Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Cursul precedent
5 Rezumatul cursului
Cursul precedent
1 Cursul precedent
5 Rezumatul cursului
DEF Secvenţa
δ(n)
impuls unitate
(
1, n = 0;
1 δ(n) =
··· ··· 6 0.
0, n =
-3 -2 -1 0 1 2 3 n
DEF Secvenţa
u(n)
treaptă unitate
(
1, n ≥ 0;
1 u(n) =
··· ··· 0, n < 0.
-3 -2 -1 0 1 2 3 n
DEF Secvenţa
r (n) rampă unitate
3 (
2 n, n ≥ 0;
r (n) =
···
1
···
0, n < 0.
-3 -2 -1 0 1 2 3 n
2.5
1.5
0.5
0
−10 −5 0 5 10 15 20
0
−10 −5 0 5 10 15 20
−1
−2
−3
−10 −5 0 5 10 15 20
−2
−4
−6
−8
−10 −5 0 5 10 15 20
adică trebuie să reprezentăm ı̂mpreună sau partea reală şi imaginară
(fig. 5, 6), sau respectiv modulul şi argumentul secvenţei exponenţiale.
1.5
0.5
−0.5
−1
−1.5
−10 −5 0 5 10 15 20
1+j
Figura 5: Partea reală a secvenţei exponenţiale pentru a = √
2
1.5
0.5
−0.5
−1
−1.5
−10 −5 0 5 10 15 20
1+j
Figura 6: Partea imaginară a secvenţei exponenţiale pentru a = √
2
1 Cursul precedent
5 Rezumatul cursului
x (n) y (n)
H
Relaţia de intrare-ieşire (H – operator)
y (n) = H x (n)
H
x (n) −→ y (n)
y (n) = x (n) + x (n − 1) + x (n − 2) + x (n − 3) + · · ·
n−1
X
= x (k) + x (n) = y (n − 1) + x (n)
|{z}
k=−∞ intrarea curentă
| {z }
ies, irea anterioară
Evaluează suma cumulată a tuturor intrărilor trecute până la momentul
prezent;
x (n), n > n0 ⇒ y (n) =?, n > n0
X n
y (n) = y (n0 ) + x (k)
k=n0 +1
x1 (n)
Sumator L
y (n) = x1 (n) + x2 (n)
x2 (n)
x (n) A
Multiplicator cu o constantă y (n) = A · x (n)
x1 (n)
Multiplicator de semnale N
y (n) = x1 (n) · x2 (n)
x2 (n)
DEF Sistem static/fără memorie y (n) = F x (n)
DEF Sistem dinamic y (n) = F x (n), x (n − 1), . . . , x (n − N)
Sistemul are memorie de durată N;
N = 0 – sistem static;
0 < N < ∞ – sistem dinamic cu memorie finită/sistem de durată finită;
N = ∞ – sistem dinamic cu memorie infinită/sistem de durată infinită.
DEF Sistem variant ı̂n timp – cel puţin un parametru este variabil
DEF Sistem
liniar
H a1 x1 (n) + a2 x2 (n) = a1 H x1 (n) + a2 H x2 (n)
Sistemele liniare satisfac principiul superpozit, iei, care are două
componente:
1 Proprietatea de scalare H ax (n) = aH x (n)
2 Proprietatea de adunare H x1 (n) + x2 (n) = H x1 (n) + H x2 (n)
P P
x (n) = a x (n) ⇒ y (n) = H x (n) = ak yk (n), unde
k k
yk (n) = H xk (n)
DEF Sistem cauzal y (n) = F x (n), x (n − 1), x (n − 2) . . .]
dacă x (n) = 0, n < n0 ⇒ y (n) = H x (n) = 0, n < n0
Hc = H2 ◦ H1 (4)
y1 (n)
H1
x (n) L y (n)= y1 (n) + y2 (n)
y2 (n)
H2
y1 (n) = H1 x (n)
y2 (n) = H2 x (n)
y (n) = H1 x (n) + H2 x (n)
Hp = H1 + H2 (5)
H1 + H2 = H2 + H1
PDS (sp.utcluj.ro) Semnale s, i sisteme discrete ı̂n timp 31 / 51
Analiza sistemelor discrete, liniare s, i invariante ı̂n timp
1 Cursul precedent
5 Rezumatul cursului
x (n) y (n) =?
H
y = H x
DEF Secvenţa răspuns la impuls h = H δ
(
1, n = 0;
δ(n) =
6 0.
0, n =
(
1, n = k;
δ(n − k) =
6 k.
0, n =
2 premise:
1 Sistem LINIAR: ∞
X
y (n) = H x (n) = x (k)H δ(n − k) (6)
k=−∞
2 Sistem INVARIANT ÎN TIMP: h(n − k) = H δ(n − k)
∞
(6) X
=⇒ y (n) = x (k)h(n − k) (7)
k=−∞
Ec. (7) – suma de convoluţie: oferă răspunsul y (n) al unui sistem LTI
ı̂n funcţie de secvenţa de intrare x (n) şi secvenţa răspuns la impuls h(n)
∞
X
x (n) ~ h(n) = x (k)h(n − k)
k=−∞
Suma de convolut, ie
∞
X
PAS, I Fie n = n0 ⇒ y (n0 ) = x (k)h(n0 − k)
k=−∞
Reflexie Se reflectă h(k) faţă de k = 0 pentru a obţine
h(−k);
Translaţie Se translatează h(−k) cu n0 unităt, i pentru a
obţine h(n0 − k);
n0 > 0 – dreapta;
n0 < 0 – stânga;
Multiplicare Se multiplică x (k) cu h(n0 − k) pentru a obţine
secvenţa produs vn0 (k) = x (k)h(n0 − k);
Adunare Se ı̂nsumează toate valorile secvenţei produs
vn0 (k) pentru a obţine valoarea ies, irii la
momentul de timp n = n0 .
1 1
h(n) = {− , 0, },
3 3
↑
la secvenţa excitaţie:
Pentru n0 = 1, avem:
∞
X
y (1) = x (k)h(1 − k)
k=−∞
şi graficele secvenţelor h(k), h(−k), h(1 − k) şi x (k) sunt prezentate ı̂n
figura 7. Rezultă că din toate produsele x (k)h(1 − k) doar unul singur
este nenul şi anume cel pentru k = 0. Prin urmare
2
y (1) = x (k)h(1 − k)|k=0 = .
3
h(k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(1−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
x(k)
3
2.5
1.5
0.5
0
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
Graficele secvenţelor h(k), h(−k), h(2 − k) şi x (k) sunt prezentate ı̂n
figura 8.
h(k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(2−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
x(k)
3
2.5
1.5
0.5
0
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
Rezultă că din toate produsele x (k)h(2 − k) doar unul singur este nenul şi
anume cel pentru k = 1. Prin urmare
În continuare pentru n0 > 2 nu mai are rost să reprezentăm grafic
secvenţa h(n0 − k) deoarece este clar că aceasta nu se mai suprapune cu
x (k) şi astfel toate produsele x (k)h(n0 − k) vor fi zero. Prin urmare
y (n) = 0 pentru n > 2.
Pentru n0 = 0 putem folosi oricare dintre graficele anterioare, deoarece ı̂n
acest caz h(n0 − k) este chiar h(−k) şi prin urmare:
1 2
y (0) = x (k)h(−k)|k=−1 + x (k)h(−k)|k=1 = −1=− .
3 3
şi graficele secvenţelor h(k), h(−k), h(−1 − k) şi x (k) sunt prezentate ı̂n
figura 9.
h(k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−1−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
x(k)
3
2.5
1.5
0.5
0
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
Rezultă că din toate produsele x (k)h(−1 − k) doar unul singur este nenul
şi anume cel pentru k = 0. Prin urmare
2
y (−1) = x (k)h(−1 − k)|k=0 = − .
3
La fel pentru n0 = −2, avem:
∞
X
y (−2) = x (k)h(−2 − k).
k=−∞
Graficele secvenţelor h(k), h(−k), h(−2 − k) şi x (k) sunt prezentate ı̂n
figura 10.
h(k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
h(−2−k)
0.4
0.2
−0.2
−0.4
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
x(k)
3
2.5
1.5
0.5
0
−6 −4 −2 0 2 4 6
k
Rezultă că din toate produsele x (k)h(−2 − k) doar unul singur este nenul
şi anume cel pentru k = −1. Prin urmare
1
y (−2) = x (k)h(2 − k)|k=−1 = − .
3
În continuare pentru n0 < −2 nu mai are rost să reprezentăm grafic
secvenţa h(n0 − k) deoarece este clar că aceasta nu se mai suprapune cu
x (k) şi astfel toate produsele x (k)h(n0 − k) vor fi zero. Prin urmare
y (n) = 0 pentru n < −2.
Concluzionăm că secvenţa răspuns este următoarea:
1 2 2 2
y (n) = {− , − , − , , 1}.
3 3 3 3
↑
x (n) −→ L
h(n) −→ M
⇒ y (n) = x (n) ~ h(n) −→ L + M − 1
x(k)
1
0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
1
h(k)
-1
Ex: Răspunsul la impuls al unui sistem liniar şi -2
invariant ı̂n timp este h(n) = {1, −1, 1,
↑
−2}. -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
1
h(-k)
intrare x (n) = {1, 2,
↑
1, 2}. -1
-2
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Rezultat: 1
y (n) = x (n) ~ h(n) = {1, 1, 0, ↑1, −5, 0, −4}. 0
h(1-k)
-1
-2
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
1
h(-1-k)
0
-1
-2
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Rezumat