Testul 2

Subiectul I
Citește fragmentul din textul „La Capul Podului – La început de veac...” de
Emil Marinescu,  în vol. Portrete și siluete din lumea operei.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare

dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței cât ai clipi din ochi. 6 puncte

2. Menționează vechea denumire a Pieței Victoriei, utilizând informațiile din

textul dat. 6 puncte

3. Precizează modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria

autorului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
6 puncte

4. Explică motivul pentru care autorul a început să facă sport. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, imaginea iernii păstrate în memoria

autorului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Răspuns:

1. Sensul din text al secvenței „cât ai clipi din ochi” este acela de „imediat”,
„într-o clipă”, „de îndată”, „rapid”.

2. Vechea denumire a Pieței Victoriei era „Capul Podului”.

3. În copilăria autorului, sfârșitul de an școlar era marcat de jocul oinei. Se

organiza un mare concurs, la care participau toate liceele țării („e mare
prestigiu se bucura pe vremea când eram copil frumosul joc al oinei. Sfârșitul
fiecărui an școlar era sărbătorit cu un mare concurs între toate liceele țării.”).
4. Autorul a început să facă sport din cauză că, pe parcursul copilăriei sale,
fusese foarte bolnăvicios. Astfel, prin exercițiu fizic, el plănuia să-și
îmbunătățească sănătatea și, desigur, condiția fizică.

5. Autorul își amintește iarna, așa cum o văzuse copil fiind, „ca într-o lume de
basm”. El descrie acest anotimp cu nostalgie, oprindu-se și asupra imaginii
trăsurilor, care transportau oamenii în oraș în timpul iernii. Vreme de cinci
luni, în București, caii trăgeau săniile de-a lungul șoselei Kiseleff, „îmbrăcați în
valtrapuri dantelate și împodobite cu zurgălăi”, „într-o goană nebună, ce făcea
să te crezi într-o lume de basm”. 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să

argumentezi dacă decizia de a practica un sport este influențată sau
nu de riscurile pe care acesta le implică, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din textul La Capul Podului – La
început de veac... de Emil Marinescu, cât și la experiența personală
sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și

dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii

literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în
pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de cuvinte. 6 puncte

Răspuns:

Sportul este deosebit de important pentru sănătate, însă el presupune și

anumite riscuri. Fie că este vorba despre accidentări sau despre riscuri
datorate educației insuficiente privind practicarea sportului respectiv, alegerea
lui reprezintă o decizie foarte importantă.

În opinia mea, fiecare dintre noi are propriile așteptări de la practicarea unui
anumit sport și va alege în funcție de acestea. Alegerea mea nu ar fi îndreptată
către un sport periculos, întrucât el ar reprezenta, pentru mine, o sursă
suplimentară de stres. Aceasta nu înseamnă, însă, că riscul ar opri și alte
persoane de la a încerca sportul respectiv. 

În primul rând, în textul dat, Emil Marinescu povestește că a luat decizia să

practice un sport, motivat de condiția lui fizică deloc mulțumitoare. Inițial, s-a
apucat de înot, iar apoi, de jocul cu oina. El descrie acest sport ca nefiind
„brutal” și menționează că l-a practicat cu plăcere, mai ales că era un joc
folositor tinerilor. Deși eu nu am încercat niciodată jocul cu oina, nu mi se
pare, într-adevăr, periculos, iar riscurile implicate sunt minime, așa cum se
menționează și în fragmentul dat. Aceasta face ca, pe lângă calitatea de a fi
considerat un sport național, jocul cu oina să fie practicat la scară largă,
organizându-se chiar și un concurs între liceele din întreaga țară.

În al doilea rând, cu toate că sporturile mai puțin periculoase sunt practicate

mai des, de un număr mai ridicat de oameni, și cele care implică riscuri
majore au mulți adepți. Astfel, există destui oameni care preferă sporturile
extreme, considerând că riscul face parte din plăcerea experienței, bucurându-
se și de surplusul de adrenalină. Acest gen de sport atrage și foarte mulți
oameni interesați să privească, și nu neapărat să participe, motiv pentru care
numeroase sporturi extreme sunt difuzate la televizor și pe internet, atingând
un grad ridicat de popularitate. Un bun exemplu în acest sens este Tiberiu
Ușeriu, un ultramaratonist și alergător de anduranță, care în trei ani la rând a
reușit să câștige Arctic Ultra, un maraton desfășurat în zona Cercului Polar,
unde temperaturile au atins și -52 de grade. Cu toate că riscurile la care s-a
expus au fost extrem de mari, maratonistul a denumit această competiție ca
fiind „cursa vieții”, iar cele trei victorii consecutive i-au adus un număr mare
de susținători.

În concluzie, riscuri există în orice, dar cel care alege să învețe și să practice
corect un spor, cunoaște atât riscurile, cât și beneficiile. Fiecare om, practicant
sau nu al unui sport, trebuie să fie conștient și mulțumit de alegerile pe care le
face, sportul fiind o modalitate de petrecere a timpului liber ce aduce multe
beneficii. 

Subiectul II
Comentează textul „În parc” de Șt. O. Iosif, în minimum 50 de cuvinte,
evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 10 puncte

Răspuns:

În poezia „În parc”, Ștefan Octavian Iosif abordează tema dragostei, precum și
pe cea a timpului, care curge neîncetat peste oameni și poveștile lor. Astfel,
simbolul central este reprezentat de un buchet de flori veștede, aruncat la
întâmplare pe o bancă dintr-un parc. Încercând să-și imagineze ce simțise
persoana care le strânsese în mână, iar apoi le abandonase, el face legătura
între sentimentele umane și buchetul de flori prin intermediul personificărilor
(„banca solitară”, „Ce triste-mi stați acuma”). Epitetele contribuie la
expresivitatea imaginilor vizuale („Flori veștede, flori moarte, flori iubite!”),
alături de repetiție.