•i în modul de ecua•ii liniare, apăsa•i tasta func•ională 3 ( CLR). Acest lucru pune to•i
coeficien•ii la zero.
103
Ecuațiile 7-3 pătratice și cubice
Acest calculator poate rezolva, de asemenea, ecua•ii pătratice •i cubice care se potrivesc cu următoarele
formate (atunci când are G 0):
• pătratică: topor 2 + bx + C = 0
• cubic: topor 3 + bx 2 + cx + D = 0
k kk kk Desemnarea gradul unei ecuații

În ecua•ia modul, apăsa•i 2 ( POLY) pentru a indica gradul de ecua•ie.
• { 2} / {3} ... ecua•ia pătratică {} / {cub}
k kk kk Pentru a rezolva o ecuație pătratică sau cubică
exemplu Rezolva următoarea ecuație cubi:
x3 - 2 x2 - x + 2 = 0
1. Apăsa•i 2 ( 3) pentru a intra în modul de ecua•ii cubice.
2. Introduce•i fiecare coeficient.
b g- c g- b w c w
• De fiecare dată când apăsa•i w, valoarea de intrare este înregistrat în elementul de iluminat.
Fiecare apăsare w între valori în următoarea ordine:
coeficient are → coeficient b → coeficient c → coeficient d
Intrarea coeficientului d este necesară numai pentru ecua•ii cubice.
• Pute•i introduce frac•ii •i con•inut ca •i coeficien•i.
3. După introducerea coeficien•ilor, apăsa•i 1 ( SOLV) pentru a rezolva

ecua•ii.
Valoarea în elementul de iluminat

indicând solu•ia
104
Pătratic și ecuații cubice 7-3
• Calculele interne sunt efectuate cu ajutorul unui mantisă format din 15 cifre, dar rezultatele sunt
afi•ate folosind o mantisă de 10 cifre •i un exponent de 2 cifre.
• Apare o eroare atunci când calculatorul nu este în măsură să rezolve ecua•iile.
• presa 1 ( CSPR) pentru a reveni la ecranul ini•ial modul de ecua•ii cubi.
k kk kk soluții multiple rădăcini (1 sau 2) sau soluții

numerele imaginare
Exemplele următoare ilustrează modul în care sunt prelucrate solu•iile la multiple rădăcini •i solu•ii
număr imaginar.
u uu uu Pentru a rezolva o ecuație cubică care produce o soluție multi-valoare
Exemplu Pentru a rezolva ecuația următoare cub:
x3 - 4 x2+ 5 x - 2 = 0
b g- e w f g- c w 1 ( SOLV)
u uu uu Pentru a rezolva o ecuație cubică care produce o soluție număr imaginar
Exemplu Pentru a rezolva ecuația următoare cub:
x3+ x2+ x - 3 = 0
b w b w b g- d w 1 ( SOLV)
Uneori, este nevoie de o perioadă considerabilă de timp pentru rezultatul ecua•iilor

cubice calcule apar pe ecran. Faptul că rezultatul nu apare imediat, nu indică o
defec•iune a calculatorului.
105
7-3 Pătratic și ecuații cubice
k kk kk Pentru a modifica un coeficient
Pute•i modifica un coeficient, fie înainte, fie după înregistrarea, apăsând w.
u uu uu Pentru a modifica un coeficient înainte de înregistrare cu w
presa A pentru a •terge valoarea curentă •i introduce•i alta.
u uu uu Pentru a modifica un coeficient după înregistrare cu w
Utiliza•i tastele cursor pentru a ilumina elementul care con•ine coeficientul pe care dori•i să îl modifica•i.
Apoi introduce•i valoarea de înlocuire.
k kk kk Pentru a șterge toți coeficienții

Modul de ecua•ii pătratice •i cubice, apăsa•i tasta func•ională
3 ( CLR). Acest lucru pune to•i coeficien•ii la zero.
106
7-4 a putea rezolva calcule
Pute•i determina valoarea oricărei variabile utilizate fără a fi nevoie pentru a rezolva o ecua•ie.
Introduce•i ecua•ia, •i apare o masă variabilă pe ecran. Utiliza•i acest tabel pentru valorile variabilelor
o atribui•i, apoi executa•i calculul pentru a ob•ine o solu•ie •i va afi•a valoarea variabilei necunoscute.
P.394 • Nu pute•i utiliza tabelul variabilă în modul de program. Dacă dori•i să utiliza•i func•ia rezolva în
modul de programare, trebuie să utiliza•i comenzile de programare pentru valorile variabilelor
atribui.
k kk kk Intrarea în calcul cu o rezoluție

În ecua•ia modul, apăsa•i 3 ( SOLV). Va apărea ecranul de introducere.
Introduce•i expresia. Pute•i introduce numere, caractere alfabetice •i simboluri de operare. Dacă nu
introduce•i semnul egal, acest calculator presupune că expresia este în stânga semnului egal •i că
există un zero pe dreapta. Pentru a desemna o valoare zero la dreapta semnului egal, introduce•i
semnul egal •i valoarea.
u uu uu Pentru a efectua calcule cu rezoluție
Exemplu Pentru a calcula viteza inițială a unui obiect lansat în aer și punerea
2 secunde pentru a ajunge la o înălțime de 14 metri atunci când
accelerația gravitațională este 9,8 m / s 2
Următoarea formulă exprimă raportul dintre înăl•imea H, viteza V ini•ială, timp T •i accelera•ia
gravita•ională G a unui obiect în cădere liberă.
VT - - GT 2 1 H =
2
1. Apăsa•i 2 ( LED-uri) 1 ( DA) pentru a •terge toate ecua•ia anterioară.
2. Introduce•i ecua•ia.
are H! = are V are T (b / c) are G are T XW
107
7-4 Rezolva Calculele
3. Introduce•i valorile.
fi w ( H = 14)
are w ( V = 0)
c w ( T = 2)
ji w ( G = 9.8)
4. Apăsa•i f pentru a muta eviden•ierea la V = 0.
5. Apăsa•i 6 ( SOLV) la
ob•ine solu•ia. ecuaţia
Solution
• O eroare apare dacă introduce•i mai mult de un semn egal.
• „LFT“ •i „Rgt“ indică stânga •i dreapta care sunt calculate utilizând valoarea aproximativă. Precizia
rezultatul este chiar mai mare decât diferen•a dintre aceste două valori sunt aproape de zero.
Rezolva Calculele
Metoda lui Newton este folosită pentru a ob•ine solu•ia aproximativă a func•iei.
u uu uu Metoda lui Newton
Această metodă presupune că se poate calcula

valoarea aproximativă a
f (x) printr-o expresie liniară într-un interval foarte
îngust.
Unul începe cu o valoare ini•ială (valoarea prezisă)

x o dat. Luând această valoare ini•ială ca bază, se ob•ine
valoarea aproximativă x 1 atunci rezultatele calculelor
stânga •i dreapta sunt comparate. Apoi, valoarea
aproximativă a x 1 este utilizată ca valoare ini•ială pentru
a calcula următoarea valoare aproximativă x 2. Această
opera•ie se repetă până când diferen•a dintre valorile
calculate pentru stânga •i dreapta este mai mică decât
o valoare minimă.
• Solu•iile ob•inute din metoda lui Newton pot con•ine erori.
• Pentru a verifica rezultatele, insera•i-le în expresia originală •i de a efectua calculul.
108
Rezolva Calculele 7-4
• Rezolu•ia utilizează metoda Newton pentru a ob•ine estimări. Următoarele probleme pot apărea
atunci când folosi•i această metodă.
- Poate fi imposibil să se ob•ină solu•ii pentru anumite valori estimate ini•ial. În acest caz,
încerca•i să introduce•i o altă valoare pe care să î•i asume fi mai aproape de solu•ie •i
rula•i din nou calculul.
- Calculatorul poate fi, uneori, în imposibilitatea de a găsi o solu•ie, chiar dacă aceasta există.
• Din cauza anumitor caracteristici ale metodei lui Newton, solu•ii pentru următoarele tipuri
de func•ii sunt adesea dificil de calculat.
- func•ii periodice (de ex. y = păcat x - a)
- Func•ii ale căror pante accentuate produc grafic (ex. y = e x

y = 1 / x)
- Expresiile de propor•ii inverse •i alte func•ii discontinue.
109
7-5 Ce să faci când apare o eroare?
u uu uu Eroare in timpul introducerii unei valori de coeficient
presa A pentru a •terge eroarea •i a reveni la valoarea stocată ca coeficientul înainte de a se produce
eroarea. Încerca•i să introduce•i o nouă valoare.
u uu uu Eroare în timpul calculului
presa A pentru a •terge eroarea •i a afi•a coeficientul a. Încerca•i să introduce•i noi valori ale
coeficien•ilor.
110
capitol
grafică
O serie de instrumente grafice •i un ecran mare 127 ×
63 de puncte utilizate pentru a desena rapid •i cu u•urin•ă o varietate de func•ii
grafice. Acest calculator este capabil să producă următoarele grafice.
8
• Graficele de coordonate rectangulare (Y =)
• Graphing coordonate polare ( r =)
• grafice parametrice
• Grafic cu X = constant
• Graficele de inegalitate
• Integrarea Graficele (modul RUN numai) de comenzi grafic, de
asemenea, permite includerea grafică de programare.

8-2 Setări de vizualizare ferestre (V-Window) 8-3 8-4 Operații cu
funcții de memorie grafică „Meniurile“ are o grafică Manual 8-5
grafice Trasarea 8-6 8-7 alte elemente grafice de memorie
Caracteristici grafic 8-8 grafic de fundal
111
k kk kk Setarea configurației
Înainte de a începe un desen grafic, verifica•i setarea ecranului de configurare a meniului
GRAFICUL: Set Up.
P. 5-7
k kk kk Intrarea în modul grafic

În meniul principal, selecta•i simbolul GRAFICUL •i apăsa•i w. Meniul Func•ia grafică apare în acest
moment pe ecran. Pute•i utiliza acest meniu pentru a stoca, edita, func•iile amintesc •i graficele
lor.
Zona de memorie
utilizare f •i c pentru schimbare

selec•ie
• { SALT} ... { Stare tragere / non-draw}
• { TIP} ... { Tipuri de grafice Meniu}
• { COLR} ... { culoare grafic}

culoare
• { GMEM} ... { Salva•i / grafic rechemare}
• { DRAW} ... { } Graphing
112
8-2 Setarea ferestrei de afișare (V-Window)
Utiliza•i afi•ajul pentru a seta axele x •i acolo •i ajusta cre•terile de scara fiecărei axe. Ar trebui să
ajusta•i întotdeauna setările de afi•are pe care dori•i să le utiliza•i înainte de a trage un grafic.
1. Apăsa•i pe! 3 ( V-Window)

pentru a afi•a fereastra.
X min X max ............ ........... minim
Abscisa maxim Abscisa X ......... scară
Scale în x
Y min Y max ........... ............ maxim minim
Y .......... ordonată scala ordonată Scale în acolo
p.115 • { INIT} / {TRIG} / {STD} ... { Setări ini•iale} / {setările ini•iale folosind Single
Col•ul desemnat} / {setările standardizate} ale ecranului
p.116 • { STO} / {RCL} ... { stoca} / {rechemare} setările -Window
Următoarele spectacole ilustrare împotriva semnifica•iei fiecăruia

Y max
dintre ace•ti parametri. X min X scală
( x y)
max Y
Y min scară X
2. Introduce•i o valoare pentru un parametru •i apăsa•i w. calculatorul

selectează automat următorul parametru pentru intrare.
• De asemenea, pute•i selecta o setare cu tastele c •i f.
• Deci, există noi setări de afi•are, dar ultimele trei parametri apar pe ecran atunci când muta•i
punctul culminant în jos, după scara parametrului Y introducând valori •i apăsând c.
T θ Valorile minime min .......... T, θ
T θ Numărul maxim al valorilor ......... maxim T, θ
T θ Nici pas ........ T θ
113
8-2 Setările ferestrei de afișare (V-Window)
Următoarele spectacole ilustrare împotriva semnifica•iei fiecăruia min

dintre ace•ti parametri. smoală ( r θ) sau
( X, Y)
max
3. Pentru a ie•i din afi•aj, apăsa•i J sau! Q.
• Dacă apăsa•i w fără a introduce orice valori, afi•ajul dispare fereastra.
• Gama de intrare a setărilor de afi•are merge -9,9999E + 97 + 97 9,99999E.
• Pute•i introduce valori de 14 cifre. Valori mai mari de 10 7 sau mai pu•in de 10- 2 sunt convertite
automat mantisă 7 cifre (inclusiv semnul negativ), plus un exponent de 2 cifre.
• Tastele valide numai atunci când ecranul este pe ecran sunt:

are la j ., Z - f C, d, e, + - *, /, (, )!
7 J! Q. Pute•i utiliza - sau- pentru a introduce valori negative.
• Valoarea nu se schimbă dacă introduce•i din valoarea gama admisibilă sau dacă intrarea nu
este posibilă (semn negativ numai fără o valoare).
• La intrarea unei game de display cu o valoare minimă mai mare la valoarea maximă, axul
este inversat.
• Pute•i introduce expresii (de ex. 2 π) ca parametri de afi•are.
• Când setarea de afi•are nu permite afi•area axelor, scara axei acolo este indicat pe partea
stângă sau dreaptă a ecranului, în timp ce cea a axei x este indicat în partea de sus sau de jos
a ecranului.
• Când valorile din afi•aj sunt modificate, afi•ajul grafic dispare •i apar noile axe.
• Setările fereastra de afi•are poate produce spa•ierea neuniformă a scalei.
• Setarea valorilor maxime •i minime, care creează o gamă de afi•are excesivă poate produce un
grafic realizat din linii întrerupte (ca unele păr•i ale graficului sunt în afara ecranului) sau grafice
inexacte.
• Punctul de inflexiune poate depă•i capacită•ile de afi•are cu grafice care schimba drastic,
deoarece acestea se apropie de punctul de inflexiune.
• Stabilirea valorilor maxime •i minime care creează o gamă de afi•are prea mică poate
produce o eroare.
114
Setările ferestrei de afișare (V-Window) 8-2
k kk kk Inițializarea și standardizarea ferestrei de afișare
u uu uu Pentru a inițializa afișajul
Pentru a se poate utiliza următoarele două metode pentru a ini•ializa afi•ajul.
inițializare normală
Presa! 3 ( V-Window) 1 ( INIT) pentru a ini•ializa afi•ajul următoarele setări.
Xmin = -6.3 Ymin = -3.1
Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
iniţializarea trigonometrice
Presa! 3 ( V-Window) 2 ( TRIG) pentru a ini•ializa afi•ajul următoarele setări.
moda Deg
Xmin = -540 Ymin = -1.6
Xmax = 540 Ymax = 1,6
Xscale = 90 Yscale = 0,5
moda Rad
Xmin = -9.4247779 Xmax =
9.42477796 1.57079632
Xscale =
moda Gra
Xmin = -600 Xmax
= 600 Xscale =
100
• Setările Y min, Y max, Y smoală, T / θ min, T / θ Max •i T / θ pas nu se schimbă atunci când
apăsa•i 2 ( Trig).
u uu uu Pentru a normaliza afișajul
Presa! 3 ( V-Window) 3 ( STD) pentru a standardiza afi•ajul următoarele setări.
Xmin = -10 Ymin = -10
Xmax = 10 Ymax = 10
115
8-2 Setările ferestrei de afișare (V-Window)
k kk kk Stocarea ferestrelor de afișare

Pute•i salva •ase ferestre de afi•are în fereastra de memorie pentru a le reaminti atunci când ave•i
nevoie de ele.
u uu uu Pentru a salva setările unei ferestre de afișare
Trebuie să introduce•i valorile afi•ajului •i apăsa•i 4 ( STO) 1

(V · W1) pentru a salva con•inutul ferestrei în memoria V · W1.
• Există •ase memorie de afi•are numerotate V · W1 V · W6.
• Salvarea setărilor unui ecran într-o zonă de memorie care con•ine deja setări înlocuie•te setările
existente cu noul.
u uu uu Pentru a aminti setările unei ferestre de afișare
Trebuie să-L, de exemplu, pe 5 ( RCL) 1 ( V · W1) reaminte•te con•inutul memoriei V · W1.
• Amintesc setărilor unui afi•aj •terge automat setările în prezent pe ecran.
• Pute•i modifica setările ferestrei într-un program utilizând sintaxa următoare.
Vizualiza•i fereastra de coordonate X minimă, maximă coordonata X, X scară,

minim ordonat, ordonata maxima, Scale Y, valoarea minimă a T, θ . Valoare
maximă T, θ . Valoarea Etapa T, θ
116
8-3 grafic Operații funcționale
Pute•i stoca 20 de func•ii grafice în memorie. Func•iile memorate pot fi editate, amintit •i
reproduse sub formă de grafice.
k kk kk Definirea tipului de grafic

Înainte de a depozita o func•ie de grafic în memorie, trebuie să defini•i tipul de diagramă.
1. În timp ce Graph Function Menu este pe ecran, apăsa•i 3 ( TIP)

pentru a afi•a un meniu de tip grafic, care con•ine următorii parametri.
• { Y =} / {r =} / {parm} / {X = c} ... grafic în coordonate rectangulare {} / {coordonatele

polar} / {parametric} / {X} = constant
• { Y>} / {Y <} / {Y T tt tt} / { Y s ... Grafic inegalitate {Y> f (x)} / { Y < f (x)} / { Y> f (x)} / { Y < f (x)}
ss}
2. Apăsa•i tasta de func•ie care corespunde tipului de grafic pe care dori•i să o seta•i.
k kk kk Funcții grafice de stocare
u uu uu Pentru stocarea unei funcții cu coordonate rectangulare (Y =)
Exemplu Pentru a stoca următoarea expresie în Y1 zona de memorie:

y = 2 x2 - 5
3 ( TIP) 1 ( Y =)
(Specifică dreptunghiular de coordonate expresie.)
c VX f ( Între expresia.)
w ( Magazine expresie.)
• Nu pute•i stoca expresia într-o zonă care con•ine deja o func•ie de parametri. Selecta•i o altă zonă
pentru a stoca expresia sau •terge expresia parametric existente. Acest lucru se aplică •i în
expresii cum ar fi r = X = constant •i inegalită•ile.
u uu uu Pentru a stoca o funcție cu coordonate polare ( r =)
Exemplu Pentru a stoca următoarea expresie în zona de memorie r2:

r = 5 păcat 3 θ
3 ( TIP) 2 ( r =) ( Specifică expresia cu coordonate polare.)
f s d v ( Între expresia.)
117
8-3 Grafic Operații funcționale
u uu uu Pentru a stoca o funcție de parametri
Exemplu Pentru a stoca următoarea expresie în zonele de memorie Xt3 și
yt3:
x = 3 păcat T
y = 3 cos T
3 ( TIP) 3 ( Parm) (Specifică expresie parametric.)
d SVW ( Între expresie •i magazine x.)
d cvw ( Între expresie •i magazine acolo.)
• Nu pute•i stoca expresia într-o zonă care con•ine deja o expresie cu coordonate rectangulare sau
coordonate polare, expresie, X = constant sau inegalitate. Selecta•i o altă zonă pentru a stoca
expresia sau •terge expresia existentă prima.
u uu uu Pentru a stoca expresia X = constanta
Exemplu Pentru a stoca următoarea expresie în zona de memorie X4:
X=3
3 ( TIP) 4 ( X = c) (Specifică expresia X = constanta.)
d ( Între expresia.)
• Pute•i utiliza valorile A, B, C ... constantă cu excep•ia X, Y, T, r sau θ

provocând o eroare.
u uu uu Pentru a stoca o inegalitate
Exemplu Pentru a stoca următoarea inegalitate în zona de memorie Y5:
acolo > x 2 - 2 x - 6
3 ( TIP) 6 ( g) 1 ( Y>) (Specifică inegalitatea.)
VX c v- g ( Între expresia.)
118
Grafic Operații funcționale 8-3
k kk kk Ediția a funcțiilor stocate
u uu uu Pentru a edita o funcție stocată
Exemplu Pentru a modifica expresia y = 2 x 2 - de 5 y = 2 x 2 - 3, stocat în
Zona de memorie Y1
e ( Afi•ează cursorul.)
eeee d ( Schimbă con•inutul.)
w ( Noi magazine func•ie grafic.)
u uu uu Pentru a șterge o funcție stocată
1. În timp ce Graph Function Menu este pe ecran, apăsa•i f sau c

pentru a afi•a cursorul •i pentru a muta eviden•ierea în zona care con•ine func•ia pe care
dori•i să-l •terge•i.
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge func•ia sau 6 ( NO)

func•iile parametrice sunt cuplate (Xt •i Yt).

Atunci când edita•i o func•ie de parametri, •terge•i grafica •i să le salva•i din nou de la început.
k kk kk Desenarea unui grafic
u uu uu Pentru a seta culoarea graficului

culoare
Culoarea implicită a parcelei grafic este albastru, dar pute•i alege, de asemenea, portocaliu sau
verde.
1. În timp ce Graph Function Menu este pe ecran, apăsa•i f sau c

pentru a afi•a cursorul •i pentru a muta eviden•ierea în zona care con•ine func•ia pe care dori•i să
schimba•i culoarea graficului.
2. Apăsa•i 4 ( COLR) pentru a afi•a meniul de culori care con•ine

următorii parametri.
3. Apăsa•i tasta corespunzătoare func•iei de culoare pe care dori•i să îl utiliza•i.
119
8-3 Grafic Operații funcționale
u uu uu Pentru a seta starea remiză / non Graphing
Exemplu Pentru a selecta următoarele funcții pentru desen:
Y1 = 2 x 2 - 5 = 5 sin3 r2 θ
Utiliza•i următorii parametri View Window.
Xmin = -5 Ymin = -5
Xmax = 5 Ymax = 5
cc
(Selecta•i zona de memorie care con•ine o

func•ie pe care nu dori•i să atragă.)
1 ( SEL)
(Set fără urmă.)
Punctul culminant dispare.
cc 1 ( SEL)
c 1 ( SEL)
6 ( DRAW) sau w
(Urma grafice.)
• Apăsând! 6 ( G ↔ T) sau A revine la meniul de func•ii Graph.
120
• Pute•i utiliza setările ecranului de configurare pentru a modifica aspectul ecranului grafic
a•a cum este prezentat mai jos.
• Grid: On (Axe: pe eticheta: Off)

P.6 Această setare arată puncte la intersec•iile de cadru pe ecran.
• Axe: Off (eticheta: Off Grid: Oprit)
Această setare •terge liniile axelor ecranului.
• Etichetă: On (Axe: On Grid: Oprit) Această setare afi•ează
numele axelor x •i acolo.
• coordonate polare ( r =) sau graficul parametric va fi grosier dacă setările de pe ecran da o

valoare nu T θ prea mare în compara•ie cu diferen•a dintre setările minime •i maxime ale T, θ . Dar
apoi, în cazul în care setările de a da o valoare nu T θ prea mică în compara•ie cu diferen•a
dintre setările minime •i maxime ale T, θ, va fi nevoie de timp pentru desenarea graficului.
121
8-4 funcții grafice de memorie „meniuri“
„Meniuri“ func•ii grafice de memorie vă permit să stoca•i datele de la func•iile grafice •ase meniu
pentru amintesc când ai nevoie de ea.
O singură opera•iune de rezervă poate stoca următoarele date în memoria „meniuri“ func•ii grafice.
Pute•i salva 20 de grafice în fiecare din cele 6 zone de memorie.
• Toate func•iile grafice de pe graficele curente de meniu func•ionează (până la 20)
• Tipuri de grafice
• Culorile grafice
culoare
• Stare tragere / non-remiză
• Setări ale ferestrei de afi•are (1 set)
u uu uu Pentru a stoca un „meniu“ de funcții grafice
Trebuie să-L, de exemplu, pe 5 ( GMEM) 1 ( STO) 1 ( GM1) pentru stocarea caracteristica grafică
selectată în GM1 memorie grafică.
• Există •ase memorii grafice numerotate GM1 de la GM6.
• Salvarea unei func•ii într-o zonă de memorie care con•ine deja o func•ie înlocuie•te func•ia
existentă cu noul.
• În cazul în care datele depă•e•te capacitatea de memorie rămasă a calculatorului, se va produce o

eroare.
u uu uu Pentru a aminti funcții grafice „meniuri“
Trebuie să-L, de exemplu, pe 5 ( GMEM) 2 ( RCL) 1 ( GM1) să reamintească con•inutul memoriei de

func•ii grafice GM1.
• Datele de memorie amintesc func•ii grafice •terge toate datele afi•ate în prezent în meniul de
func•ii grafice.
122
8-5 Desen manual Grafice
După selectarea simbolului RUN în meniul principal •i intrarea în modul RUN, pute•i desena manual
grafice. În primul rând alege ecranul de configurare Z corespunzătoare graficului pe care dori•i să
complot. Mai întâi de presă! 4 ( Schi•a) 5 ( GRPH) să reamintească meniul de comandă grafic, apoi
introduce•i func•ia de grafică.
• { Y =} / {r =} / {parm} / {X = c} / {G ∫ dx} ... {Grafic dreptunghiular de coordonate} / {a

coordonate polare} / {parametric} / {X = constant} / {integrare}
ss}
• { Y>} / {Y <} / {Y T tt tt} / { Y s ... Grafic inegalitate {Y> f (x)} / { Y < f (x)} / { Y> f (x)} / { Y < f (x)}
• Aten•ie: Cheia v afi•a•i variabila definită în configura•ia.
u uu uu Pentru a reprezenta grafic o funcție cu coordonate rectangulare (Y =)

[Schiță] - [GRPH] - [Y =]
Pute•i grafic func•ii care pot fi exprimate ca y = f (x).
Exemplu Pentru grafic y = 2 x 2 + 3 x - 4
Xmax = 5 Ymax = 10
1. În ecranul de configurare, specifica•i " Y = „Pentru tipul de func•ii •i

presa J.
2. Introduce•i expresia cu coordonate rectangulare (Y =).
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 1 ( Y =) c vx + d v- e
3. Apăsa•i w pentru a desena grafic.
• Pute•i desena grafice de următoarele func•ii predefinite •tiin•ifice.
123
• păcat • cos • tan • Asn • Acs
• ATN • Sinh • cosh • tanh • Sinh -1
• cosh -1 • tanh -1 • • x2 • jurnal
• ln • 10 x • ex • x -1 • 3
Setările de afi•are sunt realizate automat pentru graficele construite.
Exemplu Graph Y = sin
u uu uu Pentru graficul unei funcții cu coordonate polare ( r =)

[Schiță] - [GRPH] - [r =]
Pute•i grafic func•ii care pot fi exprimate ca r = f ( θ).
Exemplu Pentru grafic r = 2 sin3 θ
Xmin = -3 Ymin = -2 T θ min = 0
Xmax = 3 Ymax = 2 T θ = max π
Xscale = 1 Yscale = 1 T θ smoală = π ÷ 36
1. În ecranul de configurare, specifica•i " r = „Pentru tipul de func•ii.
2. Desemna•i " Rad „Pe măsură ce unitatea de unghi •i apăsa•i J.
3. Introduce•i expresia coordonate polare ( r =).
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 2 ( r =) c s d v
• Pute•i desena grafice de următoarele func•ii predefinite •tiin•ifice.
• păcat • cos • tan • Asn • Acs
• ATN • Sinh • cosh • tanh • Sinh -1
• cosh -1 • tanh -1 • • θ2 • jurnal
• θ -1
3
• ln • 10 θ • eθ •
Setările de afi•are sunt realizate automat pentru graficele construite.
exemplu de grafic pentru r = păcat
124
Desen manual Grafice 8-5
u uu uu Pentru graficul unei funcții parametrice

[Schiță] - [GRPH] - [parm]
Pute•i grafic func•ii parametrice care pot fi exprimate după cum urmează.
(X, Y) = ( f ( T) g ( T))
Exemplu Pentru grafic funcții parametrice

următor:
x = 7 cos T - 2 cos 3,5T y = 7 păcat T - 2 păcat 3.5T
Xmin = -20 Ymin = -12 T θ min = 0
Xmax Ymax = 20 = 12 T θ max = 4 π
Xscale = 5 Yscale = 5 T θ smoală = π ÷ 36
1. În ecranul de configurare, specifica•i " parm „Pentru tipul de func•ii.
2. Desemna•i " Rad „(Radiani) ca unitate unghi •i apăsa•i J.
3. Introduce•i func•iile parametrice.
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 3 ( parm)
h CV- c c df v
h SV- c s df v)
u uu uu Pentru grafic X = constant

[Schiță] - [GRPH] - [X = c]
Pute•i grafic func•ii care pot fi exprimate sub forma X = constant.
Exemplu Pentru grafic X = 3
Xmin = -5 Ymin = -5
Xmax = 5 Ymax = 5
1. În ecranul de configurare, specifica•i " X = c „Pentru tipul de func•ii •i

presa J.
125
2. Introduce•i expresia.
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 4 ( X
= c) d
u uu uu Pentru a realiza un grafic o inegalitate

[Schiță] - [GRPH] - [Y>] / [Y <] / [Y ≥] / [ Y ≤]
Pute•i grafic inegalită•i care pot fi exprimate în următoarele patru forme.
• acolo > F (x) • y <f (x) • acolo > F (x) • y <f (x)
Exemplu Pentru grafic acolo > x 2 - 2 x - 6
Xmax = 6 Ymax = 10
1. În ecranul de configurare, specifica•i " Y> „Pentru tipul de func•ii •i

presa J.
2. Introduce•i inegalitatea.
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 6 ( g) 1 ( Y>) VX c v- g
126
Desen manual Grafice 8-5
u uu uu Pentru a realiza un grafic un calcul de integrare

[Schiță] - [GRPH] - [G ∫ dx]
Pute•i grafic un calcul de integrare din instrumentul y = f (x).
Exemplu Pentru a realiza un grafic următorul calcul cu

toleranță "tol" = 1 E - 4:
∫ -2 1 ( x + 2) ( x - 1) ( x - 3) dx
Xmin = -4 Ymin = -8
Xmax = 4 Ymax = 12
1. În ecranul de configurare, specifica•i " Y = „Pentru tipul de func•ii •i

presa J .
2. Introduce•i expresia graficului de integrare.
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 5 ( G ∫ dx) ( v + c) ( v- b) Acid ( v- d) - c, b, b Z- e
• Înainte de a trage un grafic de integrare, să fie întotdeauna sigur de a presa! 4

(Schi•ă) 1 ( Cls) pentru a •terge afi•ajul.
• Pute•i introduce, de asemenea, o comandă grafic de integrare într-un program.
127
8-6 Alte caracteristici grafice
Caracteristicile descrise în această sec•iune vă spune cum să citească coordonatele x •i acolo un

anumit punct, •i modul în care a mări sau mic•ora un grafic.
• Aceste func•ii pot fi utilizate cu graficele în coordonate polare •i grafice dreptunghiulare,

parametrice, X = grafice constante •i inegalită•i.
k kk kk Complotat puncte conectate și puncte distincte (Tip

urme)
P.5 Pute•i seta de pe ecranul de configurare a celor două tipuri de parcele cu tipul de setare
tragerea la sor•i.
• puncte conectat
Punctele sunt conectate •i formează o linie pentru a crea o curbă.
• puncte distincte
Punctele nu sunt conectate.
k kk kk Coordonatele unui punct

Cu această func•ie, pute•i, după ce activa•i TRACE, muta•i un indicator intermitent de-a lungul unui
grafic cu tastele cursor pentru a ob•ine coordonatele fiecărui punct. Următoarele exemple arată
diferitele tipuri de informa•ii de contact pute•i ob•ine.
• Dreptunghiular Coordonata Graph • coordonate polare Graph
• parametric grafic func•ie • Grafic X = constant
• Graficul de inegalitate
u uu uu Pentru a obține coordonatele unui punct
Exemplu Pentru a determina punctul de intersecție a graficelor reprezentând

următoarele funcții: Y1 = x 2 - 3
Y2 = - x + 2
Xmax = 5 Ymax = 10
• Selecta•i meniul GRAPH w
128
Alte caracteristici grafice 8-6
1. După desenarea graficelor, apăsa•i 1 ( Trace) pentru a afi•a

indicatorul în centrul graficului.
• Indicatorul poate să nu fie vizibile pe grafic atunci când

apăsa•i 1 ( Trace).
2. utilizare d pentru a muta cursorul la prima intersec•ie.
d~d
valorile coordonatelor x / y
• Dacă apăsa•i d •i e indicatorul se deplasează de-a lungul graficului. •inând apăsat aceste chei se
mi•că mai repede indicatorul.
3. utilizare f •i c pentru a muta cursorul între cele două grafice.
4. utilizare e pentru a muta cursorul la următoarea intersec•ie.
e~e
• Pentru a anula coordonate de citire, apăsa•i 1 ( Trace).
• Nu apăsa•i A în timpul coordonate de citire.
u uu uu Pentru a afișa derivatul
P.5 Dacă parametrul derivatului de pe ecranul de configurare a fost activat, apare derivate cu informa•ii
de contact.
129
• Următoarele exemple arată modul de afi•are a coordonatelor •i modificările derivate în

conformitate cu setarea Graph Type.
• Dreptunghiulare coordonate Graph • Coordonate polare Graph
• parametric grafic func•ie • Grafic X = constant
• Derivatul nu este afi•at atunci când utiliza•i func•ia urmă cu o func•ie •tiin•ifică integrată.
• Dezafectarea coordonate parametru al serviciului de pe ecranul de configurare a •terge afi•ajul

de coordonate în pozi•ia indicatorului.
P.6
k kk kk Scrolling în timpul TRACE

Dacă graficul pe care îl urmărire în prezent soarta ecranului de-a lungul axei x sau acolo,
apăsa•i butonul cursor e sau d pentru a derula ecranul de opt puncte de pe axa corespunzătoare.
• Pute•i derula prin coordonate rectangulare grafice sau grafice ale inegalită•ilor în timpul
coordonate de lectură. Nu pute•i derula coordonate polare grafice, graficele func•iilor parametrice
sau reprezentări grafice ale X = constant.
P.7 • Graficul de pe ecran nu se derula în cazul în modul ecran dublu este setat la " grafic „Sau“ G T “.
• Citirea de contact este posibilă imediat după grafic a fost tras. Este imposibil după schimbarea
setărilor unui grafic.
• Coordonatele X •i Y în partea de jos a ecranului sunt afi•ate cu o mantisă de 12 cifre sau 7 cifre
mantisei •i un exponent de 2 cifre. Derivatul este afi•at cu o mantisă de 6 cifre.
• Nu pute•i introduce urme într-un program.
• Pute•i citi coordonatele unui grafic care a fost întocmit după o comandă de ie•ire (^), care
este indicat prin „-Disp-“ de pe ecran.
k kk kk Derulați fără TRACE

Pute•i derula un grafic de-a lungul axei x sau acolo. Fiecare apăsare
f c, d sau e suluri graficul 12 puncte pe axa corespunzătoare.
130
k kk kk reprezentare grafică într-un interval dat

Pute•i utiliza următoarea sintaxă atunci când introduce•i un complot pentru a stabili un punct final ini•ial
•i.
<Func•ia> ,! [<Punct de pornire>, <punct final>! ] w
Exemplu Pentru grafic y = x 2 + 3 x - 5 în intervalul

- 2 << x 4
<< << <<

Xmax = 5 Ymax = 30
3 ( TIP) 1 ( Y =) (Specifică tipul de

grafic).
vx + d v- f
! [- c, e!] w
(Expresie Magazine.)
6 ( DRAW) sau w ( Se trasează graficul.)
• Pute•i seta un interval pentru graficele din coordonate rectangulare si polare, parametrice •i
inegalită•ile.
k kk kk suprascriere
Când utiliza•i următoarea sintaxă pentru a introduce un grafic, mai multe versiuni ale acestui
grafic sunt extrase din valorile stabilite. Toate versiunile graficului apar simultan pe ecran.
<Func•ia cu variabila>! [<Numele variabilei>! = <Valoare>, <valoare> .... <valoare>! ] w
Exemplu Pentru grafic y = A x 2 - 3, substituind valoarea

A cu 3, 1 și -1

Xmax = 5 Ymax = 10
3 ( TIP) 1 ( Y =) (Specifică tipul de grafic).

are A VX d! [ are A! =
d, b, -B!] w ( Magazine expresie.)
131
6 ( DRAW) (atrage graficul.)
• Intrarea Func•ia folosind sintaxa de mai sus poate avea doar o singură variabilă.
• Nu pute•i utiliza X, Y, r θ, sau T ca un nume de func•ie variabilă.
• Nu pute•i atribui o variabilă pentru variabila func•iei.
P.7 • Când Simul setarea pe ecranul Setup Graph este activat, graficele tuturor variabilelor sunt
trase simultan.
• Pute•i suprapune coordonate grafice dreptunghiulare •i polare, parametrice •i inegalită•i.
k kk kk zoom
Panoramare vă permite să mări•i sau să mic•ora•i un grafic afi•at.
u uu uu Înainte de a utiliza zoom-ul
Imediat după desen un grafic, apăsa•i 2 ( Zoom) pentru a afi•a meniul de zoom.
• { BOX} ... { extinderea unei păr•i a unui grafic}

• { FACT} ... { afi•are ecran pentru a seta factorii de zoom}
• { IN} / {OUT} ... { expansiune} / {} reducere a graficului cu ajutorul factorilor
zoom
p.135 • { AUTO} ... { ajustment automată a graficului în ecranul de-a lungul axei y}
• { orig} ... { dimensiunea ini•ială}
p.136 • { QAS} ... { intervale de ajustare, astfel încât intervalul x este egală cu intervalul y}
p.136 • { RND} ... { Borough coordonează loca•ia cursorului}
p.137 • { INTG} ... { conversia valorilor axelor x •i acolo a ferestrei de afi•are
numere întregi}
p.138 • { PRE} ... { înapoi la setările de afi•are anterioare, după o

zoom}
132
u uu uu Pentru a utiliza zoom caseta [Zoom] - [BOX]
Zoom-ul caseta oferă un cadru pentru partea din grafic pe care dori•i să o mări•i.
Exemplu Pentru utilizare cutie de zoom la o parte mărește graficului

y = (x + 5) ( x + 4) ( x + 3)
Utiliza•i următoarea fereastra de setări.
Xmin = -8 Ymin = -4
Xmax = 8 Ymax = 2
1. După func•ia grafice, apăsa•i 2 ( Zoom).
123456
2. Apăsa•i 1 ( BOX) •i utiliza•i tastele cursor pentru a muta

indicatorul unde trebuie să fie unul dintre col•urile cadrului pe care dori•i. presa w pentru a confirma
loca•ia unghiului.
3. Folosi•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde col•ul diagonal opus fa•ă de unghiul anterior
trebuie să fie.
4. Apăsa•i w pentru a confirma loca•ia celui de al doilea col•. Partea

grafic care se află în cadru este extins automat •i umple întregul ecran.
133
• Pentru a reveni la graficul ini•ial, apăsa•i 2 ( Zoom) 6 ( g) 1 ( Orig).
• Nimic nu se întâmplă dacă încerca•i să localiza•i al doilea col• în aceea•i loca•ie ca primul
sau direct de mai sus.
• Pute•i utiliza o parte a extinderii cu orice tip de grafic.
u uu uu Pentru a utiliza zoom-ul cu setările de factori

[Zoom] - [FAPT] - [IN] / [OUT]
Această func•ie vă permite să mări•i sau să mic•ora•i afi•area unui grafic pentru un afi•aj al cărui centru
este loca•ia cursorului.
• Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul pe ecran.
Exemplu Pentru grafic următoarele două funcții și

mări de cinci ori despre dacă sunt sau nu sunt tangente Y1 = ( x + 4) ( x + 1) ( x -
3) Y2 = 3 x + 22
Xmax = 8 Ymax = 30
1. După desen graficele acestor func•ii, apăsa•i 2 ( Zoom).

indicatorul pe ecran.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul în loca•ia pe care ar trebui să fie în centrul noului
ecran.
123456
3. Apăsa•i 2 ( FACT) pentru a afi•a pe ecran pentru a seta factorii •i

introduce•i factorul pentru axele x •i acolo.
2 ( FACT)
fwfw
134
4. Apăsa•i J pentru a reveni la graficele, atunci 3 ( IN) pentru a mări.
Ecranul mărită indică în mod clar că graficele celor două expresii nu sunt tangen•ială.
Acelea•i opera•ii pot fi utilizate pentru a reduce dimensiunea unui grafic (reducere). La pasul 4,
apăsa•i 4 ( OUT).
• Aceasta converte•te în mod automat intervalele de valori x •i acolo pe ecran la 1/5 al setărilor
originale. presare 6 ( g)
5 ( ARA) returnează plajele la setările originale.
• Pute•i folosi de mai multe ori zoom pentru a mări sau a reduce •i mai mult zoom.
u uu uu Pentru a inițializa factorul de zoom
presa 2 ( Zoom) 2 ( FACT) 1 ( INIT) pentru a ini•ializa factorul de zoom la următoarele setări.
Xfact Yfact = 2 = 2
• Pute•i utiliza următoarea sintaxă pentru a insera o tranzac•ie cu factor de zoom într-un
program. Factor <factor X>, <factor Y>
• Pute•i seta o valoare pozitivă de 14 cifre ca factor de zoom.
• Pute•i folosi zoom-ul factor pentru orice tip de grafic.
k kk kk ajustarea automată a ferestrei

afișa [Zoom] - [AUTO]
Fereastra de afi•are automată ajustează valorile gamei acolo astfel încât graficul umple ecranul de-a
lungul axei acolo.
Exemplu Pentru grafic y = x 2 - 5 cu xmin = -3 și

Xmax = 5, apoi utilizați automat afișajul pentru reglarea valorilor gamei acolo
1. După desenarea graficul func•iei, apăsa•i 2 ( Zoom).
2. Apăsa•i 5 ( AUTO).
135
k kk kk Funcția de reglare piese pe un grafic [ Zoom] - [SQR]

Cu această func•ie, valoarea intervalului x •i cea a gamei acolo a ferestrei de afi•are devin
identice. Acest lucru este convenabil pentru desenarea graficelor circulare.
Exemplu Pentru grafic r = 5sin θ apoi ajustați graficul
Utiliza•i următoarele setări.
Xmin = -8 Ymin = -1
Xmax = 8 Ymax = 5
1. După desenarea graficului, apăsa•i 2 ( Zoom) 6 ( g).
123456
2. Apăsa•i 2 ( QAS) pentru graful devine un cerc.
k kk kk coordonatele funcției pointer Borough

[Zoom] - [RND]
Această func•ie de runde de coordonate off valori la loca•ia pointer la numărul optim de cifre
semnificative. Rotunjirea coordonate este utilă pentru a citi coordonatele unui grafic sau pentru a
plasa un punct.
Exemplu Runda coordonatele la intersecția a două puncte

Graficele desenată în exemplul de la pagina 128
Utiliza•i fereastra de afi•are a parametrilor prezentate în exemplul de la

pagina 128.
1. După ce reprezintă func•iile, apăsa•i 1 ( Trace) •i a apari•ia

pointer la prima intersec•ie.
136
2. Apăsa•i 2 ( Zoom) 6 ( g).
3. Apăsa•i 3 ( RND) atunci 1 ( Trace). utilizare d pentru a aduce

pointer la următoarea intersec•ie. Valorile coordonatelor rotunjite la loca•ia cursorului pe
ecran.
k kk kk Funcția de conversie Integer [Zoom] - [INTG]
Această func•ie setează cusatura lă•ime valoarea 1, valorile converte•te axe întregi •i urme grafic. În
cazul în care un punct de pe axa x este A x •i un punct al axei acolo A acolo:
A x = Xmax - xmin A y = Ymax - Ymin

126 62
137
k kk kk Note privind funcțiile de ajustare

afișare automată, de reglare a plajelor un grafic, și rotunjirea întreg
coordonatele de conversie și funcțiile de zoom
• Aceste func•ii pot fi folosite cu toate graficele.
• Aceste func•ii nu pot fi integrate într-un program.
• Aceste func•ii pot fi utilizate cu un grafic produs de mai multe afirma•ii legate de „:“ chiar
dacă mai multe instruc•iuni con•in opera•iuni fără grafic.
• Atunci când una dintre aceste func•ii este utilizat într-o declara•ie care se termină cu {^}
comandă rezultat de afi•are pentru a desena un grafic, aceste func•ii afectează graficul până
comanda rezultat afi•are {^} numai. Toate graficele întocmite după această comandă sunt
întocmite în conformitate cu regulile normale a graficului suprascrierea.
k kk kk Înapoi la setările anterioare ale ferestrei de afișare

[Zoom] - [PRE]
Următorul pas le aduce înapoi la setările lor ini•iale de afi•are a setărilor după zoom.
6 ( g) 5 ( PRE)
• Pute•i utiliza ERP, indiferent de tipul de opera•iune de zoom angajat pentru a schimba graficul.
138
8-7 Graph Memorie
Pute•i stoca până la •ase grafice în memoria grafic pentru regăsirea ulterioară. Pute•i suprapune un
grafic pe ecran cu un alt grafic stocat în memorie.
u uu uu Pentru a stoca un grafic în memorie grafic
• Tracer în primul rând graficele din modul grafic, apăsa•i K 1 ( PICT) 1 ( STO) 1 ( Pic1) pentru a
stoca graficul desenat pe ecran în memoria graficului pic1.
• Există •ase amintiri numerotate de la grafice pic1 Pic6.
• Stocarea unui grafic într-o zonă de memorie care con•ine deja date înlocuie•te datele
existente cu noua.
u uu uu Pentru a aminti un grafic de memorie
• În modul RUN:
K 662 ( PICT) 2 ( RCL) b w
În modul grafic, apăsa•i K 1 ( PICT) 2 ( RCL) 1 ( Pic1) reaminte•te con•inutul memoriei graficului
pic1.
• Afi•ajele cu grafic dublu sau orice alt tip de grafic care utilizează un ecran divizat nu poate fi stocat
în graficele de memorie.
139
8-8 Graph Background
Pute•i utiliza ecranul de configurare pentru a defini con•inutul oricărei zone de memorie graficului ( pict
1 la Pict 6) ca fundal. Con•inutul zonei de memorie corespunzătoare este folosit ca fundal pe ecranul
P.6 grafic.
• Pute•i utiliza un fundal în modul RUN, STAT, GRAFICUL, DYNA, TABLE, reapar, conicitate.
Exemplul 1 Cu grafic cerc X 2 + Y 2 = 1 ca fundal,

stocate de exemplu în Pict 2, utilizați pentru a reprezenta grafic dinamic Y = X 2 + A
O variabilă, cu trecerea de la -1 la 1 în trepte de 1
Rechemare graficul de fundal.
(X 2 + Y 2 = 1)
! Z c ~ c ( fundal)
2 ( PICT) 2 ( pic2) J
Desena•i graficul dinamic.
(Y = X 2 - 1)
↓↑
(Y = X 2)
↓↑
(Y = X 2 + 1)
p.193 • A se vedea „14. grafice sec•iune conică „pentru detalii cu privire la aspectul unui grafic
p.181 circular •i“ 13. Dinamic Graph „pentru detalii despre grafic dinamic.
140
grafic de fundal 8-8
Exemplul 2 Cu o histogramă statistică ca fundal,

grafic reprezintă o distribuție normală
Rechemare graficul de fundal.
(Histogramă)
Reprezenta•i graficul normal de distribu•ie.
P.249 • A se vedea „18. Graficele statistice •i calcule „pentru detalii privind graficele statistice
complot.
141
capitol
Rezoluția grafică
Pute•i utiliza fiecare dintre următoarele metode pentru a analiza grafice de
func•ii •i de a ob•ine rezultate.
• Calcularea rădăcină
• Determinarea valorilor maxime locale •i valorile minime locale
• Determinarea intersec•iei acolo

• Determinarea două puncte de intersec•ie grafice
• Determinarea coordonatelor ( x pentru acolo date / acolo pentru x dat)
• Determinarea integrală pentru orice domeniu
Înainte de a rezolva o analiză 9-1 9-2 Grafic unui

9
grafic funcție
143
9-1 Înainte de a rezolva un grafic
Dupa utilizarea moda GRAFICUL pentru a desena grafic, apăsa•i! 5

(G-Solv) pentru a afi•a meniul de func•ii cu următorii parametri.
• { ROOT} / {MAX} / {MIN} / {Are ICPT} / {} ISCT ... { rădăcină} / {} maxim local /
{Valoarea minimă locală} / {intersec•ie y} / { Intersec•iile de două grafice}
• { Y-CAL} / {X-CAL} / { ∫ dx} ... { coordonat acolo pentru coordonate x Datele} /

{coordonat x pentru coordonate acolo Datele} / {integral pentru un interval dat}
144
9-2 Analizând o funcție Grafic
Următoarele două grafice sunt utilizate pentru toate exemplele din prezentul alineat cu excep•ia
situa•iei când este vorba de determinarea intersectul două grafice. Memorie Y1 = x + Y2 = 1 x (x + 2) ( x -
2)
Utiliza•i afi•ajul pentru a seta următorii parametri.
(A) = -5 xmin Ymin = -5 (B) xmin Ymin = -6.3 = -3.1
Xmax = 5 Ymax = 5 Xmax Ymax = 6,3 = 3,1
Xscale = 1 Yscale = 1 Xscale = 1 Yscale = 1
k kk kk rădăcini Determinare
Exemplu Pentru a determina rădăcinile y = x (x + 2) ( x - 2)

Fereastra de afi•are ( B)
! 5 ( G-Solv)
1 ( ROOT)
(Unitatea în standby de a•teptare pentru

selectarea unui grafic.)
• Un cursor " k „Apare pe grafic că cel mai mic număr de memorie.
Preciza•i grafic pe care dori•i să îl utiliza•i.
• utilizare f •i c pentru a muta cursorul pe grafic pe care

dori•i să găsi•i rădăcinile.
Se determină rădăcina.
• Rădăcinile sunt obtrenues din stânga.
145
Căuta•i următoarea rădăcină spre dreapta.
• Nimic nu se întâmplă atunci când apăsa•i

e în cazul în care nu există nici o rădăcină din dreapta.
• Pute•i utiliza d pentru a reveni la stânga.
• Dacă există un grafic, apăsa•i 1 ( ROOT) pentru a afi•a direct root (selectarea graficului nu este
necesar).
• Re•ine•i că opera•iunea de mai sus poate fi efectuată numai pe rectangulare de coordonate

grafice (Y =) •i graficele inegalită•ilor.
k kk kk Determinarea valorilor maxime locale și a valorilor

minim local
Exemplu Pentru a determina valoarea maximă locală și valoarea minimă

local y = x (x + 2) ( x - 2)
Fereastra de afi•are ( A)
! 5 ( G-Solv)
2 ( MAX)

Se specifică grafic •i se determină valoarea maximă locală.
cw
146
Analizând o funcție Grafic 9-2
Preciza•i grafic •i de a determina valoarea minimă locală.
! 5 ( G-Solv)
3 ( MIN) c w
• Dacă există mai mult de un maxim local / valoare minimă, utilizarea d •i e pentru a trece de la unul la
altul.
• Dacă există un grafic, apăsa•i 2 ( MAX) / 3 ( MIN) pentru a afi•a direct maximă / valoarea
minimă locală (selectarea graficului nu este necesar).

k kk kk Determinarea intersecțiilor acolo
Exemplu Pentru a determina intersecția acolo pentru y = x + 1
! 5 ( G-Solv)
4 ( Sunt ICTP)

Se determină intersec•ia acolo.
• intersecţiile acolo sunt punctele în care graficul intersectează axa acolo.
• Dacă există un grafic, apăsa•i 4 ( Sunt ICPT) pentru a afi•a direct intersec•iile acolo ( selectarea
graficului nu este necesar).

147
k kk kk Determinarea două puncte de intersecție grafice
Exemplu După desen următoarele trei grafice, determină

punctele de intersecție Y1 și Y3 graph
Fereastra de afi•are ( A) Y1 = x +
Y2 = 1 x (x + 2) ( x - 2) Y3 = x 2
! 5 ( G-Solv)
5 ( ISCT)

Se specifică graficul Y1.
• Fiecare apăsare w a trecut la " k „Pentru“ ◆ „Pentru

specificarea primul grafic.
Specifica•i al doilea grafic (aici, graficul Y3) pentru determinarea punctelor de intersec•ie.
cw
• utilizare f •i c să se mi•te " k „Pe al doilea grafic.
• Intersectiile sunt ob•inute din stânga.
• Se ob•ine următoarea intersec•ie la dreapta. Dacă nu

există nici un drept intersec•ie, nu se întâmplă nimic atunci
când efectua•i această opera•ie.
• Pute•i utiliza d pentru a reveni la stânga.
• Dacă există doar două grafice, apăsa•i 5 ( ISCT) pentru a afi•a direct intersec•iile (selectarea
graficului nu este necesar).

148
k kk kk Determinarea unei coordonate ( x pentru acolo date /

acolo pentru x dat)
exemplu Determina coordonat acolo pentru x = 0,5 și coordonatei x

pentru y = 3.2 în grafic y = x (x + 2) ( x - 2)
! 5 ( G-Solv) 6 ( g) 1 ( Y-CAL)
Specifica•i un grafic.
cw
• Calculatorul este în a•teptare pentru tine de a introduce o valoare

de coordonate x.
Introduce•i valoarea de coordonate x.
af
Se determină valoarea coordonată acolo corespunzătoare.
Specifica•i un grafic.
! 5 ( G-Solv) 6 ( g)
2 ( X-CAL) c w
• Calculatorul este în a•teptare pentru tine de a introduce o valoare
pentru coordonate acolo.
Introduce•i valoarea de coordonate acolo.
dc
Se determină valoarea coordonată x corespunzătoare.
149
• În cazul în care există mai mult de o valoare de coordonate x la o valoare de coordonate acolo
dat sau o valoare de coordonate acolo la o valoare de coordonate
x date, utilizarea e •i d pentru a trece de la unul la altul.
• Display-ul utilizat pentru valorile coordonatelor depinde de tipul de grafic a•a cum este prezentat
mai jos.
• Coordonate polare Graph
• Graficul parametrice
• Nu pute•i stabili o coordonată acolo pentru coordonate x

dat cu un grafic parametric.
• Dacă există un grafic, apăsa•i 1 ( Y-CAL) / 2 ( X-CAL) pentru a afi•a coordonatele direct x sau
coordonate acolo ( selectarea graficului nu este necesar).
k kk kk Determinarea integralei pentru orice interval
exemplu x (x + 2) ( x - 2) dx
∫ -1.5 0
Fereastra de afi•are ( A)
! 5 ( G-Solv) 6 ( g)
3 ( ∫ dx)
(Selec•ie în a•teptare Graph)
Selecta•i graficul.
cw
• Afi•ajul indică intrarea limita inferioară a

intervalului de integrare.
Muta•i cursorul •i introduce•i limita inferioară.
d~dw
150
Introduce•i limita superioară •i de a determina integralei.
E ~ e ( limită superioară; x = 0)
• Valoarea limitei inferioare ar trebui să fie mai mică decât limita superioară, în scopul
de a defini intervalul de integrare.
• Re•ine•i că opera•iunea de mai sus poate fi realizată pe coordonate rectangulare grafice (Y =).
k kk kk Rezoluția Precauții grafică

• În func•ie de setările parametrilor de afi•are, pot exista erori în solu•iile ob•inute prin rezolu•ia
grafică.
• Dacă nu este găsită o solu•ie pentru oricare dintre tranzac•iile men•ionate mai sus, apare
mesajul „Not Found„(nici o solu•ie) pe afi•aj.
• Următoarele condi•ii pot influen•a acurate•ea calculelor •i a împiedica ob•inerea unei

solu•ii.
- Atunci când solu•ia este un punct de tangen•ă pe axa x.
- Atunci când solu•ia este un punct de tangen•ă între două grafice.
151
152
capitol
funcţia de desen
Această func•ie vă permite să trasa•i linii •i grafice pe un grafic existent.
• Opera•iunile cu func•ia de desenare sunt diferite în moduri STAT, GRAFICUL,

TABLE, reapar •i
conicitate Opera•iuni în moduri RUN •i PRGM.
10-1 Înainte de a utiliza funcția de desenare 10-2 Graphing cu

funcția
desen
10
153
10-1 Înainte de a utiliza funcția de tragere
Presa! 4 ( Schi•a) pentru a afi•a meniul de desen.
Metode STAT, GRAFICUL, TABLE, reapar, conicilor (după trasarea unui grafic)
p.166 • { Cls} ... { •tergerea liniilor •i punctelor reprezentate grafic}
p.155 • { Tang} / {Norm} / {Inv} ... { tangentă} / {normal la o curbă} / {graph invers}
p.157
• Meniurile Tang {} / {} Norm / Inv} {apar numai când afi•a•i meniul schi•ă în moduri de GRAPH •i
TABEL.
P.158 • { PLOT} ... { element de meniu}
p.160 • { LINE} ... { meniu on-line}
p.162 • { ClCr} / {Green} / {} Hztl ... { cerc} / {} vertical line / linie orizontală {}
p.163 • { PEN} ... { desen freehand}

p.164 • { text} ... { comentariu}
Moduri RUN, PRGM
• { GRPH} ... { Grafic meniul de comandă}

P.165 • { PIXL} ... { Meniu pixeli}
p.166 ~ • { testare} ... { Starea de test pornit / oprit pixeli}
• Alte elemente de meniu sunt identice cu meniul STAT, grafic, TABLE, reapar •i conicitate.
154
10-2 Graphing cu funcția
desen
Func•ia de desen este folosit pentru a desena linii •i să înscrie puncte de pe un grafic care este
deja pe ecran.
Pentru toate exemplele de opera•iuni indicate în prezentul alineat, presupune că următoarea func•ie a
p.112 fost deja reprezentat în Modul GRAFICUL.
Memorie Y1 = x (x + 2) ( x - 2)
Aici fereastra de afi•are a parametrilor utiliza•i pentru desen grafic.
Xmin = -5 Ymin = -5
Xmax = 5 Ymax = 5
k kk kk tangentă [Schiță] - [Tang]
Această caracteristică vă permite să trage o linie tangentă la un punct de pe un grafic.
u uu uu Pentru a desena o tangentă în graful sau în modul TABLE
Exemplu trage o linie care este tangent la punctul ( x = 2 y = 0) din y =

x (x + 2) ( x - 2)
1. După func•ia grafice, afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 2 ( Tang).
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde dori•i să tragem linie.
3. Apăsa•i w pentru a desena linia.
155
10-2 Graphing cu funcția Schița
u uu uu Pentru a desena o tangentă în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru desenarea unei tangente în aceste moduri.
Tangent <grafic func•ie>, <coordonate x>
p.30 • Utiliza•i meniul de date variabile (VARS) pentru a defini func•ia de a reprezenta.
Exemplu Desenați linia care este tangent în punctul ( x = 2 y = 0) din

y = x (x + 2) ( x - 2)
1. În modul RUN, afi•a•i meniul schi•ă, apăsa•i 2 ( Tang) •i

face următoarele.
J 4 ( GRPH) 1 ( Y) b, c
2. Apăsa•i w să atragă tangenta.
k kk kk Normal într-o curbă [Schiță] - [Norm]
Cu ajutorul acestei func•ii pute•i desena normal la curba de la un anumit punct.
• Normală la o curbă la un punct dat este o linie dreaptă, care este perpendicular pe
tangenta la acest punct.
u uu uu Pentru a desena normală la o curbă în ghid sau GRAPH TABLE
Exemplu Pentru a desena normal la curba de la punctul ( x = 2 y = 0)

de y = x (x + 2) ( x - 2)
1. După func•ia grafice, afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 3 ( Norma).
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde dori•i să tragem linie.
156
Graphing cu funcția Schița 10-2
3. Apăsa•i w pentru a desena linia.
• Avertisment: Dreptul nu pare normal curba. Acest lucru s-ar fi realizat un zoom QAS.
p.136
u uu uu Pentru a desena normală la o curbă în modul RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru desenarea unei curbe normale în aceste moduri.
Normal <grafic func•ie>, <coordonate x>
p.30 • Utiliza•i meniul de date variabile (VARS) pentru a specifica func•ia de a desena.
k kk kk Reprezentarea grafică a unei funcții inverse

[Schiță] - [Inv]
Cu această func•ie poate reprezenta inversul func•iei utilizate pentru a produce graficul ini•ial.
u uu uu Pentru a realiza un grafic al unei funcții inverse în modul GRAPH sau MASA
Tracer exemplu inversul y = x (x + 2) ( x - 2)
După ce reprezintă func•ia, afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 4

(Inv).
• Pentru grafic al unei func•ii inverse, atunci când mai multe func•ii grafice sunt stocate în
memorie, selecta•i o func•ie •i apăsa•i w.
u uu uu Pentru a realiza un grafic al unei funcții inverse în modul RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru ceea ce reprezintă o func•ie inversă în aceste moduri.
Inversa <func•ie grafic>
p.30 • Utiliza•i meniul de date variabile (VARS) pentru a specifica func•ia de a desena.
• Pute•i grafic inversa unei func•ii a cărei grafic a fost definit ca grafic dreptunghiular de
coordonate.
157
k kk kk Poziție puncte [Schiță] - [PLOT]
Atunci când introduc puncte pe un grafic, mai întâi afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 6 ( g) 1 ( PLOT)
pentru a afi•a elementul de meniu.
• { Plot} ... { plasarea unui punct}
• { Pl · Pe} ... { plasarea unui punct la anumite coordonate}
• { Pl · Off} ... { •tergerea de la un punct la coordonatele specifice}
• { Pl · Chg} ... { schimbare a stării de la un punct la coordonatele specifice}
u uu uu Pentru a plasa un punct în STAT, grafic, TABLE, reapar și conicitate

[Schiță] - [PLOT] - [Plot]
Exemplu Puneți un punct pe grafic reprezentând y = x (x + 2) ( x - 2)
1. După desen grafic, afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 6 ( g)

1 ( PLOT) 1 ( Plot) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul în pozi•ia în care dori•i un punct •i apăsa•i w pentru
a marca punctul.
• Pute•i plasa cât mai multe puncte necesare.
• Valorile curente ale coordonatelor x •i acolo sunt atribuite respectiv variabile X •i Y.
u uu uu Pentru a plasa un punct în RUN sau PRGM

[Schiță] - [PLOT] - [Plot]
Aici este sintaxa comenzii pentru trasarea de puncte în aceste moduri.
Plot <coordonate x>, < coordonat y>
Exemplu Puneți un punct (2, 2)
Xmax = 5 Ymax = 10
158
1. După intrarea în modul RUN, afi•a•i meniul de schi•ă •i de a efectua opera•ia următoare.
! 4 ( Schi•a) 6 ( g)
1 ( PLOT) 1 ( Plot) c, c
2. Apăsa•i w pentru a afi•a indicatorul de pe afi•aj grafic.

Apăsa•i din nou pe w pentru a plasa un punct.
• Pute•i utiliza tastele cursor pentru a muta cursorul Anywhere pe ecran.
• Dacă nu specifica•i coordonatele, indicatorul apare în centrul ecranului grafic.
• În cazul în care coordonatele pe care le specifica•i sunt în afara intervalului de defini•ie a

setărilor de afi•are, indicatorul nu apare pe afi•aj grafic.
• Coordonata valori x •i acolo sunt atribuite respectiv variabile X •i Y.
k kk kk Sau nu să afișeze anumite puncte

[Schiță] - [PLOT] - [Pl · On] / [Pl · Dezactivat] / [Pl · Chg]
Proceda•i după cum urmează pentru a afi•a sau nu unele puncte marcate.
u uu uu Pentru a afișa sau nu puncte în STAT, grafic, TABLE, reapar și conicitate
• Pentru a afișa un punct

1 ( PLOT) 2 ( Pl · On) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde dori•i să se afi•eze un punct •i apăsa•i w.
• Pentru a nu afișa un punct, sau șterge un punct existent
Efectua•i pa•ii din sec•iunea „Pentru a vedea un punct“, dar presa

3 ( Pl · Oprit) în loc de 2 ( Pl · On).
• Pentru a modifica starea unui punct
Efectua•i pa•ii din sec•iunea „Pentru a vedea un punct“, dar presa

4 ( Pl · Chg) în loc de 2 ( Pl · On).
159
u uu uu Pentru a afișa sau nu puncte în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii necesară pentru a se afi•eze sau nu punctele în aceste moduri.
• Pentru a afișa un punct
PlotOn <coordonate x>, < coordonat y>
• Pentru a nu afișa un punct sau șterge un punct existent
PlotOff <coordonate x>, < coordonat y>
• Pentru a modifica starea unui punct
PlotChg <coordonate x>, < coordonat y>
k kk kk Desenarea unei drepte [Schiță] - [LINE]
Pentru a desena o linie pe un grafic, mai întâi afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 6 ( g) 2 ( LINE)
pentru a afi•a meniul din dreapta.
• { line} ... { trage o linie dreaptă între două puncte pentru}
• { F · Linie} ... { Desena•i o linie}
ureapar
uu uu și
Pentru a conecta două puncte printr-o linie în STAT, grafic, TABLE,
conicitate
[Schiță] - [LINE] - [Linie]
Exemplu Pentru a desena o linie dreaptă între valoarea maximă locală și valoarea
minim local pe grafic y = x (x + 2) ( x - 2)

pagina 155.

1 ( PLOT) 1 ( Plot) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul la maxim local •i apăsa•i w pentru a marca acest
punct.
3. Folosi•i tastele cursor pentru a muta cursorul la valoarea minimă locală.
160
4. Afi•a•i meniul de desen •i apăsa•i 6 ( g) 2 ( LINE) 1 ( Line) pentru

trage o linie la al doilea punct.
ugrafic,
uu uu TABLE,
Pentru areapar
desenași oconicitate
linie dreaptă între oricare două puncte ale STAT,
[Schiță] - [LINE] - [F · Linie]
Exemplu Pentru a desena o linie dreaptă între valoarea maximă locală și valoarea
minim local pe grafic reprezentând y = x (x + 2) ( x - 2)
1. După desenarea unui grafic, afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 6

( g) 2 ( LINE) 2 ( F · Linie) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul la maxim local •i apăsa•i w.
3. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta indicatorul la minim local •i apăsa•i w pentru a desena linia.
u uu uu Pentru a desena o linie în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru desenarea liniilor în aceste moduri.
F-Line <coordonate 1 x>, < coordona 1 y>, < coordonate 2 x>,

<Coordonata 2 y>
161
k kk kk Desenarea unui cerc [Schiță] - [ClCr]
Pute•i face următoarele pentru a desena un cerc pe un grafic.
u uu uu Pentru a desena un cerc în STAT, grafic, TABLE, reapar și conicitate
Exemplu Desenați un cerc a cărui rază este R = 1 și punctul central (1, 0)

grafic reprezentând y = x (x + 2) ( x - 2)

( g) 3 ( ClCr) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul la centrul cercului pe care dori•i să complot •i
apăsa•i w pentru a marca centru.
3. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul la un punct de pe circumferin•a cercului (în exemplul
nostru, punctul x = 0) •i apăsa•i w
pentru a desena cercul.
u uu uu Pentru a desena un cerc în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru desenarea unui cerc în aceste moduri. Cercul <coordonate x center>
<coordonate acolo Center>, <valoarea razei R>
• Unele setări de afi•are pot face un cerc oval. Pentru a face runda, de a folosi zoom QAS.
162
k kk kk Desen vertical și orizontal [Schiță] - [verde] / [Hztl]
Metoda prezentată aici trage pe verticală •i pe orizontală prin datele de contact.
uconicitate
uu uu Pentru a desena vertical și orizontal în STAT, GRAPH, TABLE, reapar și
Exemplu Desenați o verticala pe grafic y = x (x + 2) ( x - 2)

( g) 4 ( Verde) pentru apare un pointer cu centrul vertical al ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor d •i e pentru a muta dreapta la

la stânga sau la dreapta •i apăsa•i w pentru a trage linie în pozi•ia selectată.
Pentru a desena un fel de presă orizontală, 5 ( Hztl) în loc de 4

(Verde) •i utiliza•i tastele f •i c să se deplaseze orizontal pe ecran.
u uu uu Pentru a desena pe verticală și orizontală în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru desen pe verticală •i pe orizontală în aceste moduri.
• Pentru a desena o verticală
Vertical <coordona x>
• Pentru a desena o orizontală
Orizontal <coordonate y>
k kk kk Freehand Desen [Schiță] - [PEN]
Această func•ie vă permite să trasa•i pe un grafic a•a cum a•i face cu un creion.
• Pute•i desena cu mâna liberă în Moduri STAT, GRAFICUL, TABLE, reapar •i Conicitate.
163
Exemplu Pentru a desena graficul reprezentând y = x (x + 2) ( x - 2)

( g) 6 ( g) 1 ( PEN) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde dori•i să începe•i desen •i apăsa•i w pentru
a marca acest punct.
3. Folosi•i tastele cursor pentru a muta cursorul •i trage o linie. presa w pentru a opri mi•carea cursorului.
• presa A să renun•e la mâna liberă.
k kk kk comentariu [Schiță] - [Text]
Proceda•i după cum urmează pentru a insera un comentariu •i titluri într-o diagramă.
u uu uu Pentru a introduce text în STAT, grafic, TABLE, reapar și conicitate
exemplu Introduceți funcția graficului ca un comentariu text pe grafic reprezentând y =

x (x + 2) ( x - 2)

( g) 6 ( g) 2 ( Text) pentru a afi•a indicatorul în centrul ecranului.
2. Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul unde dori•i să insera•i textul în comentariu, •i
introduce•i textul.
ef ~ e ~ f
are Y! = v
( v + c) ( v- c)
164
u uu uu Pentru a introduce text în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii pentru inserarea unui text în aceste moduri.
Textul <numărul liniei>, <numărul de coloana> "<text>"
• Numărul liniei poate fi setat între 1 •i 63, iar numărul coloanei între 1-127.
• Acestea sunt caractere care pot fi folosite pentru a pune un comentariu în STAT, grafic,
TABLE, reapar •i conicitate. A ~ Z, r θ, spa•iu, 0 ~ 9, +, -., × ÷ ( -) × 10 x π, Ani, {, (,), [,], {,}, virgulă,
→ . x 2, ^, log, ln, . x
10 x e x 3 . x -1, sin, cos, tan, Asn, Acs, ATN
• Nu pute•i trece la linia următoare când introduce•i un text. Pentru a introduce text în mai multe
rânduri, trebuie să executa•i de mai multe ori opera•ia anterioară.
k kk kk Pornirea și oprirea pixeli Serviciu [Schiță] - [PIXL]
Următoarele opera•ii vă permit fiecărui pixel al ecranului pornit sau oprit. Pute•i seta orice pixel din
col•ul din stânga sus (1, 1), în col•ul din dreapta jos (63, 127) a ecranului.
Numărul de linii: 1-63 Număr de
coloane: 1-127
• Pute•i activa •i dezactiva pixelii numai în modurile RUN •i PRGM.
Pentru a activa sau dezactiva pixeli, mai întâi afi•area meniului schi•ă •i apăsa•i 6 ( g) 6 ( g) 3 ( PIXL)
pentru a afi•a meniul de pixeli.
• { Pe} ... { punerea în func•iune a unui pixel}
• { off} ... { dezafectarea unui anumit pixel}
• { Chg} ... { schimbare în starea unui anumit pixel}
u uu uu Pentru pixelii on și off

[Schiță] - [PIXL] - [On] / [Dezactivat] / [Modificare]
• Pentru servicii în pixeli
PxlOn <numărul liniei>, <numărul coloanei>
• Pentru a dezafecta un pixel
PxlOff <numărul liniei>, <numărul coloanei>
• Pentru a modifica starea unui pixel
PxlChg <numărul liniei>, <numărul coloanei>
165
u uu uu Pentru a verifica starea unui pixel [Schiță] - [Test]
Când meniul schi•ă este pe ecran, apăsa•i 6 ( g) 6 ( g) 4 ( Test), apoi introduce•i comanda prezentată
mai jos pentru a verifica starea de pixel desemnat. 1 este afi•at atunci când pixel este activat •i 0
atunci când pixelul este oprit.
PxlTest <numărul liniei>, <numărul coloanei>
• Defini•i o linie între 1 63 •i o coloană între 1. 127.
• Dacă încerca•i să efectua•i o opera•iuni anterioare, fără a defini linie sau coloană, se va
produce o eroare.
• Opera•iunile pixel sunt posibile numai în intervalele disponibile.
k kk kk Eliminarea linii și puncte [Schiță] - [Cls]
Opera•ia următoare •terge toate liniile •i toate punctele de pe ecran.
uconicitate
uu uu Pentru a șterge linii și puncte în STAT, grafic, TABLE, reapar și
Liniile •i punctele trasate cu func•iile meniului schi•ă sunt provizorii. Afi•a•i meniul schi•ă •i apăsa•i 1 ( Cls)
pentru a •terge liniile •i punctele pe care le-au pus la cale •i se lasă numai graficul ini•ial.
u uu uu Pentru linii clare și puncte în RUN sau PRGM
Aici este sintaxa comenzii necesară pentru a •terge liniile •i punctele precum •i graficul de sine. Cls
EXE
O! 41W
166
capitol
dublu grafic
Dual Graph vă permite să împăr•i•i ecranul în două ecrane diferite pe care le
pute•i utiliza pentru a desena grafice diferite simultan. Dual Graph oferă
posibilită•i de analiză de grafice interesante.
• Înainte de a citi acest capitol, ar trebui să vă familiariza•i cu con•inutul „“ 8-3

opera•ional grafic func•ie ".
11-1 Înainte de a folosi dual Graph

11-2 Setarea parametrilor de stânga și de dreapta
afișa
11-3 Desen un grafic în ecranul Active 11-4 Afișarea unui
grafic în ecranul inactiv
11
167
11-1 Înainte de a folosi dual Graph
1. Din meniul principal, intra•i în modul GRAFICUL apoi vizualiza•i ecranul

Configurare •i specifica•i " grafic „Ecran pentru dual.
P.7
2. Apăsa•i J.
• Pentru mai multe detalii despre taste func•ionale meniul din partea de jos a ecranului, consulta•i
p.112 „8-1 Înainte de a trage un grafic.“
• 8192 bytes de memorie sunt folosite de fiecare dată când ajusta•i dublu ecran „Graph“.
k kk kk tipuri de ecrane Despre dual grafic

Ecranul din partea stângă a ecranului de afi•are este numită partea activă •i graficul prezentat în partea
stângă este numită grafic activ. În schimb, partea dreapta este
ecranul inactiv care con•in grafic inactiv. Orice func•ie realizată cu dublă Graph se aplică întotdeauna
graficului activ. Pentru a efectua o func•ie pe grafic inactiv pe dreapta, trebuie mai întâi să-l transfere
pe ecranul activ.
Ecranul activ
Parcela grafic apare aici.
În ecranul inactiv
Utiliza•i ecranul inactiv pentru a face copii ale graficelor de ecranul curent •i a afi•a rezultatul zoom.
• Martorii apar, după desen grafice, formule potrivite în lista de memorie func•ie pentru a spune
unde graficele sunt trase în grafic cu dublă.
Indică grafic inactiv (în partea dreaptă a ecranului)
prezintă un grafic desenat pe ambele păr•i ale ecranului
Dacă un complot grafic este executat atunci când " R „Este indicat pentru func•ia, ca •i în ecranul
anterior, graficul este desenată pe partea dreaptă a ecranului (inactiv).
Func•ia indicată de " B „Este desenată pe ambele păr•i ale ecranului. presare 1 ( SEL), se •terge când
una din func•iile este eviden•iat martorul " R „Sau“ B “. Un control fără func•ie este desenată pe partea
stângă a ecranului (graficul activ).
168
Înainte de a utiliza dual Graph 11-1
11-2 Setarea parametrilor de stânga și de dreapta

a ferestrei de afișare
Pute•i seta o altă setare pentru laturile din stânga •i din dreapta a ecranului grafic.
u uu uu Pentru a defini setările de afișare
Presa! 3 ( V-Window) pentru a vedea ecranul de setare a parametrilor de afi•are a graficului activ
(stânga).
p.115 • { INIT} / {TRIG} / {STD} ... { ini•ializare normală} / {ini•ializare trigonometric} /

{} Standardizare
p.116 • { STO} / {RCL} ... { stoca} / {rechemare} setările -Window
• { DREAPTA} / {STÂNGA} ... Schimb de setările de afi•are de pe ecran

{Activ (stânga)} / {inactiv (dreapta)}
p.113 • Urma•i procedurile descrise în „Setări display-ului (VWindow)“ „pentru a introduce valorile
parametrilor.
• Utiliza•i următoarele opera•ii-cheie pentru a schimba ecrane în timpul setările ferestrei de

afi•are de intrare la stânga •i la dreapta ecrane.
În timp ce fereastra de afi•are a parametrilor ecranului setare pentru graficul activ este
afi•at:
• 6 ( DREAPTA) ... Afi•ează ecranul parametrilor de afi•are setare

graficul inactiv
În timp ce este afi•ată fereastra de afi•are a ecranului setarea parametrilor graficului

inactiv:
• 6 ( Stânga) ...... Afi•ează ecranul parametrilor de afi•are setare

graficul activ
169
11-3 Desen un grafic pe ecran activ
Pute•i desena grafice în ecranul activ. Apoi, pute•i copia sau muta graficul la ecranul inactiv.
u uu uu Pentru a desena un grafic pe ecran activ
Exemplu Pentru a desena graficul y = x (x + 1) ( x - 1) pe afișajul activ
Xmin = -2 Ymin = -2
Xmax = 2 Ymax = 2
Xscale = 0,5 Yscale = 1
Introduce•i func•ia.
v (v + b) Acid ( v- b)
Păstra•i func•ia.
Desena•i un grafic.
6 ( DRAW) sau w
170
11-4 Afișarea unui grafic în ecranul inactiv
Pute•i utiliza două metode pentru a afi•a un grafic pe ecranul inactiv. Pute•i copia graficul pe
ecranul activ pe ecranul inactiv sau pute•i muta graficul la ecranul activ la ecranul inactiv. În ambele
cazuri, trebuie să atragă mai întâi grafic pe partea stângă a ecranului.
k kk kk Înainte de afișarea unui grafic pe ecranul inactiv
După desenarea unui grafic pe ecran activ, apăsa•i K pentru a aduce meniul func•ia dual
Graph în partea de jos a ecranului.
• { COPIE} ... { copia graficului curent pe ecranul inactiv}
• { SWAP} ... { comutarea între ecranul de afi•are activ •i inactiv}
P.139 • { PICT} ... { stocarea grafic}
k kk kk Pentru a copia graficul activ de pe ecranul inactiv
Exemplu Pentru a desena graficul y = x (x + 1) ( x - 1) pe ecran activ și

pe ecranul inactiv
setările de afi•are setările de afi•are

a activa ecranul (stânga) Din ecranul inactiv (dreapta)
Xmin = -2 Ymin = -2 Xmin = -4 Ymin = -3
Xmax = 2 Ymax = 2 Xmax = 4 Ymax = 3
Xscale = 0,5 Yscale = 1 Xscale = 1 Yscale = 1
Se presupune că func•ia pe care este desenată este stocată în zona de memorie Y1.
Trasa•i graficul din ecranul activ. Copia•i graficul de pe ecran

6 ( DRAW) inactivă (dreapta).
K 1 ( COPY)
• Graficul este reprodus în conformitate cu setările de afi•are pentru ecranul inactiv.
171
11-4 Afișarea unui grafic pe ecranul inactiv
k kk kk Pentru a face schimb ecranele active și inactive

Swap ecrane.
K 2 ( SWAP)
• Re•ine•i că utilizarea 2 ( SWAP) pentru schimbul de ecrane de asemenea, modifica setările de

afi•are.
k kk kk Pentru a desena grafice diferite în ecranul activ și

ecranul inactiv
Exemplu Pentru a desena graficele din următoarele funcții pe ecranele

menționat: Ecran Activ: y = x (x + 1) ( x - 1)
În ecranul inactiv: y = 2 x 2 - 3
setările de afi•are setările de afi•are

a activa ecranul (stânga) Din ecranul inactiv (dreapta)
Xmin = -4 Ymin = -5 Xmin = -2 Ymin = -2
Xmax = 4 Ymax = 5 Xmax = 2 Ymax = 2
Xscale = 1 Yscale = 1 Xscale = 0,5 Yscale = 1
Se presupune că func•iile care sunt urmărite sunt stocate în memoria Y1 •i Y2.
Selecta•i func•ia graficului pe care dori•i să le afi•a•i pe ecranul inactiv (dreapta).
1 ( SEL)
Trasa•i graficul din ecranul activ.
6 ( DRAW)
172
Afișarea unui grafic pe ecranul inactiv 11-4
Swap ecrane pentru a afi•a graficul de pe ecranul inactiv (dreapta).
K 2 ( SWAP)
Selecta•i func•ia de grafic pe care dori•i să pune•i pe ecranul activ gol (ecran stânga).
A1 ( SEL)
Desena•i graficul.
6 ( DRAW)
• Acum pute•i face o copie sau suprapunem graficul activ pe grafic inactiv.
K 1 ( COPY)
• Presa! 6 ( G ↔ T) pentru afi•area alternativ graficele active •i inactive, folosind întregul ecran pentru
fiecare dintre ele.
! 6 ( G ↔ T)
! 6 ( G ↔ T)
! 6 ( G ↔ T)
173
11-4 Afișarea unui grafic pe ecranul inactiv
k kk kk Alte funcții grafice cu graficul dublu

După desenarea unui grafic cu ajutorul dual Graph, pute•i utiliza urme, zoom, schi•ă •i G-Solv (cu
excep•ia unor caracteristici de integrare). Cu toate acestea, aceste func•ii sunt disponibile numai pentru
graficul activ (stânga). Pentru detalii cu privire la utilizarea acestor func•ii, consulta•i „“ 8-6 Alte func•ii
p.128 grafice „“.
• Pentru a realiza una dintre opera•iile de mai sus pe grafic inactiv, mai întâi muta•i graficul inactiv la
ecranul activ.
• Diagrama afiseaza ecranul nu parcurgere în timpul de coordonate citirea de pe ecranul curent.
Exemple de func•ionare cu func•ia zoom.
Exemplul 1 Pentru a utiliza zoom casetă pentru a mări graficul

y = x (x + 1) ( x - 1)
Utiliza•i următorii parametri pentru ferestre Vizualizare Graficul activ.
Xmin = -2 Ymin = -2
Xmax = 2 Ymax = 2
Xscale = 0,5 Yscale = 1
Se presupune că func•ia este deja stocată în zona de memorie Y1.
presa 6 ( DRAW) sau w pentru a desena grafic.
! 2 ( Zoom) 1 ( BOX)
• Utiliza•i tastele cursor pentru a muta indicatorul într-un

col• al cadrului •i apăsa•i w.
Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul în col•ul opus al cadrului, apoi apăsa•i w pentru a mări
graficul.
• Extinderea a graficului modifică setările fereastra de afi•are a ecranului inactiv, iar graficul desenată
pe ecran este •ters.
174
capitol
Grafic Tabelului
Cu această func•ie, pute•i afi•a un grafic •i un tabel de pe ecran •i pentru a muta
cursorul pe grafic pentru a stoca, dacă este necesar, masa de contact. Acest lucru
este foarte interesant de a rezuma rezultatele analizei unui grafic.
• Vă rugăm să citi•i „Capitolul 8 Grafica“ •i „rezolu•ie Capitolul 9

Graphic“, înainte de a încerca să efectueze opera•iile descrise în
acest capitol.
12-1 Înainte de a utiliza tabelul de funcții graficului 12-2

Utilizarea tabelului funcției graficului
12
175
12-1 Înainte de a utiliza tabelul de funcții graficului
1. În meniul principal, selecta•i simbolul GRAFICUL •i a intra în modul

GRAFICUL. Apoi, utiliza•i ecranul de configurare pentru a seta setarea dublă ecran pentru a " G
P.7
T “.
2. Apăsa•i J. Apare meniul grafic tabel.
• Pentru semnifica•ia parametrilor meniului de func•ii din partea de jos a ecranului, consulta•i „8-1
p.112 Înainte de a trage un grafic.“
• Când seta•i setarea dual-screen pentru „G T“, pute•i stoca doar dreptunghiular de
coordonate grafice (Y =), polar ( r =) •i grafice parametrice în memorie.
• Nu pute•i utiliza tabelul func•ie grafic pentru afi•area ecrane divizate, cu grafice în cazul
în care X = func•ii constante •i inegalită•i grafice stocate în graful sau în modul TABLE.
176
12-2 Utilizarea tabelului funcției graficului
u uu uu Pentru a stoca coordonatele cursorului într-un tabel
P.5 • În cazul în care parametrul derivat de pe ecranul de configurare este definit de " unul “Derivatul la
pozi•ia cursorului este stocată în tabel.
Exemplu Pentru a stoca punctele de intersecție și informațiile de contact

urmând graficele când X = 0 = Y1 x 2 - 3
Y2 = - x + 2
Xmax = 5 Ymax = 10
1. Introduce•i cele două func•ii.
2. Apăsa•i 6 ( DRAW) (sau w) pentru complot

graficul de pe partea stângă a ecranului.
• Numai prima coloană a tabelului apare Y1,
Y2 dar alte valori sunt calculate ....
Le pute•i vedea în pasul 6-7.
3. Apăsa•i 1 ( Trace) •i utilizarea d pentru

muta•i indicatorul la prima intersec•ie.
• De asemenea, este posibil să se utilizeze 5 ( G-Solv) (cu excep•ia unor caracteristici de integrare).
4. Apăsa•i w pentru a stoca

coordonatele pe ecranul indicatorul în tabelul de pe
partea dreaptă a ecranului.
Coordonata valoare x / y
5. utilizare e pentru a muta indicatorul la punctul

unde X = 0, apoi apăsa•i w.
Apoi, muta•i cursorul la următoarea intersec•ie •i apăsa•i
din nou A w.
177
12-2 Folosind tabelul funcției graficului
6. Apăsarea A spectacolele
eviden•iate pe masă. Apoi, pute•i utiliza tastele de
cursor pentru a eviden•ia pe masă •i verifica•i valorile
sale. Apăsa•i din nou pe A pentru a aduce indicatorul pe
ecran grafic.
7. Pentru a vizualiza întregul tabel Utiliza•i secven•a! 6 ( G ↔ T), care apar succesiv: grafic, tabel, lista
de caracteristici, dual-ecran •i grafic •i în tabel.
• Nu este posibil să se utilizeze func•ia SKTCH atunci când func•ia G ↔ T a fost utilizat.
u uu uu Pentru a stoca valorile din tabelul numărul într-un fișier listă
Pute•i stoca valorile coloanelor în liste de fi•iere. În toate cele •ase coloane pot fi stocate în •ase liste
diferite.
• Punctul culminant poate fi setat pe orice linie a coloanei pe care dori•i să salva•i datele din listă.
Exemplu Pentru a stoca datele de contact x din exemplul anterior

Lista 1
1. Pornind de la ecranul care apare în etapa 6 din exemplul anterior, apăsa•i K. Apare următorul meniu
de func•ii.
• { Chng} ... { schimba ecranul activ (stânga sau dreapta)}
• { LMEM} ... { stochează coloană de tabel într-un fi•ier listă}

P.139 • { PICT} ... { stochează datele de imagine în memoria grafic}
2. Apăsa•i 2 ( LMEM).
3. Apăsa•i 1 ( List1) pentru a stoca în Lista 1 de date găsite

în coloana de coordonate x.
• Tabelul de date utilizează aceea•i memorie ca meniul de tabel de date tabel.
• Întotdeauna aminti•i-vă pentru a stoca datele de masă într-o listă.
• Următoarele opera•ii automat datele din tabel fie •terse:
- editarea datelor expresie
- schimba configura•ia ecranului sau setările de afi•are
- Selectarea unui alt mod
• Dacă stoca•i date într-o listă care con•ine deja date, datele anterioare vor fi înlocuite cu noi.
• Pentru detalii cu privire la rechemarea datelor digitale stocate într-un fi•ier listă, a se vedea „17.
p.229 Liste“.
178
Folosind tabelul funcției graficului 12-2
k kk kk Măsuri de precauție cu privire la tabelul funcție Grafic
• Singurele coordonate care pot fi stocate într-un tabel sunt cele în care indicatorul poate
merge cu ajutorul func•iei de urmărire sau rezolu•ia grafică.
• Singurele func•ii grafice care pot fi utilizate cu un grafic produs de tabel func•ie grafic sunt
coordonate de lectură, ecran defilare, zoom •i rezolu•ia grafică (excluzând calcule de
integrare).
• Func•iile grafice nu pot fi utilizate atunci când punctul culminant clipe•te pe masă. Pentru a
elimina eviden•ierea •i să facă afi•are diagramă activă, apăsa•i K 1 ( Chng).
• Opera•ia cheie K este imposibil atunci când un grafic •i tabel sunt ambele arătat că nu există
date numerice în tabel •i ecranul nu este divizat (de exemplu. singur grafic sau tabel este de a
ecran.)
• O eroare apare în cazul în care un grafic pentru care este specificat un interval sau un grafic de
suprascriere este inclus printre expresiile grafic.
179
180
13
capitol
grafic dinamic
Modul grafic dinamic al acestui calculator este utilizat pentru a reprezenta în
timp real modificările într-un grafic, atunci când coeficien•ii •i termenii se
schimbă. Acesta vă permite să vede•i ce se întâmplă atunci când se fac aceste
modificări. De exemplu, pute•i vedea cum grafic modificările atunci când
valoarea A se modifică de coeficient în formula y = A x 2.
13-1 Înainte de a utiliza dinamic Graph 13-2 Stocarea, editarea și

selectarea unei funcții
grafic dinamic
13-3 Desen un grafic dinamic
13-4 Utilizarea dinamică a memoriei Grafic 13-5 Exemple de grafice
dinamice
181
13-1 Înainte de a utiliza dinamic Graph
În meniul principal, selecta•i simbolul DYNA •i a intra în modul DYNA. Apare o listă func•ie
dinamică.
memorie selectată
presa c sau f pentru a modifica selec•ia.
• { SALT} ... { traseu sau nu grafic dinamic}
• { TIP} ... { definirea tipului func•iei}
• { VAR} ... { Coeficien•ii de meniu}
p.184 • { B · IN} ... { Meniu func•ii integrate *}

P.190 • { RCL} ... { rechemare •i executarea condi•iilor stabilite pentru desenarea unui grafic
dinamice •i ecran de date}
* Încorporat meniu con•ine următoarele •apte func•ii.
• Y = AX + B
• Y = A (X + B) 2+ C
• Y = AX 2+ BX + C
• Y = AX 3 + BX ^ 2+ CX + D
• Y = Asin (BX + C)
• Y = Acos (BX + C)
• Y = Atan (BX + C)
182
13-2 stocarea, editarea și selectarea unui
Funcția dinamică Graph
În plus fa•ă de cele •apte func•ii predefinite, pute•i introduce 20 de func•ii personale ale grafice
dinamice. Atunci când o func•ie este stocată în memorie, acesta poate fi editat •i selectate
pentru a fi reprezentate grafic.
Toate opera•iunile necesare pentru stocarea, editarea •i selectarea func•iilor dinamice Graph sunt
identice cu cele utilizate în Modul GRAFICUL. Pentru detalii, a se vedea „8-3 Graph Opera•ii
P.117 func•ionale“.
• grafice dinamice trebuie să se potrivească cu unul dintre următoarele trei tipuri: dreptunghiulare
coordonate grafice (Y =), coordonate polare ( r =) •i grafice parametrice.
• Nu pute•i utiliza Dynamic grafic cu X = grafice constante sau grafice ale inegalită•ilor de
func•iile stocate în graful sau în modul TABLE.
• Dacă încerca•i să utiliza•i dinamic Graph cu o func•ie care nu con•ine o variabilă, o eroare va
apărea •i mesajul va apărea „Nu Tag“. Dacă este necesar, apăsa•i A pentru a •terge eroarea.
• grafice dinamice sunt întotdeauna trase în albastru. Nu pute•i alege o culoare diferită.
culoare
183
Ai următoarele măsuri pentru a desena un grafic dinamic.
1. Selecta•i sau introduce•i o func•ie.
2. Seta•i coeficientul dinamic.
• Acest coeficient este o valoare în schimbare, care pot produce diferite grafice.
• În cazul în care coeficientul dinamic este deja definit într-o opera•ie anterioară, pute•i
omite acest pas.
3. Valorile atribui fiecăreia dintre coeficien•ii func•iei.
4. Seta•i intervalul coeficientului dinamic.
• Dacă intervalul dinamic coeficient a fost deja definit într-o opera•ie anterioară, pute•i
omite acest pas.
5. Seta•i viteza remiză.
• În cazul în care viteza de tragere a fost deja stabilită în timpul unei opera•iuni anterioare, pute•i
omite acest pas.
6. Desena•i graficul dinamic.
u uu uu Pentru a stabili condițiile pentru un grafic dinamic
Exemplu Utilizare dinamică Grafic pentru grafic y = A ( x -1) 2 -1 când

O valoare de schimb valutar 2 până la 5, cu creșteri de 1
Xmin = - 6.3 Ymin = - 3.1
Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
1. Introduce•i func•ia pe care dori•i să graficului. În exemplul nostru, vom edita un construit pentru a
intra în func•ia noastră.
5 ( B · IN)
123456
c 1 ( SEL)
184
Desen un grafic dinamic 13-3
2. Afi•area meniului de coeficien•i.
4 ( VAR) sau w
funcţia urmărită
Coeficientul de valoare ale căror modificări
Coeficien•i de func•ii
• { SALT} ... { selectează coeficientul dinamic}
• { RANG} ... { ajustează intervalul coeficientului dinamic}
• { SPEED} ... { define•te viteza de tragere}
• { AUTO} ... { ajustează automat valorile limită finale •i nu

bazată pe valori ale coeficien•ilor}
• { DYNA} ... { trasează graficul dinamic}
• Calculatorul ia în mod automat coeficientul dinamic ca prima variabilă găse•te. Pentru a selecta un
coeficient diferit, utilizarea
c •i f pentru a muta eviden•ierea la coeficientul dorit •i apăsa•i 1 ( SEL).
• Literele ce reprezintă fiecare coeficient sunt variabile •i valori care apar pe ecran sunt cele care
sunt atribuite fiecărei variabile. În cazul în care un număr complex este atribuit unei variabile,
apare doar partea întreagă.
• Toate variabilele din func•ia selectată pe ecran, în ordine alfabetică.
• În cazul în care mai mult de o func•ie poate fi urmărită cu Graph dinamic, mesajul
„Prea multe funcții“ apare pe ecran.
• Dacă variabila dinamică este zero •i apăsa•i 5

(AUTO), variabila dinamică devine automat 1 •i graficul dinamic este desenată.
3. Seta•i valoarea fiecărui coeficient.
c g- b g- b w
• Dacă există mai mult de un coeficient, utilizarea f •i c pentru a muta eviden•ierea fiecărui coeficient •i pentru a
stabili valoarea sa.
• Valorile coeficientului pe care le introduce•i sunt alocate în mod automat variabilele

corespunzătoare.
4. Aminti•i-vă coeficientul de meniu setare interval.
2 ( RANK)
coeficientul dinamic
Valoare ini•ială
Valoarea finală
nu
• Intervalul setat rămâne valabil atâta timp cât nu-l schimba.
185
5. Modifica•i setările de plajă.
cwJ
• Dacă dori•i să schimba•i viteza dinamică Graph,

apăsa•i 3 ( SPEED).
123456
Pute•i regla viteza graficului dinamic pe următoarele setări.
P.188 Stop & Go: Fiecare pas al extragerii Dinamic Graph se face
numai atunci când apăsa•i w.
Slow: 1/2 din viteza normală normal:
Viteza implicită rapidă:
De două ori viteza normală
1. utilizare f •i c pentru a muta eviden•ierea la viteza dorită

utiliza•i.
2. Apăsa•i 1 ( SEL) pentru a selecta.
u uu uu Pentru a porni remiză dinamic Graph
Există 4 variante posibile Dynamic Graph.
k kk kk 10 tracings continue
Selecta•i " Oprire „Ca tip de teren (de tip dinamic) pentru a atinge 10 de ori linia continuă. Cu acest tip
de pistă, 10 versiuni ale graficului sunt setate înainte de complot se opre•te automat.
Exemplu Ia 10 ori linia continuă a graficului desenată în

exemplul anterior (pagina 184)
1. Afi•area meniului de coeficien•i. Apoi a afi•a ecranul de configurare, specifica•i " Oprire „Deoarece
P.7 tipul de grafic dinamic •i apăsa•i J.
2. Începe desen a graficului dinamic.
6 ( DYNA)
186
1 2
→
←
↓↑
4 3
→
←
Secven•a anterioară 1 la 4 se repetă. Graficul este tras
de 10 ori.
• Când mesajul „“ Un moment, vă rog! „“ (Un moment, vă rugăm) este afi•at pe ecran, pute•i
apăsa A pentru a opri desen grafic •i a reveni la ecranul de setare plaja coeficient.
• presa A în timp ce graficul dinamic este desenată pentru a trece la viteza de afi•are de setare
complot. Pista este suspendat în acest moment •i pute•i vedea graficul apăsând! 6 ( G ↔ T).
• Dacă nu dori•i valorile func•iei •i coeficientul de pe ecran cu grafic, utiliza•i ecranul de configurare
P.6 func•ii grafice pentru a seta " de pe „Func•ia Graph.
• presa 5 ( AUTO) pentru a ob•ine 11 versiuni ale graficului dinamic începând cu valoarea ini•ială
(Start) a coeficientului dinamic.
k kk kk linie continuă
Atunci când tipul parcelei a graficului dinamic (de tip dinamic) este setat la " cont „(Continuu), complot
dinamic graficul continuă până când apăsa•i A.
Exemplu Grafic continuu grafic introdus în exemplul anterior

(Pagina 184)
1. Afi•area meniului de coeficien•i. Apoi a afi•a ecranul de configurare •i specifica•i " cont „Deoarece
P.7 tipul de grafic dinamic •i apăsa•i J.
6 ( DYNA)
···→
← ···
187
• Dacă selecta•i „Cont“ •i a alerga un grafic dinamic, complot grafic va repeta până când apăsa•i A. Nu
uita•i să opri•i graficul dinamic desena atunci când a terminat, astfel încât bateriile nu se uzeaza.
k kk kk Traseu cu oprire și reluarea
Prin selectarea " STOP & GO ( )„Deoarece graficul de viteză desen tine,
pot desena grafice unul câte unul. Un grafic este desenată de fiecare dată când apăsa•i w.
Exemplu Utilizați Stop & Go pentru a desena graficul exemplului

anterioară (pagina 184)
1. Afi•a•i ecranul pentru a seta valorile coeficientului •i apăsa•i 3

(SPEED).
2. utilizare f •i c pentru a selecta " STOP & GO ( ) „•i apăsa•i 1

(SEL) J.
6 ( DYNA)
w
···→
← ···
w
k kk kk suprapunere
culoare
Prin activarea graficului dinamic de setare de loca•ie (Locus), graficele sunt desenate în ordine pe
acela•i ecran. Cel mai recent este Graficul u•or de identificat, deoarece diferă sale de culoare de la
graficele anterioare.
Exemplu Activați setarea de locație și complot

exemplul anterior (pagina 184)
1. Afi•area meniului de coeficien•i. Apoi a afi•a ecranul de configurare •i specifica•i " unul „Pentru
localizarea (Locus), apoi apăsa•i J.
188

culoare
6 ( DYNA)
w
···→
← ···
w
• În func•ie de complexitate parcelele grafice, uneori este nevoie de un timp înainte să apară
graficele.
• Func•ii Trace •i zoom nu poate fi utilizat pe ecranul dinamic Graph.
u uu uu Pentru a regla viteza a graficului dinamic
Pute•i proceda după cum urmează pentru a regla viteza dinamică Graph în timp ce intriga este în
curs de desfă•urare.
1. Atunci când un grafic dinamic este în curs de desfă•urare, apăsa•i A pentru a schimba
meniul de reglare a vitezei.
• { tan tan tan tan tan} ... { un pas de desen grafic dinamic este realizat la fiecare
presare w}
gg gg}hh
• {>} / { g{h / hh} ... { lent (1/2 viteză)} / {normal (viteză implicită)} / {mai rapid (viteză dublă)}
P.190 • { STO} ... { stochează setările graficului •i ecran de date în

Dinamic Graph memorie}
P.190 • { DEL} ... { elimină datele ecran dinamic Graph}
2. Apăsa•i 1 la 4 care corespunde cu viteza dorită.
• Pentru a ie•i din meniul de reglare a vitezei, fără a schimba nimic, apăsa•i
w.
• Presa! 6 ( G ↔ T) pentru a reveni la afi•ajul grafic.
189
13-4 Utilizarea memoriei Graph
dinamic
Pute•i stoca condi•iile relevante •i datele de ecran dinamic grafic în memoria dinamică Graficul pentru
retragere atunci când ave•i nevoie. Vei economisi timp, deoarece vă pute•i aminti instantaneu datele
•i să înceapă imediat o cale. Pute•i stoca un set de date la un moment dat.
Datele fac parte dintr-un set sunt după cum urmează.
• Func•ii grafice (până la 20)
• Condi•ii ale graficului dinamic
• Configurare Setări de afi•are
• Con•inutul ferestrei de afi•are
• Ecranul dinamic Graph
u uu uu Pentru a stoca date în memoria dinamică Graph
P.189 1. Atunci când un grafic dinamic este în curs de elaborare, apăsa•i A pentru
afi•a meniul de reglare a vitezei.
2. Apăsa•i 5 ( STO) pentru a stoca date.
• Dacă există deja date în memorie, acestea vor fi înlocuite cu noi.
u uu uu Pentru a aminti datele din memoria dinamică Graph
p.182 1. Afi•area listei de func•ii dinamice Grafic.
2. Apăsa•i 6 ( RCL) să reamintească toate datele stocate în

grafic de memorie dinamică.
• Datele amintit înlocuiesc func•iile grafice, cerin•ele pentru datele de aspect •i ecran. Datele
anterioare se pierde atunci când acestea sunt înlocuite.
u uu uu Pentru a șterge datele de ecran dinamic grafic
P.189 1. Apăsa•i A6 ( LED-uri).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge datele de ecran grafic

dinamic, sau 6 ( NO) pentru a abandona opera•ia fără a •terge nimic.
190
13-5 Exemple de grafice dinamice
Exemplu Utilizare dinamică Graph funcționează pentru complot

parabole produse de bile aruncate în aer la o viteză inițială de 20 m /
secundă, la unghiuri de 30, 45 și 60 de grade (Unghi: DEG)
Xmin = -1 Ymin = -1 T θ min = 0
Xmax = 42 Ymax = 16 T θ max = 6
Xscale = 5 Yscale = 2 smoală = 0,1
Deoarece viteza V ini•ială •i unghiul θ, se ob•in parabole corespunzătoare folosind

următoarele expresii.
X = VCOs θ TY = VSIN θ T -
(1/2) gT 2
g = 9,8 metri pe secundă
1. Introduce•i func•iile fără a uita să le defini ca

astfel de func•ii " Setări „(Parametric).
2. Afi•area meniului de coeficien•i •i specifica•i coeficientul dinamic.
4 ( VAR) da w
3. Vezi meniul de setare interval •i seta•i intervalele de coeficien•i.
2 ( RANK)
da w ga w bf w
4. Porni•i opera•ia dinamică Graph.
J6 ( DYNA)
···→
← ···
191
capitol
14
grafice secțiune conică
Pute•i grafic toate tipurile de sec•iuni conice folosind calculatorul încorporat.
• grafic parabolice
• grafic circular
• grafic eliptică
• Graficul hiperbolic
14-1 Înainte de Graphing o secțiune

conic
14-2 Graphing o secțiune
conic
Analiza 14-3 a graficului unei secțiuni conice
193
14-1 Înainte de Graphing un
secțiune conică
k kk kk Introducerea conicitate de moda
1. În meniul principal, selecta•i simbolul conicitate pentru a intra în acest

Mod. Următoarele built-in pe ecran apare meniul.
2. Utiliza•i butonul cursor f sau c pentru a pune func•ia integrată

dorită eviden•iată, apoi apăsa•i w.
Calculatorul con•ine următoarele func•ii noi.
Grafic Tip funcție
parabolă X = A (Y - K) 2 + HX = AY 2
+ BY + CY = A (X - H) 2 + KY
= AX 2 + BX + C
cerc (X - H) 2 + ( Y - K) 2 = R 2
AX 2 + AY 2 + BX + CY + D = 0
elipsă (X - H) 2 (Y - K) 2
- - - - - - - - + - - - - - - - -=1
A2 B2
hiperbolă (X - H) 2 (Y - K) 2
- - - - - - - - - - - - - - - - -=1
A2 B2
(Y - K) 2 (X - H) 2
- - - - - - - - - - - - - - - - -=1
A2 B2
194
14-2 Graphing un
secțiune conică
Exemplul 1 Pentru a desena cercul (X - 1) 2 + ( Y - 1) 2 = 2 2

! 3 ( V-WIN) 1 ( INIT)
Xmin = -6.3 Ymin = -3.1

Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
1. Selecta•i func•ia pe care dori•i să graficului.
cccc
2. Apăsa•i w. Va apărea ecranul de intrare variabilă.
funcţia grafică
funcţia variabile
• Valorile care apar sunt valorile atribuite în acest moment fiecare variabilă, care sunt variabilele
generale utilizate de calculator. În cazul în care valorile includ o parte imaginară, apare doar
partea reală.
3. Valorile atribuie pentru fiecare variabilă.
bwbwcw
• Pute•i utiliza f sau c pentru a eviden•ia o variabilă •i introduce•i o valoare.
4. Apăsa•i 6 ( DRAW) să traseze

grafic.
• Unele setări de afi•are pot da o forma de cerc al unei elipse. În acest caz, pute•i utiliza graficul
de corec•ie (SQR) pentru a face corec•iile necesare •i pentru a produce un cerc perfect.
p.136
195
14-2 Pentru a grafic o secțiune conică
Exemplul 2 Pentru a realiza un grafic hiperbola

( X - 3) 2 (Y - 1) 2
---------- - - - - - - - - - - -=1
22 22

Xmax = 12 Ymax = 10
1. Selecta•i func•ia pe care dori•i să graficului.
ccccccc
2. Apăsa•i w pentru a descoperi

ecranul de intrare variabilă.
3. atribuie o valoare pentru fiecare variabilă.
cwcwdwbw
4. Apăsa•i 6 ( DRAW) la grafic.
k kk kk Măsuri de precauție reprezentare grafică a unui

secțiune conică
• Atribuirea următoarelor valori variabilelor din func•ia încorporată produce o eroare.
(1) Grafic parabolic

A = 0 (2) Circular
Graph
R = 0 până la (X - H) 2 + ( Y - K) 2 = R 2
A = 0 pentru AX 2 + AY 2 + BX + CY + D = 0 (3) Grafic
eliptic / hiperbolic
A = 0 sau B = 0
196
Pentru a grafic o secțiune conică 14-2
• Graficele sec•iune conică pot fi trase în albastru.

culoare
• Nu pute•i suprapune grafice ale sec•iunilor conice.
• Calculatorul •terge automat ecranul înainte de a trage o nouă sec•iune conică grafic.
• Pute•i utiliza urme, parcurgere, zoom, sau o schi•ă după efectuarea unei sec•iuni conice. Dar un
grafic sec•iune conica nu poate fi defilat în timp ce utiliza•i Trace.
• Nu pute•i insera complot sec•iune conică într-un program.
• O parabolă este loca•ia punctelor echidistant fa•ă de o linie fixă L •i un punct fix F, care este în
afara liniei. Punctul fix F este „acasă“, linia fixă L este principalul, orizontală prin directorul
căminului este „axa de simetrie“, lungimea unei linii care se intersectează parabolei trece prin
focalizarea •i este paralelă cu linia fixă L este „rect latus“ •i punctul A în cazul în care parabolei
intersectează axa de simetrie este „de sus“.
directoarea L
latus rect
la Summit-ul
Axa de simetrie
Focus F (p, 0)
• Elipsă este locul geometric al punctelor a căror sumă a distan•elor fiecăreia dintre ele, la două
puncte fixe F •i F „este constantă. Punctele F •i F „sunt«pete», punctele A, A“, B •i B „de
intersec•ie a elipsei •i axele x •i acolo
sunt „crestele“, coordonatele x nodurile A •i A „sunt numite intersec•ii x •i informa•ii de contact acolo
intersec•ii vârfurile B •i B“ acolo.
„Intersec•ia acolo B
intersec•ie x A " intersec•ie x A
Focus F ' focalizare F
intersec•ie acolo B
197
14-2 Pentru a grafic o secțiune conică
• Un hiperbolă este locul geometric al punctelor în ceea ce prive•te cele două puncte date F •i F „astfel încât
diferen•a dintre distan•ele fiecărui punct din cele două puncte de date este constantă.
Punctele F •i F „sunt«focii,»punctele A •i A“ în cazul în care axa hiperbola tăiat x sunt

„crestele“, coordonatele x nodurile A •i A „sunt numite intersec•ii x contact acolo nodurile A •i
A „sunt numite intersec•ii acolo •i drepte L •i , care se apropie de hiperbola atunci când se
mută departe de casă sunt „asimptota“.
asimptotă L
Summit-ul vârf
" A
Focus F ' focalizare F
asimptotă L“
198
Analiza 14-3 a graficului unei secțiuni conice
Pute•i determina aproximări ale următoarelor rezultate analitice utilizând grafice sec•iune
conică.
• Calcularea acasă / Summit
• Calculul rectului latus
• Calcularea centru / rază
• Calculul intersec•ii x / y
• Alinierea •i analiza directorului / axa de simetrie
• Desen •i analiza asimptota
După o sec•iune conică grafice, apăsa•i

5 ( G-Solv) pentru a afi•a meniul de analiza graficului.
Analiza graficului parabolic
• { FOCS} ... { determină casa}
• { SYM} / {DIR} ... trace axei de simetrie {} / {director}
• { VTX} / {} LEN ... determină vârf {} / {rect latus}
Analiza graficului circular
• { CNTR} / {} RADS ... determină centrul {} / {rază}
Analiza graficului eliptica
• { FOCS} / {X-IN} / {Y-IN} ... determină {home} / {intersec•ia x} / { intersec•ie

de y}
Analiza graficului hiperbolic
• { FOCS} / {X-IN} / {Y-IN} / {} VTX ... determină {home} / {intersec•ia x} /

{Intersec•ia y} / { sus}
• { ASYM} ... { urme asimptota}
Următoarele exemple arată cum să utiliza•i meniurile anterioare cu diferite tipuri de sec•iuni
grafice conice.
u uu uu Pentru a calcula focalizarea și partea de sus [G-Solv] - [FOCS] / [VTX]
Exemplu Pentru a determina focalizarea și vârful parabolei

X = (Y - 2) 2 + 3
Xmin = -1 Ymin = -5
Xmax = 10 Ymax = 5
199
14-3 Grafic Analiza o secțiune conică
5 ( G-Solv)
1 ( FOCS) (Calculeaza
acasă.)
5 ( G-Solv)
4 ( VTX) (Calculeaza sus.)
• La calcularea două focare pentru un grafic eliptică sau hiperbolic, apăsa•i e pentru a calcula al
doilea focalizare •i apăsa•i d pentru a reveni la prima focalizare.
• La calcularea două blaturi pentru un grafic hiperbolic, apăsa•i e pentru a calcula al doilea
Vertex •i apăsa•i d pentru a reveni la primul summit.
u uu uu Pentru a calcula rect latus [G-Solv] - [LEN]
Exemplu Pentru a determina rect latus parabolei X = (Y - 2) 2 + 3
Xmin = -1 Ymin = -5
Xmax = 10 Ymax = 5
5 ( G-Solv)
5 ( LEN)
(Calculeaza rect latus.)
u uu uu Pentru a calcula centrul și raza [G-Solv] - [CNTR] / [RADS]
Exemplu Pentru determinarea centrului și raza cercului X 2 + Y 2 - 2X - 2Y - 3 = 0
Xmin = -6.3 Ymin = -3.1
Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
200
Grafic Analiza o secțiune conică 14-3
5 ( G-Solv)
1 ( CONTAINERE) (Calculeaza
centru.)
5 ( G-Solv)
2 ( RADS) (calculeazå
raza.)
u uu uu Pentru a calcula intersecțiile x și acolo [G-Solv] - [X-IN] / [Y-IN]
Exemplu Pentru determinarea intersecției x și acolo hiperbolă

(X - 1) 2 (Y - 1) 2
---------- - - - - - - - - - - -=1
22 22
Xmin = -6.3 Ymin = -3.1
Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
5 ( G-Solv)
2 ( X-IN)
(Calculează intersec•ia x.)
5 ( G-Solv)
3 ( Y-IN)
(Calculează intersec•ia acolo.)
• presa e pentru a calcula intersec•iile de secunde x / y. presa

d pentru a reveni primele intersec•ii.
201
14-3 Grafic Analiza o secțiune conică
u uu uu Pentru a urmări și analiza axa de simetrie și directricea

[G-Solv] - [SYM] / [DIR]
Exemplu Pentru a desena axa de simetrie și directricea parabolei

X 2 = (Y - 1) 2 + 1
Xmin = -6.3 Ymin = -3.1
Xmax = 6.3 Ymax = 3.1
5 ( G-Solv)
2 ( SYM)
(Se trasează axa de simetrie.)
5 ( G-Solv)
3 ( DRI) (atrage
directricea.)
u uu uu Pentru a desena și analiza asymptotes [G-Solv] - [ASYM]
Exemplu Pentru a desena asymptotes de hiperbolă
(X - 1) 2 (Y - 1) 2
---------- - - - - - - - - - - -=1
22 22
Xmin = -6.3 Ymin = -5
Xmax = 6.3 Ymax = 5
5 ( G-Solv)
5 ( ASYM) (atrage
asymptotes.)
202
Grafic Analiza o secțiune conică 14-3
• Unii parametri de ferestre pot produce erori în valorile rezultatelor analizei graficului.
• Mesajul " nu a fost găsit „Apare pe ecran când analiza unui grafic nu poate produce nici un
rezultat.
• În următoarele cazuri, rezultatele analizelor pot fi inexacte sau poate fi imposibil să se

ob•ină o solu•ie.
- Atunci când solu•ia este tangent la axa x.
- Atunci când solu•ia este un punct de tangen•ă între două grafice.
203
204
capitol
15
Tabelul și graficul
Tabelul de func•ii •i graficul pute•i crea func•ii tabel de date discrete •i formule
recursie •i apoi utiliza•i valorile ob•inute pentru grafică. Astfel, func•ia de masă •i
permite Graficul rapid în•elege natura de tabele numerice •i formule de
recursivitate.
15-1 Înainte de a utiliza Tabelul & Graph 15-2 Stocarea unei funcții și
Generarea unui tabel
digital
15-3 Editarea și ștergerea funcțiilor 15-4 Tabele editarea și desen
grafice 15-5 Copierea unei coloane dintr-un tabel într-o listă
205
15-1 Înainte de a utiliza funcția de tabelă și
grafic
Mai întâi, selecta•i simbolul TABEL în meniul principal, apoi intra în modul TABLE. Apare lista func•ie
de tabelă.
• { SALT} ... { genera•ie sau nu de tabel digitale}
• { DEL} ... { întreruperea unei func•ii}
• { TIP} ... { definirea tipului func•iei}
• { COLR} ... { definirea culorii graficului}

culoare
• { RANG} ... { definition ecran din tabelul de plajă}
• { TABL} ... { generatoare de masă digitală}
• Re•ine•i că parametrul {RANG} nu apare atunci când un nume de listă este atribuit variabilei
de pe ecranul de configurare.
206
15-2 Stocarea unei funcții și generarea unui
de masă digitală
k kk kk Definirea tipului funcției

Pute•i defini unul dintre cele trei tipuri.
• Func•ii dreptunghiulare de coordonate (Y =)
• polare func•ie de coordonate ( r =)
• func•ii parametrice (parm)
1. Pentru a vizualiza tipurile de func•ii de meniu, apăsa•i 3 ( TIP), atunci când

Lista de func•ii este pe ecran.
2. Apăsa•i tasta de func•ie care corespunde tipului de func•ie pe care dori•i să o seta•i.
• Pute•i crea mai multe tabele selectând mai multe func•ii ( 1 ( SEL)).
• Numai acele caracteristici relevante pentru tipul ( 3) afi•ată în partea dreaptă a „Tabelul de func“ poate fi
selectat.
u uu uu Pentru a stoca o funcție
Exemplu Pentru a stoca funcția y = 3 x 2 - 2 în Y1 de memorie
utilizare f •i c pentru a eviden•ia în lista func•ie de modul TABLE, memoria în cazul în care dori•i să
stoca•i func•ia. Apoi introduce•i func•ia •i apăsa•i w să-l stoca.
k kk kk definiție variabilă
Există două metode pentru a seta valoarea variabilei x pentru a crea un tabel de număr.
• Definirea domeniului de variatie
Cu această metodă, întreba•i-vă condi•iile de schimbare a variabilei.
• Utilizarea unei liste
Cu această metodă, înlocui•i valoarea variabilei de valorile dintr-o listă pe care l-a•i creat
anterior.
k kk kk Ecranul de configurare ( a se vedea exemplul de mai jos screenshot)
u uu uu Pentru a crea un tabel prin definirea intervalului de variație
Exemplu Crearea unui tabel atunci când valoarea variabilei x modificări de la -3 până la 3,
în trepte de 1
207
15-2 Stocarea unei funcții și generarea unui număr de masă
! Z1 ( rang) w 5 ( RANK)
- dwdwbw
Gama mesei digitale define•te condi•iile în care valoarea variabilei x se schimbă în timpul unei func•ii
de calcul.
Start ................ valoarea ini•ială a variabilei x
End ................. Variabilă Valoare finală x
pas ................ Modificarea valorii variabilei x
După setul de plajă, apăsa•i J pentru a reveni la lista de func•ii.
u uu uu Pentru a crea un tabel folosind o listă
1. În mod tabel, afi•a ecranul de configurare.
2. Întoarce•i variabila •i apăsa•i 2 ( LIST) pentru a afi•a

liste de meniu.
3. Selecta•i lista pe care dori•i să o utiliza•i.
• Pentru a selecta lista 6, de exemplu, apăsa•i 6 ( List6). Setarea făcută pentru variabila de pe
ecranul de configurare este în lista de 6.
4. După specificarea listei pe care dori•i să o utiliza•i, apăsa•i J pentru

a reveni la ecranul anterior.
• Re•ine•i că {RANG} parametru din lista func•ie de modul TABLE nu apare atunci când o listă
este desemnată pentru variabila de pe ecranul de configurare.
• Valorile variabile sunt cele găsite în lista de 6.
k kk kk Generarea unui tabel
Exemplu Crearea unui tabel de valori pentru funcțiile memorate în

memorii Y1 și Y3 din lista funcțiilor în modul TABLE
utilizare f •i c pentru a muta eviden•ierea la func•ia pe care dori•i să selecta•i pentru a genera un
tabel •i apăsa•i 1 ( SEL) pentru a selecta.
Semnele „=“ func•iile selectate sunt eviden•iate pe ecran. Pentru a deselecta o func•ie, deplasa•i
eviden•ierea la func•ia •i apăsa•i din nou pe 1 ( SEL).
208
Stocarea unei funcții și generarea unui număr de masă 15-2
presa 6 ( TABL) sau w pentru a crea un tabel număr utilizând func•iile selectate. Valoarea
variabilei x se schimbă în func•ie de intervalul sau con•inutul listei specificat.
Fiecare element al tabelului con•ine un maxim de 6 cifre, inclusiv semn negativ.
Pute•i utiliza tastele cursor pentru a eviden•ia pe masa pentru următoarele opera•ii.
• Afi•ează valoarea elementului selectat în partea de jos a ecranului, cu numărul de zecimale,

numărul de cifre semnificative •i intervalul de afi•are exponen•ială definite.
• Derula•i •i arată păr•ile din tabel care nu se încadrează în ecran.
• de mare ecran de afi•are în func•ia •tiin•ifică care a produs valoarea elementului selectat
(în coloanele Y1, Y2, etc.).
• valori variabile Schimbarea x prin înlocuirea valorilor din coloana

X.
presa 1 ( FORMULAR) pentru a reveni la lista func•iilor în modul TABLE.
u uu uu Pentru a crea un tabel numeric diferențial
P.5 Validarea derivatului de ajustare arată ecranul de configurare a unui tabel numeric care con•ine
derivatul de la generarea unui tabel numeric.
Loca•ia cursorului pe un coeficient diferen•ial este de

afi•are " dy / dx " pe linia de sus pentru a indica diferen•ial.
• O eroare apare în cazul în care un grafic pentru care este specificat un interval sau un grafic de
suprascriere este inclus printre expresiile grafic.
209
15-2 Stocarea unei funcții și Generarea unui tabel numeric
15-3 Editarea și caracteristici ștergerea
u uu uu Pentru a edita o caracteristică
Exemplu Pentru a modifica funcția y = 3 x 2 - 2 în zona de memorie Y1 de

y = 3 x2 - 5
utilizare f •i c pentru a muta eviden•ierea în lista în modul TABLE pe func•ia pe care

dori•i să îl modifica•i.
utilizare d •i e pentru a muta cursorul în cazul în care trebuie să se facă schimbarea.
eeee f
6 ( TABL)
• Legarea func•iilor vă permite să vede•i imediat modificările implementate în lista în modul de

masă •i listele •i modul DYNA GRAPH.
u uu uu Pentru a elimina o funcție
1. utilizare f •i c pentru a muta eviden•ierea la func•ia pe care dori•i

•tergere •i apăsa•i 2 ( LED-uri).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge func•ia sau 6 ( NO)

210
Tabelele 15-4 Editarea și desen Grafice
Pute•i utiliza meniul tabel pentru a face următoarele după crearea unui tabel.
• valori variabile Schimbarea x
• Editare (delete, insera•i •i ata•a•i) rânduri
• •tergerea unui tabel
• Desen un grafic de tip Connect
• Se trasează un grafic pentru puncte distincte
Când meniul tabelul •i graficul este pe ecran, apăsa•i 6 ( TABL) pentru a afi•a meniul de masă.
• { FORMULAR} ... { Listă de func•ii}
• { DEL} ... { •tergerea unui tabel}
• { ROW} ... { Linii tehnologice de meniu}
p.128 • { G · CON} / {G · PLT} ... Graphing {punct conectat} / {} pentru a separa puncte
u uu uu Pentru a modifica valorile variabilei
Exemplu Pentru schimbarea prin -2.5--1 variabilei corespondente din

coloană x și linia 3 a tabelului generat la pagina 209
cc - cf. w
• Când modifica•i o valoare variabilă în coloana x toate valorile coloanelor din dreapta sunt
recalculate •i afi•ate.
• Dacă încerca•i să înlocui•i o valoare de a face o opera•ie imposibilă (ex. Diviziunea de la zero), o
eroare va avea loc, iar valoarea ini•ială nu va fi schimbat.
• Nu se poate schimba în mod direct valorile altor coloane (nu

x) tabel.
211
15-4 Editarea Tabele și grafice de desen
k kk kk linii Operații
Următorul meniu apare atunci când apăsa•i 3 ( ROW) •i meniul de masă este pe ecran.
• { DEL} ... { •tergerea unui rând}
• { INS} ... { inserarea unui rând}
• { ADD} ... { add rând}
u uu uu Pentru a șterge un rând
Exemplu Pentru rând delete 2 din tabelul generat la pagina 209
3 ( ROW) c 1 ( LED-uri)
123456
u uu uu Pentru a insera un rând
exemplu Introduceți o nouă linie între liniile 1 și 2 din tabelul generat la pagina 209
3 ( ROW) c 2 ( INS)
123456
u uu uu Pentru a adăuga o linie
Exemplu Pentru a adăuga o linie nouă sub linia 7 a tabelului

creat la pagina 209
3 ( ROW) CCCCCC 3 ( ADD)
01 februarie 3 4 5 6
212
Editarea Tabele și grafice de desen 15-4
k kk kk Ștergerea unui tabel

1. Afi•a•i tabelul pe care dori•i să-l •terge•i •i apăsa•i 2 ( LED-uri).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge din tabel sau 6 ( NO)

k kk kk Reprezentarea grafică a unei funcții

Înainte de a trage graficul unei func•ii, trebuie să seta•i următorii parametri.
• culoarea graficului (albastru, portocaliu, verde)

culoare
• Statutul cu sau fără Graphing
u uu uu Pentru a seta culoarea graficului

culoare
Culoarea implicită a parcelei grafic este albastru, dar pute•i alege, de asemenea, portocaliu sau
verde.
1. Afi•a•i lista de func•ii •i de utilizare f •i c pentru a comuta func•ia pe care

dori•i să modifica•i culoarea de eviden•iere a graficului.
2. Apăsa•i 4 ( COLR).
3. Apăsa•i tasta corespunzătoare func•iei de culoare pe care dori•i să îl utiliza•i.
• { Albastru} / {Orng} / {Grn} .. { albastru} / {orange} / {verde}
u uu uu Pentru a seta starea cu sau fără Graphing
Există două op•iuni pentru a seta starea cu sau fără Graphing.
• Func•ia selectată numai
• grafice suprapuse tuturor func•iilor
P.208 Pentru a seta starea cu sau fără urmă, face acela•i mod de a defini starea de generare sau nu de
masă.
213
u uu uu Pentru a realiza un grafic numai funcția selectată
Exemplu Pentru grafic prin puncte conectate y = 3 x 2 - 2, care

este stocat în memoria Y1
Xmin = 0 Ymin = -2
Xmax = 6 Ymax = 106
c 1 ( SEL)
(Setează starea fără grafic.)

nu eviden•ia
6 ( TABL) 5 ( G · CON)
(Setează un grafic conectat prin puncte.)
u uu uu Pentru grafic toate funcțiile
Exemplu Folosind valorile de masă digitale create de plajă

și parametrii de afișare fereastră ca în exemplul anterior pentru a reprezenta
toate funcțiile stocate în memorie în formă de puncte separate în grafice
6 ( TABL) 6 ( G · PLT)
(Setează un grafic separate prin puncte.)
• Când a fost demonstrat func•ia, pute•i apăsa! 6

(G ↔ T) sau A pentru a reveni la masa numerică pentru func•ia.
• După graficul unei func•ii, pute•i utiliza Trace, Zoom, •i conform schi•ei. Pentru detalii, a se
p.128 vedea „8-6 Alte trinomului“.
214
u uu uu Pentru a desena graficul unei funcții pe ecran dublu
P.7 Dacă selecta•i "T + G" cum ar fi setarea pe ecran de configurare dual-screen, pute•i vizualiza
graficul •i valorile sale de masă numerice.
Exemplu Pentru grafic y = 3 x 2 - 2 stocate în memoria

Y1 și afișa graficul și tabelul

pagina 214.
Afi•ează configura•ia •i specifica•i „T + G“ pentru dual ecran, apăsa•i J.
6 ( TABL) (Arată
tabel.)
123456
6 ( G · PLT)
(Se trasează un grafic cu puncte separate.)
• Pute•i mări curba sau tabelul utilizând întregul ecran. Fiecare apăsare! 6 ( G ↔ T) va afi•a succesiv
grafic, tabel •i grafic •i în tabel.
Re•ine•i că nu pute•i utiliza func•ia de desen (Schi•ă), atunci când un grafic este afi•at folosind! 6 ( G ↔
T).
215
15-5 Copierea unei coloane a unui tabel într-un
listă
Pentru opera•ie simplă, pute•i copia con•inutul unei coloane dintr-un tabel număr dintr-o listă.
u uu uu Pentru a copia un tabel într-o listă
Exemplu Copiați conținutul coloanei x Lista 1
K 1 ( LISTA) 2 ( LMEM)
123456
• Pute•i selecta orice coloană pe care dori•i să le copia•i. Apăsa•i tasta func•ională
corespunzătoare listei pe care dori•i să copia•i coloana.
1 ( List1)
216
capitol
16
Recursie Tabelul și graficul
O pute•i introduce două formule pentru fiecare dintre cele trei tipuri de recurente
pe care le pute•i utiliza pentru a crea un tabel •i să tragă grafice.
• termenul general al secven•ei { are n}, constând din are n •i n

• formule de recuren•ă liniare între doi termeni constau
are n + 1 are n, •i n
• formule de recuren•ă lineare ob•inute între trei termeni
are n + 2 are n + 1 are n, •i n
16-1 Înainte de a utiliza un tabel de recursie și o funcție

grafic
16-2 Intrarea unei formule de recurență și generarea
tabel
217
16-1 Înainte de a utiliza un tabel de recurență
o funcție grafică
u uu uu Pentru a intra în modul reapar
În meniul principal, selecta•i simbolul reapărea •i a intra în modul reapar. Apare meniul recuren•ă.
Zona de depozitare recomandate de presă f •i c pentru

a modifica selec•ia.
• Două formule de recuren•ă pot fi stocate în memorie •i apar în meniul Recursivitate.
• { SEL + C} ... { meniu pentru a controla generarea unui tabel •i culoare

culoare grafic}
GRAFICUL
35+
• { SALT} ... { generare / non-genera•ie recuren•ă formula}
• { DEL} ... { îndepărtarea unei formule recursie}
• { TIP} ... { Tip Defini•ie formulă de recuren•ă}
• { n, o n ···} ... { meniu pentru introducerea variabilei n •i termeni generali are n

•i b n}
• { RANG} ... { Ecranul de setare al tabelului}
• { TABL} ... { generarea unui tabel de formule recursive}
u uu uu Pentru a defini tipul de formula recurență
Înainte de a intra într-o formulă de recuren•ă, trebuie să defini•i tipul.
1. În meniul recuren•ă, apăsa•i 3 ( TIP).
• Pe ecranul " are n = A n + B „este termenul general ( are n = A × n + B) { are n}.
2. Apăsa•i tasta func•ională corespunzătoare pentru tipul de formulă de recuren•ă pe care

dori•i.
• { are n} / { are n + 1} / { are n + 2} ... { termenul general al secven•ei { are n}} / { recursie liniară între
doi termeni} / {recursie liniar între trei termeni}
218
16-2 Intrarea unei formule de recurență și
generarea unui tabel
Exemplul 1 Intră are n + 1 = 2 are n + 1 și de a crea un tabel de valori cu o valoare

de n schimba la 1 la 6
defini are 1 = 1.
1. Defini•i o recuren•ă liniară ( 2) ca formulă de tip recursie

între două cuvinte, apoi introduce•i formula.
c 4 ( n, o n ···) 2 ( are n) + b
2. Apăsa•i W5 ( RANG) pentru a afi•a ecranul de setare interval de masă,

care con•ine următorii parametri.
• { are 0} / { are 1} ... Setarea valorii pentru { are 0 ( b 0)} / { are 1 ( b 1)}
Setările gama definesc condi•iile pentru monitorizarea valorii variabilei n în formula de recuren•ă •i
termenul ini•ial al tabelului de valori numerice. Tu ar trebui să definească întotdeauna un punct ini•ial
pentru indicatorul atunci când desena•i o convergen•ă / divergen•ă grafic (WEB grafic) pentru formula
de recuren•ă liniară între cuvinte.
P.225
Start ................ valoarea ini•ială a variabilei n
End ................. Variabilă Valoare finală na 0 b 0 ............... Valoarea pe termen 0th are 0 / b 0 ( are 1 b 1 .... Valoarea
pe termen de 1
are 1 / b 1)
are n Str, b n Str ...... indicatorul punctul ini•ial pentru graficul de convergen•ă /
divergen•ă (WEB grafic)
• Valoarea variabilei n schimbări în trepte de 1.
3. Seta•i intervalul de masă.
2 ( are 1)
bwgwbw
4. Afi•a•i tabelul cu formula de recuren•ă. Un meniu func•ie apare în partea de jos a ecranului.
J6 ( TABL)
Element selectată
(•ase cifre)
Valoarea elementului curent selectat
219
16-2 Valorile de intrare pentru o formulă de recurență și generarea unui tabel
• Valorile elementelor tabel indică numere întregi de •ase cifre •i numere întregi negative, de până
la cinci cifre (o singură cifră utilizată pentru semn negativ). afi•are exponen•iale poate utiliza
până la trei cifre semnificative.
• Pute•i vedea întreaga valoare atribuită unui element folosind tastele cursor pentru a eviden•ia
elementul pe care dori•i să vede•i valoarea.
• Pute•i afi•a, de asemenea, sumele de termeni ( Σ are n sau Σ b n) activarea afi•ajului Σ.

P.7
Acest lucru se face pe ecranul de configurare:

Σ Display: One
Exemplul 2 Introduceți are n + 2 = are n + 1 + are n ( Fibonacci de serie) și de a crea un tabel

valori cu valoarea n schimba la 1 la 6
defini are 1 = 1 •i are 2 = 1.
1. Se define•te un tip ca recursie liniar recursie formula de trei cuvinte, apoi introduce•i formula.
3 ( TIP) 3 ( are n + 2) 4 ( n, o n ···)
3 ( are n + 1) + 2 ( are n)
2. Apăsa•i w atunci 5 ( RANG) pentru a afi•a ecranul de setare

Gama de tabelă care con•ine următorii parametri.
• { are 0} / { are 1} ... valori { are 0 ( b 0) •i are 1 ( b 1)} / { are 1 ( b 1) •i are 2 ( b 2)}
Setările gama definesc condi•iile pentru monitorizarea valorii variabilei n în formula de recuren•ă •i
termenul ini•ial al tabelului de valori numerice.
Start ................ valoarea ini•ială a variabilei n
End ................. Variabilă Valoare finală na 0 are 1 are 2 .......... Valori pe termen 0th are 0 / b 0 1 termen are 1
/ b 1 •i pe termen doilea
are 2 / b 2.
• Valoarea variabilei n schimbări în trepte de 1.
3. Seta•i intervalul de masă.
2 ( are 1)
bwgwbwbw
220
Valorile de intrare pentru o formulă de recurență și generarea unui tabel 16-2
4. Afi•a•i tabelul cu formula de recuren•ă. Un meniu func•ie apare în partea de jos a ecranului.
J6 ( TABL)
Element selectată
(•ase cifre)
Valoarea în elementul eviden•iat
• Un tabel de recuren•ă pot fi stocate atât în memorie.
• Cu excep•ia expresiei liniare n, Toate următoarele expresii pot fi introduse ca un termen

general { are n} pentru a crea un tabel: expresii exponen•iale (ca are n = 2 n - 1), expresiile
frac•ionare (cum ar fi
are n = ( n + 1) / n) expresii ira•ionale (cum ar fi are n = n - n - 1 ).
expresii trigonometrice (cum ar fi are n = păcatul 2 n π).
• Re•ine•i următoarele când seta•i un tabel.
• Dacă o valoare negativă este definită ca valoare ini•ială sau finală, calculatorul scade
semnul negativ. Dacă o valoare zecimală sau frac•iune este setată, aparatul utilizează
numai partea întreagă a valorii.
• Când Start = 0 •i are 1 / b 1 este selectat ca termenul ini•ial, calculatorul este setat
pe Start = 1 •i generează tabel.
• Când Start> Sfâr•it, schimbul de calculator valorile Start •i de terminare •i generează masa.
• Când Start = Sfâr•it, calculatorul generează un tabel doar pentru valori Start.
• În cazul în care valoarea ini•ială este foarte mare, aparatul va pune timp considerabil pentru a
crea un tabel de recuren•ă liniară între doi termeni •i trei termeni.
• Schimbarea unită•ii unghi ca masa creat dintr-o expresie trigonometrice este pe ecran nu se
schimba valorile afi•ate. În tabel valorile sunt actualizate, afi•a un tabel, apăsa•i 1 ( FORMA),
modifica•i unitatea de unghi, apăsa•i
6 ( TABL).
221
16-2 Valorile de intrare pentru o formulă de recurență și generarea unui tabel
u uu uu Pentru a defini generația sau nu a unui tabel
Exemplu Setați generarea unui tabel pentru formula recursivitate

are n + 1 = 2 are n + 1 atunci când sunt stocate ambele formule
1 ( SEL + C) 1 ( SEL) ... 1 ( SEL)
(Selecta•i formula recuren•ă pentru care nicio

masă nu trebuie să fie generate •i define•te
starea fărăprepararea.) eviden•ia•i anulat
6 ( TABL) (Generează un
tabel.)
• Fiecare presiune 1 ( SEL), starea modificărilor de masă.
u uu uu Pentru a modifica conținutul unei formule de recurență
Schimbarea unui con•inut formulă de recuren•ă actualizează valorile de masă în func•ie de setările
curente ale plajei.
exemplu Înlocuiți are n + 1 = 2 are n + 1 de are n + 1 = 2 are n - 3
e ( Afi•ează cursorul.)
ee d w
(Modificarea con•inutului formulei.)
6 ( TABL)
u uu uu Pentru a șterge o formulă de recurență
1. utilizare f •i c pentru a pune formula pe care dori•i să-l •terge•i

eviden•iat, apăsa•i 2 ( LED-uri).
2. Apăsa•i 1 ( YES) pentru a •terge formula sau 6 ( NO)

222
Pute•i alege între patru op•iuni pentru editare tabele •i grafice complot.
• •tergerea unui tabel de formula recursie
• Desen un grafic de puncte legate
• Desen un grafic prin puncte distincte
• Desen un grafic •i analiza de convergen•ă / divergen•ă (WEB)
Pute•i accesa aceste op•iuni din meniul func•ie care apare în partea de jos a ecranului atunci când
este afi•at un tabel.
• { FORMULAR} ... { înapoi la meniul recuren•ă}
• { DEL} ... { •tergerea tabelului}
P.225 • { WEB} ... desen un grafic al {convergen•ă / divergen•ă (WEB)}
p.128 • { G · CON} / {G · PLT} ... desen un grafic recuren•ă {dot conectat} / {a

punct conectat}
• WEB} {parametru este disponibil când o tabelă creată dintr-o formulă liniară recursie între doi
termeni ( are n + = 1, b n + = 1) este pe ecran.
u uu uu Pentru a șterge un tabel de recursivitate
1. Afi•ează tabelul de recuren•ă pe care dori•i să-l •terge•i •i apăsa•i 2 ( LED-uri).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge din tabel sau 6 ( NO) pentru a abort
opera•ia fără a •terge nimic.
k kk kk Înainte de a trage graficul unei formule de recurență

Trebuie să seta•i următorii parametri.
• Graficul de culori (albastru, portocaliu, verde) .............................. BLUE {} / {} ORNG /

culoare {NRG}
• Stare tragere / non urmărire formula recuren•ă ... {SEL}
• marcare Tip de date ............................................. ... Σ afi•a
223
u uu uu Pentru a seta culoarea de afișare (BLUE {} / {ORNG} / {NRG})

culoare
Culoarea de afi•are a unui grafic este albastru în mod implicit. Proceda•i după cum urmează pentru a
schimba culoarea unui grafic în portocaliu sau verde.
1. Afi•area meniului Recursia, utiliza•i apoi f •i c la set

eviden•ia•i cu formula a cărui culoare grafic este de a fi schimbat.
2. Apăsa•i 1 ( SEL + C).
3. Apăsa•i tasta func•ională care corespunde culoarea pe care dori•i să o seta•i.
u uu uu Pentru a seta starea cu / fără tragere la o formula ({SEL})
Pute•i alege între două op•iuni pentru starea cu / fără desen un grafic formulă de recuren•ă.
• Desen grafic pentru formula recursivitate selectată numai
• Suprapunere graficele pentru ambele formule recursie Pentru a seta starea cu / fără urmă,
P.222 efectua•i precum •i pentru a defini statutul cu / fără generare de masă.
u uu uu Pentru a defini tipul de date care urmează să fie marcate ( Σ Afișează: On)
Pute•i defini două tipuri de date.

• are n pe axa verticală, n pe axa orizontală
• Σ are n pe axa verticală, n pe axa orizontală
În meniul de func•ii, care apare atunci când un tabel este pe ecran, apăsa•i 5 ( G · CON) sau 6 ( G ·
PLT) pentru a afi•a meniul punct de date.
• { are n} / { Σ are n} ... { are n} / { Σ are n} pe axa verticală, n pe axa orizontală
Exemplul 1 Trasarea graficului are n + 1 = 2 are n + 1 cu are n pe axa verticală și n pe

axa orizontală și punctele conectate
Seta•i următorii parametri de pe ecran.
Xmin = 0 Ymin = 0
Xmax = 6 Ymax = 65
6 ( TABL) 5 ( G · CON) (Selectează
conectat tip.)
1 ( are n)
(Atrage graficul cu are n pe axa verticală.)
224
Exemplul 2 complot are n + 1 = 2 are n + 1 cu Σ are n pe axa

verticală și n pe axa orizontală cu punctul deconectat
Utiliza•i parametrii fereastra de afi•are Exemplul 1.
6 ( TABL) 6 ( G · PLT) (selectează tipul

de puncte separate.)
6 ( Σ are n)
(Atrage graficul cu Σ are n pe axa verticală.)
• Pentru a introduce o formulă de recuren•ă diferită după desen grafic, presa! Q. Meniul recuren•ă
apare •i pute•i introduce o nouă formulă. De asemenea, este posibil să se utilizeze JJ.
k kk kk Desenul unui grafic de convergență / divergență (graficul

WEB)
Cu această func•ie, pute•i complot de are n + 1 = f (a n) cu are n + 1 •i are n
ca termeni de recursie liniară între doi termeni, substitui•i respectiv acolo •i x în func•ia y = f (x). Graficul
care rezultă atunci pute•i determina dacă este convergentă sau divergentă.
Exemplul 1 Pentru a determina dacă formula recursie are n + 1 = -3 are n 2 + 3 are n este
convergente sau divergente
Utiliza•i următorul interval de masă.
Start = 0 End = 6
are 0 = 0,01 are n Str = 0.01

b0 = 0,11 b n Str = 0,11
Xmin = 0 Ymin = 0
Xmax = 1 Ymax = 1
Pentru acest exemplu, să presupunem că următoarele două formule recursie sunt deja stocate în
memorie.
1. Apăsa•i 6 ( TABL) 4 ( WEB) pentru a desena grafic.
225
2. Apăsa•i w. Apare cursorul de pe punctul său ini•ial ( are n Str = 0,01).
• Valoarea Y pentru punctul ini•ial al indicatorului este

întotdeauna 0.
3. Fiecare apăsare w un fel de panza de paianjen este tras.
w↓
w↓
Acest grafic arată că formula recursivitate are n + 1 = -3 are n 2 + 3 are n este convergent.
Exemplul 2 Pentru a determina dacă formula recursie b n + 1 = 3 b n + 0.2 este

convergente sau divergente
Utiliza•i următorul interval de masă.
Start = 0 End = 6
b0 = 0,02 b n Str = 0.02
Utiliza•i parametrii fereastra de afi•are Exemplul 1.
1. Apăsa•i 6 ( TABL) 4 ( WEB) pentru a desena grafic.
226
2. Apăsa•i w atunci f sau c pentru a afi•a indicatorul în său

punctul de pornire ( b n Str = 0,02).
• Valoarea Y pentru punctul ini•ial al indicatorului este întotdeauna 0.
3. Fiecare apăsare w un fel de panza de paianjen este tras.
w↓
w↓
Acest grafic arată că formula recursivitate b n + 1 = 3 b n + 0,2 este divergent.
• intrarea b n sau n în expresie are n + 1 sau de intrare are n sau n în expresie b n + 1 pentru
recursivitate liniară între doi termeni cauzează o eroare.
227
k kk kk Graphing o formulă de recurență folosind

dual ecran
P.7 selectarea " T + G „Pentru setarea din meniul de configurare a ecranului dual pentru a afi•a graficul •i
tabelul de valori numerice simultan.
P.224 Exemplu Pentru a desena graficul are n + 1 = 2 are n + 1 din exemplul 1, afisand
grafic și tabel
Afi•ează configura•ia •i specifica•i „T + G“ pentru dual ecran, apăsa•i J.
6 ( TABL) (Arată
tabel.)
6 ( G · PLT)
(Se trasează un grafic cu puncte separate.)
• Pute•i vizualiza întregul tabel folosind! 6 ( G ↔ T).
• Fiecare apăsare! 6 ( G ↔ T) vor apărea succesiv pe întregul ecran: aspectul grafic - tabele - grafice •i
tabele.
• Re•ine•i că nu pute•i utiliza func•ia de desen (Schi•ă), atunci când un grafic este afi•at folosind! 6 ( G ↔
T).
228
capitol
17
liste
O listă este un fel de container care vă permite să stoca•i mai multe setări. Cu
acest calculator, pute•i completa 6 liste de fi•iere •ase fiecare, con•inutul poate fi
utilizat în calcule aritmetice, calcule statistice, calcule cu matrice sau pentru
grafică.
număr articol Gama de afi•are Element coloană
lista 1 lista 2 lista 3 lista 4 lista 5 lista 6

1 56 1 107 3.5 4 0
2 37 2 75 6 0 0
3 21 4 122 2.1 0 0
4 69 8 87 4.4 2 0 listă
5 40 16 298 3 0 0
6 48 32 48 6.8 3 0
7 93 64 338 2 9 0
Linie Nume
8 30 128 49 8.7 0 0
• • • • • •
• • • • • •
• • • • • •
• • • • • •
17-1 Constitution liste (meniul LIST)

17-2 Editarea și Rearanjarea o listă (LIST meniu) 17-3 Prelucrarea o listă
de date (Meniu RUN) 17-4 Calculele aritmetice Utilizarea listelor (RUN
Meniu) 17-5 fișier Schimbarea liste
229
Corelarea datelor din liste diferite
operație grafic
Operațiuni pe liste
exemplu:
Lista Lista 1 + 2 {1, 2,
3} + {4, 5, 6} Lista 1 + 3
Operațiuni interne pe Reprezentarea grafică dintr-o listă

liste
Y1 = Lista 1X
De la un grafic la o listă
Tabelul de date create de tabel
↓w func•ie grafic transferat într-o listă
LISTA
Copierea unei coloane dintr-un tabel de

date într-o anumită listă
memorie de transfer
Generarea unui tabel care
define•te o listă ca o variabilă.
memorie de transfer
↓w
K
1 ( LISTA)
2 ( LMEM)
4 ( list4)
În interiorul
↓w Lista
exemplu: Se transferă coloana 1 într-o

listă A MAT
matrice tabel
230
17-1 Constitution liste (meniul LIST)
Selecta•i simbolul LISTA în meniul principal •i introduce•i modul LIST pentru a înregistra datele într-o
listă •i să manipuleze datele din această listă.
u uu uu Pentru a introduce o valoare într-o
Utiliza•i tastele cursor pentru a eviden•ia numele sau lista de elementul pe care dori•i să îl selecta•i.
Re•ine•i că c nu pune punctul culminant pe un element care con•ine nici o valoare.
Ecranul defilează automat atunci când este eviden•ierea unul sau celălalt capăt al ecranului.
În opera•ia următoare, pornim de la punctul 1 din lista 1, care a fost eviden•iată.
1. Introduce•i o valoare •i apăsa•i w pentru a stoca în listă.
dw
2. subliniind în mod automat se mută la elementul următor.
• Re•ine•i că pute•i introduce, de asemenea, rezultatul unei expresii într-un element.

Următoarea procedură arată cum să intre în valoare de 4 în al doilea element, iar apoi
rezultatul 2 + 3 în elementul următor.
ewc+dw
231
17-1 Listele Constituție (meniul LIST)
u uu uu Pentru a introduce o serie de valori
1. Utiliza•i tastele pentru a muta cursorul la scoaterea în eviden•ă o altă listă.
2. Apăsa•i pe! {, Apoi introduce•i valorile dorite prin apăsarea, între fiecare valoare. Apăsa•i pe!}
După introducerea valoarea finală.
{ g, h, i!}
3. Apăsa•i w pentru a stoca toate valorile din lista ta.
• Aminti•i-vă că o virgulă separă valori. Deci, nu a pus o virgulă după valoarea finală. Bine: {34,
53, 78} Bad: {34, 53, 78}
Pute•i utiliza, de asemenea liste de nume într-o expresie matematică la valorile de intrare într-un alt
element. Următorul exemplu arată cum să adăuga•i valori pe fiecare listă de linia 1 •i 2, •i introduce•i
rezultatul în lista 3.
1. Folosi•i tastele cursor pentru a muta eviden•ierea la numele listei pe care dori•i să introduce•i
rezultatul calculului.
2. Apăsa•i K •i introduce•i expresia.
K 1 ( LISTA) 1 ( lista) b +
1 ( lista) c w
232
17-2 Editarea și Rearanjarea o listă
(Meniul LIST)
k kk kk Editarea valorilor într-o listă
u uu uu Pentru a modifica valoarea unui element
utilizare d sau e pentru a muta eviden•ierea la elementul pe care dori•i să modifica•i valoarea.
Introduce•i noua valoare •i apăsa•i w pentru a înlocui vechea valoare cu noul.
u uu uu Pentru a șterge un element
1. Utiliza•i tastele pentru a muta cursorul la scoaterea în eviden•ă elementul pe care dori•i să-l •terge•i.
DDC
2. Apăsa•i 3 ( DEL) pentru a •terge elementul selectat •i se completează până

toate valorile care se află dedesubt.
• •tergerea unui element nu afectează celulele din alte liste. În cazul în care datele din lista pe
care a •ters un element este legat de listele de date vecine, •tergerea unui element poate duce
la o aliniere gre•ită a valorilor corespunzătoare.
u uu uu Pentru a elimina toate elementele dintr-o listă
Urma•i ace•ti pa•i pentru a •terge toate datele dintr-o listă.
1. Folosi•i tastele cursor pentru a muta eviden•ierea la orice celulă din lista pe care dori•i să-l
•terge•i datele.
2. Apăsa•i 4 ( DEL-A). Meniul func•iilor de schimb pentru a confirma

•terge toate elementele din listă.
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge toate elementele din listă

selectat sau 6 ( NO) pentru a abandona opera•ia fără a •terge nimic.
233
17-2 Editarea și Rearanjarea unei liste (meniul LIST)
u uu uu Pentru a introduce un element nou
1. Utiliza•i tastele pentru a muta cursorul reliefarea la loca•ia unde dori•i să insera•i un element nou.
2. Apăsa•i 5 ( INS) pentru a introduce un element nou, care con•ine valoarea 0.

Tot ceea ce se află mai jos este mutat în jos.
• Introducerea unui element nu afectează celulele din alte liste. În cazul în care datele din lista
de unde se va introduce o celulă este în legătură cu listele de date vecine, inserarea unei
celule poate provoca o aliniere gre•ită a valorilor corespunzătoare.
k kk kk Valorile listei de clasificare

Valorile unei liste pot fi sortate dupa ordine crescătoare sau descrescătoare. Punctul culminant poate fi
în orice element din listă.
u uu uu Pentru a sorta o singură listă de Ordine

crescătoare
1. În timp ce listele sunt pe ecran, apăsa•i 1 ( SRT-A).
2. Mesajul „Cât de multe liste? (H) „pare să întreb cât de multe liste pe care dori•i să categoriza.
Arătăm aici 1, deoarece o singură listă ar trebui să fie clasificate.
bw
234
Editarea și Rearanjarea unei liste (meniul LIST) 17-2
3. Ca răspuns la „Select List (L)“, introduce•i numărul în listă care ar trebui să fie clasificate. Aici vom
intra 2 pentru a desemna lista 2.
cw
ordine descrescătoare
Face•i acela•i lucru pentru clasificarea în ordine crescătoare. Trebuie doar să apăsa•i 2 ( SRT-D), în
locul 1 ( SRT-A).
u uu uu Pentru a sorta mai multe liste
Pute•i conecta mai multe liste împreună pentru un fel, astfel încât toate celulele lor sunt rearanjate în
conformitate cu o listă de bază. Lista de referin•ă este sortată în ordine crescătoare sau
descrescătoare, •i lista de elemente care sunt legate sunt puse în ordine, dar pentru a men•ine rela•ia
relativă dintre toate liniile.
ordine crescătoare
1. În timp ce listele sunt pe ecran, apăsa•i 1 ( SRT-A).
2. „Cât de multe liste? (H)“ pare să întreb cât de multe liste pe care dori•i să categoriza. Vom sorta o
listă de bază legată de o altă listă, astfel încât să intre 2.
cw
3. Ca răspuns la „Select List Base (B)“, introduce•i numărul de referin•ă pentru lista de sortare în ordine
crescătoare. Aici vom specifica lista 1.
bw
4. Ca răspuns la „Select doua listă (L)“, introduce•i numărul de listă pe care dori•i să se refere. Aici
vom specifica lista 2.
cw
235
17-2 Editarea și Rearanjarea unei liste (meniul LIST)
ordine descrescătoare
Mai departe în acela•i mod pentru clasarea în ordine crescătoare. Dar trebuie să apăsa•i 2 ( SRT-D), în
locul 1 ( SRT-A).
• Pute•i sorta până la •ase liste la un moment dat.
• Dacă nume mai mult decât o dată într-o singură listă clasament, apare o eroare.
O eroare apare •i în cazul în care listele să fie sortate nu are acela•i număr de valori (rânduri).
236
17-3 Prelucrarea o listă de date (meniul RUN)
Listele de date pot fi utilizate în calcule aritmetice •i func•ii. Diverse func•ii fac u•or de manevrat •i de
liste rapide de date.
Pute•i utiliza func•iile de prelucrare a datelor în moduri RUN

•i PRGM.
k kk kk Accesul la meniul de funcții

Toate exemplele următoare sunt cele efectuate în RUN.
presa K atunci 1 ( Listă) pentru a afi•a meniul de manipulare lista de date, care con•ine următorii
parametri.
• { List} / {L → M} / {Sun} / {Fill} / {Seq} / {Min} / {max} / {Mean} / {Med} / {Suma} / {Prod} /
{ Cuml} / {%} / { A AA
AA}
Re•ine•i că toate parantezele de închidere la sfâr•itul următoarele pot fi omise.
u uu uu Pentru a contoriza numărul de valori [OPTN] - [LIST] - [Dim]
K 1 ( LISTA) 3 ( Sun) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
• Numărul de articole care con•in date într-o listă se nume•te „Dimension“.
Introdu exemplul List 1 (36, 16, 58, 46, 56) în modul RUN și
contoriza numărul de valori.
A K 1 ( LISTA) 3 ( Sun)
1 ( lista) b w
u uu uu Pentru a crea o listă sau o matrice, care indică numărul de date

[OPTN] - [LIST] - [Dim]
Proceda•i după cum urmează pentru a specifica numărul de date în declara•ia de atribuire •i
de a crea o listă.
<Număr de date n> are K 1 ( LISTA) 3 ( Sun) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
n = 1 ~ 255
237
17-3 Prelucrarea unei liste de date (meniul RUN)
Exemplu Pentru a crea cinci parametri de date (din care fiecare conține 0)
Lista 1
A f are K 1 ( LISTA) 3 ( Sun)
1 ( lista) b w
Proceda•i după cum urmează pentru a indica numărul de rânduri •i coloane de date, numele de
matrice în declara•ia de atribuire •i de a crea o matrice.
{< numărul de rânduri m> < numărul de coloane n>!} are
K 1 ( LISTA) 3 ( Sun) J2 ( MAT) 1 ( mat) o < nume matrice> w
m, n = 1 ~ 255, nume de matrice; A ~ Z
Exemplu Pentru a crea o matrice de 2 rânduri și 3 coloane (fiecare

elemente care conțin 0) în matricea A
A { c, d!} are
K 1 ( LISTA) 3 ( Sun) J 2 ( MAT) 1 ( mat) are
Aw
u uu uu Pentru a înlocui toate valorile elementelor cu aceeași valoare

[OPTN] - [LIST] - [Fill]
K 1 ( LISTA) 4 ( Umplere) <value>, 1 ( Listă) <lista numărul 1-6>

) w
Exemplu Pentru a înlocui toate valorile din lista 1 cu numărul 3
A K 1 ( LISTA) 4 ( umplere)
d, 1 ( lista) b) w
Aici este noul con•inutul Lista 1.
u uu uu Pentru a crea o secvență de numere [OPTN] - [LIST] - [Seq]
K 1 ( LISTA) 5 ( Seq) <expresie> <nume variabilă>, <valoare ini•ială>, <value end>,

<nr>) w
• Rezultatul acestei opera•ii este stocat în memoria ListAns.
238
Prelucrarea unei liste de date (meniul RUN) 17-3
Exemplu Pentru a introduce secvența de numere 1 2 6 2 11 2 într-o listă
Utiliza•i următoarele setări. variabilă: x
Valoarea finală: 11
Initial: 1 No: 5
A K 1 ( LISTA) 5 ( Seq) v
x, v, b, bb, f) w
Dacă seta•i 12, 13, 14 sau 15 ca valoare finală, rezultatul va fi acela•i ca mai sus, pentru că aceste
valori sunt mai mici decât valoarea produsă de increment următor (16).
u uu uu Pentru a găsi valoarea minimă dintr-o listă [OPTN] - [LIST] - [min]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 1 ( min) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6>

) w
Exemplu Pentru a găsi valoarea minimă în lista 1 (36, 16, 58, 46, 56)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 1 ( min)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b) w
u uu uu Pentru a găsi valoarea maximă dintr-o listă

[OPTN] - [LIST] - [Max]
Mai departe în acela•i mod de a găsi valoarea minimă (Min), cu excep•ia presei 2 ( Max) în loc
de 1 ( Min).
u uu uu Pentru a afla care dintre cele două liste conține cea mai mică valoare
[OPTN] - [LIST] - [min]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 1 ( min) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> 1 ( Listă) <lista numărul

1-6>) w
• Cele două liste trebuie să con•ină acela•i număr de date sau o eroare va avea loc.
Exemplu Pentru a afla dacă lista 1 (75, 16, 98, 46, 56) sau Lista 2 (36, 89, 58, 72,
67) conține cea mai mică valoare
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 1 ( min)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b
1 ( lista) c) w
239
u uu uu Pentru a afla care dintre cele două liste conține cea mai mare valoare
[OPTN] - [LIST] - [Max]
Mai departe în acela•i mod de a găsi lista cu cea mai mare valoare, dar presa 2 ( Max) în loc de 1 ( Min).
u uu uu Pentru a calcula media valorilor într-o listă [OPTN] - [LIST] - [Media]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 3 ( medie) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6>) w
Exemplu mediu lista 1 valori (36, 16, 58, 46, 56)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 3 ( medie)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b) w
u uu uu Pentru o medie de o anumită frecvență de valori

[OPTN] - [LIST] - [Medie]
Această procedură folose•te două liste: una care con•ine valori •i unul numărul de ori fiecare valoare
apare. Datele de frecven•ă ale elementului 1 al primei liste este indicat de valoarea elementului 1 al
listei 2.
• Cele două liste trebuie să con•ină acela•i număr de date, în cazul în care apare o eroare de
dimensiune.
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 3 ( medie) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6 (dat)> 1 ( Listă) <lista

numărul 1-6 (frecven•a)>) w
Exemplu mediu lista 1 valori (36, 16, 58, 46, 56),

a cărui frecvență este indicată în lista 2 (75, 89, 98, 72, 67)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 3 ( medie)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b
1 ( lista) c) w
u uu uu Pentru a calcula mediana valorilor dintr-o listă [OPTN] - [LIST] - [Med]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 4 ( med) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6>) w
Exemplu Pentru a calcula mediana listei 1 valori (36, 16, 58, 46, 56)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 4 ( med)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b) w
240
u uu uu Pentru a calcula valoarea mediană a unei valori de frecvență

[OPTN] - [LIST] - [Med]
Această procedură folose•te două liste: una care con•ine valori •i una care indică numărul de ori
fiecare valoare apare. Cele 1 Datele de frecven•ă componente ale primei liste este indicat de valoarea
elementului 1 al a doua listă.
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 4 ( med) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6 (dat)> 1 ( Listă) <lista numărul
1-6 (frecven•a)>) w
Exemplu Pentru a calcula mediana listei 1 valori (36, 16, 58, 46, 56),
a cărui frecvență este indicată în lista 2 (75, 89, 98, 72, 67)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 4 ( med)
6 ( g) 6 ( g) 1 ( lista) b
1 ( lista) c) w
u uu uu Pentru a calcula suma valorilor într-o listă [OPTN] - [LIST] - [Suma]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g) 1 ( suma) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
Exemplu Calculați suma listei 1 valori (36, 16, 58, 46, 56)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g)
1 ( suma) 6 ( g) 1 ( lista) b w
u uu uu Pentru a calcula produsul de valori într-o listă

[OPTN] - [LIST] - [Prod]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g) 2 ( Prod) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
Exemplu Pentru a calcula produsul listei 1 valori (2, 3, 6, 5, 4)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g)
2 ( Prod) 6 ( g) 1 ( lista) b w
u uu uu Pentru a calcula frecvența cumulativă a fiecărei valori

[OPTN] - [LIST] - [cuml]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g) 3 ( cuml) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
241
Exemplu Pentru a calcula frecvența cumulativă a fiecărei valori din lista 1

(2, 3, 6, 5, 4)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g)
3 ( cuml) 6 ( g) 1 ( lista) b w
2+3=2+3+6=2
+3+6+5=2+3+
6+5+4=
u uu uu Pentru a calcula procentul reprezentat de fiecare valoare

[OPTN] - [LIST] - [%]
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g) 4 (%) 6 ( g) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> w
• Opera•ia de mai sus calculează procentul de fiecare valoare în raport cu totalul listei.
Exemplu Pentru a calcula procentul reprezentat de fiecare valoare

Lista 1 (2, 3, 6, 5, 4)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g)
4 (%) 6 ( g) 1 ( lista) b w
2 / (2 + 3 + 6 + 5 + 4) × 3 = 100 / (2 +
3 + 6 + 5 + 4) × 6 = 100 / (2 + 3 + 6 +
5 + 4) × = 5 100 / (2 + 3 + 6 + 5 + 4) × 4
= 100 / (2 + 3 + 6 + 5 + 4) × 100 =
u uu uu Pentru a calcula diferențele dintre datele învecinate într-o listă

[OPTN] - [LIST] - [ A AA]
AA
K 1 ( LISTA) 6 ( g) 6 ( g) 5 ( A) 6 ( g) < Lista numărul 1-6> w
Exemplu Pentru a calcula diferența dintre valorile listei 1

(1, 3, 8, 5, 4)
A K 1 ( LISTA) 6 ( g)
= = 8-3
6 ( g) 5 ( A) b w 3-1 5-8 =
4-5 =
242
• Pute•i specifica loca•ia noii liste (Lista 1 în lista de 6), cu o declara•ie cum ar fi: A lista 1 → Lista 2.
Nu poate nominaliza o altă memorie de memorie sau de răspuns (ListAns) ca destina•ie a
opera•iunii A Listă. O eroare va apărea dacă desemna•i A Listă ca destina•ie a rezultatelor unei alte
opera•iuni A Listă.
• Noua listă con•ine un element mai pu•in decât lista originală.
• Re•ine•i că apare o eroare dacă executa•i A Lista pentru o listă care nu are date sau doar unul
de date.
urezultat
uu uu Pentru a transfera conținutul listei în matricea de memorie a ultimului
[OPTN] - [LIST] - [L → M]
K 1 ( LISTA) 2 ( L → M) 1 ( Listă) <lista numărul 1-6> 1 ( Listă) <lista numărul 1-6>) w
• Pute•i introduce următoarele setări de câte ori este necesar pentru a desemna mai multe liste în
opera•iunea precedentă.
. <Număr List 1-6>
Exemplu Pentru a transfera conținutul listei 1 (2, 3, 6, 5, 4) și Lista 2 (11,

12, 13, 14, 15) în matricea rezultat final al memoriei
A K 1 ( LISTA) 2 ( L → M)
1 ( lista) b 1 ( lista) c) w
243
17-4 Calculele aritmetice Utilizarea listelor
(Run Meniu)
Pute•i efectua calcule aritmetice cu ajutorul a două liste sau una •i o valoare numerică.
+ memorie (ListAns)
Rezultatele de calcul sunt
listă Listă valoare numerică
= Listă ListAns de în memoria de
stocate
valoarea numerică
-×÷ răspuns (ListAns).
• Con•inutul memoriei rezultat (ListAns) poate fi amintit.
k kk kk Mesaje de eroare
• Un calcul care implică două liste efectuează opera•iunea între elementele corespunzătoare.
Prin urmare, în cazul în care cele două liste nu con•in acela•i număr de valori (deci, dacă
dimensiunile lor sunt diferite), se va produce o eroare.
• apare o eroare ori de câte ori o opera•iune care implică oricare două elemente
conduce la o eroare de matematică.
k kk kk Introducerea unei liste într-un calcul
Există două metode pentru a introduce o listă într-un calcul.
u uu uu Pentru a introduce un nume de listă
Exemplu Introduceți lista 6
1. Apăsa•i K pentru a afi•a primul meniu de operare.
• În RUN, este meniul de taste func•ionale care apare atunci când apăsa•i K.
2. Apăsa•i 1 ( LIST) pentru a afi•a prelucrarea datelor dintr-un meniu

listă.
3. Apăsa•i 1 ( Listă) pentru a afi•a comanda „Lista“ •i introduce•i numărul

lista dorită.
u uu uu Pentru a introduce direct o listă de valori
Pute•i introduce, de asemenea, o listă de valori folosind {,}, •i.
244
calcule aritmetice din listele (meniul RUN) 17-4
Exemplul 1 Pentru a introduce lista: 56, 82, 64
{ FG, IC ge!}
w: Rezultatul este pus în ListAns.
41 6
Exemplul 2 Inmultiti lista 3 (= 65
22
) lista 0
4
K 1 ( LISTA) 1 ( lista) d * {g, o, e!} w
246
Lista rezultată 0 este stocată în memorie ultima
88
rezultat (ListAns).
u uu uu Pentru a atribui conținutul unei liste la o altă listă
utilizare are pentru a atribui con•inutului unei liste la alta.
Exemplul 1 Pentru a atribui conținutul List 3 List 1
K 1 ( LISTA) 1 ( lista) d are 1 ( lista) b w
În loc de presare 1 ( lista) d în opera•ia precedentă, pute•i introduce { e b, gf, cc!}.
Exemplul 2 Pentru a atribui lista din memoria de răspuns (ListAns) la

lista 1
K 1 ( LISTA) 1 ( Listă)! K are 1 ( lista) b w
u uu uu Pentru a introduce o singură valoare în lista într-un calcul
Pute•i extrage valoarea unui anumit element dintr-o listă •i-l utiliza•i într-un calcul. Desemna•i
numărul articolului respectiv prin plasarea paranteze cu tastele [i].
Exemplu Pentru a calcula sinusul valoarea stocată în elementul 3 din directiva

lista 2
s K 1 ( LISTA) 1 ( lista) c! [d!] w
u uu uu Pentru a introduce o valoare într-un element
Pute•i introduce o valoare într-un anumit element dintr-o listă. Valoarea care a fost stocată în celula
se înlocuie•te cu noua valoare de intrare.
Exemplul 25 Introduceți valoarea la punctul 2 din lista 3
cf. are K 1 ( LISTA) 1 ( lista) d! [c!] w
245
17-4 calcule aritmetice din listele (meniul RUN)
k kk kk Rezumatul conținutului unei liste
Exemplu Pentru a aminti conținutul List 1
K 1 ( LISTA) 1 ( lista) b w
• Cele de mai sus se afi•ează de func•ionare a con•inutului listei desemnate •i îl stochează în

memoria de răspuns (ListAns), permi•ându-vă să utiliza•i con•inutul memoriei într-un calcul.
urăspuns
uu uu Pentru utilizare la calcularea conținutului unei liste stocate în memoria de
(ListAns)
Exemplul Înmulțire conținutul listei stocate în memorie

Ultimul rezultat (ListAns) 36
K 1 ( LISTA) 1 ( Listă)! K * dg w
• operaţia K 1 ( LISTA) 1 ( Listă)! K reaminte•te con•inutul memoriei de răspuns.
• Acesta înlocuie•te con•inutul memoriei ListAns curent de rezultatul calculului precedent.
u uu uu Pentru a aminti un element dintr-o listă
Exemplu Pentru a aminti al treilea element al listei 1: Lista 1 [3]
Pentru a aminti elementul Nth: Lista 1 [N]
k kk kk Reprezentarea grafică a unei funcții dintr-o

listă
Când se utilizează func•iile de calculator grafice, pute•i introduce Y1 = tip List1 X. Dacă List 1 este
{1, 2, 3}, această func•ie va produce trei grafice: Y = X, Y = 2X, Y = 3X.
p.111 Există unele restric•ii atunci când listele sunt utilizate cu func•ii grafice.
k kk kk Introduceți calcule științifice într-o listă

Pute•i utiliza func•iile de generare de masă numerice din meniul Table & Graph pentru a introduce
valori care rezultă din anumite calcule •tiin•ifice într-o listă. În primul rând a crea un tabel, apoi utiliza•i
P.216 func•ia de listă pentru a copia valorile din tabel în listă.
k kk kk Calcule științifice funcționale dintr-o listă

Listele pot fi folosite la fel ca valori numerice pentru calculul func•iilor •tiin•ifice. În cazul în care
rezultatul unui calcul este o listă, lista este stocată în memoria de răspuns (ListAns).
41
Exemplul 1 Pentru a utiliza Lista 3 65 pentru a efectua sin (Lista 3)
22
Utiliza•i radiani ca unitate de unghi.
s K 1 ( LISTA) 1 ( lista) d w
246
calcule aritmetice din listele (meniul RUN) 17-4
- 0158
Lista rezultată 0.8268 este stocat în memorie
- 8E-3
Ultimul rezultat (ListAns).
În loc de a efectua opera•ia anterioară 1 ( lista) d, pute•i introduce

{ eb, gf, cc!}.
1 4
Exemplul 2 Pentru a utiliza lista 1 2 și Lista 2 5 pentru a efectua Lista 1 lista 2
3 6
List1 M Lista2 w
O listă este creată cu rezultatele 1 4 2 5 3 6.
1
Lista rezultată 32 este stocat în memorie ultima
729
rezultat (ListAns).
247
17-5 Comutarea între Lista de fișiere
Pute•i stoca până la •ase liste (Lista 1 în lista 6) din fiecare fi•ier (fi•ier 1 la File 6) O opera•ie simplă vă
permite să muta•i un fi•ier în altul.
u uu uu Pentru a schimba fișier
În meniul principal, selecta•i simbolul LISTA •i introduce•i modul LIST. Presa! Z Mod de listă pentru a
afi•a ecranul de configurare.
Apăsa•i o tastă func•ională pentru a selecta fi•ierul dorit.
Exemplu Pentru a selecta Fișier 3
3 ( file3)
Toate opera•iunile de listă ulterioară sunt aplicate pe listele con•inute în fi•ierul pe care îl selecta•i
(Fi•ier 3 în exemplul de mai sus).
248
capitol
Graficele și calcule
statistice
Acest capitol explică modul în care datele statistice de intrare în liste, se
calculează celelalte valori statistice medii, maxime •i, efectua diverse teste
statistice pentru a determina intervalul de încredere •i de a produce o distribu•ie
statistică. De asemenea, se arată modul de a efectua calcule de regresie.
18
18-1 18-2 Înainte de a efectua statistice Exemple de calcul calcule

statistice cu dublă variabilă 18-3 de calcul și reprezentare grafică a
datelor
statistici univariate
18-4 calculul și reprezentarea grafică a datelor
Calculele duble 18-5 Efectuarea statistice
variabile statistice 18-6 Teste
Intervalul de încredere 18-7 18-8

Distribuția
Important!
• Acest capitol con•ine o serie de ilustra•ii grafice pentru display-uri. În fiecare caz, datele noi au
fost introduse pentru a reflecta mai bine caracteristicile graficului trase. Re•ine•i că, atunci când
încerca•i să atragă un grafic similar, unitatea utilizează datele pe care le ave•i de intrare cu
ajutorul listelor. Prin urmare, graficele care apar pe ecran atunci când efectua•i o opera•ie va fi
diferit, probabil, grafice oarecum de cele indicate în acest manual de utilizare.
249
18-1 înainte de a efectua calcule statistice
În meniul principal, selecta•i simbolul STAT pentru a intra în modul de statistici •i a afi•a listele de date
statistice.
Utiliza•i aceste liste pentru a introduce date •i de a efectua calcule statistice.
utilizare f c, d •i e pentru a eviden•ia pe liste.
p.251 • { GRPH} ... { grafice Meniu}
P.270 • { CALC} ... { calcule statistice Meniu}
p.277 • { TEST} ... { meniul de test}
P.294 • { } INTR ... { meniu intervale de încredere}
p.304 • { DIST} ... { Meniul de distribuire}
p.234 • { SRT · A} / {D} · SRT ... {Ordine crescătoare} / {} descendent
p.233 • { DEL} / {DEL · A} ... •tergerea datelor selectate {} / {toate

date}
p.234 • { INS} ... { inserarea unui nou element la elementul selectat}
• Procedura de editare a datelor este identică cu cea utilizată pentru func•ia de listă.
p.229 Pentru mai multe detalii, a se vedea „17. Liste“.
250
18-2 statistice Exemple de calcul variabile
dublu
După ce a•i introdus datele, le pute•i folosi pentru a produce un grafic •i verifica•i tendin•e. Pute•i
utiliza, de asemenea, o varietate de calcule de regresie pentru a analiza datele.
Exemplul Introduceți următoarele două grupuri de date și de a efectua

calcule statistice {1,2 2,4 4,0
0,5 5,2} {0,3 1,5 2,0 -2.1 2.4}
k kk kk Introducerea datelor în liste

Introduce•i următoarele două grupe de date în listele 1 •i 2.
af w bc w
acest w e w fc w
e
- cb w anun• w
bf w c w acest w
După introducerea datelor, le pute•i folosi pentru a desena grafice sau de a face calcule statistice.
• Valorile introduse pot con•ine 10 cifre.
• Ave•i posibilitatea să utiliza•i f c, d •i e pentru a muta eviden•ierea unui element din listă
•i introduce date.
k kk kk Trasarea unei scattergram

Utiliza•i datele introduse anterior pentru a crea o diagramă de dispersie.
1 ( GRPH) 1 ( GPH1)
• Pentru a reveni la lista de date statistice, apăsa•i J sau! Q.
• Parametrii fereastra de afi•are sunt în mod normal setate automat pentru statistică grafice.
Dacă dori•i defini•i dvs. setările de afi•are, trebuie să modifica•i Stat Wind „Manual“.
Re•ine•i că setările de afi•are sunt setate automat pentru următoarele tipuri de grafice, de•i Stat
de vânt este setat la „Manual“. test Z 1 probă, Test Z 2 probe de testare Z 1 test de propor•ie Z
test de 2 propor•ii T 1 probă, Test T 2 probe de testare χ 2 test F

2 probe (indiferent de axa x).
251
18-2 Exemple de calcul statistice variabilă dublă
În timp ce lista de date statistice este afi•at pe ecran, efectua•i următoarele.
! Z2 ( Man)
J ( Revenire la meniul anterior)
• Este uneori dificil de a vedea rela•ia dintre două seturi de date (de exemplu. Între dimensiunea
•i dimensiunea pantof) prin simpla la numerele. Rela•ia de multe ori devine evidentă atunci când
datele sunt reprezentate de un grafic folosind un set de valori pentru x •i un alt set de acolo.
1 Lista de date este utilizată în mod automat pentru axa x ( orizontală) •i lista de date pe axa 2 acolo ( vertical).
Fiecare set de date x / y este reprezentat de un punct de pe diagrama de dispersie.
k kk kk Modificarea setărilor unui grafic

Pute•i modifica setările graficului grafic după cum este necesar (SET).
De asemenea, pute•i salva trei seturi de setări •i să le amintesc când ai nevoie de ele (SEL).
SET •i SEL sunt op•iunile practice care elimină setările complexe fiecare grafic desenat.
În timp ce lista de date statistice este pe ecran, apăsa•i 1 ( GRPH) pentru a afi•a meniul grafic, care
con•ine următorii parametri.
• { GPH1} / {GPH2} / {} GPH3 ... desen un singur grafic {1} / {2} / {3}
• Tipul de grafic implicit pentru toate graficele (graficul 1 prin graficul 3) este diagramă de dispersie,
dar pute•i alege un alt tip.
P.253 • { SALT} ... { selec•ie (GPH1, GPH2, GPH3) ca grafic simultan}
P.254 • { SET} ... { Setări grafic (tip de grafic, sarcini listă)}
k kk kk Tipuri de grafice
Este posibil să se reprezinte trei tipuri diferite de grafica - Diagrama 1 Diagrama 2 •i graficul 3 - folosind
datele de listă.
• Caracteristicile care definesc tipul de diagramă este stocată de func•ia SET.
Exemplul Grafic 1: Acest grafic utilizează lista 1 de date ca

X variabilă, cele din lista 3 ca Y. variabilă Frecvența va fi 1 și culoarea albastră.
Graficul 2: Acest grafic reprezintă histograme cu date abcisses în lista 2 și

folosește culoarea verde.
• Pentru a utiliza una din graficele, se va selecta func•ia cu butonul SEL.
• Pute•i apăsa o tastă func•ională ( 1,2,3) pentru a desena un grafic indiferent de lista de date
statistice eviden•iate.
252
Exemple de calcul statistice variabilă dublă 18-2
k kk kk Setarea parametrilor graficului
1. Statut, cu sau fără Graphing [GRPH] - [SEL]
Opera•ia următoare poate fi utilizată pentru a defini starea cu sau fără desen grafic (Pornit / Oprit) din
fiecare grafic din meniu.
u uu uu Pentru a seta starea cu sau fără Graphing
1. Apăsa•i 4 ( SEL) afi•ează ecranul de stare grafic (cu sau fără

complot).
• Re•ine•i că setarea StatGraph1 este pentru graficul 1 (meniul GPH1) StatGraph2 Grafic 2
•i StatGraph3 pentru Diagrama 3.
2. Folosi•i tastele cursor pentru a muta eviden•ierea la grafic a cărui starea pe care dori•i să o modifica•i
•i apăsa•i tasta func•ională corespunzătoare pentru a schimba starea.
• { On} / {Off} ... {La setarea (complot)} / {Off (fără urme)}
• { DRAW} ... { Se trasează toate graficele}
3. Pentru a reveni la meniul grafic, apăsa•i J.
u uu uu Pentru a desena un grafic
Exemplu Pentru a desena un grafic numai 3 grafică difuzată
1 ( GRPH) 4 ( SEL) 2 ( off)

cc 1 ( On)
6 ( DRAW)
Setări 2. Grafic generale [GRPH] - [SET]
Această sec•iune explică modul de utilizare a ecranului general de setări pentru a face
următoarele setări pentru fiecare grafic (GPH1, GPH2, GPH3).
• Grafic Tip
setarea pentru toate graficele tipului de grafic implicit este diagramă de dispersie, dar ave•i o
varietate de alte diagrame statistice.
• Listă
1 Lista datelor statistice a fost definită în mod implicit pentru date cu o singură variabilă •i lista 1 •i 2
pentru lista de date asociate-variabile. Pute•i seta lista de date statistice pe care dori•i să îl utiliza•i
pentru datele x •i date acolo.
253
• frecvență
În principiu, fiecare element de date sau perechea de date din lista de date statistice este reprezentată
pe diagramă printr-un punct. Atunci când se lucrează cu o mul•ime de date, numărul de puncte
marcate poate deveni prea important. În acest caz, pute•i specifica o listă de frecven•ă care con•ine
valori care indică numărul de apari•ii (frecven•a) a datelor în elementele din listă corespunzătoare pe
care le utiliza•i pentru datele x •i date acolo. Un singur punct va reprezenta mai multe date •i graficul mai
u•or de citit.
• Tipul de puncte
Această setare vă permite să specifica•i forma punctelor de pe diagramă.
u uu uu Pentru a afișa graficul de setări generale

[GRPH] - [SET]
presa 6 ( SET) se afi•ează pe ecran graficul general de setări.
• Setările afi•ate aici servesc numai ca exemple. Setările ecranului pot fi diferite.
u uu uu StatGraph (desemnarea unui grafic aleatoriu)

• { GPH1} / {GPH2} / {} GPH3 ... graph {1} / {2} / {3}
u uu uu Graph Type (denumire a graficului)

• { Scat} / { xy} / { NPP} ... { scattergram} / {grafic liniar xy} /
{Marcare probabilitate normală}
---
• { Hist} / {box} / {box} / {N · Spune} / {} Brkn ... { histogramă} / {} grafic med-box /
{Mean-graph box} / {curba de distribu•ie normală} / {grafic liniar defect}
• { X} / {Med} / {X ^ 2} / {X ^ 3} / {X ^ 4} ... { Grafic de regresie liniară} / {graph Med

Med} / {graph regresie pătratică} / {grafic regresie cubică} / {regresie graph}
quartic
• { Log} / {Exp} / {PWR} / {Sin} / {} Lgst ... { grafic de regresie logaritmică} /

{Diagrama de regresie exponen•ială} / {putere graph regresie} / {regresie grafic
sinusoidal} / {grafic de regresie logistică}
u uu uu XList (lista de date pentru axa x)

• { List1} / {List2} / {Listă3} / {List4} / {List5} / {} List6 ... { List 1} / {List 2} / {3} Listă /
List {4} / {List 5} / {6} List
u uu uu YList (lista de date pentru axa y)

• { List1} / {List2} / {Listă3} / {List4} / {List5} / {} List6 ... { List 1} / {List 2} / {3} Listă /
List {4} / {List 5} / {6} List
254
Exemple de calcul statistice variabilă dublă 18-2
u uu uu Frecvența (numărul de date)

• { 1} ... { marcare 1-1}
• { List1} / {List2} / {Listă3} / {List4} / {List5} / {} List6 ... date de frecven•ă în

List {1} / {2 List} / {List 3} / {List 4} / {5 List} / {6} List
u uu uu Mark Tip (de tip punct)

• {} / { X} / { •} ... Puncte ob•inute: {} / { X} / { •}
u uu uu Grafic Color (selecție de culoare)

culoare
u uu uu Valorile extreme (outliers desemnare)

• { On} / {Off} ... { afi•are} / {} nu afi•ează outliers cutiei de mijloc
k kk kk Desenarea un grafic linie xy

P.254 Parametrii dublu de date pot fi utilizate pentru a urmări o
(Grafic Type) scattergram în care punctele sunt conectate printr-un grafic liniar ( xy)
xy.
presa J sau! Q pentru a reveni la lista de date statistice.
k kk kk Marcarea unui punct de probabilitate normală
P.254 Probabilitatea normală nu se opune propor•ia cumulativă de variabile

(Grafic Type) propor•ia cumulată a unei distribu•ii normale •i indică prin puncte
(MPN) rezultat. Valorile estimate ale distribu•iei normale sunt utilizate ca axa verticală în timp ce valorile
observate ale variabilei test se utilizează ca axa orizontală.
presa J sau! Q pentru a reveni la lista de date statistice.
k kk kk Selectați tipul de regresie

După statistici grafice variabilă duală, pute•i utiliza meniul de func•ii din partea de jos a
ecranului pentru a selecta un tip de regresie.
255
• { X} / {Med} / {X ^ 2} / {X ^ 3} / {X ^ 4} / {} Conectare / {exp} / {PWR} / {Sin} / {} Lgst ... calcul •i
Reprezentarea grafică a {regresie liniară} / {Med-Med} / {regresie pătratică} / {regresie cub} /

{regresie quartic} / {regresie logaritmică} / {regresie exponen•ială} / {putere regresie} /
{regresie sinusoidală} / {regresia logistică}
• { 2VAR} ... { rezultat variabilă dublă stastistique}
k kk kk Afișarea Calcul statistic

Când efectua•i un calcul de regresie, rezultatele de calcul ale parametrilor formulei de regresie (ca are •i
b în regresie liniară
y = ax + b) apar pe ecran. Le pute•i utiliza pentru a ob•ine rezultatele calculelor statistice.
Parametrii de regresie sunt calculate imediat ce apăsa•i o tastă func•ională pentru a selecta tipul de
regresie atunci când este afi•at un grafic.
Exemplu Afișarea rezultatelor de calcul ale parametrilor unui

regresie logaritmică atunci când un scattergram este pe ecran
6 ( g) 1 ( log)
k kk kk Reprezentarea grafică a rezultatelor

Pute•i utiliza rezultatele calculelor de meniu pentru a reprezenta formula de regresie pe ecran.
p.268 • { COPIE} ... { stochează formula de regresie ca func•ie grafic}
• { DRAW} ... { trasează formula de regresie afi•ată}
Exemplu Graph o regresie logaritmică
În cazul în care rezultatele calculelor o regresie logaritmică sunt pe ecran, apăsa•i 6 ( DRAW).
Pentru detalii cu privire la semnifica•ia parametrilor meniului de func•ii în partea de jos a

P.255 ecranul, consulta•i „Selectarea tipului de regresie“.
256
Calcularea și Graphing o singură bază de date variabile statistice 18-3
18-3 calcularea și Graphing

statistici univariate
Date de o singură variabilă este date cu doar o singură variabilă. Dacă se calculează într-o clasă
dimensiunea medie a studen•ilor, de exemplu, există o variabilă, dimensiune.
Statistica singură variabilă includ distribu•ie •i suma. Următoarele tipuri de grafice sunt disponibile
pentru statistici cu o singură variabilă.
k kk kk complot histograma (bar graficul)

Din lista de date statistice, apăsa•i 1 ( GRPH) pentru a afi•a meniul grafic, atunci 6 ( SET) •i selecta•i
Histogramă (grafic de bare) pentru tipul de grafic pe care dori•i să îl utiliza•i (GPH1, GPH2, GPH3).
Datele trebuie să fie introduse anterior în lista de date statistice (a se vedea „Introducere date în
p.251 listele“). Desena•i graficul folosind procedura sub „Modificarea parametrilor Graph“.
P.252
P.254
(Grafic Type)
(Hist)
⇒
6 ( DRAW)
Cele de mai sus Afi•ajul men•ionat apare înaintea graficului este desenată. Pute•i schimba în acest
moment valorile de pornire •i de teren.
p.260 (A se vedea proba)
k kk kk box-mediana graficului (Med-Box)

P.254 Acest tip de grafic vă permite să vede•i cât de multe date sunt grupate în domenii specifice. O cutie
(Grafic Type) cuprinde toate datele într-o regiune din prima cuartilă (Q1) Quartila treilea (Q3), cu o linie mediană la
(Caseta) (Med). Liniile se extind de la fiecare capăt al cutiei la datele minime •i maxime. Din lista de date
statistice, apăsa•i 1 ( GRPH) pentru a afi•a meniul grafic, atunci 6 ( SET) •i selecta•i graficul
boîtemédiane la grafic pe care dori•i să o utiliza•i (GPH1, GPH2, GPH3).
cochetă
Q1 Med Q3 Maxx
257
18-3 Calcul și grafică statistică univariată
Pentru a marca datele pe care este scos din cutie, selecta•i mai întâi " complot MedBox „Deoarece
tipul de grafic. Apoi, pe ecran utiliza•i pentru a specifica tipul de grafic, roti•i elementul Outliers •i
trage grafic.
k kk kk box mediu grafic (Mean-box)

P.254 Acest tip de grafic arată distribu•ia în jurul mediei atunci când există o mul•ime de date. O linie este
(Grafic Type) trasată în punctul în care este desenată media •i o cutie care se extinde de sub media abaterea
(Caseta) standard a unei popula•ii ( o - x σ n) •i de mai sus până la abaterea medie standard a unei popula•ii ( o + x σ n).
Liniile se extind de la ambele capete ale minimă la cutia (Minx) •i maximă de date (Maxx). Din lista de
date statistice, apăsa•i 1 ( GRPH) pentru a afi•a meniul grafic, atunci 6 ( SET) •i selecta•i graficul
boîtemoyenne graficului pe care dori•i să o utiliza•i (GPH1, GPH2, GPH3).
cochetă
o - x σn oo + x σ n Maxx
k kk kk curba de distribuție normală

P.254 Curba de distribu•ie normală este reprezentată grafic folosind func•ia de distribu•ie cumulativă
(Grafic Type) normale.
(N · Say) ( x - x) 2
1 (2 π) x σ
y= e-2xσ n2
Caracteristicile de distribu•ie ale articolelor produse conform standardelor fixe (de exemplu, lungimea
componentelor) fac parte din distribu•ia normală. Mai multe date, mai aproape de distribu•ia normală.
Din lista de date statistice, apăsa•i 1 ( GRPH) pentru a afi•a meniul grafic, atunci 6 ( SET) •i selecta•i
graficul de distribu•ie normală pentru grafic pe care dori•i să o utiliza•i (GPH1, GPH2, GPH3).
258
Calcul și grafică statistică univariată 18-3
k kk kk Grafic linie întreruptă
P.254 grafic liniar rupt este format din punctele corespunzătoare datelor dintr-o listă •i frecven•a fiecărei date
(Grafic Type) de la o altă listă, aceste puncte sunt conectate prin linii drepte.
(Brkn)
Ai un grafic liniar rupt reamintind meniul grafic din lista de date statistice, apăsa•i 6 ( SET), modificarea
setărilor pentru reprezentarea unui grafic liniar Fragmentat apoi trasarea graficului.
⇒
6 ( DRAW)
Cele de mai sus Afi•ajul men•ionat apare înaintea graficului este desenată. Pute•i schimba în acest
moment valorile de pornire •i de teren.
k kk kk Afișarea rezultatelor statistice univariate

Statisticile Single-variabile pot fi exprimate ca ambele grafice •i valorile parametrilor.
Atunci când sunt afi•ate aceste grafice, meniul următor apare în partea de jos a ecranului.
• { 1VAR} ... { Rezultatele de calcul Meniu} singură variabilă
presa 1 ( 1VAR) pentru a afi•a ecranul următor.
• utilizare c pentru a parcurge lista •i a vedea elementele pe care se execută în partea de jos a ecranului.
Semnifica•ia fiecărui parametru.

_ x ..................... datele medii
Σ x ................... suma datelor
Σ x .................. 2 suma pătratelor
x σ Nr .................. abaterea standard a unei popula•ii

x σ n 1 ................ abaterea standard a unui e•antion
Nr ..................... numărul de date
259
18-3 Calcul și grafică statistică univariată
minimă Minx ............... .................. prima
cvartilei Q1 Med ........... ..... Q3 mediana
.................. al treilea sfert
o - x σ Nr ............ datele medii - devia•ia standard a unei popula•ii

o + x σ Nr ............ datele medii ± devia•ia standard a unei popula•ii Maxx .............. maximă
Mod Mod ................
• presa 6 ( DRAW) pentru a reveni la original grafic statistic singură variabilă.
k kk kk Desen histograma
Exemplu Pentru histograma corespunzătoare clasificării

următoarele date în cinci clase de amplitudine identice.
lista 1 lista 2
2 3
35 2
39 3
40 6
• Seta•i fereastra! 3 ( V-Window) prin alegerea xmin =
0, Xmax = 50
Ymin = -2, Ymax = 10
• Reveni•i la liste, apăsa•i 1 ( GRPH) 1 ( GPH1) •i selecta•i Grafic 1.
Avertizare: Am stabilit anterior Grafic 1 caracteristici cum ar fi

histograma.
• Alege•i clasa de amplitudine.
Deoarece este nevoie de cinci clase egale •i X max - X min = 50, vom repara Start = 0 •i = 10 ptch.
Cele 5 clase vor combina valorile:
1 Valori Clasa de la 0 la 9, clasa 2 valori de 10 •i 19 Clasa 3 valori
cuprinse între 20 •i 29, clasa 4 valori de 30 •i 39 din clasa 5 valori de 40 •i
49
• Desena•i cu histograma 6 ( DRAW).
• Dacă nu dori•i gruparea valori în clase, dar reprezintă, de fapt, pentru a alege ptch = 1.
260
18-4 Calculul și reprezentarea grafică
statistici variabile
În „Trasarea unei diagrame Scatter,“ am prezentat o diagramă de dispersie •i apoi a efectuat un

calcul de regresie logaritmică. Vom trece acum în acela•i mod de a studia diferitele func•ii de
regresie.
k kk kk Graficul de regresie liniară

P.254 regresie liniară formează o linie dreaptă care trece aproape de cat mai multe date •i dă valorile pentru
panta •i interceptării de acolo
(coordonate acolo când x = 0) a liniei.
Reprezentarea grafică a rela•iei este un grafic de regresie liniară.
(Grafic de tip)! Q1 ( GRPH) 6 ( SET) c
(Scatter) 1 ( Scat) (GPH1)! Q1 ( GRPH) 1 ( GPH1)
(X) 1 ( X)
123456
6 ( DRAW)
are ...... Coeficientul de regresie (panta)

b ...... termen constant al regresiei (intersec•ia y)
r ...... coeficientul de corela•ie
r 2 ..... coeficient de determinare
k kk kk Med-Med Graph
P.254 Atunci când se presupune că există un număr mare de valori extreme, un grafic Med-Med poate fi
folosit în loc de metoda celor mai mici pătrate. Este, de asemenea, un tip de regresie liniară, dar
efectele valorilor extreme sunt reduse. Acest grafic este utilizat în principal pentru a produce o
regresie liniară extrem de fiabile de date, care include fluctua•ii neregulate, cum ar fi studiile de
sezon.
2 ( med)
123456
261
18-4 Calcul și statistică grafică variabilă
6 ( DRAW)
are ...... Grafic pantă Med-Med

b ...... intersec•ie acolo Graficul Med-Med
k kk kk Grafic de regresie pătratică / cub / quartic

P.254 Un grafic de puncte de regresie / / arată quartic cubice conexiunea pătratice a unei diagrame de
dispersie. Aceasta este o dispersie de puncte suficient de apropiate pentru a fi conectat; este
reprezentat de formula pătratică regresie / cub / quartic.
Ex. Regresie pătratică
3 ( X ^ 2)
123456
6 ( DRAW)
regresie pătratică
are ...... Coeficientul de regresie a doua

b ...... Coeficientul de regresie mai întâi
c ...... termen constant de regresie (intersec•ie y)
regresie cubic
are ...... Coeficientul de regresie a treia

b ...... Coeficientul de regresie a doua
c ...... Coeficientul de regresie mai întâi
d ...... termen constant de regresie (intersec•ie y)
regresie quartic
are ...... al patrulea coeficient de regresie

b ...... Coeficientul de regresie a treia
c ...... Coeficientul de regresie a doua
d ...... Coeficientul de regresie mai întâi
e ...... termen constant de regresie (intersec•ie y)
262
Calcul și statistică grafică variabilă 18-4
k kk kk Graficul de regresie logaritmică

P.254 exprimă regresie logaritmice acolo ca o func•ie logaritmică x. Formula standard de regresie logaritmică
este y = a + b × ln x •i presupunând că X = ln x cu formula corespunde formulei de regresie y = a + b X.
6 ( g) 1 ( log)
123456
6 ( DRAW)
are ...... termen constant al regresiei

b ...... coeficientul de regresie
k kk kk Graficul de regresie Exponențiale

P.254 exprimă regresie exponen•iale acolo ca o propor•ie din func•ia exponen•ială x. Standard
exponen•ială formulă de regresie este y = a ×
e ABX, iar dacă luăm logaritmii ambele păr•i, ob•inem ln y = ln are + Bx.
Apoi, presupunând că Y = ln acolo •i A = ln are cu formula corespunde formulei de regresie liniară Y = A
+ bx.
6 ( g) 2 ( Exp)
123456
6 ( DRAW)
are ...... coeficientul de regresie

b ...... termen constant al regresiei
263
k kk kk Graficul de regresie putere

P.254 Putere de regresie exprimă acolo ca propor•ie a puterii x. Formula standard de regresie putere este y =
a × x b iar dacă luăm logaritmul ambele păr•i, ob•inem ln y = ln are + b × ln x. Apoi, presupunând că X = ln x Y
= ln acolo •i A = ln are cu formula corespunde formulei de regresie liniară Y = A + b X.
6 ( g) 3 ( PWR)
6
6 ( DRAW)
are ...... coeficientul de regresie

b ...... regresie putere
k kk kk Graficul de regresie sinusoidală

P.254 Regresia sinusoidală este deosebit de potrivit pentru fenomene care au loc într-un anumit interval,
cum ar fi mi•cările mareelor.
y = a · Păcatul ( bx + c) + d
În timp ce lista de date statistice este pe ecran, efectua•i următoarea opera•ie cheie.
6 ( g) 5 ( Sin)
6 ( DRAW)
Atunci când reprezentarea unui grafic de regresie sine, unitatea de unghi este setat automat la radiani
(Rad). Unitatea de unghi nu se modifică atunci când efectua•i un calcul de regresie sine, fără desen un
grafic.
264
facturile de gaz, de exemplu, tind să fie mai mare în timpul iernii, atunci când se utilizează de
încălzire, •i, prin urmare, se poate aplica regresia sinus datelor periodice, cum ar fi consumul de
gaz.
Exemplu Pentru a efectua regresie sinusoidală folosind datele

consumul de gaz este indicat mai jos
Lista 1 (luni datelor)

{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20,
21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37,
38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48} Lista 2
(contor de gaz indica•ii)

{130, 171, 159, 144, 66, 46, 40, 32, 32, 39, 44, 112, 116, 152, 157,
109, 130, 59, 40, 42, 33, 32, 40, 71, 138, 203, 162, 154, 136, 39,
32, 35, 32, 31, 35, 80, 134, 184, 219, 87, 38, 36, 33, 40, 30, 36,
55, 94}
Introduceti datele de mai sus •i desena o diagramă de dispersie.
1 ( GRPH) 1 ( GPH1)
Executa•i calculul •i afi•area rezultatului analizei regresiei sinusoidale.
6 ( g) 5 ( Sin)
Afi•ează un grafic de regresie sinusoidală bazat pe rezultatul analizei.
6 ( DRAW)
k kk kk Graficul de regresie logistică

P.254 regresie logistică se aplică cel mai bine pentru fenomene în cazul în care un factor cre•te în mod
continuu, în acela•i timp, ca un alt factor Evolve la punctul de satura•ie. Acesta poate fi folosit
pentru a studia relatia dintre doza si eficacitatea unui medicament, pentru a stabili un buget de
publicitate pentru comer•, etc.
265
C
y=
1 + ae -bx
6 ( g) 6 ( g) 1 ( Lgst)
6 ( DRAW)
exemplu Imaginați-vă o țară care a început cu o rată de difuzie de televiziune de 0,3% în

anul 1966, care a crescut rapid și a ajuns la o saturație în 1980. Utilizați
următoarele perechi de date statistice, care arată modificările anuale ale ratei
de difuzie pentru efectuarea o regresie logistică.
Lista 1 (Ani)
{66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83} Lista 2 (rata de
difuzie)
{0,3, 1,6, 5,4, 13,9, 26,3, 42,3, 61,1, 75,8, 85,9, 90,3, 93,7, 95,4,
97,8, 97,8, 98,2, 98,5, 98,9, 98,8}
1 ( GRPH) 1 ( GPH1)
Nu matematica. Valorile rezultate din analiza de regresie logistică apar pe ecran.
6 ( g) 6 ( g) 1 ( Lgst)
266
Desena•i un grafic de regresie logistică bazată pe rezultatele analizei.
6 ( DRAW)
k kk kk calculul rezidual
puncte de complot reale (coordonatele y) iar distan•a modelul de regresie poate fi calculată în timpul
calculului de regresie.
P.6 În timp ce lista de date statistice este pe ecran, amintesc ecranul de configurare pentru a specifica o
listă ( „Lista 1“ la "Lista 6") pentru "Resid List". Datele reziduale calculate sunt înregistrate în lista
selectată.
Distan•a pe verticală de la parcelele la modelul de regresie este stocat.
Punctele de mai sus modelul de regresie este pozitiv, în timp ce cea mai mică sunt negative.
Calculul rezidual poate fi realizată •i salvate pentru toate modelele de regresie.
Toate datele existente în lista selectată sunt •terse. Punctele rămase sunt stocate în aceea•i
prioritate ca •i datele utilizate ca model.
k kk kk Afișarea rezultatelor statistice variabile

statistici variabile duble pot fi exprimate ca ambele grafice •i valorile parametrilor.
Atunci când sunt afi•ate aceste grafice, meniul următor apare în partea de jos a ecranului.
• { 2VAR} ... { Rezultatele de calcul variabile} Meniu dublu
presa 4 ( 2VAR) pentru a afi•a ecranul următor.
267
• utilizare c pentru a parcurge lista •i a vedea elementele pe care se execută în partea de jos a ecranului.
_ x ..................... Lista de date media x
Σ x ................... Lista de date sumă x
Σ x .................. 2 suma pătratelor datelor Lista xx σ Nr .................. devia•ia standard a unei liste a
popula•iei de date xx σ n 1 ................ devia•ia standard a unei liste de mostră de date x
Nr ..................... date listă de numere x

_ acolo ..................... Lista de date media acolo
Σ acolo ................... Lista de date sumă acolo
Σ acolo .................. 2 suma pătratelor datelor Lista yy σ Nr .................. devia•ia standard a unei
liste a popula•iei de date yy σ n 1 ................ devia•ia standard a unei liste de mostră de
date acolo
Σ xy .................. suma lista produselor de date x •i date

listă acolo
minimă Minx ............... date listă x
Maxx .............. date maxime lista x
minimă Miny ............... date listă acolo
Maxy .............. date maxime lista acolo
k kk kk Copierea unei formule de regresie grafic în

grafic de moda
Când a•i efectuat un calcul de regresie, pute•i copia formulei în Modul GRAFICUL.
Func•iile care sunt disponibile în meniul de func•ii care apare în partea de jos a ecranului atunci când
rezultatele calculelor de regresie pe ecran.
• { COPIE} ... { magazine cu formula de regresie afi•ată în Mod GRAFICUL}
• { DRAW} ... { trasează formula de regresie afi•ată}
1. Apăsa•i 5 ( COPY) pentru a copia formula de regresie care produce

datele afi•ate în Modul GRAFICUL.
Nu pute•i edita formule grafice regresie în formulele Modul GRAFICUL.
2. Apăsa•i w pentru a stoca formula graficului copiat •i a reveni la

Rezultatele grafice calculul anterior de regresie.
268
k kk kk mai multe grafice

Pute•i desena mai mult de un grafic pe acela•i ecran folosind procedura sub „Modificarea
P.252 parametrilor Graph“ pentru a seta starea de complot în două sau trei grafice •i apăsa•i 6 ( DRAW).
Atunci când graficele au fost reprezentate grafic, pute•i selecta formula pentru executarea unei
singure variabile sau de regresie calcule statistice.
6 ( DRAW)
P.254 1 ( X)
• Textul de la partea de sus a ecranului show graficul curent selectat (Grafic StatGraph 1 = 1 =
StatGraph2 Diagrama 2, Grafic StatGraph3 = 3).
1. utilizare f •i c pentru a schimba graficul. Numele graficului de top

schimbă ecranul.
2. Când graficul dorit este selectat, apăsa•i w.
P.259 Urma•i instruc•iunile din „Vizualizarea statisticilor rezultatelor univariate“ •i „Afi•area rezultatelor
P.267 statistice variabile“ pentru a efectua calcule statistice.
269
18-5 Calculele statistice Efectuarea
Toate calculele statistice au fost efectuate până în prezent, după afi•area unui grafic. Acum, iată cum
să utilizeze numai calculele statistice.
u uu uu Pentru a defini listele de date pentru calcule statistice
Trebuie să introduce•i datele statistice pentru calculul pe care dori•i să o efectua•i •i să

specifica•i în cazul în care acestea sunt înainte de a începe un calcul. Afi•ează datele statistice
•i apoi apăsa•i 2 ( CALC) 6 ( SET).
Semnifica•ia fiecărui parametru.
1Var XList ....... define•te lista de valori x ( XList) statistici

univariată
1Var Frecv ....... define•te lista de valori de frecven•ă unică variabilă

(Frecven•ă)
2Var XList ....... define•te lista de valori x ( XList) statistici

cu dublă variabilă
2Var YList ....... define•te lista de valori acolo ( YList) statistici

cu dublă variabilă
2Var Frecv ....... define•te lista de frecven•ă valori variabile

(Frecven•ă)
• Calculele din această sec•iune sunt efectuate pe baza defini•iilor de mai sus.
k kk kk calcule statistice cu o singură variabilă
În exemplele anterioare de „Drawing o probabilitate normală“ •i „histogramă (bara grafic)“ la „Linear

Graph“, rezultatele calculelor statistice au fost afi•ate după grafic a fost extrasa. Acestea au fost
expresii numerice ale variabilelor utilizate în reprezentarea grafică.
Aceste valori pot fi, de asemenea, ob•inute direct prin afi•area listei de date statistice •i apăsând 2
( CALC) 1 ( 1VAR).
270
Efectuarea de calcule statistice 18-5
Acum pute•i utiliza tastele cursor pentru a vizualiza caracteristicile variabile.
P.259 Pentru detalii cu privire la semnifica•iile acestor valori statistice, vezi „Afi•area rezultatelor
statistice variabile unice“.
k kk kk Calcule statistice variabile

În exemplele anterioare din „Linear Regression Graph“ la „Logistic Regression Graph“, rezultatele
calculelor statistice au fost afi•ate după grafic a fost desenat. Acestea au fost expresii numerice
caracteristici utilizate pentru diferite grafice. Aceste valori pot fi, de asemenea, ob•inute direct prin
afi•area listei de date statistice •i apăsând 2 ( CALC) 2 ( 2VAR).
Acum pute•i utiliza tastele cursor pentru a vizualiza caracteristicile variabile.
P.267 Pentru detalii cu privire la semnifica•iile acestor valori statistice, vezi „Afi•area rezultatelor
statistice variabile“.
k kk kk regresie Calcul
În exemplele anterioare de „regresie liniară a Graph“ la „Logistic Regression Graph,“ rezultatele
calculelor de regresie au fost afi•ate după grafic a fost desenat. Aici, linia de regresie •i curba de
regresie este reprezentat de expresii matematice.
Pute•i determina în mod direct aceea•i expresie de pe ecranul de introducere a datelor. presa 2 ( CALC)
3 ( REG) afi•ează un meniu de func•ii care con•ine următorii parametri.
• { X} / {Med} / {X ^ 2} / {X ^ 3} / {X ^ 4} / {} Conectare / {exp} / {PWR} / {Sin} / {} Lgst ... setări

{Regresia liniară} / {Med-Med} / {regresie pătratică} / {regresie cub} / {regresie quartic} /
{regresie logaritmică} / {regresie exponen•ială} / {putere regresie} / {regresie sinusoidal} /
{regresia logistică }
Exemplul arată parametrul de regresie univariatã
2 ( CALC) 3 ( REG) 1 ( X)
Semnifica•ia parametrilor care apar pe ecran este identic cu cel specificat pentru „Linear Regression
Graph“ la „Logistic Regression Graph“.
271
18-5 Efectuarea de calcule statistice
k kk kk Calcularea valorilor estimate (,)

După ce desena•i un grafic sau regresie calculat valorile din modul STAT, pute•i utiliza RUN pentru a
calcula valorile estimate ale parametrilor x •i acolo regresie grafic.
• Re•ine•i că nu se poate ob•ine o valoare estimată pentru Med-Med, regresia pătratică,

regresia Cubic, regresia quartic, regresia sinusoidală, sau o regresie logistică.
Exemplu Pentru a efectua regresie putere

xi yi
folosind datele prezentate împotriva, și se trasează valorile
28 2410
estimare n nn nn și
mm m mm când xi = 40
30 3033
și y = 1000
33 3895
35 4491
38 5717
1. În meniul principal, selecta•i simbolul STAT •i a intra în modul

STAT.
2. Introduce•i datele în listă •i trage puterea Graficul de regresie *.
3. În meniul principal, selecta•i simbolul RUN •i a intra în modul

RUN.
4. Apăsa•i următoarele butoane.
ea ( valoare xi)
K 5 ( STAT) 2 ( ) w
Valoarea estimată este afi•ată pentru xi = 40.
baaa ( valoare yi)
1()w
Valoarea estimată este afi•ată pentru y = 1.000.

*(Grafic Type)
1 ( GRPH) 6 ( SET) c
(Scatter) 1 ( scat) c
(XList) 1 ( List1) c
(YList) 2 ( Lista2) c
(Frecven•ă) 1 ( 1) c
(Mark Type) 1 ( ) J! Z1 ( Auto) J1 ( GRPH) 1 ( GPH1) 6 ( g)
(Auto)
(PWR) 3 ( PWR) 6 ( DRAW)
272
k kk kk Calculul și reprezentarea grafică a distribuției

probabilitate normală
Pute•i calcula •i reprezintă distribu•ii normale de probabilitate pentru statistici cu o singură variabilă.
u uu uu probabilitate normală de distribuție de calcul
Utiliza•i RUN pentru a efectua calcule normale de distribu•ie de probabilitate. presa K în modul RUN
pentru a afi•a numărul de op•iuni •i apoi 6 ( g) 3 ( PROB) 6 ( g) pentru a afi•a un meniu de func•ii, care
con•ine următorii parametri.
• { P (} / {Q (} / {R (} ... determinarea valorii normale de probabilitate {P ( t)} /

{Q ( t)} / { R ( t)}
• { t (} ... { determinarea valorii variantei redusă t (x)}
• Probabilitatea normală P ( t) Q ( t) •i R ( t) •i varianta redusă t (x) se calculează cu următoarele

formule.
P ( t) Q ( t) R ( t)
u2 u2 u2
din din din
Exemplu Următorul tabel prezintă rezultatul măsurării 20

elevi. Determinați ce procent de elevi este cuprins între 160,5 și 175,5 cm cm în
ceea ce face percentila studentul de 175,5 cm.
Dimensiune Locul (cm) Frecven•a
1 158.5 1
2 160.5 1
3 163.3 2
4 167.5 2
5 170,2 3
6 173.3 4
7 175.5 2
8 178.6 2
9 180.4 2
10 186.7 1
1. în modul STAT, introduce•i cantită•ile în lista 1 •i frecven•a

Lista 2.
273
18-5 Efectuarea de calcule statistice
2. Utiliza•i modul STAT pentru univariată efectua calcule statistice.
2 ( CALC) 6 ( SET)
1 ( List1) c 3 ( Lista2) J1 ( 1VAR)
3. Apăsa•i m pentru a afi•a meniul principal, apoi introduce•i mod

RUN. apoi apăsa•i K pentru a afi•a meniul de op•iuni •i 6 ( g)
3 ( PROB) 6 ( g).
• Ve•i ob•ine varianta redusă imediat după efectuarea unor calcule statistice variabile doar un
singur.
4 ( t () bga.f) w
(Descriere redusă T la 160,5 cm) Rezultat: -1.633855948
(-1.634)
4 ( t () bhf.f) w
(Descriere redusă T la 175,5 cm) Rezultat: 0.4963343361
(0,496)
1 ( P () a.ejg) -
1 ( P () - b.gde) w
(Procent din total) Rezultat: 0.638921
(63,9% din total)
3 ( R () a.ejg) w
(Percentile) Rezultat: 0.30995
(31,0 percentile)
274
k kk kk Reprezentarea grafic probabilitate normală

Pute•i ob•ine graficul unei distribu•ii normale de probabilitate cu graficul Y = în modul de desen.
Exemplu Pentru desenarea graficului normal de probabilitatea P (0.5)
Efectua•i următoarele în RUN.
! 4 ( Schi•a) 1 ( Cls) w 5 ( GRPH) 1 ( Y =) K 6 ( g) 3 ( PROB)
6 ( g) 1 ( P () af) w
Următorii parametri indică setările de afi•are pentru grafic.
Ymin ~ Ymax
- 0.1 0,45
Xmin ~ Xmax
- 3.2 3.2
275
18-6 Teste
test Z oferă o varietate de teste standardizate. Ei verifică dacă este sau nu e•antionul reprezintă
tocmai popula•ia atunci când abaterea standard a popula•iei (de ex. Întreaga popula•ie a unei •ări)
este cunoscută, având în vedere testele anterioare. testul Z este utilizat pentru cercetarea de pia•ă •i
sondaje de opinie repetate.
1-Sample Z test testează media necunoscută a popula•iei, atunci când abaterea standard a acestei popula•ii este
cunoscută.
2-Sample Z test testează egalitatea a două popula•ii prin referire la probe independente atunci când
sunt cunoscute atât abateri standard ale popula•iei.
1-Prop Z test Teste pentru o propor•ie necunoscută de succese.
2-Prop Z test testează propor•ia de succese în două popula•ii pentru compara•ie.
test T folose•te mărimea e•antionului pentru a ob•ine date •i a testa ipoteza că proba este extrasă o
anumită popula•ie. Ipoteza opusă a ipotezei dovedite se nume•te ipoteza nulă în timp ce ipoteza
dovedită se nume•te ipoteză alternativă. testul T se aplică în mod normal, pentru a testa ipoteza nulă.
Apoi se determină dacă ipoteza nulă sau ipoteza alternativă va fi adoptată. Atunci când e•antionul
indică o tendin•ă, probabilitatea de model (•i în ce măsură este aplicabilă popula•iei) este testată de
dimensiunea e•antionului •i mărimea varian•ei. Pe de altă parte, testul expresii legate T sunt de
asemenea folosite pentru a calcula dimensiunea e•antionului necesar pentru a cre•te probabilitatea.
testul T poate fi folosit chiar •i atunci când abaterea standard a popula•iei este necunoscută, care este
utilă atunci când numai un singur sondaj este realizat.
1-Sample T test testează ipoteza pentru o popula•ie medie necunoscută atunci când abaterea standard a
acestei popula•ii nu este cunoscută.
2-Sample T test compară mijloacele de popula•ie, atunci când abaterile standard ale acestei popula•ii sunt
necunoscute.
LinearReg T test calculează puterea de asociere liniară de perechi de date.
În plus fa•ă de testele men•ionate mai sus, un număr de func•ii sunt, de asemenea, furnizate
pentru a verifica rela•ia dintre mostre •i popula•ii.
χ 2 test satisface ipoteze cu privire la propor•ia de e•antioane incluse într-un număr de grupuri
independente. În principiu, generează încruci•ată tabelare a două variabile categorice (cum ar fi da •i
nu) •i evaluează independen•a acestor variabile. Acesta poate fi folosit, de exemplu, pentru a evalua
rela•ia dintre implicarea sau nu a unui •ofer într-un accident rutier pe baza cuno•tin•elor sale codului
rutier.
276
teste 18-6
2-Sample F test testează ipoteza că rezultatul popula•iei nu se va schimba în cazul în care rezultatul
probei este compus din mai mul•i factori •i unul sau mai mul•i dintre ace•ti factori sunt eliminate. Acesta
poate fi folosit, de exemplu, pentru a testa efectul cancerigen al mai multor factori, cum ar fi suspectate
de tutun, alcool, deficit de vitamina, aportul de cafea, inactivitate, obiceiurile proaste de trai etc.
ANOVA verifică ipoteza că mijloacele de e•antioanele de popula•ii sunt egale, atunci când există mai
multe mostre. Acesta poate fi folosit, de exemplu, pentru a verifica dacă diferite combina•ii de
materiale au un efect sau nu asupra calită•ii •i lungimea unui produs.
Diferitele metode de calcule statistice care se referă la principiile prezentate mai sus sunt explicate în
paginile următoare. Detalii privind principiile •i terminologia de Statistică sunt în manualele statistice.
În timp ce lista de date statistice este pe ecran, apăsa•i 3 ( TEST) pentru a afi•a meniul de test,
care con•ine următorii parametri.
• { Z} / {t} / { CHI} / { F} ... test de { Z} / {t} / { χ 2} / { F}
• { ANOV} ... { analiza varia•iei (ANOVA)}
Despre specificarea tipului de date

Pentru anumite tipuri de teste pe care le pute•i selecta tipul de date utilizând meniul următor.
• { List} / {Var} ... liste de date desemnare {} / {parametru date}
k kk kk test Z
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta diferite tipuri de teste Z .
• { S-1} / {2-S} / {1-P} / {2-P} ... test Z la {1} probă / probe de {2} / {1 procent
} / {AREA 2} propor•ii
u uu uu test Z 1 probă
Acest test este utilizat atunci când abaterea standard a unui e•antion de popula•ie este cunoscută pentru a
testa ipoteza. 1-Sample Z test se aplică la distribu•ia normală.
O: e•antion mediu
Z=o-0
σμ μ O: Popula•ia medie presupusă
n σ: devia•ia standard a popula•iei
n: mărimea e•antionului
Face•i următoarea opera•iune cheie din lista de date statistice.
3 ( TEST)
1 ( Z)
1 ( 1-S)
277
18-6 teste
Semnifica•ia fiecărui parametru din caietul de sarcini lista de date este după cum urmează.
datatype date ................
μ ..................... condi•iile de testare a valorii medii a popula•iei

( " G μ 0 „Este un test cu două-coada,“ < μ 0 „Se referă la un test de la un capăt
inferior“> μ 0 „Se referă la un test de la un capăt superior.)
μ 0 .................... Popula•ia medie presupusă

σ ..................... devia•ia standard a popula•iei ( σ > 0)
Listă .................. lista cărui con•inut dori•i să utiliza•i ca date

(Lists 1-6)
Frecv ................ frecven•ă (1 sau Listele 1 la 6) Executa .......... execută
un calcul sau un grafic desen
Semnifica•ia diferitelor specifica•ii ale parametrilor specifica•ia listă de date este după cum urmează.
o ..................... e•antion mediu

Nr ..................... Dimensiunea e•antionului (număr întreg pozitiv)
Exemplu Pentru a efectua un test Z 1 probă pentru o listă de date
De exemplu, vom efectua un test μ <μ 0 pentru lista de date {1 = 11,2, 10,9, 12,5,
11,3, 11,7}, când μ 0 = 11.5
σ = 3.
1 ( lista) c 2 (<) c
bb.f w
d w 1 ( List1) c 1 ( 1) c
1 ( CALC)
μ < 11.5 ............ medie presupusă a popula•iei •i direc•ia de testare

z ...................... valoare z
p ..................... valoarea p
o ..................... e•antion mediu

x σ n 1 ................ devia•ia standard a e•antionului
Nr ..................... mărimea e•antionului
6 ( DRAW) poate fi utilizat în locul 1 ( CALC) în linia finală Executare pentru a desena un grafic.
278
teste 18-6
Efectua•i următoarea opera•ie cheie din ecranul rezultat statistic.
J ( la ecranul de introducere a datelor)
CCCCCC ( ) Execută linia
6 ( DRAW)
u uu uu test Z 2-Sample
Acest test este utilizat pentru a testa ipoteza când sunt cunoscute două popula•ii de abateri
standard de probă. 2-Sample Z test se aplică la distribu•ia normală.
o 1: medie de proba 1
Z = o1 - o2
o 2: media de proba 2
n σ1 n 2
σ 12
+ 22
σ 1: devia•ia standard a popula•iei din proba 1
σ 2: devia•ia standard a popula•iei e•antionului 2
n 1: Dimensiunea e•antionului 1
Efectua•i opera•ia cheii următoare din lista de date statistice.
3 ( TEST)
1 ( Z)
2 ( 2-S)
μ 1 .................... condi•iile de testare a valorii medii a popula•iei

( " G μ 2 „Este un test cu două-coada,“ < μ 2 „Se referă la un test de la un capăt
când proba 1 este mai mică decât proba 2 •i“> μ 2 „Se referă la un test de la
un capăt când proba 1 este mai mare decât proba 2)
σ 1 .................... abaterea standard a popula•iei din proba 1 ( σ 1 > 0)

σ 2 .................... abaterea standard a popula•iei din proba 2 ( σ 2 > 0) ................ lista List1 pe care dori•i
să o utiliza•i ca datele de con•inut
proba 1
Lista Lista2 ................ pe care dori•i să o utiliza•i ca datele de con•inut

proba 2
Freq1 .............. frecven•a probei 1 Freq2 .............. frecven•ă de proba 2
Executare ....... ... efectuarea unui calcul sau desen grafic
279
18-6 teste
o 1 .................... medie de proba 1

n 1 .................... mărimea e•antionului 1 (număr întreg pozitiv)
o 2 .................... media de proba 2
Exemplu Pentru a efectua un test Z 2 eșantioane atunci când două liste de

date de intrare
De exemplu, vom efectua un test μ 1 < μ 2 pentru lista de date {1 = 11,2, 10,9, 12,5,
11,3, 11,7} și List 2 = {0,84,
0,9, 0,14, -0.75, -0.95} când σ 1 = și 15.5 σ 2 = 13.5.
1 ( lista) c
2 (<) c
bf.f w
bd.f w 1 ( List1) c 2 ( Lista2) c
1 ( 1) c 1 ( 1) c
1 ( CALC)
μ 1 < μ 2 ............... direc•ia testului

z ...................... valoare z
p ..................... valoarea p
o 1 .................... medie de proba 1

o 2 .................... media de proba 2
x 1 σ n 1 ............... devia•ia standard a probei 1
x 2 σ n 1 ............... devia•ia standard a e•antionului 2
n 1 .................... Dimensiunea e•antionului 1
Efectua•i următoarea opera•ie pentru a afi•a un grafic.
cccccccc
6 ( DRAW)
280
teste 18-6
u uu uu test Z 1-Prop
Acest test este utilizat pentru a testa o propor•ie necunoscută de succese. Se aplică la distribu•ia
normală.
p 0: propor•ia e•antionului a•teptat

- p0
Z = nx
0)
np 0 ( 1- p
3 ( TEST)
1 ( Z)
3 ( 1-P)
Prop ................ condi•iile de testare de cantitatea de probă ( " G p 0 "

înseamnă un test cu două coadă „< p 0 „Se referă la un test de la un capăt inferior“> p 0 „Se
referă la un test de la un capăt superior.)
p 0 .................... propor•ia excomptée de probă (0 < p 0 < 1)

x ..................... Valoarea e•antionului (număr întreg x > 0)
Nr ..................... Dimensiunea e•antionului (număr întreg pozitiv) Executarea
.......... execută un calcul sau trage un grafic
Exemplu Pentru a efectua un test Z 1 proporțional cu o sumă

din valoarea de așteptat eșantion de date și specifică dimensiunea
eșantionului Efectuați calculul folosind: p 0 = 0.5 x = 2048 n = 4040.
1 ( G) c
af w
CAIE w
EAEA w 1 ( CALC)
prop G 0,5 ....... direc•ia de testare
z ...................... valoare z
p ...................... valoarea p
p̂ ...................... propor•ia e•antionului estimat

p
Nr ...................... mărimea e•antionului
281
18-6 teste
Opera•ia următoare poate fi utilizată pentru a desena un grafic.
cccc
6 ( DRAW)
u uu uu test Z 2-Prop
Acest test este utilizat pentru a compara propor•ia de succese. Se aplică la distribu•ia normală.
x1 x2 x 1: Valoarea de proba 1
-
n1 n2 x 2: valoarea e•antionului 2
Z=
1 1 n 1: Dimensiunea e•antionului 1
p ( 1 - p ) nr 1 + n 2: Dimensiunea e•antionului 2
n2
p: propor•ia e•antionului estimat
3 ( TEST)
1 ( Z)
4 ( 2-P)
p 1 .................... condi•iile de încercare de cantitatea de probă ( " G p 2 "

înseamnă un test cu două coadă „< p 2 „Se referă la un test de la un capăt
când proba 1 este mai mică decât proba 2,“> p 2 „Se referă la un test de la un
capăt când proba 1 este mai mare decât proba 2)
x 1 .................... valoarea e•antionului 1 (întreg x 1 > 0)

x 2 .................... Valoarea probă de 2 (număr întreg x 2 > 0)
n 2 .................... mărimea e•antionului 2 (număr întreg pozitiv) Executarea ..........
execută un calcul sau trage un grafic
Exemplu Pentru a efectua un test Z 2-Prop p 1 > p 2 pentru proporții

Propoziții reduse, valorile de date și dimensiuni specifice probei, se face testul p
1> p 2 folosind: x 1 = 225, n 1 = 300 x 2 = 230,
n 2 = 300.
282
teste 18-6
3 (>) c
CCF w
DAA w
CDA w
DAA w 1 ( CALC)
p 1> p 2 ............... Managementul de testare

z ...................... valoare z
p ..................... valoarea p
p 1 .................... propor•ia estimată a e•antionului 1

p̂ ..................... propor•ia estimată a e•antionului
p
Opera•ia următoare poate fi utilizată pentru a desena un grafic.
CCCCC
6 ( DRAW)
k kk kk test T
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta un tip de test T.
• { S-1} / {2-S} / {REG} ... test T la {1} probă / probe de {2} / {regresie liniară}
u uu uu test T 1 probă
Aceasta testează ipoteza pentru media necunoscută a popula•iei, atunci când abaterea standard a
acestei popula•ii nu este cunoscută. 1-Sample T test se aplică probabilită•ii T.
μ o : Probă medie
t=o-0
xσn -1 μ0 : Popula•ia medie presupusă
n
x σ n 1: devia•ia standard a e•antionului
n : Dimensiunea e•antionului
3 ( TEST)
2 ( t)
1 ( 1-S)
283
18-6 teste
μ ........................ condi•iile de testare a valorii medii a popula•iei

( " G μ 0 „Este un test cu două-coada,“ < μ 0 „Se referă la un test de la un capăt inferior
•i“> μ 0 „Se referă la un test de la un capăt superior)
μ 0 .................... Popula•ia medie asumata Lista .................. lista pe care dori•i să

utiliza•i Freq de date de frecven•ă ................
Executare .......... execută un calcul sau un grafic de desen
o ..................... e•antion mediu

x σ n 1 ................ devia•ia standard a e•antionului ( x σ n 1 > 0)
Exemplu Pentru a efectua un test T 1 probă pentru o listă de date
În acest exemplu, vom efectua un test μ G GG GG μ 0 pentru

Lista de date 1 = {11,2, 10,9, 12,5, 11,3, 11,7, când} μ 0 = 11.3.
1 ( lista) c
1 ( G) c
bb.d w 1 ( List1) c 1 ( 1) c
1 ( CALC)
μ G 11.3 medie presupus ......... popula•iei •i direc•ia de testare

T ...................... valoare T
p ..................... valoarea p
o ..................... e•antion mediu

Pute•i utiliza următoarea opera•ie pentru a desena un grafic.
CCCCC
6 ( DRAW)
284
teste 18-6
u uu uu test T 2 probe 2-propoziții T test folosit pentru a compara mijloace de popula•ie, atunci când
abaterile standard ale acestei popula•ii sunt necunoscute. 2-Sample T test se aplică distribu•iei T.
Următorul calcul se aplică atunci când este activată punerea în comun.
o1 - o2 o 1: medie de proba 1
t=
o 2: media de proba 2
1 + n 21
x pnσ-12 x 1 σ n 1: devia•ia standard a probei 1
n1
x 2 σ n 1: devia•ia standard a e•antionului 2
2 n -12 σ σ
x pnσ -1 = n 2: Dimensiunea e•antionului 2
n 1 + n 2 - 2 ( n 1 -1) x 1 n -12 + ( n 2 -1) x
x p σ n 1: devia•ia standard a e•antionului
concentrat
df = n 1 + n 2 - 2
df: grade de libertate
Următoarele se aplică în cazul punerii în comun nu este activat.
o1 - o2 o 1: medie de proba 1
t=
x 1σn -1n21 + x 2 n σ-1 2n 2 o 2: media de proba 2
x 1 σ n 1: devia•ia standard a probei 1
x 2 σ n 1: devia•ia standard a e•antionului 2
1 n 1: Dimensiunea e•antionului 1
df =
C2 n 2: Dimensiunea e•antionului 2
n 1 -1 + (1-nC)
2 -1
2 df: grade de libertate
n1
x 1σn -12
C = x 1 n -12
σ n 1 + x 2 n -12
σ
n2
3 ( TEST)
2 ( t)
2 ( 2-S)
285
18-6 teste

μ 1 .................... condi•ii de încercare, valoarea medie a e•antionului ( " G
μ 2 „Este un test cu două-coada,“ < μ 2 „Se referă la un test pentru un scop în care
e•antionul 1 este mai mic decât e•antionul 2“> μ 2 „Se referă la un test pentru un
scop în care e•antionul 1 este mai mare decât proba 2)
Lista List1 ................ pe care dori•i să o utiliza•i ca datele de con•inut

proba 1
proba 2
frecventa Freq1 .............. a probei 1 Freq2 .............. frecven•ă de proba 2
Pooled ....... ..... concentrare pe sau în afara Executare .......... execută un
calcul sau trage un grafic
o 1 .................... medie de proba 1

x 1 σ n 1 ............... devia•ia standard a probei 1 ( x 1 σ n 1 > 0)
o 2 .................... media de proba 2
Exemplu Efectuați testul T 2 eșantioane atunci când două liste de

date de intrare
În acest exemplu, vom efectua testul μ 1 G GG GG μ 2 pentru
datele de listare 1 = {55, 54, 51, 55, 53, 53, 54, 53} și List 2 = {55.5, 52.3, 51.8,
57.2, 56.5 } atunci când punerea în comun nu este activat.
1 ( lista) c 1 ( G) c
1 ( List1) c 2 ( Lista2) c
1 ( 1) c 1 ( 1)
c 2 ( off) c
1 ( CALC)
286
teste 18-6
μ 1 G μ 2 .............. direc•ia testului

T ...................... valoare T
p ..................... valoarea p
df .................... grade de libertate

o 1 .................... medie de proba 1
o 2 .................... media de proba 2
ccccccc
6 ( DRAW)
Următorul parametru este, de asemenea, afi•at atunci când grupată = On.
x p σ n 1 ............... devia•ia standard a probei concentrate
u uu uu test T regresie liniară
test T la LinearReg tratează seturi perechi de date variabile ca perechi ( x y) •i utilizează metoda celor
mai mici pătrate pentru a determina coeficien•ii a, b Highly date formulă de regresie adecvată
y = a + bx. Acesta determină, de asemenea, coeficientul de corela•ie •i valoarea T •i calculează amploarea rela•iei
dintre x •i acolo.
n
o: intersec•ie
b: panta
i=1
b=Σ ( x - o)n ( acolo - p) a=p-bo t = rn - 2 1 - r 2 dreapta
Σ
i=1
( x - o) 2
3 ( TEST)
2 ( t)
3 ( REG)
287
18-6 teste
β & ρ ............... Condi•iile de testare p-valoare ( " G 0 „se referă la un test

două scopuri, „<0“ se referă la un test de la un capăt inferior „> 0“ se referă la un
test de la un capăt superior.)
Lista XList ............... axei date x
Lista YList ............... axei date acolo
Freq ................ frecven•ă Execute ..........
execută un calcul
Exemplu Efectuați testul T regresie liniară atunci când două liste de

date de intrare
Pentru acest exemplu, vom efectua un test T regresie liniară a datelor de pe

axa x { 0,5, 1,2, 2,4, 4, 5.2} și datele axelor {y -2.1, 0,3, 1,5, 5, 2,4}.
1 ( G) c
1 ( List1) c
2 ( Lista2) c
1 ( 1) c
1 ( CALC)
β G 0 & ρ G 0. direc•ia testului

T ...................... valoare T
p ..................... valoarea p

are ..................... termen constant
b ..................... coeficient
s ...................... eroare
r ...................... coeficientul de corela•ie
r 2 .................... coeficient de determinare
p.268 Pute•i utiliza următoarea opera•ie pentru a copia formula de regresie.
6 ( COPY)
288
teste 18-6
k kk kk alte teste
u uu uu test χ 2
Le test χ 2 instituie o serie de grupuri independente •i teste de ipoteze referitoare la propor•ia

e•antionului inclu•i în fiecare grup. testul χ 2 se aplică variabilelor dihotomice (variabilă cu două valori
posibile, cum ar fi da / nu).
număr de a•teptat Σ x ij i =× Σ x ij
1
j=1
F ij = k
ΣΣ
i=1j=1
x ij
k
( x ij - F ij) 2
χ2= ΣΣ F ij
i=1 j=1
Pentru această opera•iune, datele trebuie să fie mai întâi introduse într-o matrice folosind Modul
MAT.
3 ( TEST)
3 ( CHI)
Desemna•i atunci matricea care con•ine datele. Semnifica•ia parametrului anterior este după
cum urmează.
Observat ....... Denumirea de matrice (de la A la Z) care con•ine numerele observate

(Numere întregi pozitive în toate articolele)
Executare .......... execută un calcul sau trage un grafic
Matricea trebuie să avoi cel pu•in două rânduri •i două coloane. apare o eroare în cazul în care
matricea con•ine doar un singur rând sau o coloană.
Exemplu Pentru a efectua un test χ 2 pe un anumit element al unei matrice
În acest exemplu, vom efectua un test χ 2 pentru matricea A, care conține

următoarele date.
Mat A = 1 4
10 mai
1 ( Mat A) c
1 ( CALC)
289
18-6 teste
χ 2 .................... valoare χ 2
p ..................... valoarea p

Numerele a•teptate ........ de a•teptat (rezultatul este întotdeauna stocate în
MatAns.)
Pute•i utiliza următoarea opera•ie pentru a afi•a grafic.
6 ( DRAW)
u uu uu test F 2-Sample
Le test F 2-Sample verifică ipoteza că, atunci când un e•antion de rezultate este compus din mai mul•i
factori, rezultatul pentru popula•ie nu se va schimba în cazul în care unul sau unii factori sunt eliminate.
testul F se aplică distribu•iei F.
σ
F = x 1 n -12
x 2σn -12
3 ( TEST)
4 ( F)
σ 1 .................... Condi•iile de testare a abaterii standard a popula•iei ( " G σ 2 "

înseamnă un test cu două coadă „< σ 2 „Se referă la un test pentru un scop în care
e•antionul 1 este mai mic decât e•antionul 2“> σ 2 „Se referă la un test pentru un scop
în care e•antionul 1 este mai mare decât proba 2)

proba 1

proba 2
Freq1 .............. frecven•a probei 1 Freq2 .............. frecven•ă de proba 2
Executare ....... ... rulează un calcul sau trage un grafic
290
teste 18-6

Exemplu Pentru a efectua un test F 2 eșantioane atunci când două liste de

date de intrare
În acest exemplu, vom efectua un test F 2 probe din lista de date 1 = {0.5, 1.2,
2.4, 4, 5.2} și List 2 = {-2.1, 0,3, 1,5, 5, 2.4}.
1 ( lista) c 1 ( G) c
1 ( List1) c 2 ( Lista2) c
1 ( 1) c 1 ( 1) c
1 ( CALC)
σ 1 G σ 2 ............. direc•ia testului

F ..................... valoare F
p ..................... valoarea p

o 1 .................... medie de proba 1
o 2 .................... media de proba 2
Efectua•i următoarea opera•ie pentru a afi•a grafic.
CCCCCC
6 ( DRAW)
291
18-6 teste
u uu uu analiza variației (ANOVA)
ANOVA testează ipoteza că mijloacele de probă ale popula•iilor sunt egale, atunci când există
mai multe mostre.
MSEMS
F= k : Numărul de popula•ii
o eu : Valoarea medie a fiecărei liste
x eu σ n 1: devia•ia standard a fiecărei liste
SS=
FDF MS
n eu : Mărimea fiecărei liste
o : Medie a tuturor listelor
F : valoarea F MS: factori medii pătrate
SES
Edf MSE =
MSE: pătrat medie de eroare

k SS : Suma pătratelor factorilor
SS = Σ n I ( o eu - o) 2 SES: suma erorilor pătratice
i=1
FDF : Grade de libertate factor
k
edf : Grade de libertate pentru eroare
SES = Σ ( n eu - 1) x eu σ n -12
i=1
FDF = k - 1
= edf Σ ( n eu - 1)
i=1
Efectua•i opera•ia cheie din lista de date statistice.
3 ( TEST)
5 ( ANOV)
Cât de multe ...... numărul de probe

proba 1

proba 2
Executare .......... execută un calcul
O valoare de 2 până la 6 poate fi desemnată în linia 6 •i cât de multe mostre pot fi utilizate la maximum.
Exemplu Efectuați un one-way ANOVA (ANOVA)

când trei liste de date sunt introduse în acest exemplu, vom efectua analiza
varianței pentru lista de date 1 = {6, 7, 8, 6, 7}, List 2 = {0, 3, 4, 3 .
5, 4, 7} și List 3 = {4, 5, 4, 6, 6, 7}.
292
teste 18-6
2 ( 3) c
1 ( List1) c
2 ( Lista2) c
3 ( Listă3) c
1 ( CALC)
F ..................... valoare F
p ..................... valoarea p

FDF .................. grade de factor de libertate
SS ................... suma pătratelor factorilor
MS .................. factori medii pătrate
Edf .................. grade de libertate pentru eroare
SES ................. suma erorilor pătratice
MSE ................ pătrat medie de eroare
293
18-8 Intervale de încredere
18-7 Intervalul de încredere
Un interval de încredere este un interval (interval), care include o valoare statistică, de obicei,
media popula•iei.
gamă prea largă nu se localiza în mod corespunzător valoarea (valoare reală) a popula•iei. Un decalaj
prea îngustă, prin contra, limitează valoarea popula•iei •i nu oferă constant rezultate fiabile. Nivelurile
de încredere cel mai frecvent utilizate sunt de 95% •i 99%. Ridicarea nivelului de încredere extinde
intervalul de încredere, în timp ce scăderea nivelului de încredere limitează nivelul de încredere, dar
cre•te riscul de a neglija valoarea popula•iei. Cu un interval de 95%, de exemplu, valoarea popula•iei nu
este inclusă în golurile care rezultă în 5% din cazuri.
Când dori•i să face•i o anchetă •i apoi verifica datele cu ajutorul testelor T •i Z trebuie să ia în
considerare, de asemenea, mărimea e•antionului, lă•imea intervalului de încredere •i nivelul de
încredere. Nivelul de încredere se modifică în func•ie de aplica•ie.
1-Sample Z interval calculează intervalul de încredere pentru devia•ia standard a unei popula•ii este
cunoscută.
2-Sample Z interval calculează intervalul de încredere pentru devia•ia standard a unei popula•ii de
două e•antioane sunt cunoscute.
1-Prop Z interval calculează intervalul de încredere atunci când propor•ia este necunoscut.
2-Prop Z interval calculează intervalul de încredere atunci când două propor•ii sunt necunoscute.
1-Sample T interval calculează intervalul de încredere pentru o medie necunoscută a popula•iei, atunci când
abaterea standard a acestei popula•ii nu este cunoscută.
2-Sample T interval calculează intervalul de încredere pentru diferen•a dintre cele două mijloace de popula•ie,
atunci când cele două abateri standard ale acestor popula•ii sunt necunoscute.
În timp ce lista de date statistice este pe ecran, apăsa•i 4 ( INTR) pentru a afi•a meniul de interval
de încredere, care con•ine următorii parametri.
• { Z} / {t} ... calcularea intervalului de încredere { Z} / {t}

Pentru anumite tipuri de calcule de intervale de încredere, pute•i selecta tipul de date pe următorul
meniu.
• { List} / {Var} ... Desemnarea listelor de date {} / {} Setări
294
Intervalul de încredere 18-7
k kk kk Intervalul de încredere Z
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de intervale de încredere Z.
• { S-1} / {2-S} / {1-P} / {2-P} ... interval de încredere Z la proba {1} / {2

Propozi•ii} / {1} propor•ie / {2} propor•ii
u uu uu interval Z 1 Proba 1 Proba Z interval calculează intervalul de încredere pentru o medie

necunoscută a popula•iei, atunci când abaterea standard a unei popula•ii este cunoscută.
Intervalul de încredere este reprezentată după cum urmează.
= stânga o - Z α 2 σ
n
= dreapta o + Z α 2 σ
n
Cu toate acestea, α este intervalul de încredere. Nivelul de încredere este reprezentat de 100 (1- α)%.
Atunci când nivelul de încredere este de 95%, de exemplu, introducerea 0,95 produs 1-0.95 = 0,05 = α.
4 ( INTR)
1 ( Z)
1 ( 1-S)
C-Level ........... nivel de încredere (0 <C-Level <1)
σ ..................... devia•ia standard a popula•iei ( σ > 0)

probă
Freq ................ frecven•a de e•antionare Execută
.......... execută un calcul
o ..................... e•antion mediu

295
Exemplu Pentru a calcula intervalul Z proba 1 pentru o listă de

date
În acest exemplu, vom obține intervalul Z pentru datele {11,2, 10,9, 12,5, 11,3,
11,7} când C-Level = 0,95 (95% nivel de încredere) și σ = 3.
1 ( lista) c
a.jf w
d w 1 ( List1) c 1 ( 1) c 1 ( CALC)
Left ................. limita inferioară a intervalului (borna stânga) dreapta ...............

limita superioară a intervalului de (limita dreapta)
o ..................... e•antion mediu
u uu uu interval Z 2 probe 2-propoziții Z interval calculează intervalul de încredere pentru

diferen•a dintre cele două mijloace de popula•ie, atunci când se cunosc abaterile standard ale
popula•iei a două probe.
Intervalul de încredere este reprezentată după cum urmează. Valoarea 100 (1- α)
% Este nivelul de încredere.
+ n 2 σ 22
σianuarie o 1: medie de proba 1
Stânga = ( o 1 - o 2) - Z α 2 o 2: media de proba 2
n 12
σ 1: devia•ia standard a popula•iei
+ n 2 σ 22
σianuarie Proba 1
= Dreapta ( o 1 - o 2) + Z α 2
n 12 σ 2: devia•ia standard a popula•iei
Proba 2
4 ( INTR)
1 ( Z)
2 ( 2-S)

296
σ 1 .................... abaterea standard a popula•iei din proba 1 ( σ 1 > 0)

σ 2 .................... abaterea standard a popula•iei din proba 2 ( σ 2 > 0) ................ lista List1 pe care dori•i
să o utiliza•i ca datele de con•inut
proba 1

proba 2
Freq1 .............. frecven•a probei 1 Freq2 ..............
frecven•ă de proba 2 Executare ....... ... efectuarea unui
calcul
o 1 .................... medie de proba 1

o 2 .................... media de proba 2
Exemplu Pentru a calcula intervalul Z 2 eșantioane atunci când două liste de

date de intrare
În acest exemplu, vom obține intervalul Z 2 probe de date 1 = {55, 54, 51, 55,
53, 53, 54, 53} și date 2 = {55,5, 52,3, 51,8, 57,2, 56,5 } când CLevel = (nivel
de încredere de 95%) 0,95
σ 1 = și 15.5 σ 2 = 13.5.
1 ( lista) c
a.jf w
bf.f w
bd.f w 1 ( List1) c 2 ( Lista2) c 1 ( 1) c
1 ( 1) c 1 ( CALC)
o 1 .................... medie de proba 1

o 2 .................... media de proba 2
297
u uu uu interval Z 1-Prop 1-Prop Z interval utilizează numărul de date pentru a calcula

intervalul de încredere pentru o propor•ie necunoscută de succese.
xn
= stânga - Z α 2
n 1 nx
1- nx x: dat
xn α 2 n 1 nx
= dreapta + Z 1- nx
4 ( INTR)
1 ( Z)
3 ( 1-P)
Datele sunt definite prin specificarea parametrilor. Semnifica•ia fiecărui element este după cum
urmează.
x ..................... Date (0 sau întreg pozitiv)

Exemplu Pentru a calcula intervalul Z 1 care definește proporția

setări
În acest exemplu, vom obține intervalul Z 1-Prop când C-Level = 0.99, x

= 55 n = 100.
a.jj w
ff w
behehe w 1 ( CALC)
p ..................... propor•ia estimată a e•antionului

298
u uu uu interval Z 2-prop-2-Prop Z interval utilizează numărul de date pentru a calcula

intervalul de încredere pentru diferen•a dintre procentul de succese în două popula•ii.
n 1 n 2: dimensiune
x 1 1- n 1x 1 x 2 1- n 2x 2
n1 n2 e•antionul
x1 x2
= stângan-1 - Zα2 + x 1 x 2: dat
n2 n1 n2
x 1 1- n 1x 1 x 2 1- n 2x 2
x1 x2 n1 n2
= dreapta n- 1+ Z α 2 +
n2 n1 n2
4 ( INTR)
1 ( Z)
4 ( 2-P)
urmează.
x 1 .................... valoarea de proba 1 ( x 1 > 0)

x 2 .................... Valoarea de proba 2 ( x 2 > 0)
n 2 .................... Dimensiunea e•antionului 2 (număr întreg pozitiv) Executarea
Exemplu Pentru a calcula intervalul Z 2 proporții prin definirea

setări
În acest exemplu, vom obține intervalul Z 2-Prop când C-Level = 0,95; x 1 = 49 n 1 = 61

x 2 = 38 și n 2
= 62.
a.jf w
ej w gb w
di w gc w 1 ( CALC)
299

k kk kk Intervalul de încredere T
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una din cele două tipuri de intervale de încredere
T.
• { S-1} / {2-S} ... interval T la probă {1} / {2} e•antioane
u uu uu interval T 1 Proba 1 Proba T interval calculează intervalul de încredere pentru o medie

necunoscută a popula•iei, atunci când abaterea standard a acestei popula•ii nu este cunoscută. Intervalul
de încredere este reprezentată după cum urmează. Valoarea 100 (1- α)
α 2 xσn -1
= stânga o - T n - 1
nx n -1
α2 σ
= dreapta O + T n - 1
n
4 ( INTR)
2 ( t)
1 ( 1-S)
Semnifica•ia fiecărui liste de parametri atunci când datele sunt desemnate după cum
urmează.
C-Level ........... nivel de încredere (0 <C-Level <1) Lista Lista .................. pe care dori•i să le
utiliza•i con•inut de astfel de date

probă
Freq ................ frecven•a de e•antionare Execută
o ..................... e•antion mediu

x σ n 1 ................ devia•ia standard a e•antionului ( x σ n 1 > 0)
300
Exemplu Pentru a calcula intervalul T proba 1 pentru o listă de

date
În acest exemplu, vom obține intervalul T 1 probă pentru datele {11,2,

10,9, 12,5 11,3, 11,7} când C-Level = 0,95.
1 ( lista) c
a.jf w 1 ( List1) c
1 ( 1) c
1 ( CALC)

o ..................... e•antion mediu
u uu uu interval T 2 probe 2-propoziții T interval calculează intervalul de încredere pentru diferen•a

dintre cele două mijloace de popula•ie, atunci când cele două abateri standard ale acestor popula•ii sunt
necunoscute. intervalul T se aplică distribu•iei T.
Următorul interval de încredere se aplică atunci când este activată punerea în comun. Valoarea
100 (1- α)% este nivelul de încredere.
α2 1 + n 21
Stânga = ( o 1 - o 2) - T x pnσ-12
n 1+ n 2 -2
n1
α2 1 + n 21
= Dreapta ( o 1 - o 2) + T x pnσ-12
n 1+ n 2 -2
n1
2 n -12 σ σ
x pnσ -1 =
n 1 + n 2 - 2 ( n 1 -1) x 1 n -12 + ( n 2 -1) x
Următorul interval de încredere se aplică în cazul punerii în comun nu este activat. Valoarea 100
(1- α)% este nivelul de încredere.
α2 x 1σn -12 x 2 σn -12

Stânga = ( o 1 - o 2) - T df +
n1 n2
α2 x 1σn -12 x 2 σn -12

= Dreapta ( o 1 - o 2) + T df +
n1 n2
1
=
C2
n 1 -1 + (1- nC)2 -1
2
x 1σn -12
n1
C = df
x 1σn -12 x 2 σn -12
+
n1 n2
301
4 ( INTR)
2 ( t)
2 ( 2-S)
C-Level ........... nivel de încredere (0 <C-Level <1) ................ List1 lista pe care dori•i să
utiliza•i con•inutul astfel de date

proba 1

proba 2
frecventa Freq1 .............. a probei 1 Freq2 .............. frecven•ă de
proba 2 Pooled ....... ..... concentrare activat sau nu activat
o 1 .................... medie de proba 1

o 2 .................... media de proba 2
302
Exemplu Pentru a calcula intervalul T 2 probe, atunci când ambele liste

date de intrare
În acest exemplu, vom obține intervalul T 2 probe de date 1 = {55, 54, 51, 55,
53, 53, 54, 53} și date 2 = {55,5, 52,3, 51,8, 57,2, 56,5 } fără concentrare,
atunci când C-Level = 0,95.
1 ( lista) c
a.jf w 1 ( List1) c 2 ( Lista2) c 1 ( 1) c
1 ( 1) c 2 ( off) c 1 ( CALC)

o 1 .................... medie de proba 1
o 2 .................... media de proba 2
Următorul parametru este, de asemenea, afi•at atunci când grupată = On.
303
18-8 de distribuție
Există o varietate de tipuri de distribu•ii, dar cel mai cunoscut este „distribu•ie normală“, care este
esen•ială atunci când efectuarea de calcule statistice.
Distribu•ia normală este o distribu•ie simetrică centrată în jurul cea mai puternică apari•ie medie
(cea mai mare frecven•ă) cu frecven•a descrescătoare ca distan•a de la centru. Distribu•ia
Poisson, distribu•ia în forme spa•iale •i alte distribu•ie sunt, de asemenea, utilizate în func•ie de
tipul de date.
Anumite tendin•e pot fi determinate odată ce forma de distribu•ie a fost fixată. Pute•i calcula
probabilitatea datelor preluate de la o alocare mai mică la o anumită valoare.
De exemplu, distribu•ia poate fi utilizată pentru a calcula rata de rentabilitate în timpul fabricării
anumitor produse. Atunci când o valoare a fost stabilită ca un criteriu, pute•i calcula densitatea
normală de probabilitate atunci când se determină procentul de produse care îndeplinesc criteriile. Pe
de altă parte, o rată de succes (de ex. 80%) poate fi setat ca eveniment •i distribu•ia normală este
folosită pentru a determina propor•ia de produse care ajunge la această valoare.
densitate de probabilitate normală calculează densitatea de probabilitate a distribu•iei normale de la o

valoare x specificate.
Distribuția normală de probabilitate calculează probabilitatea datelor unei distribu•ii normale care
se încadrează între două valori specifice.
Inversul de distribuție normală cumulativă calculează o valoare care reprezintă loca•ia într-o
distribu•ie normală pentru o probabilitate cumulativă specifică.
site-ul Student T densitate de probabilitate calculează densitatea de probabilitate T o valoare x

specificate.
site-ul Student T distribuţia de probabilitate calculează datele de distribu•ie de probabilitate T care se

încadrează între două valori specifice. Deoarece distribu•ia T distribu•ia de probabilitate poate fi, de
asemenea, calculată pentru distribu•ii cu KHI 2 ( χ 2) F binom, distribuire pește si distributie geometrică.
În timp ce lista de date statistice este pe ecran, apăsa•i 5 ( DIST) pentru a afi•a meniul de
distribu•ie, care con•ine următorii parametri.
• { NORM} / { t} / { CHI} / { F} / { Anib} / {poisn} / {} GEO ... distribu•ie normală {} / { t} / { χ 2} /

{ F} / { binomial} / {pe•te} / {geometric}

Pentru anumite tipuri de distribu•ii pute•i selecta tipul de date utilizând meniul următor.
• { List} / {Var} ... se referă la listele de date {} / {} Setări
304
distribuire 18-8
k kk kk distribuție normală
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de calcule.
• { NPD} / {NCD} / {} InvN ... calcularea densită•ii probabilită•ii normale {} / {probabilitate

distribu•ie normală} / {cumulative inverse distribu•ie normală}
u uu uu densitate normală probabilitate
Densitatea densitate normală de probabilitate calculează probabilitatea unei distribu•ii normale

de la o valoare x specială. Densitatea normală de probabilitate este aplicată distribu•ia normală.
( x - μμ ) 2
f (x) = 1 e - 2 2
σ ( σ > 0)
2 πσ
5 ( DIST)
1 ( norm)
1 ( NPD)
urmează.
x ..................... date
σ ..................... Devia•ia standard ( σ > 0)
μ ..................... medie
Executare .......... execută un calcul sau trage un grafic
• specificarea σ = 1 •i μ = 0 înseamnă o distribu•ie normală standard.
Exemplu Pentru a calcula densitatea normală de probabilitate pentru o valoare

parametru special
În acest exemplu, vom calcula densitatea normală de probabilitate,

atunci când x = 36 σ = 2 și μ = 35.
dg w
cw
df w 1 ( CALC)
p (x) ................. densitate normală probabilitate
305
18-8 distribuire
ccc
6 ( DRAW)
u uu uu distribuție normală de probabilitate
Probabilitatea de distribu•ie normală calculează distribu•ia normală a probabilită•ii de date

este între două valori specifice.
( x - μμ ) 2 o: limită inferioară
p=1
∫ e- dx b: supremum
2 σ2
2 πσ ab
5 ( DIST)
1 ( norm)
2 ( NCD)
Datele sunt definite prin specificarea parametrilor. Semnifica•ia fiecărui element este după cum urmează.
Sus Jos ............. ............. limită inferioară
superioară legat
μ ..................... Adică Executare .......... execută un
calcul
Exemplu Pentru a calcula probabilitatea de distribuție normală a unei valori

parametru special
În acest exemplu, vom calcula probabilitatea de distribuție normală, atunci când = limita
inferioara - ∞ ( -1E99), limita superioară = 36, σ = 2 și μ = 35.
- b Z dd w
dg w
cw
df w 1 ( CALC)
Prob ................ probabilitatea de distribu•ie normală
306
distribuire 18-8
• Acest calculator efectuează calculul de mai sus folosind:

= ∞ 1E99 - = ∞ -1E99
u uu uu inversă distribuție cumulativă normală
Inversa Distribu•ia cumulativă normală calculează o valoare care reprezintă loca•ia unui anumit
probabilitate cumulativă într-o distribu•ie normală.
f (x) dx = p
∫ -∞
mai mare decât limita intervalului de

integrare α =
Specifica•i probabilitatea •i de a folosi această formulă pentru a ob•ine intervalul de integrare.
5 ( DIST)
1 ( norm)
3 ( InvN)
urmează.
Zona ................ Valoarea de probabilitate (0 <zona <1)
μ ..................... Adică Executare .......... execută

un calcul
Exemplu Pentru a calcula distribuția cumulativă normală inversă pentru

special valoarea parametrului
În acest exemplu, vom determina distribuția normală cumulativă inversă

atunci când valoarea de probabilitate =
0.691462, σ = 2 și μ = 35.
a.gjbegc w
cw
df w 1 ( CALC)
x ..................... inversă distribu•ie cumulativă normală (supremum

a intervalului de integrare)
307
18-8 distribuire
k kk kk distribuire T student
Densitatea probabilită•ii T Student calculează densitatea de probabilitate T la o valoare x specială.
• { tpd} / {} tcd ... calcularea densită•ii de probabilitate { T Student} / {probabilitate

distribuire T Student}
u uu uu densitate de probabilitate T student

Densitatea probabilită•ii T Student calculează densitatea de probabilitate T la o valoare x specială.
df + 1
-
df + 1 1 + x2 2
Γ
2 df
f (x) =
df π df
Γ
2
5 ( DIST)
2 ( t)
1 ( TPD)
urmează.
x ..................... date
df .................... grade de libertate ( df > 0) Executare .......... execută un
calcul sau trage un grafic
Exemplu Calcularea densității de probabilitate T Student pentru

În acest exemplu, vom calcula densitatea de probabilitate T Student când x = 1

și gradele de libertate =
2.
bw
c w 1 ( CALC)
p (x) ................. densitate de probabilitate T student
308
distribuire 18-8
cc
6 ( DRAW)
u uu uu Probabilitatea de distribuție T student
Distribu•ia de probabilitate T Student calculează datele de distribu•ie de probabilitate T fiind între

două valori particulare.
df + 1 df + 01
o: limită inferioară
-
2 1 + x2 februarie b: supremum
∫
p= dx
df df
ΓΓ π df ab
2
5 ( DIST)
2 ( t)
2 ( TCD)
superioară legat
df .................... grade de libertate ( df > 0) Executarea

Exemplu Se calculează distribuția de probabilitate T Student pentru

În acest exemplu, vom calcula distribuția de probabilitate T Student când coborâți

= granița -2, limita superioară = 3 și = 18 grade de libertate.
- cw
dw
bi w 1 ( CALC)
Prob ................ de distribu•ie de probabilitate T student
309
18-8 distribuire
k kk kk distribuție chi 2
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de distribu•ii chi 2 ( χ 2).
• { CPD} / {} Ccd ... calcularea densită•ii de probabilitate { χ 2} / { distribuţia de probabilitate

χ 2}
u uu uu densitate de probabilitate χ 2
Densitatea unei probabilită•i χ 2 calculează densitatea de probabilitate pentru legea de probabilitate χ 2 la

o valoare x specială.
df
df x
1 2 x -
( x > 0)
f (x) =
2 -1
e 2
df 21
Γ
2
5 ( DIST)
3 ( CHI)
1 ( cpd)
urmează.
x ..................... date
df .................... grade de libertate (număr întreg pozitiv) Execută ..........
execută un calcul sau trage un grafic
Exemplu Calcularea densității de probabilitate χ 2 pentru o valoare de

parametru special
În acest exemplu, vom calcula densitatea de probabilitate χ 2 când x

= 1 și gradele de libertate = 3.
bw
d w 1 ( CALC)
p (x) ................. densitate de probabilitate χ 2
310
distribuire 18-8
cc
6 ( DRAW)
u uu uu Probabilitatea de distribuție χ 2
Distribu•ia de probabilitate χ 2 calculează datele de distribu•ie de probabilitate

χ 2 fiind între două valori particulare.
df
df x
o: limită inferioară
1
∫
2 -
p= x 2 -1 e dx
2 b: supremum
df 21
ab
Γ
2
5 ( DIST)
3 ( CHI)
2 ( ccd)
superioară legat
df .................... grade de libertate (număr întreg pozitiv) Executarea

Exemplu Se calculează distribuția de probabilitate χ 2 pentru o valoare de

parametru special
În acest exemplu, vom calcula distribuția de probabilitate χ 2 când limita inferioară

= 0, limita superioară = 19.023 și gradele de libertate = 9.
are w
bj.acd w
j w 1 ( CALC)
Prob ................ de distribu•ie de probabilitate χ 2
311
18-8 distribuire
k kk kk distribuire F
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de distribu•ii F.
• { FPD} / {} FCD ... calcularea densită•ii de probabilitate { F} / { distribuţia de probabilitate F}
u uu uu densitate de probabilitate F
Densitatea unei probabilită•i F calculează func•ia densită•ii unei probabilită•i F

la o valoare x specială.
n+d n n+d
Γ2 n -
2 xdn2 - 1 2
nx
f (x) = 1+ ( x > 0)
d
Γ Γ2d
2n
5 ( DIST)
4 ( F)
1 ( FPD)
urmează.
x ..................... date
n-df ................. grade numărătorul libertate (număr întreg pozitiv)
d df ................. grade dénumérateur de libertate (număr întreg pozitiv) Executarea
.......... execută un calcul sau trage un grafic
Exemplu Calcularea densității de probabilitate F pentru o valoare de

parametru special
În acest exemplu, vom calcula densitatea de probabilitate F când x

= 1 n-df = 24 și d df = 19.
bw
acest w
bj w 1 ( CALC)
p (x) ................. densitate de probabilitate F

J
ccc
6 ( DRAW)
312
distribuire 18-8
u uu uu Probabilitatea de distribuție F
Distribu•ia de probabilitate F calculează datele de distribu•ie de probabilitate F

fiind între două valori particulare.
n+d o: limită inferioară

n n+d
Γ2 n -
2 2
b: supremum
∫
nx
p= 2 -1
xdn 1+ dx
d
Γ Γ2d ab
2n
5 ( DIST)
4 ( F)
2 ( FCD)
superioară legat
n-df ................. grade numărătorul libertate (număr întreg pozitiv)

d df ................. grade dénumérateur de libertate (număr întreg pozitiv) Executarea ..........
execută un calcul
Exemplu Pentru a calcula distribuția de probabilitate pentru o valoare F

parametru special
În acest exemplu, vom calcula distribuția de probabilitate F când limita inferioară

= 0, limita superioară = 1.9824, n-df = 19 și d df = 16.
are w
b.jice w
bj w
bg w 1 ( CALC)
Prob ................ de distribu•ie de probabilitate F
k kk kk distribuție binomială
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de distribu•ii binomiale.
• { Bpd} / {} Bcd ... calcularea {probabilitate binomial} / {densitate cumulativă

binom}
313
18-8 distribuire
u uu uu probabilitate binomială
Probabilitatea drept binomială calculează probabilitatea de o anumită valoare pentru distribu•ia binomială
discretă cu numărul de încercări •i probabilitatea de succes specificate în fiecare test.
f (x) = n C x p x ( 1- p) n - x ( x = 0, 1, ·······, n) p: probabilitatea de succes

(0 < p < 1)
n: numărul de încercări
5 ( DIST)
5 ( Anib)
1 ( BPD)

probă
Numărul Numtrial .......... testelor (număr întreg pozitiv)
p ..................... probabilitatea de succes (0 < p < 1) Executarea

x ..................... număr întreg de la 0 la n
Exemplu Pentru a calcula probabilitatea binomială pentru o listă de date
În acest exemplu, vom calcula datele de probabilitate binomială = {10, 11,

12, 13, 14} când Numtrial = 15 și probabilitatea de succes = 0,6.
1 ( lista) c
1 ( List1) c
bf w
ag w 1 ( CALC)
probabilitate, atunci când x = 10
probabilitate când x = 11, atunci când
probabilitatea x = 12, atunci când
probabilitatea x = 13, atunci când
probabilitatea x = 14
314
distribuire 18-8
u uu uu densitatea cumulativă binomială
Densitatea cumulativă binomial calculează o probabilitate cumulativă la o anumită valoare pentru

distribu•ia binomială discretă cu numărul de încercări •i probabilitatea de succes pe fiecare studiu.
5 ( DIST)
5 ( Anib)
2 ( b c)

probă
Numărul Numtrial .......... testelor (număr întreg pozitiv)

x ..................... număr întreg de la 0 la n
Exemplu Pentru a calcula probabilitatea cumulativă binomială pentru o listă de

date
În acest exemplu, vom calcula probabilitatea cumulativă binomială pentru

date = {10, 11, 12, 13, 14} când Numtrial = 15 și probabilitatea de succes = 0,6.
1 ( lista) c
1 ( List1) c
bf w
ag w 1 ( CALC)
probabilitate cumulativă, atunci când x = 10
probabilitate cumulativă când x = 11 probabilitate
cumulativă, atunci când x = 12 probabilitate cumulativă,
atunci când x = 13 probabilitate cumulativă, atunci când
x = 14
315
18-8 distribuire
k kk kk distribuţia Poisson
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de distribu•ii Poisson.
• { Ppd} / {Pcd} ... calcularea {probabilitate Poisson} / {densitate cumulativă

pe•te}
u uu uu poisson Probabilitate
Distribu•ia de probabilitate Poisson calculează probabilitatea unei valori pentru distribu•ia discretă
Poisson dintr-un anumit mediu.
μ
e-x
μ
f (x) = x! ( x = 0, 1, 2, ···) μ: medie ( μ > 0)
5 ( DIST)
6 ( g)
1 ( poisn)
1 ( ppd)

probă
μ ..................... medie ( μ > 0) Executarea ..........

execută un calcul
x ..................... valoare
probabilitate Exemplul Pentru a calcula Poisson pentru o listă de date
În acest exemplu, vom calcula probabilitatea Poisson pentru date = {2, 3,

4} când μ = 6.
1 ( lista) c
1 ( List1) c
g w 1 ( CALC) atunci când
probabilitatea x = 2 probabilitate
când x = 3 probabilitate când x = 4
316
distribuire 18-8
u uu uu densitatea cumulativă Poisson
Densitatea cumulativă Poisson calculează probabilitatea cumulativă a unei valori pentru distribu•ia
discretă Poisson dintr-un anumit mediu.
5 ( DIST)
6 ( g)
1 ( poisn)
2 ( pCD)

probă
μ ..................... medie ( μ> 0) Executarea ..........

execută un calcul
x ..................... valoare
Exemplu Pentru a calcula probabilitatea Poisson cumulativă pentru o listă

date
În acest exemplu, vom calcula Poisson probabilitate cumulativă pentru

date = {2, 3, 4} când
μ = 6.
1 ( lista) c
1 ( List1) c
g w 1 ( CALC)
probabilitate cumulativă, atunci când x = 2
probabilitate cumulativă când x = 3 probabilitate
cumulativă când x = 4
k kk kk distribuție geometrică
Pute•i utiliza meniul următor pentru a selecta una dintre diferitele tipuri de distribu•ii geometrice.
• { GPD} / {} GCD ... calcularea probabilită•ii geometrice {} / {densitate cumulativă

geometric}
317
18-8 distribuire
u uu uu probabilitate geometrică
Probabilitatea geometrică calculează probabilitatea de o valoare definită •i numărul testului în cazul în

care are loc primul succes, pentru distribu•ia spa•ială discretă cu probabilitatea specificată de succes.
f (x) = p ( 1- p) x - 1 ( x = 1, 2, 3, ···)
5 ( DIST)
6 ( g)
2 ( GEO)
1 ( GPD)

probă

x ..................... valoare
• Numărul întreg pozitiv este calculat dacă datele de listă (Date: Lista) sau valoarea x ( date:
variabilă) este specificată.
Exemplu Pentru a calcula probabilitatea geometrică pentru o listă de date
În acest exemplu, vom calcula probabilitatea geometrică pentru date =

{3, 4, 5} când p = 0.4.
1 ( lista) c
1 ( List1) c
ae w 1 ( CALC)
probabilitate, atunci când x = 3
probabilitate când x = 4
probabilitate când x = 5
318
Répartition 18 -8
u uu uu Densitatea cumulativă geometrică
Densitatea cumulativă geometrică calculează probabilitatea cumulativă de o valoare definită •i

numărul testului în cazul în care are loc primul succes, pentru distribu•ia spa•ială discretă cu
probabilitatea specificată de succes.
5 ( DIST)
6 ( g)
2 ( GEO)
2 ( GCD)

probă

x ..................... valoare
• Numărul întreg pozitiv este calculat dacă datele de listă (Date: Lista) sau valoarea x ( date:
variabilă) este specificată.
Exemple Calculer la probabilité cumulative géométrique pour une liste

de données
Dans cet exemple, nous allons calculer la probabilité cumulative

géométrique pour les données = {2, 3, 4} quand
p = 0,5.
1( List) c
1( List1) c
a.f w 1( CALC)
probabilité cumulative quand x = 2 probabilité
cumulative quand x = 3 probabilité cumulative
quand x = 4
319
capitol
calcule financiare
19
19-1 înainte de efectuarea calculelor financiare 19-2
Calculele dobânzii simple 19-3 Calculele a dobânzii
compuse 19-4 Evaluarea investi 19-5 Amortizare a unui
împrumut
19-6 Conversia între rata procentuală și ratele dobânzilor

real
19-7 cost, prețul de vânzare, marja de profit 19-8 Calculele de zile și
date
321
19-1 înainte de a efectua calcule financiare
Modul financiar vă permite să efectua•i următoarele tipuri de calcule.
• dobândă simplă
• interes compus
• Evaluarea unei investi•ii (cash flow)
• amortizare
• Rata de conversie a dobânzii (rata procentuală anuală •i rata reală a dobânzii)
• Costul, pre•ul de vânzare, marja de profit
• Calculele de zile •i date
u uu uu Graphing în modul Financiar
După efectuarea unui calcul financiar, ave•i posibilitatea să utiliza•i 6 ( GRPH) la grafic rezultatele a•a
cum se arată mai jos.
• Apăsând! 1 ( CERT), atunci când este afi•at un grafic care furnizează alte stocuri financiare (func•ie
urmă). În cazul de interes simplu, de exemplu, prin apăsarea e valorile PV, SI •i SFV sunt afi•ate.
Prin apăsarea butonului d acelea•i valori în ordine inversă.
• Transfocarea defilare pe ecran, desen func•ii •i rezolu•ia grafică nu pot fi utilizate în

modul financiar.
• În modul financiar, liniile orizontale sunt albastre •i liniile verticale sunt de culoare ro•ie.
culoare Aceste culori nu pot fi schimbate.
• Valoarea actuală este pozitivă atunci când există o casetă de intrare •i negativ atunci când acesta
este un checkout.
• Re•ine•i că rezultatele în acest mod ar trebui să fie utilizate numai pentru referin•ă.
• Când efectua•i o tranzac•ie financiară, asigura•i-vă că pentru a verifica întotdeauna rezultatele

acestui calculator cu sumele stabilite de către departamentul financiar.
u uu uu Ecranul de configurare a setărilor
Vă rugăm să re•ine•i următoarele când utiliza•i modul financiar.

P.6 • Toate setările ulterioare ecranului de configurare sunt dezactivate pentru reprezentarea
P.7 grafică în modul financiar: Axe, Grid, ecran dublu.
322
Înainte de a efectua calcule financiare 19-1
• Dacă desena•i un grafic atunci când parametrul Label financiar este activat, titlul CASH pare să
indice axa verticală (depuneri, retrageri), •i de timp pentru a indica axa orizontală (frecven•ă).
P.6
• Numărul de cifre afi•ate în modul financiar este diferit de numărul de cifre în celelalte moduri.
Calculatorul revine automat Norma 1 ori de câte ori intra•i în modul financiar, iar numărul de cifre
semnificative (Sci) sau notatia de inginerie (Eng) desemnate în alte moduri sunt anulate.
k kk kk Intrarea în Modul Financiar

În meniul principal, selecta•i simbolul TVM pentru a intra în modul financiar. Va apărea ecranul
financiar 1.
Ecranul financiar 1 Ecranul financiar 2
• { SMPL} / {CMDP} / {CASH} / {TN} / {CNVT} / {COST} / {} ZILE ... Calculele de interes {
singur} / {} compoundarea / {fluxul de numerar} / {amortizare} / {conversie} / {cost, pre•ul de
vânzare, marja de profit} / {zi / data}
323
19-2 Calculele de interes simplu
Acest calculator utilizează următoarele formule pentru a calcula dobândă simplă.
Fashion 365 zile IF = n I% SI : interes

i=
365 × PV × eu 100 n : Numărul de perioade
I% interes
Moda 360 de zile IF = n i=
360 × PV × eu 100 PV: capital
% I: dobândă
anual
SI = - SI „SFV = - ( PV + SI SFV: valoarea capitalizată
„)
presa 1 ( SMPL) din ecranul financiar 1 pentru a afi•a următorul ecran de intrare pentru calculul
dobânzii simple.
Nr ..................... numărul de perioade de interes (zile)

I% .................. rata anuală a dobânzii
PV .................. capital
• { IF} / {} SFV ... {} interes calculează / {valoare acumulată}
Exemplu Care este valoarea dobânzii și suma capitalului, plus

interes pentru un împrumut de $ de 1500 de peste 90 de zile, la o rată anuală de
7,25%?
Mod de utilizare 360 de zile și două zecimale.
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " 360 „Ca o modalitate de actualitate“ fix2 „Pentru afi•aj, apoi
P.6 apăsa•i J.
Efectua•i următoarea opera•ie din ecranul de introducere a datelor.
ja w
h.cf w
- BFAA w 1 ( SI)
324
Calcularea dobânzii simple 19-2
Acum pute•i efectua următoarea opera•ie cheie pentru a reveni la ecranul de introducere a datelor •i
pentru a afi•a interesul principal plus.
1 ( REPT) (Revenire la ecranul de intrare)
2 ( SFV)
Pute•i, de asemenea, presa 6 pentru a trasa un grafic al fluxului de numerar.
6 ( GRPH)
Partea stângă reprezintă PV, în timp ce partea dreaptă reprezintă SI •i SFV. Partea superioară a
graficului este pozitiv (+), în timp ce partea inferioară este negativă (-).
• Valorile afi•ajului variază în func•ie de condi•iile stabilite de interes simplu.
presa J ( sau! 6 ( G ↔ T)) pentru a reveni la ecranul de introducere. Apăsa•i din nou pe J pentru
a reveni la ecranul financiar 1.
325
19-3 Calculele dobânzilor compuse
Acest calculator utilizează următoarele formule standard pentru a calcula dobânzii compuse.
u uu uu formulă eu
(1+ eu × S) [( 1+ i) n -1] 1 eu
PV + PMT × VF + =0 i = 100
I ( 1+ i) n (1+ i) n
aici:
PV = - ( PMT × + FV × )α β PV : Valoarea actuală

FV : Valoarea capitalizată
PMT: plată
PMT × +αPV n : Numărul perioadelor de interes
FV = -
β compus
I% : Rata dobânzii periodice
PV VF + × β
PMT = - eu se calculează folosind metoda lui Newton.
α
}
(1+ i S) PMT - FVI S = 1 asumat ca ora de începere
log {
(1+ i S) + PMT PVI S = 0 presupune ca la sfâr•itul perioadei
n=
log ( 1+ i)
(1+ eu × S) [( 1+ i) n -1]
α =
I ( 1+ i) n
1
β =
(1+ i) n
F (i) = formulă eu
PMT (1+ i S) [ 1- (1+ i) - n]

F (i) =
I [ -
eu
+ (1+ i S) [n ( 1+ i) - n -1] + S [ 1- (1+ i) - n]
]
- NFV ( 1+ i) - n -1
u uu uu formulă II ( I% = 0)
PV + PMT × n + FV = 0
aici:
PV = - ( PMT × n + FV)
FV = - ( PMT × n + PV)
326
Calculele dobânzilor compuse 19-3
PMT = - PV + FV
n
PV + FV
PMT n = -
• Un depozit este indicat printr-un semn plus (+), în timp ce o retragere este indicat printr-un (-) semn.
u uu uu Conversia între rata nominală a dobânzii și rata reală a dobânzii
Rata dobânzii nominală (valoarea I% intrare de utilizator) este convertit în rata dobânzii reale ( % I „) când
numărul de rate pe an ( P / Y) diferă de numărul de calcul al interesului compus ( C / Y). Această
conversie este necesară pentru planurile de economii rate, rambursări de credite, etc.
P / Y: perioadele
{ }
[ C / Y]
I% [ P / Y] plata pentru
I% = (1+ ) -1
100 × [ C / Y] × 100 anul
C / Y: perioadele
an compozi•ie
pentru a calcula n, PV, PMT, FV
Următorul calcul se efectuează după conversia ratei nominale a dobânzii rata reală a dobânzii, iar
rezultatul este utilizat pentru toate calculele ulterioare.
i = I% ' ÷ 100
pentru a calcula I%
După interesul nominal ( I%) a fost ob•inut, următorul calcul se efectuează pentru a ob•ine rata reală
a dobânzii ( % I „).
P / Y: perioadele
}
[ P / Y]
{ I% [ C / Y]
I% = (1+ ) -1 plata pentru
100 × [ C / Y] × 100
anul
C / Y: perioadele
an compozi•ie
Valoarea % I ' este returnat ca rezultat al calculului % I.
presa 2 ( CMDP) din financiar 1 pentru ecran afi•a ecranul de intrare pentru calculul dobânzii
compuse.
Nr ..................... numărul de perioade de interese compus

I% ................... Rata dobânzii periodice
PV .................. Valoarea actuală (suma creditului în cazul unui împrumut,
de capital în cazul unui plan de economii)
327
PMT ............... plata pentru fiecare tran•ă (în cazul în care plata
un împrumut, depozit, în cazul unui plan de economii)
FV .................. Valoarea viitoare (soldul neachitat în cazul capitalului împrumutat

mai mult interes în cazul unui plan de economii)
P / Y .................. termenele de plată în anul

C / Y ................. compozi•ia de perioade pe an
Introducerea Valori
O perioadă ( n) este exprimată printr-o valoare pozitivă. Valoarea actualizată ( PV) sau valoarea
acumulată ( FV) este pozitiv, în timp ce celălalt ( PV sau FV)
este negativ.
precizie
Acest calculator efectuează calcule de interes folosind metoda lui Newton, care produce valori
aproximative ale căror precizie poate depinde de diferite condi•ii de proiectare. Din acest motiv,
utiliza•i rezultatele calculelor de interes ob•inute cu acest calculator luând în considerare această
limită, sau verifica•i-le.
k kk kk Exemple de interes compus

Această sec•iune prezintă modul de utilizare calculul dobânzii compuse în diverse aplica•ii.
u uu uu Economii (dobânzi compus standard)
Condi•ia de intrare: Acumulate valoare mai mare decât valoarea actuală O formulare a
condi•iei de intrare: PMT = 0
| PV | <| VF |
Exemplu Pentru a calcula rata anuală a dobânzii necesară pentru a crește un

de capital de 10 000 000 $ la 12 $ de peste trei ani, atunci când
compoziția este un interes semi-anual
d w ( intra n = 3)
- baaaa w ( PV = 10,000)
are w
BCAAA w ( FV = 12,000)
bw
c w ( compoundare Semianual)
2 ( I%)
328
Acum pute•i să apăsa•i 6 pentru a trasa un grafic al fluxului de numerar.
6 ( GRPH)
Partea stângă reprezintă PV, în timp ce partea dreaptă reprezintă FV. Partea superioară a graficului
este pozitiv (+), în timp ce partea inferioară este negativă (-).
u uu uu plan de economii în rate
Intrare Stare: Valoarea în viitor mai mare decât valoarea totală a plă•ilor. Formularea
condi•iilor de intrare:
PMT •i FV au diferite semne (pozitiv, negativ) atunci când PV = 0.

- FV <n × PMT când FV > 0
- FV > n × PMT când FV < 0
Exemplu Pentru a calcula rata anuală a dobânzii necesară pentru a atinge

$ 2 la $ 500 în economii decalate planului pe o perioadă de doi ani, atunci
când plățile lunare sunt de 100 $ și compoziția de interes anual
c * ga w ( intra n = 2 × 12.)
are w ( PV = 0)
- behehe w ( PMT = -100)
CAFA w ( FV = 2500)
bc w ( Ratele lunare)
2 ( I%)
u uu uu împrumuturi
Intrare Stare: plata totală depă•e•te valoarea creditului.
Formularea condi•iei de intrare:
PMT •i PV au diferite semne (pozitiv, negativ) atunci când FV = 0.

- PV > n × PMT când PV > 0
- PV <n × PMT când PV < 0
329
Exemplu Se calculează rata dobânzii necesară pentru a rambursa

$ 2 300 pe un spread de împrumut de peste doi ani, cu plăți lunare de 100 $,
atunci când interesele compoziției este lunar
c * ga w ( intra n = 2 × 12.)
SADC w ( PV = 2300)
are w ( FV = 0)
bc w ( rate lunare) (compozi•ie lunară)

Valoarea introdusă pentru P / Y ( numărul de perioade de plată
pe an), este, de asemenea, introdus automat pentru C / Y ( numărul
2 ( I%)
de perioade de compunere pe an). Pute•i introduce o altă
valoare pentru C / Y dacă dori•i.
u uu uu Creditul în cazul în care plata finală este superioară altor plăți
Intrare Stare: Total plă•i egale este mai mare decât diferen•a dintre suma împrumutată •i suma
finală rambursată. Formularea condi•iei de intrare:
PV, PMT •i FV nu sunt egale cu zero.

PV VF + > - n × PMT când FV > PV PV + FV < - n × PMT
când FV <PV
Exemplu Se calculează rata dobânzii necesară pentru a rambursa

$ 2-500 $ pe un spread de împrumut de peste doi ani (24 de plăți) prin
plăți lunare de 100 $ și o plată finală de 200 $, atunci când compoziția de
interes este lunar
c * ga w ( intra n = 2 × 12.)
CAFA w ( PV = 2500)
- CAA w ( FV = -200)
2 ( I%)
330
k kk kk economie
u uu uu valoarea viitor
Exemplu Pentru a calcula valoarea viitoare după 7,6 ani pentru un capital
500 $ și o rată a dobânzii de 6% mediu anual
hg w ( n = 7,6 ani)
g w ( I = 6%)
- FAA w ( PV = -500)
are w ( PMT = 0)
are w ( FV = 0)
bw
b w ( compozi•ia anuală)
5 ( FV)
u uu uu capital
Exemplu Pentru a calcula capitalul pe care trebuie să fie plasate la dobândă anuală de 5,5%
compus lunar pentru suma de 20 000 $ într-un an
b w ( intra n = 1)
ff w ( I = 5,5%)
are w ( PMT = 0)
caaaa w ( FV = 20.000)
bw
bc w ( Compozi•ie lunară)
3 ( PV )
u uu uu Ratele dobânzilor compuse
Exemplu Pentru a calcula rata dobânzii necesară, mediu anual,

pentru o sumă de 10.000 $ în 10 de ani pentru o investiție inițială de
6000 de $
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " începe „Pentru plată •i apoi apăsa•i
J.
331
ba w ( intra n = 10)
- GAAA w ( PV = 6000)
are w ( PMT = 0)
baaaa w ( FV = 10,000)
bw
2 ( I%)
u uu uu dobânzii compuse Perioada
Exemplu Pentru a calcula timpul necesar pentru a crește investițiile

inițiala $ 5000 și a obține $ 10 la $ 000 de o rată anuală de 4%, compus
lunar
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " capăt „Pentru plată •i apoi apăsa•i
J.
e w ( I% = 4)
- Faaa w ( PV = 5000)
are w ( PMT = 0)
baaaa w ( FV = 10,000)
bw
bc w ( Compozi•ie lunară)
1 ( n)
u uu uu planul de economii
Exemplul găsi două zecimale mai mult capital

dobânzi pentru plăți lunare de 250 $ timp de cinci ani, la o rată anuală a
dobânzii de 6%, agravată sume lunare calculeazÄƒ cu plata efectuate la
începutul sau la sfârșitul fiecărei luni.
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " capăt „Pentru plată •i“ fix2 „Pentru afi•aj, apoi apăsa•i J.
P.6
332
f * bc w ( intra n = 5 × 12.)
g w ( I = 6,0%)
are w ( PV = 0)
- ACF w
5 ( FV )
P.7 Prin desemnarea " începe „În ecranul de configurare pentru plată, calculul plata se efectuează la
începutul fiecărei luni.
5 ( FV )
u uu uu Cantitatea de rate
Exemplu Pentru a calcula valoarea fiecărei plăți necesare pentru

acumula suma de 10 000 $ peste 5 ani, la o rată anuală de 6% agravată
semianual
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " capăt „Pentru plată •i“ NORM1 „Pentru afi•aj, apoi apăsa•i J.
P.6
f * bc w ( intra n = 5 × 12.)
g w ( I = 6,0%)
are w ( PV = 0)
baaaa w ( FV = 10,000)
4 ( PMT)
333
u uu uu Numărul de rate
Exemplu Se calculează numărul de rate lunare de 84 $ fiecare

necesară pentru a acumula suma de $ 6000 de la o rată anuală a
dobânzii de 6%, agravată anual
J.
c
gw
are w ( PV = 0)
- •i anume w ( PMT = -84)
GAAA w ( FV = 6000)
1 ( n)
u uu uu dobândă
Exemplu Pentru a calcula rata anuală a dobânzii necesară pentru a acumula

suma de 10.000 $ în 10 ani cu plățile lunare de $ 60 și, dacă un membru anual
J.
ba * bc w ( intra n = 10 × 12.)
c
are w ( PV = 0)
- ga w ( PMT = -60)
baaaa w ( FV = 10,000)
2 ( I%)
u uu uu Capital plus dobânda cu depozit inițial
Exemplu Se calculează dobânda plus principal câștigat după o

an pentru un cont de economii la o rată a dobânzii de 4,5% compus lunar,
deschis cu un depozit inițial de 1 000 $ de urmărire a plăților lunare de 500 $
J.
334
b * bc w ( intra n = 1 × 12.)
ef w
- baaa w ( PV = 1000)
- FAA w ( PMT = -500)
c
5 ( FV)
u uu uu Împrumutând capacitate
Exemplu Pentru a calcula suma care poate fi împrumutată pentru un împrumut

15 ani, la o rată anuală a dobânzii de 7,5% compus lunar, în cazul în care este
posibil să plătească 450 $ în fiecare lună
J.
* Bc bf w ( intra n = 15 × 12.)
hf w
c
- EFA w ( PMT = -450)
are w ( FV = 0)
3 ( PV)
u uu uu privind plățile de împrumut
Exemplu Pentru a calcula plata lunară pentru un împrumut acasă

300 000 $ peste 25 de ani de la 6,2%, agravată semi-anual
J.
cf * bc w ( intra n = 25 × 12.)
gc w
daaaaa w ( PV = 300 000)
c
are w ( FV = 0)
4 ( PMT)
335
u uu uu Numărul de plăți
Exemplu Pentru a calcula numărul de ani necesar pentru a rambursa

împrumut de $ 60.000 de la 5,5%, compus lunar, în cazul în care suma
plăților lunare până la $ 840
J.
ff w
gaaaa w ( PV = 60.000)
- IEA w ( PMT = -840)
are w ( FV = 0)
1 ( n)
u uu uu Rata reală a dobânzii
Exemplul Găsirea rata dobânzii două zecimale

Real compus lunar pentru un împrumut de $ 65.000 de răspândit peste 25 de ani, a
plătit în tranșe lunare în valoare de $ 460 de
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " capăt „Pentru plată •i“ fix2 „Pentru afi•aj, apoi apăsa•i J.
P.6
cf * bc w ( intra n = 25 × 12.)
gfaaa w ( PV = 65 000)
- EGA w ( PMT = -460)
are w ( FV = 0)
2 ( I%)
336
19-4 Evaluarea unei investiții
Acest calculator utilizează metoda de „Fluxul de numerar în Discount“ (DCF) metoda pentru a efectua
evaluarea investi•iilor prin însumarea fluxului de numerar pentru o anumită perioadă de timp. Acesta
îndepline•te următoarele patru tipuri de evaluări de investi•ii.
• Valoarea netă actualizată ( NPV)
• Valoarea netă viitoare ( NFV)
• Rata internă de rentabilitate ( RIR)
• Perioada de amortizare ( PBP)
Următoarea diagramă a fluxului de numerar ajută la vizualizarea mi•cării de fonduri.
CF 5 CF 6 CF 7
CF 2 CF 3 CF 4
CF 1
CF 0
În această diagramă, valoarea investi•iei ini•iale este reprezentat de CF 0.

Anul un flux de numerar mai târziu, este demonstrat de CF 1 doi ani mai târziu CF 2
etc.
Evaluarea de investi•ii este utilizată pentru a determina în mod clar dacă o investi•ie face
beneficiile planificate ini•ial.
u NPV
CF 1 CF 2 CF 3 CF n
NPV = CF 0 + + + + ... +
(1+ i) (1+ i) 2 (1+ i) 3 (1+ i) n
eu
n: întregul până la 254 naturale i = 100
u NFV
NFV = NPV × ( 1 + i) n
u RIR
CF 1 CF 2 CF 3 CF n
0 = CF 0 + + + + ... +
(1+ i) (1+ i) 2 (1+ i) 3 (1+ i) n
În această formulă, NPV = 0 •i valoarea RIR este echivalent cu eu × 100. Pe parcursul calculelor
ulterioare efectuate automat de către calculator, valori mici frac•ionare se acumulează •i cu toate
acestea, NPV nu ajunge exact la zero. mai mult NPV este se apropie de zero, mai mult RIR este
corectă.
337
u uu uu PBP
PBP este valoarea n când NPV > 0 (atunci când investi•iile pot fi recuperate).
presa 3 ( CASH) din ecranul ini•ial 1 pentru a afi•a următorul ecran de intrare •i evaluarea investi•iilor.
I% ................... Lista rata dobânzii CSH .................
pentru fluxul de numerar
• { NPV} / {IRR} / {PBP} / {} NFV ... { Valoarea netă actualizată} / {randament

intern} / {perioada de amortizare} / {valoare viitoare net}
• { LISTA} ... { înseamnă o listă pentru fluxul de numerar}
De exemplu, de investiții $ 86.000 n achiziționarea de mașini,

Compania se asteapta ca veniturile anuale prezentate mai jos (toate
veniturile sunt realizate la sfârșitul perioadei fiscale). Care va fi profitul net
sau pierderea investiției în cazul în care durata de viață a echipamentului
este de șase ani, valoarea de revânzare după șase ani de $ 14.000 de și
costul de capital de 11%?
an retete 1
- 5000
2 42000
3 31000
4 24000
5 23000
6 12 000 + 14 000
Din meniul principal, selecta•i simbolul LISTA pentru a intra în modul listă •i efectua•i următoarea
opera•ie cheie.
e ( Lista 2)
- igaaa w
- Faaa w
ecaaa w
dbaaa w
ceaaa w
cdaaa w
BCAAA + beaaa w
Reveni•i la meniul principal prin apăsarea m. Selecta•i simbolul TVM

pentru a intra în modul financiar •i apăsa•i 3 ( CASH).
338
Evaluarea unei investiții 19-4
bb w ( I% = 11)
6 ( lista) 2 ( Lista2)
1 ( NPV)
6 ( GRPH)
Apăsând! 1 ( CERT) oferă următoarele valori.
! 6 ( G ↔ T)
4 ( NFV)
1 ( CSPR)
3 ( PBP)
Exemplu Pentru o investiție de 10.000 $ în achiziționarea de mașini,

Compania se asteapta ca veniturile anuale prezentate mai jos (toate veniturile
sunt realizate la sfârșitul perioadei fiscale). Care va fi rata internă de rentabilitate
a acestei investiții în cazul în care durata de viață a echipamentului este de cinci
ani, iar valoarea de revânzare, după cinci ani de $ 3000 de?
an retete 1
2000
2 2400
3 2200
4 2000
5 1 800 + 3 000
339
Din meniul principal, selecta•i simbolul LISTA pentru a intra în modul listă •i efectua•i următoarea
opera•ie cheie.
ee ( Lista 3)
- baaaa w
CAAA w
SAEC w
CCAA w
CAAA w
Biaa + daaa w
Reveni•i la meniul principal prin apăsarea m. Selecta•i simbolul TVM

pentru a intra în modul financiar •i apăsa•i 3 ( CASH).
6 ( lista) 3 ( Lista 3)
2 ( RIR)
6 ( GRPH)
340
Investiții de evaluare 19-4
19-5 Amortizarea unui împrumut
Acest calculator calculează cantitatea de valoarea principalului •i a dobânzii unei plă•i lunare,
principalul restante •i valoarea totală a principalului •i a dobânzilor rambursat până la orice punct.
Suma unei plă•i unice
c
ba
?
de
01 februarie m n
(Numărul de plă•i)
?
o: por•iunea de interes PM1 rate ( INT) b: por•iune capitala PM1 rate ( PRN) c: soldul principalului
după instalarea PM2 ( BAL) d: capitalul total de plată PM1 la plata rate PM2 ( Σ PRN) e: Plata
totală a dobânzii PM1 la plata în rate PM2 ( Σ INT)
* are + B = o plată ( PMT)
o: INT PM1 = eu BAL PM1-1 × eu eu × ( semn PMT) b: PRN PM1 = PMT

+ BAL PM1-1 × IC: BAL PM2 = BAL PM2-1 + PRN PM2
Σ PRN PRN =
PM2
d: PM1 + PRN PM1 + 1 + + ... PRN PM2

PM1
Σ INT = INT
PM2
e: PM1 + INT PM1 + 1 + + ... INT PM2

PM1
BAL 0 = PV (INT 1 = 0 PRN 1 = PMT începutul perioadei de plată)
u uu uu Conversia între rata nominală a dobânzii și rata reală a dobânzii
Rata dobânzii nominală (valoarea I% intrare de utilizator) este convertit în rata dobânzii reale ( % I „) pentru
împrumuturi în cazul în care numărul de rate pe an, este diferit de numărul de perioade de calcul a
dobânzii compuse.
{ }
[ C / Y]
I% [ P / Y]
I% = (1+ ) -1
100 × [ C / Y] × 100
341
19-5 Amortizarea împrumut
Următorul calcul se efectuează după conversia ratei reale a dobânzii rata dobânzii nominală, iar
rezultatul este utilizat pentru calculele ulterioare.
i = I% ' ÷ 100
presa 4 ( AMT) din ecranul ini•ial 1 pentru afi•area următorului ecran de intrare pentru amortizare.
PM1 ................ primei tran•e de rate 1 n
PM2 ................ plă•i a doua tran•e 1 n
Nr ..................... plă•i
I% ................... dobândă
PV .................. capital
PMT ............... pentru fiecare plată
FV .................. echilibru după ultima plată
P / Y .................. plă•ile pentru anul
C / Y ................. an compozi•ii
• { BAL} ... { soldul principalului după PM2 tran•e}
• { INT} / {} PRN ... O parte din plata PM1 {} interes / {} de capital
• { Σ INT} / { Σ PRN} ... { Capital total} / {} totală PM1 cu plata dobânzilor la plata
PM2 rate
Exemplu Se calculează plățile lunare datorate pentru un împrumut acasă

ipotecare de $ 140.000 de peste 15 ani, la o rată anuală de 6,5%, agravată
semi calcula, de asemenea PRN și INT pentru al doilea an (rata 24) BAL și
pentru rata 49th Σ INT, Σ PRN
pentru plăți 24-49
Afi•a•i meniul TVM •i apăsa•i 2 ( CMDP).
J.
342
Amortizarea împrumut 19-5
* Bc bf w ( intra n = 15 × 12.)
gf w
beaaaa w ( PV = 140000)
are w ( FV = 0)
4 ( PMT)
presa 4 ( AMT) pentru a afi•a ecranul de introducere pentru amortizare.
Introduce•i 24 pentru PM1 •i PM2 49.
acest w ej w
Calculeaza PRN.
3 ( PRN)
1 ( CSPR)
2 ( INT)
1 ( CSPR)
1 ( BAL)
343
19-5 Amortizarea împrumut
Calculeaza Σ INT plata 24-49.
1 ( CSPR)
4 ( Σ INT)
Calculeaza Σ PRN.
1 ( CSPR)
5 ( Σ PRN)
6 ( GRPH)
• Valorile de citire (Trace) pot fi utilizate după calcul. presare e, pute•i vizualiza INT •i PRN când n
= 1. La fiecare presiune ulterioară asupra e, INT •i PRN sunt afi•ate pentru n = 2 n = 3, etc.
344
19-6 Conversia între rată procentuală și ratele
interes real
presa 5 ( CNVT) de la 1 ecran financiar pentru a afi•a următorul ecran de intrare pentru conversia
ratelor dobânzilor.
Nr ...................... număr de compozi•ii

I% ................... dobândă
• { '„“ „“ FEP} / {„“' „“ aprilie} ... {Rata de conversie procentuală a ratei efective} / {rata dobânzii
efective în rate procentuale}
k kk kk Conversia rata procentuală ( DAE) ratelor dobânzilor

reale ( FEP)
FEP = 1+ - 1 × 100
n Apr / 100
Exemplul Găsirea rata dobânzii două zecimale

real pentru un cont de plată o rată a dobânzii de 12%, compusă trimestrial
P.6 În ecranul de configurare, specifica•i " fix2 „Pentru afi•aj, apoi apăsa•i
J.
e w ( n = 4)
bc w ( I% = 12%)
1 ( ' FEP)
• Valoarea ob•inută este atribuită % I.
k kk kk Conversia rata reală a dobânzii ( FEP) rata efectivă

în ansamblu ( DAE)
1n
FEP
aprilie = 1+ - 1 × n × 100
100
345
19-6 Conversia între rata procentuală și rata reală a dobânzii
Exemplu Pentru a calcula rata procentuală pentru un cont de plăți o rată

Real Dobânda 12.55%, compus trimestrial
P.6 În ecranul de configurare, specifica•i " NORM1 „Pentru afi•aj, apoi apăsa•i
J.
e w ( n = 4)
bc.ff w ( I% = 12,55%)
2 ( " DAE)
• Valoarea ob•inută este atribuită % I.
346
19-7 cost, prețul de vânzare, marja
beneficiar
Costul, pre•ul de vânzare, sau marja poate fi calculată prin introducerea celelalte două valori.
martie
CST SEL = 1-
100
CST
SEL =
martie
1-
100
CST
Martie (%) = 1- × 100
SEL
presa 1 ( COST) din ecranul ini•ial 2 pentru a afi•a următorul ecran de introducere.
Cst .................. .................. Sare de cost
Pre•ul de vânzare Mrg ....... .......... marjă
• { COST} / {SEL} / {} MRG ... costul de calcul {} / {pre• de vânzare} / {marjă}
k kk kk cost
Exemplu Calculați costul pentru un preț de vânzare cu amănuntul de 2000 $ și o marjă de

beneficiar de 15%
CAAA w ( Sare = 2000)
bf w ( MRG = 15)
1 ( COST)
347
19-7 Costul, prețul de vânzare, marja de profit
k kk kk preţul de vânzare
Exemplu Calculați prețul de vânzare pentru un cost de 1200 $ și o marjă de

beneficiar de 45%
BCAA w ( CSt = 1 200)
ef w ( MRG = 45)
2 ( SEL)
k kk kk marja de profit
Exemplu Pentru a calcula marja de profit pentru un preț de vânzare de $ de 2500

și un cost de 1250 de $
bcfa w ( CSt = 1 250)
CAFA w ( Sare = 2500)
3 ( MRG)
348
19-8 Calculele de zile și date
Pute•i calcula numărul de zile dintre două date sau pentru a determina ce dată un număr de zile
înainte sau după o altă dată.
presa 2 ( ZILE) din ecranul ini•ial 2 pentru a afi•a ecranul de introducere a utilizat pentru a calcula •i zi
de zi.
d1 d2 ...................
................... ziua 1 zi 2
D ..................... numărul de zile
• { PRD} ... { calculează numărul de zile dintre două date (d2 - d1)}
• { d1 + D} / {d1-D} ... calculează o dată ulterioară {} / {anterior}
• Ecranul de configurare poate fi utilizat pentru a se referi la un an de 365 sau 360 zile pentru
calcule financiare. Calculele de zile •i datele sunt, de asemenea, făcute pe baza numărului de
zile de pre-stabilit pentru un an, dar următoarele calcule nu pot fi efectuate atunci când un an de
360 zile este setat.
Orice încercare de a calcula, în acest caz, va cauza o eroare.
(Data) + (numărul de zile) (Data) -
(numărul de zile)
• Gama de calcul este 01/un/1901-12/31/2099.
• Formatul de intrare de date este: <> luni. <Ziua> <an>.
introduce•i întotdeauna două cifre pentru a doua zi. Pentru primele 9 zile, trebuie să adăuga•i un
lider de la zero.
exemplu 02 ianuarie 1990
b.acbjja
31 decembrie 2099
bc.dbcajj
Exemplu Pentru a calcula numărul de zile între 08 august 1967 și 15 iulie

1970, timp de un an de 365 de zile
P.7 În ecranul de configurare, specifica•i " 365 „Zilele ca modul de data •i apăsa•i J.
349
19-8 Calculele de zile și date
i.aibjgh w
(D1 = 08 august 1967)
h.bfbjha w
(D2 = 15 iulie 1970)
1 ( PRD)
Numărul de zile PRD ..................
Exemplu Pentru a determina data, care este de 1000 de zile după 1 iunie
1997
Re•ine•i că, dacă încerca•i să efectua•i o dată de calcul cu un an de 360 de zile,
apare o eroare.
g.abbjjh w
(D1 = 1 luna iunie 1997)
c ( d2 = orice moment)
baaa w 2 ( d1 + D)
d + D ................. calcularea datei după 26 februarie 2000
Exemplu Pentru a determina data, care este de 1000 de zile înainte de 1 ianuarie
2001 folosind un an de 365 de zile
Re•ine•i că, dacă încerca•i să efectua•i o dată de calcul cu un an de 360 de zile,
apare o eroare.
b.abcaab w
(D1 = o ianuarie 2001)
c ( d2 = orice dată)
baaa w 3 ( d1-D)
d-D ................. calcul o dată anterioară 07 aprilie 1998
350
capitol
programare
Înainte de a programa 20-1 20-2 20-3 Exemple
de programare Dezvoltarea unui program
20-4 calcularea numărului de octeți utilizate de un program de acces 20-5

Secret
20-6 Căutarea unui fișier
20
20-7 caută date în interiorul unui 20-8 program de editare de un fișier și un
nume de program 20-9 Ștergerea unui program
20-10 program util Comenzi comandă de referință 20-11

20-12 Text Afișare
20-13 Utilizarea funcțiilor de calculator într-un

program
351
20-1 Programare Înainte
Programul poate efectua rapid calcule complexe •i repetitive. Comenzile •i calculele sunt executate
în ordinea în care este utilizat în calcule de mână pentru mai multe instruc•iuni. Programele pot fi
stocate sub numele de fi•iere u•or de re•inut •i de schimbare.
Nume fi•ier
Nume fi•ier Nume fi•ier
program
program program
Selecta•i simbolul PRGM în meniul principal •i a intra în modul PRGM. O listă de programe apare
pe ecran.
memorie selectată
(utilizare f •i c la selec•ie schimbare)
• { EXE} / {EDIT} ... { execu•ie} / {} edi•ie a unui program
• { NOU} ... { nou program}
P.368 • { DEL} / {DEL · A} ... {•terge un anumit program} / {toate

programe}
P.362 • { SRC} / {} REN ... { căutare} / {} schimba un nume de fi•ier
• { LOAD} ... { încărca•i un program de programe de bibliotecă}

culoare
*A
A se vedea manualul independent Baza de date pentru detalii.
• În cazul în care nu există niciun program stocat în memorie atunci când intra•i în modul PRGM,
mesajul " nr Programe „Apare pe ecran •i doar elementul NOU ( 3) este afi•at în meniul de func•ii.
Valorile la dreapta listei de programe indică numărul de octe•i utilizate de fiecare program.
352
20-2 Exemple de programare
Exemplul 1 Pentru a calcula suprafața și volumul trei octaedrii regulate

cu dimensiunile indicate în tabelul de mai jos
Păstra•i formula de calcul sub numele de fi•ier OCTA.
Lungimea de o parte (A) Suprafața (S) Volumul (V)
7 cm cm 2 cm 3
10 cm cm 2 cm 3
A
15 cm cm 2 cm 3
Formulele utilizate pentru a calcula aria S •i volumul V al unui octaedru regulat, cu o lungime de o
parte este cunoscută sunt următoarele.
2
S = 2 3 A 2 V = A ---- 3
3
Înainte de a intra într-o nouă formulă, salva•i mai întâi numele fi•ierului, apoi introduce•i programul în
sine.
u uu uu Pentru a memora un nume de fișier
Exemplu Salvați numele fișierului OCTA
• Numele fi•ierului poate con•ine până la opt caractere.
1. Afi•ează lista de programe •i apăsa•i 3 ( NOU) pentru a afi•a

meniu care con•ine următorii parametri.
• { RUN} / {BASE} ... introducerea unui program pentru un calcul obi•nuit {} / {a

baze de date digitale}
p.360 • { Q QQ} ... { cod de acces de înregistrare}
• { SYBL} ... { Simboluri Meniu}
2. Introduce•i numele fi•ierului.
OCTA
• Cursorul se schimbă forma pentru a indica faptul că pute•i introduce caractere alfabetice.
• Pute•i utiliza următoarele caractere pentru a înregistra un nume: de la A la Z, r θ, spa•iu,

[,], {,}, '', ~, 0 până la 9, +, -., ×, ÷
• Re•ine•i că v •i. nu poate fi utilizat pentru numele unui program care con•ine binar, octal,
zecimal sau hexazecimal.
353
• utilizare 1 ( RUN) pentru a introduce un program de calculator obi•nuit (care urmează să fie
efectuate în modul COMP). Cu calcule care implică un sistem digital special, utilizarea 2 ( BASE).
Programele care sunt introduse după apăsarea 2 ( BASE) sunt indicate prin B la dreapta numelui
fi•ierului.
• presa 6 ( SYBL) pentru a afi•a un meniu de simboluri (“,“, ~), care pot fi introduse.
• Pute•i •terge un caracter în înregistrarea numelui de fi•ier prin mutarea cursorul la caracterul pe
care dori•i să-l •terge•i •i apăsa•i D.
3. Apăsa•i w pentru a salva numele de fi•ier •i va afi•a ecranul

programare.
Nume fi•ier
• Înregistrarea unui nume de fi•ier folose•te 17 bytes de memorie.
• Ecranul de înregistrare nume de fi•ier este afi•at dacă apăsa•i

w fără a introduce un nume de fi•ier.
• Pentru a ie•i din ecranul de înregistrare nume de fi•ier •i a reveni la lista de programe fără a
înregistra un nume de fi•ier, apăsa•i J.
• Când vă înregistra•i numele unui program care con•ine binar, octal, zecimal sau hexazecimal,
indicatorul B se adaugă la dreapta numelui fi•ierului.
u uu uu Pentru a introduce un program de
Meniul func•iilor ecranului este utilizat pentru programarea con•ine următorii parametri.
P.365 • { TOP} / {BTM} ... { începând} / {end} program de
P.364 • { SRC} ... { căutare}
• { MENIU} ... { Moduri de meniu}
• { SYBL} ... { Simboluri Meniu}
u uu uu Pentru a schimba modurile într-un program
• presa 4 ( MENIU) atunci când programarea apare pe ecran care prezintă un meniu de
schimbare a modului. Pute•i utiliza acest meniu pentru a schimba în timpul modului de
programare.
• { } STAT / {MAT} / {LIST} / {GRPH} / {DYNA} / {TABL} / {} RECR
P3 Pentru detalii despre fiecare mod, consulta•i „Pentru a selecta un simbol“, iar diferitele sec•iuni ale
manualului care descriu posibilită•ile fiecărui mod.
• Următorul meniu apare atunci când apăsa•i 4 ( MENIU) pentru introducerea unui program care
necesită o bază numerică specială.
• { d ~ o} / {LOG}
354
Exemple de programare 20-2
• presa 6 ( SYBL) pentru a afi•a un meniu de simboluri (“,“, ~, *, /, #), care pot fi introduse într-un
program.
• Presa! Z pentru a afi•a un meniu de comenzi care pot fi utilizate pentru a modifica timpul de
programare setări de ecran de configurare.
• { ENG} / {COOR} / {GRID} / {AXE} / {LABL} / {DISP} / {P / L} / {DRAW} / {derv} /
{ BACK} / {FUNC} / {SIML} / {S-WIN} / {LIST} / {locs} / {T-VAR} / { Σ DSP} / {} RESID
P.5 Pentru detalii cu privire la fiecare dintre aceste comenzi, consulta•i „taste func•ionale meniuri pe
configura•ia ecranului.“
Următorul meniu tastă func•ională apare dacă apăsa•i! Z

la intrarea unui program care con•ine binar, octal, zecimal sau hexazecimal.
• {octombrie}
{ Decembrie} / {Hex} / {Bin} /
Con•inutul real al unui program este identic cu calcule manuale. Iată cum se calculează suprafa•a •i
volumul unui octaedru regulat în timpul func•ionării manuale.
Concept S ................. * C! 9 d * < Valoarea lui A> XW
Volumul V ...........! 9 c / d * < Valoarea lui A> M d w
Pute•i efectua, de asemenea, acest calcul prin atribuirea lungimii de o parte la A. variabilă
Lungimea de o parte A
............ <Valoarea A> are are A w
Concept S ................. * C! 9 d * are A XW
Volumul V ...........! 9 c / d * are A M d w
Dacă pur •i simplu introduce•i calcul manual de mai sus, calculatorul va rula fără oprire de la început
până la sfâr•it. Următoarele comenzi pentru a opri calculul pentru a introduce valori •i afi•area
rezultatelor intermediare.
?: Această execu•ie pauze de comandă a unui program •i afi•ează un punct

întrebare pentru a indica intrarea unei valori care urmează să fie atribuit unei variabile. Sintaxa
acestei comenzi este după cum urmează: → < nume de variabilă>.
^ ^^ ^^: Această execu•ie pauze de comandă a unui program •i afi•ează rezultatul

ultimul calcul ob•inut sau text. Aceasta corespunde unei presiuni w
într-un calcul manual.
P.369 • Pentru detalii complete despre utilizarea acestor comenzi, consulta•i „Comenzi program util“.
355
Următoarele exemple arată cum să utiliza•i de fapt? •i ^.
! W4 (?) are are A 6 ( g) 5 (:)
* C! 9 d * are A x 6 ( g) 5 (^)! 9 c / d * are A M d
! Q sau JJ
u uu uu Pentru a plasa un program de drum
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, utiliza•i f •i c pentru a pune

numele programului pe care dori•i să fie difuzate eviden•iate.
2. Apăsa•i 1 ( EXE) sau w pentru a rula programul.
Să încercăm să înceapă programul pe care am intrat mai devreme.
7 cm 169.7409791 cm 2 161.6917506 cm 3
10 cm 346.4101615 cm 2 471.4045208 cm 3
15 cm 779.4228634 cm 2 1590.990258 cm 3
1 ( EXE) sau w
hw
(Valoarea A)
Rezultatul intermediar produs de ^
ww
ba w
356
Exemple de programare 20-2
• Dacă apăsa•i w când se afi•ează rezultatul final al unui program în timp ce programul va fi
executat din nou.
• Pute•i rula, de asemenea, un program în RUN prin introducerea: Prog „<nume fi•ier>“ w.
p.377
• O eroare apare în cazul în care programul specificat de Prog „<nume de fi•ier>“ nu poate fi
găsit.
357
Dezvoltarea 20-3 unui program
O problemă într-un program •i împiedicând-o să fie difuzate în mod corect este numit un „bug“ •i
eliminarea unor astfel de probleme se nume•te „depanare“. Următoarele simptome indică faptul că
programul con•ine o eroare (bug) •i este necesar ca depanare.
• Mesaje de eroare care apar atunci când programul este pornit
• Rezultatele care nu se potrivesc previziuni
u uu uu Pentru a elimina mesajul de eroare de origine
Un mesaj de eroare similar cu următorul mesaj apare atunci când apare o problemă în timpul
executării unui program.
Când apare acest mesaj, apăsa•i d sau e pentru a afi•a punctul în care a apărut eroarea •i cursorul.
p.436 Verifica•i „Tabelul de mesaje de eroare“ pa•ii pe care ar trebui să ia pentru a remedia situa•ia.
p.360 • presare d sau e nu va afi•a punctul în care a apărut eroarea în cazul în care codul de acces este
protejat.
u uu uu Pentru a elimina erorile din rezultatele originale proaste
Dacă programul conduce la un rezultat care nu se potrive•te cu a•teptările dumneavoastră,

verifica•i con•inutul programului •i să facă modificările necesare. A se vedea „Editarea unui nume
P.365 de fi•ier •i un program“ pentru detalii cu privire la modificarea unui program.
358
20-4 Calculând numărul de octeți utilizat de un
program
Există două tipuri de comenzi: comenzi care utilizează un octet * •i cele care utilizează * 2 bytes de
memorie.
* Un octet este o unitate de memorie care pot fi ac•ionate pentru a stoca date.
• Exemplu comandă 1 octet: sin, cos, tan, log, (,), A, B, C, 1, 2,

etc.
• Exemplu comenzi 2 octe•i: LBL 1, Goto 2 etc.
Când cursorul este vizibil pe un program, fiecare apăsare d sau e

avansarea un octet.
• Pute•i verifica cantitatea de memorie utilizată •i volumul rămas atunci când dori•i, selectând
simbolul MEM pe meniul principal, apoi în modul MEM. A se vedea „Stare memorie (MEM)“ pentru
detalii.
p.24
359
Funcția 20-5 Secret
Când crea•i un program, îl pute•i proteja cu o parolă, astfel încât să fie accesibile pentru persoanele
care cunosc codul. Programele protejate printr-un cod nu poate fi executată, dacă nu •tim codul.
u uu uu Pentru a salva un cod
Exemplu Pentru a crea un fișier de program sub zona numele și

protejat prin parolă CASIO
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, apăsa•i 3 ( NOU)

salva•i numele de fi•ier al noului program.
3 ( NOU)
ZONA
2. Apăsa•i 5 ( Q) apoi introduce•i codul de acces.
5 ( Q)
CASIO
P.353 • Salvarea unui cod de acces este identic cu înregistrarea unui nume de fi•ier.
3. Apăsa•i w pentru a salva numele fi•ierului •i codul. pute•i

Acum a salva con•inutul programului.
• Salvarea unui cod de acces ocupă 16 octe•i de memorie.
• Dacă apăsa•i w fără a se înregistra un cod de acces, numai numele fi•ierului este înregistrat
fără cod.
4. După ce a•i introdus programul, apăsa•i! Q pentru

din dosar •i a reveni la lista de programe. Fi•ierele care sunt protejate printr-un cod sunt indicate
printr-un asterisc la dreapta numelui fi•ierului.
u uu uu Pentru a aminti un program
Exemplu Pentru a aminti de fișier numit zonă care este protejată prin codul
acces CASIO
1. În lista de programe, utilizare f •i c pentru a muta eviden•ierea

numele programului pe care dori•i să-•i amintească.
360
acces secrete 20-5
2. Apăsa•i 2 ( EDIT).
3. Introduce•i codul de acces •i apăsa•i w să-•i amintească programul.
• Mesajul " nepotrivire „Apare atunci când tasta•i un cod gre•it.
361
20-6 Căutarea unui fișier
Există trei moduri de a localiza numele unui anumit fi•ier.
u uu uu Pentru a localiza un fișier derulând numele
Exemplu Pentru a aminti programul numit OCTA derulând

Lista de programe
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, utiliza•i f

•i c să-•i petreacă întreaga listă de nume de
program parcurge până când găsi•i programul
dorit.
2. Atunci când punctul culminant este numele fi•ierului

dorit, apăsa•i 2
(EDIT) pentru a aminti fi•ierul.
u uu uu Pentru a localiza un fișier după nume
Exemplu Efectuați o căutare nume pentru a aminti programul

OCTA numit
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, apăsa•i 3 ( NOU) •i introduce•i

numele fi•ierului pe care dori•i să localiza•i.
p.360 • Dacă fi•ierul pe care îl căuta•i este protejată prin parolă, trebuie să introduce•i, de asemenea, codul de
acces.
3 ( NOU)
OCTA
2. Apăsa•i w să-•i amintească programul.
• Dacă nu există nici un program al cărui nume de fi•ier se potrive•te cu numele introdus, un
nou fi•ier este creat din numele.
u uu uu Pentru a localiza un fișier utilizând inițial
Exemplu Pentru a utiliza căutarea inițială pentru a aminti programul

OCTA numit
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, apăsa•i 6 ( g) 1 ( CBC)

•i introduce•i primele caractere ale fi•ierului dorit.
6 ( g) 1 ( CBC)
octombrie
362
Căutarea unui fișier 20-6
2. Apăsa•i w pentru a începe

nume de fi•ier de căutare.
• Toate fi•ierele care încep cu aceste personaje sunt rechemate.
• În cazul în care nici un program începe cu caracterele pe care le-a•i introdus, mesajul " nu a fost
găsit „Apare pe ecran. În acest caz, apăsa•i J
pentru a anula mesajul de eroare.
3. utilizare f •i c pentru a eviden•ia numele programului

dori•i să o apela•i •i apăsa•i 2 ( EDIT) să-l amintesc.
363
20-7 Date de căutare într-un singur
program
Exemplu de căutare pentru litera „A“, în cadrul programului numit OCTA
1. Reamintim programul.
2. Apăsa•i 3 ( CBC) •i introduce•i datele dorite.
3 ( CBC)
are A
• Nu pute•i utiliza controlul de retur (_) sau comanda de afi•are a rezultatului (^) pentru datele
de căutare.
3. Apăsa•i w pentru a începe căutarea. conţinutul programului

apare pe ecran cu cursorul pe prima apari•ie a datelor specificate.
Indică faptul că căutarea este în curs de desfă•urare.
4. Apăsa•i w pentru a localiza a doua apari•ie.
• În cazul în care nici un meci de date pe care le-a•i specificat, con•inutul programului apare cu
cursorul unde a•i început căutarea.
• În cazul în care programul este afi•at pe ecran, pute•i schimba cursorul în loc să utiliza•i tastele
cursor înainte de a localiza apari•ia următoare. Căutarea este numai din noua pozi•ie a
cursorului atunci când apăsa•i w.
• Când este găsit tipul de date dorit, intrarea unei mi•cări de caractere sau cursorul se termină
căutarea •i indicatorul de căutare dispar de pe ecran.
• Dacă face•i o gre•eală să introduce•i caracterele dorite, apăsa•i A pentru a •terge intrarea •i
începe peste.
364
20-8 Editarea unui nume de fișier și o
program
u uu uu Pentru a edita un nume de fișier
Exemplu Pentru a schimba numele fișierului TRIANGLE COLȚUL
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, utiliza•i f •i c pentru a aduce

punctul culminant pe fi•ierul pe care dori•i să-l redenumi•i, apoi apăsa•i 6 ( g) 2 ( REN).
2. Efectua•i modificările dorite.
DDD
3. Apăsa•i w să se înregistreze numele nou •i pentru a reveni la lista

programe.
• În cazul în care, după modificare, noul nume de fi•ier este identic cu un nume de program stocat în
memorie, mesajul " deja Exists „Apare. În acest caz, pute•i face una dintre următoarele două
opera•ii pentru a corecta situa•ia.
• presa e sau d pentru a •terge eroarea •i a reveni la numele fi•ierului ecranul de

înregistrare.
• presa A pentru a anula noul nume de fi•ier •i introduce•i un nume nou.
u uu uu Pentru a edita un program
1. Găsi•i numele fi•ierului corespunzător în programul pe care dori•i să îl modifica•i.
2. Reamintim programul.
• Metoda utilizată pentru a modifica un program este comparabil cu cel utilizat pentru editarea
p.20 calculelor manuale. Pentru detalii, vezi „Calcule Editarea“.
• Următoarele taste de func•ii sunt, de asemenea, utile atunci când editarea unui program.
1 ( TOP) ....... Mută cursorul

începe programul
2 ( BTM) ....... Mută cursorul

sfâr•itul programului
P.353 Exemplul 2 Pentru a utiliza programul OCTA pentru a crea un program care
calculează suprafața și volumul unui tetraedru regulat atunci când lungimea unei
laturi este cunoscută
365
20-8 Editarea unui nume de fișier și un program
Utiliza•i TETRA ca nume de fi•ier.

A
7 cm cm 2 cm 3
10 cm cm 2 cm 3
15 cm cm 2 cm 3
Formulele utilizate pentru calcularea S •i volumul V al unei zone tetraedru regulat, cu o lungime de
o parte este cunoscută sunt următoarele.
2
S = 3 A 2 V = A ---- 3
12
Următoarele măsuri pentru a introduce programul.
Lungimea de o parte A ..! W4 (?) are are A 6 ( g) 5 (:)
Zona ............................. S! 9 d * are A x6 ( g) 5 (^)
Volumul V .......................! 9 c / bc * are A M d
Compara•i acest lucru cu programul realizat pentru a calcula suprafa•a •i volumul unui octaedru
regulat.
Lungimea de o parte A ..! W4 (?) are are A 6 ( g) 5 (:)
Concept S ............................. * C! 9 d * are A x6 ( g) 5 (^)
Volumul V .......................! 9 c / d * are A M d
Pute•i produce programul TETRA prin efectuarea următoarelor modificări în programul OCTA.
• •terge•i c * ( indicat printr-o linie ondulată)
• înlocui•i d de bc ( indicat printr-o linie solidă)
Acum, să Octa pentru a produce schimbarea programului TETRA.
1. Schimbarea numelui primului.
6 ( g) 2 ( REN) TETRA
2. Apoi schimba con•inutul.
2 ( EDIT)
eeee DD
366
Editarea unui nume de fișier și un program 20-8
CD-ul! [ bc
!Q
Fie acum programul a început.
7 cm 84.87048957 cm 2 40.42293766 cm 3
10 cm 173.2050808 cm 2 117.8511302 cm 3
15 cm 389.7114317 cm 2 397.7475644 cm 3
1 ( EXE) sau w
hw
(Valoarea A)
ww
ba w
367
20-9 Ștergerea unui program
Există două metode pentru a elimina numele unui fi•ier •i programul corespunzător.
u uu uu Pentru a șterge un program specific
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, utiliza•i f •i c pentru a aduce

punctul culminant pe numele programului pe care dori•i să-l •terge•i.
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge programul selectat sau 6

(NO) pentru a abandona opera•ia fără a •terge nimic.
u uu uu Pentru a șterge toate programele
1. În timp ce lista de programe este pe ecran, apăsa•i 5 ( DEL · A).
2. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a •terge toate programele sau 6 ( NO)

pentru a abandona opera•ia fără a •terge nimic.
• De asemenea, pute•i •terge toate programele Modul MEM. A se vedea „Memorie Eliminarea
P.26 con•inutului“ pentru detalii.
368
20-10 program util Comenzi
În plus fa•ă de comenzile de calcul, calculatorul oferă o gamă largă de operatori rela•ionale •i
comenzi de salt, care pot fi utilizate pentru a crea programe care vor facilita calculele.
Programare Meniu
Presa! W pentru a afi•a meniul programului.
• { COM} / {CTL} / {JUMP} / {CLR} / {DISP} / {REL} / {I / O}
• {?} {...} intrare de comandă
• ^ {} ... {} Control ie•ire
• { :} ... {comanda} multi-declara•ie
k kk kk COM (bucle și meniul de control ramificare

condiționată)
Selectarea {COM} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• { Dacă} / {Apoi} / {else} / {I-End} / {Pentru} / {a} / {Etapa} / {următor} / {whle} / {WEND} / {Do} / {Lp-W}
... comandă {if} / {} Apoi / {else} / {IfEnd} / {Pentru} / {} Pentru a / {} Etapa / {} următor / {} În timp ce / {WhileEnd} / {}
Do / {} LpWhile
k kk kk CTL (ordinele de control Meniu

programare)
Selectarea {CTL} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• { Prog} / {RTRN} / {Brk} / {Oprire} ... comanda Prog {} / {return} / {pauză} / {Oprire}
k kk kk JUMP (meniul de comandă salt)

Selectarea {JUMP} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• { Lbl} / {} Goto ... Controlul LBL {} / {} Goto
• { ⇒} ... { de control salt}
• { ISZ} / {} DSZ ... { salt •i increment} / {salt •i decrementare}
k kk kk CLR (meniu clar de comandă)

Selectarea {CRJ} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• { Text} / {Grph} / {list} ... •tergerea {text} / {} grafic / {list}
369
20-10 Utile Programul Comenzi
k kk kk DISP (Meniul de comandă)

Selectarea {DISP} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
u { Stat} / {Grph} / {} Dyna ... Plot grafic statistic {} / {graph} / {graph

dinamic}
u { F-Tbl} ... { meniu de control Tabelul •i graficul} Parametrii care apar în meniul anterior sunt
după cum urmează.
• { Tab} / {G-Con} / {G} Plt ... {Comanda DispF-Tbl} / {} DrawFTG-Con /

{DrawFTG-Plt}
u { R-Tbl} ... { calcul •i formulă recursie}

Parametrii care apar în meniul anterior sunt după cum urmează.
• { Tab} / {Web} / {an-Cn} / { Σ Are Cn} / {an-Pl} / { Σ Are Pl} ... Controlul {DispR-Tbl} /
DrawWeb {} / {DrawR-Con} / {DrawR Σ- Con} / {DrawR-Plt} / {DrawR Σ- Plt}
k kk kk REL (Controlul operatorilor relaționale cu salt

condiționată)
Selectarea {REL} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• = {} / { GGG GG} / {>} / {<} / { ≥} / {} ≤ ... operatori rela•ionali = {} / { G} / {>} / {<} / { ≥} / {} ≤
k kk kk I / O (intrare / ieșire de control)

Selectarea {I / O} din meniul programului afi•ează următorul meniu func•ii.
• { GPTA} / {Gtky} / {} Trimitere / {Recv} ... Localiza•i comanda {} / {Getkey} / {Trimitere (} /

{Primire (}
• Meniul func•ie este prezentat într-o manieră u•or diferită atunci când un program con•ine binar,
octal, zecimal sau hexazecimal, dar func•iile de meniu sunt acelea•i.
370
20-11 Command Reference
k kk kk Indicele comenzilor
Break ................................................. .................................... 377
ClrGraph ................................................. .............................. 381
ClrList ................................................. ................................... 381
ClrText ................................................. .................................. 382
DispF-Tbl, DispR-Tbl ........................................... ................. 382
~ Do LpWhile ............................................... ........................... 376
DrawDyna ................................................. ............................ 382
DrawFTG-Con DrawFTG-Plt ........................................... 382 ....
DrawGraph ................................................. ........................... 383
DrawR-Con DrawR-Plt ........................................... .............. 383
DrawR Σ- Con DrawR Σ- Plt ................................................. ... 383
DrawStat ................................................. .............................. 383
DrawWeb ................................................. ............................. 384
Ds ................................................. ....................................... 379
Pentru ~ la ~ următor ............................................. ............................ 374
Pentru ~ la ~ ~ Pasul următor ........................................... ..................... 375
Getkey ................................................. .................................. 384
Du-te ~ LBL ............................................... ................................ 380
Dacă ~ Apoi ............................................... ................................... 373
În cazul în care ~ ~ Apoi Else ............................................. ........................... 374
În cazul în care ~ ~ Apoi Else ~ IfEnd ........................................... ................... 374
În cazul în care ~ ~ Apoi IfEnd ............................................. .......................... 373
ISZ ................................................. ......................................... 380
Localiza•i ................................................. .................................. 385
Prog ................................................. ...................................... 377
Primire (................................................ ............................... 386
Întoarcere ................................................. .................................. 378
Trimite (................................................ ................................... 386
Oprire ................................................. ...................................... 378
In timp ce ~ WhileEnd ............................................... .................... 376
? (Control de intrare) ............................................ ............ 372
^ ( Ie•ire de control) .............................................. ....... 372
(Controlling instruc•iuni multiple) .................................. 373
_ ( Înapoi) ................................................ ............................ 373
⇒ (Cod Salt) ............................................. .................... 381
=, G, >, <, ≥, ≤ ( Operatori rela•ionali) ............................. 387
371
Conven•iile utilizate în această sec•iune în descrierea diferitelor comenzi sunt.
text cu caractere aldine ... Comenzi •i al•i parametri care trebuie

să fie întotdeauna introduse cu caractere aldine.
Acolade {} ........................ Parantezele sunt folosite pentru a indica
număr de parametri de care trebuie să fie selectată atunci când
se folose•te o comandă. Nu introduce•i acolade atunci când
introduce•i o comandă.
[Cârligele] ........................... Parantezele pătrate sunt utilizate pentru a indica

parametrii sunt op•ionale. Nu introduce•i cârlige atunci când
introduce•i o comandă.
Numerică Expresiile ... expresii numerice, cum ar fi 10, 10 +
20, A, indică constante, calcule, constante numerice, etc ..
caractere alfabetice .. Caracterele alfabetice indică

lan•uri, cum ar fi AB.
k kk kk Comenzile de bază de intrare de comandă Funcție (?): Cerere pentru a

introduce o valoare care urmează să fie atribuit unei variabile în timpul programării.
sintaxa: → < numele variabilei>

exemplu: → _ A
Descriere:
1. Această comandă se întrerupe executarea programului •i vă solicită să introduce•i o valoare sau o
expresie care va fi atribuit unei variabile. Atunci când comanda de intrare este executată, „?“ apare
pe ecran •i a•teaptă de calcul pentru valoarea care urmează să fie introdusă.
2. Răspunsul la această comandă trebuie să fie o valoare sau o expresie, expresia nu poate fi un
multi-declara•ie.
Ieșire de control (^ ^^)

^^
funcţia: Afi•ează un rezultat intermediar în timpul execu•iei programului.

Descriere:
1. Această comandă de execu•ie program de întreruperi de moment •i afi•ează alfa de caractere de
text sau rezultatul calculului imediat înainte de a comanda.
2. Comanda de ie•ire ar trebui să fie utilizate în loca•ii unde v-ar apăsa în mod normal, butonul w în
timpul unui calcul manual.
372
Command Reference 20-11
comandă Multi-declarație (:) Funcție: Se conectează două declara•ii pentru ca acestea să

fie executate în ordine, fără întrerupere.
Descriere:
1. Spre deosebire de comanda de ie•ire (^), situa•iile legate de această comandă sunt executate
non-stop.
2. Comanda multi-declara•ie poate fi utilizată pentru a lega două expresii de calcul sau două
comenzi.
3. Pute•i utiliza o întoarcere indicată de (_) în loc de comanda multi-declara•ie.
Înapoi (_ __
__)
funcţia: Se conectează două declara•ii pentru ca acestea să fie executate în ordine, fără întrerupere.
Descriere:
1. Rentabilitatea func•ionează în acela•i mod ca •i comanda multi-declara•ie.
2. Utilizarea din spate în loc de comanda multi-declara•ie face citirea programului afi•at.
k kk kk Controale bucle condiționale și conexiuni

(COM)
• Definirea a, b, c, d, e ... ca instruc•iuni.
• Separările dintre instruc•iuni pot fi „_“, „“ sau „^“.
În exemplele de mai jos vom folosi „:“.
• Noi spunem că un test este adevărat dacă este verificat •i este fals în caz contrar.
exemplu: Dacă A> 3 este valabil pentru A = 5.
Dacă ~ Atunci
sintaxa: Dacă <condi•ie>: Atunci a: b: c: d: e ... Dacă testul este adevărat, instruc•iunile de a, b, c, d, e
... sunt executate. În cazul în care testul este fals, programul începe de la începutul programului.
Dacă ~ Apoi ~ If End
sintaxa: Dacă <condi•ie>: Atunci a: b: c: If End: d: e ... etc ... În cazul în care testul este
adevărat, instruc•iunile de a, b, c, d, e ... sunt executate. În cazul în care testul este fals,
instruc•iuni, e ... sunt executate.
373
În cazul în care ~ ~ Apoi Else
sintaxa: Dacă <condi•ie>: Apoi a: b: c: d Else: e: f ... etc ...
În cazul în care testul este adevărat, a, b, c sunt executate •i programul începe de la începutul programului.
În cazul în care testul este fals, d, e, f ... sunt executate.
Dacă ~ Apoi ~ ~ Else If End
sintaxa: Dacă <condi•ie>: Apoi a: b: c: d Else: e: If End: f: g: etc ... Dacă testul este adevărat,
a, b, c, f, g sunt executate. Dacă testul este fals, d, e, f, g sunt executate.
Pentru Funcția ~ la ~ următor: Această comandă repetă totul între Pentru instruc•iuni (de la) •i
declara•ia următor (următoare). Valoarea ini•ială este atribuită variabilei de control cu prima executare,
iar această variabilă este incrementat cu fiecare execu•ie. Executarea continuă până când valoarea
variabilei de referin•ă atinge valoarea finală.
sintaxa:
_
Pentru <valoare ini•ială> → < Referin•ă numele variabilei> La <value end> :
^
_
<Statement> : următor
^
setări:
• Numele variabilei de referin•ă: de la A la Z

• Valoarea ini•ială: valoare sau expresie care produce o valoare (adică păcatul. x A, etc.)
• Valoarea finală: valoare sau expresie care produce o valoare (adică păcatul. x A, etc.)
Descriere:
1. Atunci când valoarea ini•ială a variabilei de referin•ă este mai mare decât valoarea finală, executarea
continuă din următoarea declara•ie în continuare, fără a se executa instruc•iunile între Pentru •i Next.
2. Pentru declara•ia trebuie să aibă întotdeauna o declara•ie În continuare corespunzătoare, iar următoarea declara•ie
trebuie să vină întotdeauna după ei corespunzătoare pentru declara•ie.
3. Următoarea declara•ie define•te sfâr•itul buclei create de ~ Pentru continuare, •i ar trebui să fie
întotdeauna incluse. În caz contrar, apare o eroare.
exemplu: pentru 1 → A La 10_
A × 3 → B_ B ^
Următoarea
374
Pentru ~ Pentru ~ ~ Pasul următor Funcția: Această comandă repetă totul între Pentru
instruc•iuni •i declara•ia următor. Valoarea ini•ială este atribuită variabilei de control cu prima execu•ie,
iar valoarea modificărilor variabilei de referin•ă în func•ie de valoarea incrementului pe fiecare
execu•ie. Executarea continuă până la valoarea variabilei de referin•ă depă•e•te valoarea de sfâr•it.
sintaxa:
Pentru <valoare ini•ială> → < Referin•ă numele variabilei> La <value end>
_: ^
Pasul <value increment> următor
setări:
• Numele variabilei de referin•ă: de la A la Z
• Valoarea ini•ială: valoare sau expresie care produce o valoare (adică păcatul. x A, etc.)
• Valoarea finală: valoare sau expresie care produce o valoare (adică păcatul. x A, etc.)
• Valoarea Increment: valoare numerică (omi•ând această valoare necesită un increment 1)
Descriere:
1. Această comandă este, în principiu identic Pentru ~ la ~ următor. Singura diferen•ă este că pute•i
specifica increment.
2. Omiterea acestei valori necesită 1 ca increment.
3. Definirea unei valori ini•iale mai mici decât valoarea finală •i un rezultat pozitiv incremente
incrementare variabila de referin•ă pentru fiecare execu•ie. Definirea unei valori ini•iale mai mare la
valoarea finală •i incrementul negativ scade valoarea variabilei de referin•ă pentru fiecare execu•ie.
exemplu: pentru 1 → A La Pasul 10 0.1_

A×3→B_B^
Următoarea
375
~ Do LpWhile
funcţia: Acest lucru se repetă comandă specifică comenzile Do •i LpWhile ca starea sa este
adevărată. Testul se efectuează în conformitate cu instruc•iunile.
sintaxa:
_
face : ~ LpWhile <expresie>
^
setări: expresie
Descriere:
1. Această comandă repetă comenzile con•inute în bucla, atâta timp cât starea lui este adevărată.
Atunci când condi•ia devine falsă, executarea continuă din declara•ia următoare instruc•iunii
LpWhile.
2. Deoarece starea vine după LpWhile de instruc•iuni, condi•ia este testată (verificată), după care
toate comenzile din bucla sunt executate.
exemplu: do_
? → O A_ × 2 → B ^
B_ LpWhile B> 10
In timp ce ~ WhileEnd
funcţia: Această comandă se repetă comenzi specifice În timp ce •i WhileEnd ca starea sa este
adevărată. Testul este réallsé înainte de instruc•iuni.
sintaxa:
_
In timp ce <expresie> : ~ WhileEnd
^
setări: expresie
Descriere:
1. Această comandă repetă comenzile con•inute în bucla, atâta timp cât starea lui este adevărată.
Atunci când condi•ia devine falsă, executarea continuă din declara•ia următoare instruc•iunii
WhileEnd.
2. Deoarece starea vine după instruc•iuni în timp, acesta este testat (verificat) înainte de comenzile
din bucla sunt executate.
• Vor exista 10 display-uri „bune“.
exemplu: 10 → A_
In timp ce A> 0_
A - 1 → A_ "BUN"
_ WhileEnd
376
k kk kk Programul de control Comenzi (CTL) Break Funcție: Acest control întrerupe

executarea unei bucle •i continuă din următoarea comandă după bucla.
sintaxa: _ pauză
Descriere:
1. Acest control întrerupe executarea unei bucle •i continuă din următoarea comandă urmând bucla.
2. Această comandă poate fi utilizată pentru a întrerupe executarea Pentru instruc•iuni Do •i în timp.
exemplu: In timp ce A> 0_

Dacă A> 2_ Apoi Break_ IfEnd_ WhileEnd_ N- • ••••• Executat dupa
întreruperea dacă A> 2
Prog Funcție: executie Comanda specifica a unui alt program ca •i o subrutină. În modul
RUN, această comandă execută un nou program.
sintaxa: Prog „nume de fi•ier“ _

exemplu: Prog "ABC" _
Descriere:
1. Chiar dacă această comandă se află în interiorul unei bucle, se rupe imediat bucla •i
lansează subrutina.
2. Această comandă poate fi folosit ori de câte ori este necesar ca în interiorul unui program principal
pentru a subrutine de apel care efectuează sarcini specifice.
3. O subrutină poate fi utilizat în mai multe locuri în cadrul aceluia•i program principal, sau poate fi
numit de o serie de programe majore.
programul principal subrutine
A D
Prog "D"
C E eu J
Prog "C"
Prog "E" Prog "I" Prog "J"
nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4
4. Apelarea unui subrutină se execută de la început. În cazul în care executarea subrutina este
completă, revenirea la programul principal continuă din declara•ia după comanda Prog.
377
5. Un Du-te ~ LBL comanda in interiorul unei subrutine este în interiorul valid numai că subrutina.
Nu poate fi folosit pentru a sări la o etichetă în afara de subrutina.
6. În cazul în care subrutina corespunzător numelui fi•ierului specificat de comanda Prog

nu există, apare o eroare.
7. În RUN, intrarea comenzii Prog •i apăsând tasta de w

a pornit programul desemnat de comanda.
întoarcere
funcţia: Această comandă se întoarce de la o subrutină la programul ini•ial.
sintaxa: Întoarcere _
Descriere:
Executarea comenzii de întoarcere în interiorul unei rutine principal opre•te executarea

programului.
exemplu: Prog "A" Prog "B"

1 → A_ pentru A → B La 10_
Prog "B" _ B + 1 → C_ C ^
Next_ de
retur
Programul de execu•ie în fi•ierul A prezintă rezultatul opera•iei (11).
Oprire
funcţia: Această comandă se termină executarea unui program.
sintaxa: _ Oprire
Descriere:
1. Această comandă se termină execu•ia programului.
2. Executarea acestui interiorul comanda unei bucle se termină executarea programului, fără a se
produce o eroare.
exemplu: pentru 2 → I Pentru a 10_

Dacă I = 5_
Apoi, "STOP": Stop_ IfEnd_
Urmatorul
Acest program de cont de la 2 la 10. Cu toate acestea, atunci când numărul ajunge la 5,
se termină este afi•at de execu•ie •i mesajul „STOP“.
378
k kk kk Jump Comenzi (JUMP)
ds
funcţia: Această comandă este un salt numărului care decrementează valoarea unei variabile de
referin•ă cu o unitate, apoi sare atunci când valoarea variabilei este zero.
sintaxa:
Valoare variabilă G GG GG 0
_
Ds <numele variabilei>: <instructiune> : <Statement>
^
Valoarea variabilei = 0
setări:
Nume variabilă: de la A la Z, r θ
[Exemplu] DSZ B: decrementare valoarea atribuită variabilei B de către unul.
Descriere:
Această comandă decrementează valoarea unei variabile de referin•ă cu o unitate •i teste, atunci
(cecuri). Dacă valoarea curentă este zero, executia continua cu următoarea instruc•iune. Dacă
valoarea este zero, executare sare la instruc•iunea următoare multiplu de control pentru instruc•iuni
(:), comanda de afi•are a rezultatului (^) sau comanda de retur. (_).
exemplu: 10 → A: 0 → C:
LBL 1: → B: B + C → C: DSZ A:
Mergi la 1: C ÷ 10
Programul vă cere să introduce•i 10 valori, apoi se calculează media intrărilor.
379
Du-te ~ LBL
funcţia: Această comandă efectuează un salt necondi•ionat la o loca•ie specificată.
sintaxa: Du-te la <valoare sau variabilă> ~ lbl <valoare sau variabilă>
setări: Valoarea (0 până la 9), variabilă (de la A la Z, r θ)
Descriere:
1. Această comandă este format din două componente: Du-te n (n fiind o valoare de la 0 la
9) •i LBL n (n fiind valoarea definită de Goto). Acest program de salt de execu•ie comandă către
LBL-declara•ia a cărei valoare meciuri, care a fost specificată de Goto-declara•ie.
2. Această comandă poate fi utilizată pentru a reveni la începutul unui program sau pentru a sări la
orice punct în program.
3. Această comandă poate fi combinat cu salturi condi•ionate •i numărul de salturi.
4. În cazul în care nu există nici o LBL-declara•ie a cărei valoare specificată meciuri de

Goto-declara•ie, apare o eroare.
exemplu: → A :? → B: LBL 1:
? → X: A × X + B ^ Mergi la 1
Acest program calculează y = AX + B la numărul de valori pe care dori•i să le

introduce•i pentru fiecare variabilă. Pentru a abandona executarea acestui program,
apăsa•i A.
Funcția ISZ: Această comandă este un salt numărului care incrementează valoarea variabilei de
referin•ă cu o unitate, apoi sare atunci când valoarea variabilei este zero.
sintaxa:
Valoare variabilă G GG GG 0
_
ISZ <numele variabilei>: <instructiune> : <Statement>
^
Valoarea variabilei = 0
setări:
Nume variabilă: de la A la Z, r θ
[Exemplu] ISZ A: Incrementează valoarea atribuită unei variabile cu unu.
Descriere:
Această comandă incrementează valoarea unei variabile de referin•ă cu o unitate, iar apoi testele
(controale). Dacă valoarea curentă este zero, executia continua cu următoarea instruc•iune. Dacă
valoarea este zero, executare sare la următoarea declara•ie comanda multi-declara•ie (:), comanda
de afi•are a rezultatului (^) sau controlul feedback-ul (_).
380
⇒ (Codul Salt)
funcţia: Acest cod este folosit pentru a configura condi•ii pentru un salt condi•ionat. Saltul este
executat atunci când condi•iile sunt false.
sintaxa:
real
_
<Stânga> <operatorul rela•ional> <partea dreapta> ⇒ < instruc•iuni> : <Statement>
^
fals
setări:
stânga / dreapta lateral: variabilă (de la A la Z, r θ) variabilă expresie constantă numerică (ca A × 2)
rela•ională Operator =, G
P.387 GG GG >, <, ≥, ≤
Descriere:
1. salt condi•ionat compară con•inutul a două variabile sau rezultatele a două expresii, iar saltul este
executat sau nu în func•ie de rezultatele compara•iei.
2. În cazul în care rezultatul compara•iei este adevărată, executarea continuă din declara•ia după
comanda ⇒. În cazul în care rezultatul compara•iei este fals, executare sare declara•iile după
comanda multi-declara•ie (:), comanda de afi•are (^), sau control retur (_).
exemplu: LBL 1: → Pentru:

A> 0 ⇒ A ^ Goto 1
Cu acest program, intrarea valorii zero sau o valoare mai mare calculează •i afi•ează rădăcina
pătrată a valorii de intrare. Intrarea o valoare mai mică decât zero înapoi la mesajul de intrare cu
nici un calcul.
k kk kk Șterge Comenzi (CRJ)
ClrGraph
funcţia: Această comandă •terge ecranul grafic.
sintaxa: ClrGraph_
Descriere: Această comandă •terge ecranul grafic în timpul execu•iei programului.
ClrList
funcţia: Această comandă •terge datele din lista.
sintaxa: ClrList_
Descriere: Această comandă •terge con•inutul listei selectate în prezent (Lista 1 în lista de 6)
în timpul execu•iei programului.
381
ClrText
funcţia: Această comandă •terge ecranul de text.
sintaxa: ClrText_
Descriere: Această comandă •terge textul de pe ecran în timpul execu•iei programului.
k kk kk Afișare Controale (DISP)
DispF-Tbl, DispR-Tbl
funcţia: Aceste comenzi afi•ează tabele numerice.
sintaxa:
DispF-tbl_
DispR-tbl_
Descriere:
1. Aceste comenzi generează tabele numerice în timpul execu•iei programului pe baza

condi•iilor definite în program.
2. DispF-Tbl generează un tabel func•ie, în timp ce DispR-Tbl generează un tabel recursivitate.
DrawDyna
funcţia: Această comandă execută o remiză dinamic Graph.
sintaxa: DrawDyna_
Descriere: Această comandă execută un grafic dinamic trage pe parcursul unui program în func•ie de
calea de condi•ii care au fost definite în program.
DrawFTG-Con DrawFTG-Plt
funcţia: Aceste comenzi grafic func•ii.
sintaxa:
DrawFTG-Con_
DrawFTG-Plt_
Descriere:
1. Aceste comenzi grafic func•ii, în conformitate cu condi•iile care au fost definite în program.
2. DrawFTG-Con produce un grafic tip de conectare, în timp ce DrawFTG-Plt produce un grafic de tip
complot.
382
DrawGraph
funcţia: Această comandă atrage un grafic.
sintaxa: DrawGraph_
Descriere: Această comandă atrage un grafic în func•ie de condi•iile care au fost stabilite în
program.
DrawR-Con DrawR-Plt
funcţia: Aceste comenzi grafic expresii recursie are n ( b n) ca axa verticală •i n ca axa orizontală.
sintaxa:
DrawR-Con_
DrawR-Plt_
Descriere:
1. expresii recursie Aceste comenzi grafic are n ( b n) ca axa verticală •i n ca axă orizontală în
conformitate cu condi•iile care au fost definite în program.
2. DrawR-Con produce un grafic tip de conectare, în timp ce DrawR-Plt produce un grafic de tip
complot.
DrawR Σ- Con DrawR Σ- Plt
funcţia: Aceste comenzi grafic expresii recursie Σ are n ( Σ b n) ca axa verticală •i n ca axa
orizontală.
sintaxa:
DrawR Σ- Con_
DrawR Σ- Plt_
Descriere:
1. expresii recursie Aceste comenzi grafic Σ are n ( Σ b n) ca axa verticală •i n ca axă orizontală în
conformitate cu condi•iile care au fost definite în program.
2. DrawR Σ- Con produce un grafic tip de conectare, în timp ce DrawR Σ- Plt

produce un grafic cu puncte separate.
DrawStat
funcţia: Această comandă atrage un grafic statistic.
sintaxa:
DrawStat_
Descriere:
Această comandă atrage un grafic statistic, în conformitate cu condi•iile care au fost definite în
program.
383
DrawWeb
funcţia: Această comandă grafice convergen•ă / divergen•ă de expresie recursie (WEB

grafic).
sintaxa: DrawWeb [numele expresiei recursie], [numărul de linii] _
exemplu: DrawWeb are n + 1 ( b n + 1), 5_
Descriere:
1. Această comandă grafice convergen•ă / divergen•ă de expresie recursie (WEB grafic).
2. Omiterea defini•iei numărului de linii de caietul de sarcini în mod automat 30, implicit.
k kk kk comenzi de intrare / ieșire (I O /) Getkey Funcție: Această comandă se comportă ca

un variabilă care ia valoarea corespunzătoare codului ultimei taste apăsate.
sintaxa: Getkey_
exemplu: Conectarea cu LBL 1, LBL

Lbl 2 sau 3, într-o buclă de presare
79 69 59 49 39 29
1, 2 sau 3
78 68 58 48 28
LBL 0
38 27
Getkey = 72 => 1 = Goto 77 67 57 47 37
Getkey 62 => 2 = Goto Getkey 76 66 56 46 36 26
52 => 3 Mergi Mergi la 0 75 65 55 45 35 25
74 64 54 44
• Bucla va porni în sine, până când nu există nici 73 63 53 43 33
o apăsare de tastă.
72 62 52 42 32
71 61 51 41 31
384
localiza
funcţia: Această comandă afi•ează caractere alfanumerice dintr-o anumită loca•ie a ecranului
de text.
sintaxa:
Localiza•i <numărul coloanei>, <numărul liniei>, <value> Găsi•i <numărul coloanei>,
<numărul liniei>, <variabila nume> Găsi•i <numărul coloanei>, <numărul liniei> „<string >
"[Exemplu] Localiza•i 1, 1," AB „_
setări:
• Număr linie: numărul 1 până la 7

• Numărul de coloană 1 la numărul 21
• Valoare: numerică
• Numele variabilei: de la A la Z
• String: String
Descriere:
valori afi•ează 1. Această comandă (inclusiv con•inutul variabile) sau text dintr-o anumită loca•ie de
pe ecran.
2. Linia este desemnată de o valoare de la 1 la 7 •i coloana este printr-o valoare de 1 la 21.
(1, 1) → ← (21: 1)
(1, 7) → ← (21, 7)
exemplu: cls_
Găsi•i 7, 1, "CASIO CFX"
Acest program afi•ează textul „CASIO CFX“ în centrul ecranului.
• În unele cazuri, comanda ClrText trebuie să fie executată înainte de programul precedent a
început.
385
k kk kk Controale de intrare / ieșire cu un analizor (CASIO

Data Analyzer)
Primire (
funcţia: Această comandă prime•te un analizor de date (CASIO Data Analyzer).
sintaxa: Primirea (<date>)
Descriere:
1. Această comandă prime•te un analizor de date (CASIO Data Analyzer).
2. Datele pot fi primite de la un analizor (CASIO Data Analyzer) folosind această comandă sunt
următoarele:
• Valorile individuale atribuite variabilelor
• Data Matrix (toate valorile - valorile individuale nu pot fi specificate)
• Listele de date (toate valorile - valorile individuale nu pot fi specificate)
• diagrame de date
Trimite (
funcţia: Această comandă trimite date la un analizor (CASIO Data Analyzer).
sintaxa: Trimitere (<date>)
Descriere:
1. Această comandă trimite date la un analizor (CASIO Data Analyzer).
2. Următoarele date pot fi trimise prin această comandă.
• Valorile individuale atribuite variabilelor
• Data Matrix (toate valorile - valorile individuale nu pot fi specificate)
• Listele de date (toate valorile - valorile individuale nu pot fi specificate)
386
k kk kk Relational Operatorii salt condiționat (REL)
=, GGG GG >, <, ≥, ≤
funcţia: Operatorii relationale sunt utilizate cu comanda salt condi•ionat.
sintaxa:
_
<Stânga> <operatorul rela•ional> <partea dreapta> ⇒ < instruc•iuni> : <Statement>
^
setări:
Stânga / partea dreapta: variabilă (de la A la Z, r θ) expresie constantă numerică variabilă (cum ar fi:
A × 2) operatorul rela•ional: =, G
GG GG >, <, ≥, ≤
Descriere:
1. Următoarele •ase operatori rela•ionale pot fi utilizate în comanda salt condi•ionat.
<Stânga lateral> = <partea dreapta>: true atunci când <din stânga> este egală cu <partea dreapta> <partea stanga> G
GG GG < partea dreapta>: true când <plecat> nu este egal cu <partea dreapta>
<Left >> <partea dreapta>: true atunci când <din stânga> este mai mare decât <partea
drept>
<Stânga> << partea dreapta>: true atunci când <din stânga> este mai mică de <dreapta> <partea stângă> ≥ < partea
dreapta>: true atunci când <din stânga> este mai mare sau egal cu <laterală
drept>
<Stânga> ≤ < partea dreapta>: true atunci când <din stânga> este mai mică sau egală cu <partea dreapta>
P.381 2. A se vedea " ⇒ ( Salt cod) „pentru modul de utilizare a salt condi•ionat.
387
20-12 Text Afișare
Doar pune un text în ghilimele pentru a include într-un program. Acest text va fi afi•at în timpul
execu•iei programului, ceea ce înseamnă că pute•i adăuga etichete la solicitările de intrare •i rezultate.
program Vizualizare
?→X ?
"X =?" → X X=
• În cazul în care textul este urmat de o formulă de calcul, asigura•i-vă că pentru a introduce
o comandă de afi•are (^), o linie nouă (_) sau comanda multi-declara•ie (:) între text •i
calcul.
• În cazul în care sunt introduse mai mult de 21 de caractere, textul în mod automat la linia următoare.
Ecranul defilează automat atunci când textul umple întregul ecran.
388
20-13 Utilizarea funcțiilor de calculator
într-un program
k kk kk operațiunile utilizatorului pe rândurile matricii în

un program de
p.80 Aceste controale vă permit să lucreze pe liniile de o matrice dintr-un program.
• Pentru acest tip de program, asigura•i-vă că folosi•i modul MAT pentru a intra în matrice, apoi
du-te în Modul PRGM pentru a introduce programul.
• presa 4 ( MENIU) 2 ( MAT).
u uu uu Pentru a face schimb de conținutul a două rânduri (Swap)
Exemplul 1 Pentru a face schimb valorile liniei 2 și linia 3 în

următoarea matrice:
01 februarie
Matricea A = 3 4
06 mai
Sintaxa pentru acest program este după cum urmează.
Swap A, 2, 3
nume Matrix
Rularea acestui program produce următorul rezultat.
(Fashion MAT)
u uu uu Pentru a calcula un produs scalar ( ` `` `` rând)
Exemplul 2 Pentru a calcula produsul scalar al rândului 2 al matricei

în exemplul 1, prin aceasta înmulțirea cu 4
` Rândul 4, A, 2
Nume multiplicatorul
Matrix
(Fashion MAT)
389
20-13 Utilizarea funcțiilor de calculator într-un program
u uu uu Pentru a calcula produsul scalar și adăugați rezultatul la un alt rând ( `

`` `` Rând +)
Exemplul 3. Pentru a calcula produsul scalar al rândului 2 al matricei

citat în exemplul 1, prin înmulțirea cu 4, și se adaugă rezultatul la linia 3
` Row + 4, A, 2, 3
Nume multiplicatorul
Matrix
(Fashion MAT)
u uu uu Pentru a adăuga două rânduri (Row +)
Exemplul 4. Se adaugă linia 2 și linia 3 a matricei menționat

Exemplul 1
Row + A, 2, 3
nume Matrix
(Fashion MAT)
k kk kk Utilizarea funcțiilor grafic într-un program

• m PRGM W4 ( MENIU) 4 ( GRPH)
p.112 Pute•i încorpora func•ii grafic într-un program pentru a desena grafice complexe •i grafice suprapuse.
Diferitele sintaxe necesare pentru programarea func•iilor grafice sunt.
• afi•a
Vizualiza•i fereastra -5, 5, 1, -5, 5, 1_
• intrare func•ia de grafică • Comenzile sunt ob•inute prin sublinia•i

Y = _..... Type Setează tipul de grafic. „X 2 - 3 " → Y1_ apăsând butoanele în func•ie de
numărul corespunzător, de ex 2.
• Graphing
DrawGraph_
Exemplu de program
1 ClrGraph_ 1! W612
2 View Window -10, 10, 2, -120, 150, 50_ 2! 31J
390
Utilizarea funcțiilor de calculator într-un program 20-13
3 Y = Type_ 3 4431
„X ^ X ^ 4-3-24X 2 + 4X + 80 " → Y1_ 4 J 41JJ

4
5 G conform 1_ 5 4411J
6 portocaliu G1_ 6 42
DrawGraph W622
culoare
7 7!
Rularea programului produce rezultatele prezentate aici.
k kk kk Utilizarea funcțiilor dinamice într-un grafic

program
p.182 Utilizarea func•iilor dinamice grafic într-un program poate repeta piesele unui grafic dinamic. Definirea
gamei graficului dinamic in cadrul unui program se realizează după cum urmează.
• m PRGM W4 ( MENIU) 5 ( DYNA)
• Plaja dinamică Graph
1 → D start_ 5 → D
• Comenzile sunt ob•inute prin sublinia•i
END_ 1 → D pitch_ apăsând butoanele în func•ie de numărul
corespunzător, de ex 2.
exemplu programul
ClrGraph_
View Window -5, 5, 1, -5, 5, Y = 1_ Type_
"AX + 1" → Y1_

1 J 41JJ
1
2 D conform 1_ 2 451
3 D Var A_ 3 3
1 → 4 D start_ 4 J 51
5 → 5 D END_ 5 2
1 → 6 D pitch_ 6 3
7 DrawDyna 7! W623
↑
↓
391
k kk kk Utilizarea funcțiilor de masă și într-un grafic

program
• m PRGM W4 ( MENIU) 4 ( GRPH)
P.206 Utilizarea func•iilor Table & Graph într-un program poate genera tabele numerice •i de a efectua
opera•iuni de reprezentare grafică. Diferitele sintaxe necesare la programarea func•iilor cu tabelul
•i graficul sunt după cum urmează.
• tabel Definirea Beach
1 → F start_ 5 → F
END_ 1 → F pitch_
• Generarea unei serii de numere
DispF-tbl_
• Graphing
puncte grafic Connected: DrawFTG-Con_ grafic puncte
distincte: DrawFTG-Plt_
Exemplu de program
ClrGraph_
ClrText_
View Window 0, 6, 1, -2, 106, 2_ Y = Type_
„3X 2 - 2 " → Y1_
1 T conform 1_ 1 4611
0 → 2 F start_ 2 J 611
6 → 3 F END_ 3 2
1 → 4 F pitch_ 4 3
5 DispF-Tbl ^ 5! W6241
6 DrawFTG-Con 6! W6242
tabelul digital grafic
392
k kk kk Utilizarea funcțiilor Tabelul și graficul de recurență

într-un program
• m PRGM W4 ( MENIU) 6 ( g) 2 ( ENAR)
P.218 func•iile de tabelă de integrare •i graficul de recuren•ă intr-un program poate genera tabele numerice
•i de a efectua opera•iuni de reprezentare grafică. Diferitele sintaxe necesare atunci când func•ii de
programare, cu masă •i recuren•a sunt următorul grafic.
• Intrare cu formula recursie
are n + 1 _.... Type Setează tipul de recuren•ă. „3 are n + 2 " → are n

+ 1_
„4 b n + 6 " → b n + 1_
• tabel Definirea Beach
1 → R5 start_ → R 1
END_ → are 0_
2 → b 0_
1 → are n start_ 3 → b n
start_
• Generarea unei serii de numere
DispR-tbl_
• Graphing
Grafic conectat: DrawR-Con_, DrawR Σ- Con_ Grafic pentru a separa:
DrawR-Plt_, DrawR Σ- Plt_
• Graficul de convergen•ă statistică / divergen•ă (WEB grafic)
DrawWeb are n + 1 10_
Exemplu de program
ClrGraph_
Vezi Fereastra 0, 1, 1, 0, 1, 1_
1 are n + 1 type_ 1 46232J
2
„-3 are n 2 + 3 are n " → are n + 1_

2 42
„3 b n - 0.2 " → b n + 1_
0 → 3 R start_ 3 J 6221
6 → R END_
0,01 → are 0_
0,11 → b 0_
0,01 → are n start_
0,11 → b n start_
4 DispR-Tbl ^ 4! W6251
DrawWeb are n + 1 30
6
5 5! W6252JJJ
6 46243
393
tabelul digital Grafic recuren•ă
k kk kk Utilizarea Listei de funcțiile de sortare într-un

program
p.234 Această comandă vă permite să lista•i datele în ordine crescătoare sau descrescătoare.
• ordine crescătoare
1 2
Sorta (Lista 1, Lista 2, Lista 3)
Listele care urmează să fie sortate (până la •ase liste)
1 431j 2 K 11
• ordine descrescătoare
SortD (Lista 1, Lista 2, Lista 3)
Listele care urmează să fie sortate (până la •ase liste)
k kk kk Utilizarea funcției de rezoluție într-un

program
Pute•i încorpora o func•ie de rezolu•ie într-un program.
Sintaxa pentru utilizarea func•iei rezolva într-un program este după cum urmează.
Rezolva ( f (x), n, a, b)
Limita superioară Limita

inferioară Valoare ini•ială
estimată
Exemplu de program
1 Solve (2X 2 + 7X - 9, 1, 0, 1) 1 K 41
• În func•ia f (x), numai X poate fi folosit ca variabilă în expresii. Alte variabile (A la Z, r θ) sunt tratate
ca •i constante, iar valoarea atribuită în prezent variabila este aplicată în timpul calculului.
• Intrarea în paranteza de închidere a limita inferioară are •i limita superioară b poate fi omisă.
• Solu•iile ob•inute prin Solve pot include erori.
• Re•ine•i că nu pute•i utiliza o valoare de rezolu•ie, diferen•ială, diferen•ială, integrare, maximă /

valoare pătratică minimă sau o expresie de calcul Σ rezolu•ie termen de calcul.
394
k kk kk Folosind Calculele statistice și grafice într-un

program
P.250 Includerea Calculele statistice •i grafice într-un program vă permite să calculeze •i date statistice
grafic.
u uu uu Pentru a stabili condiții și trage un grafic statistic

După „StatGraph“, trebuie să seta•i următoarele condi•ii:
• Statutul cu sau fără urmă desen grafic (drawOn / drawoff)
• Grafic Tip
• Localizarea datelor axei x ( Numele listei)
• Localizarea datelor axei acolo ( Numele listei)
• date de frecven•ă Pitch (nume listă)
• punct Tip
• Culoare diagramă
culoare
Condi•iile de grafic depind de tipul de grafic. Consulta•i „Modificarea parametrilor Graph“.

P.252
• Definirea caracteristică pentru un model de dispersie sau un grafic liniar xy este după cum
urmează.
S-Gph1 drawOn, Scatter, List1, List2, 1, Square, Albastru _ În cazul unui grafic linie xy înlocui•i
„Scatter“ în caietul de sarcini de mai sus cu " xy Line“.
• Definirea caracteristică unui grafic pentru marcarea probabilitate normală este după cum
urmează.
S-Gph1 drawOn, NPPlot, List1, Square, albastru _
• Definirea caracteristică un grafic cu o singură variabilă este după cum urmează.
S-Gph1 drawOn, Hist, List1, Lista2, albastru _
Acela•i format poate fi utilizat pentru următoarele tipuri de grafice, prin simpla înlocuire a
„Hist“ în caietul de sarcini de mai sus cu tipul de grafic aplicabil.
P.254 Histogramă: ................ Hist cutie mediană
.............. complot MedBox medie-Box: ........
MeanBox distribu•ie normală .....: ...... N-Dist
linia întreruptă: .................. rupt
395
• Definirea caracteristică unui grafic de regresie este după cum urmează.
S-Gph1 drawOn, Linear, List1, Lista2, Listă3, Albastru _ acela•i format poate fi utilizat
pentru următoarele tipuri de grafice, prin simpla înlocuire a „liniare“, în caietul de sarcini de mai
sus cu tipul de grafic aplicabil.
P.254 Linear Regression: Linear .............. Med-Med
............................ .. Med-Med regresie pătratică:
...... Quad regresie cubi: ............. cub regresiei
quartic: ......... sfert regresie logaritmică: .. .. Jurnal
de regresie exponen•ială: regresia putere Exp ....:
... putere
• Definirea caracteristică unui grafic pentru un grafic de regresie sinusoidală este după cum urmează.
S-Gph1 drawOn, sinusoidala, List1, Lista2, albastru _
• Definirea caracteristică unui grafic pentru un grafic de regresie logistică este după cum urmează.
S-Gph1 drawOn, Logistic, List1, Lista2, albastru _
1! Z6631
2 K 11
3 1JJ
4 4121J
5 11J
Exemplu de program
6 24J
ClrGraph_ S Wind-Auto_
7 J41
{1, 2, 3} → List 1_ {1, 2, 3} →
ianuarie
8 J51
lista 2_ martie
9! W621
02
4 S-Gph1 drawOn, Scatter, List1, List2, 1, Square, albastru _ DrawStat

5 6 7 8
09
Rularea acestui program produce diagrama de

dispersie prezentată aici.
396
k kk kk Efectuarea de calcule statistice

• Calcularea statisticilor cu o singură variabilă
1 Lista 1-Variabilă 1, Lista 2
date de frecven•ă (Frequency) Date ax x ( XList)
1 4161
• calcul statistic variabilă dublă
2-Variable List 1, Lista 2, Lista 3
date de frecven•ă (Frequency) Date ax acolo ( YList)
Axă de date x ( XList)
• Calculul statistic de regresie

1 LinearReg Lista 1, Lista 2, Lista 3
tip Date de frecven•ă (frecven•ă)

calcul *
date Axis acolo ( YList) Axă de date x
( XList)
1 41661
* Pute•i seta ca tip de calcul următorii parametri.
...... LinearReg liniar de regresie Med-MedLine.
Calculul Med-Med QuadReg ........ regresie pătratică
CubicReg ....... ....... regresie cubice QuartReg
regresie quartic LogReg .......... ExpReg logaritmică
de regresie. ......... ...... PowerReg exponen•ială de
regresie putere de regresie
397
• Calculul statistic de regresie sinusoidala
SinReg Lista 1, Lista 2

date Axis acolo ( YList) Axă de
date x ( XList)
• Calculul statistic de regresie logistică
LogisticReg Lista 1, Lista 2

date Axis acolo ( YList) Axă de
date x ( XList)
k kk kk Crearea unei liste indexate

Pute•i face o listă indexată cu ajutorul func•iei Seq, care va crea o listă de elemente D.
Exemplu construi o listă de variabile indexate
CASIO calculatoare modele nu au func•ia de lista ar putea folosi indexată variabilă de tip Z [I].
Vom compara două programe pentru a crea o listă de variabile D cotizanti.
În cadrul programului „vechi“, variabila indexată Z [I]. În „noul“ program,
variabila este indexat List1 [I].
manual "Sun"? → D Seq (0, X, 1, D 1) → List1
sau D → Sun Lista 1 LBL 1

Defm D
0 → eu pentru 1 → I la D
⇒
LBL 1 1 + I → eu
1 + I → eu "Val"? → List1 [I] "Val"? → List1 [I]
"Val"? → Z [I] I <D → Du-te 1
I <D → Du-te 1 capăt următor
capăt
398
capitol
comunicare de date
Acest capitol con•ine toate informa•iile pe care este necesar să se cunoască la

programele de transfer între două calculatoare CASIO putere grafice conectate
între ele prin cablu SB-62. Pentru a transfera date între un calculator •i un
calculator personal, trebuie să achizi•iona•i CASIO interfa•ă op•ională.
21
Acest capitol con•ine, de asemenea, informa•ii despre conectarea aparatului la
o imprimanta de etichete CASIO cu cablul SB-62 pentru imprimarea datelor pe
ecran.
21-1 Conectarea Două calculatoare 21-2 Conectarea unității la un

calculator de calculator 21-3 Conectarea la o imprimantă
CASIO Label
Înainte de a dezvălui 21-4 21-5 datelor Rularea unui
transfer de date 21-6 ecran Trimiteți
21-7 Măsuri de precauție de comunicare a datelor
399
21-1 Conectarea celor două unități
Pa•ii următori explică modul în care să se conecteze două unită•i cu cablul de conectare SB-62 la
programe de transfer.
u uu uu Pentru a conecta două unități
1. Asigura•i-vă că puterea ambelor unită•i este oprit.
2. Scoate•i capacele de conectare ale celor două calculatoare.
• Păstra•i capacele într-un loc sigur, pentru că trebuie să le înlocuiască de îndată ce a•i terminat
de comunica•ii de date.
3. Conecta•i cele două unită•i utilizând cablul SB-62.
Cablu SB-62
• Conectorii trebuie să rămână acoperite atunci când nu este în uz.
400
21-2 Conectarea unității la un computer
Pentru a transfera date de calculator la un calculator personal, conecta•i cele două dispozitive
prin cablu CASIO.
Pentru detalii privind operarea, tipurile de calculatoare care pot fi conectate, •i limitări de hardware,
consulta•i manualul furnizat cu interfa•a.
Unele tipuri de date nu pot fi schimbate cu un computer.
u uu uu Pentru a conecta calculatorul la un calculator personal
1. Asigura•i-vă că alimentarea unită•ii •i calculatorul personal este oprit.
2. Conecta•i cablul conectorului la PC.
3. Scoate•i capacul din conectorul de calculator.
• Păstra•i capacul într-un loc sigur, pentru că trebuie să-l pună din nou imediat ce a•i terminat de
comunica•ii de date.
4. Conecta•i cablul de conectare la calculator.
5. Întoarce•i calculatorul de alimentare •i calculatorul.
• Odată ce comunicarea de date este completă, porni•i calculatorul, apoi calculatorul personal •i
deconecta•i dispozitivele.
401
21-3 Conectarea unității la
CASIO Label Printer
După conectarea aparatului la o imprimantă CASIO etichetă cu un cablu op•ional SB-62, pute•i utiliza
eticheta pentru a imprima datele de pe imprimantă ecranul calculatorului. Consulta•i ghidul de utilizare
a imprimantei etichete pentru detalii despre acest lucru.
• Opera•ia descrisă mai sus poate fi realizată folosind modele de imprimante sunt
următoarele etichete: KL-2000, KL-8200.
u uu uu Pentru a conecta aparatul la o imprimantă de etichete
1. Asigura•i-vă că calculatorul •i imprimanta de etichete este oprit.
2. Conecta•i SB-62 la cablul imprimantei eticheta.
3. Scoate•i capacul conectorului calculatorului.
• Păstra•i într-un loc sigur pentru capacul din spate a conectorului în momentul în care a•i
terminat de comunica•ii de date.
4. Conecta•i celălalt capăt al cablului SB-62 la calculator.
5. Pune calculator, apoi porni•i imprimanta de etichete.
imprimantă de etichete
Cablu SB-62
• Atunci când transmisia de date este completă, eviden•ia•i calculatorul •i apoi prima de pe
imprimanta de etichete. Apoi, scoate•i cablul de conectare cele două dispozitive.
402
21-4 date înainte de a comunica
În meniul principal, selecta•i simbolul LINK •i a intra în modul LINK. Meniul principal pentru
comunicarea datelor de pe ecran.
P.408 Imagine Setare: .......... Indică graficele condi•iilor de transmisie.
off: Indică faptul că graficele nu sunt transferate.
Monocrom: Presă M pentru trimitere

culoare grafice alb-negru.
culoare: presa M pentru a trimite grafice color. Nu selecta•i " culoare

„Pentru Image Set pentru a trimite date la
imprimanta de etichete.
GRAFICUL
On: presa M pentru a trimite grafice alb-negru.
35+
• { TRAN} / {RECV} ... meniul {setări de transmisie} / {primi setările}
• { IMGE} ... { meniul de setări pentru graficele de transfer}
Parametrii de transmisie sunt determinate de următoarele setări.
• Viteză (BPS): 9600 bi•i pe secundă
• Paritatea (PARITY): NONE
403
21-5 Rularea unui transfer de date
Conecta•i cele două unită•i •i apoi efectua•i următoarele opera•ii.
mașină de recepție
Pentru a configura calculatorul pentru a primi date, apăsa•i 2

(RECV), în timp ce meniul principal de comunica•ii de date este afi•at.
Calculatorul intră în modul de a•teptare, gata pentru a primi datele. Recep•ia începe atunci când
datele sunt trimise de către cealaltă ma•ină.
mașină de transmisie
Pentru a configura calculatorul pentru a trimite date, apăsa•i 1

(TRAN), atunci când este afi•at meniul principal pentru comunicarea datelor.
Apăsa•i tasta func•ie care corespunde tipului de date pe care dori•i să le trimite•i.
• { SALT} ... { selecta•i tipurile de date •i trimite-l}
• { TARC} ... { selectează tipurile de date din datele selectate

în prealabil •i trimise}
• { BACK} ... { trimite toate tipurile de date cu setările pentru modul}
u uu uu Pentru a trimite tipuri de date selectate
presa 1 ( SEL) sau 2 ( TARC) pentru a afi•a ecranul de selectare a tipului de date.
Tipuri de date
404
Rularea unui transfer de date 21-5
• { SALT} ... { selectează tipul de date în care se află cursorul}

• { TRAN} ... { trimite tipul de date selectat} Utiliza•i tastele cursor f •i c pentru a muta cursorul pe tipul
de date pe care dori•i să selecta•i, apoi apăsa•i 1 ( SEL) pentru a confirma. Tipurile de date
selectate sunt marcate cu semnul „„“. acum apăsa•i 6 ( TRAN) pentru a trimite.
• Pentru a anula o selec•ie, muta•i cursorul pe ea •i apăsa•i O din nou 1 ( SEL).
Numai elementele care con•in date apar pe ecranul de selec•ie. În cazul în care toate tipurile de date
nu se potrivesc pe un ecran, lista sulurile atunci când pune•i cursorul pe ultima linie a listei.
Următoarele tipuri de date pot fi trimise.
tip control control

con•inut
date strivire * 1 Codul de acces * 2
program program da da
Con•inutul memoriilor matrice

Matt n da
(AZ)
listă n Con•inutul memoriei Lista (1 la 6) da
Chilo•i fi•ierul de con•inut

fi•ier n da
liste (1 la 6)
Graphic Expresiile, starea cu sau fără afi•aj

Y = Date grafic, nu
zoom factori
G-Mem n memorii grafice (1 la 6) da
V-Win n Memoriile de ferestre de afi•are nu
imagine n grafice de memorii de date nu

(1-6)
Func•ii DynaMem dinamic grafic da
Ecua•ia Valori coeficien•i de calcul nu

ecua•ie
Valorile variabile atribuite variabilelor nu
Func•ii F-Mem memorie (1-6) nu
* 1 Nebifat: În cazul în care unitatea de primire con•ine deja acela•i tip de date, datele existente sunt
suprascrise de date noi. Cu verificare: În cazul în care unitatea de primire con•ine deja acela•i tip de date,
un mesaj apare în cazul în care solicită datele existente pot fi suprascrise de date noi.
405
21-5 Rularea unui transfer de date
Tip de date Nume
• { YES} ... { suprascrie datele existente de către aparatul de recep•ie

•tiri}
• { NO} ... { prin următoarele tipuri de date}
* 2 Cu controlul asupra codului de acces: Dacă un fi•ier este protejat, un mesaj care vă solicită să
introduce•i codul de acces.
nume de fi•ier protejat de cod
zona de intrare
• { SYBL} ... { Simbolul de intrare}
După introducerea codului de acces, apăsa•i w.
u uu uu Pentru a rula o transmisie
După selectarea tipului de date pentru a trimite, presa 6 ( TRAN). Un mesaj care va cere confirmarea
opera•iunii.
• { YES} ... { transmisia de date}
• { NO} ... { Reveni•i la ecranul de selectare}
presa 1 ( DA) pentru a trimite datele.
• Pute•i întrerupe transmisia prin apăsarea A.
406
Rularea unui transfer de date 21-5
Ecranul ma•inii trimiterea •i cea a unită•ilor care au primit arata ca, după afi•area de transfer de date
următoarele caracteristici.
mașină de transmisie mașină de recepție
presa A pentru a reveni la meniul principal de comunicare a datelor.
u uu uu Pentru a trimite date de backup

Acest lucru va transmite întregul con•inut al memoriei, inclusiv setările moduri.
Atunci când meniul de selectare a tipului de date pentru trimitere este pe ecran, apăsa•i 6 ( BACK).
Meniul de backup de transmitere a datelor de mai jos apare.
presa 6 ( TRAN) la traseul de transport.
Ecranul ma•inii trimiterea •i cea a unită•ilor care au primit arata ca, după afi•area de transfer de date
următoarele caracteristici.
mașină de transmisie mașină de recepție
presa A pentru a reveni la meniul principal de comunicare a datelor.
• Datele pot fi corupte, necesitând o ini•ializare a unită•ii de primire, în cazul în care cablul de
conectare este deconectat în timpul transferului de date. Asigura•i-vă că cablul este conectat la
ambele ma•ini înainte de a realiza comunicarea de date.
407
21-6 ecran Trimiteți
Următoarea procedură trimite un model de bi•i a ecranului de afi•are conectat la computer.
u uu uu Pentru a transfera un ecran
P.402 1. Conecta•i aparatul la un calculator personal sau o imprimantă CASIO.
P.403 2. În meniul principal al comunicării de date, apăsa•i 6 ( IMGE).

Apare următorul afi•aj.

65.
• { OFF} ... { fără a graficelor de transmisie}
culoare
• { MONO} / {COLR} ... bit model {monocrom} / {color}
• { ON} ... model de bi•i

GRAFICUL
35+
3. Apăsa•i tasta o func•ie pentru a desemna modul de ajustare a imaginii „Mono“ sau „Color“.
culoare
4. Afi•a•i ecranul pe care dori•i să trimite•i.
5. Pregăti•i computerul sau imprimanta pentru a primi date. Când celălalt dispozitiv este gata, apăsa•i M
pentru a pune transmisia în unitatea.
P.403 • Cu selec•ia „Monochrome“, datele pot fi transferate la orice imprimantă (etichete imprimantă)
CASIO, care permite comunicarea de date.
culoare
Cu selec•ia „Color“, datele pot fi transferate numai pe o imprimantă color (Color Label Printer).
Nu pute•i trimite următoarele tipuri de ecrane la un computer.
• Ecranul care apare în timpul comunicării de date.
• Ecranul care apare în timpul unui calcul.
• Ecranul care apare după ini•ializare.
• Mesajul de joasă tensiune a bateriei.
• Cursorul intermitent nu este inclusă în imaginea de pe ecran, care este trimis de către calculator.
• Dacă trimite•i date de la un ecran care apare în timpul transmisiei de date, nu pute•i utiliza apoi
ecranul transmis pentru a continua transmiterea de date. Trebuie să întrerupă transmisia care a
produs acest ecran •i începe transmisia înainte de a transmite alte date.
• Nu pute•i utiliza banda de 6 mm pentru a imprima un grafic afi•at.
• Aten•ie: Nu uita•i să înlocui•i func•ia Image dezactivată în scopul de a utiliza tasta M în

frac•iuni de calcul.
408
comunicare 21-7 Măsuri de precauție
date
Respecta•i următoarele măsuri de precau•ie atunci când se efectuează comunicarea de date.
• O eroare se produce atunci când încerca•i să trimite•i date către o unitate de recep•ie care nu se
a•teaptă să primească. În acest caz, apăsa•i A pentru a •terge eroarea •i încerca•i din nou
opera•ia, după setarea unită•ii de primire pentru a primi date.
• O eroare apare dacă aparatul de recep•ie nu prime•te date în termen de •ase minute după
ajustarea pentru primirea datelor. În acest caz, apăsa•i A pentru a •terge eroarea.
• O eroare se produce în timpul comunica•ii de date în cazul în care cablul este deconectat, în cazul
în care parametrii cele două ma•ini nu se potrivesc sau dacă apare orice altă problemă de
comunicare. În acest caz, apăsa•i A
pentru a •terge eroarea •i corecta•i problema înainte de a încerca să comunice din nou. În cazul în
care comunicarea de date este întreruptă printr-o apăsare de tastă A sau o eroare, toate datele
primite cu succes la întreruperea comunicării va fi în memoria aparatului de recep•ie.
• O eroare apare în cazul în care memoria aparatului se umple în timpul primirea comunicării de
date. În acest caz, apăsa•i A pentru a •terge eroarea •i •terge datele care nu sunt necesare de la
unitatea de primire a face loc pentru noi date, •i apoi încerca•i din nou.
• Pentru a trimite date de memorie grafic, aparatul de recep•ie trebuie să fie disponibile de la 1
KByte de memorie ca o zonă de lucru, în plus fa•ă de memoria necesară pentru a primi datele în
sine.
409
410
capitol
Director de
Programe
1 Analiza primului factor 2 Greatest Măsura
comună 3 Valoare test T
4 și 5 cerc tangente rotitoare o

figura
Înainte de a utiliza directorul programului

• Verifica•i numărul de octe•i liberi înainte de a efectua programarea.
• Directorul de program este împăr•it în două sec•iuni: o sec•iune pentru

calculul numeric •i o sec•iune pentru grafică.
22
Programele secundare ale produsului sec•iunii digitale numai rezultate, în timp
ce programele grafice folosesc întreaga zonă de afi•are pentru grafică. De
asemenea, re•ine•i că calculele din cadrul programelor de grafică nu utilizează
semnul de multiplicare ( ×) atunci când aceasta poate fi omisă (de ex., în fa•a
paranteze deschise).
411
FISA PROGRAM
program Nu.
Analiza primului factor 1
descriere
Generarea primul număr întreg factori pozitivi arbitrare.
Pentru 1 < m < 10 10
Primes sunt produse de cea mai mică valoare. „END“ este afi•at la sfâr•itul
programului. (Prezentare)
m este împăr•it de 2 •i toate numerele impare ulterioare ( d = 3, 5, 7, 9, 11, 13,

....) pentru a vedea dacă este divizibil. când d este un prim factor, presupunem că m i = m eu -1 / d •i
diviziunea se repetă până m eu + 1 < d.
exemplu [ 1]
119 = 7 × 17 [2]
440730 = 2 × 3 × 3 × 5 × 59 × 83 [3]
262701 = 3 × 3 × 17 × 17 × 101
Pregătirea și funcționare
• Stochezi programul scris pe pagina următoare.
• Rula•i programul a•a cum este prezentat mai jos.
Etapa de operare cheie Vizualizare Etapa de operare cheie Vizualizare
412
Nu.
1
linie program
Nume
fi•ier P R M FM A C? T
12 LBL 0 :::::::::::
„2 „AA → A Du-te: 2 :=
34 LBL 1 Frac ^ ÷ 02 → = 0 A Goto 01 ⇒ Du-te 9 B

56 LBL 2 (A ÷ februarie
) :: ⇒ ianuarie: 3 → :
78 LBL 3 + 1 → C
9 LBL 4 B eu C ⇒ Du-te 8 frac ( A ÷ B ) = 0 ⇒

10 Goto 6
11 LBL 5 BABA+ 2 →× BBB : Du-te 4 0
12 LBL 6 " ÷ BA ÷ - la =: Du-te ⇒ Du-te: 7 : Du-te 5 :

13 LBL 7 ^^ → AA 3
14 LBL 8
15 LBL 9 E N D " ^ Du-te 0

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
ABCDEFG m eu HIJKLMN OPQRSTU VWXYZ

dm I
1
conținutul memoriei
413
FISA PROGRAM
program Nu.
Cel mai mare numitor comun 2
descriere
diviziune generală euclidian este utilizată pentru a determina cel mai mare numitor comun pentru două întregi are
•i b.
pentru | a |, | b | < 10 9 luând valori pozitive <10 10
(Prezentare)
n 0 = max (| a |, | b |) nr 1 = min
(| a |, | b |)
n k -2
n k = n k -2 - --- n k -1
n k -1
k = 2, 3 ....
dacă n k = 0, cel mai mare numitor comun ( c) voin•ă n k -1.
exemplu [1] [2] [3]
când a = 238 a = 23345 a = 522952

b = 374 b = 9135 b = 3208137866
↓ ↓ ↓
c = 34 c = 1015 c = 998
414
Nu.
2
linie program
Nume
fi•ier C M N: FA: A C? T
12 LBL 1 „A Goto „Abs B: → :: " B " ? → B :
34 Abs A → B 2 A →
56 BA < AC: ⇒ (Goto (B
78 CB → 0: : C → 1 : C → B :
AB
9 LBL 2 (-) Int O ÷ B ) × B - A ) → C:
10 LBL = ⇒ 3
11 → B → : Du-te 2 :
12 3 ^ Du-te
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
ABCDEFGo, n 0 HIJKLMN OPQRSTU VWXYZ

b, n 1
nk
415
FISA PROGRAM
program Nu.
valoarea de testare T 3
descriere
Medie (medie pe un e•antion) •i devia•ia standard a unui e•antion poate fi utilizat pentru a ob•ine o valoare de
test T.
t = ( x - m)
x n -1 o : Datele medii xx σ n -1: devia•ia standard a datelor x pe un
t = ( x - m) n e•antion
x n -1
n : Număr de date
n m : Abaterea standard ipotetica a unei popula•ii (în mod normal, reprezentat
de μ, dar m este utilizat aici pentru a limita numele variabilelor)
exemplu Determinarea dacă devia•ia standard a unei popula•ii este de 53 pentru probele 55, 54, 51,
55, 53, 53, 54, 52 Efectua•i testul T cu un nivel de semnifica•ie de 5%.
Opera•ia anterioară produce valoare de test tt ( 53) = 0.7533708035. Conform tabelului de distribu•ie T În continuare, nivelul
de semnifica•ie de 5%, iar gradul de libertate 7 ( n - 1 = 8 - 1 = 7), care produc valoarea testului T aproximativ 2365 fa•ă-verso.
Deoarece valoarea de încercare T calculată este mai mică decât cea a tabelului, ipoteza că media popula•iei m este egală cu
53 este salvat.
416
Nu.
3
linie program
Nume
fi•ier
T T5 E S5 T
1 {5-Var 05 5 21 4} . 5 01 . 5 5 . 5 3 53 .
2 LBL aprilie 1: M → Lista _
ianuarie
3 ( Listă , _
4 „Mut˘a 0 "M" " ?( → M _
5 la o - ): ÷ x σ n -1 ÷ n ) → T _
6 T = T ^
7 0
ABCDEFG HIJKLMN OPQRSTU VWXYZ

m T
• Tabel de distribuție T
partea de sus a tabelului valorilor indică probabilitatea (probabilitate fa•ă-verso), că

valoarea absolută a T mai mare decât cel prezentat în tabelul pentru un anumit grad
de libertate.
P (probabilitate)
Grade de libertate
0.2 0.1 0,05 0,01
M: are M 1 3078 6314 12.706 63.657

23 1,886 2920 4303 9925
T: are T 45 1638 2353 3182 5841
67 1533 2132 2776 4604
89
1476 2,015 2571 4032
10 1,440 1,943 2447 3707

15 1415 1,895 2365 3499
20 1397 1,860 2306 3355
25 1383 1833 2262 3.250
30 1372 1.812 2228 3169
35 1341 1753 2131 2947

40 1.325 1725 2086 2845
45 1316 1708 2060 2787
50 1310 1697 2042 2750
60 1306 1690 2.030 2724
80 1303 1684 2021 2704

120 1.301 1679 2.014 2690
240 1299 1676 2,009 2678
1296 1671 2000 2660
1292 1664 1,990 2639
1289 1658 1,980 2617

1285 1651 1,970 2596
∞ 1282 1645 1,960 2576
417
FISA PROGRAM
program Cercul și tangentele Nu.
4
descriere
Formula pentru cerc:

Y x 2 + acolo 2 = r 2
A ( x 'y')
Formula pentru linia tangentă care trece
prin punctul A ( x 'y'):
acolo - y „= m (x - x „)
r * m reprezintă panta liniei

tangente.
0 X
Cu acest program, panta m •i interceptarea b (= y ' - mx „) sunt ob•inute pentru liniile trasate de la punctul A ( x
'y') •i sunt tangente la un cerc la raza = r. Func•ia de urmărire este utilizat pentru a ob•ine coordonatele
punctelor de tangen•ă, iar factorul de zoom este utilizat pentru a mări graficul.
exemplu
determina m •i b pentru următoarele valori:
r=1
x „= 3
y „= 2
Comentarii
• Punctul forte pentru A nu poate fi mutat. Chiar dacă schimba•i camera de pe grafic, calculul se face pentru
valoarea ini•ială.
• O eroare se produce atunci când r = x“.
• Efectua•i întotdeauna citirea informa•iilor de contact atunci când selecta•i urme •i TRACE mesajului.
Preparate și funcționare
• Rula•i programul prezentat mai jos.
ABCDEFG HIJKLMN OPQRSTU VWXYZ

418
Nu.
4
linie program
Nume
fi•ier Prog A NW soldat ENY ND TO
12 T "R "= = WR __
34 Prog" X" x2 +? x2 x2
56 X (= "CX" eu → RC _
78 „Plot Y = RY L E " ^
9 10 R A ,? ) __
11 (LBL „BA → A
12 ? → B _
13 (P ^
14 x2 x2 B B x2 - R x2 ) → P _
15 - A + ) ( R x2 - A x2 ) x -1 → M _
16 6 _
17 Grafic Y = MMB (= X - AMB ) + B ^
18 "" 0 = "" :: ^
19 LBL TEO - M A ^
20 „YN _
21 1Z RS A C1 E ? _
22 LBL ⇒ „Z _
23 ( ⇒ 0: Goto : ? → Z _
24 → S = 1: ⇒ Goto 1 _
25 =2 0 ⇒ 2 Du-te 0 _
26 (-) _
27 NMB A BX - P ) (B R x2- A x2 ) x -1 → N_
28 Grafic Y = 5 (= "" - ANB ) + ^
29 "" TEO = :: ^
30 LBL - N A ^
31 "YN _
32 2Z RS A C1 E ? _
33 lbl" ⇒ „Z _
34 " ⇒ 0: Goto : ? → Z5 _
→ S = 1: ⇒ Mergi 1 _
T 0 ⇒ 3 Du-te _
= _
1 RN Pentru:CN E „“ ^
factor = ? → F" : factor F _
419
Nu.
4
linie program
35 Prog "N C eu R CMA L ( " : S = ⇒ Du-te _

36 S =3 2( ⇒ Grafic Y = - O ) + _
37 Grafic Y = 9m" X - ) + B ^
38 Du-te Goto __
39 la LBL 3 E
40 Grafic Y = (W XI - AD ) + B" ^
41 Prog: 6 N O W : Prog " C eu R C L "
42 LBL _
43 " _
44 N D "
Nume
fi•ier W I N D O W
. . 6 . 3 . 1 , 1B (-) 3 1 E 3 .
fereastra
01
View
(-) 06 3 .9
februarie 1 . ianuarie
Nume
fi•ier C eu R( CR L E
01 Grafic Y = ( x2 - X x2 ) _
februarie
Grafic Y = (-) R x2 - EX X x2 )
420
4
nu operațiune cheie Vizualizare
421
4
10
422
4
11
12
13
14
15
423
4
16
17
18
424
FISA PROGRAM
program Nu.
Rotirea unei Figura 5
descriere
Formula de transformare de
Y
coordonate:
( x y) → ( x 'y') x „= x cos θ - acolo păcat
y „= x păcat θ + acolo cos θ
C ( x 3 acolo 3)
B ( x 2 acolo 2)
A ( x 1 acolo 1)
0 X
reprezentare grafică a rota•iei θ gradul unei figuri geometrice.
exemplu
Turn 45 ° triunghiul definit de punctele A (2, 0,5), B (6, 0,5) •i C (5, 1,5)
Comentarii
• Utiliza•i tastele cursor pentru a muta cursorul pe ecran.
• Pentru a opri executarea programului, apăsa•i A când afi•ajul grafic pe ecran.
• Triunghiul nu poate fi desenată dacă rezultatul transformării de coordonate depă•e•te parametrii View
Window.
ABCDEFG x 1 HIJKLMN y '1 OPQRSTU VWXYZ

acolo 1 x '2
x2
y '2
acolo 2 x '3
x3 y '3
acolo 3
x '1
425
Nu.
5
linie program
Nume
fi•ier R O T A T
fereastra
12 View
(-) 0 . 4: ,Y 1 2 . 2 . 1 . (-) 0 .8 5
34 . 4 , 1 Deg _
56 "X" (1 X 1 ,? 1 ) _
78 ParcelăIS = "= " → A _
9 10 X 1 B ? → B _
11 "X" AX 2" ^
12 Plot → = = Y → B _
13 X (2 2 D: ,? Y 2 ) _
14 "X" YC 3 " → C _
15 Parcelă „= ? → D _
16 X , F: ^
17 LBL → CX Y → D _
18 Line (3 = ,? Y 3 ) _
19 „CC YE 3 " → E _
20 AA ? → F _
21 Plot E ^
22 Plot → Y → F _
23 Plot 1: _
24 Plot Un Plot AG LBB BE : line „GHPlot? C Q D : linie ^
25 EE cos NQQ sin QQ Deg → _
26 Cls păcat - cos → __
27 G + →
28 cos QQ H _
29 păcat - DD: păcat QQ → IJ _ _
30 păcat + FF cos →
31 cos QQ J :: păcat _
32 I - cos QQ → KL _ _
33 KG: + Linie →
34 . LHC Linie _^
, Linie
Plot E D : intrigă E . F Du-te 1
426
program Nu.
427
Nu.
(Pozi•iona•i cursorul la X = 5)
10
Repeta de la pasul 8 Programul
428
apendice
Anexa A Resetarea Calculator Anexa B Puterea
Anexa C Anexă Mesaj de eroare Tabelul D Input Ranges

Anexa E Specificații
429
Anexa A Resetarea Calculator
Atenție!
Opera•ia descrisă aici •terge memoria. Niciodată nu face acest lucru decât dacă dori•i să •terge•i
complet memoria calculatorului. Dacă ave•i nevoie de datele stocate în memorie, nu uita•i să le scrie
undeva, înainte de a efectua o resetare.
u uu uu Pentru a inițializa calculatorul
1. Roti•i simbolul MEM în meniul principal •i apăsa•i

F
w sau T.
2. utilizare c pentru a muta eviden•ierea la „Reset“ •i apăsa•i w.
123456
3. Apăsa•i 1 ( DA) pentru a reseta calculatorul sau 6 ( NO)

abandona opera•ia fără resetare.
4. Apăsa•i m.
P.11 • Dacă ecranul arată întunecat sau dim după resetarea calculatorului, regla•i contrastul.
430
Resetarea Calculator Anexa A
• În cazul în care calculatorul nu mai func•ionează corect

pentru un motiv oarecare, apăsa•i butonul P de pe partea din
spate a calculatorului cu un obiect sub•ire, ascu•it. ar trebui
să apară ecranul RESET. Efectua•i opera•ia pentru a P-cheie
ini•ializa calculatorul.
• Apăsând butonul P, atunci când un calcul intern este în curs de desfă•urare •terge toate datele
stocate.
431
Anexa B Putere
Acest aparat este alimentat de patru baterii de tip AAA (LR03 (AM4) sau R03 (UM-4)). În plus, o
baterie cu litiu CR2032 oferă putere de rezervă pentru a păstra memoria.
Dacă apare următorul mesaj pe ecran, opri•i imediat calculatorul •i înlocui•i bateriile.
Dacă continua•i calculul dvs., aparatul va se automat pentru a proteja datele de pe el, •i nu se poate
întoarce înapoi până când nu a•i înlocuit bateriile. Nu uita•i să înlocui•i acumulatorii principali pu•in o
dată la fiecare doi ani, chiar dacă a•i folosit doar calculatorul.
Bateriile livrate cu această ma•ină de descărcare u•or în timpul transportului •i depozitării. Acestea ar
putea fi necesar să fie înlocuite mai repede, deoarece autonomia lor poate fi mai mică decât în mod
normal.
Atenție!
Dacă lua•i în acela•i timp bateria principală •i bateria de rezervă, întregul con•inut al memoriei va fi
•ters. Dacă trebuie să înlocui•i toate bateriile, reseta•i calculatorul după punerea corect bateriile.
k kk kk Înlocuirea bateriei
Măsuri de precauție:
Utilizarea incorectă a bateriilor poate prezenta scurgeri sau explozie •i deteriora calculatorul.
Urma•i aceste măsuri de precau•ie:
• Asigura•i-vă că polaritatea (+) / (-) al fiecărei celule este corectă.

• Nu amesteca•i baterii Marci.
• Nu amesteca•i baterii noi cu cele utilizate.
• Nu lăsa•i niciodată bateriile uzate în compartimentul

pentru baterii.
• Scoate•i bateriile atunci când calculatorul nu
este utilizat pentru o vreme.
• Nu reîncărca•i bateriile furnizate împreună cu

calculatorul.
• Nu expune•i bateriile la căldură directă,
scurt-circuit sau încerca•i să demonta•i.
(În cazul în care bateria curge, cură•a•i imediat bateria, evita•i să atinge•i electrolitul celulei.)
432
aprovizionare Anexa B
Nu lăsa•i bateriile la îndemâna copiilor. În cazul în care o baterie este înghi•ită, solicita•i imediat asisten•ă
medicală.
u uu uu Pentru a înlocui bateriile principale

* Nu scoate•i niciodată bateria principală •i bateria de rezervă, în acela•i timp.
* Nu porni•i calculatorul de pe atunci când acumulatorii au fost eliminate de pe calculator, sau nu

sunt introduse corect. În caz contrar, toate datele stocate vor fi •terse iar calculatorul va
func•iona defectuos. În cazul în care apar probleme la manipularea necorespunzătoare la
înlocuirea bateriilor, încărca•i bateriile în mod corect •i apoi reseta•i calculatorul, astfel că
func•ionează în mod normal.
* Înlocui•i toate cele patru baterii cu altele noi.
1. Apăsa•i pe! O pentru a opri alimentarea.
Atenție!
* Pune calculatorul oprit înainte de înlocuirea bateriilor. Dacă înlocui•i bateria atunci când este
pornit, datele stocate vor fi •terse.
2. Prin asigurându-vă că nu apăsa•i accidental butonul o ata•a•i cazul

calculatorul •i porni•i calculatorul.
3. Scoate•i convercle calculatorul trăgând cu degetul la loca•ia 1
indicată de 1.
4. Scoate•i cele patru baterii vechi.
5. Locul patru baterii noi, asigurându-vă că pozitiv (+) •i negativă (-)

se îndreaptă în direc•ia cea bună.
6. Pune•i la loc capacul.
7. Întoarce•i partea din fa•ă calculatorul în sus •i scoate•i cazul

său. apoi apăsa•i o care urmează să fie pus sub tensiune.
BACK UP
433
Anexa B aprovizionare
• Cu bateria de rezervă, con•inutul de memorie este păstrată în timpul înlocuirii celor patru
baterii principale.
• Nu lăsa•i aparatul cu bateriile principale pentru o perioadă prelungită. Datele stocate pot
fi •terse.
• În cazul în care caracterele de pe ecran apar prea u•or •i sunt abia vizibile după putere, pentru a
regla contrastul.
u uu uu Pentru a înlocui bateria de rezervă

* Înainte de a înlocui bateria de rezervă, porni•i calculatorul •i verifica•i dacă mesajul „Baterie
descărcată!“ (Baterie slabă) apare pe ecran. Apoi, înlocui•i bateriile principale de alimentare
cu energie înainte de a înlocui bateria de rezervă.
* Nu scoate•i niciodată bateriile principale de alimentare •i bateria de rezervă, în

acela•i timp.
* Înlocui•i baterie de rezervă o dată la 2 ani, chiar dacă utiliza•i rar calculatorul, în cazul în care
datele stocate sunt pierdute.
1. Apăsa•i pe! O pentru a opri alimentarea.
Atenție!
* Pune calculatorul oprit înainte de înlocuirea bateriei. Dacă înlocui•i bateria atunci când este
pornit, datele stocate vor fi •terse.
2. Prin asigurându-vă că nu apăsa•i accidental butonul o ata•a•i cazul

calculatorul •i porni•i calculatorul.
3. Scoate•i capacul din calculator trăgând cu degetul la loca•ia 1
indicată de 1.
4. Scoate•i •urubul eu la partea din spate a calculatorului •i

scoate•i capacul bateriei a bateriei de rezervă.
5. Introduce•i un obiect sub•ire, ascu•it, dar nu din metal (de ex. O

scobitoare) în orificiul j •i scoate•i bateria veche.
BACK UP
AB
434
aprovizionare Anexa B
6. •terge•i ambele păr•i ale noii baterii cu o cârpă moale •i uscată.

Încărca•i-l în calculator, asigurându-vă că (+) Partea pozitivă este
orientată în sus.
BACK UP
7. Pune•i la loc capacul bateriei a bateriei de rezervă în loc pe

calculator •i fixa•i-l cu •uruburi. Apoi înlocui•i capacul din spate.
8. Întoarce•i partea din fa•ă calculatorul în sus •i scoate•i cazul său. apoi apăsa•i o care urmează să fie
pus sub tensiune.
k kk kk Oprire automată
Calculatorul se opre•te automat dacă nu efectua•i opera•ie cheie timp de aproximativ 6 minute.
împinge o pentru a restabili alimentarea.
435
Eroare Anexa C Mesaj Tabel
mesaj semnificație Acțiune corectivă
Syn ERROR 1 Formula de cuprinde 1 utilizare d sau e pentru a arăta

(eroare de eroare. în cazul în care a apărut eroarea •i
sintaxă) corecta•i-l.
2 O formulă a unui program 2 utilizare d sau e pentru a arăta
are o eroare. în cazul în care a apărut eroarea •i
corecta•i programul.
Ma EROARE 1 Rezultatul depă•e•te domeniul 1234

(eroare calcul. Verifica•i valoarea de intrare numerică •i
matematică) 2 Un calcul este în afara domeniului de aplicare a corecta•i-l. Atunci când se utilizează
definirea unei func•ii. memorii, verifica•i dacă valorile numerice
3 opera•iune ilogice (divizare prin memorate sunt corecte.
zero, etc.).
4 Lipsa de precizie 5 Încerca•i să utiliza•i o valoare mai
rezultatele de calcul Σ. mici pentru a A x ( incrementare /
5 Lipsa de precizie decrementare x).
rezultatele calculelor diferentiale. 6 Încerca•i să schimba•i valoarea
6 Lipsa de precizie toleran•ă „tol“ atunci când se utilizează
rezultatele calculelor de integrare. regula Gauss-Kronrod sau numărul de
7 Nu s-a putut găsi rezultate diviziuni " n " atunci când se utilizează
calcule de ecua•ii. regula Simpson.
7 Verifica•i coeficien•ii
ecua•ia.
Go EROARE (eroare 1 Nu „LBL n „Corespunzător 1 Introduce•i un com- corespunzător

de salt) „Du-te n “. Mande „LBL n „În conformitate cu“ Mut˘a la n
„Sau elimina“ Mut˘a la
2 Nici un program înregistrat n „În cazul în care nu este necesar.
Programul Prog "File name". 2 Stocarea unui program din
Prog „File name“, sau •terge instruc•iunea
Prog „numele de fi•ier“ în cazul în care este
necesar.
Do EROARE • Conexiunea de subrutine prin Prog „nume • Asigura•i-vă că Prog „nume de fi•ier“ nu
(conectare de fi•ier“ depă•e•te 10 nivele. este folosit pentru a reveni la o subrutină
incorectă) la programul principal. Dacă este
necesar, îndepărta•i orice Prog „nume de
fi•ier“ inutil.
• Caută destina•ii salt în subprogramele •i

să se asigure că nu salturi sunt făcute
în zona programului ini•ial. Verifica•i
randamentele sunt corecte.
436436
Tabelul de mesaje de eroare Anexa C
mesaj semnificație Acțiune corectivă
Stk ERROR (eroare • Executarea calculelor depă•e•te capacitatea • Simplificând formulele pentru stiva valoare
stivă) bateriei de valori numerice sau cea a mands numerică are doar 10 nivele la maxim •i cel al
com-. controalelor cuprinde doar 26 de nivele.
• Divizând formula în cel pu•in două păr•i.
EROARE Mem • Memorie insuficientă pentru a introduce o • Numărul de variabile care pot fi utilizate pentru
(eroare de func•ie în func•ii de memorie. opera•iunea nu trebuie să depă•ească numărul
memorie) de variabile disponibile în prezent.
• suficientă memorie pentru a crea o matrice
dimensiune desemnată. • Simplificarea datelor pentru a salva pentru a fi
• memorie suficientă pentru a men•ine rezultatul con•inute în memoria disponibilă.
calculului matricei.
• Memorie insuficientă pentru a stoca date în • datele inutile •terge•i pentru a face loc pentru noi
liste. date.
• Memorie insuficientă pentru a introduce un
coeficient pentru ecua•ia.
• memorie suficientă pentru a men•ine rezultatul
ecua•ia de calcul.
• Nu există memorie suficientă pentru a introduce
func•ia de men•inere în modul grafic pentru
desen grafic.
• Nu este suficientă memorie pentru func•ia de
men•inere în modul DYNA pentru desen grafic.
• Nu este suficientă memorie pentru func•ia de

men•inere sau de reapari•ie.
EROARE Arg • caietul de sarcini argument incorect pentru o • Corecta•i argumentul.

(eroare comandă care necesită un argument. • LBL n . Du-te n: n = număr întreg la 0 la 9
argumentul)
EROARE Dim • Dimensiunea sau a unei liste incorecte utilizate în • Verifica•i dimensiunea matrice sau lista.
(eroare de timpul calculelor matriciale.
dimensiune)
Com EROARE • problemă link-ul sau setarea parametrilor atunci • Verifica•i conexiunea cablului.
(eroare când TION Communications- unui program.
comunicare)
Transmit EROARE! • problemă de conexiune prin cablu sau • Verifica•i conexiunea cablului.
(Eroare de transmisie!) specificarea unui parametru în timpul comunicării
de date.
Primire EROARE! • problemă de conexiune prin cablu sau • Verifica•i conexiunea cablului.
(Eroare de recep•ie!) specificarea unui parametru în timpul comunicării
de date.
Memorie plină! • Memoria ma•inii Recept trice este saturată • •terge•i unele date morisées din unitatea de
(Memorie plină!) pentru comunicarea datelor de program. me- primire •i încerca•i din nou.
437437
Anexa D Intervale de intrare
cifre
funcție gama de intrare precizie notițe
interne
În general, precizia
Cu toate acestea, pentru tan x:
păcat x (°) | x | < 9 × ( 10 9) ° este
15 cifre |x|G
GG GG 90 (2 n+)1°
cos x (FDR) | x | < 5 × 10 7 π rad (GRA) | x
|x|G
GG GG π / 2 (2 n + 1): RAD
bronza x | < 1 × 10 10 Grad ± 1 la 10 cifre. *
|x|G
GG GG 100 (2 n + 1): GRA
Asn (păcat -1) x

|x|<1
Acs (cos -1) x
" "
ATN (tan -1) x | x | < 1 × 10 100
Sinh x
| x | < 230.2585092
cosh x
" "
tanh x | x | < 1 × 10 100
Sinh -1 x | x | < 5 × 10 99
cosh -1 x 1 < x < 5 × 10 99 " "
tanh -1 x |x|<1
log x
1 × 10 -99 < x < 1 × 10 100
în x " "
10 x - 1 × 10 100 < x < 100
ex - 1 × 10 100 " "

< x < 230.2585092
x 0 < x < 1 × 10 100
" "
x2 | x | < 1 × 10 50
1/x | x | < 1 × 10 100 x G GG 0
" "
3 x | x | < 1 × 10 100
x! 0 < x < 69 ( x este un număr

întreg) " "
Rezultat <1 × 10 100

nPr n, r (n •i r sunt numere întregi) 0 < r
nCr < n, n < 1 × 10 10 " "
Pol ( x, y) x 2 + acolo 2 <1 × 10 100

" "
438438
Intervale de intrare Anexa D
cifre
funcție gama de intrare precizie notițe
interne
În general, precizia
| r | < 1 × 10 100 Cu toate acestea, pentru tan θ:
este
Rec ( r (°) | θ | < 9 × ( 10 9) ° | θ | GGG GG 90 (2 n + ) 1 °
15 cifre
θ) (FDR) | θ | < 5 × 10 7 π rad (GRA) | θ | θ | GGG GG π / 2 (2 n + 1): RAD
± 1 la 10 cifre. *
| < 1 × 10 10 Grad | θ | GGG GG 100 (2 n + 1): GRA
| o |, b, c < 1 × 10 100
°"
0 < b, c
" "
← •°" | x | < 1 × 10 100
Vizualizare sexigesimal: | x | < 1 ×
10 7
x > 0:
- 1 × 10 100 < acolo log x < 100
x = 0: acolo > 0
x < 0:
^ ( x y) 1 " "
y = n, - - - --
2n+1
( n este un număr întreg sau o
frac•iune) Cu toate acestea;
- 1 × 10 100 < acolo log | x | < 100
acolo > 0: x GGG 0

1
- 1 × 10 100 < - - log y < 100
x
y = 0: x > 0
1
acolo y < 0: x = 2 n + 1 ( n G - -
x
n " "
GG GG 0 n este un număr întreg sau
o frac•iune) Cu toate acestea;
1
- 1 × 10 100 < - - log | y | < 100
x
Totalul de număr întreg,
numărătorul •i Nator exprimatá nu
trebuie să depă•ească 10 cifre
a+b/c " "
(include semne de diviziune). | x |
< 1 × 10 50
| y | < 1 × 10 50
STAT | n | < 1 × 10 100
x σ n, acolo σ n, x acolo, a, b, c, d, e, r: " "
nG
GG 0
GG
x σ n acolo σ n n G 1GG GG 0,
-1, -1:
439
Anexa D Intervale de intrare
funcție gama de intrare
Binar, octal, Valorile se încadrează în următoarele intervale după conversie: decembrie:

zecimal, -2147483648 < x < 2147483647 BIN: 1000000000000000 < x
hexazecimal
< 1111111111111111 (negativ) 0 < x < 0111111111111111

(0, pozitiv) Octombrie: 20000000000 < x < 37777777777
(negativ)
0 < x < 17777777777 (0, pozitiv) HEX:
80000000 < x < FFFFFFFF (negativ)
0 < x < 7FFFFFFF (0, pozitiv)
* Pentru un singur calcul, eroarea de calcul este ± 1 la 10 e figura. (În cazul de afi•are exponen•ială, eroarea de calcul este ± 1 la
ultima cifră semnificativă.) În cazul calculelor consecutive, erorile sunt cumulative •i pot deveni mari. (Acest lucru se aplică •i
în cazul calculelor interne consecutive pentru ^ ( x y), x y, x!, 3 x, n P r, n C r etc) În imediata apropiere a unui anumit punct al unei
func•ii •i un punct de inflexiune, erorile sunt cumulative •i pot deveni mari.
440440
variabile: 28
Gama de calcul:
± 1 × 10 -99 la ± 9.999999999 × 10 99 •i 0. Opera•iile interne folosesc o mantisă de 15 cifre.
Exponentiala Afișare Interval: Norma 1: 10 -2 > | x |, | x | > 10 10
Norma 2: 10 -9> | x |, | x | > 10 10
Capacitatea memoriei utilizatorului: GRAPH35 + ..... 60 kb (max.)

GRAPH65 ........ 60 kb (max.)
Alimentare: principal: patru baterii AAA (LR03 (AM4) sau R03 (UM-4))
copie de rezervă: o baterie cu litiu CR2032
Consum: 0,06W
Anulabilitate despre baterii
principale (GRAPH35 +):

LR03 (AM4): 420 ore (afi•area continuă a meniului principal)
350 de ore de func•ionare continuă (calcul de 5 minute, 55 minute afi•are)
R03 (UM-4): 240 ore (afi•are continuă a meniului principal)

Main (GRAPH65)
LR03 (AM4): 320 de ore (afi•are continuă a meniului principal)
R03 (UM-4): 180 ore (afi•area continuă a meniului principal)

160 ore de func•ionare continuă (calcul de 5 minute, 55 minute afi•are)
copie de rezervă: 2 ani
Auto power off:
Puterea este oprită automat la aproximativ 6 minute după ultima opera•ie cu excep•ia cazului în desen
un grafic dinamic.
Calculatorul se opre•te după 60 de minute, în cazul în care un calcul oprit de o comandă de ie•ire
(^), care este indicată de mesajul „-Disp-“ de pe ecran.
Temperatura mediului ambiant: 0 ° C 40 ° C
dimensiuni: 24.5mm (E) × 90.0 mm (L) × 182,5 mm (L)
greutate: 215 g (inclusiv bateriile)
441
comunicare de date
funcţii:
nume de con•inut •i fi•ierul program; Func•ii de memorie de date; datele din matrice de memorie; liste
de date; variabilă de date; tabele •i grafice de date; func•ii grafice; calculul coeficien•ilor de ecua•ii
Mod de preparare: Start-stop (asincron), jumătate duplex
Rata de transmisie (BPS): 9600 bi•i / secundă
paritate: nu
Bit Lungime: 8 bi•i
Bit de stop:
Problemă: 3 bi•i
Receive: 2 bi•i
Controlul X ON / OFF X: Nu
442
index
simboluri C
A Listă ................................................. ........ 242 Binar, octal, zecimal sau
hexazecimal ......................................... 74
A calcularea distribu•iei de probabilitate

normale .............................................. 273
Secret Access ............................................ 360
Calculul rezidual ..................................... 6 267 aritmetică ......
Vizualizare ................................................. 8 .....
.......................... 36
Afi•area derivatului într-un grafic
Calcule ................... 107 Rezolva•i 394 calcule continue
sec•iune conică ...................................... 7
....................... ................. 39
afi•are Func•ia unui grafic ... 6, 187 de afi•are valoarea
calcule Σ ............................................... 65 Calcule
derivată ..... 5, 129, 209 afi•are valoarea Σ ...................... 7,
diferen•iale ........................... 55
224 Text Afi•are .............................. 20 388 de afi•are
Calcule pătratice diferen•iale ..... 58
exponen•ială ......... ............. 9, 15, 37 graph Afi•ează
Calculele de zile •i datele ......................... 349
............................. .... 20
Calculele de probabilitate / alocare ............... 43
Calcularea valorilor maxime / minime ..... 63

ajustarea automată a ferestrei
de afi•are 135 ......................................... Calcule Integrare ............................ 6, 60 Calcule dobânzilor
Ajustarea de piese de pe un grafic ........ 136 compuse .......... ......... 326
Amortizarea împrumut .................. 341 Calcule simple ........................ 324 de interese
ANOVA ................................ 292 Calcule financiare .................................... 321
Analizând un grafic func•ie ............. 145 Calcule numerice ................................... 43
•i ................................................. ............ 78 Capacitate memorie ............................ 19
ANOVA ............................................. 277, 292 Argument capacitatea de împrumut ................................. 335
.................................................. . 69 Capital ................................................. ..... 331
Grafic fundal ....................... 6, 140 Rotunjirea de contact Centrul ................................................. ..... 200
cifre semnificative ............................. 15 36 Lista de valori de
.............................................. indicatorul 136 clasament ........ 234
Asymptotes .............................................. 202 Cod ................................................. ....... 360
Axa directorului .................................. 202 Coeficientul de corela•ie ......................... 261
axa de simetrie ....................................... 202 Coeficientul de determinare ................... 261
Axe grafice .................................. 6 121 Coeficientul de regresie ......................... 261
.............................................. 48 Combina•ie
B Controlul de ie•ire ............................... 372
Bug ................................................. ...... 358 intrare de control ................................ 372
BPS ................................................. ......... 403 comandă de control multiplu ........ 373
443
index
Controlul Comenzi Desemnarea numărului de zile

................................... de programare 377 Anul ............................... 7 324 349 Desemnarea unei
bucle •i conexiuni Controale perioade de plată

Condi•ionat ...................................... 373 ....................................................... 7 328
Salt Comenzi ............................... 379 Determinarea ............................................... 93
Controale de afi•are .......................... 382 Bar chart ................................ 257
•terge Comenzi ...................... 381 Scatterplots ....................... 251
Controale de intrare / ie•ire .................... 384 Diferen•a medie .................................. 56
Comentariu ........................................... 164 Dimensiune ................................................. . 80
.................... de comunica•ii de date 399 Distribu•ia Poisson ............................ 316
Contrast ................................................. ... 11 distribu•ie geometrică ......................... 317
........................................... 225 convergen•ă Divergen•ele ............................................... 225
............................................... 345 de conversie
coordona conversie ............... 44, întreg 48 conversie E

.............. 137 Abaterea standard a unei probe ...................... 259
Coordonate ............................................. 149 Abaterea standard a unei popula•ii .................... 259
Coordonatele cursorului pe grafic Liniile de schimb ..................................... 83

....................................................... 6, 130
ecran activ ................................................ 168
Coordonatele unui punct de .......................... 128
Ecranul de configurare ................................ 4
Copierea unei coloane a unui tabel într-un
dual display ........................ 7, 168, 176, 215 ecranul inactiv
Listă ................................................. 216 ....
............... .............................. 168
Corec•ie ................................................. . 41
calcule edi•ie ....................................... 20
Culoare (nuan•ă) ....................................... 11
Editarea valorilor într-o listă ................ 233
culoare linear .................................... 6
Element ................................................. ... 233
Grafic de culoare punctat ......................... 6
Elevation unei matrice la o putere. Elevation 96 de pătrat
Culoare ecran ...................................... 8
matrice .............. 96
curba de distribu•ie normală ................ 258
Elipsă ................................................. ..... 197
Costul ................................................. ........ 347
Imprumuturi ................................................. 329
D Eng ................................................. ............ 15
integer maxim 96 ...........................................

................................................ 130 de parcurgere
intrare calcule ....................................... 16
Definirea domeniului de variatie ........... 207
Economii ........................................... 328, 331 ecua•ie cubi.
Grade ................................................. ...... 14
.................................... 104
Densitate de probabilitate .............................. 304
2 ecua•ii liniare cu 6 ecua•ii pătratice necunoscute .. 101
Overflow ......................... 19
........................... 104
Lista Denumire fi•ier ........... 7, 248
444
index
Erori ................................................. ...... 19 puterea graficului de regresie ....... 264
Evaluarea unei investi•ii ............... 337 Exponential Regresia Graph ....... 263
Expresiile X = constant ...................... 118 grafic regresie lineară ................. 261
Grafic de regresie logaritmică ....... 263
F Grafic de regresie logistică ............. 265
acumulator de joasă tensiune 12 ............................. Graficul de regresie sine .......... 264
Fereastra de afi•are .................................. 113 Integrarea Graph ................................ 127
Fix ................................................. ....... 14 37 Func•ia cu Dinamic Grafic .................................. 181
coordonate polare ...... 117 Grafic în caseta-mediană ....................... 257
Func•ia cu coordonate rectangulare Grafic cutie medie ...................... 258
.......................................................... . 117 Fragmentat linie grafic ............................... 259
Func•ia Repetare ................................ 40 grafic liniar xy ................................... 255 Med-Med Grafic
Func•ia de răspuns .................................. 39 .................................... 261
Func•ia parametric ................... 118 191 Func•ii Tabelul •i grafic simultan ........................................ 7
graficul recuren•ă Graficul WEB (spider) ............... 225

................................................... 218, 393
Graficele •i statistici calcule ....... 249 395 Probabilitate
Tip A func•ii ................................... 16
Normal Chart ........... 275
Func•ii de tip B ................................... 16
Func•ii exponen•iale ........................... 46

H
Func•ii hiperbolice ..................... 27, 46 func•iile hiperbolice
Histogramă ........................................... 257
inverse ............. 46
Hiperbolele ................................................ 196
Func•ii integrate ......................... 123 194 func•ii logaritmice
.................. ........ 46
eu
Func•ii trigonometrice ....................... 45
de calcul indicator de performan•ă ................ 10
inversa trigonometrice ........ 45
Inecua•ia ................................................ 118
Formatul de afi•are ................................. 6, 14 date de intrare
Initializare ........................................ 12 430 de intrări pe
într-un
matrice ................................................. 88 tastatură .. ........................... 2
Semineu ................................................. ....... 197 instruc•iuni multiple ................................. 41
.............................................. frac•iunile 10, 49 ................................................. Integral .. 150
................................................ 254 frecven•ă intersec•ii acolo .................................... Intervalul de
frecven•ă cumulativă ............................. 241 încredere a 147 ............................ 294
Intervalul de încredere T .......................... interval de 300

G de încredere Z ......................... 295 Inversarea unei matrice
Generează un tabel ............................ 208 ............................. 95
Note ................................................. ...... 14

445
index
Moda STL 231 ...............................................

L
Modul MAT ................................................ .. 80
rect latus ............................................ 200
PRGM Mod ............................................ 352
Fotografiere dinamică Grafic .................. 7 188 Limite de
Moda reapar .......................................... 218
intrare •i de ie•ire valori .... 18
modul RUN ................................................ ... 4
Listă ................................................. ........ 229
Modul STAT .............................................. 250
Listă de date statistice ................ 250
Modul ............................................ 206 TABELUL
TVM Mod ............................................... 323

M
Modificarea unei matrice ........................ 90
Marja de ................................... 348 ................................................. mediu . 240
Matricea .............................................. unitate 93 Date medii ............................ 259
Maximum ................................................. 260
Median ........................................... 240 260 de memorie .. N

.................................................. . 22
Nega•ia ................................................. ... 78
Func•ii de memorie ................................ 23
Nivel de încredere ................................ 294
grafică func•ii de memorie ........... 122
File name ......................................... 353
memorie grafic ................................ 139
Numărul de octe•i ...................................... 359
Matricea de memorie Răspuns ..... 80
Numere complexe .................................. 67
meniu schi•ă ....................................... 154
Numere complexe combinate ................ 70
Variabila de date (VARS) Meniu .... 28
Nume grafic axe ....................... 6 121 Norma .................
meniul din dreapta ......................................... 160
................................... 15, 37 normal la o curbă ........
Func•ii de meniu grafic ................ 112
..................... 156
Meniu de programare (PRGM) ..... 34 369 Op•iunea (OPTN)
Nu ................................................. ............ 78
............................. 27
Inginerie nota•ie ......................... 15, 44, 50
Func•iile din meniu ................................... 43
Mesaje de eroare ................................... 436 O

Metoda Newton ........................ 108 328 Elaborarea unui
Operatori logici .................................. 51
program de ............. ... 358
Operatori rela•ionali ........................... 370
Auto power off 435 ...............
Relational Operatorii sari
Moda ................................................. ....... 260 Condi•ionat ........................................ 387
Moda conicitate ......................................... 194 opera•ii aritmetice pe o matrice
Modul DYNA ............................................. 182 ............................................................ . 92
Modul EQUA ............................................. 100 Bitwise Opera•iuni .................................... 78
Mod grafic .......................... 112, 168, 176 Fashion LINK multiplicare opera•iuni ...................... 17
............... ................................ 403 Evaluarea •aizecelea Opera•iuni ....... 44
446
index
Opera•ii asupra elementelor unei matrice Distribu•ia de probabilitate ......................... 304

............................................................ . 83
Produce valori .................................. 241
Opera•iuni pe rândurile matricii
produsul scalar .......................................... 93
..................................................... 85, 389
Programare ........................................ 351
Sau ................................................. .............. 78
Programul principal ............................... 377
Aberante ................................................. ... 258
R
P
Racine ................................................. ..... 145
Pilda ................................................. . 197
Radiani ................................................. ..... 14
Parametrii cu formula de regresie
.......................................................... . 256 Raza ................................................. ...... 200
Op•iuni privind ................... 403 recursie liniară între doi termeni 218 ... recursie liniară între
Meniul Setări ............................... 8 trei termeni .... 218
Parantezele ............................................... 36 Setarea ferestrei de afi•are

grafice statistice ...................... 6 251 de ajustare pentru
Paritatea ................................................. ....... 403
generarea de masă •i
Integer parte ............................................. 96
Graficele ............................ 7, Regula 208
Partea frac•ionară .................................... 96
Gauss-Kronrod ........... ................ 60
........................................ 70 Imaginar parte
Simpson Regula ..................................... 60
Parte reală ............................................... 70
regresie Cubic ................................. 262
Pompare ............................................... 48
regresie pătratică .......................... 262
Baterie de rezervă .................................. 434
Quartic Regresie .............................. 262
Baterii ................................................. .......... 18
Înlocuirea bateriilor ......................... 432
Puterea principală a bateriei ................. 433
Distributie ............................................... 304
Pixel ................................................. ........ 165
distribu•ie binomială ............................... 313
Variază de intrare ............................... 438
distribuire F ............................................ Chi-ul 312
Harta Gauss ........................................... 69
Distribution 2 ........................................ 310 de distribu•ie normală
Planul de economii rate .................... 329
................................. 305
Probabilitatea de normal ................... 255
distribuire T Student .......................... 308
Pointer ................................................. .. 128
reprezentare grafică într-un interval
Puncte conectat ..................................... 128 ............................................... 131 dată
Intersec•ie puncte de două grafice .... 148 Rezolu•ia grafică .............................. 143
......................................... 128 puncte separate Înapoi ................................................. ..... 373
............................................ 242 Procent
Primul cvartilei ....................................... 260 S

Pre• de vânzare ............................................ 348 Salt cu contor ................................. 379
447
index
Backup ............................................. 407 Desen pe verticală •i orizontală .......... 163
Sci ................................................. ....... 15, 37 sec•iune Desenarea unui cerc ..................................... 162
conică ...................................... . 194 Un drept .................................... 160
Secven•a ................................................. 218 ................................. cadru 6 grafic 121 de transfer de date
calcularea secven•ei de prioritate .................. 16 ........ ...................... 404
Fibonacci Seria ........................................ 220 transpunere matrice ........................... 94
Suma ................................................. 241 .... Al treilea sfert .................................... 260
Suma pătratelor .................................. 259 Type ................. 7 dinamic Diagrama 186 Tip Graphing
Suma datelor ............................... 259 ..................... 5, 128
Summit-ul ................................................. ... 197
Subprogramul ..................................... 377 U

Dual variabilă statistică ................. 251 Unghi unitate .................................... 5, 14, 44
statistici univariate ................. 257
Stare memorie ................................. 24 V

Suprascriere ............................................... 131
Valoarea absolută ..................................... 69 96 Valoarea
Simbol ................................................. ...... 3
maximă a unei liste .. ................... 239
simbolul " T “.............................................. 21
Valoarea minimă a unei liste ...................... 239
Sistemul digital ................................... 76
Valorile estimate ..................................... 272
valori hexazecimale ............................. 10

T
valorile maxime locale
Tabelul •i graficul ........................................ 205 •i valorile minime locale ............. 146
Număr tabel diferen•ială ................. 209 Valorile sexagesimale .............................. 10
Tangent ................................................. . 155 Variabilă (s) ............................................ 22 38 Descrierea
Interes ........................................... 324 redus ....................................... 273
Rata reală a dobânzii ............................ 336 345 rata efectivă
grobal ........... ....................... 345

X
Termenul Constant ........................................ 261 X, nici ................................................ .......... 78
test F ............................................... 277, 290 Testul T X aur ................................................ ............ 78
................................................ 276, 283 Test de T regresie

liniară ...................... 287 Z
test Z ............................................... 276, 277 Test de χ 2 Zoom ................................................. ....... 132
.............................................. 276, 289 Teste Zoom factori Controale ........... 134
.............................................. ........... 276 Zoom Caseta ....................................... 133
Freehand desen .................................. 163
448
Indicele comenzilor
Break ................................................. .................................... 377
ClrGraph ................................................. .............................. 381
ClrList ................................................. ................................... 381
ClrText ................................................. .................................. 382
DispF-Tbl, DispR-Tbl ........................................... ................. 382
~ Do LpWhile ............................................... ........................... 376
DrawDyna ................................................. ............................ 382
DrawFTG-Con DrawFTG-Plt ........................................... 382 ....
DrawGraph ................................................. ........................... 383
DrawR-Con DrawR-Plt ........................................... .............. 383
DrawR Σ- Con DrawR Σ- Plt ................................................. ... 383
DrawStat ................................................. .............................. 383
DrawWeb ................................................. ............................. 384
Ds ................................................. ....................................... 379
Pentru ~ la ~ următor ............................................. ............................ 374
Pentru ~ la ~ ~ Pasul următor ........................................... ..................... 375
Getkey ................................................. .................................. 384
Du-te ~ LBL ............................................... ................................ 380
Dacă ~ Apoi ............................................... ................................... 373
În cazul în care ~ ~ Apoi Else ............................................. ........................... 374
În cazul în care ~ ~ Apoi Else ~ IfEnd ........................................... ................... 374
În cazul în care ~ ~ Apoi IfEnd ............................................. .......................... 373
ISZ ................................................. ......................................... 380
Localiza•i ................................................. .................................. 385
Prog ................................................. ...................................... 377
Primire (................................................ ............................... 386
Întoarcere ................................................. .................................. 378
Trimite (................................................ ................................... 386
Oprire ................................................. ...................................... 378
In timp ce ~ WhileEnd ............................................... .................... 376
? (Control de intrare) ............................................ ............ 372
^ ( Ie•ire de control) .............................................. ....... 372
(Controlling instruc•iuni multiple) .................................. 373
_ ( Înapoi) ................................................ ............................ 373
⇒ (Cod Salt) ............................................. .................... 381
=, G, >, <, ≥, ≤ ( Operatori rela•ionali) ............................. 387
449
Index cheie
cheie funcţia primară combinate cu! combinate cu

are
urmă Activarea / dezactivarea func•iei de citire a

coordonatelor. Selectează primul parametru al meniului
1
de func•ii. Activează func•ia de zoom. Selectează al
zoom doilea parametru al meniului de func•ii.
2
V-Window
Afi•ează ecranul de introducere setările ferestrei de
afi•are. Selectează al treilea parametru al meniului de
3 func•ii.
satiră
4
G-Solv
Afi•ează meniul de rezolu•ie grafică. Selectează de-al
cincilea parametru din meniul func•iilor.
5
G↔T
afi•ează alternativ grafic •i text. Selectează sasea
setare de meniu func•ie.
6
Func•ii
meniuluiactive mutat la alte func•ii de meniu •i
! butoane.
de func•ii.
K Afi•ează meniul de op•iuni.

PRGM
Afi•ează meniul de date variabile. Afi•ează meniul de comandă
programare.
J
SET UP
Afi•ează ecranul de configurare.
m Revine la meniul principal.
O -Lock meniului schi•ă. Selectează
Permite intrarea de caractereal 4-lea parametru al Locks / deblochează intrarea de
are alfanumerice în ro•u. caractere alfanumerice.
r Suport după valoarea de intrare pentru a calcula Apăsa•i înainte de a intra valoare pentru a între natură r.
pătrat. calcula rădăcina pătrată.
x
x Apăsa•i între două valori pentru a face al doilea Apăsa•i între intrare a două valori ale lui X •i
θ între natură θ.
exponent valoarea primei. Y pentru a indica radacina x lea de acolo.
M
[EXE] pentru calculul de afi•are de la capăt. Afi•area
QUIT Duce înapoi direct la modul original.
J Revine la meniul anterior.
Revine la func•ia anterioară în coordonate
f Mută cursorul în sus. modul de redare.
Derulează.
A trecut următoarea func•ie în coordonate

c Mută cursorul în jos. modul de redare.
Derulează.
Mută cursorul la stânga. Derulează. Apăsa•i după

d
450
Index cheie

are
Mută cursorul la dreapta. Derulează. Apăsa•i după

e [EXE] pentru a afi•a calcul de la început.
A
Permite introducerea variabilei X, •i T. θ Între litera A.
v
10 x B Apăsa•i înainte de valoarea de intrare pentru a Apăsa•i înainte de a intra exponent
Între litera B.
L calcula logaritmul. 10.
e xC Apăsa•i înainte de valoarea de intrare pentru a Apăsa•i înainte de a intra Exponentul e.

Printre litera C.
eu calcula logaritmul natural.
Asn D Apăsa•i înainte de a calcula valoarea de intrare pentru a Apăsa•i înainte de a intra valoare pentru a
Între litera D.
s sinusurilor. calcula sinusul inversă.
Acs E Apăsa•i înainte de a calcula valoarea de intrare pentru a Apăsa•i înainte de a intra valoare pentru a
Între litera E.
c cosinusul. calcula arccosinusul.
ATN F Apăsa•i înainte de valoarea de intrare pentru a Apăsa•i înainte de a intra valoare pentru a
Între litera F.
T calcula tangenta. calcula arctangenta.
d/cG
Sus•inerea între intrarea de valori frac•ionare.
Arată o mai mare frac•ie decât unitatea.
Transformă o frac•ie zecimală. Între litera G.
N
H
Între H. scrisoare
M
3
eu
Între deschiderea unei paranteze în formulă. Apăsa•i înainte de valoarea de intrare pentru
Între litera I.
( a calcula rădăcina cub.
x -1 J Între o paranteză strânsă în formulă. Suport după valoarea de intrare pentru a

zecimală. Trimite datele afi•ate la un dispozitiv extern. Între litera J.
) calcula inversul.
K
Între
o o virgulă.
frac•iune cu o valoare zecimală sau o frac•ie Între litera K.
.
L
Atribuie o valoare la un nume de variabilă. Transformă Între litera L.
are
M
Între litera M.
h Între numărul 7.
N
Între litera N.
eu Între numărul 8.
O
Între litera O.
j Între numărul 9.
451
Index cheie

are
INS •terge caracterul de la pozi•ia curentă a Permite introducerea caracterelor la loca•ia

D cursorului. cursorului.
OFF
Porni•i. Gole•te display. Powers off.
o
P
Între litera P.
e Între numărul 4.
Q
Între litera Q.
f Între numărul 5.
R
Între litera R.
g Între numărul 6.
{S
Func•ia de multiplicare. Intre o deschidere acolade. Între litera S.
*
T}
Între un aparat dentar de închidere. Între litera T.
/ Func•ia Divide.
U
Între litera U.
b Între numărul 1.
V
Între V. scrisoare
c Între numărul 2.
W
Între W. scrisoare
d Între numărul 3.
[X Func•ia de adi•ie. Specifică o valoare pozitivă.
Intre o deschidere cârlig. Între X. scrisoare
+
]Y func•ia de scădere. Specifica•i o valoare negativă.
Între o închidere cu cârlig. Între Y. scrisoare
-
Z
Între litera Z.
are Între numărul 0.
= SPACE
Între punctul zecimal. Între = caracterul. Între un spa•iu.
.
π Între valoarea lui pi. Între simbolul pi.
Permite introducerea unui expozant.
Z
an Introduce•i înainte de valoare pentru a specifica o valoare Reaminte•te rezultatul ultimului calcul.
- negativă.
_
Între o nouă linie.
w Afi•ează rezultatul calculului.
452
Programare Lista de comandă
Tasta [SETUP] tasta [VARS] PTS x1 y1 x2 x1 y1 x2 RECR FORMULAR un an + un an + 1 n + 2 +
Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comanda Deg Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comanda y2 x3 y3 y2 x3 y3 1n+2 1 bn bn bn + 2
angl Deg Rad Rad Gra V-WIN X min xmin Ymin Nxx σ n1 Nxx σ n1 n1 + 1 bn R_Start a1 a2
Gra Pornit CoordOn max Xmax Ymax n1 n2 x1 n2 x1 x1 bn bn + R_End a0 b0 b1
Oprit CoordOff min Xscl Yscl T min x1 x2 σ x2 σ n-1 x2 σ 2 Strt a1 b2 anStart
COOR Pornit GridOn GridOff Y max T max T ptch n-1 xp σ n-1 a2 End bnStart R_Result
Oprit AxesOn AxesOff scal RightXmin TEST F FDF SS RANK a0 b0 b1 Sim_Result
GRID Pornit Labelon scal RightXmax MS Edf b2 Sim_Coef
Oprit LabelOff Fix_ T θ ptch RightXscl

θ SES MSE ANST Ply_Result
AXE Pornit Sci_ Norma Eng min RightYmin

θ PZT BNST Ply_Coef n I% PV
Oprit Fix P / L-albastru P / max RightYmax

θ PMT FV P / YC / Y
LABL Sci Norm L-Orange P / RX min RightYscl
Eng Orng L-Green max RightT min max
DISP Albastru G-Connect min RightT RightT
Grn Con G-Plot DerivOn RY max ptch Xfct Yfct x2 σ
Parcelă DerivOff scal nx XP σ
Niciuna BG-Fără scal SS MS F Reslt
P/L Pornit BG-Pict_ RT θ min θ FDF Edf EQUA S-S-Rj
Oprit FuncOn FuncOff max θ Hse MSE Cof
Pornit SimulOn ptch θ PZT Chi P-P-Rj n
DRAW Oprit SimulOff S FACT Xfct F stânga I Cof%
Pornit -WindAuto Yfct X dreapta TVM PV PMT
derv Oprit Pict S-WINDMAN STAT nx p1 p2 p FV P /
Auto Man File1 File2 file3 RESLT df SRR 2 YC / Y
ÎNAPOI File1 file4 File5 File6 Σx Σx
File2 file3 LocusOn Σ x2 Σ x2
FUNC file4 File5 LocusOff x σ nx σ n-1

x σ nx σ n-1 χ2
File6 VarRange y minx y minx F stânga
SIML Pornit VarList1 Maxx Maxx dreapta
Oprit VarList2 p1 p2 p
S-WIN Locul VarList3 Y df SRR 2
LISTA VarList4 Σ acolo Σ acolo
LISTA VarList5 Σ acolo 2 Σ acolo 2
VarList6 Σ y xy σ ny
Σ y xy σ ny σ n-1
σ n-1 Miny Maxy
Miny abcder
Maxy Med Q1
abcder Q3 Mod GRPH YrXt YrXtYtX
locs GRPH Med Q1 H_Start YtX D_Start
Q3 Mod H_pitch Strt End D_End
T-VAR Strt Pitch D_pitch
List1 Pitch Pitch F_Start
Lista2 DYNA End Strt F_End
Listă3 Reslt F_pitch
List4 F_Result
List5 TABL
List6
Σ DSP Nici unul Σ AVAIL
dintre cei Σ DISPOFF
RESID de pe Resid
listă Resid-Fără-list_
453
tasta [PRGM] tasta [SHIFT] tasta [F4] (MENIU) LISTA SRT Sorta (SortD
Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comanda IF_ Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comandă Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comanda SRT-A-D (G_SelOn_
COM Dacă Apoi Then_ Else_ ZOOM Fapt Factor_ STAT DRAW On Off drawOn drawoff GRPH SEL Pornit G_SelOff_ Y = r
Else I-end IfEnd For_ _To_ V-WIN V-Win ViewWindow_ GPH1 complot S-Gph1_ Oprit Y = = Tip Tip
pentru a _Step_ Sto RCL STOV-Win_ CMLR GRPH GPH2 S-Gph2_ S-Gph3_ TIP r = parm paramType X =
Pasul Următoarea Cls Norm Win_-Cls GPH3 Scatter xyLine X = Y c> Y CTYPE> Tip
următor While_ WhileEnd SKTCH Tang Inv Tangent_ normal_ Scat xy Hist MedBox Y <Y ≥ Y <Type Y ≥ tipul
whle Do LpWhile_ GRPH Inverse_ Graph_Y Hist Box MeanBox N-Dist Y ≤ Type BlueG_
WEND Do Prog_ Revenire = Graph_r Graph Box Fragmentat OrangeG_
Lp-W Break Oprire = (X, Y) = N-Dis Linear Med-Med GreenG_
Prog Lbl_ Goto_ Y=r= (Graph_X = Brkn Quad Cubic Quart StoGMEM_
RTRN Brk parm X = Graph_ Graph_Y> Med X 2 Log Exp Putere Y≤ RclGMEM_
stop Du-te dx c G- Graph_Y X ^ X ^ X sinusoidala COLR Albastru D_SelOn_
la LBL Y> Y <Y ≥ <Graph_Y ≥ ^ 3 4 Log NPPlot Logistic Orng D_SelOff_
CTL ∫ ∫ Exp List1 Lista2 Grn Sto D_Var_ Y = tip r
PWR Sin Listă3 List4 List5 GMEM RCL = Tip
NPP List6 pătrat Cross paramType
Lgst Dot Blue_ DYNA Pornit T_SelOn_
JUMP Y≤ Graph_Y ≤ List1 Orange_ Green_ Oprit Var T_SelOff_ Y =
PLOT Plot Pl Plot_ PlotOn_ List2 1-Variable_ 2 TIP tip r = Tip
⇒ ⇒ Pl-On-Off PlotOff_ Listă3 -Variable_ Y=r= paramType
ISZ Isz_ Pl PlotChg_ Linia List4 LinearReg_ parm BlueG_
DSZ Dsz_? Chg-Line F-line_ circle_ List5 Med-MedLine_ OrangeG_
? LINE F-Line Vertical_ List6 QuadReg_ TABL Pornit GreenG_
^ ^ Horizontal_ CubicReg_ Oprit TIP R_SelOn_
CRJ Text ClrText ClrGraph ClCr text_ PxlOn_ LISTA QuartReg_ Y=r= R_SelOff_
Grph ClrList DrawStat verde PxlOff_ LogReg_ parm BlueG_
Listă DrawGraph Hztl PxlChg_ ExpReg_ OrangeG_
DISP Stat DrawDyna Text PxlTest_ PowerReg_ Albastru GreenG_
Grph DispF-Tbl PIXL Pornit SinReg_ Grn Orng R_SelOn_
Dyna DrawFTG-Con Oprit LogisticReg_ SEL + C R_SelOff_
F-Tbl Tab DrawFTG-Plt Chg MARK Swap_ RECR Pornit anType an +
G-Con DispR-Tbl test Oprit 1Type an +
G-Plt DrawWeb_ • Albastru 2Type n un an
R-Tbl ani-Cn DrawR-Con COLR Albastru Orng + 1 bn bn + 1
Web Tab DrawR Σ- Con-Plt Orng Grn Grn an
DrawR DrawR Σ - PLT 1VAR SALT an Pornit

(GRAPH
Σ Cn un = CALC 2VAR 35+) Oprit
an-Pl Med X X TIP Anul 1 +
Σ are Pl X^2^3 2n+1
REL = ^ 4 X Log an an bn
G G Exp Pwr n.an .. bn + 1
> > Sin Lgst
< <
≥ ≥
≤ ≤
I/O GPTA Locate_
Gtky Getkey
Trimite Trimitere
Recv (Primire (: MAT schimb
: × rw * Row_
× Rw + * Row Row +
_+_
RW +
454
tasta [F6] (SYBL) Tasta [ALPHA] tasta [OPTN] PROB X! nPr ! PC # P
Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comandă Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Comandă Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 List_ Lista de nCr Ran Ran (Q
„~ „~ * / LISTA lista → M comandă → Mat # P (Q (R (t

„~ „~
umplere (Dim_ Fill (Seq (R (t (Abs_
Seq Sun (Min (Max (Abs Int int_
* Min Max (Medie Frac Frac_
/ Suma (mediana (sum_ Rnd Rnd
medie prod_ Cuml_ Intg Intg_
Med Percent_ NUM
Prod
cuml%
angl
rg „Pol rg
A A List_ Mat_ (Rec
MAT Matt M → Fill Mat → Listă (m
Det Trn (Det_ Trn_ Pol
Sun augmentare (Rec
august (Identity_ Dim_ ESYM (m
Iden i Fill (i Abs_ μ μ
Abs Arg Arg_ Conjg_ NPFK NPFK
Conj rep ReP_ ImP_ MGTPE MGTPE
imp Solve (d / dx (d 2 Sto StoPict_
CPLX Rezolva / dx 2 ( RCL RclPict_ f1
d / dx de 2 fn f2 f3 f4 f5 f6
/ dx 2 _AND_ _or_
Not_
CALC PICT
WFME f1
∫ dx ∫ (Fmin f2
fmin (Fmax ( f3
fmax f4
Σ( Σ( f5
STAT xy xy f6
Orng Orange_ LOGIC •i sau
COLR Grn sinh Green_ nu
cosh sinh_
HYP tanh cosh_
sinh- 1 tanh_ sinh- 1_
cosh- 1 cosh- 1_
tanh- 1 tanh- 1_
455
456
CASIO ELECTRONICS CO., LTD. Unitatea 6,
1000 North Circular Road, Londra NW2 7JD,
Marea Britanie
Important!
Vă rugăm să păstra•i informa•ii manual •i toate pentru referin•e
ulterioare.
G355-21, G358-21
Agent: Dexxon DATAMEDIA / 92238 Cedex GENNEVILLIERS

SA0312- C F Tipărit în China
RJA509406-011V02

GRAPH35 Tradus in Romana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRAPH35 Tradus in Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRAPH35 +

8-1 Înainte de a trage un grafic

k kk kk Intrarea în modul grafic

utilizare f •i c pentru schimbare

• { SALT} ... { Stare tragere / non-draw}

• { DEL} ... { Func•ia de •tergere}

• { TIP} ... { Tipuri de grafice Meniu}

• { COLR} ... { culoare grafic}

• { GMEM} ... { Salva•i / grafic rechemare}

• { DRAW} ... { } Graphing

indică faptul că { COLR} nu este sus•inută de 35+ milimetrică.

• bateriile furnizate cu aparatul foto

• Expedi•ii CASIO serviciu.

Pentru a ne ajuta în căutarea defec•iunii, indică organul ofensatoare sau func•ia.

Ștampila distribuitorului sau bonul de casă

Agent Dexxon DATAMEDIA GENNEVILLIERS

Adresa: CASIO / Asistenta de consum

1. Ave•i grijă să nu apăsa•i accidental o ata•a•i cauzei

2. Introduce•i cele patru baterii livrate cu calculatorul.

• Dacă meniul principal prezentat mai sus nu apare, apăsa•i butonul P

6. Utiliza•i tastele cursor f c, d •i e pentru a selecta simbolul

GRAFICUL 65 GRAFICUL 35+

u Pentru a regla contrastul

• utilizare f •i c pentru a muta indicatorul înainte de CONTRAST.

• presa e pentru a întuneca caracterele de pe ecran •i d pentru clarificare.

u Pentru a ajusta nuanța

1. utilizare f •i c pentru a muta cursorul la culoarea dorită

2. Apăsa•i e pentru o mai verde •i d pentru

8. Pentru a ie•i din ecranul de reglare a contrastului, apăsa•i m.

• meniul principal • Ajustarea culorilor

• Funcții grafice meniu

• Afișaj grafic (exemplul 1) • Afișaj grafic (Exemplul 2)

• afișaj grafic tabel • Se afișează dinamic Graph

• Digital Table și • grafic Exemplu

exemplu: Desena•i o sinusoidă

1. Introduce•i modul grafic •i efectua•i următorii pa•i.

pagină pagină pagină pagină pagină pagină

128 132 113 154 144 120

pagină pagină pagină pagină pagină

Alimentare pornit / oprit

Grafic caracteristici dual

Bine a•i venit în lumea de calculatoare grafice.

Pentru a opri, apăsa•i! o.

Pentru a selecta RUN

* Ecranul de mai sus este cel al GRAFICUL

defc pentru a pune RUN în

Acesta este ecranul ini•ial al modului RUN, în cazul în care pute•i

1. Apăsa•i o pentru a •terge calculator.

exemplu: 25 × păcat 45˚

2. Apăsa•i pe! m pentru a afi•a meniul

3. Apăsa•i cccc 1 ( DEG) la

4. Apăsa•i J pentru a ie•i.

5. Apăsa•i o pentru a •terge calculator.

exemplu: Schimba•i calculul în exemplul precedent (25 × păcat 45˚) în

1. Apăsa•i d pentru a afi•a ultimul calcul.

2. Apăsa•i de două ori d pentru a muta cursorul

4. Apăsa•i w pentru a efectua din nou calculul.

Conversia unei fracții mixte într-o fracție

Apăsa•i din nou! N pentru a se converti la o frac•ie mixtă.

Conversia unei fracții cu echivalentul său zecimal

Apăsa•i din nou M pentru a reveni la frac•iunea.

exemplu: 1250 × 2.06 5

2. Apăsa•i * C.ag. bcfa

3. Apăsa•i Dl. În ^ apare indicatorul de pe ecran.

Capitolul 11 dual Grafic .............................................. ............................... 167