Sunteți pe pagina 1din 157

1

2
Papaghiuc Vasile (n. 1972) este profesor doctor grad I la catedra de geografie a Școlii
Gimnaziale “Ion Ghica”, Iaşi. A absolvit Facultatea de Geografie şi Geologie, din cadrul
Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, promoţia 1996.

Papaghiuc Lidia Maria (n. 1975) este profesor grad I la catedra de geografie de la Liceul
Teoretic “Al. I. Cuza”, Iaşi. A absolvit Facultatea de Geografie şi Geologie, din cadrul
Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, promoţia 1998.

Foto coperta 2: slideserve.com/M.Ţiu


Editura PIM, 2020

Această carte este protejată de legile copyrightului. Reproducerea, multiplicarea, punerea la


dispoziţia publicului, precum şi alte fapte similare efectuate fără permisiunea deţinătorului
copyrightului, constituie încălcări legislative cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi
se pedepseşte în conformitate cu legile în vigoare.

3
PAPAGHIUC LIDIA MARIA PAPAGHIUC VASILE

ABORDĂRI ÎN PREGĂTIREA EXAMENULUI


NAŢIONAL DE BACALAUREAT LA DISCIPLINA
GEOGRAFIE

CAIET DE LUCRU

4
CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea ABORDĂRI ÎN PREGĂTIREA EXAMENULUI NAŢIONAL DE


BACALAUREAT LA DISCIPLINA GEOGRAFIE-CAIET DE LUCRU, își propune să ofere
elevilor, mentorilor şi profesorilor, un instrument de lucru util în exersarea și aprofundarea
cunoştințelor dobândite în cadrul orelor de geografie. Lucrarea are valoare practică, aceea de
a-i consolida elevului deprinderile dobândite, de a-i fixa achizițiile și cunoștințele de
geografie.

Lucrarea conține programa de Bacalaureat pentru disciplina geografie, structurată pe cele trei
unități de învățare și conținuturile aferente unităților de învățare.
În prima parte lucrarea conține 18 teste de evaluare secvențială aferente lecțiilor din programa
de Bacalaureat, respectând structura subiectelor de Bacalaureat pe cele trei părți, Europa-
România-Uniunea Europeană. Fiecare test de evaluare conține materiale grafice şi
cartografice utile în evaluarea cunoștințelor. La finalul fiecărui test sunt oferit soluţii de
rezolvare şi desene schematice necesare evaluării şi autoevaluării elevilor.
Ȋn partea a doua, lucrarea conține un îndrumar metodologic în pregătirea examenului de
Bacalaureat la disciplina geografie utilizând surse on-line. Sursele au fost culese, selectate şi
sintetizate pe subiecte, capitole şi subcapitole conform conţinutului din programa şcolară.

Sperăm ca lucrarea aceasta să constituie un mijloc de a-i ajuta pe elevii care vor susține
examenul de Bacalaureat să-şi sistematizeze noţiunile de geografie dobândite pe parcursul
ciclului liceal, să ofere un instrument util de lucru în vederea promovării cu succes a
examenului national de Bacalaureat.

AUTORII

5
CUPRINS

Cuvânt înainte…………………………………….……………………………….. 5
Cuprins…………………………………………………………………………….. 6
Programa școlară pentru examenul naţional de Bacalaureat la disciplina geografie
Europa-România-Uniunea Europeană ……………..……………………………… 7

PARTEA I-TESTE ȘI BAREME DE EVALUARE …………………..………….. 8


Test 1 …………………………………….…………………………..………….. 8
Barem test 1 ………………………………….…………….………………..…….. 11
Test 2 …………………………………….…………………………………..….. 16
Barem test 2 ………………………………….…………….………………..…….. 19
Test 3 …………………………………….……………………….………….….. 24
Barem test 3 ………………………………….…………….………………..…….. 27
Test 4 …………………………………….………………………….. ………….. 32
Barem test 4 ………………………………….…………….………………..…….. 35
Test 5 …………………………………….…………………………………..….. 40
Barem test 5 ………………………………….…………….………………..…….. 43
Test 6 …………………………………….……………………….……………... 48
Barem test 6 ………………………………….…………….………………..…….. 51
Test 7 …………………………………….…………………………..………….. 56
Barem test 7 ………………………………….…………….………………..…….. 59
Test 8 …………………………………….…………………………………..….. 64
Barem test 8 ………………………………….…………….………………..…….. 67
Test 9 …………………………………….……………………….……………... 72
Barem test 9 ………………………………….…………….………………..…….. 75
Test 10 …………………………………….…………………………..………….. 80
Barem test 10 ………………………………….…………….………………..…… 83
Test 11 …………………………………….……………………………………… 88
Barem test 11 ………………………………….…………….………………..…… 91
Test 12 …………………………………….……………………….…………..…. 96
Barem test 12 ………………………………….…………….………………..…… 99
Test 13 …………………………………….…………………………..…………. 104
Barem test 13 ………………………………….…………….……………………. 107
Test 14 …………………………………….……………………………………… 112
Barem test 14 ………………………………….…………….……………………. 115
Test 15 …………………………………….……………………….…………….. 120
Barem test 15 ………………………………….…………….………………..…… 123
Test 16 …………………………………….…………………………..…….….... 128
Barem test 16 ………………………………….…………….……………………. 131
Test 17 …………………………………….…………………………………..…. 136
Barem test 17 ………………………………….…………….………………..…… 139
Test 18 …………………………………….……………………….……….…….. 144
Barem test 18 ………………………………….…………….…………………….. 147

PARTEA A II A- ÎNDRUMAR METODOLOGIC ÎN PREGĂTIREA


EXAMENULUI NAŢIONAL DE BACALAUREAT LA DISCIPLINA
GEOGRAFIE UTILIZÂND SURSE ON-LINE………………………………… 152

6
PROGRAMA ȘCOLARĂ PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT
LA DISCIPLINA GEOGRAFIE EUROPA – ROMÂNIA – UNIUNEA EUROPEANĂ

STATUTUL DISCIPLINEI
Ȋn cadrul examenului national de Bacalaureat, disciplina Geografie are statut de disciplină
opţională în funcţie de filieră, profil şi specializare. Programa pentru examen vizează
Geografia pentru clasa a XII-a: EUROPA – ROMÂNIA – UNIUNEA EUROPEANĂ

CONŢINUTURI
I. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ
1. Spațiul românesc şi spațiul european.
2. Elemente fizico – geografice definitorii ale Europei şi ale României:
➢ relieful major (trepte, tipuri şi unități majore de relief);
➢ clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică);
➢ hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră;
➢ învelişul biopedogeografic;
➢ resursele naturale.
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României:
➢ harta politică a Europei; România ca stat al Europei;
➢ populația şi caracteristicile ei geodemografice;
➢ sistemul de oraşe al Europei;
➢ activitățile economice – caracteristici generale;
➢ sisteme de transport.
4. Mediu înconjurător şi peisaje.
5. Regiuni geografice în Europa şi în România:
➢ caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România;
➢ Carpații – studiu de caz al unei regiuni geografice.
6. Țările vecine României.

II. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ


1. Formarea Uniunii Europene şi evoluția integrării europene.
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene.
3. Statele Uniunii Europene:
➢ privire generală şi sintetică;
➢ Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria;
4. România ca parte a Uniunii Europene:
➢ Oportunități geografice ale României cu semnificație pentru Uniunea Europeană.
➢ România şi țările U.E. - interdependențe geografice, economice şi culturale.
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România.

III. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ


1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane.
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane.
3. U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane.
4. Mondializare, internaționalizare şi globalizare din perspectivă europeană.
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluție a lumii
contemporane în următoarele decenii.

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei şcolară în vigoare. Subiectele
pentru examenul de Bacalareat se elaborează de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
în baza prevederilor prezentei programe

7
Testul 1 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera A;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul Reykjavik este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera…
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte…
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului numit… 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte:
a.Andorra b. Malta c. Cipru d. Monaco 2 puncte
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H este străbătută de:
a.Dunăre b. Rhin c. Rhône d. Sena 2 puncte
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte:
a.Minsk b. Kiev c. Tallinn d. Vilnius 2 puncte
4.Aglomerația urbană Randstad-Holland se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a.A b. J c. E d. B 2 puncte

8
5.Petrol, cărbuni, gaze naturale, minereu de fier se exploatează din statul al cărui oraș-
capitală este marcat, pe hartă, cu numărul:
a.9 b. 14 c. 13 d. 12 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera F.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă,
etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică,
precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.1. Norvegia obţine aproape 100% energie electrică din hidroenergie. Prezentaţi un factor
natural care favorizează utilizarea acestui tip de energie în Norvegia. 2 puncte
2. Prezentaţi un factor natural care favorizează culturile de citrice din Europa Sudică. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 9;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 6. 4 puncte
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte …
2.Relief glaciar este specific unităṭii de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este străbătut de râul numit … 6 puncte

9
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Munți formați în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a.F b. D c. C d. G 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a.Someşul Mare b. Barcău c. Someşul Mic d. Mureş 2 puncte
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G lipseşte relieful glaciar din cauza:
a.altitudinilor reduse b. influențelor climatice baltice
c. alcătuirii petrografice d. solurilor din clasa molisoluri 2 puncte
4.Influenţe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.A b. D c. G d. H 2 puncte
5.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte:
a.Buzău b. Piteşti c. Sibiu d. Târgovişte 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief,
orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentaţi o cauză:
1.care a determinat înregistrarea temperaturii minime absolute în Depresiunea Brașovului.
2.care determină producerea alunecărilor de teren în Subcarpați. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă evoluţia
precipitaţiilor medii lunare la o staţie meteorologică din Europa.

A.Precizaţi:
1.valoarea cea mai mare a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care s-a înregistrat
2.valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare, precum şi luna în care s-a înregistrat 4 puncte

10
B.1.Calculați diferenţa dintre valorile precipitaţiilor medii din lunile noiembrie şi decembrie.
2.Calculați diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare.
3.Precizați două luni în care cantitatea de precipitații este cuprinsă între 60 și 65 mm 6 puncte

C.Pentru Subcarpații Moldovei, precizaţi:


1.modul de formare;
2.numele unităților de relief cu care se învecinează la nord și la sud;
3.o influență climatică;
4.numele a două râuri care îi străbat sau îi limitează;
5.un etaj de vegetație;
6.două resurse de subsol;
7.numele unui oraș-reședință de județ. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă rata natalităţii şi rata mortalităţii în două state europene.

Ţara Natalitate (‰) Mortalitate (‰)


Belgia 11,7 9,5
România 10,3 11,8
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
1.Calculaţi bilanţul (sporul) natural pentru fiecare dintre cele două state.
2.Prezentaţi o cauză care explică mortalitatea redusă din Belgia. 6 puncte

E.Prezentaţi două caracteristici ale apelor Mării Negre. 4 puncte

Testul 1 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1. statul marcat, pe hartă, cu litera A : Lituania
2. oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 : Tirana

B.
1.Oraşul Reykjavik este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera J.
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte Helsinki.
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului numit Polonia.

C.
1.Statul marcat, pe hartă, cu litera I: b. Malta
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H este străbătută de: d. Sena
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numeşte: b. Kiev
4.Aglomerația urbană Randstad-Holland se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera: d. B
5.Petrol, cărbuni, gaze naturale, minereu de fier se exploatează din statul al cărui oraș-
capitală este marcat, pe hartă, cu numărul: b. 14

11
12
E.

1. Un factor natural care favorizează obţinerea energiei electrice din hidroenergie, în


Norvegia, este evidenṭiat prin faptul că predomină relieful montan cu pantă ridicată (Alpii
Scandinaviei). Râurile au viteză mare de scurgere favorizând amplasarea hidrocentralelor.

2. Culturile de citrice din Europa Sudică sunt favorizate de:


- climatul mediteranean cu temperaturi favorabile;
- soluri terra rosa pretabile acestor culturi.

Subiectul al II-lea

A.
1. oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9: Ploieşti;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 6: Dâmboviṭa.

B.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numeşte Jijia.
2.Relief glaciar este specific unităṭii de relief marcată, pe hartă, cu litera H.
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este străbătut de râul numit Jiu.

C.
1.Munți formați în orogeneza hercinică se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera: a. F
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte: c. Someşul Mic.
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G lipseşte relieful glaciar din cauza:
a. altitudinilor reduse
4.Influenţe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: a. A
5.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte: c. Sibiu.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1. Cauze care determină producerea alunecărilor de teren în Subcarpați:
-prezenṭa argilei, rocă friabilă, ce devine plastică sub influenṭa apei din precipitaṭii;
-defrişările masive - rădăcinile copacilor aveau rol în fixarea solului.

2. Înregistrarea temperaturii minime absolute în Depresiunea Brașovului se datorează


inversiunilor de temperatură, specifice depresiunilor intramontane. Aerul rece coboară de pe
versanṭi şi rămâne blocat în văile depresionare.

13
14
Subiectul al III-lea

A.

1. Valoarea cea mai mare a precipitaţiilor medii lunare este de 77,5 mm şi s-a înregistrat în
luna iunie.
2. Valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare este de 54,2 mm şi s-a înregistrat în luna
februarie.

B.

1. Diferenţa dintre valorile precipitaţiilor medii din lunile noiembrie şi decembrie este de
9 mm.
2. Diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a precipitaţiilor medii lunare este de
23,3 mm.
3. Două luni în care cantitatea de precipitațiii este cuprinsă între 60 și 65 mm: martie,
decembrie.

C. Subcarpații Moldovei
1.modul de formare - încreṭire la sfârşitul orogenezei alpine;
2.numele unităților de relief cu care se învecinează la nord și la sud: Podişul Sucevei-N;
Subcarpaṭii Curburii-S;
3.o influență climatică: de ariditate;
4.numele a două râuri care îi străbat sau îi limitează:Moldova, Bistriṭa, Siret, Trotuş;
5.un etaj de vegetație: etajul fagului;
6.două resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale;
7.numele unui oraș-reședință de județ: Piatra Neamṭ.

D.
1. bilanţul (sporul) natural pentru cele două state: Belgia cu 2,2‰ ; România cu -1,5‰.
2. cauze care explică mortalitatea redusă din Belgia:
-stat dezvoltat, nivel de trai ridicat,
-asigurarea asistenṭei medicale,
-speranṭa de viaṭă ridicată.

E.
Caracteristici ale apelor Mării Negre:
-prezenṭa a două straturi de apă: -0 – 200 m adâncime (salinitate 18‰)
-peste 200 m adâncime (salinitate 22‰)
-lipsa curenṭilor verticali;
-prezenṭa curenṭilor circulari la suprafaṭă (direcṭie NE-SV);
-prezenṭa curenṭilor de compensaṭie cu M. Egee (Mediterană).

15
Testul 2 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera G;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Helsinki este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Prin capitala statului marcat, pe hartă, cu litera J trece fluviul numit ...
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Munṭii Penini se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. E d. H 2 puncte
2.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte:
a.Ljubljana b. Podgorica c. Sarajevo d. Atena 2 puncte
3.Rezerve de minereu de fier, cărbune se găsesc în subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.C b. J c. G d. F 2 puncte

16
4.Lacurile Ladoga şi Onega se află pe teritoriul statului a cărui capitală este orașul marcat,
pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 15 c. 14 d. 13 2 puncte
5.Peninsula în care este situat statul marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte:
a.Balcanică b. Scandinavă c. Kola d. Yutlanda 2 puncte

D.Precizaţi două asemănări și o deosebire între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G şi
clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de
climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine
termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările și deosebirea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat.

E.
Prezentaţi două cauze care explică potenţialul agricol ridicat al Republicii Moldova 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la
1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 9;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte

17
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul Trotuş este marcat, pe hartă, cu numărul …
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește …
3.Artera hidrografică marcată, pe hartă, cu numărul 6 se numește … 6 puncte
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Solurile din clasa molisoluri (tip cernoziom) se găsesc în unităţile de relief marcate, pe
hartă, cu literele:
a.A şi E b. E şi C c. G şi H d. A şi B 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a.Timiş b. Cerna c. Bega d. Motru 2 puncte
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H pătrund influenţe climatice:
a.baltice b. oceanice c. pontice d. submediteraneene 2 puncte
4.Bazinul carbonifer Motru-Rovinari se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.D b. E c. F d. G 2 puncte
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:
a.Ploieşti b. Pitești c. Slatina d. Târgovişte 2 puncte
D.Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi
clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1 Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de
climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine
termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile și asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi două caracteristici biopedogeografice ale Deltei Dunării 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă evoluţia
temperaturilor medii lunare în oraşul Budapesta.

A. Precizaţi: (4 puncte)
1.valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2.valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează.

18
B. Precizaţi:
1.amplitudinea termică medie anuală;
2.diferenţa dintre temperatura medie din luna februarie şi temperatura medie din luna august;
3.numele unității majore de relief în care este situat oraşul. 6 puncte
C. Pentru Depresiunea Colinară a Transilvaniei, precizaţi:
1.modul de formare;
2.două exemple de roci din care este alcătuită;
3.direcția generală de scurgere a râurilor;
4.numele a doi afluenți ai Mureșului pe care îi primește în această unitate de relief;
5.un tip genetic de lac;
6.numele a trei subdiviziuni 10 puncte
D. Tabelul alăturat prezintă surse de energie utilizate în Europa de Vest şi Centrală şi rata lor
de creştere anuală la nivelul anului 2007.
Rata de creştere anuală (%)
Sursa de energie
Precizaţi: 1. eoliană 22
1.o cauză a creşterii ponderii energiei eoliene 2. geotermală 4
în statele vest-europene; 3. hidroelectrică 2
2.o cauză a scăderii ponderii cărbunelui în 4. petrol 2
balanţa energetică a Europei de Vest; 5. nucleară 1
3.două state europene în care energia nucleară 6. cărbune 0
are o pondere însemnată în balanţa energetică.
6 puncte

E.Scrieţi două soluţii pentru prevenirea inundaţiilor determinate de variația debitului râului
Siret. 4 puncte

Testul 2 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera G: Spania;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11: Stockholm.

B.
1.Helsinki este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13;
2.Prin capitala statului marcat, pe hartă, cu litera J trece fluviul numit Nipru;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește Sofia.
C.
1.Munṭii Penini se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. B;
2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte: d. Atena;
3.Rezerve de minereu de fier, cărbune se găsesc în subsolul statului marcat, pe hartă, cu
litera: b. J;
4. Lacurile Ladoga şi Onega se află pe teritoriul statului a cărui capitală este orașul marcat,
pe hartă, cu numărul : b. 15
5.Peninsula în care este situat statul marcat, pe hartă, cu litera A se numeşte: b. Scandinavă

19
20
E.
Cauze care explică potenţialul agricol ridicat al Republicii Moldova:
- distribuṭia treptelor de relief predominând relieful de podiş (Podişul Codrului, Moldovei
Centrale) şi de câmpie ( Câmpia Bălṭi), pretabil agriculturii, în special culturii plantelor;
- prezenṭa solurilor fertile din clasa molisoluri- cernoziomurile;
- climatul temperat continental favorabil culturii viṭei de vie, pomiculturii, culturii cerealelor,
culturii tutunului.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9: Bacău;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 4: Mureş.

B.
1.Râul Trotuş este marcat, pe hartă, cu numărul 3;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește Braşov;
3.Artera hidrografică marcată, pe hartă, cu numărul 6 se numește Dunărea.

C.
1.Solurile din clasa molisoluri (tip cernoziom) se găsesc în unităţile de relief marcate, pe
hartă, cu literele: c. G şi H;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte: c. Bega;
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H pătrund influenţe climatice:
d. submediteraneene;
4.Bazinul carbonifer Motru-Rovinari se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
c. F;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește: b. Pitești.

D. (vezi pagina următoare)

E.
Două caracteristici biopedogeografice ale Deltei Dunării.(bio-vegetatie şi faună,pedo-soluri)
Din punct de vedere biogeografic, Delta Dunării este rezervaṭie a biosferei (din 1991)
datorită diversităṭii speciilor care o populează.
-specii de plante: stuf, papură, nufăr;
-specii de animale:pelican, cormoran, stârc, egretă.
Din punct de vedere pedogeografic, Delta Dunării, formată prin aluvionarea unui fost golf
prezintă soluri hidromorfe pe depozite aluviale acumulate sub formă de uscaturi numite
grinduri a căror răspândire ocupă doar 13% din suprafaṭa deltei.

21
22
Subiectul al III-lea

A.
1.Valoarea maximă a temperaturii medii lunare, este de 21˚C şi se înregistrează în luna iulie
2.Valoarea minimă a temperaturii medii lunare, este de -1,9˚C şi înregistrează în luna ianuarie

B.

1.amplitudinea termică medie anuală este de 22,9˚C;


2.diferenţa dintre temperatura medie din luna februarie şi temperatura medie din luna august
este de 19,5˚C;
3.numele unității majore de relief în care este situat oraşul – câmpie

C. Depresiunea Colinară a Transilvaniei


1.modul de formare: scufundare / acumulare de sedimente / eroziunea acestora
2.două exemple de roci din care este alcătuită: sedimentare-argilă,nisipuri
3.direcția generală de scurgere a râurilor: E-V
4.numele a doi afluenți ai Mureșului pe care îi primește în această unitate de relief: Arieş,
Ampoi, Târnava Mare.
5.un tip genetic de lac:lac sărat-Ursu (Sovata)
6.numele a trei subdiviziuni:Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei, Podişul Târnavelor.

D.
1.o cauză a creşterii ponderii energiei eoliene în statele vest-europene:
-alternativă regenerabilă,
-nepoluantă.
2.o cauză a scăderii ponderii cărbunelui în balanţa energetică a Europei de Vest: reprofilarea
pe resurse alternative (eoliană, solară,mareomotrică);
3.două state europene în care energia nucleară are o pondere însemnată în balanţa energetică:
Franṭa, Marea Britanie, Germania

E.

Două soluţii pentru prevenirea inundaţiilor determinate de variația debitului râului Siret:
-lacuri pe cursul Siretului (în amonte) pentru regularizarea debitului;
-îndiguirea albiilor.

23
Testul 3 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Orașele Debrecen, Pécs și Szeged se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numește …
3.Orașul-capitală Oslo este marcat, pe hartă, cu numărul … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:
a.Belgrad b. Skopje c. Ljubljana d. Zagreb 2 puncte
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește:
a.Slovenia b. Croaṭia c. Serbia d. Muntenegru 2 puncte
3.Fluviul Tamisa străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a.1 b. 2 c. 3 d. 12 2 puncte

24
4.Câmpia Niprului se află pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu
numărul:
a.13 b. 2 c. 11 d. 13 2 puncte
5.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește:
a.Viena b. Varşovia c. Praga d. Berna 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera H şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E. 1.Prezentați un factor natural care explică răspândirea vegetației de stepă (pustă) în


Ungaria.
2.Explicați prezența vulcanilor activi în Islanda. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 9;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 6. 4 puncte

25
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte ...
2.Orașul Tulcea este situat în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Munții Măcinului, formați în orogeneza hercinică, se află în subunitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera:
a. G b. E c. F d. C 2 puncte
2.Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) se găsesc în unitățile de relief marcate, pe hartă,
cu literele:
a. A și H b. B și D c. D și G d. E și F 2 puncte
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:
a. Brașov b. Miercurea Ciuc c. Sibiu d. Reşiṭa 2 puncte
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a. Crișul Alb b. Crișul Negru c. Someșul Mare d. Bistriṭa 2 puncte
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 străbate orașul:
a. Bârlad b. Slatina c. Piatra Neamț d. Vaslui 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E.1.Prezentaţi o cauză care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei


României.
2.Precizați doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea ( 30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă rata natalităţii şi
rata mortalităţii în câteva state europene, în anul 2008, exprimate la mia de locuitori (‰).
Sursa: Institutul Naţional de
Statistică

26
A.Precizați:
1.valoarea cea mai mare a ratei natalităţii şi numele statului în care s-a înregistrat;
2.valoarea cea mai mare a ratei mortalităţii şi numele statului în care s-a înregistrat. 4 puncte

B.Calculați:
1.bilanțul (sporul) natural în România ;
2.bilanțul (sporul) natural în Finlanda;
3.bilanțul (sporul) natural în Portugalia. 6 puncte

C.Pentru Bulgaria, precizaţi:


1.numele a două țări vecine, membre ale Uniunii Europene;
2.numele a două țări vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene;
3.numele a trei unităţi de relief;
4.numele a trei oraşe. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă contribuţia principalelor activităţi la realizarea Produsului Intern
Brut, în anul 2006, în câteva state ale Uniunii Europene.
Statul Agricultură (%) Industrie (%) Servicii (%)

Austria 2 31 67
Finlanda 3 32 65
Olanda 2 24 74
Bulgaria 6 32 62
( Sursa: Institutul Naţional de Statistică)
1.Explicaţi ponderea redusă a agriculturii în PIB-ul Finlandei.
2.Explicaţi ponderea mai mare a agriculturii în Bulgaria decât în Austria.
3.Explicaţi ponderea mai mică a serviciilor în Bulgaria decât în Olanda. 6 puncte

E.Prezentaţi două cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în


Europa. 4 puncte

Testul 3 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera B: Finlanda
2. oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14: Minsk
B.
1.Orașele Debrecen, Pécs și Szeged se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera E
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numește Andorra;
3.Orașul-capitală Oslo este marcat, pe hartă, cu numărul 15.
C.
1.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește: b. Skopje
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește: c. Serbia
3.Fluviul Tamisa străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul: b. 2
4.Câmpia Niprului se află în statul având capitala marcată, pe hartă, cu numărul: a.13
5.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește: c. Praga

27
28
E.
1. Prezenṭa vegetației de stepă (pustă) în Ungaria. Stepa este o asociaṭie vegetală cu graminee
(pir, colilie, negară, păiuş) specifică câmpiilor (C Tisei, C.Dunării). Este adaptată climatului
temperat continental arid din centrul şi estul Europei.
2. Islanda este situată pe riftul activ al Oceanului Atlantic. Relieful vulcanic este reprezentat
prin conuri active (vulc. Hekla), platouri vulcanice.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9: Oradea;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 : Motru.

B.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte Buzău.
2.Orașul Tulcea este situat în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește Sfântu Gheorghe.

C.
1.Munții Măcinului, formați în orogeneza hercinică, se află în subunitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera: d. C;
2.Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) se găsesc în unitățile de relief marcate, pe hartă,
cu literele: b. B și D;
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește: d. Reşiṭa;
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește: d. Bistriṭa;
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 străbate orașul: b. Slatina.

D. (vezi pagina următoare)

E.

1.Cauze care determină fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei României:


-scăderea natalităṭii pe fondul schimbării mentalităṭii privind planningul familial (familia
cu un singur copil);
-emigrarea adulṭilor mutând potenṭialul bazin demografic în afara ṭării;
-creşterea speranṭei de viaṭă.

2. Factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării:


-sedimente transportate de Dunăre şi depuse la gura de vărsare în M.Neagră;
-Marea Neagră are maree cu amplitudini reduse (diferenṭa dintre flux şi reflux) iar
sedimentele aduse de Dunăre nu sunt preluate în largul mării.

29
30
Subiectul al III-lea

A.
1.valoarea cea mai mare a ratei natalităţii este 13‰ şi s-a înregistrat în Franṭa;
2.valoarea cea mai mare a ratei mortalităţii este 13‰ şi s-a înregistrat în Ungaria.

B.
1.bilanțul (sporul) natural în România are valoare negativă, -1,3‰;
2.bilanțul (sporul) natural în Finlanda este de 2‰;
3.bilanțul (sporul) natural în Portugalia este 0‰.

C. Bulgaria
1.numele a două țări vecine, membre ale Uniunii Europene:
România, Grecia;
2.numele a două țări vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene:
Serbia, Macedonia,Turcia;
3.numele a trei unităţi de relief:
Câmpia Tracică Superioară, Munṭii Balcani, Munṭii Rila, Munṭii Rodopi;
4.numele a trei oraşe:
Sofia, Burgas,Varna.

D. Explicaṭii pentru:
1.ponderea redusă a agriculturii în PIB-ul Finlandei:
-climatul rece nefavorabil practicării agriculturii;
2.ponderea mai mare a agriculturii în Bulgaria decât în Austria:
-Austria stat predominant montan comparativ cu Bulgaria unde câmpiile cu soluri fertile
ocupă suprafeṭe importante;
3.ponderea mai mică a serviciilor în Bulgaria decât în Olanda:
-Olanda este stat cu standard de viaṭă ridicat (serviciile sunt esenṭiale), Bulgaria, stat cu
economie în tranziṭie ( agricultura şi industria-pondere mai ridicată).

E. Cauze care determină distribuţia inegală a infrastructurii de transport în Europa.

-distribuṭia reliefului: zona montană, factor restrictiv, zonele litorale, câmpiile şi podişurile
joase prezintă accesibilitate ridicată;

-gradul diferit de dezvoltare economică a statelor: ṭările dezvoltate cu investitṭii în


infrastructură variată, modernă, ṭările cu economie în tranziṭie interes scăzut pe investiṭii în
infrastructură.

31
Testul 4 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe– capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera J;
2.numele oraşului - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1.Este traversat de fluviul Sena oraşul marcat, pe hartă, cu numărul …
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numește …
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Zăcăminte de cărbuni și minereu de fier se exploatează în statul a cărui capitală este orașul
marcat, pe hartă, cu numărul:
a.9 b. 10 c. 14 d. 12 2 puncte
2.Pădurile de conifere ocupă cea mai mare parte a statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. E b. C c. F d. H 2 puncte
3.O câmpie de origine fluvio-glaciară (cu morene) se află în nordul statului marcat, pe hartă,
cu litera:
a.C b. D c. A d. I 2 puncte

32
4.Tibru traversează oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a.4 b. 8 c. 13 d. 15 2 puncte
5.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte:
a.Barcelona b. Bruxelles c. Madrid d. Amsterdam 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între cadrul natural al Finlandei şi cadrul natural al Greciei.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elementele cadrului natural:
relief, climă, hidrografie,faună, vegetaṭie,soluri.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentaţi două cauze ale diversităţii peisajelor agricole pe continentul european. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 2. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Cele mai mici altitudini se înregistrează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
2.Este traversată de râul Bega unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …
3.Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera … 6 puncte

33
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Dune de nisip s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.D b. B c. F d. H 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a.Barcău b. Someş c. Crișul Negru d. Crișul Repede 2 puncte
3.Minereuri auro - argintifere se extrag din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.D b. C c. A d. G 2 puncte
4.Petrol, cărbune, sare se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.A b. F c. B d. G 2 puncte
5.Este situat într-o unitate subcarpatică oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.7 b. 9 c. 11 d. 10 2 puncte

D.Precizaţi două asemănări și o deosebire între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C
şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de
fragmentare, tipuri genetice de relief, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările și deosebirea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentaţi o cauză care explică:


1.valorile mari de debit înregistrate pe Dunăre, în perioada martie-iunie;
2.existenţa a numeroase centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii Orientali. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă evoluţia cantităţii
de precipitaţii medii lunare înregistrate la staţia meteorologică Agrigento (Sicilia – Italia) în
perioada 1995-2005.

A.Precizaţi:
1.cea mai mare cantitate medie de precipitații și luna în care se înregistrează;
2.cea mai redusă cantitate medie de precipitații și luna în care se înregistrează. 4 puncte

34
B.Analizaţi cantităţile lunare de precipitații marcate pe diagrama de mai sus şi scrieţi, pe foaia
de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1.Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în anotimpul :
a.iarna b. primăvara c. toamna d. vara
2.Repartiţia pe luni a cantităţii de precipitaţii, corespunde climatului:
a.continental b. mediteraneean c. polar d. temperat – oceanic
3.Precipitaţiile sunt predominant sub forma de:
a.lapoviţă b. lapoviţă şi ninsoare c. ploaie d. ninsoare 6 puncte

C.Pentru Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă, precizaţi:


1.numele a două unități de relief cu care se învecinează;
2.modul de formare;
3.două tipuri de roci;
4.un tip genetic de relief;
5.numele unui vânt care bate în această subunitate de relief;
6.un etaj de vegetație;
7.două resurse naturale. 10 puncte

D.În tabelul de mai jos sunt reprezentate rata natalităţii (‰) şi rata mortalităţii (‰) populaţiei
din România înregistrate în perioada 1977 – 2004.
Anul Natalitate Mortalitate
1977 19,6 ‰ 9,6 ‰
1998 10,5 ‰ 12,0 ‰
2004 10,0 ‰ 11,9 ‰
Calculați:
1.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1977;
2.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1998;
3.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 2004. 6 puncte

E.Precizaţi două cauze ale bilanțului (sporului) natural negativ înregistrat după 1998. 4 puncte

Testul 4 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1. statul marcat, pe hartă, cu litera J: Muntenegru
2. oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5: Lisabona
B.
1. Este traversat de fluviul Sena oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 15.
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se numește Slovenia.
3. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numeşte Dublin.
C.
1. Zăcăminte de cărbuni și minereu de fier se exploatează în statul a cărui capitală este orașul
marcat, pe hartă, cu numărul: c. 14;
2. Pădurile de conifere ocupă cea mai mare parte a statului marcat, pe hartă, cu litera: a. E;
3. O câmpie de origine fluvio-glaciară (cu morene) se află în nordul statului marcat, pe hartă,
cu litera: c. A;
4. Tibru traversează oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul: c. 13;
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte: b. Bruxelles.

35
36
E. Diversitatea peisajelor agricole depinde de:
-poziṭia pe continent -cu influenṭe climatice specifice anumitor culturi (în sud-climatul
mediteraneean-cultura citricelor, cultura viṭei de vie);
-distribuṭia treptelor de relief:
-la câmpie-cultura cerealelor
- la deal/podiş-pomicultura, viticultura
-la munte-creşterea animalelor (valorificarea păşunilor)
-tipurile de sol - cernoziomul (clasa molisoluri), sol cu fertilitate ridicată, pretabil culturii
cerealelor,
- argiluvisoluri (specifice dealurilor joase), pretabile culturii viṭei de vie.

Subiectul al II-lea

A.
1. orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12: Slobozia;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 2: Crişul Alb.

B.
1.Cele mai mici altitudini se înregistrează în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E.
2.Este traversată de râul Bega unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.
3.Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D.

C.
1.Dune de nisip s-au format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: d. H;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește: b. Someş;
3.Minereuri auro - argintifere se extrag din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. A;
4.Petrol, cărbune, sare se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. B;
5.Este situat într-o unitate subcarpatică oraşul marcat, pe hartă, cu numărul: d. 10.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1. Cauze care explică valorile mari de debit înregistrate pe Dunăre, în perioada martie-iunie;
- această perioadă se suprapune topirii zăpezilor acumulate în timpul iernii pe munṭi, apa,
prin scurgere este preluată direct de Dunăre sau prin afluenṭii acesteia;
-în luna mai se înregistrează maximul de precipitaṭii anuale, apa din precipitaṭii devine sursă
de alimentare a Dunării.

2. Cauze care explică existenţa a numeroase centre de prelucrare a lemnului în Carpaţii


Orientali:
-suprafeṭele forestiere acoperă zona montană în cea mai mare parte din suprafaṭă;
-existenṭa centrelor de prelucrare în Carpaṭii Orientali urmează logica apropierii centrelor
de prelucrare de resursă, scăzând costul transportului materiei prime;
-activitate tradiṭională specifică zonei montane.

37
38
Subiectul al III-lea
A.
1.cea mai mare cantitate medie de precipitații, 235 mm, se înregistrează în luna octombrie;
2.cea mai redusă cantitate medie de precipitații, 70 mm, se înregistrează în luna iunie.

B.
1.Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în anotimpul: a.iarna;
2 Repartiţia pe luni a cantităţii de precipitaţii, corespunde climatului: b. mediteraneean;
3.Precipitaţiile sunt predominant sub forma de: c. ploaie.

C. Munții Banatului și Munții Poiana Ruscă


1.numele a două unități de relief cu care se învecinează:
Gr.Apuseni-N, Gr.Retezat-Godeanu -E;
2.modul de formare: cutare în orogeneza alpină;
3.două tipuri de roci: sedimentare (calcare), metamorfice (şisturi cristaline);
4.un tip genetic de relief: carstic (chei , peşteri);
5.numele unui vânt care bate în această subunitate de relief:austrul;
6.un etaj de vegetație: păduri de fag;
7.două resurse naturale:
cărbuni (Gr.Banat), marmura (Poiana Ruscă), minereuri de Fe (Poiana Ruscă).

D.
1.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1977: 10‰
2.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1998: -1,5‰
3.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 2004: -1,9‰

E.
România înregistrează un bilanţ (spor) natural negativ după 1998 deoarece:
-populaṭia are un grad de îmbătrânire ridicat,
-natalitate scăzută şi mortalitate generală mare,
-creşte vârsta târzie a încheierii căsătoriilor,
-se diversifică rolul femeii în societatea contemporană (timpul alocat pentru carieră şi mai
puṭin pentru familie),
-familiile se orientează către planning familial,
-deschiderea graniṭelor după 1990 a dat posibilitatea emigrării tinerilor şi adulṭilor pentru
studii şi servicii mai bine plătite, mutând în afara ṭării potenṭialul bazin demografic.

39
Testul 5 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe– capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera D;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Orașul-capitală Riga este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește …
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește:
a.Bratislava b. Belgrad c. Budapesta d. Skopje 2 puncte
2.Oraşul Dublin este marcat, pe hartă, cu numărul:
a.1 b. 10 c. 8 d. 14 2 puncte
3.Versanṭii sudici ai Munților Pirinei se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a.A b. G c. E d. J 2 puncte

40
4.Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:
a.San Marino b. Luxembourg c. Podgorica d. Vaduz 2 puncte
5.Munți formați în orogeneza caledoniană există în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. C c. H d. J 2 puncte

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful Podişului Bavariei, şi relieful Podişului Boemiei.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentaţi două cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a populației Europei.

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 7;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Relief vulcanic se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește …
3. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește … 6 puncte

41
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul Galaṭi este marcat, pe hartă, cu numărul:
a.7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte
2.În subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C influenţele climatice sunt:
a.baltice b. oceanice c. pontice d. submediteraneene 2 puncte
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:
a.Călăraşi b. Slobozia c. Buzău d. Brăila 2 puncte
4.Munţii Apuseni sunt delimitaţi în sud de râul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte
5.Pădurile de conifere sunt caracteristice în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:
a.C b. D c. A d. B 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.1. Prezentați un motiv al construirii unui combinat siderurgic în orașul Galaṭi.


2. Prezentați un motiv al construirii unor rafinării în apropierea orașului Ploieşti 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A – B şi prezintă evoluţia cantităţii
medii lunare de precipitaţii la Bucureşti.

A .Precizaţi:

1.cantitatea cea mai mare de precipitații și luna în care se înregistrează;


2.cantitatea cea mai mică de precipitații și luna în care se înregistrează. 4 puncte

42
B.1. Calculați diferența dintre cantitatea maximă și minimă de precipitații medii lunare.
2.Calculați diferența dintre cantitățile de precipitații ce cad în lunile iulie și decembrie.
3.Precizați două luni în care cantitățile medii de precipitații sunt cuprinse între 40 și 50 mm
4 puncte
C.Pentru Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), precizaţi:
1.numele unității majore de relief din care face parte;
2.modul de formare;
3.un tip de roci din care este alcătuită;
4.numele a două râuri care o străbat sau o limitează;
5.o influență climatică;
6.numele a două orașe-reședință de județ;
7.o clasă sau un tip de sol;
8.o cultură agricolă. 10 puncte

D.Se dă următorul tabel:


Ţara Anul Suprafață Populaţia totală Nr. născuţilor Nr. deceselor
(km2) (persoane) vii
Cehia 2000 78.866 10.278.098 90.910 109.001
Norvegia 2000 385.207 4.480.000 59.234 44.002
1.Calculaţi bilanţul (sporul) natural pentru Cehia.
2.Calculaţi bilanţul (sporul) natural pentru Norvegia.
3.Explicați faptul că Norvegia are un număr de locuitori mai mic decât Cehia, deși are o
suprafață mult mai mare. 6 puncte

E.Prezentați două cauze care determină diferența între temperatura medie anuală înregistrată
la Constanța (11,3˚C) și temperatura medie anuală înregistrată la Suceava (7,4˚C). 4 puncte

Testul 5 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1. statul marcat, pe hartă, cu litera D: Estonia;
2. oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7: Berlin.

B.
1. orașul-capitală Riga este marcat, pe hartă, cu numărul 2;
2. statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește Elveṭia;
3. orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește Ljubljana.

C.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește: d. Skopje;
2.Oraşul Dublin este marcat, pe hartă, cu numărul: b. 10;
3.Versanṭii sudici ai Munților Pirinei se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera: c. E;
4.Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește: c. Podgorica;
5.Munți formați în orogeneza caledoniană există în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. A.

43
44
E.
Cauze ale tendinţei de îmbătrânire demografică a populației Europei:
-scăderea natalităṭii;
-dezvoltarea sistemelor de asistenṭă socială şi de sănătate publică;
-creşterea speranṭei de viaṭă;
-emigrarea populaṭiei tinere capabile de procreere în alte continente.

Subiectul al II-lea

A.
1. oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7: Ploieşti;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 5: Dâmboviṭa.

B.
1.Relief vulcanic se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește Zalău;
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește Olt.

C.
1.Oraşul Galaṭi este marcat, pe hartă, cu numărul: b. 8;
2.În subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C influenţele climatice sunt: b. oceanice
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește: b. Slobozia;
4.Munţii Apuseni sunt delimitaţi în sud de râul marcat, pe hartă, cu numărul: b. 2;
5.Pădurile de conifere sunt caracteristice în unitatea marcată, pe hartă, cu litera: b. D.

D. (vezi pagina următoare)

E.

1. Motivaṭia construirii unui combinat siderurgic în orașul Galaṭi:

-oraşul Galaṭi este port fluvio-maritim la Dunăre;


-aprovizionarea combinatului cu materie primă-min.de Fe şi cărbune – se face pe calea apei,
transportul naval fiind mai ieftin.

2. Motivaṭia construirii unor rafinării în apropierea orașului Ploieşti:

-amplasarea oraşului în apropierea zonelor de extracṭie a petrolului şi a gazelor naturale


(Subcarpaṭii Curburii, C. Română, Pod. Getic, Subcarpaṭii Getici).

45
46
Subiectul al III-lea

A.
1.cantitatea cea mai mare de precipitații, 91 mm se înregistrează în luna iunie;
2.cantitatea cea mai mică de precipitații, 27 mm se înregistrează în luna februarie.

B.
1. diferența dintre cantitatea cea mai mare și cea mai mică de precipitații medii lunare este de
64 mm;
2. diferența dintre cantitățile de precipitații ce cad în lunile iulie și decembrie este de 34 mm;
3. două luni în care cantitățile medii de precipitații sunt cuprinse între 40 și 50 mm: aprilie şi
august.

C.Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei)


1.numele unității majore de relief din care face parte: Podişul Moldovei;
2.modul de formare: acumulare de sedimente;
3.un tip de roci din care este alcătuită: sedimentare (ex.argile,nisip);
4.numele a două râuri care o străbat sau o limitează: Jijia, Prut, Bahlui;
5.o influență climatică: scandinavo-baltice-N, de ariditate-restul teritoriului;
6.numele a două orașe-reședință de județ: Iaşi, Botoşani;
7.o clasă sau un tip de sol: clasa molisoluri- tip cernoziom;
8.o cultură agricolă: cereale, viṭa de vie.

D.
1. bilanţul (sporul) natural pentru Cehia este negativ, -18.091 persoane;
2. bilanţul (sporul) natural pentru Norvegia este pozitiv, 15.232 persoane;
3.Explicația faptului că Norvegia are un număr de locuitori mai mic decât Cehia, deși are o
suprafață mult mai mare:
-cea mai mare parte a Norvegiei se află în climat rece, nefavorabil condiṭiilor de trai
-relieful dominant montat, fragmentat, cu pantă mare, nelocuibil.

E.
Cauze care determină diferența dintre temperatura medie anuală înregistrată la Constanța
(11,3˚C) și temperatura medie anuală înregistrată la Suceava (7,4˚C):
-influenṭele climatice: Suceava-scandinavo-baltice, Constanṭa-pontice;
-poziṭia geografică: Constanṭa - SE, Suceava – N. Scăderea temperaturii medii pe
teritoriul României de la sud la nord cu 2,5 ˚C;
-treapta de relief - Constanṭa la ṭărm, Suceava în zonă de podiş - temperatura scade cu
altitudinea.

47
Testul 6 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe– capitală cu numere
A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera C;
2.numele oraşului - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13.

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1.Insulele Creta și Rodhos aparțin statului marcat, pe hartă, cu litera …
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește …
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte …

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Zăcăminte de petrol și gaze naturale se exploatează în statul a cărui capitală este orașul
marcat, pe hartă, cu numărul:
a.3 b. 4 c. 7 d. 10 2 puncte
2.Vegetația de conifere (taiga) este specifică statului al cărui oraș capitală este marcat, pe
hartă, cu numărul:
a.9 b. 15 c. 3 d. 10 2 puncte
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește:
a.Republica Albania b. Republica Elenă (Grecia)
c. Republica Macedonia de Nord d. Republica Serbia 2 puncte
4.Munții Penini se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.E b. F c. H d. I 2 puncte

48
5.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numeşte:
a.Stockholm b. Riga c. Tallinn d. Vilnius 2 puncte

D.Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munṭilor Alpii Scandinaviei şi relieful
Munṭilor Balcani (Stara Planina).
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor,
înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea și deosebirile vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E.1. Prezentaţi o cauză a reducerii natalităţii în ţările Europei de Est şi Sud-Est.


2. Prezentaţi un argument pentru a susţine afirmaţia: „Viena este o capitală europeană cu acces
atât spre Marea Neagră, cât şi spre Marea Nordului”. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12

A.Precizaţi:
1.numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 11;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 2. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice…
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte…
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul numit… 6 puncte

49
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:
a.Bacău b. Târgu Neamṭ c. Suceava d. Piatra Neamṭ 2 puncte
2.Crovurile sunt specifice în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.A b. C c. E d. H 2 puncte
3.Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numește:
a.Podişul Getic b. Podişul Mehedinṭi c. Parâng d. Retezat-Godeanu 2 puncte
4.Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește:
a.Chilia b. Sfântu Gheorghe c. Sulina d. Borcea 2 puncte
5.Soluri din clasa spodosol (tip podzol) ocupă suprafețe întinse în subunitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. C d. F 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera D.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor,
înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentaţi două cauze ale diversităţii vegetației pe teritoriul României. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul III A-B şi prezintă evoluţia


temperaturilor medii lunare la staţia meteorologică Murmansk (Peninsula Kola).

A.Precizaţi:
1.valoarea minimă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se
înregistrează;
2.valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se
înregistrează. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţile de mai jos:
1.Amplitudinea termică este de aproximativ:
a.2˚C b. 15˚C c. 20˚C d. 24˚C
2.Temperaturile mici din anotimpul de iarnă sunt determinate de masele de aer de origine:
a.mediteraneeană b. oceanică c. polară d. tropicală

50
3.Tipul de climă în care se înregistrează valorile menţionate în diagrama climatică alăturată
este: a.mediteraneean (subtropical) b. polar
c. subpolar d. temperat-continental 6 puncte

C.Pentru Podișul Someșan, precizaţi:


1.numele a trei unități de relief cu care se învecinează;
2.modul de formare;
3.două exemple de roci;
4.o influență climatică;
5.numele a două râuri care îl străbat sau îl limitează;
6.un etaj de vegetație; 10 puncte

D.Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D-E și prezintă structura populaţiei ocupate, pe
sectoare, în câteva state europene, în anul 2009. Sursa: The World Factbook
Statul Agricultură (%) Industrie (%) Servicii (%)
Belgia x 25 73
Franţa 3,8 24,4 71,8
Regatul Unit al Marii Britanii 1,4 18,2 80,4
România 29,7 23,2 47,1
Spania 4,2 24 x
1.Calculaţi procentul populaţiei ocupate în agricultură în Belgia.
2.Calculaţi procentul populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Spania.
3.Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Franţa.

E.1. Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în agricultură în România.


2. Explicaţi procentul mic al populaţiei ocupate în agricultură în Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord.

Testul 6 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera C: Danemarca
2.oraşul - capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13: Tallinn
B.
1.Insulele Creta și Rodhos aparțin statului marcat, pe hartă, cu litera G;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește Bosnia şi Herṭegovina;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numeşte Reykjavik.
C.
1.Zăcăminte de petrol și gaze naturale se exploatează în statul a cărui capitală este orașul
marcat, pe hartă, cu numărul: c. 7;
2.Vegetația de conifere (taiga) este specifică statului al cărui oraș capitală este marcat, pe
hartă, cu numărul: b. 15;
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește: b. Republica Elenă (Grecia);
4.Munții Penini se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: d. I;
5.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numeşte: a. Stockholm.

51
52
E.
1.O cauză a reducerii natalităţii în ţările Europei de Est şi Sud-Est:
-nivelul de trai scăzut şi veniturile mici au determinat emigrarea unui număr mare de tineri şi
maturi mutând în afara graniṭelor potenṭialul bazin demografic;
-un alt factor este îmbătrânirea populaṭiei în ṭările din Europa de Est şi de Sud-Est;
-ṭări cu economie în tranziṭie şi instabilitate economică-nesiguranṭa veniturilor în familie.
2. Argument pentru a susţine afirmaţia: „Viena este o capitală europeană cu acces atât spre
Marea Neagră, cât şi spre Marea Nordului”:
Viena, capitala Austriei este port la Dunăre fiind traversată de aceasta. Dunărea se varsă în
Marea Neagră. Construirea pe teritoriul Germaniei a canalului navigabil de legătură Dunăre
– Main – Rin (ultimul vărsându-se în Marea Nordului) asigură accesul fluvial al Vienei atât
spre Marea Neagră cât şi spre Marea Nordului.

Subiectul al II-lea
A.
1.orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11; Braşov
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 2: Someşul Mare.

B.
1.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice oceanice;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte Moldova;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul numit Mureş.

C.
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește: d. Piatra Neamṭ
2.Crovurile sunt specifice în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. E
3.Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F se numește: b. Podişul Mehedinṭi
4.Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește: b. Sfântu Gheorghe
5.Soluri din clasa spodosol (tip podzol) ocupă suprafețe întinse în subunitatea de relief
marcată, pe hartă, cu litera: c. C

D. (vezi pagina următoare)

E.
Cauze ale diversităţii vegetației pe teritoriul României:
-varietatea treptelor de relief:
-câmpie-stepa,
-deal/podiş-păduri de stejar şi fag,
-munte-păduri de conifere

- varietatea tipurilor de soluri:


-molisoluri-stepa cu graminee,
-podzoluri-etajul pădurilor de conifere

- varietatea influenṭelor climatice:


- infl. submediteraneene- în SV-smochin, liliacul sălbatic,
- infl. de ariditate- în E-stepa (pir, colilie, negară, păiuş)

53
54
Subiectul al III-lea

A.
1.valoarea minimă a temperaturii medii lunare, - 12˚C se înregistrează în luna februarie;
2.valoarea maximă a temperaturii medii lunare, 12,6˚C se înregistrează în luna iulie.

B.
1.Amplitudinea termică este de aproximativ: d. 24˚C;
2.Temperaturile mici din anotimpul de iarnă sunt determinate de masele de aer de origine:
c. polară;
3.Tipul de climă în care se înregistrează valorile menţionate în diagrama climatică alăturată
este: c. subpolar;

C. Podișul Someșan
1.numele a trei unități de relief cu care se învecinează:
Grupa Nordică-NE, Dealurile de Vest-NV, Gr. Apuseni-SV;
2.modul de formare: acumulare de sedimente;
3.două exemple de roci: argilă, nisip, pietriş;
4.o influență climatică: influenṭe oceanice;
5.numele a două râuri care îl străbat sau îl limitează: Someşul Mare, Someşul Mic;
6.un etaj de vegetație: păduri de stejar.

D.
1. procentul populaţiei ocupate în agricultură în Belgia: 2%;
2. procentul populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Spania: 71,8%;
3. Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Franţa:
Franṭa este un stat cu standard de viaṭă ridicat.Cea mai mare parte a populaṭiei active
(71,8%), lucrează în:
- domenii de deservire a populaṭiei (comerṭ, transporturi,servicii administrative),
- de îngrijire a populaṭiei (sanitar),
- de educare (învăṭământ),
- investiṭii (financiar)
- şi cercetare (IT)

E.
1.Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în agricultură în România (29,7%):
-retrocedarea terenurilor începând cu 1991 proprietarilor de drept şi urmaşilor acestora a
dus la o fragmentare a proprietăṭii asupra terenului agricol;
-o parte însemnată a populaṭiei practică agricultura de subzistenṭă/ tradiṭională, acumulând
venituri mici deoarece activitatea are randament scăzut;
-un procent ridicat 44% din populaṭie locuieşte la sate (mediul rural) unde principalul
mijloc de producṭie este pământul.

2.Explicaţi procentul mic al populaţiei ocupate în agricultură în Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord (1,4%):
-UK este un stat foarte dezvoltat, practică o agricultură de randament, mecanizată, care
necesită puṭină forṭă de muncă.
-Suprafeṭele agricole sunt relativ reduse, acoperind necesarul din import.

55
Testul 7 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe – capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numește …
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numește …
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul Moscova este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. I d. J 2 puncte
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește:
a.Danemarca b. Estonia c. Letonia d. Lituania 2 puncte
3.Munṭii Penini se află pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu
numărul:
a.3 b. 5 c. 13 d. 14 2 puncte

56
4.Vegetația de landă este caracteristică regiunilor din sudul statului marcat, pe hartă, cu
litera:
a.F b. B c. I d. A 2 puncte
5.Orașul-capitală a statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește:
a.Minsk b. Chişinău c. Varșovia d. Vilnius 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera I.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.1. Explicaţi prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi 4 puncte


2.Prezentați două cauze a mobilității teritoriale a populației în cadrul Uniunii Europene.

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 1. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte …
2.Râul Bega străbate orașul marcat, pe hartă, cu numărul …
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește ... 6 puncte

57
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte:
a.Mureș b. Someș c. Someșul Mare d. Someșul Mic 2 puncte
2.Paralelismul petrografic este caracteristic unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a.B b. C c. G d. H 2 puncte
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numește:
a.Alexandria b. Călărași c. Giurgiu d. Constanṭa 2 puncte
4.Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:
a.Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina 2 puncte
5.Zăcăminte de cărbuni, petrol și gaze naturale există în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera:
a.E b. C c. A d. F 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera D şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera F.
Nota 1 Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte

E.Precizați două cauze care să explice diferența dintre precipitațiile medii anuale înregistrate
în Dealurile de Vest și în Câmpia Jijiei. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă producția de cereale
(tone) obținută în câteva state europene, în anul 2016. ( Sursa: Eurostat)

A.Precizați:
1.valoarea celei mai mari producții de cereale obținute într-un stat care nu este membru al
Uniunii Europene;

58
2.valoarea producției de cereale obținute în România;
3.valoarea producției de cereale obținute în Austria. 4 puncte

B.1. Precizați numele unei câmpii din Italia care reprezintă o importantă regiune de cultură a
cerealelor.
2.Prezentați un factor natural care determină producția mare de cereale obținută de Franța.
3.Prezentați un factor natural care determină producția mică de cereale obținută de Norvegia.
6 puncte
C.Pentru Serbia, precizaţi numele:
1.a patru state vecine membre ale Uniunii Europene;
2.a trei unităţi de relief;
3.unei hidrocentrale construite în colaborare cu România;
4.a două oraşe, altele decât capitala. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă numărul de emigranți și de imigranți în două state ale Uniunii
Europene, în anul 2015. ( Sursa: Eurostat)
Statul Imigranți Emigranți

Lituania 22.130 persoane 44.533 persoane

Franța 363.869 persoane 297.969 persoane

1.Calculați bilanțul migratoriu pentru Lituania.


2.Calculați bilanțul migratoriu pentru Franța.
3.Prezentați o cauză a faptului că Franța prezintă un flux mai mare de imigranți. 6 puncte

E.Precizați numele a două porturi la fluviul Rin, precum și numele statului în care se găsește
fiecare (pot fi porturi fluviale sau fluvio-maritime). 4 puncte

Testul 7 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera I: Irlanda;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2: Budapesta.
B.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numește Varşovia;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numește Bosnia şi Herṭegovina;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește Lisabona.
C.
1.Orașul Moscova este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera: b. B;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește: b. Estonia;
3.Munṭii Penini se află pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu
numărul: c. 13;
4.Vegetația de landă este caracteristică regiunilor din sudul statului marcat, pe hartă, cu
litera: c. I;
5.Orașul-capitală a statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește: b. Chişinău.

59
60
E.
1. Explicaţi prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi.
-altitudini mari-peste 3000 m-temperaturi scăzute-instalarea gheṭarilor în perioada glaciară
cuaternară;
-gheṭarii au creat forme de relief -circuri, văi glaciare,morene.

2. Două cauze a mobilității teritoriale a populației în cadrul Uniunii Europene.


-legislaṭia UE care permite libera circulaṭie a persoanelor;
-încurajarea acoperirii necesarului de forṭă de muncă prin salarii motivante în statele Europei
de Vest;
-căutarea unui loc de muncă bine plătit pentru locuitorii din Europa de Est;
-continuarea studiilor la universităṭi cu tradiṭie din Europa.

Subiectul al II-lea

A.
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12: Giurgiu;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 1: Crişul Negru.

B.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte Someş;
2.Râul Bega străbate orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7;
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește Bacău.

C.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte: a.Mureș;
2.Paralelismul petrografic este caracteristic unității de relief marcate, pe hartă, cu litera: c. G;
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numește: d. Constanṭa;
4.Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește: c. Sfântu Gheorghe;
5.Zăcăminte de cărbuni, petrol și gaze naturale există în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera: a. E.

D. (vezi pagina următoare)

E.

Două cauze care să explice diferența dintre precipitațiile medii anuale înregistrate în
Dealurile de Vest și în Câmpia Jijiei.
-poziṭia în cadrul ṭării – Dealurile de Vest-în vest, influenṭe oceanice bogate în precipitaṭii
- Câmpia Jijiei -în E-influenṭe continentale de ariditate
-treapta de relief - Dealurile de Vest -precipitaṭii bogate (600-800mm/cmp/an)
- Câmpia Jijiei -precipitaṭii reduse (medie 400 mm/cmp/an )

61
62
Subiectul al III-lea

A.
1. Serbia, 11 mil.tone;
2. 22 mil.tone;
3. 6 mil. tone.

B.
1. Câmpia Padului;
2 . soluri fertile, agricultură intensivă, mecanizată;
3. climat nefavorabil subpolar, relief montan, soluri slab fertile.

C. Serbia
1.patru state vecine membre ale Uniunii Europene:România,Ungaria, Bulgaria,Croaṭia;
2.trei unităţi de relief: Câmpia Voivodinei, Pod. Mirocului, Alpii Dinarici;
3.numele unei hidrocentrale construite în colaborare cu România: Porṭile de Fier I;
4.două oraşe, altele decât capitala: Bor, Novi Sad.

D.
1. bilanț migratoriu negativ pentru Lituania:-22.403 persoane;
2. bilanț migratoriu pentru Franța: 65.900 persoane;
3. o cauză a faptului că Franța prezintă un flux mai mare de imigranți:
-stat bine dezvoltat,cu grad ridicat de stabilitate economico-politică,
-nivel de trai ridicat atractiv pentru străini,
- fost imperiu colonial.

E.

Două porturi la fluviul Rin, precum și numele statului în care se găsește fiecare (pot fi
porturi fluviale sau fluvio-maritime).
- Duisburg-Germania (cel mai mare port fluvial european);
- Rotterdam-Olanda(cel mai mare port fluvio-maritim european)

63
Testul 8 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera E;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Vilnius este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
2.Helsinki este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera …
3.Fluviile Sena și Ron (Rhône) străbat teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera.. 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C este orașul:
a.Bratislava b. Budapesta c. Ljubljiana d. Zagreb 2 puncte
2.Munṭii Pind se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.H b. C c. E d. I 2 puncte
3.Vegetația de tundră este specifică în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.F b. D c. I d. H 2 puncte
4.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește:
a.Andorra la Vella b. Nicosia c. Berna d. Valetta 2 puncte

64
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului:
a.Albania b. Slovenia c. Slovacia d. Muntenegru 2 puncte
D.Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Câmpiei Padului şi relieful Câmpiei
Est-Europene
Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de
fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea
depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Precizați o cauză a prezenței:
1.vulcanilor activi în statul având capitala marcată, pe hartă, cu numărul 1.
2. lacurilor glaciare în statul marcat, pe hartă, cu litera A. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la
1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 8;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Dealuri şi depresiuni subcarpatice se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera…
2.Râul Ialomiṭa este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3.Cea mai nouă unitate de relief este marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

65
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Relief glaciar și relief vulcanic există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. E c. H d. F 2 puncte
2.Este situat în Dealurile de Vest orașul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.8 b. 7 c. 11 d. 12 2 puncte
3.Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 4:
a.străbat bazine carbonifere b. străbat regiuni de câmpie
c. sunt amenajate hidroenergetic d. sunt afluenți ai Oltului 2 puncte
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E o constituie:
a.cărbunii b. gazul metan c. minereul de fier d. petrolul 2 puncte
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:
a.Arad b. Timişoara c. Deva d. Reşiṭa 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi:
1.o cauză a alunecărilor de teren în Podișul Getic.
2.un factor care determină fertilitatea scăzută a solurilor în Munţii Carpaţi. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă valorile ratei
natalității şi ale ratei mortalității pentru câteva state europene, în anul 2010, exprimate la mia
de locuitori (‰).Sursa: World Population Data Sheet

A.Precizaţi:
1.statul cu cea mai scăzută rată a natalităţii şi valoarea acesteia (în ‰); 2 puncte
2.statul cu cea mai ridicată rată a mortalităţii şi valoarea acesteia (în ‰). 2 puncte

66
B.1. Calculaţi sporul (bilanţul) natural al populaţiei pentru statul Finlanda.
2.Calculaţi sporul (bilanţul) natural al populaţiei pentru statul Letonia.
3.Precizaţi statul care a înregistrat cea mai mare valoare a sporului (bilanţului) natural al
populaţiei. 6 puncte

C.Pentru Dealurile de Vest, precizaţi:


1.numele a trei unități de relief vecine;
2.modul de formare;
3.două exemple de roci;
4.două influențe climatice;
5.numele a două orașe-reședințe de județ situate în această unitate de relief. 10 puncte

D.Aveţi în vedere următorul tabel: ( Sursa: EU transport in figures, Statistical pocketbook)


Lungimea reţelei feroviare
Statul Suprafaţa (km2) în anul 2011 (km)
din care electrificată
totală
Germania 357.114 33.576 19.826
Norvegia 323.802 4.154 2.551

1.Calculaţi diferența dintre lungimile totale ale reţelei feroviare din cele două state.
2.Precizaţi două cauze care explică lungimea mult mai redusă a reţelei feroviare în Norvegia
față de Germania, în condiţiile în care cele două state au suprafeţe comparabile. 6 puncte

E.1.Precizaţi un avantaj și un dezavantaj ale producerii energiei electrice din surse


neregenerabile. 2 puncte
2.Precizaţi o cauză a bilanţului (sporului) migratoriu negativ în ţările Europei de Est.
2 puncte
Testul 8 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns
Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera E: Cehia;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13: Berlin.
B.
1.Vilnius este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8;
2.Helsinki este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera A;
3.Fluviile Sena și Ron (Rhône) străbat teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera I.
C.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera C este orașul: d. Zagreb;
2.Munṭii Pind se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: a. H;
3.Vegetația de tundră este specifică în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. F;
4.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește: c. Berna;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului: b. Slovenia.

67
68
E.
1. O cauză a prezenței vulcanilor activi în statul având capitala marcată pe hartă, cu nr.1.
-are vulcani activi (Etna,Vezuviu,Stromboli) deoarece sudul Italiei este traversat de falia
tectonică activă din Marea Mediterană apărută ca urmare a înaintării plăcii tectonice a Africii
spre nord către placa Euroasiatică. În zona de convergenṭă a celor două plăci are loc
ascensiunea magmei la suprafaṭă, dând naştere vulcanismului.
2. O cauză a prezenței lacurilor glaciare în statul marcat, pe hartă, cu litera A.
-Finlanda a fost acoperită în trecut de calota glaciară. Are relief de câmpie afectat de eroziunea
gheṭarilor cuaternari.
-În formele de relief glaciar s-a acumulat apă după topirea gheṭarilor, formându-se lacuri
glaciare (Finlanda numită-“Ţara celor o mie de lacuri”)
- poziṭia geografică la nord de Cercul Polar (zonă cu climat rece, temperaturi scăzute).

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8: Focşani;
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 4: Lotru.

B.
1.Dealuri şi depresiuni subcarpatice se găsesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A;
2.Râul Ialomiṭa este marcat, pe hartă, cu numărul 2;
3.Cea mai nouă unitate de relief este marcată, pe hartă, cu litera C.

C.
1.Relief glaciar și relief vulcanic există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. H;
2.Este situat în Dealurile de Vest orașul marcat, pe hartă, cu numărul: b. 7;
3.Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 4: c. sunt amenajate hidroenergetic;
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E o constituie:
c. minereurile de fier;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește: d. Reşiṭa.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.O cauză a alunecărilor de teren în Podișul Getic:
-prezenṭa rocilor sedimentare (nisip,pietriş,argilă) dispuse monoclinal (înclinare N-S).
2. Un factor care determină fertilitatea scăzută a solurilor în Munţii Carpaţi:
-condiṭiile de formare a solurilor sunt neprielnice:
-substrat rocă dură,
-temperaturi scăzute - frecvenṭa proceselor îngheṭ-dezgheṭ,
-precipitaṭii abundente - spală humusul, cresc aciditatea solului,
-relief accidentat, pantă mare.

69
70
Subiectul al III-lea
A.
1.statul cu cea mai scăzută rată a natalităţii şi valoarea acesteia: Letonia 8,5‰;
2.statul cu cea mai ridicată rată a mortalităţii şi valoarea acesteia: Bulgaria 14,5‰.

B.
1. Sporul (bilanţul) natural al populaţiei pentru statul Finlanda: 2‰;
2. Sporul (bilanţul) natural al populaţiei pentru statul Letonia: -5‰(negativ);
3.Precizaţi statul care a înregistrat cea mai mare valoare a sporului (bilanţului) natural al
populaţiei: Spania, Sn = 2,4‰.

C. Dealurile de Vest
1.numele a trei unități de relief vecine:
Câmpia de Vest, Grupa Apuseni, Grupa Maramureşului şi Bucovinei;
2.modul de formare: acumulare de sedimente;
3.două exemple de roci:sedimentare- argile, nisip,pietriş;
4.două influențe climatice: oceanice, submediteraneene;
5.numele a două orașe-reședințe de județ situate în această unitate de relief:
Baia Mare, Zalău.

D.
1. Diferența dintre lungimile totale ale reţelei feroviare din cele două state: 29.422 km;
2. Două cauze care explică lungimea mult mai redusă a reţelei feroviare în Norvegia față de
Germania, în condiţiile în care cele două state au suprafeţe comparabile.
-condiṭii climatice nefavorabile şi relieful accidentat de pe teritoriul Norvegiei;
-gradul de populare a teritoriului mai redus în Norvegia decât în Germania.

E.
1. Un avantaj și un dezavantaj ale producerii energiei electrice din surse neregenerabile:
Resurse neregenerabile- cărbunii, petrolul, gazele naturale.
-avantaj-pot asigura producerea energiei indiferent de anotimp;
-dezavantaj-sunt poluante.

2. O cauză a bilanţului (sporului) migratoriu negativ în ţările Europei de Est:


Bilanṭul migratoriu reprezintă diferenṭa dintre imigranṭi şi emigranṭi
-în Europa de Est sunt state în curs de dezvoltare cu economie instabilă. În Europa de vest
sunt state dezvoltate cu nivel de trai ridicat, locuri de muncă bine plătite atrăgând locuitori
din Europa de Est (emigranṭi).

71
Testul 9 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera A;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Bratislava este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul …
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește ...
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul-port Marsilia se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. D c. E d. H 2 puncte
2.Peninsula Kola aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. J c. I d. H 2 puncte
3.Statul marcat, pe hartă, litera C se numește:
a.Albania b. Republica Macedonia de Nord c. Serbia d.Muntenegru 2 puncte
4.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:
a.Podgoriça b. Sarajevo c. Skopje d. Tirana 2 puncte

72
5.Bazinul carbonifer Silezia este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. E d. J 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.Prezentați două argumente pentru a explica situarea pe primele trei locuri la producţia de
ulei de măsline, la nivel mondial, a Spaniei, Italiei şi Greciei. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la
1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 9;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 3. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Măgura Odobeşti se află în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește …
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește … 6 puncte

73
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Sunt amenajate hidroenergetic râurile marcate, pe hartă, cu numerele:
a.1 şi 2 b. 3 și 4 c. 3 și 5 d. 4 şi 6 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește:
a.Mureş b. Cibin c. Târnava Mare d. Târnava Mică 2 puncte
3.Din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G se exloatează:
a.ape geotermale b. cărbuni c. gaz metan d. petrol 2 puncte
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte:
a.Braşov b. Buzău c. Focşani d. Sfântu Gheorghe 2 puncte
5.Cele mai mici cantități de precipitații medii anuale cad în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a.A b. C c. F d. H 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.1.Prezentați un argument care să susţină afirmaţia „Podişul Dobrogei este cea mai veche
unitate de relief din ţară.”
2.Prezentați o cauză care a determinat scăderea numerică a populaţiei în România, după 1990
4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică alăturată se referă la subiectul III A - B şi prezintă rata natalităţii şi


rata mortalităţii în câteva state europene, în anul 2008, exprimate la mia de locuitori (‰).
(Sursa:
Institutul
Naţional de
Statistică)

A.Precizați:
1.valoarea cea mai mică a ratei natalităţii şi numele statului în care s-a înregistrat; 2 puncte
2.valoarea cea mai mică a ratei mortalităţii şi numele statului în care s-a înregistrat. 2 puncte

74
B.Calculați:
1.bilanțul (sporul) natural în Franța;
2.bilanțul (sporul) natural în Germania;
3.bilanțul (sporul) natural în Ungaria. 6 puncte

C.Pentru Podișul Bârladului, precizaţi:


1.numele unității majore de relief din care face parte;
2.numele unității de relief cu care se învecinează în sud;
3.un tip de roci din care este alcătuit;
4.un tip genetic de relief;
5.o influență climatică;
6.numele a trei râuri care îl străbat sau îl limitează;
7.o zonă sau un etaj de vegetație;
8.numele unui oraș situat în această subunitate de relief. 10 puncte

D.Pe ţărmul nord-vestic al Europei, deşi latitudinile sunt de 50-70o lat.N, climatul este
blând, cu amplitudini termice reduse, temperaturi şi precipitaţii ce permit dezvoltarea unei
vegetaţii bogate.
1.Explicaţi prezenţa unui climat blând la această latitudine. 2 puncte
2.Menţionaţi două activități economice favorizate de acest climat. 2 puncte
3.Numiţi un stat care se află la această latitudine şi beneficiază de acest climat. 2 puncte

E.1.Explicați lipsa viețuitoarelor din Marea Neagră la adâncimi mai mari de 200 m.
2.Prezentați o cauză care determină cantităţi de precipitaţii mai mari în vestul continentului
Europa faţă de estul acestuia. 4 puncte

Testul 9 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera A: Portugalia;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5: Tirana.

B.
1.Bratislava este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 15;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește Olanda;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește Zagreb.

C.
1.Oraşul-port Marsilia se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. D;
2.Peninsula Kola aparţine statului marcat, pe hartă, cu litera: c. I;
3.Statul marcat, pe hartă, litera C se numește: b. Republica Macedonia de Nord ;
4.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește: b. Sarajevo;
5.Bazinul carbonifer Silezia este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. B.

75
76
E.
Două argumente pentru a explica situarea pe primele trei locuri la producţia de ulei de
măsline, la nivel mondial, a Spaniei, Italiei şi Greciei.
-condiṭii climatice favorabile culturii măslinului : climatul mediteraneean cu veri
călduroase şi ierni ploioase,
-soluri calcaroase favorabile acestei culturi (terra rosa),
-cultura măslinului-ocupaṭie tradiṭională în agricultura Europei mediteraneene,
-uleiul de măsline face parte din regimul alimentar specific Europei sudice.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9: Sibiu;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 3: Suceava.

B.
1.Măgura Odobeşti se află în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește Constanṭa;
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește Cerna.

C.
1.Sunt amenajate hidroenergetic râurile marcate, pe hartă, cu numerele: a.1 şi 2;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește: c. Târnava Mare ;
3.Din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera G se exploatează: c. gaz metan;
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numeşte: a. Braşov;
5.Cele mai mici cantități de precipitații medii anuale cad în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera: b. C.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.Un argument care să susţină afirmaţia„Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief
din ţară.”
-Podişul Dobrogei este cel mai vechi uscat de pe teritoriul României format în cele mai
vechi orogeneze din Europa:
-Podişul Dobrogei Centrale (Pod. Casimcei) s-a format în orogeneza caledoniană care a
ridicat Europa nordică (având roci metamorfice-şisturile verzi);
-Podişul Dobrogei de N (Masivul nord dobrogean) s-a format în orogeneza hercinică
care a ridicat Europa centrală (având roci vulcanice- granitul în M. Măcin).

2. O cauză care a determinat scăderea numerică a populaţiei în România, după 1990.


- scăderea natalităṭii;
-deschiderea graniṭelor, emigrarea tinerilor şi adulṭilor pentru studii sau în căutarea unui
loc de muncă, transferând înafara graniṭelor un potenṭial bazin demografic;
-creşterea gradului de îmbătrânire a populaṭiei;
-planningul familial condiṭionat de emanciparea şi statutul femeii în societate.

77
78
Subiectul al III-lea

A.
1.valoarea cea mai mică a ratei natalităţii s-a înregistrat în Germania: 8,2‰;
2.valoarea cea mai mică a ratei mortalităţii s-a înregistrat în Franṭa: 8,5‰.

B.
1.bilanțul (sporul) natural în Franța: 4,5‰;
2.bilanțul (sporul) natural în Germania: -2‰ (negativ);
3.bilanțul (sporul) natural în Ungaria: -3,1‰ (negativ).

C. Podișul Bârladului
1.numele unității majore de relief din care face parte: Podişul Moldovei;
2.numele unității de relief cu care se învecinează în sud: Câmpia Română;
3.un tip de roci din care este alcătuit:sedimentare-argilă, nisip;
4.un tip genetic de relief: structural (cuestele), petrografic (alunecări, ravene);
5.o influență climatică: de ariditate din est (siberiene) determină secetă vara şi ger iarna;
6.numele a trei râuri care îl străbat sau îl limitează: Siret, Bârlad, Prut;
7.o zonă sau un etaj de vegetație: zona de pădure-etajul stejarului;
8.numele unui oraș situat în această subunitate de relief: Vaslui, Bârlad.

D.
1. -prezenṭa unui climat blând se datorează influenṭei Curentului Atlanticului de Nord
(curent de apă cald,originar din zona golfului Mexic);
2. două activități economice favorizate de acest climat:
-pescuitul oceanic (fitoplanctonul ca sursă de hrană, are o mare dezvoltare în aceste ape
atrăgând specii de peşti- macrou, ton,cod)
-agricultura -cultura anumitor cereale – orz,secară,grâu
-transportul maritim (porturile sunt funcṭionale tot timpul anului, nu se înregistrează îngheṭ
la ṭărm iarna)
3. -Irlanda, Norvegia.

E.
1. Cauze ale lipsei viețuitoarelor din Marea Neagră la adâncimi mai mari de 200 m.
-prezenṭa unui gaz toxic (hidrogen sulfurat),
-salinitate ridicată 22‰,
-lipsa circulaṭiei curenṭilor pe verticală care asigură aeraṭia,
-lipsa luminii,
-temperatura constantă de 8-9˚C.

2. O cauză care determină cantităţi de precipitaţii mai mari în vestul continentului Europa faţă
de estul acestuia.
-circulaṭia maselor de aer oceanice (Oceanul Atlantic) aduse de vânturile de vest
aduc precipitaṭii în vestul Europei,
- în est influenṭele de ariditate continentale, aduc mase de aer uscate, secetoase
vara, geroase iarna.

79
Testul 10 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numește …
2.Orașul Ljubljiana este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3.Aglomerația urbană Rhin-Ruhr este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul-capitală Vilnius este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 11 c. 13 d. 15 2 puncte
2.Podişul Ardeni se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. D c. B d. I 2 puncte
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:
a. Sarajevo b. Zagreb c. Priştina d. Podgoriça 2 puncte

80
4.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B este orașul:
a. Minsk b. Kiev c. Vilnius d. Varşovia 2 puncte
5.Statele marcate, pe hartă, cu literele C și F au în comun elementele următoare:
a. Munții Alpi și fluviul Rin b. Munții Alpi și fluviul Dunărea
c. Munții Carpați și fluviul Dunărea d. Munții Carpați și fluviul Rin 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi:
1.o cauză care să explice cultura trandafirului în statul marcat, pe hartă, cu litera J. 2 puncte
2. două premise naturale care favorizează cultura viţei de vie în statul marcat, pe hartă, cu
litera F. 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 11;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește ...
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește…
3.Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numește … 6 puncte

81
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A există :
a.cueste b. grinduri c. pesteri d. crovuri 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește:
a.Argeș b. Dâmbovița c. Buzău d. Vedea 2 puncte
3.Influențe climatice pontice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. C c. D d. H 2 puncte
4.Etajul pădurilor de conifere există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.G b. C c. B d. H 2 puncte
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:
a.Târgu-Jiu b. Craiova c. Slatina d. Râmnicu Vâlcea 2 puncte
D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief,
orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.1. Prezentați o cauză care explică frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în regiunea
montană, decât în regiunea de câmpie.
2. Prezentaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării hidroenergiei pentru obţinerea energiei
electrice. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A – B şi prezintă lungimea Dunării
pe sectoare.

A.Precizaţi:
1.lungimea celui mai mare sector al Dunării si denumirea lui;
2. lungimea sectorului pe care îl străbate Dunărea pe teritoriul Serbiei (exclusiv sectoarele
de graniță). 4 puncte
B.Menţionaţi numele a:
1.două unităţi de relief străbătute sau delimitate de Dunăre în tot cursul său;
2.doi afluenţi direcţi pe care Dunărea îi primeşte pe teritoriul României;

82
3.două oraşe cu peste 200.000 de locuitori străbătute de Dunăre în tot cursul său. 6 puncte
C.Pentru Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Carpații Moldo-Transilvani), precizaţi:
1.modul de formare;
2.două tipuri de roci;
3.un tip genetic de relief;
4.un etaj climatic;
5.trei râuri care izvorăsc sau care străbat această subunitate de relief;
6.un tip sau o clasă de sol;
7.un oraș-reședință de județ situat în această subunitate de relief. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă temperaturile medii lunare înregistrate la o staţie


meteorologică dintr-un oraş-capitală european, notat cu litera A.
Oraș- I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
capitală
A Temp.medii ˚C 5,0 5,0 6,4 8,0 10,6 13,5 15,2 14,9 13,2 10,6 7,1 5,9

1.Calculaţi valoarea amplitudinii termice medii anuale pentru oraşul respectiv.


2.Precizaţi care este orașul A dintre următoarele:
a. București b. Dublin c. Moscova d. Roma
3.Prezentați o cauză a faptului că nu se înregistrează temperaturi negative iarna. 6 puncte
E.Tabelul de mai jos prezintă evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă în statul Ucraina, în
perioada 2000-2010. (Sursa: United Nations Department of Economic and Social Affairs)
Grupa de vârstă 2000 2010
0 – 14 ani 8.570.000 6.399.000
15 – 64 ani 33.731.000 32.383.000
65 ani şi peste 6.756.000 7.268.000
1.Calculaţi numărul de locuitori din Ucraina, în anul 2000.
2.Prezentați o cauză a evoluției numerice a populaţiei în Ucraina, în perioada 2000-2010
4 puncte

Testul 10 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera B: Belarus;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13: Stockholm.
B.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numește Bratislava;
2.Orașul Ljubljiana este marcat, pe hartă, cu numărul 5;
3.Aglomerația urbană Rhin-Ruhr este situată pe teritoriul statului marcat, cu litera C.
C.
1.Orașul-capitală Vilnius este marcat, pe hartă, cu numărul: b. 11;
2.Podişul Ardeni se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: b. D;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește: a. Sarajevo;
4.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B este orașul: a. Minsk;
5.Statele marcate, pe hartă, cu literele C și F au în comun elementele următoare:
a.Munții Alpi și fluviul Rin.

83
84
E.
1. o cauză care să explice cultura trandafirului în Bulgaria.
-condiṭii climatice favorabile, climat montan depresionar de adăpost (depresiunea
Kazanlâk) cu influenṭe submediteraneene;
-activitate tradiṭională.
2. două premise naturale care favorizează cultura viţei de vie în Franṭa.
-relief deluros cu pante însorite,orientate spre sud;
-climat mediteraneean favorabil;
-soluri pretabile – andosoluri (Masivul Central Francez)-terra rosa (sudul ṭării).

Subiectul al II-lea

A.
1. oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11: Alexandria;
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 4: Someş.

B.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește Prut;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește Călăraşi;
3.Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se numește Masivul Dobrogei de Nord.

C.
1.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A există : b. grinduri;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește: c. Buzău;
3.Influențe climatice pontice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: d. H;
4.Etajul pădurilor de conifere există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. B;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește: a.Târgu-Jiu.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.O cauză care explică frecvenţa mult mai mare a hidrocentralelor în regiunea montană,
decât în regiunea de câmpie.
-la munte, relieful cu pante abrupte asigură viteză mare de curgere - condiṭie pentru
funcṭionarea hidrocentralelor,
-la munte debitul mare al râurilor este asigurat de cantităṭi ridicate de precipitaṭii.

2.Prezentaţi un avantaj şi un dezavantaj al utilizării hidroenergiei pentru obţinerea energiei


electrice.
-avantaj - nu poluează, resursă inepuizabilă,
-dezavantaj - nu produce constant aceeaşi cantitate de energie-debitul depinde de schimbări
climatice sezoniere.

85
86
Subiectul al III-lea

A.
1.lungimea celui mai mare sector al Dunării si denumirea lui: 490 km-România-Bulgaria;
2.lungimea sectorului pe care îl străbate Dunărea pe teritoriul Serbiei (exclusiv sectoarele de
graniță): 280 km

B.
1.două unităţi de relief străbătute sau delimitate de Dunăre în tot cursul său:
Câmpia Română, Câmpia Panonică, Munṭii Banatului;
2.doi afluenţi direcţi pe care Dunărea îi primeşte pe teritoriul României:Olt,Jiu,Siret,Prut;
3.două oraşe cu peste 200.000 de locuitori străbătute de Dunăre în tot cursul său:
Viena, Bratislava, Budapesta.

C. Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Carpații Moldo-Transilvani)


1.modul de formare: cutare în orogeneza alpină + erupṭii vulcanice;
2.două tipuri de roci:
magmatice (granit), metamorfice (şisturi cristaline), sedimentare (gresie);
3.un tip genetic de relief: glaciar-circuri, văi, morene glaciare;
4.un etaj climatic: montan
5.trei râuri care izvorăsc sau care străbat această subunitate de relief:
Olt, Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică, Trotuş;
6.un tip sau o clasă de sol: podzoluri, spodosoluri;
7.un oraș-reședință de județ situat în această subunitate de relief:
Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe.

D.
1.Valoarea amplitudinii termice medii anuale pentru oraşul respectiv: 10,2˚C;
2. Orașul A este:b. Dublin;
3.O cauză a faptului că nu se înregistrează temperaturi negative iarna:
-influenṭa moderatoare a oceanului,
-influenṭa Curentului Atlanticului de Nord.

E.
1.Numărul de locuitori din Ucraina, în anul 2000: 49.057.000
2.O cauză a evoluției numerice a populaţiei în Ucraina, în perioada 2000-2010:
-în perioada 2000-2010 populaṭia scade,
-scăderea natalităṭii,
-emigrarea tinerilor si a populaṭiei adulte,
-îmbătrânirea populaṭiei.

87
Testul 11 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe – capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului numit ...
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește …
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este capitala statului:
a.Estonia b. Finlanda c. Letonia d. Lituania 2 puncte
2.Peninsula Peloponez este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.B b. F c. H d. J 2 puncte
3.Stejarul de plută este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. C d. I 2 puncte

88
4.Numeroase lacuri glaciare s-au format în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.B b. H c. C d. I 2 puncte
5.Rezerve importante de hidrocarburi, minereu de fier şi minereuri neferoase se găsesc în
subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.B b. J c. I d. C 2 puncte

D.Precizaţi două asemănări și o deosebire între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D şi
clima statului marcat, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de
climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine
termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările și deosebirea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi două cauze ale valorilor mai scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./kmp)
în ţările din Peninsula Scandinavă. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 9.
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Bârzava străbate orașul, pe hartă, cu numărul…
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte…
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte… 6 puncte

89
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 străbate orașul:
a.București b. Craiova c. Ploiești d. Târgoviște 2 puncte
2.Structura piemontană este specifică unităţii marcate, pe hartă, cu litera:
a.C b. D c. E d. H 2 puncte
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E pătrund influenţe climatice:
a.de ariditate b. oceanice c. pontice d. submediteraneene 2 puncte
4.La cea mai joasă altitudine se află oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte
5.Vegetaṭia de stepă este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. C c. G d. H 2 puncte

D.Precizaţi o asemănare și două deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A
şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota 1: Asemănarea și deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale
reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de
fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea
depresiunilor, înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea și deosebirile vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi două argumente prin care să explicaţi importanţa fondului forestier pentru ţara
noastră. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A şi B şi prezintă valorile medii
lunare ale precipitaţiilor la staţiile Constanţa (32 m altitudine) şi Cernavodă (44 m altitudine).

A.Precizaţi:
1.valoarea maximă a precipitaţiilor medii la staţia Cernavodă şi luna în care se înregistrează;
2.valoarea minimă a precipitaţiilor medii la staţia Constanța şi luna în care se înregistrează.
4 puncte

90
B. 1.Calculați diferența dintre cantitățile medii de precipitații care cad la cele două stații
meteo în luna iulie.
2. Precizaţi două cauze care determină valorile reduse ale cantităţilor anuale de precipitaţii
înregistrate la staţiile Cernavodă (427 mm/an) şi Constanţa (378 mm/an). 6 puncte

C.Pentru Carpații Meridionali cuprinși între Dâmbovița și Olt (Grupele Bucegi și Făgăraș),
precizaţi:
1.numele unității de relief cu care se învecinează în nord;
2.modul de formare;
3.două tipuri de roci;
4.altitudinea maximă și numele vârfului în care este atinsă;
5.două tipuri genetice de lacuri;
6.o resursă naturală;
7.numele unei șosele de altitudine care îi străbate. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă structura populaţiei ocupate, pe sectoare, în trei state europene,
în anul 2009. (Sursa: The World Factbook 2010)
Agricultură (%) Industrie (%) Servicii (%)
Belgia 2 25 73
Bulgaria x 35,2 57,7
Grecia 12,4 22,4 x

1.Calculaţi procentul populaţiei ocupate în agricultură în Bulgaria.


2.Calculaţi procentul populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Grecia.
3.Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Belgia. 6 puncte

E.Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Italia dispune de un important


potenţial turistic. 4 puncte

Testul 11 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera B: Irlanda;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8: Amsterdam.
B.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului numit Austria;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește Suedia;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte Minsk.
C.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este capitala statului: c. Letonia;
2.Peninsula Peloponez este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: b. F;
3.Stejarul de plută este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera: c. C;
4.Numeroase lacuri glaciare s-au format în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. H;
5.Rezerve importante de hidrocarburi, minereu de fier şi minereuri neferoase se găsesc în
subsolul statului marcat, pe hartă, cu litera: b. J.

91
92
E. Două cauze ale valorilor mai scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./km2) în ţările din
Peninsula Scandinavă.
-Peninsula este situată în cea mai mare parte în zonă cu climat rece, subpolar cu temperaturi
scăzute nefavorabile locuirii;
-desfăşurarea Alpilor Scandinaviei care au determinat formarea peninsulei, cu relief
montan, fragmentat, nefavorabil aşezărilor umane;
-suprafeṭele întinse acoperite de lacuri glaciare, mlaştini şi soluri nefertile nu oferă
condiṭii de viaṭă.

Subiectul al II-lea

A.
1.orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9: Cluj Napoca;
2 râul marcat, pe hartă, cu numărul 5: Bârlad.

B.
1.Bârzava străbate orașul, pe hartă, cu numărul 11;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte Mureş;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte Focşani.

C.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 străbate orașul: b. Craiova;
2.Structura piemontană este specifică unităţii marcate, pe hartă, cu litera: a. C;
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E pătrund influenţe climatice: a.de ariditate
4.La cea mai joasă altitudine se află oraşul marcat, pe hartă, cu numărul: a. 7;
5.Vegetaṭia de stepă este specifică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: c. G.

D. (vezi pagina următoare)

E. Două argumente prin care să explicaţi importanţa fondului forestier pentru ţara noastră

Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeṭelor cu pădure. Se remarcă prin:


-importanṭă economică-materie primă pentru:
- industrii (mobilă, hârtie),
- combustibil încălzire,
- material pentru construcṭii (cherestea);
-importanṭă ecologică - reducerea alunecărilor de teren,
- modificarea climatului (creşte gradul de umezeală,
moderează diferenṭele de temperatură),
- sursă de oxigen,
- suport ecosisteme.

93
94
Subiectul al III-lea
A.
1.valoarea maximă a precipitaţiilor medii la staţia Cernavodă este de 65 mm şi se înregistrează
în luna iunie;
2.valoarea minimă a precipitaţiilor medii la staţia Constanța este de 24 mm şi se înregistrează
în luna martie.
B.
1.diferența dintre cantitățile medii de precipitații care cad la cele două stații meteo în luna iulie
este de 9 mm.
2. două cauze care determină valorile reduse ale cantităţilor anuale de precipitaţii înregistrate
la staţiile Cernavodă (427 mm/an) şi Constanţa (378 mm/an):
-poziṭia geografică în sud-estul ṭării la depărtare de influenṭele oceanice ( cu precipitaṭii)
-nebulozitate scăzută (gradul de acoperire a cerului cu nori);
-prezenṭa influenṭelor continental aride din est, cu precipitaṭii reduse,veri secetoase.
C. Carpații Meridionali cuprinși între Dâmbovița și Olt (Grupele Bucegi și Făgăraș)
1.numele unității de relief cu care se învecinează în nord:Depresiunea Colinară a Transilvaniei
2.modul de formare: cutare în orogeneza alpină;
3.două tipuri de roci:
metamorfice (şisturi cristaline-Făgăraş)+sedimentare (calcare,conglomerate-Bucegi)
4.altitudinea maximă și numele vârfului în care este atinsă:
2544-Moldoveanu altit. max.grupa Făgăraş
5.două tipuri genetice de lacuri:
hidroenergetic (ex.Vidraru pe Argeş), glaciar (ex.Bâlea)
6.o resursă naturală: apa, fondul forestier-lemn, roci de construcṭie (marmura)
7.numele unei șosele de altitudine care îi străbate: Transfăgărăşan
D.
1. procentul populaţiei ocupate în agricultură în Bulgaria: 7,1%;
2. procentul populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Grecia: 65,2%;
3. Explicaţi procentul ridicat al populaţiei ocupate în sectorul Servicii în Belgia.
-Belgia este un stat cu nivel de trai ridicat
-membru fondator al UE, pe teritoriul ei se află sediul unor instituṭii europene
(Parlamentul UE) segmentul servicii
-tehnologizarea sectorului primar,automatizarea sectorului secundar a
eliberat resursă umană convertită în activităṭi din sectorul servicii
E.Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Italia dispune de un important
potenţial turistic.

În Italia turismul se remarcă prin:


-1. obiective turistice diversificate - antropice:oraşe muzeu (Veneṭia, Florenṭa)
- naturale:vulc.Etna,lacuri glaciare(Como) litoralul
maritim
-2. accesibilitatea infrastructurii,
-3. calitatea serviciilor turistice (dotări),
-4. marketingul turistic.

95
Testul 12 Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul-capitală Stockholm este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește ...
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Munții Ural și fluviul Volga se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. G c. I d. J 2 puncte
2.Statul marcat, pe hartă cu litera D se numește:
a.Bosnia și Herțegovina b. Austria c. Muntenegru d. Elveṭia 2 puncte
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:
a.Berlin b. Bratislava c. Copenhaga d. Praga 2 puncte

96
4.Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu litera B se numește:
a.Minsk b. Riga c. Oslo d. Vilnius 2 puncte
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este capitala statului:
a.Bulgaria b. Danemarca c. Serbia d. Ungaria 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte

E.1. Prezentaţi doi factori care determină valorile diferite ale densităţii populaţiei în Europa.
2. Precizați orogeneza specifică Europei sudice și un exemplu de munți formați în orogeneza
respectivă. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 6. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Relief carstic s-a format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește …
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește ... 6 puncte

97
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:
a.Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Reşiṭa 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:
a.Crișul Alb b. Crișul Negru c. Prut d. Siret 2 puncte
3.Vegetația alpină este caracteristică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. C c. F d. H 2 puncte
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A o constituie:
a.gazul metan b. cărbunele c. minereul de fier d. petrolul 2 puncte
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 străbate orașul:
a.Baia Mare b. Zalău c. Târgu Mureș d. Cluj-Napoca 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera F.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Explicați:
1.faptul că în Podişul Sucevei temperaturile medii anuale sunt mai scăzute decât în Podișul
Dobrogei.
2.afirmaṭia „Delta Dunării este cea mai nouă unitate de relief.” 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă evoluția numărului
de angajați în perioada 2006-2014, în statele Irlanda, Norvegia și Slovacia.

A.Precizați:
1.numele statului care a înregistrat în perioada 2006-2014 o creștere continuă a numărului de
angajați;
2.numele statului care a înregistrat în perioada 2006-2014 o scădere continuă a numărului de
angajați;
3.numărul de angajați din Irlanda în anul 2006;
4.numărul de angajați din Irlanda în anul 2010. 4 puncte

98
B.1.Calculați cu cât a crescut numărul angajaților din Norvegia în perioada 2006-2014.
2.Calculați cu cât a scăzut numărul angajaților din Slovacia în perioada 2006-2014.
3.Calculați cu cât a crescut numărul angajaților din Irlanda în perioada 2010-2014. 6 puncte
C. Pentru Republica Moldova, precizaţi:
1.numele a două state vecine;
2.numele a două cursuri de apă;
3.tipul de climă;
4.numele a trei oraşe;
5.o zonă de vegetaţie;
6.o cultură agricolă. 10 puncte
D. Tabelul alăturat prezintă Statul Procentajul suprafeței forestiere
procentajul suprafețelor fo-
(%) din suprafața totală
restiere din suprafața totală
în trei state ale Uniunii Suedia ~75%
Europene, în anul 2018. Olanda 11%
( Sursa: Eurostat, 2019) Malta 1,1%
Explicați existența:
1.suprafețelor forestiere foarte întinse în Suedia;
2.suprafețelor forestiere reduse în Olanda;
3.suprafețelor forestiere extrem de reduse în Malta. 6 puncte
E.1. La Tirana, temperatura medie a lunii ianuarie este de 6˚C, iar la Stockholm temperatura
medie a lunii ianuarie este de -3˚C. Explicaţi această diferenţă de temperatură. 2 puncte
2. Tabelul de mai jos prezintă suprafețele ocupate de terenuri degradate şi neproductive în
județele Teleorman și Gorj. (sursa: INSSE)
Județ Terenuri degradate și neproductive
Teleorman 2.408 ha
Gorj 19.535 ha
Explicați faptul că în județul Teleorman terenurile degradate şi neproductive ocupă suprafețe
mai mici decât în județul Gorj. 2 puncte

Testul 12 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera I: Polonia
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5: Reykjavik
B.
1.Orașul-capitală Stockholm este marcat, pe hartă, cu numărul 10.
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește Grecia.
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește Dublin.
C.
1.Munții Ural și fluviul Volga se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. A;
2.Statul marcat, pe hartă cu litera D se numește: b. Austria;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește: d. Praga;
4.Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu litera B se numește: c. Oslo;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 11 este capitala statului: c. Serbia.

99
100
E.1. Doi factori care determină valorile diferite ale densităţii populaţiei în Europa.
-treapta de relief (câmpiile-densităṭi ridicate, zonele montane, cu relief accidentat-densităṭi
scăzute),
-climatul-climatul temperat oceanic şi mediteraneean-densităṭi mari, climatul subpolar-
densitate mică,
-gradul de urbanizare a statelor-zonele urbane prezintă densităṭi mari.
2.Precizați orogeneza specifică Europei sudice și un exemplu de munți formați în orogeneza
respectivă.
-orogeneza alpină- Munṭii Alpi, Munṭii Carpaṭi, Munṭii Caucaz.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12: Vaslui;
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 6: Jijia.

B.
1.Relief carstic s-a format în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește Crişul Alb;
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește Satu Mare.

C.
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește: d. Reşiṭa;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește: d. Siret;
3.Vegetația alpină este caracteristică în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: b. C;
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A o constituie:
a.gazul metan;
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 străbate orașul: d. Cluj-Napoca.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.Explicați faptul că în Podişul Sucevei temperaturile medii anuale sunt mai scăzute decât în
Podișul Dobrogei.
- poziṭia geografică: Podişul Sucevei este poziṭionat în partea de nord a ṭării, Podişul Dobrogei
poziṭionat în partea de sud-est a ṭării. Radiaṭia solară şi temperatura aerului scad de la sud la
nord
- influenṭele climatice: Podişul Sucevei influenṭe scandinavo-baltice, Podişul Dobrogei
influenṭe pontice şi de ariditate
-altitudinile: Podişul Sucevei-altit. maximă 688 m -D.Ciungi, Podişul Dobrogei-altit. maximă-
467 m-Vf.Greci
2. Explicați afirmaṭia „Delta Dunării este cea mai nouă unitate de relief.”
Delta Dunării este o câmpie în formare la care contribuie:
-cantitatea mare de aluviuni transportate de fluviul Dunărea ce se depun la gura de vărsare a
acestuia în Marea Neagră.
-mareea de amplitudini reduse a Mării Negre nu preia la reflux aluviunile şi permite
acumularea lor la gura de vărsare a Dunării.

101
102
Subiectul al III-lea

A.
1.Norvegia
2.Slovacia
3.numărul de angajați din Irlanda în anul 2006: 1.500.000.
4.numărul de angajați din Irlanda în anul 2010: 1.000.000.

B.
1. 500.000
2. 160.000
3. 475.000

C. Republica Moldova
1.numele a două state vecine: Ucraina, România;
2.numele a două cursuri de apă: Prut, Nistru, Bâc;
3.tipul de climă: temperat continentală cu influenṭe de ariditate;
4.numele a trei oraşe: Chişinău, Bălṭi, Soroca;
5.o zonă de vegetaţie: stepa, silvostepa;
6.o cultură agricolă: viṭa de vie, tutun.

D.
1.Explicați existența suprafețelor forestiere foarte întinse în Suedia: relieful montan
predominant (Alpii Scandinaviei).
2. Explicați existența suprafețelor forestiere reduse în Olanda: suprafaṭa redusă a uscatului,
relief dominant de câmpie, spaṭii urbanizate.
3. Explicați existența suprafețelor forestiere extrem de reduse în Malta: ṭară insulară de
dimensiuni mici.

E.
1.Cauza diferenţelor de temperatură înregistrate între Tirana şi Stockholm:
-poziṭia geografică: Tirana-în Europa sudică, climat mediteraneean, Stockholm, în Europa
nordică, climat boreal.
2. Faptul că în județul Teleorman terenurile degradate şi neproductive ocupă suprafețe mai
mici decât în județul Gorj:
-judeṭul Teleorman-suprafaṭa de câmpie, neted/ judeṭul Gorj-relief accidentat cu pantă mare.

103
Testul 13 Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul-capitală Dublin este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Cel mai mic stat din Europa (ca suprafaţă şi ca număr de locuitori) este o enclavă pe teritoriul
statului marcat, pe hartă, cu litera ...
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte… 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numește:
a.Riga b. Tallinn c. Minsk d. Vilnius 2 puncte
2.Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera F se află Munţii:
a.Alpii Scandinaviei b. Alpii Dinarici c. Apenini d. Pirinei 2 puncte
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului:
a.Slovenia b. Cehia c. Slovacia d. Polonia 2 puncte

104
4.Cel mai mare port fluvial al Europei este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.I b. E c. B d. J 2 puncte
5.Podişul Meseta se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.J b. B c. D d. F 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Explicaţi:
1.faptul că majoritatea statelor europene înregistrează un bilanţ (spor) natural negativ.
2.ponderea ridicată a energiei termice convenţionale în structura energetică a Rusiei. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește...
2.Municipiul judeṭului Mehedinṭi este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ... 6 puncte

105
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. D c. F d. H 2 puncte
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de:
a.Moldova b. Siret c. Suceava d. Prut 2 puncte
3.Vegetaţia de silvostepă se întâlneşte în unităṭile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a.B şi F b. B şi G c. F şi A d. A şi G 2 puncte
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește:
a.Bârlad b. Buzău c. Siret d. Ialomiṭa 2 puncte
5.Peşteri şi chei se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.D b. B c. H d. E 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera G şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Menţionaţi două cauze care explică debitul scăzut al râului Ialomiṭa 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă evoluţia
temperaturilor medii lunare în oraşul Kiev.

A.Precizaţi:
1.valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează;
2.valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
4 puncte

106
B.1. Calculați valoarea amplitudinii termice medii anuale;
2.Explicați valoarea ridicată a amplitudinii termice medii anuale.
3.Precizați tipul de climă în care se află orașul Kiev. 6 puncte

C.Pentru Masivul Dobrogei de Nord, precizaţi:


1.două orogeneze;
2.două tipuri de roci din care este alcătuit;
3.numele unei subdiviziuni;
4.o influență climatică;
5.un tip genetic de lac;
6.o zonă de vegetație;
7.o clasă sau un tip de sol;
8.numele celui mai mare oraș ca număr de locuitori. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D – E şi prezintă ponderea populației pe sectoare
de activitate în trei state europene, la nivelul anului 2007.
Statul Ponderea populaţiei active
Primar (%) Secundar (%) Terţiar (%)
Bulgaria 14,3 39,7 x
Franţa 4,1 27 x
Slovenia 3,2 36,3 x
Precizaţi:
1.statul european cu cea mai mare pondere a sectorului terţiar;
2.statul european cu cea mai mică pondere a sectorului terţiar;
3.statul european cu cea mai mică pondere a populaţiei ocupate în sectorul primar 6 puncte

E.Precizaţi o cauză a ponderii:


1.ridicate a populaţiei ocupate în sectorul primar în Bulgaria.
2.scăzute a populaţiei ocupate în sectorul primar în Franţa. 4 puncte

Testul 13 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns

Subiectul I
A.
1. statul marcat, pe hartă, cu litera B: Bosnia şi Herṭegovina;
2. oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12: Tallinn.
B.
1.Oraşul-capitală Dublin este marcat, pe hartă, cu numărul 11;
2.Cel mai mic stat din Europa (ca suprafaţă şi ca număr de locuitori) este o enclavă pe teritoriul
statului marcat, pe hartă, cu litera F;
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E se numeşte Oslo.
C.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera D se numește: c. Minsk;
2.Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera F se află Munţii: c. Apenini;
3.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului: b. Cehia;
4.Cel mai mare port fluvial al Europei este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. I;
5.Podişul Meseta se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: a. J.

107
108
E. 1.Majoritatea statelor europene înregistrează un bilanţ (spor) natural negativ deoarece:
-au un grad de îmbătrânire ridicat,
-natalitate scăzută şi mortalitate generală mare,
-vârstă târzie a încheierii căsătoriilor,
-rolul diversificat al femeii în societatea contemporană (timpul alocat pentru carieră şi mai
puṭin pentru familie)
-orientarea familiilor către planning familial

2. Explicaţi ponderea ridicată a energiei termice convenţionale în structura energetică a Rusiei.


Resursele energetice termice convenṭionale sunt: cărbunii, petrolul şi gazele naturale.
-Rusia are resurse bogate de cărbuni, petrol şi gaze naturale pe care le exploatează,
-Industria energiei electrice se bazează pe energia produsă de termocentrale care funcṭionează
pe baza acestor resurse.

Subiectul al II-lea

A.
1. oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12: Craiova,
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 4: Olt.

B.
1.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește Arad.
2.Municipiul judeṭului Mehedinṭi este marcat, pe hartă, cu numărul 11.
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește Bistriṭa.

C.
1.Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: d. H;
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de: c. Suceava;
3.Vegetaţia de silvostepă se întâlneşte în unităṭile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. B şi F;
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește: d. Ialomiṭa;
5.Peşteri şi chei se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: a. D.

D. (vezi pagina următoare)

E.
Două cauze care explică debitul scăzut al râului Ialomiṭa.

-râul Ialomiṭa primeşte un număr mic de afluenṭi şi cu debite mici,


-cursul inferior se află în climat de ariditate cu secete frecvente vara, crivăṭul uscat şi geros
iarna,
-folosirea apei pentru irigații determină scăderea debitului.

109
110
Subiectul al III-lea
A.
1.valoarea maximă a temperaturii medii lunare este de 19,5˚C şi se înregistrează în luna iulie.
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare este de -6˚C şi se înregistrează în luna ianuarie.

B.
1.valoarea amplitudinii termice medii anuale: 25,5˚C,
2.explicați valoarea ridicată a amplitudinii termice medii anuale.
- poziṭia geografică a Kievului în Europa de Est;
- climatul continental de ariditate are amplitudini termice ridicate datorită unui regim
termic contrastant, secetos şi uscat vara, geros şi uscat iarna.
3.tipul de climă în care se află orașul Kiev: climatul temperat continental de ariditate.

C. Masivul Dobrogei de Nord


1.două orogeneze: caledoniană+ hercinică;
2.două tipuri de roci din care este alcătuit:
r.vulcanice-granit (Măcin), r. metamorfice-şisturi verzi (Podişul Casimcei);
3.numele unei subdiviziuni: Măcin, Podişul Casimcei;
4.o influență climatică: de ariditate, pontice;
5.un tip genetic de lac: lagună (golf maritim închis):Razim, Goloviṭa, Sinoe;
6.o zonă de vegetație: silvostepa;
7.o clasă sau un tip de sol: sol bălan dobrogean (clasa molisoluri), argiluvisoluri;
8.numele celui mai mare oraș ca număr de locuitori: Tulcea.

D.
1.statul european cu cea mai mare pondere a sectorului terţiar: Franṭa (68,90٪);
2.statul european cu cea mai mică pondere a sectorului terţiar: Bulgaria (46٪);
3.statul european cu cea mai mică pondere a populaţiei ocupate în sectorul primar:
Slovenia (3,2%).

E.
1.o cauză a ponderii ridicate a populaţiei ocupate în sectorul primar în Bulgaria.
Bulgaria este un stat cu economie în tranziṭie,
-o pondere mare a populaṭiei care trăieşte în mediul rural,
-ocupaṭia de bază în rural este agricultura (de subzistenṭă),
-retrocedarea terenurilor agricole.

2.o cauză a ponderii scăzute a populaţiei ocupate în sectorul primar în Franţa.


-Franṭa este un stat dezvoltat cu nivel de trai ridicat,
-tehnologizarea sectorului primar, agricultură bine dezvoltată şi cu randament ridicat.

111
Testul 14 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera I;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este capitala statului numit ...
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B este oraşul numit ...
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este capitala statului numit:
a.Belgia b. Luxemburg c. Olanda d. Danemarca 2 puncte
2.Munți formați în orogeneza hercinică se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.J b. G c. H d. I 2 puncte
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte:
a.Monaco b. Nicosia c. Bruxelles d. Haga 2 puncte

112
4.Kaliningrad este o exclavă pentru statul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.14 b. 9 c. 2 d. 10 2 puncte
5.Cea mai sudică capitală europeană, este marcată, pe hartă, cu numărul:
a.8 b. 6 c. 11 d. 13 2 puncte

D.Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful munṭilor Apenini şi relieful munṭilor
Ural.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief,
orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Ţărmul cu delte este caracteristic pentru o serie de mări ale Europei. Precizaţi un factor care
contribuie la geneza deltelor precum şi o mare unde este prezent acest tip de ţărm. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 11;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 2. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte …
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte...
3.Orașul Slobozia este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ... 6 puncte

113
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Relief vulcanic există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.G b. C c. E d. F 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte:
a.Mureş b. Olt c. Târnava Mică d. Târnava Mare 2 puncte
3.Soluri din clasa spodosoluri (de tip podzol) s-au format pe suprafeţe mari în unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.D b. E c. A d. B 2 puncte
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte:
a.Miercurea Ciuc b. Covasna c. Braşov d. Sfântu Gheorghe 2 puncte
5.Influențe climatice scandinavo-baltice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a.A b. B c. G d. H 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera G.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief,
orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentați:
1. un factor favorabil dezvoltării vegetației de silvostepă în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera A.
2. un aspect pentru a evidenṭia unicitatea Podişului Mehedinṭi. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea
grafică alăturată se
referă la subiectul III
A – B şi prezintă
producţia de energie
electrică (exprimată în
GWh) obţinută în
Germania, Franţa şi
Marea Britanie din
diferite resurse ener-
getice.
(Sursa:Eurostat, 2012)

A.Precizaţi:
1.statul care are cea mai ridicată producţie de energie nucleară şi valoarea acesteia;
2.valoarea producţiei obţinute din combustibili fosili în Marea Britanie; 4 puncte

114
B.1.Explicaţi faptul că în Marea Britanie hidroenergia are ponderea cea mai redusă în
producţia naţională de energie electrică.
2.Explicaţi faptul că în Germania energia electrică obţinută din combustibili fosili are
ponderea cea mai ridicată în producţia naţională de energie electrică.
3.Precizaţi două surse regenerabile de energie utilizate în Germania. 6 puncte

C.Pentru Câmpia Română la est de Argeș (sectorul estic al Câmpiei Române), precizaţi:
1.numele unei unități de relief cu care se învecinează la nord;
2.modul de formare;
3.o influență climatică;
4.o zonă de vegetație;
5.o clasă sau un tip de sol;
6.două resurse de subsol;
7.trei orașe-reședință de județ, porturi la Dunăre. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos prezintă structura populaţiei (exprimată în procente) pe grupe de vârstă
a unor state europene în anul 2009. Sursa: Eurostat
Statul 0 –14 ani (%) 15 – 64 ani (%) Peste 65 ani (%)
Belgia 15,9 66,1 18
Franţa 18,5 64,7 16,8
România 14,8 70,4 14,8
1.Prezentați o cauză a procentului relativ mic de populaţie cu vârsta între 0 şi 14 ani din
România.
2.Prezentați un factor care determină procentul mai ridicat al populaţiei de peste 65 de ani din
Belgia.
3.Explicaţi procentul mai ridicat al populaţiei cu vârsta între 0 şi 14 ani din Franţa, comparativ
cu celelalte state din tabel. 6 puncte
E.Prezentaţi două cauze care determină distribuţia inegală a reţelei căilor de comunicaţie
rutiere şi feroviare în Europa. 4 puncte

Testul 14 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns

Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera I: Croaṭia;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13: Madrid.
B.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este capitala statului numit Malta;
2.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B este oraşul numit Vilnius;
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte Republica Macedonia de Nord.
C.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este capitala statului numit: b. Luxemburg;
2.Munți formați în orogeneza hercinică se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. G;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte: c. Bruxelles;
4.Kaliningrad este o exclavă pentru statul marcat, pe hartă, cu numărul: c. 2;
5.Cea mai sudică capitală europeană, este marcată, pe hartă, cu numărul: b. 6.

115
116
E.
Precizaţi un factor care contribuie la geneza deltelor precum şi o mare unde este prezent
acest tip de ţărm.
-Deltele se formează prin acumularea sedimentelor aduse de apele curgătoare la gura de
vărsare într-o mare cu maree cu amplitudini reduse (diferenṭe mici între flux şi reflux).
-ex. Delta Dunării la Marea Neagră, Delta fluviului Pad la Marea Mediterană, Delta Volgăi la
Marea Caspică.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11: Zalău,
2. râul marcat, pe hartă, cu numărul 2: Bârlad.

B.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numeşte Târgu Jiu;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte Crişul Negru;
3.Orașul Slobozia este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D.

C
1.Relief vulcanic există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: a. G;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte: d. Târnava Mare;
3.Soluri din clasa spodosoluri (de tip podzol) s-au format pe suprafeţe mari în unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera: b. E;
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte: c. Braşov;
5.Influențe climatice scandinavo-baltice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera: c. G.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.un factor favorabil răspândirii vegetației de silvostepă în unitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera A.( C Jijiei);
-silvostepa se dezvoltă în câmpiile înalte şi dealurile joase iar Câmpia Jijiei este o câmpie
colinară,
-o altă cauză o reprezintă adaptarea silvostepei la climatul continental cu influenṭe de
ariditate specific Câmpiei Jijiei.

2. a. Podişul Mehedinṭi s-a format prin cutarea fundamentului carpatic în orogeneza alpină şi
acoperirea cu o cuvertură sedimentară calcaroasă.
b. Relieful carstic prezintă o largă răspândire prin exocarst cu chei, doline, sohodoluri,
lapiezuri şi endocarst cu peşteri şi stalactite.

117
118
Subiectul al III-lea

A.
1.statul care are cea mai ridicată producţie de energie nucleară, 426.000 Gwh este Franṭa.
2.valoarea producţiei obţinute din combustibili fosili în Marea Britanie: 285.000 Gwh.

B.
1.Explicaţi faptul că în Marea Britanie hidroenergia are ponderea cea mai redusă în producţia
naţională de energie electrică.
-râurile izvorăsc din munṭi vechi cu altitudini reduse, au pante slabe, viteză de scurgere mică
şi nu sunt rentabile construirii hidrocentralelor.

2.Explicaţi faptul că în Germania energia electrică obţinută din combustibili fosili are
ponderea cea mai ridicată în producţia naţională de energie electrică.

-Germania dispune de rezerve de cărbuni (două bazine carbonifere-Ruhr şi Saar), rezerve de


petrol şi gaze naturale din Marea Nordului.

3. două surse regenerabile de energie utilizate în Germania: energia hidroenergetică, energia


solară, energia eoliană.

C. Câmpia Română la est de Argeș (sectorul estic al Câmpiei Române)


1.numele unei unități de relief cu care se învecinează la nord: Podişul Moldovei;
2.modul de formare: acumulare de sedimente;
3.o influență climatică: de ariditate (din NE);
4.o zonă de vegetație: stepa, silvostepa;
5.o clasă sau un tip de sol: clasa molisoluri- tip cernoziom;
6.două resurse de subsol:petrol, gaze naturale;
7.trei orașe-reședință de județ, porturi la Dunăre: Călăraşi, Brăila, Galaṭi.

D.
1. o cauză a procentului relativ mic de populaţie cu vârsta între 0 şi 14 ani din România.
-natalitate scăzută, emigrarea populaṭiei adulte în afara graniṭelor;
2. un factor care determină procentul mai ridicat al populaţiei de peste 65 de ani din Belgia.
-stat dezvoltat, creşterea speranṭei de viaṭă,
-stat cu natalitate scăzută (planning familial);
3. explicaţi procentul mai ridicat al populaţiei cu vârsta între 0 şi 14 ani din Franţa, comparativ
cu celelalte state din tabel.
-aport de imigranṭi cu mentalitate tradiṭional natalistă (populaṭie arabă).

E. Două cauze care determină distribuţia inegală a reţelei căilor de comunicaţie rutiere şi
feroviare în Europa.
-grad diferit de dezvoltare economică a statelor
-factori naturali:
-varietatea treptelor de relief (câmpiile-favorabile,munṭii cu relief accidentat-piedică)
-nordul Europei-condiṭii climatice nefavorabile.

119
Testul 15 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera F;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B se numește ...
2.Versantul sudic al Munților Pirinei se găsește pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera ...
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Cea mai nordică capitală europeană este marcată pe hartă, cu numărul:
a.9 b. 8 c. 7 d. 10 2 puncte
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește:
a.Lituania b. Austria c. Ungaria d. Ucraina 2 puncte
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește:
a.Oslo b. Haga c. Copenhaga d. Berlin 2 puncte

120
4.Statele ale căror orașe-capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 3 au în comun:
a.clima temperat oceanică b. fluviul Dunărea
c. forma de guvernământ monarhie d. Munții Alpi 2 puncte
5.Climatul temperat oceanic este specifică orașelor marcate, pe hartă, cu numerele:
a.5 și 6 b. 8 și 9 c. 12 și 15 d. 13 și 14 2 puncte

D.Precizaţi două deosebiri și o asemănare între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi
clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de
climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine
termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile și asemănarea vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.1.Explicaţi faptul că, deşi în Polonia, predomină relieful de câmpie, acestă ţară nu este o
mare producătoare de cereale.
2.Explicaţi densitatea mare a populației în Olanda. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea(30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12

A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 4. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte ...
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte…
3.Este situat în Podişul Sucevei oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte

121
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Artera hidrografică marcată, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a.Canalul Dunăre-Marea Neagră b. Brațul Chilia
c. Braṭul Borcea d. Canalul Sulina 2 puncte
2.Soluri din clasa molisoluri (de tip cernoziom) se găsesc în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a.G b. C c. B d. A 2 puncte
3.Influențe climatice submediteraneene pătrund în unitățile de relief marcate, pe hartă, cu
literele:
a.A și C b. C și H c. D și F d. E și G 2 puncte
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte:
a.Slatina b. Râmnicu Vâlcea c. Piteşti d. Târgu Jiu 2 puncte
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1:
a.străbate orașul Petroșani b. străbate un bazin carbonifer c. izvorăște din Munții Parâng
d. formează limita între Munții Banatului și Grupa Retezat-Godeanu 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi două elemente (premise) naturale care favorizează cultivarea cerealelor în
unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera C 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B și prezintă evoluția migrației
externe specifice României între anii 1991-2011.

A.Precizați:
1.numărul de imigranți în anul 1998;
2.calculați cu cât a crescut numărul de emigranți în anul 2011 față de anul 2010. 4 puncte

122
B.1.Calculați bilanțul migratoriu pentru anul 2007.
2.Calculați bilanțul migratoriu pentru anul 1991.
3.Precizați un efect social-economic al numărului mare de emigranți. 6 puncte
C.Pentru Podișul Mehedinți, precizaţi:
1.numele a trei unităţi de relief cu care se învecinează;
2.modul de formare;
3.un tip de roci;
4.un tip genetic de relief;
5.o influență climatică;
6.numele a două cursuri de apă care îl delimitează;
7.un tip de vegetație. 10 puncte
D.Tabelul de mai jos prezintă structura fondului funciar pentru trei județe din România, în
anul 2013. (Sursa: Institutul Național de Statistică)

1.Explicați suprafața mare ocupată de terenuri arabile în județului Călărași.


2.Explicați suprafața mare ocupată de pășuni și fânețe în județul Harghita.
3.Explicați suprafața mare ocupată cu livezi și viță de vie în județul Vrancea. 6 puncte
E.Tabelul de mai jos prezintă producţia de oţel din Suedia în anul 2003 (Sursa: Eurostat)
Ţara Producţie de oţel (tone)
Suedia 5.707.000
1.Prezentaţi o cauză care determină înregistrarea unei producţii mari de oţel în Suedia
2.Precizați două resurse de subsol utilizate la fabricarea oțelului.

Testul 15 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I
A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera F:Olanda;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5:La Valletta.
B.
1.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B se numește Viena.
2.Versantul sudic al Munților Pirinei se găsește pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu
litera H.
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numește Letonia.
C.
1.Cea mai nordică capitală europeană este marcată pe hartă, cu numărul: d. 10;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește: c. Ungaria;
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește: c. Copenhaga;
4.Statele ale căror orașe-capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 3 au în comun:
b. fluviul Dunărea;
5.Climatul temperat oceanic este specific orașelor marcate, cu numerele: c. 12 și 15

123
124
E.
1. Explicaţi faptul că, deşi în Polonia predomină relieful de câmpie, acestă ţară nu este o mare
producătoare de cereale.
-în Polonia sunt câmpii de acumulare fluvio-glaciară;
-au pe suprafaṭa lor mlaştini şi acumulări morenaice cu nisipuri;
-solurile sunt slab fertile, hidromorfe, nefavorabile culturii cerealelor
2. Explicați densitatea mare a populației în statul marcat, pe hartă, cu litera F.(Olanda)
-Olanda stat cu economie dezvoltată, libertate socială, procent ridicat de urbanizare
-suprafaṭă relativ redusă.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 12: Giurgiu,
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 4: Someşul Mic.

B.
1.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numeşte Bârlad;
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte Bistriṭa;
3.Este situat în Podişul Sucevei oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9.

C.
1.Artera hidrografică marcată, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte:
a.Canalul Dunăre-Marea Neagră;
2.Soluri din clasa molisoluri (de tip cernoziom) se găsesc în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera: b. C;
3.Influențe climatice submediteraneene pătrund în unitățile de relief marcate, pe hartă, cu
literele: a.A și C;
4.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte: b. Râmnicu Vâlcea;
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1: b. străbate un bazin carbonifer.

D. (vezi pagina următoare)

E.
Două elemente (premise) naturale care favorizează cultivarea cerealelor în unitatea de relief
marcatǎ, pe hartǎ, cu litera C. (C.Olteniei).
-relief jos, unitate de câmpie;
-soluri fertile, (cernoziom-clasa molisoluri), bogate în humus, pretabile culturii cerealelor;
-condiṭii climatice favorabile.

125
126
Subiectul al III-lea

A.
1.numărul de imigranți în anul 1998: 12.000;
2.calculați cu cât a crescut numărul de emigranți în anul 2011 față de anul 2010: 9000.

B.
1.bilanțul migratoriu pentru anul 2007: 1000;
2. bilanțul migratoriu pentru anul 1991: 43500;
3. un efect social-economic al numărului mare de emigranți:
-deficit de forṭă de muncă,
-scăderea natalităṭii prin reducerea bazinului demografic.

C.Podișul Mehedinți
1.numele a trei unităţi de relief cu care se învecinează:
Grupa Retezat-Godeanu, Subcarpaṭii Getici, Podişul Getic;
2.modul de formare: fundament cutat in orog.alpină + acumulare de sedimente la suprafaṭă;
3.un tip de roci: sedimentare-calcare;
4.un tip genetic de relief: carstic cu exocarst (chei) si endocarst (peşteri);
5.o influență climatică: submediteraneeană;
6.numele a două cursuri de apă care îl delimitează: Dunăre – SV şi Motru – NE;
7.un tip de vegetație: mediteraneeană (smochin, liliac).

D.
1.Explicați suprafața mare ocupată de terenuri arabile în județului Călărași.
-regiune joasă de câmpie, sol fertil (cernoziom);
2.Explicați suprafața mare ocupată de pășuni și fânețe în județul Harghita.
-regiune montană-activitate principală-creşterea animalelor;
3.Explicați suprafața mare ocupată cu livezi și viță de vie în județul Vrancea.
-regiune deluroasă, versanṭi însoriṭi orientaṭi SE, pretabili pomiculturii si vitei de vie.

E.
1. o cauză care determină înregistrarea unei producţii mari de oţel în Suedia:
-valorificarea resurselor proprii de minereuri de Fe;
2. două resurse de subsol utilizate la fabricarea oțelului:
-minereu de Fe şi mangan iar pentru topire cărbunele.

127
Testul 16 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe – capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera C;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului numit ...
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numește ...
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte ...

C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare


dintre afirmaţiile de mai jos:
1.Capitala Sloveniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a.2 b. 4 c. 8 d. 14 2 puncte
2.Oraşul Riga este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. F c. G d. H 2 puncte
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte:
a.Andorra b. Liechtenstein c. Luxemburg d. Monaco 2 puncte

128
4.Câmpia Andaluziei se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a.C b. E c. F d. I 2 puncte
5.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte:
a.Viena b. Belgrad c. Sofia d. Bratislava 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Explicaţi:
1.prezenţa vegetaţiei de stepă în Ucraina
2.înlocuirea stepei, pe mari suprafeţe, cu cereale şi plante tehnice 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de
la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A.Precizaţi:
1.numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 8;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 5. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Râul Cibin traversează orașul, cu numărul…
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte …
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte … 6 puncte

129
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul:
a.Mureş b. Lotru c. Olt d. Strei 2 puncte
2.Bârladul este afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul:
a.2 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se întâlnesc :
a.crovuri b. peşteri c. domuri d. grinduri 2 puncte
4.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D pătrund influențe climatice:
a.scandinavo-baltice b. continentale c. oceanice d. pontice 2 puncte
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a.Prahova b. Buzău c. Teleajen d. Ialomiṭa 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor,
înclinare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentați:
1. două premise privind existenṭa fabricilor de ciment în ṭara noastră.
2. o cauză care a determinat scăderea populaţiei urbane în România, după 1990. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A și B şi prezintă particularităţile a
trei râuri din România (Mureș, Olt și Prut): lungimea, debitul şi suprafaţa bazinului
hidrografic.

130
A.Precizaţi doi factori care determină debitele mai mici ale Prutului, în condiţiile unei lungimi
a cursului comparabile cu a Mureşului şi a Oltului. 4 puncte

B.1.Prezentaţi doi factori care determină debitele mari ale râurilor Olt şi Mureş.
2.Calculați diferența dintre debitul Mureșului și cel al Prutului. 6 puncte

C.Pentru Subcarpații Curburii, precizaţi:


1.numele a două unități de relief cu care se învecinează;
2.modul de formare;
3.două tipuri de roci;
4.numele a trei râuri care îi străbat sau îi limitează;
5.două resurse de subsol utilizate în industria energetică. 10 puncte

D.Tabelul de mai jos se referă la subiectul III D și E.


Statul Suprafața Populația totală Populația urbană
(km2) (nr. loc.) (nr. loc.)
Italia 301 230 58 133 509 38 929 032
Finlanda 338 145 5 231 372 3 499 706

1.Calculați numărul populației rurale pentru fiecare stat. 4 puncte


2.Precizați numele statului care prezintă o densitate medie a populaţiei mai mare. 2 puncte

E.Prezentați doi factori care explică diferența mare dintre valoarea densității medii a
populației dintre cele două state, în condițiile în care teritoriile au suprafețe similare, iar
relieful Finlandei este favorabil locuirii în proporție de aproximativ 80%. 4 puncte

Testul 16 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera C: Republica Macedonia de Nord;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8: Berna.

B.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este capitala statului numit Portugalia;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numește Croaṭia;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte Helsinki.

C.
1.Capitala Sloveniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul: a. 2;
2.Oraşul Riga este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera: c. G;
3.Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numeşte: c. Luxemburg;
4.Câmpia Andaluziei se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: b. E;
5.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numeşte: a. Viena.

131
132
E.
1.prezenţa vegetaţiei de stepă în Ucraina.
Stepa este o asociaṭie vegetală cu graminee (pir, colilie, negară, păiuş) specifică câmpiilor
(C. Niprului, C. Mării Negre). Este adaptată climatului temperat continental arid din estul
Europei.
2. înlocuirea stepei, pe mari suprafeţe, cu cereale şi plante tehnice
-câmpiile din această zonă au soluri fertile (cernoziomuri) favorabile culturilor agricole.
-relief neted pretabil activităṭilor agrotehnice ( arat, semănat).

Subiectul al II-lea

A.
1.orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8: Suceava;
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 5:Crişul Negru.

B.
1.Râul Cibin traversează orașul, cu numărul 11;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numeşte Bega;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numeşte Satu Mare.

C.
1.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul: a. Mureş;
2.Bârladul este afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul: d. 6;
3.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se întâlnesc : b. peşteri;
4.În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D pătrund influențe climatice:
a.scandinavo-baltice;
5.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește: b. Buzău.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1. două premise privin existenṭa fabricilor de ciment în ṭara noastră.
-varietatea rocilor de construcṭie (gresie, calcar, nisip);
-amploarea construcṭiilor civile în prezent, edificarea unor proiecte naṭionale înainte de
1990.
-calitatea forṭei de muncă,
2. o cauză care a determinat scăderea populaţiei urbane în România, după 1990.
-după 1990 s-a produs o dezindustrializare a României determinând populaṭia rămasă
fără locuri de muncă să se orienteze spre spaṭiul periurban şi rural sau să emigreze.
- o altă cauză o reprezintă fenomenul de îmbătrânire şi creşterea mortalităṭii.

133
134
Subiectul al III-lea

A.
Precizaţi doi factori care determină debitele mai mici ale Prutului, în condiţiile unei lungimi
a cursului comparabile cu a Mureşului şi a Oltului.
-Prutul curge prin zonă de podiş (Pod.Moldovei cu extindere si în R. Moldova);
-climatul temperat continental cu infl.aride (precipitaṭii reduse);
-număr mic de afluenṭi, au debite mici (Jijia);
-afluenṭii Prutului au izvoare din zonă de podiş.

B.
1. Prezentaţi doi factori care determină debitele mari ale râurilor Olt şi Mureş.
-Oltul şi Mureşul izvorăsc din zonă montană (Gr. Centrală- masivul Hăşmaşul Mare);
-afluenṭii lor izvorăsc din zone montane cu precipitaṭii bogate şi au debite mari;
-Oltul şi Mureşul au bazine hidrografice mari situate în zone cu influenṭe climatice
oceanice, precipitaṭii bogate care asigură debite mari.
2. Diferența dintre debitul Mureșului și cel al Prutului: 90 mc/s.

C. Subcarpații Curburii
1.numele a două unități de relief cu care se învecinează:
N-Subcarpaṭii Moldovei, V-Subcarpaṭii Getici;
2.modul de formare: cutarea sedimentelor (fliş) la sfârşitul orogenezei alpine;
3.două exemple de roci: sedimentare - argilă, nisip şi pietriş;
4.numele a trei râuri care îi străbat sau îi limitează: Trotuş, Buzău, Dâmboviṭa
5.două resurse de subsol utilizate în industria energetică: cărbune, petrol, gaze naturale.

D.
1. calculați numărul populației rurale pentru fiecare stat. (Pop.rur =P.t.- P.u.)
- Italia populaṭie rurală = 19204477 ;
- Finlanda populaṭie rurală = 1731666.
2. numele statului care prezintă o densitate medie a populaţiei mai mare: Italia

E. Prezentați doi factori care explică diferența mare dintre valoarea densității medii a
populației dintre cele două state, în condițiile în care teritoriile au suprafețe similare, iar
relieful Finlandei este favorabil locuirii în proporție de aproximativ 80%.
Finlanda – climat rece (subpolar), nefavorabil locuirii.
– deşi relieful este jos (aproximativ 80%.) acesta este acoperit cu suprafeṭe acvatice
şi mlaştini (Finlanda numită şi „Ţara celor 1000 de lacuri”),
– soluri nefertile, mlăştinoase

Italia – climat mediteraneean, favorabil locuirii, soluri fertile favorabile agriculturii,


varietatea treptelor de relief
– populare timpurie determinând ulterior aglomerări umane (jumătate nordică cu
Piemontul Italiei şi Câmpia Padului)

135
Testul 17 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.

A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Zagreb este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numește ...
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numește … 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Oraşul Kiev este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.B b. F c. G d. I 2 puncte
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului:
a.Austria b. Cehia c. Slovacia d. Elveṭia 2 puncte
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte:
a.Riga b. Stockholm c. Helsinki d. Vilnius 2 puncte

136
4.Statul marcat, pe hartă, cu litera G este situat în Peninsula:
a.Balcanică b. Iberică c. Italică d. Scandinavă 2 puncte
5.Statele marcate, pe hartă, cu literele J, A și F au în comun:
a.Munții Alpi b. Munții Carpaṭi
c. fluviul Rin d. fluviul Dunărea 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera F şi clima statului
marcat, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentați o cauză:
1.a diferenţelor mici de temperatură dintre vară şi iarnă în climatul temperat-oceanic.
2.un argument prin care să evidențiați importanța economică a axei de navigație fluvială
Dunăre-Main-Rin în spațiul european 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la
1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 10;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 3.

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Munții Ciucaş se află în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește ...
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește …

137
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Influențe climatice pontice pătrund în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.B b. C c. F d. G 2 puncte
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6:
a.este amenajat hidroenergetic b. izvorăște din Grupa Făgăraș
c. străbate Subcarpații de Curbură d. străbate un bazin carbonifer 2 puncte
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte:
a.Hunedoara b. Arad c. Deva d. Sibiu 2 puncte
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 străbate oraşul:
a.Arad b. Timişoara c. Reşiṭa d. Alexandria 2 puncte
5.Cărbuni, petrol, gaze naturale se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera:
a.A b. D c. B d. F 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera F şi clima unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori
genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii
medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E.Prezentaţi două cauze ale absenţei amenajărilor hidroenergetice pe râurile care stăbat
unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A - B şi prezintă evoluţia debitelor
medii lunare ale râului Mureş.

A.Precizaţi:
1.valoarea maximă lunară a debitului și lunile în care se înregistrează;
2.luna în care se înregistrează cea mai scăzută valoare a debitului. 4 puncte

138
B.1. Calculați diferența dintre debitul maxim și debitul minim.
2.Prezentați două cauze care determină valorile ridicate ale debitului la sfârşitul primăverii şi
începutul verii. 6 puncte

C.Pentru Ucraina, precizaţi:


1.numele a două state vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene;
2.numele a două cursuri de apă;
3.tipul de climă;
4.numele a trei oraşe;
5.o zonă de vegetaţie;
6.o resursă de subsol. 10 puncte

D.Se dă următorul Statul Anul Imigranţi Emigranţi


tabel: (persoane) (persoane)
Regatul Unit al Marii Britanii 2005 565. 000 380.000
Polonia 2005 70.300 322.200
1.Calculaţi bilanţul migratoriu pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
2.Calculaţi bilanţul migratoriu pentru Polonia.
3.Prezentaţi o cauză a valorii bilanţului migratoriu în Polonia. 6 puncte

E.Prezentaţi două argumente care să demonstreze faptul că Spania dispune de un important


potenţial turistic. 4 puncte

Testul 17 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera B: Letonia;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10: Bucureşti.

B.
1.Zagreb este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5;
2.Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numește Slovacia;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11 se numește Varşovia.

C.
1.Oraşul Kiev este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera: b. F;
2.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului: d. Elveṭia;
3.Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numeşte: c. Helsinki;
4.Statul marcat, pe hartă, cu litera G este situat în Peninsula: a. Balcanică;
5.Statele marcate, pe hartă, cu literele J, A și F au în comun: b. Munții Carpaṭi.

139
140
E.
1.o cauză a diferenţelor mici de temperatură dintre vară şi iarnă în climatul temperat-oceanic
-influenṭele oceanice moderează temperaturile, apa oceanului rămânând iarna mai caldă
decât uscatul,
-poziṭia geografică-vecinătatea oceanului-veri răcoroase, ierni moderate.

2. argument prin care să evidențiați importanța economică a axei de navigație fluvială Dunăre-
Main-Rin în spațiul european.
-face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră facilitând dezvoltarea transportului,
schimburilor comerciale şi turism atât între ṭările Europei Centrale şi de Est cât şi cu alte
ṭări de pe Glob prin ieşire la cele două mări.

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10: Giurgiu;
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 3: Someşul Mic.

B.
1.Munții Ciucaş se află în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește Bistriṭa;
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește Lotru.

C.
1.Influențe climatice pontice pătrund în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
c. F;
2.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6: a.este amenajat hidroenergetic;
3.Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numeşte: c. Deva;
4.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 străbate oraşul: b. Timişoara;
5.Cărbuni, petrol, gaze naturale se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera: c. B.

D. (vezi pagina următoare)


E. două cauze ale absenţei amenajărilor hidroenergetice pe râurile care stăbat unitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera F (Podişul Dobrogei).
-Dobrogea zonă secetoasă, altitudini reduse ale podişului;
-râuri scurte (Teliṭa,Taiṭa,Slava,Casimcea), număr mic de afluenṭi;
-debite mici, vara seacă, climat cu influenṭe de ariditate.

141
142
Subiectul al III-lea

A.
1.valoarea maximă lunară a debitului de 320 mc/s se înregistrează în lunile aprilie, mai;
2.cea mai scăzută valoare a debitului, 80 mc/s se înregistrează în luna septembrie.

B.
1. diferența dintre debitul maxim și debitul minim: 240 mc/s;
2. două cauze care determină valorile ridicate ale debitului la sfârşitul primăverii şi începutul
verii.
-topirea zăpezilor acumulate din sezonul rece;
-cantităṭi mari de precipitaṭii.

C. Ucraina:
1.două state vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene: Rusia, R.Moldova;
2.două cursuri de apă: Don,Nipru;
3.tipul de climă: continental de ariditate;
4.trei oraşe: Kiev, Cernăuṭi, Harkov
5.o zonă de vegetaţie: stepa
6.o resursă de subsol: cărbuni, min de Fe.

D.
1. bilanţul migratoriu pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 185.000;
2. bilanţul migratoriu pentru Polonia: - 251.900 (negativ);
3. o cauză a valorii bilanţului migratoriu în Polonia:
- este un stat mediu dezvoltat cu economie instabilă. În Europa de vest sunt state
dezvoltate cu nivel de trai ridicat, locuri de muncă bine plătite, atrăgând locuitori din
Polonia (emigranṭi).

E. două argumente care să demonstreze faptul că Spania dispune de un important potenţial


turistic.

În Spania turismul se remarcă prin:


1. climat mediteraneean,cu veri calde si ierni blânde in cea mai mare parte, favorabil
practicării turismului;
2. obiective turistice diversificate - antropice:oraşe muzeu (Madrid, Barcelona),
- naturale: litoralul maritim, insulele Baleare, montan
(Pirinei);
3.accesibilitatea infrastructurii;
4.calitatea serviciilor turistice (dotări);
5.marketingul turistic.

143
Testul 18 Se acordă 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I

Harta de mai sus se referă la subiectul I A – D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capitală cu numere.
A.Precizaţi:
1.numele statului marcat, pe hartă, cu litera B;
2.numele oraşului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2. 4 puncte

B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Zagreb este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul ...
2.Prin capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E trece fluviul numit …
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește ... 6 puncte

C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Orașul Belgrad este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. D d. H 2 puncte
2.Climatul mediteraneean este specific în statul a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă,
cu numărul:
a.1 b. 3 c. 12 d. 13 2 puncte
3.Vulcani activi se găsesc în statele ale căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
a.1 și 10 b. 2 și 12 c. 4 și 14 d. 3 și 13 2 puncte

144
4.Râul Mariṭa traversează teritoriul statului a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a.6 b. 7 c. 14 d. 8 2 puncte
5.Vegetaţia de tip frigana este specifică în statul marcat, pe hartă cu litera:
a.C b. E c. H d. G 2 puncte

D.Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful Munṭilor Alpi şi relieful Munṭilor
Carpaṭi
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănarea și deosebirile vor fi
prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Prezentaţi o cauză care explică:
1. lungimea redusă a râurilor din Peninsula Scandinavă .
2. lipsa căilor ferate în Islanda. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la
1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.
A.Precizaţi:
1.numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 10;
2.numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 3. 4 puncte
B.Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1.Orașele marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 11 sunt traversate de râul ...
2.Râul Siret este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3.„Mozaicul petrografic”este specific unităṭii de relief marcată, pe hartă, cu litera … 6puncte

145
C.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1.Strat de argilă există în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a.A b. B c. E d. G 2 puncte
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de râul:
a.Mureş b. Olt c. Trotuş d. Buzău 2 puncte
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1:
a.este amenajat hidroenergetic b. este afluent al Trotușului
c. străbate orașul Miercurea Ciuc d. străbate Subcarpații Curburii 2 puncte
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H o constituie:
a.cărbunii b. gazul metan c. minereul de fier d. petrolul 2 puncte
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:
a.Zimnicea b. Reşiṭa c. Drobeta Turnu Severin d. Craiova 2 puncte

D.Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera B şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri
genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. 6 puncte
E. 1.Prezentați un factor care favorizează dezvoltarea industriei lemnului în România
2. Prezentați două cauze care explică faptul că râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 (Siret) are
cel mai mare debit dintre râurile interioare din România. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 puncte)


Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul III A-B şi prezintă procentele (%) de
defrișare a pădurilor în ultimii 800 de ani, în spaţiul corespunzător unor state europene.

A.Precizaţi:
1.valoarea maximă a ponderii suprafeţelor defrişate şi numele statului în care se
înregistrează;
2.valoarea minimă a ponderii suprafeţelor defrişate şi numele statului în care se
înregistrează. 4 puncte

146
B.1. Menționați două cauze care au condus la defrişările masive evidenţiate de grafic.
2. Precizați o consecință a defrişărilor masive evidenţiate de grafic. 6 puncte

C.Pentru Ungaria, precizaţi numele:


1.a două state vecine membre ale Uniunii Europene;
2.unui stat vecin care nu este membru al Uniunii Europene;
3.două unităţi de relief;
4.trei cursuri de apă;
5.două oraşe. 10 puncte

D. În tabelul de mai jos sunt reprezentate rata natalităţii (‰) şi rata mortalităţii (‰)
populaţiei din România înregistrate în perioada 1956 - 1998.
Anul Natalitate Mortalitate
1956 24,2 ‰ 9,9 ‰
1977 19,6 ‰ 9,6 ‰
1998 10,5 ‰ 12,0 ‰
Calculați:
1.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1956;
2.diferenţa dintre ratele natalității din anii 1977 şi 1998;
3.diferenţa dintre ratele mortalității din anii 1977 şi 1998. 6 puncte
E. În anul 2016, producția de cereale a fost în România de 21.765 mii tone, iar în Grecia de
3.474 mii tone. (sursa: Eurostat) 4 puncte
1.Explicați faptul că în Grecia producția de cereale este mult mai mică decât în România.
2.Precizați două unități de relief din România în care se cultivă cereale pe suprafețe extinse.

Testul 18 - rezolvarea subiectelor. Exemple de răspuns


Subiectul I

A.
1.statul marcat, pe hartă, cu litera B:Slovacia;
2.oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2:Skopje.

B.
1.Zagreb este orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8;
2.Prin capitala statului marcat, pe hartă, cu litera E trece fluviul numit Tamisa;
3.Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește Berna.

C.
1.Orașul Belgrad este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera: c. D;
2.Climatul mediteraneean este specific în statul a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă,
cu numărul: b. 3;
3.Vulcani activi se găsesc în statele ale căror capitale sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
d. 3 și 13;
4.Râul Mariṭa traversează teritoriul statului a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă, cu
numărul: c. 14;
5.Vegetaţia de tip frigana este specifică în statul marcat, pe hartă cu litera: c. H.

147
148
E.
1. Prezentaţi o cauză care explică lungimea redusă a râurilor din Peninsula Scandinavă .
-Peninsula Scandinavă are lăṭime mică având desfăşurare nord-sud;
-râurile scurte, izvorăsc din munṭi (Alpii Scandinaviei) poziṭionaṭi longitudinal în partea
centrală a peninsulei. Râurile sunt orientate perpendicular catenei montane.
2. Explicați lipsa căilor ferate în Islanda.
-insula Islanda este situată în zonă cu climat rece, subpolar cu temperaturi scăzute şi
densităṭi reduse de populaṭie .
-relieful vulcanic şi glaciar , terenul accidentat au determinat orientarea spre infrastructură
rutieră internă, aeriană şi navală costieră .

Subiectul al II-lea

A.
1.oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 10: Brăila;
2.râul marcat, pe hartă, cu numărul 3: Prahova.

B.
1.Orașele marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 11 sunt traversate de râul Mureş;
2.Râul Siret este marcat, pe hartă, cu numărul 2;
3.„Mozaicul petrografic” este specific unităṭii de relief marcată, pe hartă, cu litera C.

C.
1.Strat de argilă există în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera: b. B;
2.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de râul: b. Olt;
3.Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1: a. este amenajat hidroenergetic;
4.O resursă de subsol din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H o constituie:
d. petrolul;
5.Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește: c. Drobeta Turnu Severin.

D. (vezi pagina următoare)

E.
1.un factor care favorizează dezvoltarea industriei lemnului în România
-suprafaṭa mare a fondului forestier;
-activitate economică tradiṭională specifică zonei montane;
-diversitatea utilizării masei lemnoase: cherestea, material de construcṭii, hârtie, mobilă.
2. două cauze care explică faptul că râul marcat, pe hartă, cu numărul (Siret) are cel mai mare
debit dintre râurile interioare din România.
-lungimea mare a cursului (izvorăşte din Ucraina-Carpaṭii Păduroşi),
-suprafaṭa mare a bazinului hidrografic,
-număr mare de afluenṭi cu debite mari deoarece izvorăsc din zona montană,
-străbate mai multe trepte de relief.

149
150
Subiectul al III-lea

A.
1.valoarea maximă a ponderii suprafeţelor defrişate este de 85% şi se înregistrează în Spania;
2.valoarea minimă a ponderii suprafeţelor defrişate este de 48% şi se înregistrează în Austria.

B.
1. două cauze care au condus la defrişările masive evidenţiate de grafic.
-extinderea spaṭiului agricol cultivat;
-utilizarea masei lemnoase în construcṭii, industrie, mijloace de transport;
-creşterea populaṭiei a determinat extinderea aşezărilor umane în detrimentul pădurii.
2. o consecință a defrişărilor masive evidenţiate de grafic.
-degradarea terenurilor-alunecări de teren;
-schimbări climatice.

C. Pentru Ungaria, precizaţi numele:


1.a două state vecine membre ale Uniunii Europene: România, Austria;
2.unui stat vecin care nu este membru al Uniunii Europene: Serbia
3.două unităţi de relief: Munṭii Bakony, Câmpia Panoniei;
4.trei cursuri de apă: Dunăre, Tisa, Mureş;
5.două oraşe: Gyor, Budapesta.

D.
1.valoarea bilanţului (sporului) natural în anul 1956: 14,3‰
2.diferenţa dintre ratele natalității din anii 1977 şi 1998: 9,1‰
3.diferenţa dintre ratele mortalității din anii 1977 şi 1998: -2,4‰.

E.
1.Explicați faptul că în Grecia producția de cereale este mult mai mică decât în România.
-în Grecia cerealele se cultivă pe suprafeṭe reduse;
-în România câmpiile ocupă o treime din suprafaṭa ṭării; solurile la câmpie (cernoziomul-
clasa molisoluri) sunt fertile.
2.Precizați două unități de relief din România în care se cultivă cereale pe suprafețe extinse.
- Câmpia Română,
- Câmpia de Vest.

151
ÎNDRUMAR METODOLOGIC ÎN PREGĂTIREA EXAMENULUI NAŢIONAL DE
BACALAUREAT LA DISCIPLINA GEOGRAFIE UTILIZÂND SURSE ON-LINE

SUBIECTUL I (EUROPA)

Cerinṭe
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
A.Localizare stat european https://www.geogra.ro/joc/ro/eustate/
elemente geopolitică

învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


capitală europeană https://www.geogra.ro/joc/europa_capitale/index.php

B.C. Localizare
elemente ale cadrului natural : râuri, lacuri, munţi, podişuri,câmpii, mări, insule, peninsula,

Râuri - ṭări şi capitale traversate (prezentare)


cursul râurilor https://www.youtube.com/watch?v=8wQqc1K20XI

învăṭaṭi cu ajutorul
Râurile Europei -joc didactic
link-urilor următoare
https://www.geogra.ro/joc/europa_rauri/index.php

munṭi
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
https://www.geogra.ro/joc/ro/eumunti/index.php

podişuri învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/ro/eupod/index.php

câmpii
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
https://www.geogra.ro/joc/ro/eucamp/index.php

mări învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/ro/eumari/index.phpp

peninsule
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
https://www.geogra.ro/joc/ro/euinspen/index.php

152
vânturi Europa-clima-vânturile (prezentare)
https://www.youtube.com/watch?v=FR-B6XmdI_s&t=101s

Europa-temperatura şi precipitaṭiile
https://geografilia.blogspot.com/2015/11/animatii-geografie-bac-6-temperatura-si.html

vegetaṭia, fauna şi solurile Europei

învăṭaṭi exersând pe link-ul următor: https://3.bp.blogspot.com/-


r7DISp71W0k/WDxNQVjRQZI/AAAAAAAAIZA/Ny1aDOY28vcXG6u9vWDLmYNlg
DUZjFBVwCLcB/s1600/8.%2BVegetatie%2BEuropa.png

D. Comparaṭii
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
https://www.youtube.com/watch?v=tBq1ScBpgmk
Clima: joc didactic:
1. climatice între state https://learningapps.org/view12501521

lecṭia on-line -Clima si hidrografia Europei


https://www.youtube.com/watch?v=W758M6SRZVU

lecṭia on-line -Relieful major-Europa si România


2. comparaṭii între https://www.youtube.com/watch?v=eaf-tHoVw58
unităṭi de relief
lecṭia on-line -Relieful Europei
https://www.youtube.com/watch?v=DQwlv-0QBPI

lecṭia on-line EUROPA CENTRALĂ


https://www.youtube.com/watch?v=FF03bX4NsjQ

lecṭia on-line EUROPA DE EST


https://www.youtube.com/watch?v=ZDv_uvrb164

E.Argumentarea unei afirmaṭii


https://www.youtube.com/watch?v=C7Mw7mJLbLI
consultaṭi link-urile:
https://www.youtube.com/watch?v=NzzzUiB58hE

Superlative BAC
https://www.youtube.com/watch?v=cv6Kciwu8wE
https://www.youtube.com/watch?v=wi1RXpbb72U&t=7s

https://www.facebook.com/dottotv/videos/552062702342071/
153
SUBIECTUL II (ROMÂNIA)

Cerinṭe

A. Localizare
învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:
Reţeau hidrografică https://www.geogra.ro/joc/ro/rorauri/
România-râuri (ape curgătoare şi reşedinṭe traversate)-prezentare
https://www.youtube.com/watch?v=Yu-svjULYY4

judeţe/municipiu reşedinṭă de judeṭ învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/resedinte/resedinte.php

B.C. Localizarea corectă pentru:

unităṭi majore învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/romania_unitati_majore/index.php

subunităṭi de relief învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/relief/index.php

tipurile de relief învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.youtube.com/watch?v=qZf77CGvjBA

învelişul biopedoclimatic

https://4.bp.blogspot.com/-
4fH_fLiZ6yc/WEsm_tpWtxI/AAAAAAAAIbQ/CEYnOYEljecW8QCyIsxfaOPdjCX_0H
RUQCLcB/s1600/10.clima_vegetatie_romania2.png

judeţe învăṭaṭi exersând pe link-ul următor:


https://www.geogra.ro/joc/judete/judete.php

resurse învăṭaṭi exersând pe link-urile următor:

https://3.bp.blogspot.com/-2vsIeyIzP5Y/WTJxZmk195I/AAAAAAAAInw/ou4tWF-
NynENqHBXwwybWfqFLyymHr5PACLcB/s1600/12.%2BResurse_Romania.png
Industria extractivă si energetică a României (cărbuni, petrol, gaze naturale)
https://www.youtube.com/watch?v=vOA2XtxwyKI&t=113s
154
D. Comparaṭii

unităṭi de relief

lecṭia on-line -Relieful major-Europa si România (partea cu România)


https://www.youtube.com/watch?v=eaf-tHoVw58

lecṭia on-line -Relieful României


https://www.youtube.com/watch?v=CLC5QTW6lPM&t=418s

consultaṭi link-urile:

Carpatii Orientali
https://www.youtube.com/watch?v=s-qg1tdeexo
Carpatii Meridionali
https://www.youtube.com/watch?v=szovEtO57Jk
Carpatii Occidentali
https://www.youtube.com/watch?v=AsEdJ12GvLM
Subcarpatii
https://www.youtube.com/watch?v=gkYGxssvGOI
Depresiunea colinara a Transilvaniei
https://www.youtube.com/watch?v=mHx4R9eNGZw
Podisul Moldovei
https://www.youtube.com/watch?v=9Wk8oyj79cU
Podisul Getic si Podisul Mehedinti
https://www.youtube.com/watch?v=sHIXbm2sEus
Podisul Dobrogei
https://www.youtube.com/watch?v=2WKa0WbdG6A
Dealurile de Vest si Campia de Vest
https://www.youtube.com/watch?v=Aeg1ARmHkg8
Campia Română
https://www.youtube.com/watch?v=Z3nmOAlyKMg
Delta Dunării
https://www.youtube.com/watch?v=cjqN1Ti93kU

E. Argumentarea unei afirmaṭii

consultaṭi link-ul:

https://www.facebook.com/dottotv/videos/2975263892522265/

155
SUBIECTUL III.

A, B: Analiza unei reprezentări grafice

Reprezentări grafice: De reṭinut:


-temperaturi medii anuale -citirea cu atenṭie a graficului
-precipitaṭii medii anuale -axa din stânga (eventual si dreapta dacă există) cum
-debite anuale ale unor râuri este gradată/divizată.
-valori privind populaţia. - punem valori ajutătoare pe axă
-anumite producṭii ind.,agr.,transp -vedem în capătul de sus al axei ce tip de valori avem -
grade˚,%,‰,mii,milioane-dacă necesită transformări
-aproximarea valorilor cât mai fidel, pentru a ne putea
încadra în marja dată în barem

Formule utile la acest subiect


https://geografilia.blogspot.com/2016/06/pregatire-geografie-bac-formule-care.html

C. Caracterizarea unei regiuni din România/ ţară din Europa

Algoritmul de caracterizare include următoarele cerinţe:

-poziţia geografică, limite şi vecini


-aspecte ale
reliefului (mod de formare, tipuri de roci, tipuri genetic de relief, altitudini,
subdiviziuni, grad de fragmentare, orientare)
climei (factori climatogeni, etaje climatice, elemente climtatice, influenţe climatice,
amplitudini termice)
hidrografiei (regim hidrologic, afluenţi/ tipuri şi exemple de lacuri/ ape subterane)
învelişului biopedogenetic (etaj de vegetaţie, exemple floristice şi faunistice, clase
şi tipuri de sol)
-resurse naturale (resurse solice/ resurse subsolice)
-aspecte demografice (densitatea populaţiei , structuri demografice)
-caracteristi ale habitatelor umane (tipuri de habitate/exemple de oraşe)
-specificul economic (ramuri industriale/ activitaţi agricole/ tipuri de căi de transport şi
mijloace de transport/ zone şi obiective turistice)

D. Analiza unui tabel cu date şi E. Argumentarea unei afirmaṭii

consultaṭi link-urile:

Formule posibil utile la acest subiect


https://geografilia.blogspot.com/2016/06/pregatire-geografie-bac-formule-care.html
https://geografilia.blogspot.com/2015/12/densitatea-populatiei-in-europa-valori.html
https://www.youtube.com/watch?v=uIvgcFahxOI

156
.

157

S-ar putea să vă placă și