NEOMODERNISM. NICHITA STANESCU.

LEOAICA TANARA, IUBIREA

A fost publicata in volumul O viziune asupra sentimentelor, 1964. Tema poeziei este iubirea vazuta ca un sentiment puternic, salbatic, agresiv, instinctual. Poetul intra intr-o stare de gratie erotica care il incanta deaorece intalnirea cu iubirea este una miraculoasa. Titlul este o metafora explicita prin care iubirea este vazuta ca o leoaica tanara. Motive intalnite: leoaica, coltii, muscatura, privirea, curcubeul, ciocarlia, desertul. Structural poezia contine douia planuri poetice : planul interior al emotiilor declansate de intalnirea cu iubirea si planul exterior al naturii metamorfozata si ea de sentiment. Planul interior (iubirea, incordarea, m-a Muscat, spranceana) si plan exterior (ape,curcubeu,ciocarlie, desert). Compozitional poezia este formata din patru secvente inegale ce corespund urmatoarelor momente lirice: intalnirea miraculoasa cu iubirea, schimbarea naturii, metamorfoza poetului, invadarea lumii de catre iubire. Poezia apartine lirismului subiectiv prin prezenta marcilor subiectivitatii eului liric : mi, ma, m, in jurul meu, mi-au dus mana. Compozitional poezia este simetrica prezentand la inceput si la final imaginea leoaicei. Poezia debuteaza cu reluarea titlului ce sugereaza aparitia spontana a iubirii in viata poetului (mi-a sarit in fata). Intalnirea cu iubirea este directa (in fata) desi poetul simtise pana atunci tensiunea erotica (ma pandise-n incordare mai demult) Iubirea este un sentiment organic care patrunde adanc in trupul poetului (coltii albi mi ia infipt in fata). Agresiv, direct, spontan, actual sentimentul iubirii il marcheaza primordial pe barbatul care poarta urma erotismului (m-a Muscat de fata). Secventa a doua sugereaza transformarea pe care o sufera natura sub influenta iubirii. Aceasta transformare este la fel de spontana , natura capata forma rotunda de cerc in miscare, in functie de intensitatea presiunii (cand mai larg, cand mai aproape). Universul capata caracteristici materiale, dar si fluide ( ca o strangere de ape). Pentru a recunoaste acest univers, poetul foloseste doua simturi: vazul si auzul. Vizual privirea poetului tasneste spontan spre cosmos, spre absolute, ajungand pana la metafora luminii (curcubeul) acolo unde se formeaza cuplul (curcubeu taiat in doua). Auditiv poetul creeaza o lume iluzorie, de legenda, de basme (ciocarlii). Universul nou creat este solar, marcat de erotism, magie, personalizat de emotiile poetului. Formarea acestei lumi noi este la fel de spontana (verbele sunt la perfect simplu). Secventa a treia marcheaza intoarcerea spre sine a poetului. Acesta foloseste un al treilea simt, cel tactil pentru a observa ca, marcat de iubire, el s-a schimbat fizic : nu se mai recunoaste la nivelul sprancenelor (cunoasterea spirituala), la nivelul tamplei (cunoasterea intelectuala) si la nivelul barbiei (sensibilitatea, afectivitatea). Ultima secventa se intoarce in planul explicit erotic in care lumea este vazuta ca un imens desert (un spatiu sterp, uniform, linear) care capata stralucire numai prin iubire. In aceasta

lume iubire-pasiunea (leoaica aramie) este dominatoare(cu miscari viclene) si este eternal, multiplicata la nesfarsit (inca o vreme si inca o vreme ). Nivelul fonetic se remarca prin prezenta vocalelor a, o , i care sugereaza erotica si a consoanelor m, n , s care sugereaza tensiunea erotica. Nivelul lexical : limbajul este familiar, cu expresii si locutiuni (mi-a sarit in fata , se facu un cerc) sensurile cuvintelor sunt connotative (leoaica, colt, desert). La nivel semantic : campul semantic al iubirii: coltii, leoaica, m-a muscat, stralucire, viclenie; campul semantic al naturii: ape, curcubeu, desert. La nivel morfologic intalnim verbe la indicativ, perfect compus, mai mult ca perfect. Substantivul fata se afla in trei pozitii asociat cu prepozitiile in si de. Se remarca advervele si locutiunile adverbiale (mai de mult, azi, deodata, de-a dura, mai larr, mai aproape, in sus , alene). La nivel lexical predomina substantivele abstracte:auzul, privira, cercul. Verbele dure dau un dinamism agrsiv: mi-a sarit, i-a infipt, m-a muscat, verbe de miscare: tasni, intalni, aluneca. La nivel sintactic apar propozitiile principale si o atributiva la final. La nivel stilistic : metafore leoaica tanara, iubirea, curcubeu taiat in doua, desert in stralucire; epitete cromatice: colti albi, leoaica aramie; comparatie :ca o strangere de ape; antiteza : cat mai larg, cat mai aproape; enumeratie: spranceana, tampla, barbie. La nivel prozodic masura , ritmul si rima variabila.