1. De ce unii oameni tind să creadă în știri false? De ce oamenii reacționează la știrile false?

Există mai multe motive de ce oamenii cred în știri false.

a) Primul motiv are la bază teama față de anumite situații și evenimente sociale pe care nu le poate
accepta așa cum sunt ele, în astfel de situații individul nu urmărește nicidecum să înțeleagă și să accepte
anumite adevăruri, dar în mod intenționat va căuta să-și raționalizeze anumite decizii în fața unor
temeri, adică preferă să-și construiască o realitate alternativă în care să se simtă în siguranță. De
exemplu, frica de virus îl poate determina să nege existența acestuia ca să-și poată continua viața în
liniște, dar pentru acest lucru are nevoie de argumente și raționalizări și nu va fi dificil să găsească în
mediu online diverse teorii ale conspirației care să-i susțină poziția pe care o adoptă. La fel, frica de
vaccin îl va determina să creadă absolut în orice aberație, fie că vaccinul este magnetizat, fie că ne
modifică AND-ul, într-o situație sau alta, individul nu crede pe motiv că ar fi bine argumentate, căci aici
nu conteză adevărul științific, dar contează că are așa zise argumente pentru a respinge vaccinul de care
se teme.

b) Alții cred în știri false din simplă naivitate și ignoranță intelectuală, adică dintr-o “sărăcie”
informațională în privința unei realității, omul nu poate face diferența dintre ceea ce poate fi real și ce
nu, nu are informații fundamentale în baza căruia să facă anumite judecăți critice. De exemplu, dacă
unui indivil îi lipsește cu desăvârșire cunoștințe elementare din fizică, atunci nu voi avea nicio problemă
să-l conving că ploile sunt lacrimile divinități pentru faptele rele pe care le comitem, dar nu că ar fi un
proces de condensație a vaporilor de apă care cad pe Pământ, însă nu am nicio șansă de convingere
pentru acel care cunoaște bine fizica.

c) Un alt factor general este că multor oameni le lipsește abilitatea de procesare informațională privind
credibilitatea sursei și al autorului, adică nu verifică fapte și oamenii menționați într-un articol. Este un
fel de încredere oarbă în tot ce apare în mediul online, oamenii nu admit că este extrem de simplu ca
cineva să scrie că Dr. Popescu a declarat că… fără ca măcar un asemenea personaj să existe. Această
încredere oarbă este cauzată doar din simplu fapt că mulți oameni nici nu admit că cineva ar putea scrie
aberații.

d) Să nu ignorăm și faptul că știrile false au un caracter senzațional, iar senzaționalul produce mai multă
emoție, respectiv, există o eroare cognitivă, multe dintre convingerile noastre se întemeiază pe
intensitatea emoției, avem impresia că cu cât ceva este mai emoțional, cu atât lucrul pare a fi mai
adevărat, de exemplu, pot să consider că zborul cu avionul este periculos pentru că am frică și cu cât
frica este mai mare, cu atât consider că zborul cu avionul este periculos. Să citești că vaccinul este
magnetizat produce mai multă emoție, decât simplu fapt că vaccinul conține un antigen, ceea ce omul
obișnuit nu înțelege nimic în această afirmație și nu produce nicio emoție.

2. Pe ce se bazează cei care distribuie știri false?

Creatorii de știri false pot avea la bază trei motive esențiale.

a) Din aceleși motiv de teamă inconștientă față de anumite evenimente sociale, în combinație cu anumite
trăsături de personalitate paranoide, cu înclinații de a gândi despre sine cu capacități cognitive
“paranormale” și considerându-se ca au un rol de salvator în societate, generează idei și teorii
conspiraționiste pornind de la fapte vagi și fără legătură între ele. Prin negare și creare de teorii
 conspiraționiste se protejează de acea frică inconștientă, preferând să creadă că totul este o minciună și o
manipulare. Această categorie de persoane chiar cred cu adevărat în ideile și teoriile pe care le
promovează cu scopul de a salva lumea de minciună și manipulare. Acești creatori își întâlnesc în mediul
online acea categorie de oameni care caută asemenea explicații, aceștia la rândul lor continuă să
distribuie aceste teorii pentru a convinge cât mai multă lume, că doar într-un număr mare de oameni care
împărtășesc aceeași idee îți poți întâri convingerea că ai dreptate și te poți simți în continuare în
“siguranță”.

b) Creatorii de teorii conspiraționiste care servesc unor ideologii social-politicie sau spirituale. Acești
creatori și distribuitori crează știri false și teorii ale conspirației cu bună știință, mizând pe faptul că oamenii
sunt slab informați și vor avea capacitatea de a-și întări ideologia și adepții, iar unele evenimente sociale
sunt bune ocazii în care aceștia să iasă în ring.

c) Persoane care pur și simplu doresc să câștige financiar pe seama emoțiilor, fricilor și a lipsei de informare
a populației, prin generarea de știri false prin intermediul portalurilor și platformelor pe care le dețin. De
regulă, știrile false sunt senzaționale și generează trafic și audiență mult mai mare decât știrile care reflectă
obiectiv realiatatea, iar acest lucru aduce câștiguri financiare creatorilor.

3. De ce oamenii cred în pseudo-experți de pe rețele sociale, și nu pe știință?

Există și aici câteva motive de ce oamenii cred în pseudo-experți și nu în știință.

a)Așa cum am menționat anterior, fricile și emoțiile noastre vor determina vectorul convingerilor și
deciziilor noastre, aici nu contează puterea argumentului sau sursa informației. Orice argument care ne
va justifica dorințele și deciziile noastre va fi unul acceptat, indiferent că acesta vine de la un pseudo-
expert sau de la un doctor în științe. În contextul pandemiei știința furnizează informații pe care mulți nu
vor să le audă din cauza diverselor frici conștinte sau inconștiente, iar mecanismul de apărare în fața
realității, negarea, va căuta pseudo-experții pentru a se putea menține.

b) Uneori, nu este atât o neîncredere în știință, dar mai curând o neîncredere față de autorități și
politicile acestora în conteztul pandemiei. Dacă oamenii n-ar avea încredere în știință atunci n-ar
consuma nici măcar un simplu paracetamol. Dacă autoritățile la nivel regional și global au pierdut
încrederea cetățenilor atunci ar trebui să revizuiască felul în care transmit un mesaj în societate. În
asemenea condiții, cetățeanul capătă deja mai multă încredere în orcine care nu reprezintă insituțiile
statului și mesajul oficial, iar aceștia sunt pseudo-experții.

c) Totuși, există oameni care cu adevărat nu au încredere în știință sau nu pot conștientiza valoarea utilă
și pragmatică al acesteia. Aici totul depinde cât de mult o societate este “iluminată”, mă refer la
conceptul utilizat în cadrul curentului iluminist în Europa Occidentală (sec.XVII-XIX), care avea ca scop
popularizarea gândirii științifice și al rațiunii în rândul populației, ceea ce a generat o creștere și o
dezvoltare social-economică impresionantă. Cu regret, societatea noastră preferă mai curând o gândire
magică, tradițională, mistică, spirituală, în care un șofer, înainte de a porni la drum, va prefera mai
curând să facă un gest spiritual, decât să-și verifice anvelopele sau în contextul pandemiei, cineva va
prefera să se bazeze pe prodecția divinității, decât să poartă măști sau să se vaccineze.

4. Când au început să fie sceptici oamenii?

Scepticismul, știri false, teorii ale conspirației au existant dintotdeauna.
De exemplu, în timpul Vechiului Regim din Franța (sec. XVI-XVII), atunci când populația se
confrunta cu deficit de grâne, nu erau capabili să accepte că aceasta se datora unor cauze naturale,
adică seceta, dar preferau să creadă că speculanții își făcuseră depozite de grâne pentru a umfla prețul
la grâu ca să se îmbogățească, alteori credeau că elita dorește să-i înfometeze pe oameni, ca parte a
unui război de clasă. Exact același tipar se întâmplă și acum, precum că companiile farmaceutice doresc
să se îmbogățească prin inventarea virusului sau că elita dorește să reducă numărul populației.
Deci, teorii ale conspirației, neîncredere față de autorități, tendințe paranoice etc. au existat mereu,
doar că, în perioada contemporană, toate acestea, se răspândesc mult mai rapid datorită mijloacelor
media, iar pandemia a devenit o problemă la nivel global ceea ce intensifică și mai mult aceste
fenomene sociale.