Vancea Adrian

Piata Monetara

Piața monetară este locul în care se intalnește cererea cu oferta de monedă, unde agenții
economici care au nevoie de bani (inregistreaza deficit) intalnesc alți agenti economici care au
excedent de resurse financiare. Schimburile dintre ei se numesc tranzacții financiare iar
prețul tranzactiilor il reprezinta dobânda la care se imprumută. Rolul pieței monetare este de a
compensa deficitul cu excedentul de monedă existent la diferiţi agenţi economici si de a regla
cantitatea de moneda dintr-o economie. In această relatie, operaţiunile de piaţă monetară
(operaţiuni open market) reprezintă cel mai important instrument de politică monetară al unei
Banci Centrale, având funcţii de ghidare a ratelor de dobândă, gestionare a condiţiilor lichidităţii
de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare. Cererea de monedă provine in
general de la agenţii economici care cheltuie mai mult decât resursele de care dispun şi recurg la
împrumuturi: companiile care isi finanteaza afacerile, Trezoreria Statului pentu
acoperirea deficitului bugetar, băncile și nu in ultimul rând, populația care are nevoie de credite.
Oferta de monedă provine in general de la Banca Centrala (de Emisiune) pentru finanțarea
bancilor care au nevoie de resurse monetare, dar și de la banci comerciale sau alte instituții
financiare care inregistrează excedent si îl plaseaza sub forma de credit diferiților agenti
economici.
Free float: Free float-ul reprezintă numarul de acțiuni al unei companii, care se
tranzacționează liber la bursa. Cu alte cuvinte, reprezintă o parte din numarul total de acțiuni care
nu sunt blocate in contul acționarilor majoritari. Free float-ul reprezintă acele acțiuni care pot fi
tranzacționate la bursa in orice moment. Cu cât acesta este mai mare, cu atât piata secundară de
actiuni a acelei companii, va fi mai mare. Astfel, posibilitatea de a tranzacționa ușor acțiunile
acelei companii crește. Un free float minim acceptat pentru listarea la Bursa de Valori Bucuresti
este de 25% din numarul actiunilor unei companii la categoria standard sau o valoare de cel putin
40 de milioane de euro pentru categoria Premium. Capitalizarea de piață a free float-ului se
calculzeaza inmulțind prețul unei acțiuni cu numarul de acțiuni disponibile de pe piață.
Rata dobânzii de politică monetară: Rata dobânzii de politică monetară (RPM) reprezintă
rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă si este o parte a Politicii Monetare a
Bancii Nationale. Politica monetară a unei banci centrale influentează cantitatea de moneda
aflata in circulație, a cursului de schimb valutar, a dobânzilor din piață si a altor indicatori in
vederea realizarii obiectivelor politicii economice. Rata dobânzii de politica monetară
influențează in mod direct cantitatea de moneda aflata in circulatie.  Astfel, atunci cand rata
coboara, crește oferta de bani, politica monetară fiind considerată expansivă si acționează ca un
stimul pentru economie, bancile comerciale, populatia si companiile beneficiind de rate mai mici
ale imprumuturilor. In sens invers, atunci când rata dobanzii crește, scade oferta de bani, politica
monetară este considerată restrictivă, accesul la credite este ingreunat datorita majorării ratelor,
consumul populatiei si al intreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea cresterii economice.
(Imagine cu rata dobanzii BNR din 10 februarie 2022)
 Analiză SWOT: Analiza SWOT este o un proces folosit in mediul de afaceri care
identifică punctele forte, punctele slabe, oportunitățile si amenințările unei organizatii / proiect si
provine din limba engleză: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats. Analiza SWOT se
realizează, in general, in prima fază a unui proiect si poate fi utilizată pentru evaluarea unor
produse, servicii sau organizaţii astfel încât să fie posibilă luarea unei decizii corecte privind cea
mai bună strategie de dezvoltare. In timp ce punctele tari şi punctele slabe sunt variabile interne
ale unui proiect, oportunitățile si amenințările sunt variabile ale mediului extern care pot perturba
activitatea unei organizatii.  O analiză SWOT este prezentată, de obicei, ca un pătrat cu fiecare
din cele patru zone care formează un cadran, acest aranjament vizual al informațiilor oferind o
imagine de ansamblu rapidă a poziției companiei.Astfel, punctele forte reprezinta aspectele la
care compania exceleaza si se detaseaza de competitie, punctele slabe reprezinta ariile de
imbunatatit, oportunitatile se refera la factorii externi organizatiei de pe urma carora poate profita
pentru a obtine un avantaj competitiv, iar amenintarile sunt aspecte ce pot pune in pericol
dezvoltarea companiei.
Deflație: Deflația este un important indicator economic care se caracterizează prin
scăderea generalizată a prețurilor marfurilor si serviciilor intr-o anumita perioada de timp, fiind
opusul inflației. Deflația este un fenomen economic mai degrabă negativ, fiind cauzată in general
prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, ale intreprinderilor sau ale gospodariilor, reducerea
creditarii si a investitiilor, manifestandu-se prin creșterea șomajului si scăderea cererii de bunuri
si servicii. În perioade de deflație, odată cu scăderea preturilor bunurilor si serviciilor, puterea de
cumpărare a banilor este de obicei mai mare decât ar fi fost altfel, datorită faptului ca nu toate
preturile scad in același timp și in aceeași proportie. In altă perspectivă, deflația poate insemna
reglarea dezechilibrului din consum datorită refacerii puterii de cumparare printr-o ofertă de
bunuri și servicii cu prețuri apropiate de necesitățile pieței.
Market Maker: Market maker-ul sau "formatorul de piață" este acea companie care
activează in piața de capital, de obicei un broker, care își asuma riscul de piață/tranzacționare
pentru o anumită categorie de titluri de valoare (actiuni, obligatiuni, etc) in scopul facilitării
tranzactionării respectivului titlu. De asemenea, market maker-ul vinde și cumpără titluri de
valoare de la clienții săi asigurând lichiditatea necesară, mentinerea cotațiilor (Bid & Ask) și
facilitarea tranzacțiilor. Un broker care ia rolul unui market maker afișează atat cotatii de vanzare
cat si de cumparare pentru a mentine lichiditatea pietei. In mod esential, un market maker isi
asuma întotdeauna partea opusă a volumului de tranzacționare al investitorilor, in cazul in care
acestia doresc să vândă un titlu, de exemplu, market maker-ul va cumpara acel titlu până când
toți vânzătorii si-au lichidat pozitiile. În schimb, dacă investitorii cumpără un titlu de valoare,
market maker-ul va vinde acel titlu până când toate ordinele sunt inchise. Prin urmare, un market
maker ține in echilibru atât cererea cât și oferta de pe piață și menține valorile cotațiilor în
anumite limite.