Despre iubire…..

sau despre Dumnezeu

Fiecare om are relația sa personală cu Dumnezeu și cu cei din jur. Nu există

un șablon de iubire sau de sfințenie prin care toți oamenii să treacă și să bifeze
altruismul, iertarea, mântuirea și altele asemenea. Oricine are emoția sa, povestea
sa, balada sa, căderea și ridicarea sa. Fiece suflet este un diamant neprețuit. Iubirea
cheamă iubire. Orice om poate fi iubit dacă vedem chipul lui Hristos în celălalt.
Iubește și iubirea te va învăța să iubești curat.

Iubirea ne face să ieșim din „eul” nostru şi să trăim plenar. Iubirea ne urcă la
Dumnezeu și tot iubirea este criteriul Judecății de Apoi. Nu ne va întreba Doamne
dacă avem multe „cartoane” și certificări, nici ce funcții am avut, nici prin ce
cercuri de oameni ne-am învârtit, nici ce mașină am condus, nici în ce casă am
locuit, nici ce vacanțe ne-au odihnit, ci ne va întreba cât am iubit și cât am iertat.
Iubirea și iertarea curată transformă într-o liturghie lăuntrică chipul din om.
Dragostea are raze puternice care prăjește prin flacăra interioară orice umbră de
răutate din exterior, este lumina care alungă întunericul. Iubirea te transformă în
ceea ce iubești și trece de orice barieră, de orice graniță. Cine iubește nu are ziduri
sau temnițe interioare, ci trăiește bucuria Împărăției Veșnice în starea de grație
divină. Iubirea naşte îngeri. Iubirea ne face frumoşi. Iubirea ne face sănătoşi.
 Adeseori ne pierdem prin târgul vieții căutând preț la lucruri ce nu au preț.
Purtăm lumea în inimă și în minte. Cine nu a găsit ceva bun acolo nu va găsi în
exterior. Oamenii sunt ceea ce știm noi să găsim în ei, lumină sau întuneric,
slăbiciune sau virtute, bucurie sau durere. Dacă fericirea altora este fericirea
noastră atunci ştim că suntem pe drumul iubirii. Iubirea e o artă a inimii, este viaţă,
este răbdare şi veşnicie.

Nu pot cuprinde iubirea în aceste smerite rânduri şi nici nu-mi doresc asta,
căci i-aş ştirbi din valoare. Iubirea nu se filosofează, nu se poate cuprinde în tratate,
ci se simte, se gustă, se trăieşte clipă de clipă. Iubirea îţi taie respiraţia, nu are
logică şi este foarte puternică, străbătând munţi, mări, ani, istorie… Iubirea este un
curcubeu deasupra sufletului tău.

În bucuria iubirii nu avem nevoie de măşti. Este singurul loc curat şi pur
care nu are nevoie de interpretări, de roluri, de scenarii. Cred din toată inima în
puterea iubirii. Suntem pe pământ să ne iubim într-o continuă lecţie a iubirii.
Uneori luăm notă de trecere, alteori picăm examenele. Până la buza mormântului
se dau restanţe la iubire. Dacă oamenii şi-ar umple sufletele cu iubire nu ar mai
avea vreme să se plângă pentru nimicurile vieţii. Dacă iubeşti ierţi şi ierţi totul
boiereşte, nu doar din vârful buzelor! Iubirea te iubeşte aşa cum eşti, căci în iubire
eu sunt tu şi tu eşti eu.

Vocaţia fiinţelor vii este iubirea. Fiecare dintre noi are dreptul să fie iubit. A
fi în iubire înseamnă a fi şi a locui în Dumnezeu. Iubesc Iubirea! Tu ce iubeşti?
Dumnezeu este Iubire, iar noi oamenii suntem ceea ce iubim! Tu ce vrei să fii?

Mă semnez cu un strop de iubire,Izabela .