PLAN

de securitate şi sănătate în muncă

în şantiere temporare şi mobile

 Cap. 1. Prevederi generale

1. Domeniul de aplicare

• Planul de securitate şi sănătate în muncă stabileşte principalele măsuri şi obligaţii cu

privire la realizarea în siguranţă a lucrărilor de construcţii, construcţii montaj, civile şi
industriale, după cum urmează:

A. Beneficiarul construcţiei, reprezentat prin S.C. SEVER CONSTRUCT S.R.L.

denumit în continuare antreprenor general (prescurtat A.G.);

B. Executanţii lucrărilor de construcţii ( construcţii montaj) , reprezentaţi prin:

1. S.C NINCHERO INVEST S.R.L.;

denumiţi în continuare subantreprenori (prescurtat S.A.)

2. Durata de aplicare

• Planul de securitate şi sănătate în muncă se aplică pe toată perioada de derulare a

lucrărilor, respectiv de la data preluării cu proces verbal a amplasamentelor de către
fiecare subantreprenor cu toate utilităţile aferente, până la data recepţionării cu proces
verbal a lucrărilor de A.G. conform proiec-telor întocmite de proiectantul de specialitate.

3. Condiţii de execuţie

• Toate categoriile de lucrări integrate în structura construcţiei, se execută în condiţii de

simultaneitate (prin suprapunerea în spaţiu şi timp) a activităţilor desfăşurate de fiecare
S.A. conform graficului de derulare întocmit de A.G.

• În condiţiile susmenţionate, programul de măsuri înscris în planul de securitate şi

sănătate în muncă constituie o necesitate obiectivă şi devine obligatoriu pentru toţi
partenerii implicaţi în realizarea construcţiei

• Planul de securitate şi sănătate în muncă se aprobă de A.G. şi face parte integrantă din
contractul de execuţie încheiat între A.G. şi S.A.

1
• Pentru realizarea lucrărilor în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, fiecare S.A. are
obligaţia să respecte măsurile de protecţie a muncii, precum şi cele de prevenire şi
stingere a incendiilor în conformitate cu cadrul legal prezen-tat în anexă

• Prin grija Departamentului de protecţia muncii, se informează Inspectoratul Te-ritorial

de Muncă de începerea lucrărilor în vederea supervizării şi controlului pri-vind
respectarea normelor şi măsurilor de protecţia muncii stabilite prin planul de securitate şi
sănătate în muncă.

      Cap. 2. Obligaţiile principale ale părţilor

            2.1. Obligaţiile A.G.

a)Stabilirea coordonatorului de securitate şi sănătate în muncă :

În conformitate cu prevederile , A.G. este obligat să nominalizeze prin decizie sau

dispoziţie scrisă coordonatorul în ma-terie de securitate şi sănătate în muncă în cazul în
care sunt prezente mai multe firme de construcţii (S.A.)

• Coordonatorul lucrărilor în materie de securitate şi sănătate în muncă poate fi

conducătorul serviciului de securitate a muncii din cadrul A.G., sau unul ori mai mulţi
responsabili cu protecţia muncii împuterniciţi să aducă la îndeplinire planul de securitate
şi sănătate în muncă pe toată durata derulării lucrărilor

• Decizia de numire a coordonatorului de securitate şi sănătate în muncă se înaintează la

toţi S.A. în vederea înştiinţării şi colaborării permanente cu reprezentanţii acestora.

b)Stabilirea (delimitarea) în exclusivitate a suprafeţelor şi căilor de acces pentru

fiecare S.A. din care să rezulte:

• Suprafeţele în care se execută lucrările specifice profilului său de activitate;

• Căile de acces sau de circulaţie pentru manipularea şi transportul în siguranţă a

materialelor şi echipamentelor (scule, utilaje, etc.) până la locurile de utilizare şi/sau
punere în operă;

• Suprafeţele necesare pentru propria organizare de şantier:

-rampe pentru descărcarea şi depozitarea materialelor;

-magazii pentru depozitarea echipamentelor (utilaje, scule, aparate, echipamente

individuale de protecţie, diverse).

2
c) Asigurarea reţelelor şi utilităţilor comune pentru deservirea tuturor S.A.:

-reţea de energie electrică echipată cu tablou electric general şi tablou de distribuţie

pentru toţi consumatorii;

-reţea de apă potabilă şi canalizare;

-sursă de încălzire (racordată la reţeaua zonei sau centrală termică proprie);

-alte utilităţi facilitate de posibilităţile A.G. sau ale zonei în care este situat
amplasamentul construcţiei;

-grupuri sanitare;

-posturi fixe cu pichete de prevenire şi stingere a incendiilor;

-post de prim ajutor dotat cu trusă medicală pentru intervenţie.

d) Stabilirea drumurilor comune pentru circulaţia mijloacelor auto şi marcarea acestora

cu indicatoare de circulaţie conform pentru activitatea de transport intern în cadrul
şantierului.

e) Efectuarea instructajului introductiv general înainte de începerea lucră-rilor pentru

toţi salariaţii A.G. şi S.A. în care vor fi expuse în principal următoa-rele probleme:

• cadrul legal care reglementează desfăşurarea lucrărilor de construcţii;

• consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţia muncii şi a

regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

• condiţiile concrete de desfăşurare a lucrărilor şi riscurile potenţiale de accidentare sau

producere de incendii;

• măsuri tehnico-organizatorice stabilite prin regulamentul intern, privind ordinea şi

disciplina în muncă;

• admiterea la lucru se face numai după efectuarea instructajului introductiv general şi la

locul de muncă şi consemnarea acestuia sub semnătură în fişele individuale de protecţia
muncii şi P.S.I..

3
 2. Obligaţiile subantreprenorilor

Fiecărui S.A. îi revin următoarele obligaţii:

a. Să nominalizeze prin decizie sau dispoziţie scrisă un coordonator de lucrare/sau

şef de formaţie care va asigura (în principal):

- supravegherea muncitorilor şi a modului de acţiune a acestora în realizarea

sarcinilor de muncă, precum şi a modului de respectare a normelor de
protecţia muncii raportate la condiţiile concrete de lucru ;

- efectuarea instructajelor periodice de protecţia muncii şi ori de câte ori

este necesar în funcţie de condiţiile tehnologice de execuţie şi a riscurilor
potenţiale de accidentare la locurile de muncă;

- colaborarea permanentă cu coordonatorul în materie de securitate şi să-

nătate în muncă al A.G., precum şi reprezentanţii S.A. cu care desfăşoară
activităţi colaterale în zona de lucru;

- supravegherea lucrărilor privind păstrarea ordinei şi curăţeniei la locul de

muncă. 

b. Să asigure dotarea lucrătorilor cu echipamentul individual de protecţie adecvat

factorilor de risc de accidentare identificaţi şi evaluaţi pe locurile de muncă.
c. Să asigure personal de execuţie calificat, instruit, apt medical şi cu aptitu-dini
psihoprofesionale corespunzătoare sarcinilor de muncă în condiţii de
simultaneitate.
d. Să asigure echipamente de lucru (utilaje, aparate, scule, dispozitive, unelte, etc.)
verificate şi în stare bună de utilizare/funcţionare.
e. Să respecte tehnologia de execuţie şi programul de derulare (eşalonare) a
lucrărilor conform cerinţelor tehnologice de lucru în condiţii de suprapunere în
spaţiu şi timp cu mai mulţi subantreprenori

      Cap. 3 . Reguli de bază aplicabile şantierului

            3.1. Obligaţiile principale ale personalului de execuţie al subantreprenorilor 

            

       Pe durata executării lucrărilor, personalul de execuţie al S.A. este obligat:

a. Să se prezinte la program odihnit şi în deplină capacitate de muncă;

b. Să nu execute lucrări pentru care nu este calificat şi instruit;

4
 c. Să utilizeze corect echipamentele, sculele şi uneltele încredinţate pentru realizarea
sarcinilor de muncă;

d. Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie din dotare pe durata

existenţei factorilor de risc de accidentare;

e. Să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare

persoana proprie cât şi celelalte persoane participante la pro-cesul de muncă;

f. Să aducă la cunoştinţa coordonatorului de lucrare/sau şefului de formaţie, orice

defecţiune tehnică sau altă situaţie care poate constitui un pericol de accident de
muncă;

g. Să respecte programul şi disciplina tehnologică impusă de coordonatorul în

materie de securitate şi sănătate în muncă şi dispoziţiile şefilor ierarhici;

h. Să păstreze ordinea şi curăţenia în zona de lucru.

3.2. Interziceri pe durata programului de lucru:

a. Consumul de băuturi alcoolice;

b. Părăsirea zonei proprii delimitate fără ştirea şefului ierarhic sau a coordonatorului
de lucrare ori accederea în altă zonă care nu are legătură cu activitatea proprie.

3.3. Lucrul la înălţime

a. Personalul de execuţie trebuie să aibă avizul medical “apt pentru lucru la

înălţime”, iar zona de lucru trebuie să fie delimitată, îngrădită şi marcată cu
indicatoare de securitate;

b. Este obligatorie purtarea echipamentului individual de protecţie specific lucrului

la înălţime pe toată durata lucrului;

c. Sculele, uneltele şi alte accesorii de lucru se transportă şi se păstrează în lădite sau

în buzunarele aplicate ale salopetelor;

d. La înălţime se lucrează în echipă de minim 2 persoane pentru a se asigura

supravegherea permanentă şi intervenţia operativă în caz de necesitate;

e. Pentru ridicarea şi coborârea materialelor grele şi/sau voluminoase cu instalaţii

sau utilaje de ridicat, legarea şi manipularea sarcinilor va fi asi-gurată numai de
personal instruit şi autorizat intern ca “legător de sarcină“

 3.4. Intervenţia la tablourile electrice de distribuţie este permisă numai electricienilor

5
            autorizaţi şi dotaţi corespunzător cu echipament individual de protecţie pentru

            asemenea situaţii.

 3.5. Lucrările de săpături mecanizate (fundaţii, canale, montări prefabricate, tur-

nări de betoane, etc.) vor fi îngrădite şi marcate corespunzător cu indicatoare

de securitate.

    3.6. Lucrările cu foc deschis

- În funcţie de necesităţi, pentru executarea lucrărilor cu foc deschis, este obligatorie

elaborarea permisului de lucru cu foc în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- Permisul de lucru cu foc se eliberează de coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate în muncă numit de A.G. la cererea reprezentantului S.A. şi are valabilitate
numai pentru o zi de lucru (ziua emitentă).

3.7. Circulaţia auto pe drumurile comune în incinta şantierului, precum şi parcarea

sau staţionarea acestora este permisă în limitele indicatoarelor şi marcajelor 

plantate prin grija A.G. 

3.8. Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de protecţia muncii în suprafeţele 

delimitate, repartizate fiecărui S.A. îi revin în totalitate.

3.9. În cazul producerii unui accident de muncă sau în legătură cu munca, se 

va respecta metodologia de cercetare, raportare şi înregistrare a accidentelor de 

muncă prevăzută în Legea protecţiei muncii nr. 319/2006.

 3.10. Accesul în incinta şantierului este permis numai pe baza legitimaţiei de serviciu
emisă de A.G. şi/sau pe bază de tabel nominal aprobat de conducerea acestuia;

 Este interzis accesul persoanelor străine care nu au legătură cu activitatea din şantier.

      Cap. 4. Prevederi commune părţilor

      4.1. În cazul producerii unui accident de muncă, se intervine în comun pentru

      acordarea primului ajutor şi expedierea victimei la spital pentru intervenţie.

                  •Nu se va modifica starea de fapt care a condus la producerea accidentului.

6
      4.2. În cazul producerii unui început de incendiu se va interveni prompt cu mijloacele

      de primă intervenţie din dotare, evacuarea bunurilor şi a persoanelor afectate,

      inclusiv acordarea primului ajutor, după caz.

      4.3. Reprezentanţii părţilor nominalizaţi pentru coordonarea şantierului (A.G.,

      respectiv S.A.), vor întocmi câte un dosar în care să se ţină cont de toate ele-

      mentele utile în materie de securitate şi sănătate, pe parcursul derulării

      lucrărilor.

      

      4.4. Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă

      nu exonerează de răspundere părţile angajate în executarea construcţiei.

                                    Părţi semnatare:

      Antreprenor general,       Subantreprenori,

      S.C. SEVER CONSTRUCT S.R.L.               S.C. NINCHERO INVEST S.R.L.

                                                       

     

7
 S.C. NINCHERO INVEST S.R.L.        Anexa nr.1

                                    CADRUL LEGAL

                   pentru desfăşurarea activităţilor de construcţii

  1.Legea protecţiei muncii nr. 319/2006

            2.Legea nr. 53/2003  -Codul muncii;

            3.Norme METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII NR.319/2006-

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei;

            4.Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii  -Ediţia 1995,

aprobat prin Ord. 9/N/1993-MLPAT;

            

            5.Legea nr. 10/18.10.1995  -Calitatea în construcţii;

            6.Legea nr. 212/16.12.1997    -Aprobarea O.G.nr. 60/1997 privind apărarea 

împotriva incendiilor;

            7.Ord. M.I. nr. 138/2001-DGPSI-005  -Organizarea apărării împotriva

incendiilor;

            8.Legea nr. 346/05.06.2002  -Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli pro-

                                                      fesionale;

            9.O.G.nr. 19/1992 completată cu Legea nr. 11/1994  -Privind caracterul

obligatoriu al standardelor de securitate a muncii în domeniul construcţiilor;

       10.Normativ P118/1999   -Privind siguranţa la foc a construcţiilor-ed. II-IPCT

                                                      S.A.;

8
 IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE

       în şantierul “ SC SEVER CONSTRUCT SRL ” BUCURESTI şi măsurile ce

trebuie

      luate pentru prevenirea evenimentelor de securitate şi sănătate

       în muncă

      Lucrarea s-a întocmit în conformitate cu prevderile Normele generale de protecţia

muncii şi cu prvedrile din Legea 319/2006-Legea securitatii si sanatatii in munca

      Una dintre primele obligaţii legale ale agentului economic este identificarea şi
evaluarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.

      Această identificare a riscurilor de accidentare permite agentului economic să

depisteze “punctele slabe” din şantier, puncte unde sunt necesare măsuri urgente de
prevenire a evenimentelor de protecţia muncii.

      Noţiunea de risc de accidentare este definită în literatura de specialitate prin

probabilitatea cu care, într-un process de muncă, intervine un accident de muncă sau o
îmbolnăvire profesională cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.

      Scopul identificării factorilor de risc este de a oferi posibilitatea cunoaşterii situaţiei

reale la fiecare loc de muncă, din punct de vedere al securităţii muncii, pentru a se putea
lua cele mai indicate măsuri de prevenire în situaţia respectivă.

      Principiile de identificare a riscurilor de accidentare sunt:

      -detectarea factorilor de risc principali la fiecare loc de muncă;

      -stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, inclusiv gravitatea lor;

      -stabilirea probabilităţii de acţiune a factorilor de risc asupra executantului;

9
      -stabilirea unui nivel de risc în funcţie de gravitatea şi probabilitatea factorilor de risc;

      -ierarhizarea riscurilor.

      O dată identificate riscurile, se pot stabili măsuri de prevenire imediate şi de

perspectivă, într-o ordine de priorităţi. Baza principiului de identificare şi evaluare a
riscului constă în considerarea a doi parametri:

      -frecvenţa producerii accidentelor;

      -gravitatea consecinţelor maxime previzibile (principii incluse în standardele

europene).

      În lucrarea de faţă s-au parcurs 3 etape de identificare a factorilor de risc după cum
urmează:

      Etapa I – analiza activităţilor din şantier cu scopul de identificare a factorilor de risc

dependenţi de cele patru componente ale sistemului de muncă:

      -mijloace de producţie

      -sarcină de muncă

      -executant

      -mediu de muncă.

      Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă-echipamente tehnice-şi

obiectele muncii: materii prime, materiale, etc., care se utilizează pe şantier.

      Sarcină de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de producţie în anumite condiţii de mediu, de către executant, pentru
realizarea procesului de muncă.

      Executant: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.

      Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în

care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

      Disfuncţia celor patru elemente ale procesului de muncă (enumerate mai sus) creează
riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională, riscuri care după producerea
evenimentului se transformă în cauze.

      Producerea unui accident de muncă implică interacţiunea a cel puţin două cauze: una
obiectivă şi alta subiectivă, numai aşa putând avea loc impactul între victimă şi agentul
material care-i afectează organismul (îl accidentează). Analiza s-a făcut prin examinarea

10
activităţii, ţinându-se seama de situaţia existentă la data identificării riscurilor (mod de
lucru, dotare, personal existent, condiţii de mediu, organizarea şantierului).

      Etapa a II-a – stabilirea concretă a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională pentru principalele locuri de muncă din şantier, utilizând scala de cotare a
gravităţii şi probabilităţii de producere a unui accident de muncă, grila de evaluare a
riscurilor şi scala de încadrare a riscurilor.

      -Scala de cotare a gravităţii consecinţelor se bazează pe criterii medicale de

diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă.

      -Scala de probabilitate este asimilată după standardele Uniunii Europene.

      -Grila de evaluare a riscurilor reuneşte sub formă de matrice cu 7 linii şi 6 coloane

clasele de gravitate şi probabilitate a producerii consecinţelor maxime previzibile.

      Etapa a III-a – stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare loc de muncă, ca
medie ponderală a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi.

      Se precizează că scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentând un

nivel critic, la care securitatea desfăşurării procesului de muncă este minim. La această
limită procesul de muncă nu mai poate continua, producerea accidentului fiind iminentă.

      În literatura de specialitate se acceptă ca risc maxim acceptabil nivelul de 3,5 – peste
acest nivel se impune luarea de măsuri tehnice şi organizatorice pentru reducerea riscului
de accidentare.

      În continuare sunt prezentate sumar (la nivel de identificare risc şi nu de calcul risc)
fişele de identificare a riscurilor de accidentare la fiecare loc de muncă analizat. 

      La stabilirea probabilităţii de producere a unui accident de muncă sau îmbolnăvire

profesională s-a ţinut cont de situaţia statistică bună a accidentelor de muncă şi lipsa
îmbolnăvirilor profesionale.

      Lucrarea cuprinde şi fişele de măsuri în care, în funcţie de riscul identificat, se propun

şi măsuri de reducere a riscurilor de accidentare la locul de muncă analizat. Se face
precizarea că s-au luat în studiu locurile de muncă cele mai reprezentative – pentru care
s-a întocmit câte o fişă de evaluare a factorilor de risc, urmată de câte o altă fişă de
măsuri necesare pentru diminuarea pericolului de accidentare.

      S-au luat în studiu următoarele locuri de muncă (meserii):

1. Fierar betonist    
2. Dulgher  

1. 3. Electrician     10. Conducător auto 

11
 2. 4. Instalator     11. Agent de pază

3. 5. Sudor     12. Montator prefabricate

4. 6. Lăcătuş     13. Muncitor necalificat 

5. 7. Zidar, zugrav

6. 8. Macaragiu, automacaragiu 

2. Excavatorist    

                                                                  

      Pentru aceste locuri de muncă prezentăm mai jos (la nivel de identificare risc) fişele
de evaluare a locului de muncă şi măsurile necesare a se aplica pentru prevenirea
evenimentelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.     

      

12