APELE CONTINENTALE.

APELE CURGĂTOARE
 1. Clasificarea apelor continentale

După poziţia lor în raport cu suprafaţa scoarţei terestre, există:

PÂRÂURI
APE CURGĂTOARE
RÂURI
DE SUPRAFAȚĂ
APE STĂTĂTOARE FLUVII

APE GHEȚARI
CONTINENTALE

APE FREATICE
SUBTERANE
APE DE ADÂNCIME
 2. Caracteristicile apelor curgătoare

➢ curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei

terestre, datorită forței de gravitație;
➢ se scurg printr-un loc adâncit din scoarţa terestră
denumit albie;
➢ sunt alimentate:
▪ pluvial (din ploi)
▪ nival (din topirea zăpezilor)
▪ glaciar (din topirea ghețarilor)
▪ subteran (din apele subterane)

➢ curg permanent sau temporar.

 3. Tipuri de ape curgătoare

Pârâul = apă curgătoare permanentă sau temporară de

dimensiuni mici, cu albie şi traseu propriu.

Râul = apă curgătoare permanentă, de dimensiuni mijlocii,

cu albie, traseu şi afluenţi.

Fluviul = cea mai mare apă curgătoare, cu numeroşi

afluenţi, care se varsă în lacuri, mări sau oceane printr-un
estuar sau printr-o deltă.
Priviţi desenele şi comparaţi-le.
 4. Elementele unui râu

➢Izvorul = locul de unde începe cursul râului;

➢Cursul râului = traseul parcurs de apă între izvor şi vărsare; poate fi

împărţit în: curs superior, mijlociu şi inferior;

➢Gura de vărsare = locul de vărsare al râului;

➢Bazinul hidrografic = suprafaţa de pe care un râu sau fluviu îşi

adună apele;

➢Afluentul = apa curgătoare care se varsă în altă apă curgătoare;

➢Confluenţa = locul unde un râu se varsă în altul;

➢Cumpăna de ape = linia care delimitează bazinele hidrografice

vecine; ea uneşte punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine.
 Elementele unui râu
IZVOR
BAZIN
HIDROGRAFIC

CONFLUENȚĂ

GURA DE
AFLUENT VĂRSARE
Cursul superior - relieful este mai înalt şi accidentat, versanţii
sunt proeminenţi, albiile sunt înguste şi cu praguri, iar scurgerea
apei se face vijelios, râurile formează repezişuri şi cascade
Cursul mijlociu - caracterizat prin relief mai puţin înalt, cu
fragmentare mai redusă, cu lunci şi terase, iar scurgerea
apei este mai bogată, dar mai puţin tumultoasă
Cursul inferior - unde altitudinile sunt reduse, relieful este slab
fragmentat, luncile şi terasele sunt bine dezvoltate, apa are viteză
redusă; unele râuri meandrează puternic
Meandre – fluviul Amazon
Gura de vărsare
Estuarul Tamisei
➢Estuarul are aspect de pâlnie și se
formează acolo unde marea sau
oceanul, în care se varsă fluviul, are
maree puternică.
Exemple: estuarul fluviului Obi, estuarul
Tamisei, estuarul fluviului Elba ş.a.

➢Delta este o formă de relief de

acumulare situată la gura de vărsare a
unui râu sau fluviu, în mare sau lac. Se
formează în regiunile cu maree foarte
mică.
Se evidenţiază deltele formate de fluviile
Volga, Mississippi, Dunăre, Gange-
Brahmaputra, Huang He ş.a

Delta Volgăi
5. Principalele fluvii ale Terrei
Fluviile Europei

Locul Fluviul Lungime (km)

1 Volga 3692
2 Dunărea 2860
3 Ural 2428
4 Nipru 2290
5 Don 1950
6 Peciora 1809
7 Kama 1805
8 Dvina de Nord 1774
9 Oka 1500
10 Belaia 1430
Fluviile Asiei

Lungime
Locul Fluviul
(km)
Yangtze /
1 6300
Chang Jiang
2 Huang He 5464
3 Mekong 4909
4 Lena 4400
5 Irtîș 4248
6 Enisei 4090
7 Obi 3650
8 Tunguska Inferioară 2989
9 Ind 2900
10 Brahmaputra 2900
Fluviile Americii de Nord

Lungime
Locul Fluviul
(km)
Mississippi - Missouri -
1 6275
Jefferson
Mackenzie - Slave -
2 4241
Peace - Finlay
3 Yukon 3185
Sfântul Laurențiu -
4 3058
Marile Lacuri
5 Rio Grande 3057
6 Nelson - Saskatchewan 2570
7 Arkansas 2348
8 Colorado 2333
9 Columbia 2250
10 Red 2188
Fluviile Americii de Sud
Lungime
Locul Fluviul
(km)
Amazon-Ucayali-
1 Tambo-Ene- 6992
Apurimac
Parana-Rio de la
2 4880
Plata
Tocantins-
3 3650
Araguaia
Madeira-Mamore-
4 Grande-Caine- 3380
Rocha
5 Purus 3211
6 Sao Francisco 3180
7 Araguaia 2627
8 Japura 2615
9 Paraguay 2549
10 Pilcomayo 2500
Fluviile Africii

Locul Fluviul Lungime (km)

1 Nil-Kagera 6853
Congo-
2 4700
Chambeshi
3 Niger 4200
4 Zambezi 2693
5 Ubangi-Uele 2270
6 Kasai 2153
7 Orange 2092
8 Limpopo 1800
9 Senegal 1641
10 Nilul Albastru 1600
Fluviile Australiei

Lungime
Locul Fluviul
(km)
1 Murray 2508
2 Murrumbidgee 1485
3 Darling 1472
4 Lachlan 1448
5 Warrego 1380
6 Cooper Creek 1300
7 Paroo 1210
 6. Dinamica apelor curgătoare
Debitul este cantitatea de apă scursă într-un anumit timp
printr-un loc. Se măsoară în m³/s sau l/s.
Debitul este influenţat de mai mulţi factori:
➢ climă (precipitații și temperaturi)
➢ relief
➢ rocă
➢ vegetație.

Regimul hidrografic sau regimul de scurgere al râului

reprezintă variațiile debitului și nivelului apei în cursul unui an.
Se disting:
❖ regimul hidrografic simplu: ecuatorial, tropical (musonic),
mediteranean, temperat-oceanic, temperat-continental
❖ regimul hidrografic complex.
 Cele mai mari fluvii din lume,
după debit (m³/s)
Brahmaputra

Río de la Plata

Rio Negro

Yangtze (Chang Jiang)

Madeira

Orinoco

Gange – Brahmaputra

Congo

Amazon

0 50000 100000 150000 200000 250000

➢ Fluviul Amazon se situează pe

primul loc în lume în ceea ce
privește debitul, având o valoare de
220.000 m³/s.
 Temă
 Identificați și notați în caiet denumirile fluviilor notate cu
numere de la 1 la 21.