COMORILE

BASMELOR ROMÂNEȘTI
∞
revista proiectului educațional
inclus în
Calendarul competițiilor școlare și al
activităților educative județene al
Inspectoratului Școlar Județean Galați,
nr. 14100/ 25.11.2021, poziția 47

NUMĂRUL 1/ 2022 (ediție online)

GALAȚI
ISSN 2734 - 5823 ISSN-L 2457 - 4767
 REDACTORI COORDONATORI:

GAIU FLORENTINA
CIUBOTARU ADRIANA

AUTORI:

ACASANDREI CRISTINA -ECATERINA

BUZILĂ NICOLETA AMALIA
CĂRUCERIU LIDIA
CIOBANU GABRIELA
CIUBOTARU ADRIANA
CORNEA ALINA ROBERTINA
CRISTEA MARIANA
FILIMON IRINA ELENA
GAIU FLORENTINA
GAVRIL SIMONA – CĂTĂLINA
GĂINĂ LĂCRĂMIOARA
GÎLEA CORINA
IACOB TATIANA
IANCU LUCREŢIA
LUCIU MARILENA
MARIN DANIELA
MITU NICOLETA
NISTOR AMALIA
ORBAN IULIU
PITICARI RAMONA
STOICA IRINA-ELENA
STROEA CRISTINA
ȘTEFĂNESCU LĂCRĂMIOARA DANIELA

COPERTA ȘI GRAFICA:
GAIU FLORENTINA

COMORILE BASMELOR ROMÂNEȘTI

(ediție on-line, Galați, numărul 1, 2022)
Codul ISSN 2734 – 5823 ISSN-L 2457 - 4767

Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor

 Descoperind comori ale basmului românesc...

Reușita unui proiect depinde de o serie de repere – cadru: inovație, parteneriat,

responsabilitate, participare comunitară, eficiență, profesionalism și transparență .
Acestea au fost și sunt și punctele forte ale proiectului educațional „Comorile
basmului românesc”, derulat de Școala Gimnazială Nr. 22 Galați în parteneriat cu Școala
Gimnazială „Miron Costin” Galați, ajuns la eca de-a șaptea ediție.
Scopul proiectului este unul nobil: valorificarea basmului românesc în activități
care vizează cultivarea interesului pentru lectură și stimularea capacității creatoare a
elevilor de clasa a cincea. Accentul cade pe desfășurarea unor activități care să valorifice
lectura textelor dintr-o bibliografie propusă, activități care îi aduc pe elevi în lumea
basmului, activități care trebuie să fie împărtășite tuturor, prin publicarea acestora într-o
revistă, pe participarea la un concurs online, dar și pe actul creator.
Așa au luat naștere revistele proiectului, publicate și distribuite la fiecare ediție,
reviste care s-au constituit în exemple de bune practici, dezvăluind metode inedite de
abordare a textelor literare, de antrenare a elevilor în activităţi educative interactive care
au rupt barierele între cititor și text, scuturându-l de praf și scoțând la lumină nestemate. O
parte dintre profesorii coordonatori la nivelul unităților școlare ne-au împărtășit
experiențele frumoase ale elevilor, demonstrând că lucrul cu textul poate fi o bucurie!
Acest număr reprezintă finalitatea ediției a opta, derulate în anul școlar 2021-2022,
demonstrând puterea basmului de a învinge barierel , de a păși în on-line, de a demonstra
dăruirea dascălilor și dragostea învățăceilor pentru lectură.

Coordonatori,
prof .Gaiu Florentina
prof. Ciubotaru Adriana
 CUPRINS

O INVITAȚIE LA O LECTURĂ RĂBDĂTOARE, DINCOLO DE PROGRAMĂ... pagina 5

profesor MITU NICOLETA
Școala Gimnazială ”Grigore Hagiu”- Tg Bujor, jud Galați

BASMUL „ZÂNA MUNȚILOR” PRIN APLICAȚII ONLINE pagina 8

profesor GĂINĂ LĂCRĂMIOARA
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Buhuși, județul Bacău

ÎNTRE CARTE SI FILM - METODE DE ABORDARE A BASMULUI IN LUCRUL CU ELEVII pagina 11

profesor LUCIU MARILENA
Clubul Copiilor Medgidia, structura a Palatului Copiilor Constanta

TEME ŞI MOTIVE ÎNTÂLNITE ÎN BASM pagina 14

profesor ORBAN IULIU
Liceul Teoretic Nicolae Jiga Tinca

BASMUL POPULAR ,,GREUCEANU", DE PETRE ISPIRESCU pagina 17

profesor NISTOR AMALIA
Școala Gimnazială Nr. 2 Miorcani, comuna Rădăuți-Prut, județul Botoșani
PLEDOARIE PENTRU BASM pagina 19
profesor CRISTINA STROEA
Școala Gimnazială „Anton Pann”, Voluntari, județul Ilfov

BASMUL ÎN EDUCAȚIA ELEVILOR pagina 20

profesor IACOB TATIANA
Școala Gimnazială Hărău, județul Hunedoara

BASMELE ROMÂNILOR. CURS OPŢIONAL pagina 21

profesor CIOBANU GABRIELA
Școala Gimnazială „Dan Barbilian" Galați, județul Galați
BASMUL, O MODALITATE UȘOARĂ DE A ÎNȚELEGE LUMEA pagina 23
profesor IANCU LUCREŢIA
Școala Gimnazială Nr. 1 Umbrǎreşti, județul Galați
"LECTURA - CENUŞĂREASĂ SAU PRINŢESĂ?" pagina 25
profesor FILIMON IRINA ELENA
Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu", Tecuci, județul Galați

SEMNIFICAȚII ALE BASMULUI ,,POVESTEA LUI HARAP-ALB” DE ION CREANGĂ pagina 28

profesor ȘTEFĂNESCU LĂCRĂMIOARA DANIELA
Școala Gimnazială Nr. 1 Lehliu-Gară, județul Călărași
RELEVANTA TEXTULUI POPULAR STUDIAT ÎN MANUALELE DE GIMNAZIU pagina 34
profesor CRISTEA MARIANA
Școala Gimnazială „Dan Barbilian" Galați, județul Galați
MODALITĂȚI DE ABORDARE A TEXTULUI LUI IOAN SLAVICI pagina 36
profesor BUZILĂ NICOLETA AMALIA
Școala Gimnazială, Comuna Talea, județul Prahova
VALORIFICAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN PREDAREA BASMULUI pagina 40
profesor CORNEA ALINA ROBERTINA
Școala Gimnazială „Radu Stanian”, Municipiul Ploiești, județul Prahova
FESTIVALUL CDIdei în cărți pagina 42
Profesor STOICA IRINA-ELENA
Școala Gimnazială „Petre Ispirescu" București
BASMUL - TEZAUR DE ÎNȚELEPCIUNE pagina 44
bibliotecar GÎLEA CORINA
Școala Gimnazială Nr. 22 Galați, județul Galați

ȘI V-AM SPUS POVESTEA AȘA... pagina 46

Profesor RAMONA PITICARI
Liceul Teoretic “Dunărea” Galați, Județul Galați
BASMELE – MIJLOCUL IDEAL DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂȚII pagina 47
Profesor GAVRIL SIMONA – CĂTĂLINA
Școala Gimnazială Nr. 1 Sulița, Județ Botoșani
PELERINAJ PRIN BASME pagina 49
profesor CǍRUCERIU LIDIA
Şcoala Gimnazialǎ „Leon Dǎnǎilǎ" Darabani, Judeţul Botoşani
PROIECT DE LECȚIE pagina 51
Profesor ACASANDREI CRISTINA -ECATERINA
Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”, Galați, județul Galați
O invitație la o lectură răbdătoare,
dincolo de programă...
Profesor Nicoleta Mitu
Școala Gimnazială ”Grigore Hagiu”- Tg. Bujor, județul Galați

A. Înainte de a pleca la drum...

Pentru că elevii l-au îndrăgit pe Cărtărescu ce le-a permis să creeze pe Minecraft o
lume inspirată din ”Oracolul” de Mircea Cărtărescu sau să viseze la povești de dragoste cu ”o
fată de peste blocuri și mări” cu ”Steluțe în genele ei,” am considerat oportun ca punctul de
plecare din acest an, în atragerea lor către lumea basmelor să fie ”Enciclopedia zmeilor” a
aceluiași autor, un fel de Făt-Frumos al timpurilor noastre, care încearcă prin cuvânt să facă
lumea mai bună.
Pentru a crea o legătură cu actualitatea în care trăim sub vremelnicia clipei, în care
Zmeul apelează la caii putere ai mașinilor de lux și Feții Frumoși nu mai pot salva prințese,
am ascultat ”Zmeul și Făt-Frumos” de Marius Matache.
A fost o formă de a reinventa basmul, plecând de la ceea ce cunosc, apoi am găsit
elemente comune cu telenovelele pe care le urmăresc seara, în familie: probe, structuri care se
repetă, binele care învinge răul, căsătoria.
Le-am propus apoi spre lectură fragmentul ”Zmeoaica mioritică” însoțit de câteva
întrebări:
1. Diferența fonetică și de sens dintre ”Zmeoaica mioritică”/ ”Zmeul mioritic.”
2. Cuvântul ”mioritic” semnifică... ceea ce îmi permite localizarea acțiunii...
3. În el regăsesc cuvântul mai mic ”mioară” care în dicționar înseamnă...
4. Enciclopedia denumește... și trimite către un text nonliterar, înșelând așteptările
cititorului
5. Trăsăturile textului nonliterar sunt...., iar cele ale textului literar sunt....
6. Despre aurora boreală am învățat la geografie că înseamnă...., iar în textul nostru...
7. De ce preferă utilizarea indicativului prezent? Ce efect are asupra cititorului?
8. De ce zmeilor tineri le miroase mai ”rar a catrință decât a crinolină”
9. Identifică asemănări și deosebiri între lumea reală și lumea basmului.
10. Asociază textul lui Cărtărescu cu unul din basmele citite/ studiate la clasă anul trecut.
11. Imaginează-ți un portret al zmeoaicei mioritice.
12. Sintetizează printr-un desen acțiunea.
13. Creează un text descriptiv prin care să conturezi Celălalt Tărâm.

B. În orele următoare, am citit cu răbdare și cu tonul potrivit cele 5 basme existente în

bibliografie.

5
 Textele au fost însoțite de întrebări care au demonstrat înțelegerea textului, dar
și forța de a reține detalii pe care ulterior să le fixeze prin harta mentală a textului, prin
rezumate, prin crearea de legături cu alte texte studiate/ citite ca lectură suplimentară.
Anexez câteva din întrebările utilizate de fișă de verificare a basmului ”Crâncu,
vânătorul codrului„ de Ion Pop Reteganul:

1. Stabilește o legătură de conținut între ”Crâncu, vânătorul codrului” și ”Zmeoaica mioritică”

de Mircea Cărtărescu
2. Dorința tatălui este ca la mormântul acestuia…
3. Pe drum îi leagă pe…, pentru că…
4. Ce îl oprește să fure cărbunii aprinși ?
5. Ce îi cer uriașii în schimbul ”scânteii de foc”?
6. De ce vicleșug se folosește Crâncu pentru a scăpa de uriași ?
7. Ce ia de la fata cea mică a Împăratului Verde ?
8. Cu cine se căsătoresc surorile lui Crâncu ?
9. Cum sărbătorește Verde Împărat faptul că a scăpat de uriași ?
10. Cu cine se căsătoresc Crâncu și frații lui ?
11. Cine o răpește pe cea care i-a fost sortită lui Crâncu?
12. Cu ce obiecte magice este înviat Crâncu ?
13. Cine contribuie la învierea lui ?
14. Cu ce asociază de fiecare dată acest episod ?
15. Ce îl sfătuiește lupul ?
16. Cum reușește să-și salveze viața, deși probele sunt greu de depășit ?
17. Cine este iapa și în ce se transformă ?
18. Cum părea și, mai ales, cum era de fapt calul luat ca recompensă ?
19. Cine îl ajută la a treia întâlnire cu Pogan ?
20. Ce se întâmplă în finalul basmului ?
21. Formula de încheiere este: …
22. Ce calități credeți că-l face demn de a deveni împărat, deși nu e fiu de împărat? Justifică
afirmația cu exemple din text.
Am reconstituit textele prin afișe, imagini, înregistrări video și audio, am realizat
jocuri de rol, desene, benzi desenate, scrisori, bilețele, SMS-uri, e-mailuri, am alcătuit basme
după ce-am amestecat personajele, am completat oracolul cu nume actuale de Feți-Frumoși și
de Ilene Cosânzene.

6
 Pentru că povestea merge mai departe, vă invit să completați propriul oracol,
indiferent ce formă va lua: linoit, padlet, TikTok, Canva... (pentru a comunica peste timp
despre acest ghiduș an).
Într-una din orele următoare, zmeii au fost înlocuiți de marțieni (Adevărul despre
marțieni- Savage). Nu știm dacă putem opri răul, dar cu siguranță ne bucurăm să fim
povestași ai acestor clipe.
Vă mulțumesc!

7
Basmul „Zâna Munților”prin aplicații
online
Profesor Găină Lăcrămioara
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Buhuși, jud. Bacău

Receptarea basmului la clasa a V-a este una dintre cele mai frumoase lecții pe care le
desfășor cu elevii mei, deoarece îmi retrăiesc copilăria prin mintea și sensibilitatea acestor
copii. Încerc, de fiecare dată, să le insuflu respectul pentru protagoniștii basmului, prin
modelele comportamentale pe care ni le furnizează și prin punerea lor în contexte de viață
reală. Și cum știm cu toții că azi elevii trăiesc în dependență de tehnologie, îi voi provoca pe
cei de-a V-a să recepteze trăsăturile basmului prin aplicațiile online, în cadrul unei lecții, ai
cărei pași îi voi explica în cele ce urmează.

Prima secvență a lecției o voi dedica reactualizării conținutului basmului, considerând

că o bună cunoaștere a acestuia asigură înțelegerea noțiunilor de teorie literară. De aceea, le
voi propune audierea basmului din manualul digital în lectura-model a profesorului.

Următorul pas este identificarea întâmplărilor reale și a celor imaginare, prin

folosirea aplicației www.wordwall.com, folosindu-mă de un exercițiu creat de mine pe
această platformă. Ei au de plasat, în rubrica corespunzătoare, tipul întâmplărilor propuse.

8
 În continuare, îi provoc pe elevii mei să reflecteze pe marginea tipului întâmplărilor
care au loc în basm, propunându-le un chestionar, în care au de interperetat anumite fapte,
gesturi sau atitudini ale personajelor.

Pentru a înțelege mai bine univesul imaginar al basmelor, îi voi invita pe elevi să
pătrundă în lumea imaginarului colectiv și să răspundă răspundă unui chestionar interactiv, tip
acordeon, în care ei își pot verifica răspunsurile, apăsând tasta „+”:

9
 Odată cu realizarea acestor aplicații intreractive, elevii notează în caiete principalele
trăsături exemplificate ale basmului, realizând o hartă mentală, folosind markere colorate. Îi
voi invita să realizeze și desene reperezentative pe această hartă, unde vor considera ei că sunt
necesare și pot reda conținutul de idei. Harta făcută de mine pe tablă arată cam așa:
La momentul de asigurare a retenției noțiunilor însușite, le lansez provocarea unui alt

execițiu interactiv realizat de mine pe platforma www.learningapps.com, în care elevii au de

răspuns unor întrebări despre trăsăturile basmului discutate în această lecție. Copiii pot vedea
exercițiul pe videoproiector și li se poate da linkul, astfel încât îl pot face pe telefoanele lor,
cam în 10 minute. În cazul în care greșesc, pot relua întrebarea așa că, la finalul lecției, ei au
siguranța receptării corespunzătoare a trăsăturilor basmului.

Am oferit, spre exemplificare, câteva întrebări din acest text, pe

care le puteți regăsi pe platformă. Am folosit aceeași culoare, ca
fundal, al acestor aplicații pentru a-i obișnui pe elevi să fie
ordonați și organizați. Folosind aplicații de acest tip, elevii vor
fi dinamizați pe tot parcursul lecției, vor aprofunda noțiunile
învățate și, cu siguranță, vă vor pune să repetați experiența.

Consider că noi, profesorii, trebuie să ne adaptăm în permanență timpurilor actuale, să

ne facem lecțiile într-un mod atractiv și interactiv. De asemenea, nu trebuie să uităm nici
procedeele tradiționale ale notării aspectelor importante în caiet odată cu descoperirea
progresivă a noțiunilor pe care trebuie să le rețină.

10
Între carte și film – metode de abordare
a basmului în lucrul cu elevii
Prof. Marilena Luciu, Clubul Copiilor Medgidia

„Creaţie a liberei şi bogatei fantezii“, după cum îl aprecia Edgar Allan Poe, basmul are o
deosebită valoare formativă prin educarea trăsăturilor pozitive de caracter, contribuind nu doar la
dezvoltarea atenţiei şi imaginaţiei, ci şi la educarea gustului pentru frumos, cultivarea unui anumit tip
de comportament moral şi social, transmițând o înțelepciune seculară în abordarea vieții și
provocărilor ei. Receptarea basmului, ca text sau ca producție cinematografică, presupune o trăire
emoţională intensă prin empatizare, prin elementele de neprevăzut, miraculos, suspans şi sentimentul
de mulţumire odată cu încheierea fericită a conflictului.
În măsura în care, de la cele mai mici vârste, aceste creații constituie o sursă inepuizabilă de
dezvoltare și valorificare a creativității, de construire a unei viziuni despre lume și oameni, de
cunoaștere și autocunoaștere, de însușire a unor modele comportamentale, era firesc ca industria
cinematografică să își îndrepte atenția spre realizarea unor ecranizări ale basmelor mai vechi sau mai
noi. De la îndrăgitele pelicule animate realizate cu decenii în urmă de studiourile Disney, care au
recurs deseori la modificarea variantelor inițiale, la mai recentele „Maleficent“, trilogiile „Stăpânul
inelelor“, „Hobbitul“ sau seria „Harry Potter“, vizionarea acestora constituie, la orice vârstă și în orice
context, un prilej de explorare a tărâmului minunat al fanteziei, nu doar amuzament și plăcere estetică.
Să nu uităm însă primatul textului, la fel ca în cazul pieselor de teatru, căci, deși transmiterea
străvechilor basme populare s-a făcut inițial pe cale orală, ele au fost culese, uneori adaptate, mai apoi
create de scriitori din toată lumea, respectând însă schema narativă arhetipală și uneori chiar limbajul
popular (fiind suficient, în literatura română, exemplul basmelor lui Slavici și Creangă), astfel că un
film de acest gen nu poate și nici nu trebuie să înlocuiască ascultarea și/sau lectura basmelor.
„Majoritatea copiilor“, observa Bruno Bettleheim în „Psihanaliza basmelor“, „vin acum în contact cu
basmele doar prin intermediul unor versiuni simplificate și înfrumusețate care le îmblânzesc
semnificațiile și le răpesc sensul profund – versiuni precum cele din filme sau seriale de televiziune, în
care basmele sunt transformate într-o distracție găunoasă“. Acest sens profund, reunind aspecte
psihologice, filozofice, etice, dar și pragmatice (în pofida sau poate tocmai datorită aparenței de
neverosimil), „îl îndrumă pe copil să-și descopere identitatea și chemarea, iar în același timp îi
sugerează ce fel de experiențe sunt necesare pentru a-și dezvolta mai departe caracterul“, pregătindu-l
astfel pentru viață.

11
 Tratarea basmului, în cadrul activității școlare și nu numai, presupune interpretarea unor
elemente de conținut și de formă specifice, aspectele teoretice plecând de la definiția dată de G.
Călinescu în „Estetica basmului“: „Basmul este o operă de creaţie literară, cu o geneză specială, o
oglindire în orice caz a vieţii în moduri fabuloase“, „un gen vast, depăşind cu mult romanul, fiind
mitologie, etică, ştiinţă, observaţie morală etc. Caracteristica lui este că eroii nu sunt numai oameni, ci
şi anume fiinţe himerice, animale“, care „comunică cu omul, dar nu sunt oameni“. Între povestitor şi
lector se stabileşte un contract de dragul discursului narativ: lectorul ştie încă de la început (prin
intermediul formulei iniţiale, completată de cea mediană și finală) că ceea ce va citi depăşeşte limitele
realului şi logicului. În acest univers ficțional aparte, supranaturalul este integrat în ordinea firească a
lucrurilor, iar personajele (din mediul uman, animalier, vegetal sau chiar mineral și obiectual) sunt
simbolice, abstracte, grupate în funcție de valorile morale pe care le reprezintă, bine sau rău, spre
deosebire de multele nuanțe dintre ele pe care le întâlnim în realitatea de zi cu zi. Valoarea literară a
basmului, respectând anumite scheme, funcții, stereotipii la nivelul conținutului și discursului, cade pe
loc secund, surclasată de valoarea etică, ce ilustrează un mod ideal de raportare la colectivitate și
demonstrare a unor atribute esențial umane, un model cultural cu care cititorul se familiarizează și pe
care și-l însușește pe măsură ce firul narativ se desfășoară și se complică. Ambele valori se cer luate în
considerare atunci când, în cadrul lecțiilor de limba și literatura română la toate ciclurile de
școlarizare, se studiază basmul. Ceea ce se neglijează însă deseori în studiul basmului la școală, fie și
ca un simplu și scurt exercițiu de imaginație prin modificarea, prelucrarea sau adaptarea basmelor
consacrate, este tocmai transpunerea elevului în ipostaza de erou sau creator de basme, rezervată în
general temelor pentru acasă ori concursurilor extrașcolare de profil. Făt-Frumos este primul nostru
erou, atât în ordinea familiarizării cu acest simbol al binelui de la o vârstă fragedă, cât şi în ordinea
importanţei şi constituirii sale ca imagine arhetipală, din el trăgându-şi seva toate personajele pozitive
din universul ficţional. Cumul de virtuţi şi model etic, el parcurge o serie de probe pentru a atinge în
final statutul de inițiat și a trăi „până la adânci bătrâneți“ într-o lume ideală, în care binele învinge
întotdeauna răul, în care domneşte dreptatea, bunăstarea şi armonia, așa cum oamenii din toate
timpurile și-au imaginat că ar trebui să fie societatea. Prin conştientizarea nevoilor şi problemelor
personale dar și sociale, elevii își pot exprima emoțiile și trăirile, pot veni cu idei şi propuneri de
soluţionare sau ameliorare a acestor probleme, identificându-se cu protagonistul basmului sau
rescriindu-i traseul (în cadrul unor teme de lucru ca: „În lumea basmului“, „Dacă aș fi Făt-Frumos“,
„Întâlnire cu Făt-Frumos/Prâslea/Greuceanu“, „Erou de basm pentru o zi“), astfel încât lumea noastră
să se poată identifica la nivel moral şi comportamental cu „lumea lui Făt-Frumos“. Prin urmare,
studiul basmului urmăreşte şi latura formativă în dezvoltarea personalităţii elevilor ca membri de bază
ai societăţii, pe care să o poată face mai bună, mai responsabilă, mai tolerantă și mai generoasă.
Un alt exercițiu util în studierea basmului îl constituie compararea textului cu filmul (și nu mă
refer la variantele cinematografice întunecate, puțin spre deloc adresate copiilor și a căror valoare
estetică și morală merită a fi pusă sub semnul întrebării, ca „Scufița Roșie“ din 2011, filmele horror

12
„Gretel și Hansel“, „Hansel și Gretel: vânătorii de vrăjitoare“, serialele „Spune-mi o poveste“ și
„Grimm“). Pot fi abordate o mulțime de filme, de la cele animate clasice ale studiourilor Disney la
cele (produse tot de studiourile Disney sau nu) ca „Cenușăreasa“ (film artistic), „Frumoasa și bestia“
(și desene animate, și film artistic), „O poveste încâlcită“ (desene animate), „Brave“ (desene animate),
„Ella fermecată“ (film artistic), „Oglindă, oglinjoară“ (film artistic) și lista ar putea continua. Fiecare
își are viziunea specifică, evidențiind fie calitățile protagonistului, fie relațiile cele mai importante la
nivel personal și social (cu accent pe povestea de iubire), fie aspectul eroic sau, dimpotrivă, ludic și
amuzant. Și cineaștii români au abordat basmul sau elemente de basm în filmele lor, de la „Veronica“,
„Maria Mirabela“ și „Dumbrava minunată“ până la filme animate de scurt metraj care au la bază texte
populare sau culte și pot fi vizionate pe Internet. În compararea textului cu filmul împreună cu elevii,
se pot lua în considerare următoarele aspecte: respectarea basmului de la care a plecat realizarea
peliculei, redarea vizuală și scenică a unor personaje sau secvențe epice, accentuarea, adăugarea sau
eliminarea anumitor elemente din schema narativă și din lista de personaje, felul în care pelicula a
coincis sau nu cu orizontul lor de așteptare, dar și viziunea originală în realizarea filmului, de pildă
răsturnarea valorilor morale astfel încât cel bun devine rău și invers (procedeu imaginativ care a stat la
baza filmelor din seria „Maleficent“ și care aduce o perspectivă profundă, de factură psihologică,
asupra motivațiilor și tabloului de ansamblu care alcătuiește povestea și, prin extrapolare, societatea în
viața de zi cu zi, căci între negru și alb există o multitudine de nuanțe, iar adevărul nu e neapărat cel
declarat și susținut ca atare).
La clasele mai mari se pot trata basme culte din secolul trecut, ca cele ale lui J.R.R. Tolkien
sau J.K. Rowling (la rândul lor ecranizate, în mare majoritate) și schimbările observate în evoluția
genului odată cu trecerea timpului. Extrapolând, se poate face (oral sau în scris) tratarea basmelor
existente în cheie modernă, caz în care experiența mi-a arătat fie tendinţa spre prozaism, ironizare și
degradare a moravurilor și relațiilor interumane contemporane, fie tendința spre texte SF, ducând spre
locuri neimaginate, prevestind viitorul prin diverse elemente fantastice ce țin de evoluția tehnologiei şi
cucerirea spațiului cosmic. Există și posibilitatea abordării inverse, o incursiune în trecut prin care
elevul își imaginează cum ar decurge o „vizită“ în lumea basmului și o întâlnire cu personajele sale.
Aflat în centrul poveștii, fie că se vede erou sau partener al eroului care învinge toate provocările şi
face din lumea noastră una mai bună, elevul devine în acest fel mult mai interesat și mai activ, își
poate descoperi sau valorifica fantezia, emoțiile, aspectele ascunse ale personalității.
În încheiere, se cere subliniată o altă caracteristică a basmului: el nu e doar un pretext de a
întâlni și/sau scorni personaje și acțiuni ce ies cu totul din sfera realității obișnuite, cât mai ales un
suport afectiv și moral în înfruntarea situațiilor dificile din viață, oferindu-ne optimism, energie, un
model de acțiune și relaționare. Teza morală a acestei creații vine ca o depășire și o eliberare (la nivel
mental și emoțional) a probelor la care ne supune viața, căci tocmai acest tip de fabulație constituie o
sublimare, o compensare în planul imaginației a nedreptăților și neajunsurilor pe care orice individ sau
grup social le resimte la un moment dat. Basmul răspunde preocupărilor și problemelor fiecăruia,

13
indiferent de vârstă: cultivarea autonomiei și încrederii în sine, depășirea unor experiențe neplăcute și
a temerilor de orice fel, rezolvarea dificultăților în relațiile cu cei din jur, autocunoașterea și evoluția
interioară similară traseului labirintic (reminiscență a riturilor de inițiere) pe care îl parcurge
protagonistul, indiferent de aspectul și statutul său social. Se atinge astfel, după cum observa Gianni
Rodari, „cerul și pământul, inconștientul cu conflictele sale, experiența, memoria, ideologia, cuvântul,
cu toate funcțiile lui“, căci la origine basmul este o creație orală și colectivă, aparținând literaturii
populare. Așa se explică farmecul pe care îl exercită în continuare această invenție de lumi fantastice,
sub orice formă s-ar prezenta ea (text scris, audio sau video), iar o incursiune în tărâmul magic al
basmului constituie o evadare din cotidian și o întoarcere la inefabilul copilăriei, prilej de explorare și
cultivare a creativității, sprijin în formarea personalității, dar și o încercare a omului modern de
reconectare cu marile mituri și simboluri.

Bibliografie
• https://silviazmuncila.wordpress.com/2016/12/05/30-de-povesti-ecranizate-cele-mai-frumoase-
pelicule-dupa-povestile-cunoscute/
• Bettelheim, Bruno, „Psihanaliza basmelor“, Editura Univers, București, 2017
• Călinescu, G., „Estetica basmului“, Editura pentru Literatură, București, 1965
• Rodari, Gianni, „Gramatica fanteziei: introducere în arta de a născoci povești“, Editura Art,
București, 2016

Teme şi motive întâlnite în basm

Profesor IULIU ORBAN
LICEUL TEORETIC NICOLAE JIGA TINCA, BIHOR

Basmele au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începând
din primii ani ai copilăriei şi până aproape de adolescenţă. Ascultându-le atunci când sunt
mici, la grădiniță sau în clasele primare, mai târziu prin lectura lor, copiii îşi însuşesc din
basme comoara nesfârşită a înţelepciunii populare.
Pentru ca educatorul să poată folosi basmele cu rezultate optime, ca mijloc puternic de
educare, e necesar ca el să cunoască caracteristicile acestei specii, baza reală a basmului,
originea şi semnificaţia elementelor fantastice, personajele cu caracterele lor specifice,
precum şi rolul compoziţiei şi a limbii basmelor, ca mijloace de exprimare a conţinutului de
idei.
În basme domină fantasticul atât în cadrul în care se desfăşoară acţiunea, cât şi în
prezentarea personajelor care fie că au calităţi hiperbolizate, supraomeneşti, fie că sunt fiinţe
cu înfăţişări şi însuşiri obişnuite. În basme, deşi caracterul dominant este fantasticul, totuşi
motivele de inspiraţie au fost aspectele vieţii. Ele au fost pentru oamenii primitivi un mijloc

14
de a înfăţişa prin imagini sinteza realităţii pe care o trăiau, concepţiile lor, rezultatele
experienţelor de viaţă.
Basmele au un puternic substrat real, deoarece au izvorât din năzuinţa poporului
pentru o viaţă mai bună, din dorinţa de a învinge răul şi greutăţile provocate fie de forţe ale
naturii, fie de asuprirea claselor dominante. Poporul a introdus în basme expresia dorinţei sale
de libertate, de dreptate, de bine şi de frumos. Neînţelegând anumite fenomene din natură,
poporul, cu imaginaţia, înţelepciunea şi iscusinţa sa, le-a întruchipat adesea în fiinţele
fantastice din basme (Strâmbă-Lemne, întruchiparea furtunilor, ori Sfarmă-Piatră,
întruchiparea torenţilor).
Basmele oglindesc primele istorii ale relaţiilor omeneşti şi ale luptei omului cu mediul.
Din basme se desprind începuturile luptei dintre cei asupriţi şi asupritori, basmele povestesc
despre săraci şi bogaţi, despre răi şi buni, ele arată cum îi pedepseşte colectivitatea pe
răufăcători, arată lupta omului cu elementele naturii şi reliefează năzuinţele oamenilor de a se
elibera de ignoranţă, de a-şi alcătui instrumente de luptă şi de eliberare, de a-şi uşura munca şi
viaţa.
Tema basmelor este lupta dintre bine şi rău, care se termină întotdeauna cu victoria
binelui. Adeseori tema basmului se sprijină pe conflictul cauzat de inegalităţile sociale, pe
contrastul dintre bogăţie şi sărăcie, dintre hărnicie şi lene, dintre modestie şi îngâmfare, curaj
şi laşitate, viclenie şi cinste, adevăr şi minciună.
Afirmând victoria binelui asupra răului, basmele înfăţişază plastic cele mai frumoase
însuşiri ale poporului. Şi tocmai pentru că basmul oglindeşte, fie şi numai în imagini
simbolice, sentimente adevărate şi calităţi reale, el trăieşte de milenii, fără să-şi piardă forţa
dătătoare de viaţă, trezind un ecou puternic în inimile multor generaţii.
Basmul popular creează o atmosferă de optimism. Poporul a crezut întotdeauna într-un
viitor mai bun, oricât de greu ar fi fost prezentul: de aceea în basm ies învingătoare forţele
binelui, care doboară forţele vrăjmaşe omului.
Subiectele basmelor sunt foarte variate, atât prin diversitatea peripeţiilor înfăţişate cât
şi prin complexitatea aspectelor de viaţă din care se inspiră. Varietatea subiectelor se datoreşte
şi multitudinii însuşirilor pozitive pe care le pun în lumină basmele, precum şi diversităţii
manifestărilor negative, pe care le combat.
Motivele mai obişnuite care constituie subiectul basmelor sunt executarea unui
legământ, întrecerea prin forţă, dibăcie sau iscusinţă cu elementele răului, nimicirea
farmecelor unei vrăjitoare, eliberarea prizonierilor, ori lupta cu asupritorii cu chip de om sau
monstru. În basmele diferitelor popoare se găsesc subiecte sau personaje asemănătoare, fapt
care dovedește apropierea spirituală a popoarelor, identitatea lor de aspirații de-a lungul
veacurilor și pe întreaga suprafață a globului, universalitatea basmelor e dovedită prin
asemănarea subiectelor și prin prezența acelorași personaje în basmele diferitelor popoare.
Personajele basmelor sunt grupate, pentru a putea ilustra tema generală a basmului,
lupta dintre bine și rău, în jurul lor grupându-se personajele secundare, care ajută la
dezvoltarea acțiunii și a deznodământului basmului, victoria binelui.
Compoziția basmelor are câteva caractere specifice, anume folosirea formulelor
tradiționale, care apar în introducere, în cursul desfășurării acțiunii și în încheiere.
Adeseori formula introductivă nu e legată de conținutul basmului și are scopul să
transpună pe ascultător în atmosfera feerică a basmului. Formula introductivă ”a fost odată ca

15
niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost odată într-o țară...” pe care o găsim în basme
aproape la toate popoarele situează acțiunea într-un timp nehotărât, vag, și nu precizează locul
unde se petrec faptele din poveste.
În cuprinsul basmului se intercalează, de asemenea formule tradiționale, care arată un
nou moment al acțiunii, o nouă peripeție. Uneori formula tradițională ilustreză calea lungă pe
care trebuie s-o străbată eroul, alteori scoate în relief greutatea unei lupte sau îndârjirea în
luptă. O caracteristică a dezvoltării subiectului basmului este repetiția, de obicei întreită,
repetiție ce creează o încetinire a acțiunii și fac să crească interesul și curiozitatea pentru
deznodământ.
Încheierea basmului se face de obicei tot printr-o formulă tradițională, hazlie, care are
rostul de a readuce pe ascultători din lumea fantasticului în lumea realității.
Valoarea instructiv-educativă a basmelor este deosebită, ele aduc o prețioasă
contribuție la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la formarea
trăsăturilor de voință și caracter – în general, la dezvoltarea personalității copiilor.
Exprimând înțelepciunea și năzuințele poporului, necazurile și bucuriile sale, lupta cu
forțele naturii, relațiile dintre oameni, basmele îi ajută pe copii să înțeleagă complexitatea
aspectelor vieții.
Basmul este preţios şi pentru că pune într-o lumină vie ce e bine şi ce e rău, ajutându-l
pe copil să-şi însuşească aceste reprezentări morale. Lectura basmelor prezintă o deosebită
importanţă educativă şi prin reliefarea calităţilor eroilor, care constituie pentru copii modele
demne de urmat. Ele contribuie, de asemenea, la dezvoltarea imaginaţiei creatoare a copiilor
şi la înţelegerea frumosului.
Basmele sunt şi puternice mijloace de dezvoltare a atenţiei şi a memoriei. Ascultându-
le sau citindu-le, copiii îşi exersează atenţia urmărind cu încordare peripeţiile narate.
Basmul este valoros atât pentru educarea artistică a copiilor cât şi pentru dezvoltarea
limbajului. Copiii sesizează odată cu conţinutul de idei şi expresiile poetice şi, însuşindu-şi-le,
îşi îmbogăţesc vocabularul cu expresii din limba vie a poporului, ajutându-i să-şi însuşească
mai bine limba maternă, cu expresivitatea şi bogăţia ei, cu figurile poetice, zicătorile pline de
înţelepciune, care aduc o însemnată contribuţie la dezvoltarea personalităţii copilului.
Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos, prilejuind
copilului puternice emoţii estetice, învăţând să preţuiască poporul pentru înaltele şi
deosebitele sale calităţi.

Bibliografie: Georgeta Munteanu, Elena Bolog, Vistian Goia, 1973, Literatura pentru
copii, Bucureşti, EDP, pag.3 - 14

16
Basmul popular ,,Greuceanu", de
Petre Ispirescu
profesor Nistor Amalia
Școala Gimnazială Nr. 2 Miorcani, comuna Rădăuți-Prut, județul Botoșani

Se spune că trăim într-o lume a miracolului. Basmul, nu este altceva decît o poartă
către un tărîm fantastic în care poţi pătrunde cu imaginaţia, simţind că trăieşti în lumea
personajelor adorate. Acest aspect este extrem de important în dezvoltarea copilului. Totodată
evadarea mentală pe tărîmul basmului ne ajută să exersăm imaginaţia şi să cunoaştem
realitatea vieţii, prin aventura mentală trăită alături de eroii noştri preferaţi.
Basmul ne oferă posibilitatea unui exerciţiu de imaginaţie mult superior, chiar şi în
cazul în care este vorba de o ecranizare a unei poveşti clasice pentru copii.
Aşa dar, basmul nu este o tradiţie învechită, ci o necesitate educativă.
Basmul numit şi poveste, alături de povestire, snoavă şi legendă, este una dintre cele
mai vechi specii ale literaturii orale, semnalată încă din antichitate, răspîndită într-un număr
enorm de variante la toate popoarele.
Indiferent de tip, basmul diferă de restul scrierilor fantastice, prin aceea că prezintă
evenimente şi personaje ce posedă caracteristici supranaturale. Miraculosul din basme poartă,
astfel, numele de fabulos şi reprezintă, de fapt, un fantastic convenţional, previzibil ce vine în
contrast cu fantasticul autentic modern, unde desfăşurarea epică şi fenomenele prezentate sunt
imprevizibile şi se manifestă în realitatea cotidiană, drept o continuare a ei.

17
 În urma cercetării basmului popular ,, Greunceanu” de Petre Ispirescu, am fost
copleşită de complexitatea şi partea educativă a basmului. Această operă a avut o influenţă
educativă asupra mea. M-a frapat devotamentul şi dîrzenia eroului principal, onestitatea şi
dăruirea de sine. Urmînd exemplul lui Grăunceanu, cred că am devenit mai răbdătoarea, mai
bună, mai devotată prietenilor mei. Am învăţat să nu mă opresc în faţa obstacolelor (chiar şi
celor mai dificile), să aleg ceea ce-i just în faţa unei dileme. Am înţeles că omul nu poate trăi
fără prieteni, că binele nu trebuie făcut pentru a fi răsplătit, că numai binele poate învinge răul
şi că respectul părinţilor, maturilor, ţării e un lucru sfînt.

Cercetînd materiale pentru această lucrare, am văzut că sunt capabilă de multă sîrguinţă
şi rîvnă.. Opera analizată m-a făcut să meditez asupra valorilor şi calităţilor precum:

• dragostea de popor, de neam, de plai;

• dăruirea de sine pentru atingerea unui scop;
• înţelepciunea şi bunătatea;
• prietenia şi devotamentul.
Există oare o mai frumoasă lecţie de umanitate şi de înţelepciune decît aceea dată de
basm unde vocea umană se adresează inimii şi te ajută să priveşti mai departe la ce e mai bun
în tine însuţi?!

18
Pledoarie pentru basm
profesor Stroea Cristina
Școala Gimnazială Anton Pann, Voluntari, Ilfov

Trăim într-o epocă a globalizării, viteza a atins cote maxime, iar literatura tinde să se
depărteze de structurile etice esențiale. A dezvolta gustul pentru fabulos, mitic sau feeric
înseamnă a actualiza ancestralul și plasându-l în cotidian, în universul cunoscut.
Condițiile social-existențiale contemporane acționează asupra mentalităților colective
și individuale, determinând masele populare să își îndrepte atenția către sferele materiale și
pragmatice, fapt ce duce constant la scăderea interesului pentru lectură.
Totuși, literatura nu este doar literatură, ci întruchipează arta, dar mai ales, viața în tot
ansamblul ei. De aceea, nevoia de literatură, cu precădere basm este acută, în special pentru că
acesta oferă o evadare, o ”îmbrăcăminte nouă” a gândurilor, un camuflaj, o eliberare de sine.
Puterea basmului constă în capacitatea de a introduce și influența învățarea, basmul fiind
principal mijloc de educație, de formare morală, culturală, dar și socială.
Basmul nu este doar acea lume a copilăriei fericite, a metamorfozării prin care realul
este învăluit în miraculos , ceea ce presupune că nimic rău nu se poate întâmpla, ci acea sferă
sentimentală care a născut gustul pentru literatură, care ne poate salva sufletul din haosul
urban și mercantil al zilelor noastre. El nu se adresează unui segment restrâns de vârstă,
basmul ”tradițional” se redescoperă la adolescență, în tinerețe și apoi capătă alte valențe la
maturitate.
În societatea noastră, basmul este primordial datorită faptului că un element central îl
ocupă textele cu caracter sacru, bazate pe relația cu Divinitatea, fiind un liant în relațiile
intercomunitare. Se accentuează călătoria în spațiul spiritual, unde cititorul modern
beneficiază de o inițiere. Lumea fabuloasă, imaginată de Feți-Frumoși, prințese luptă
împotriva unor entități negative precum Muma Pădurii, Zgripsuroaică, Zmei, satisfăcând
nevoia de imaginație, element transferat în cinematografie, televiziune, publicitate și, mai
ales, jocuri video.
Elementele arhetipale păstrează cadrele generale ale structurilor și traseelor
primordiale, fiind fundația imaginarului contemporan, care în culturile occidentale este
perceput ca sursă primară a originalității. S-ar putea spune chiar că, odată cu romantismul,
basmul capătă rol central în retorica criticii asupra secularizării și știincițificizării lumii.
Imaginarul promovat de basm este o structură aparte, lectorul și mentorul sunt atrași
într-un univers în care logica faptelor este acceptată, spațiul fantastic fiind conturat de o
pendulare între real/imaginar. Atât locutorul, cât și ilocutorul sunt blocați într-un timp și
spațiu fantastic, dominat de ambiguitate. Logica faptelor nu este dezbătută, ci acceptată și
așteptată de ambele tabere. Participarea eroului la acțiune are caracter interactiv, iar
deznodământul este considerat o structură familiară individului uman, concluzionată în
așteptările noastre orientate spre viitor. Imaginația este, așadar, un produs al tradițiilor
moștenite din trecut, coroborată cu inițiativele din prezent și proiectată în reveriile din viitor.
Ea oferă sens și semnificație logică experiențelor enigmatice, pune ordine în haosul cotidian,

19
permițând, pe lângă retrăirea unor situații neconfortabile, conectarea la elemente noi,
necunoscute.
Fără niciun dubiu, basmul are valoarea estetică și formatoare.
Copiii posedă calități native, dar își modelează gustul estetic prin citit și educație.
Nivelul de înțelegere a operei literare este direct proporțional cu vârsta școlară, el devine tot
mai receptiv la adevăratele valori estetice pe măsura dezvoltării psihice.
Așa cum bine se știe, copilul transformă realitatea într-o lume plină de farmec prin
intermediul fanteziei. În acest mod, capătă capacitatea de a visa, de a iluziona și de a
metamorfoza lumea înconjurătoare.
Un rol important în procesul educării copiilor în spiritul binelui , adevărului sau
dreptății în formarea unor atitudini pozitive precum cinstea, spiritul de sacrificiu, demnitatea
îl ocupă literatura. Artă a cuvântului, ea înfățișează viața prin imagini artistice, recreată cu
ajutorul fanteziei limbajul specific, epicul dens, senzaționalul conflictului, precum și
deznodământul fericit sunt modalități de oglindire a vieții reale.

Basmul în educația elevilor

Prof. înv. primar Iacob Tatiana,
Școala Gimnazială Hărău

Basmele, ca niște plăsmuiri ale unor minți talentate, deschid copiilor poarta spre o
lume a valorilor: adevărul, dreptatea, cinstea, prietenia, responsabilitatea, respectul,
generozitatea etc. Copiii trăiesc emoții de bucurie alături de personajul virtuos care învinge
răul, trăiesc cu emoție victoria binelui asupra răului.
Ținând cont de particularitățile copiilor de 6-7 ani, elevi în clasa pregătitoare, am
introdus treptat în orele de Comunicare în limba română fragmente din basmele românești.
Astfel, elevii au făcut cunoștință cu Făt-Frumos, fete de împărat, zmei și balauri, au descoperit
personaje simple/obișnuite și personaje înzestrate cu puteri supranaturale, au descoperit fapte
bune și fapte rele, au deosebit personajele pozitive de cele negative după comportamentul și
faptele lor, au înțeles concepte puse în antiteză precum: adevăr/minciună, cinste/necinste,
prietenie/dușmănie, respect/lipsă de respect dar au înțeles că victoria binelui nu se obține ușor
ci ca urmare a istețimii, perspicacității, calităților eroului principal. De obicei, după lectura
basmelor, elevii au ilustrat cu plăcere secvențe din basmele audiate, au intrat în pielea
personajelor participând la dramatizări și jocuri de rol. Pe de altă parte, textul basmelor a fost
folosit pentru activizarea și îmbogățirea vocabularului elevilor, pentru exersarea exprimării
corecte, îmbunătățirea vorbirii fluente și dezvoltarea limbajului expresiv.
După parcurgerea mai multor lecturi, am organizat concursul„ Recunoaște personajul”
în cadrul căruia elevii au recunoscut personajele după replicile acestora, după caracterizarea
făcută de scriitor sau a altor personaje, după faptele lor sau după ilustrațiile din cărțile de
povești. Dintr-o altă perspectivă, conținutul basmelor poate fi folosit ca o terapie.

20
 Copiii se confruntă cu o serie de emoții, pe care le gestionează cu greutate, unele
dintre acestea putând determina comportamente agresive. Personajele din basme se confruntă
și ele cu o mulțime de situații, iar elevii pot identifica emoțiile și sentimentele acestora prin
prisma experienței lor de viață. Elevii au identificat situațiile în care unele personaje s-au
simțit speriate, nesigure pe ele, desconsiderate sau dimpotrivă vesele și fericite. Au făcut
presupuneri asupra cauzelor comportamentului personajelor negative( motivul pentru care a
furat zmeul, motivele pentru care zmeul este rău), cum și-ar putea schimba comportamentul
diferite personaje. Copiii au învățat că anumite frustrări pot să le depășească dacă le
conștietizează, colaborează, comunică cu cei din jur, cer ajutor. Altfel spus, basmele dezvoltă
într-o mare măsură empatia. Empatia, o abilitate importantă, care ne ghidează în comunicarea
cu ceilalți, ne dă posibilitatea de a recunoaște emoțiile celuilalt și de a înțelege ce simte
cealaltă persoană.
În concluzie, basmele îi ajută pe copii să înțeleagă aspectele vieții în complexitatea lor.

Basmele românilor. Curs opţional

Prof. dr.Ciobanu Gabriela

Școala Gimnazială „Dan Barbilianˮ, Galați

În gimnaziu, literatura are rolul primordial de a forma un tânăr cititor. Astfel, şcoala
are menirea de a-i ajuta pe elevi să-şi formeze gustul şi interesul pentru lectură, pentru
cunoaştere, să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică în raport cu textul; ţinta finală
a studiului literaturii în şcoală este de a forma cititori activi pe tot parcursul vieţii,
informându-i totodată despre aspectele evolutive ale omenirii. În acest sens, elevii ar putea să
înţeleagă mai bine lumea şi rădăcinile acesteia, să se înţeleagă prin altă lumină pe ei înşişi, ar
putea să-şi formeze repere culturale şi estetice.
Opţionalul Basmele românilor impune abordarea transdisciplinară a unor texte literare
și nonliterare cu scopul de a-i dezvolta elevului abilităţile de comunicare, abilităţile sociale şi
cele cognitive, dar și cultivarea respectului pentru valorile culturale perene.
Am optat pentru selecţia unor texte literare populare, selectate din paleta variată a
speciilor literare populare: legende, basme care ilustrează diferite teme, dar și a unor texte
literare de inspirație populară. Opționalul permite elevului să intre în tainele basmelor
populare și să se întoarcă în timp, într-un timp mitic, în istorie. să a analizeze structura
basmului popular și diferențele de structură și de conținut ale basmelor populare și ale celor
culte, dar și să-și manifeste creativitatea prin diverse proiecte, expoziții grafice.
Sursele utilizate vor fi texte literare reprezentative, CD-uri, filmuleţe, reviste,
dicţionare, site-uri diverse de internet, culegeri de folclor, reprezentări artistice din alte arte,
enciclopedii.

21
 Structura programei școlare pentru cursul opțional Basmele românilor are următoarele
componente:
- Nota de prezentare subliniază importanța disciplinei, principiile și valorile fundamentale,
precum și particularitațile acesteia.
- Competențe generale, acestea fiind corelate cu domeniile de competențe cheie: competența
de comunicare în limba româna, competențe digitale, competențe sociale și civice, a învăța să
înveți, sensibilizare și exprimare culturală.
- Valori și atitudini promovate prin acest curs opțional.
- Competențe specifice și conținuturi asociate acestora, care propun elemente specifice
derivate din caracteristicile educaționale ale disciplinei limba și literatura română.
- Sugestii metodologice care cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic,
având rolul de a orienta profesorii în implementarea acestei programe pentru realizarea
activitaților de predare-învățare-evaluare în concordanță cu specificul acestui curs.
- Modalități de evaluare.
- Conținuturi.
Programa de față reprezintă un model cognitiv adecvat familiarizării elevilor cu
valorile folclorului literar românesc ca fundament al culturii moderne. Această programă de
opţional integrat se caracterizează prin flexibilitate, varietate, accesibilitate, coerenţă şi tratare
transdisciplinară a conţinuturilor (folclorul românesc, limba şi literatura română), fiind
concepută modular, pentru 1 oră/săptămână, pe parcursul unui an de studiu.
Opţionalul se adresează elevilor claselor a V-a şi are ca obiect cunoaşterea unor basme
populare și culte, precum și corelarea acestora cu adevărul cultural-istoric.
Prezentul curs opțional îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei personalităţi
autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi atitudini. În conformitate cu noile
planuri-cadru de învăţământ, opţionalul este gândit ca opţional integrat, antrenând noi
conţinuturi.
VALORI ŞI ATITUDINI: cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a
gustului estetic în domeniul literaturii, stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în
raport cu diversele mesaje receptate, dezvoltarea interesului faţă de comunicarea
interculturală, valorizarea creativității ca resursă pentru dezvoltarea personală.
COMPETENȚE GENERALE: dezvoltarea abilităţilor de receptare a unor valori
estetice, corelarea în practica artistică a elementelor istorice, de mitologie cu literatura,
conştientizând specificul şi individualitatea fiecărei culturi.
COMPETENŢE SPECIFICE şi conţinuturi asociate:
1.Utilizarea unor aspecte semnificative ale culturii şi civilizaţiei romane pentru organizarea
demersurilor de cunoaştere şi de transfer în contexte specifice culturii române.
1.1. Examinarea aspectelor relevante ale basmului.
1.2. Extrapolarea elementului-cheie al basmului în contextul cultural românesc.
2.Dezvoltarea abilităţilor de receptare a valorilor estetice.
2.1. Asocierea mesajului textelor citite cu nevoile personale în vederea dezvoltării personale.
2.2. Cultivarea sensibilității, imaginației și a creativității.
3.Corelarea în practica artistică a elementelor de mitologie cu literatura, conştientizând
specificul şi individualitatea culturii românești.
3.1 Identificarea particularităţilor comunicării artistice prin mit şi prin literatură.

22
3.2 Receptarea mesajului unor creaţii literare culte pe aceeaşi temă.
3.3 Compararea lecturii textului literar şi a unor aspecte specifice diferitelor mituri.
LISTĂ DE CONŢINUTURI
- Structura narativă a basmului,
- Peronajele basmului,
- Elemente simbol în basm (cifre magice, obiecte și ființe ajutătoare),
- Formulele inițiale, mediane, finale,
- Limba basmului popular și a celui cult,
- Basmul popular și basmul cult – asemănări și deosebiri.
Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legătură cu specificul cursului
opţional propus. În acest sens, se impune alternarea metodelor tradiţionale cu strategiile de
evaluare alternative. Instrumentele de evaluare pot fi proiectul, portofoliul, problematizarea,
dezbaterea, articole în revista şcolii, vizionare de filme, piese de teatru, autoevaluarea.

Basmul, o modalitate ușoară de a

înțelege lumea
Profesor, IANCU LUCREŢIA
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Umbrǎreşti, județul Galați

Basmele sunt poveşti de viațǎ. Lectura basmelor are o deosebită importanţă educativă
prin ilustrarea calităţilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de urmat.
Adresându-se emoţiei copiilor, creaţiile literare le câştigă sufletul
oferindu˗le eroi cu fapte şi calităţi morale deosebite cu care aceştia
se identifică de cele mai multe ori.
Una din principalele învățături este tăria de caracter. Din
punct de vedere moral, copilul apreciază cu mai multă uşurinţă şi
obiectivitate conduita altora decât propria lui comportare. Înţelege
mai uşor ce este ,,bine” şi ce este ,,rău” din comportarea altora
decât din propriile sale fapte. În acest sens, un rol însemnat îl au
exemplele pozitive arătate copiilor la momentul oportun. Cu cât mai mult face cunoştinţă
copilul cu textul, cu atât devine mai bun, mai drept, mai cinstit cu sine şi cu cei din jur, mai
sensibil, formându-și totodată deprinderea de a fi încrezător în forţele proprii. A educa
modestia la copil înseamnă a forma o atitudine justă faţă de propriile calităţi îmbinată cu
încrederea în forţele proprii. Încercările prin care trece eroul au rolul de a provoca la gândire

23
rapidă, la reacţie de moment, la stăpânirea fricii şi la eroism, iar întâia victorie a acestuia este
cea pe care o va repurta asupra lui însuşi.
Isprăvile protagoniştilor din cele cinci basme propuse pentru concursul mult aşteptat
de elevii Şcolii Gimnaziale Nr.1 Umbrǎreşti sunt nişte fapte de natură iniţiatică, cu rolul de a
le spori încrederea în sine şi de a le demonstra virtuţile. Ceea ce
pot învăţa copiii din aceste basme este că există situaţii în care
trebuie să te bazezi pe instinct şi să reacţionezi pe moment, dar şi
că orice decizie sau acţiune are repercusiuni asupra ta şi asupra
celor din jur. Copiii trebuie să înveţe din faptele şi greşelile
altora, vor avea toată viaţa de adult la dispoziţie să înveţe din
propriile greşeli. Pǎtrunzând într-o lume nouǎ pe care n-o
cunoaşte, copilul încearcǎ sǎ şi-o imagineze şi sǎ judece dupǎ
propriile idei faptele prezentate. Imaginația le deschide cǎi de
acces cǎtre nenumǎratele taine ale Universului.
Elevii au lecturat, au dezbǎtut şi au ajuns la urmǎtoarele concluzii:
1. Un basm este cel mai ușor mod de a pǎtrunde în lumea
eroilor și de a fi martor la acțiunile acestora;
2. În basm se explică relațiile dintre oameni și situațiile de viață
- dragoste, prietenie, înșelăciune, bucurie, tristețe;
3. Personajele din basm creeazǎ
imaginile unei lumi lipsite de
ambiguitate - bune, rele, amabile,
lacome, generoase, inteligente.
4. Binele este mereu triumfǎtor. Și
acest lucru este absolut necesar
celui care pǎtrunde în lumea imaginarǎ, pentru a nu se teme.
Cititorul capǎtǎ curaj sǎ meargǎ înainte!
5. Faptele bune guvernează - muncă grea, inteligență,
generozitate. Este ușor sǎ ştii ce trebuie să fii, pentru ca totul să
funcționeze.
6. Există multe repetări în basme, aceastea îi ajută să-și amintească acțiunile, iar în al doilea
rând, copiilor le place să învețe ceva ce știu deja - acest lucru vorbește despre stabilitatea și
predictibilitatea care le garanteazǎ un anumit ecɦilibru emoționa.

24
 7. Un copil care crede în basme, crede în bine, iar acest lucru îl ajută
să zâmbească lumii și să nu se teamă.
8. În basme - înțelepciunea veacurilor capǎtǎ teren fațǎ de cea a lumii
moderne.
Pǎtrunzând într-o lume nouǎ pe care n-o cunoaşte, copilul
încearcǎ sǎ şi-o imagineze şi sǎ judece dupǎ propriile idei faptele
prezentate. Imaginația le deschide cǎi de acces cǎtre nenumǎratele
taine ale Universului.

Lectura – Cenuşăreasă sau prinţesă?

Profesor Filimon Irina Elena
Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu”, Tecuci, județul Galați

Articolul de faţă se doreşte a fi o pledoarie pentru activitatea de lectură ce înnobilează

fiinţa umană indiferent de vârstă fapt, ce ne determină să o considerăm ca fiind o adevărată
artă. Într-o perioadă în care cei mai buni prieteni ai unui adolescent au devenit Internetul şi
Televiziunea, profesorul de limba şi literatura română are misiunea titanică de a cultiva în
sufletele elevilor pasiunea de a citi. Mulţi ar spune că e o utopie, dar noi, dascălii, spunem
„DA, se poate! Cu greu, dar se poate”. Trebuie doar să găsim metodele potrivite pentru ca
elevii să nu mai considere lectura o povară, ci o plăcere, o modalitate de a se destinde,
învăţând în acelaşi timp.
Înainte de a-i judeca pe acei elevi care urăsc (dur, dar adevărat) lectura, trebuie să
descoperim motivele care îi determină pe aceştia să considere că între ei şi carte este o
prăpastie care nu poate fi trecută. Am făcut un sondaj printre elevii de gimnaziu şi...ce am
aflat?
 De ce să mai citesc? Am la îndemână net-ul, găsesc acolo tot ce vreau!
 Citesc cu plăcere cărţile pe care mi le aleg singur, dar le urăsc pe cele recomandate la
şcoală!
 Am observat că în ziua de azi reuşesc doar cei „descurcăreţi”, nu cei „citiţi”...
 Mi-e lene...

25
 Sunt doar câteva păreri menite să ne pună pe gânduri. De la comoditate la observarea
critică a vieţii sociale şi politice, elevii găsesc tot mai multe argumente pentru a NU CITI.
Cum să-l determinăm SĂ CITEASCĂ? Ce strategii putem utiliza?
Aşa opina Alina Pamfil în Limba şi literatura în gimnaziu direcţiile majore ale
didacticii lecturii sunt, la ora actuală, concretizate în:
1. extinderea ariei lecturii dincolo de graniţele textului literar;
2. structurarea unor scenarii didactice focalizate asupra elevului-cititor şi asupra
proceselor prin care construieşte sensul în actul lecturii.
Delimitând aceste direcţii, nu ne mai rămâne decât să găsim strategiile prin care elevii
să devină cititori pertinenţi care să poată înţelege şi interpreta cu uşurinţă textul literar, fie el
liric, epic sau dramatic.
O formă de receptare a literaturii este Cercul de lectură, care, la rândul său, vine să
faciliteze comprehensiunea şi interpretarea textelor literare. Esenţial este ca, pentru început, să
participe doar elevii care au ca pasiune cititul şi ca profesorul să dirijeze astfel activitatea
încât ea să devină atractivă: se pot crea galerii cu desene sau caricaturi inspirate din operele
literare citite, jurnale de lectură, prezentări power-point etc. Astfel, elevii din Cerc vor
populariza activitatea şi vor atrage în jurul lor şi alţi colegi, chiar dintre aceia care fugeau de
carte, iar noi vom fi încântaţi să vedem cum pasiunea lecturii se răspândeşte, iar triunghiul
Cititor-Text-Context se întregeşte.
„Lectura e molipsitoare” - te poţi „molipsi” de plăcerea de a citi, dacă îţi sunt
împărtăşite cu entuziasm impresii de lectură. Profesorul va identifica câte un elev-sursă la
fiecare grup ţintă (colectiv de elevi). Va discuta în particular cu acesta, prezentându-i strategia
şi sarcina sa de lucru. Se pleacă de la o carte, autor preferat de elevul sursă. Acesta va lectura
în pauzele dintre ore, fără să-i fie distrasă atenţia de ceva sau cineva. Colegii vor observa
acest lucru şi încet-încet se va stabili o comunicare pe seama cărţii, plecând de la colegii
„curioşi”.
Fişa de lectură suplimentară pe placul elevilor: profesorul va desemna un elev de la
fiecare clasă care va întocmi o listă cu titluri de cărţi pe care colegii lui doresc să le citească în
vacanţa de vară. Fiecare elev va propune trei cărţi. Profesorul va realiza o lisă de rezervă
deoarece s-ar putea ca elevii să indice titluri deja studiate, titluri care nu sunt potrivite pentru
nivelul lor de înţelegere etc. Prin negociere va fi realizată o listă comună cu titluri de pe cele
două fişe de lectură. Astfel elevii vor fi satisfăcuţi că citesc ceea ce-şi doresc şi nu ceea ce li
se impune.

26
 Lectura lăsată în suspans (bazată pe pre-lectură): profesorul va face o lectură
expresivă a unui text. Textul va fi ales cu mare grijă de către profesor căci metoda se
adresează mai ales elevilor care „fug” de carte. Lectura va fi întreruptă într-un moment de
maximă intensitate a acţiunii, astfel încât elevii să fie dornici să citească continuarea textului.
Profesorul va găsi o scuză pretinentă pentru întrerupere.
„Eu sunt cel mai bun actor!”: profesorul alege un text pe care îl propune elevilor
spre lectură, înainte de activitatea propriu-zisă. Textul va conţine multe replici dialogate. Se
va face o întrecere între elevi şi se va urmări modul în care elevul intră în pielea personajului,
expresivitatea interpretării, obţinerea unei stări de bună dispoziţie etc.
Suntem convinşi şi susţinem faptul că pentru un elev lectura are un rol hotărâtor în
îmbogăţirea limbajului prin formarea şi dezvoltarea unui vocabular adecvat. Pentru elevii de
liceu, efectele lecturii capătă noi valenţe: dobândirea unor tehnici de învăţare; dezvoltarea
gândirii critice; deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei; rezolvarea
amiabilă a conflictelor; receptivitate la opiniile altora. Lectura contribuie la: raportarea
emoţional-afectivă la mesajul textelor lecturate; cultivarea gustului estetic şi a performanţelor
literare; exprimarea atitudinii personale faţă de textele literare citite; stimularea interesului
durabil pentru lectură.
Marea varietate a creaţiilor artistice aparţinând unor genuri şi specii literare diferite,
evidenţiază receptivitatea elevilor faţă de frumos, dorinţa lor de cunoaştere. dintre creaţiile în
proză, basmele şi poveştile au rămas de-a lungul vremii, operele cele mai îndrăgite de tineri.
Valoarea lor instructiv-educativă este deosebită, ele aducând o preţioasă contribuţie la
dezvoltarea proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă
şi de caracter, la formarea personalităţii adolescenţilor. Prin lecturile care exprimă conflicte
între cele două forţe, ale binelui şi ale răului, tinerii cititori, şi nu numai, îşi formează
reprezentări şi noţiuni despre valorile umane, adevărate “comori”: dreptate, cinste, curaj,
vitejie, hotărâre, perseverenţă, hărnicie. Considerăm faptul că lectura basmelor, a legendelor
îmbogăţeşte fondul cognitiv şi afectiv al elevului, iar analiza atentă a structurii unor astfel de
texte şi a personajelor supradimensionate îi ajută pe elevi să descifreze mesajul estetic,
simplitatea şi expresivitatea limbii şi stilului, le dezvoltă capacităţile intelectuale şi verbale
sau trăsături de voinţă şi caracter.
Indiferent de strategiile folosite, este esenţial ca profesorul să dezvolte gustul estetic
al elevilor prin intermediul lecturii, acţionând direct asupra sensibilităţii şi conştiinţei lor. Să
ne imaginăm procesul lecturii ca pe o călătorie într-un ţinut imaginar, un ţinut de basm. Pe
măsură ce lectorul-călător străbate acest drum, observă cum se clădeşte o lume specifică, sui-

27
generis şi încearcă să-şi adapteze codurile şi cunoştinţele structurilor ei. Se creează astfel o
“lume posibilă” (concept provenit din filosofia lui Leibniz), “un construct cultural” (U. Eco),
fiecare lume sau univers diegetic având propriul text.
Majoritatea strategiilor amintite vizează totuşi grupul ţintă al elevilor iniţiaţi în ale
lecturii. Ne punem totuşi unele întrebări: Ce facem pentru ceilalţi elevi? Cum pătrundem la
sufletul lor?

BIBLIOGRAFIE

1. Cornea, P., Introducere în teoria literaturii, Polirom, Iaşi, 1998

2. Pamfil, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri diactice deschise, ediţia
a V-a, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008
3. Scholes R., Textual Power, New Haven and London,1985

Semnificații ale basmului ,,Povestea

lui Harap-Alb” de Ion Creangă
Profesor: ȘTEFĂNESCU LĂCRĂMIOARA DANIELA
Școala Gimnazială nr. 1 Lehliu-Gară, jud. Călărași

Întotdeauna am admirat albinele, gândindu-mă atât la hărnicia cât mai ales la

înţelepciunea lor. Cuvintele Sf. Vasile cel Mare (un cărturar vestit al vremii sale) sunt cum nu
se poate mai grăitoare: acestea...nici nu se duc fără nicio alegere la toate florile, nici nu
încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru
lucrul lor...Noi, dacă suntem înţelepţi, să luăm din cărţi cât ni se potriveşte nouă şi cât se
înrudeşte cu adevărul. O frumoasă analogie, din care înţelegem să mergem spre cărţi şi să
culegem, precum albinele din flori, nectarul învăţăturii cel de mult folos!
Pornind de la acest exemplu, le-am spus elevilor că, în grădina literaturii române,
basmele au adunat, de-a lungul veacurilor, multa înţelepciune a neamului nostru. Ele aduc
bucurie atunci când le citim, dar pe măsură ce încercăm să le descifrăm înţelesurile, sufletul se
hrăneşte cu bunătăţi dintre cele mai alese.
Am ales să aduc în fața copiilor ,,Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă,
considerând că este unul dintre cele mai bogate în semnificații basme românești. Activitatea s-
a bazat pe două metode, branstormingul și conversația euristică.

28
 În prima parte, le-am propus elevilor să formuleze cât mai multe idei, aşa cum vin ele
în minte, pornind de la nişte întrebări. Copiii au format cinci grupe, răspunsurile fiind
următoarele:

G1 – Cine este tatăl eroului?

- un împărat;

- fratele împăratului Verde;

- cel care îl educă, îl pregăteşte pentru

viaţă;

- ,,ursul” de la pod care vrea să vadă

cât de curajos este;

- cel care îl povăţuieşte ca un tată să se

ferească de rău, adică de ,,omul
spân” şi de ,,omul roş”.

G2 – Cine este Sf. Duminică?

- personaj înţelept, pentru că îl trimite

pe fiul cel mic la tatăl său ca să-i
ceară calul, armele şi hainele de când
era tânăr;

- ,,bătrâna cerşetoare” care îl supune

unui test: proba milosteniei;

- prin numele şi faptele ei ne îndeamnă

la credinţă;

- pare coborâtă din cer.

29
 G3 – Cine este calul?

- un tovarăş de drum;

- personaj supranatural: mănâncă

jăratic, se transformă dintr-un cal
răpciugos într-un ,,mânzoc”
înaripat;

- un sfătuitor care îl încurajează în

momentele dificile pe Harap-Alb;

- un prieten adevărat.

G4 – Cine este Spânul?

- adversarul eroului;

- un înşelător care vrea să-l păcălească

pe feciorul de împărat;

- se dă drept slugă, dar urmăreşte să-i

ia locul tânărului prinţ şi reuşeşte
pentru un timp;

- personaj malefic, vrea să-l piardă pe

Harap-Alb;

- un om fals, ipocrit.

G5 – Cine sunt cei cinci uriaşi hazlii?

- personaje bune, dar cu înfăţişări

ciudate;

- o ceată comică;

- nişte prieteni haioşi ai lui Harap-

Am apreciat ideile copiilor, spunându-le că sunt păreri interesante, întemeiate şi de care
Alb;
vom ţine seamă în interpretarea basmului.
- oameni urâţi la chip, dar frumoşi la
Prin dialogului euristic am ajuns la semnificaţii ale Poveştii lui Harap-Alb de I. Creangă:
suflet, pentru că-l ajută pe erou.

30
 Profesor: ,,- Vă propun să aşezăm aceste personaje pe drumul eroului şi să vedem cum
Harap-Alb devine împărat, avându-le alături, dar şi confruntându-se cu unele dintre ele.
Mai întâi tatăl, aţi spus voi, este împărat.. Eroul aspiră şi el la aceeaşi demnitate. Prin
urmare, va trece şi el prin tot ce a trecut tatăl său. Ţinând cont de aspectul acesta, de ce are
nevoie tânărul pentru a porni la drum? Ce spune povestea?”
Elev: ,,- ...de hainele, armele şi calul împăratului de când era tânăr”.
P: ,,- Şi ce să însemne toate acestea?”
E: ,,- ...ceea ce îi este necesar pentru a izbândi”.
P: ,,- Împăratul este, pentru fiul său, modelul, de aceea trebuie să primească în sufletul
său experienţa tatălui şi felul de a fi al acestuia. Puterea exemplului este extraordinară pentru
un tânăr în formare. Tatăl îl îmbărbătează, îl învaţă, îi şopteşte în mod tainic să urmeze acelaşi
drum şi va reuşi.
Dar, care este datoria fiului?”
E: ,,- Să asculte de tatăl său şi să împlinească învăţătura primită.”
P: ,,- Bineînţeles şi împăratul la rândul lui l-a avut ca model pe bunicul eroului din
povestea lui Creangă şi tot aşa, s-au transmis învăţăturile despre viaţă, întrupate în fapte.
Cum vă explicaţi hainele ponosite, armele ruginite, calul bătrân şi slab?”
E: ,,- Peste ele a trecut timpul, dar nu şi-au pierdut valoarea, pentru că Sf. Duminică îl
trimite pe erou să le ceară de la tatăl...”
P: ,,- Am ajuns la un alt personaj cu totul deosebit. Aţi spus voi ceva foarte important,
făcând referire şi la nume.”
E: ,,- ...ne trimite la credinţa în Dumnezeu.”
P: ,,- Cu siguranţă, Sf. Duminică este o întruchipare a credinţei care îi deschide omului
calea, îi luminează viaţa, începe să vadă altfel, să preţuiască valorile.
Dar, Sf. Duminică nu i se arată direct, ci ca o bătrână cerşetoare. Avem deja un răspuns
dat de voi.”
E: ,,- Vine să-l încerce, să-i vadă bunătatea, mila faţă de ceilalţi.”
P: ,,- Eroul trece proba milosteniei, dându-i bătrânei un bănuţ şi imediat totul se pune în
mişcare şi începe să intre pe făgaşul dorit. Iată virtutea bunătăţii care face minuni. Chiar Sf.
Duminică spune undeva, în poveste: <<Fii încredinţat că nu eu, ci puterea milosteniei şi inima
ta cea bună te ajută, Harap-Alb.>>
Să mergem mai departe şi să ne oprim puţin la calul năzdrăvan. Ce face feciorul de crai
pentru a-l găsi?”

31
 E: ,,- Pune înaintea cailor din grajd o tavă cu jăratic. Şi singurul care vine să-l mănânce
este un cal răpciugos.”
P: ,,- Ne-am fi aşteptat la un cal frumos, înaripat, nu chiar la unul slăbănog de-i numărai
coastele. Dar momentul este tot o probă pentru erou. El trebuie să se încreadă în cuvintele Sf.
Duminici, adică în adevărul de credinţă şi, totodată să nu se ia după aparenţe. Ca o paranteză,
vom vorbi despre aparenţe şi în alte puncte ale basmului. Tânărul se descumpăneşte la prima
vedere, totuşi simte ceva din natura năzdrăvană a calului. Să citim textul.”
E: ,,- Să-l ieu, ori să-i dau drumul?”
P: ,,- Şi atunci se scutură calul de trei ori şi rămâne un <<mânzoc>> frumos de nu era
altul în toată herghelia. Mai mult decât atât, calul acesta mai şi vorbeşte.”
E: ,,- Sui pe mine, stăpâne, şi ţine-te bine.”
P: ,,- Aici am să-l citez pe părintele Constantin Necula de la Sibiu, a cărui carte,
Pedagogia poveştii a reprezentat pentru mine, un adevărat reper în interpretarea acestui basm.
Despre personajul înaripat el spune: Devine mai mult decât calul care-l poartă. Devine până
la urmă camaradul de nădejde de care avea nevoie să meargă mai departe1.
Revenind la tatăl eroului, ştim că înainte de a pleca propriu-zis la drum, îi testează fiului
curajul, deghizându-se în urs. Ştiţi, la pod. Nu i-am amintit şi pe fiii cei mari pe care îi pune
la aceeaşi încercare. De ce credeţi că reuşeşte fiul cel mic?”
E: ,,- El era pregătit cu tot ce a avut şi tatăl său, în tinereţe, când a plecat să devină
împărat.”
P: ,,- Sigur că da, nu poţi pleca la un drum în viaţă fără a fi învăţat de cineva, cum să
pleci, protejat cu toate mijloacele necesare...2
Chiar dacă băiatul pleacă la drum, el va simţi tot timpul în sufletul său dragostea tatălui.
Vă las pe voi să daţi exemple din text.”
E: ,,-...cuvintele adresate fiului, <<dragul tatei>> sau faptul că-l îmbrăţişează şi-l sărută.”
P: ,,-Îi mai dă un sfat. Nu-l sperie, îl atenţionează să se ferească de omul roş, dar mai ales
de cel spân. Şi imediat ce iese din împărăţia protecţiei tatălui apare Spânul, adversarul
eroului care aşa cum aţi spus şi voi se dă drept slugă, dar urmăreşte să-l înşele pe tânărul
neexperimentat. În aparenţă vrea să-l ajute pe fiul craiului, însă intenţiile sale sunt cu totul
altele. Ce vrea Spânul?
E: ,,-Să-i ia locul şi să-l facă slugă.”

1
Pr. Constantin Valer Necula, Pedagogia poveştii, Edit. Agnos, Sibiu, 2016, pp. 38-39
2
Idem, p. 42

32
 P: ,,-Ştim că aşa se va întâmpla, aduceţi-vă aminte de scena fântânii. Acolo eroul îşi va
pierde identitatea de prinţ pentru un timp şi va intra în robia Spânului. Nu întâmplător îi pune
şi nume, Harap-Alb, care înseamnă negru-alb (două ipostaze ale eroului: slugă a Spânului şi
tânăr prinţ). Ceea ce ne bucură atât de mult este faptul el va redobândi ipostaza albului, dar
cum?”
E: ,,-...trecâmd prin probele la care îl supune Spânul: aducerea <<sălăţilor>> din Grădina
Ursului, a cerbului cu nestematele şi peţirea fetei împăratului Roş.”
P: ,,-Pentru depăşirea primelor două probe, cine îl ajută?”
E: ,,-...Sf. Duminică şi calul.”
P: ,,- Credinţa şi camaradul de nădejde, binefăcătorul său, moştenit de la tatăl şi
bineînţeles tatăl prin tot ce i-a dăruit. Sunt multe de spus aici, dar aleg o idee cred că este
esenţială. Dacă la început eroul nu se încrede total în cuvintele Sf. Duminici (nu trecuse încă
prin încercările vieţii, nu avea experienţă), după ce intră în robia Spânului se maturizează,
cum spune calul ,,prinde la minte”, se trezeşte la realitate. Ce expresie populară s-ar potrivi
pentru Harap-Alb la acest moment al basmului?
E: ,,-...<<a fi cu băgare de seamă>> care înseamnă să fii atent.”
P: ,,- Asta face de acum încolo Harap-Alb, ascultă cu atenţie şi împlineşte tot ce-i spune
Sf. Duminică.
Aş vrea să facem un arc nu peste timp, ci peste alte episoade ale basmului şi să ajungem
la întâlnirea eroului cu uriaşii hazlii. Toată povestea merită atenţia noastră, dar deocamdată nu
o putem cuprinde.
Cum reacţionează Harap-Alb când îi vede, se sperie cumva?”
E: ,,- Nu, dimpotrivă, se amuză, vorbeşte cu ei.”
P: ,,- Intră imediat în dialog, parcă s-ar cunoaşte de când lumea. Vedeţi aşa te simţi în
prezenţa prietenilor adevăraţi; proba aceasta cu înfăţişările ciudate e trecută foarte uşor de
Harap-Alb cel încercat, dar şi ajutat. El nu se mai ia după aparenţe şi vede esenţa, prietenia. Şi
voi aţi spus foarte bine că sunt nişte oameni buni, pentru că-l ajută pe erou, dar niciunul nu-i
frumos. Parafrazându-l pe părintele Constantin Necula, ca şi-n Hristos, şi în Creangă,
lucrurile urâte se fac frumoase prin frumuseţea intervenţiilor. Imaginea este minunată, tocmai
prin faptul că aceştia se angajează într-o misiune fără obligaţie. Să te pui în slujba celuilalt,
frumos voluntariat!”
Ca profesor de limba română, consider basmele printre lecturile de vârf ale elevilor de
gimnaziu care, dacă la această vârstă a formării lor le vor afla bogăția culturală, spirituală și
vor dobândi măcar o parte din ea, îndrăznesc să cred că parcursul de multe ori anevoios va fi

33
mai ușor de străbătut. Mi-aș dori ca peste ani, elevii mei să-și amintească de basmele studiate
împreună, într-o notă de bucurie și mesajul acestora să se concretizeze într-o educație aleasă
pe care să o transmită mai departe urmașilor.

Bibliografie:

1. Pr. Necula, Constantin Valer,

,,Pedagogia poveștii”, Edit. Agnos, Sibiu,
2016

2. Cerghit, Ioan, ,,Metode de învățământ”,

Edit. Polirom, București, 2006

Ilustrații: Val Munteanu

Relevanța textului popular studiat în

manualele de gimnaziu
Prof. Mariana Cristea
Școala Gimnazială „Dan Barbilian”, Galați

Cultura populară reprezintă un sistem complex, o parte integrantă a culturii noastre, în

care se regăsesc manifestări ale specificului nostru național și cuprinde toate valorile
spirituale (basm, poveste, poezie, cântec,) și materiale (țesături, cusături, vase). Aceasta este
fascinantă prin modul de armonizare și sincronizare, prin felul în care sunt respectate anumite
tipare arhaice, teme sau subiecte comune. Astfel, într-o doină sau un basm vechi de o mie de
ani, putem identifica teme, motive, situații, personaje care se repetă și persistă în memoria
culturală a umanității.
Prin cultura populară se înțelege „tot ceea ce în mediu se datorează omului, deci tot ceea
ce a creat el dincolo de realitatea naturală și biologică anterioară lui, în raport cu conștiința

34
sa.”3 Cultura se constituie prin valori elaborate de om, prin totalitatea valorilor materiale și
spirituale create de omenire, ca rezultat al îndelungatei practici social-istorice.
Pentru prima dată termenul folclor (din engl. folk=popor, lore=înțelepciune) este utilizat
în revista Atheneum din 22 August 1846 de arheologul englez William J. Thomas pentru a
denumi cultura populară. Termenul se răspândește rapid în Anglia, Franța, Italia, România,
țările scandinave și capătă noi semnificații care se referă la diferite ramuri ale culturii
populare. La noi, termenul de folclor este introdus de Bogdan Petriceicu Hașdeu, în prefața
volumului „Etimologicum Magnum Romaniae” din 15 mai 1885, unde arată ca au fost
urmărite”credințele cele mai intime ale poporului, obiceiurile și apucăturile sale, suspinele și
bucuria, tot ce se numește astăzi – în lipsa de alt cuvânt mai nimerit – cu vorba engleza
„folklore”.4
Noțiunea de folclor a fost clarificată mai târziu, deoarece etimologia cuvântului
presupunea o vastă cuprindere a faptelor și fenomenelor de cultură populară. Aceasta
restrângere convențională s-a datorat și numeroaselor manifestări alte altor discipline înrudite
cu folcloristica. Expansiunea semantică a termenului folclor va continua până la jumătatea
secolului XX, înglobând „toate manifestările de viață ale poporului de jos”( Karl Weinhold),
iar Paul Saintyves, în 1936, înțelegea prin acest termen „studiul culturii materiale și
intelectuale a claselor populare din țările civilizate.”5
În anul 1924 George Valsan separa etnografia, de folclor și arta populară și apreciază ca
„notă distinctivă dintre etnografie și folclor rezidă în însușirea estetică a acesteia din urmă”.
Potrivit acestuia, se disting mai multe ramuri ale folcloristicii: folcloristica literară,
folcloristica muzicală, folcloristica coregrafică.6
Folclorul, „arhiva vie a popoarelor“ devine astfel un document, prin care se reconstituie
trecutul istoric național și se pune baza culturii naționale moderne. Marile creații ale lui M.
Eminescu, I. Creangă, T. Arghezi, L. Blaga, rapsodiile lui George Enescu și foarte multe
opere, mai ales în domeniile literaturii, muzicii sau în artele plastice s-au născut sub imperiul
creațiilor folclorice.
Elevii iau cunoștința, prin intermediul unor texte literare, de unele din cele mai
semnificative momente ale literaturii române. Analizând textele aparținând literaturii populare
din manualele alternative, observam că acestea ocupă un loc reprezentativ în literatura
română, ceea ce satisface criteriul valoric-estetic cerut de programa școlară. Textele populare
propuse sunt capodopere ale genului: Miorița, Monastirea Argeșului, Toma Alimoș,
Constantin Brâncoveanul, Pintea viteazul, Dragoș-Vodă. Genurile și speciile literare precum
și modurile de expunere sunt variate și destul de bine reprezentate. Tematic, operele literare
populare studiate se încadrează perfect necesităților vârstei. Limbajul este unul presărat cu
arhaisme, regionalisme, cuvinte și expresii populare potențând efectul de alunecare în trecut.
Cunoștințele de folclor pe care elevii și le însușesc chiar de la ciclul primar și gimnazial
au o valoare educativă cu totul remarcabilă. Acest fapt se realizează atât prin conținutul
faptelor evenimentelor înfățișate, prin înțelegerea semnificațiilor acestora, cât și prin forma în

3
Mihai Pop și Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976, pag.18.
4
Gheorghe Oprea, Folclor muzical românesc, vol.I, Ed. Muzicală., București, 2002, pag. 32.
5
Ovidiu Bârlea, Folclor românesc, Ed.Minerva, București, 1981 pag. 40.
6
Romulus Vulcănescu, Etnologia, Ed. Academiei, București, 1975, pag. 36.

35
care sunt realizate aceste creații, prin modul de exprimare. Pe această bază se formează trăirile
afective adecvate, care determină un conținut corespunzător.
Textele literaturii populare, numeroase în manualele școlare alternative de gimnaziu, au
un specific aparte față de alte categorii de texte fie ele în proză, sau în versuri. De aceea și
metodologia lecțiilor trebuie să fie, oarecum diferită, chiar dacă, în esență, metoda utilizată
este aceeași ca și la celelalte texte – lectura interpretativă. Specificul textelor populare este
determinată atât de conținutul lor, cat și de limbajul lor aparte. Chiar în rândul acestor texte
există diferențieri. Unele dintre ele înfățișează fapte istorice prin intermediul legendei, altele
sunt creații literare care se referă la intâmplări particulare din viața personajului respectiv.
Privite din această perspectivă textele populare determină o tratare diferențiată din punct de
vedere metodic, față de textele epice în general.
O categorie aparte a textelor evocatoare, cu o mare forța educativă, o constituie
legendele istorice. Explicând geneza unui lucru, a unei finițe, a unui fenomen, caracterul
aparte al unui eveniment istoric, evocând isprăvi neobișnuite ale unor eroi, atestați sau nu de
documente, legendele apelează de obicei la elemente fantastice.

Bibliografie
Bârlea, Ovidiu, Folclor românesc, Ed.Minerva, București, 1981.
Oprea, Gheorghe, Folclor muzical românesc, vol.I, Ed. Muzicală., București, 2002.
Pop, Mihai și Ruxăndoiu, Pavel, Folclor literar românesc, Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 1976.
Vulcănescu, Romulus, Etnologia, Ed. Academiei, București, 1975.

Modalitǎţi de abordare a textului lui

Ioan Slavici
Prof. Buzilă Nicoleta Amalia
Şcoala Gimnazială, Comuna Talea Județul: Prahova

Binecunoscuta formulã A fost odatã ca niciodatã... ne ajută să pătrundem, pe

nesimţite, pe tărâmul fantastic ce se împleteşte cu cel real, dobȃndind o semnificaţie aparte,
astfel că, indiferent de trecerea timpului, ea are aceeaşi însemnătate. Atunci când intrăm în
lumea învăluită în atemporalitate este redată impresia desfăşurării evenimentelor într-un timp
şi spaţiu nedeterminate, vagi. Cititorul este captivat de magia universului fabulos ce se
deschide înaintea ochilor lui, dând viaţă faptelor relatate şi personajelor antrenate în realizarea
acestora. Lectura basmului implică din partea lectorului deosebită răbdare, atenţie şi
disponibilitate, privind receptarea textului, a suportului scris.
În acest scop, elevii sunt familiarizaţi cu semnificaţiile unui astfel de text, tocmai
pentru a percepe, în mod adecvat, mesajul moralizator al acestuia. Personajele înzestrate cu

36
forţe supranaturale, ieşite din comun, cifrele magice, misterul lumii de dincolo, obiectele
magice ─ sunt doar câteva particularităţi ale basmului. Copiii iubesc calităţile cu care sunt
dotate personajele pozitive ( Feţi- Frumoşl, zâne, fetele blânde şi frumoase), asimilând
supremaţia binelui ce trebuie promovat. Obstacolele pe care le depăşesc eroii, acei iniţiaţi ce
parcurg un drum sinuos, contribuie la formarea cititorului, implicându-l în acţiune şi
inserându-i conceptele valorice specifice unei vieţi demne. De la vărste fragede, copiii sunt
obişnuiţi cu lectura poveştilor şi a basmelor, în care sunt urmate comportamentele pozitive.
Zâmbetul lectorului este garantat prin lectura basmului al cărui final se caracterizează prin
triumful binelui asupra râului.
În acest fel, elevii vor dobăndi criterii valorice, cu rol decisiv în organizarea vieţii lor
precum: binele, adevărul şi frumosul. Această triadă valorică stă la baza unui comportament
care asigură integritatea fiecăruia dintre noi. De asemeanea, textul scris al basmului poate fi
folosit, cu precădere, în predarea şi asimilarea elementelor de construcţie a comunicării, a
elementelor specifice comunicării orale, dar şi în atingerea competenţei de lectură, potrivit
noii programe şcolare. Metodele didactice moderne, ce presupun participarea cu interes a
elevilor, pot fi aplicate şi pot stârni interesul elevilor, referitor la studiul acestora, dacă sunt
utilizate fragmente extrase din basme populare şi culte. Acestea sunt o emblemă a identităţii
naţionale, constituind o parte integrantă din folclor. Totodată, basmul este creaţia ce se
adresează, prin excelenţă, sensibilităţii destinatarului, reuşind să-l emoţioneze prin trăirile pe
care le încearcă. Dorinţa puternică de a înfrânge personajul negativ însoţeşte, pe tot parcursul
lecturii, cititorul pe care îl motivează şi mai mult pentru a cunoaşte acţiunea basmului. În
acest context, luăm în considerare conceptul des vehiculat în ultima vreme ─ inteligenţă
emoţională, ce are o importanţă covârşitoare în dezvoltarea personală a omului. Lectura şi
studiul basmelor reliefează o gestionare adecvată a emoţiilor , cititorul înţelegând tipul
sentimentelor trăite şi dovedind o depăşire, cu succes, a unor posibile situaţii de viaţă mai
dificile din cotidian.
Având în vedere cele prezentate mai sus, am propus elevilor mei un raționament
inductiv, de la particular la general, cu ajutorul căruia elevii să aprofundeze competențele
necesare, prin valorificarea textului lui Slavici. Prin studiul acestei teme, am urmărit să ȋmi
ȋmbogățesc activitatea didactică, nivelul de pregătire profesională, respectiv să descopăr cele
mai potrivite metode şi procedee didactice cu ajutorul cărora elevii din ciclul gimnazial să
stăpânească temeinic şi conştient competențe specifice anilor de studiu, pornind de la
basmele lui Ioan Slavici. La rȃndul lui, profesorul de limba şi literatura română trebuie să
găsească răspuns interogațiilor de tipul: Cum trebuie să exprim?, Cum să interpretez textul
dat?, Care este mesajul acestuia? etc. „ Ȋnsuşirea unor cunoştințe nu mai reprezintă o simplă
acumulare, ci este rodul unui proces de organizare şi asimilare. Metodele active urmăresc ca
aceste cunoştințe să se raporteze, pe cât posibil, la experiența vie şi la multitudinea factorilor
contextuali care intervin ȋn viața elevului şi să-l facă să-şi manifeste curiozitatea.‟ 7
Astfel, misiunea profesorului de limba şi literatura română este aceea de a ajuta elevul
să recepteze adecvat textul literar narativ, să-l interpreteze, ca şi cum s-ar pune ȋn locul
artistului, „să pătrundă ȋn procesul de formare a operei, să intre ȋn dialog fructuos cu textul‟ 8

7
Marilena, Pavelescu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Corint, Bucureşti, 2010, p. 71
8
Constantin, Şchiopu, Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Bucureşti, 2009, p. 21

37
Modurile de expunere sunt acele modalități folosite de scriitori ȋn operele literare pentru a
face cunoscute cititorilor fapte, evenimente, situații, personaje, ȋn textul epic regăsindu-se:
narațiunea, ȋn mod predominant, descrierea, dialogul şi monologul, astfel că fiecare dintre ele
deține o multitudine de funcții. Ele reprezintă procedee fundamentale prin care scriitorul
transmite un mesaj ce se doreşte a fi dezvăluit cititorului care ia contact cu lumea
textului.Textul narativ se caracterizează prin ȋmbinarea armonioasă a modurilor de expunere
menționate anterior, reprezentând rodul imaginației unui scriitor, ce are drept scop
impresionarea, sensibilizarea cititorului. Totodată, textul epic nu este lipsit de expresivitate,
fapt pentru care găsim, cu precădere, ȋn țesătura acestuia, procedee utilizate cu scopul sporirii
expresivității unei comunicări.
Opera literară se defineşte ca un ansamblu de relații existente ȋntre toate componentele
scrierii artistice. Am observat că elevii întâmpină unele dificultăți în receptarea unor noțiuni
de teorie literară şi de construcție a comunicării. Ȋn dorința de a elimina cauzele care
generează aceste dificultăți, am decis să abordez textul lui Ioan Slavici, autor canonic, din
galeria marilor clasici, ale cărui opere literare erau cunoscute de elevi, prin intermediul
studiului la clasă, dar şi al concursului cu basme. Textul narativ, deşi pare mai accesibil spre
deosebire de cel liric, presupune deosebită atenție pentru descifrarea corectă a mesajului pe
care îl transmite cititorului. Cunoașterea teoriei literare implică o înlănțuire logică a
cunoştințelor pentru o bună receptare a textului narativ. Din clasele mici, elevul este deprins
să se exprime oral şi scris, pornind de la un text narativ. Cu ajutorul acestuia, elevul poate
realiza o rezumare orală sau scrisă, doar acest tip de text putȃnd fi rezumat. Nu de puține ori,
întȃlnim în gimnaziu elevi, care manifestă carențe privind realizarea unei exprimări corecte şi
eficiente în oral şi în scris, chiar ei afirmȃnd că nu ştiu cum să se exprime. De asemenea,
elevul din zilele noastre, prezintă o lipsă de concentrare, aspect pe care am dorit sȃ-l
îmbunătăsesc prin abordarea operei lui Ioan Slavici. Sub atenta îndrumare a profesorului,
elevul reuşeşte să decodeze mesajul unui text narativ, să identifice structurile specifice acestui
tip de text, să recunoască valori morfologice şi sintactice conform anului de studiu şi să
interiorizeze dimensiunea etică a textelor- suport. Indiferent de programa şcolară, în vigoare
sau veche, textul literar narativ ocupă un loc de cinste, deoarece ajută la atingerea
competențelor generale propuse. Ceea ce este mulțumitor este faptul că elevii, potrivit
programei pentru examenul de Evaluare Națională la clasa a VIII-a, nu mai sunt puşi în
situația de a memora compuneri de apartenență a unor texte date la specia sau genul literar
corespunzător. Elevul de gimnaziu trebuie să învețe a intra în lumea textului, a lua contact
cu universul literar; trăirile, emoțiile pe care le generează această întȃlnire, sunt specifice
textului literar, în genere. Profesorul de limba română, în predarea și receptarea textului
narativ, trebuie să țină seama de specificul elevilor săi, adică de vȃrstă, caracteristici
psihologice şi nivelul lor de învățare. Cert este faptul că elevii sunt diferiți şi trebuie
valorizați pentru ceea ce sunt, dacă dorim să fim părtaşii unei comunicări didactice deschise
şi eficiente.
Cu siguranță, aportul elevului este hotărȃtor, tocmai de aceea, profesorul trebuie să-l
motiveze, să-l încurajeze prin laude, aprecieri verbale. Dacă un elev nu se simte confortabil la
ora respectivă, din diverse motive, îşi va manifesta neplăcerea căutȃnd pretexte. Pe lȃngă
caracteristicile psihologice, un rol fundamental îl are şi nivelul de cunoştințe al acestuia. De

38
exemplu, o clasă formată din elevi care citesc des, va recepta, cu uşurință, structurile unui text
narativ, spre deosebire de o clasă formată din elevi cu un bagaj redus de cunoştințe. Prin
abordarea textului lui Ioan Slavici, am dorit să ating competența lectorială pe care noua
programă pune accent pentru a asocia experiențele de viață şi de lectură cu cele provenind din
alte culturi. Rezultatele microcercetării au ilustrat că abordarea operei lui Ioan Slavici, pentru
ciclul gimnazial, a fost optimă. Numărul subiecților implicați în derularea microcercetării a
fost mic, fiindcă numărul elevilor din gimnaziu este de doar 25. Ȋn acelaşi timp, s-a dovedit
extrem de utilă folosirea metodelor moderne cu cele clasice, măiestria profesorului contȃnd
foarte mult. Metodele moderne (Metoda cadranelor, Metoda cubului, Problematizarea,
Scaunul autorului, Jurnalul dublu) prezintă multiple avantaje, dar nu trebuie să uităm de
metodele tradiționale, apreciate şi în zilele noastre. Profesorul este un mediator al relației
didactice, de pregătirea lui depinde şi formarea elevilor. Buna cunoaştere a elevilor de către
acesta, din punct de vedere cognitiv şi emoțional, constituie un avantaj în munca la clasă. Ȋn
formularea sarcinilor de lucru, profesorul trebuie să apeleze la potențialul creativ al elevului,
prin conexiunea structurilor operei cu cele din experiența de viață. Din copilărie, omul este o
ființă umană care se raportează permanent la lumea reală, stabilind asemănări şi deosebiri
între concepte, idei, situații. Prin intermediul exercițiilor de comparare, se poate trece la
efectuarea unor exerciții de analiză, sinteză şi abstractizare, activȃndu-se gȃndirea elevului.
Atunci cȃnd profesorul nu obține răspunsurile corecte din partea elevului, în procesul de
predare-învățare-evaluare, el trebuie să fie un bun strateg prin formularea unor întrebări
orientative ce-l vor ajuta pe elev să înțeleagă cele transmise. Prin valorificarea capacității de
înțelegere şi de rezolvare de probleme, elevul va deveni capabil să analizeze, să interpreteze
un text la prima vedere şi să discearnă ideile valoroase din acesta şi să perceapă punctul de
vedere al autorului textului.Ţelul suprem este acela ca elevul de gimnaziu să se poată orienta
adecvat, pe plan profesional, interiorizȃnd un set al valorilor personale care să-l conducă la o
inserție socio- profesională de bun augur.
De aceea, consider că basmele lui Ioan Slavici ar trebui să facă parte din repertoriul
didactic pentru elevul de gimnaziu cu scopul întăririi motivației intrinseci.
Prin urmare, elevul se află în centrul procesului didactic, iar profesorul este o persoană
cu rol socratic şi expectanțe în mediul şcolar. „Ȋntr-un mediu educational propice, elevul poate
înțelege cum se cuvine necesitatea de a stăpȃni cȃt mai bine mijloacele de a-şi exprima
propria individualitate, de a-şi releva Weltanschauung-ul, dar şi de a analiza, prin intermediul
aceleiaşi limbi, alte moduri specifice de reflectare a universului….‟ 9

9
Emanuela, Ilie, Didactica limbii şi literaturii romȃne, Editura Polirom, Iaîi, 2014, p. 21

39
Valorificarea resurselor digitale în
predarea basmului
Profesor Cornea Alina Robertina
Școala Gimnazială „Radu Stanian”, Municipiul Ploiești

În condițiile unui aflux de resurse educaționale deschise, în format digital, profesorului

de limba și literatura română îi rămâne misiunea, deloc ușoară, de a selecta sau de a realiza acele
materiale didactice care facilitează învățarea, mai ales în contextul predării online.
În revista „ITeach: Experiențe didactice”, Olimpius Istrate, profesor la Universitatea
București, Departametul formării profesorilor, afirmă că utilizarea la clasă a propriilor resurse
sau a unora create de către alți profesori sunt modalități care „stimulează reflecția pedagogică și
dezvoltarea profesională continuă, transformă și susțin demersul didactic, contribuie la
dezvoltarea de competențe, susțin procesul de învățare”. (1 martie 2021)
În confruntarea cu platformele Facebook, Instragam și TikTok, profesorul de lectură
trebuie să găsescă cele mai inspirate resurse, astfel încât să provoace interesul copiilor pentru ora
de literatură. Am înțeles că generațiile actuale de elevi au nevoie de modalități de învățare cât
mai simplificate și cât mai atractive.
Odată cu trecerea la scenariul hibrid sau online, micșorarea timpului de predare-învățare-
evaluare a impus regândirea demersului didactic. Astfel, metoda expozitivă a fost înlocuită de
materiale digitalizate, încărcate în clasă, studiate de către elevi și discutate în timpul orei, ceea ce
a permis exersarea noțiunilor și păstrarea ritmului de lucru. În plus, accesul la platforme
educaționale interesante, precum și existența manualelor digitale au susținut demersul
educațional.
Pornind de la ideea că rolul exercițiilor de spargere a gheții este „tocmai acela de
dezinhibare a participanților care interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulți
parteneri ( se sprijină unul pe celălalt) și , desigur, reciproce” ( Ion Negreț- Dobridor, Ion-
Ovidiu Pânișoară, Știința învățării , 2005, p.224), prima platformă pe care am utilizat-o la clasa a
V-a, pornind de la momentul de activare a elevilor, de spargere a gheții, este Mentimeter
(www.mentimeter.com), o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup țintă, în timp
real. Este un instrument pentru sondaje, unde poți pune întrebarea și elevii îți răspund folosind
un telefon mobil sau orice dispozitiv conectat la internet, intoducând un cod unic de șase cifre.
Oferă feedback rapid și anonim la activitățile didactice. Am utilizat întrebări de felul „Cum te
simți azi?”, „Ce rol ți-ar plăcea să ai astăzi?”, „Pentru ce mulțumești azi?” etc.
Mai mult, platforma Mentimeter permite particularizarea exercițiilor prin Mentimeter
Quiz Competition. Profesorul creează un quiz cu exerciții de teorie literară care generează un cod
pe care îl trimite elevilor în Google Classroom sau pe grupul de WhatsApp. Elevii accesează
platforma Mentimeter și se joacă, rezolvând exercițiile din quiz. Această funcție am folosit-o în
etapa de evocare, pentru recapitularea trăsăturilor basmului.
Avantajalele acestei resurse online sunt numeroase: participarea unui număr nelimitat de
elevi, oferă feedback în timp real, conectare facilă, funcționează pe orice browser web. Pot fi
enumerate, însă, și dezavantaje: nu pot fi identificați participanții, imposibilitatea reeditării
răspunsurilor după trimiterea acestora.

40
 Una dintre cele mai eficiente metode de verificare a lecturii basmelor a reprezentat-o
utilizarea platformei educaționale Kahoot!, prin care exercițiile se transpun sub forma unui joc,
reliefând forma ludică a acestora așa cum precizează Vistian Goia: „Exercițiile gramaticale sunt,
indiscutabil, manifestări ale unor jocuri inteligente”. ( 2002, p.145)
Pot fi folosite teste deja create sau poți crea propriul test, adăugând imagini sau clipuri
video, făcându-l atractiv. Elevii răspund individual sau în echipe alese de calculator. După
încărcarea testului, se va genera un cod (pin) format din 6 – 7 cifre. Pentru accesarea testului de
către elevi, aceștia trebuie să caute pe Google, aplicația Kahoot!, să acceseze Enter kahoot
game code. Vor tasta codul primit, apoi Enter game, după care își completează numele în caseta
Nickname, iar după opțiunea Ok, go!, fiecare elev va fi înregistrat în joc și își va vedea numele
la videoproiector. Cadrul didactic verifică dacă toți elevii sunt înscriși și pornește testul prin
opțiunea Start. Prin accesarea link-ului https://create.kahoot.it/details/4b4d9a0a-9e80-4330-
b061-f3072edd58bd se va utiliza o resursă Kahoot! pentru verificarea basmelor „Prâslea cel
voinic și merele de aur”, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” și „Fata săracului cea
isteață”.
Am constatat că este un instrument de evaluare cu multiple beneficii: feedback imediat
pentru profesori și pentru elevi, creează un climat relaxant de învățare și de evaluare,
centralizarea și stocarea rezultatelor, diversificarea modalităților de evaluare.
O altă aplicație valorificată în predarea basmului este LearningApps. Ea oferă
posibilitatea de a crea o diversitate de exerciții, care pot fi inserate în orice moment al lecției.
Exercițiile (Apps) se pot alcătui simplu, urmând instrucțiunile de pe site, și sunt variate: Puzzle,
Rebus, Tabel ordonare, Jocul Milionarii, Quiz cu alegere etc. Pe lângă cele create de către
profesor ((https://learningapps.org/19870245 ), pot fi vizualizate și alte exerciții la rubrica
Răsfoiește exerciții.
Implementarea acestei metode alternative de predare a avut ca efecte directe promovarea
învățării și a predării personalizate, flexibile, stimularea entuziasmului pentru studiu într-o
atmosferă de colaborare, dar și asumarea inițiativei în procesul de învățare, oferind posibilitatea
accesării de acasă a exercițiilor imaginate de către profesori, acestea având avantajul unui
feedback imediat.
În concluzie, resursele metodice în format digital se adresează atât cadrelor didactice
care promovează învățarea interactivă, adaptată nevoilor elevilor secolului XXI, cât și celor
reticenți în valorificarea potențialului noilor tehnologii, dar care realizează că educația digitală
este o realitate greu de ignorat.
BIBLIOGRAFIE
1. Goia, Vistian: Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Cluj-
Napoca, Dacia, 2002
2. Negreț-Dobridor Ion și Pânișoară Ion- Ovidiu: Știința învățării: de la teorie la
practică, Iași, Polirom, 2005
3. Istrate, Olimpus, Resurse educaționale deschise: o posibilă grilă de evaluare, în
revista ITeach: experiențe didactice, 1 martie 2021
WEBGRAFIE
4. https://www.mentimeter.com/app
5. https://learningapps.org/myapps.php
6. https://kahoot.com/schools-u/

41
Festivalul CDIdei în cărți ediția a VII-a, 2021
Profesor Stoica Irina-Elena
Școala Gimnazială „Petre Ispirescu" București

În anul școlar 2020-2021, elevii școlii noastre au participat la ediția a VI-a a

Festivalului Național ,, CDIdei în cărți”, organizat de CCD Sibiu în parteneriat cu
Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Casele Corpului Didactic (CCD) și unități de învățământ
din județele implicate în proiect, Institutul Cultural Francez din România, Biblioteca Astra
Sibiu, Facultatea de Litere și Arte Sibiu, Asociația ECCE Educația.
Festivalul a preluat ideea unei activități cu caracter nonformal, aceea a Muzeului
Literar. Muzeul Literar este o activitate de animație de lectură în cadrul căreia elevii, în urma
lecturii unei cărți/lucrări documentare, realizează un obiect reprezentativ din acea lucrare pe
care îl prezintă publicului, ,,vizitatorilor”.
Obiectivul general al Festivalului ,, CDIdei în cărți” a fost să asigure un cadru pentru
dezvoltarea, demonstrarea și manifestarea la nivel înalt a unor competențe transversale ale
elevilor ( creativitatea, simțul artistic, imaginația, competențe TIC, de comunicare, munca în
echipă, etc.) prin intermediul structurilor info-documentare ( biblioteci școlare, centre de
documentare și de informare- CDI) și al Centrelor Județene de Excelență, utilizând animații
pentru lectură și metode ale educației nonformale.
Festivalul s-a desfășurat pe patru categorii de vârstă, școala noastră participând la
categoriile III-IV și V-VI. Pentru fiecare categorie de vârstă s-au susținut secțiuni în limba
română și lucrări în limbi moderne ( engleză, franceză, germană).
În cadrul festivalului, elevii, în echipe de câte trei, coordonați de un cadru didactic, au
ales o lucrare din bibliografia pusă la dispoziție de către organizatori și au avut de realizat
următoarele produse: fișa lucrării citite, jurnalul echipei și un ,, obiect reprezentativ”care
putea fi macheta unei secvențe importante din lucrarea citită/ filmul de prezentare a cărții (
book trailer)/ afiș de promovare a cărții, după caz.
Elevii au avut de pregătit o prezentare orală, de cel mult 10 minute, a obiectului
reprezentativ și a cărții.
Festivalul s-a desfășurat în două etape: județeană și națională.
În luna martie a anului școlar trecut, școala s-a înscris la festival, CCD București
coordonând activitățile din cadrul proiectului pe plan local. După înscrierea școlii în concurs,
am prezentat ideea copiilor care au primit-o cu entuziasm și am trecut la constituirea
echipelor, dar și la selectarea lucrărilor din bibliografia propusă de organizatori.
Înscrierea echipelor s-a făcut online, prin formular google. Au fost înscrise 10 echipe
de elevi atât de la învățământul primar, cât și de la cel gimnazial. A urmat o perioadă în care
elevii au citit lucrările propuse, au participat la întâlniri în cadrul echipelor, dar și cu
coordonatorii acestora, în vederea redactării jurnalelor de lectură în care au notat detalii
semnificative din experiențele lor de lectură. De asemenea, copiii s-au documentat pentru a
putea redacta fișa cărții care a cuprins informații despre autor, despre lucrare și despre alte
lucrări scrise de același autor. Echipele din cadrul școlii au ales diverse ,, obiecte

42
reprezentative”. Unii au optat pentru afiș, alții pentru machetă, iar prezentările finale au fost
reunite în ppt-uri pentru realizarea cărora elevii și-au exersat competențele TIC.
Lectura cărților propuse, documentarea în vederea realizării produsului final, au durat
până la mijlocul lunii mai, când s-a desfășurat etapa pe școala a festivalului, în urma căreia,
un juriu desemnat de d.na director a evaluat produsele finale și prezentările echipelor,
realizând o ierarhie a acestora în vederea desemnării participanților la etapa județeană,
organizată și jurizată de CCD București.
Juriul a fost plăcut surpins de ingeniozitatea, ineditul și creativitatea copiilor care s-au
întrecut în măiestrie. Au fost calificate 4 echipe la etapa județeană, care s-a desfășurat la
finalul lunii mai a anului școlar 2021-2022. Echipele clasificate la această etapă au prezentat
aceleași produse finale ca și la etapa pe școală.
În urma jurizării efectuate de către CCD București, echipele școlii noastre au obținut
un premiu I, un premiu II și două premii III. Echipa de pe primul loc și-a ales să citească o
carte captivantă , ,, Insula Roboților”, scrisă de Peter Brown. Echipajul a fost captivat de
povestea roboțicăi Roz, care se trezește singură pe o insulă sălbatică, în mijlocul oceanului,
fiind singura supraviețuitoare de pe navă. Roboțica știe un singur lucru: orice ar fi, trebuie să
trăiască. Cartea este plină de emoție și de suspans, iar acțiunea palpitată a fost inspiratoare
pentru copiii care au fost selectați să participe la etapa națională.
Etapa națională s-a desfășurat în prima decadă a lunii iunie, jurizarea făcându-se, de
această dată, de către organizatori și partenerii acestora. Bineînțeles că elevii noștri au
impresionat cu povestea roboțicăi, ce luptă pentru supraviețuire, și au obținut premiul I și la
această etapă. Copiii au fost fericiți că pasiunea pentru lectură, determinarea și perseverența,
munca în echipă, dar și susținerea coordonatorului, o inimoasă d.na bibliotecar, le-a adus un
asemenea succes.
La finalul concursului, după etapa națională, în cadrul școlii a fost organizată
premierea, într-un cadru festiv, a tuturor echipelor
câștigătoare atât la etapa pe școală, cât și la cea
municipală și națională.
Rezultatele așteptate ale proiectului au fost
obținute. Astfel, s-au dezvoltat competențe de lectură,
abilități practice, munca în echipă, colaborarea,
documentarea, informarea, TIC, comunicarea,
comunitatea având un rol important în promovarea
proiectului.
În urma defășurării acestui proiect, elevii și-au
exprimat încântarea, însă și satisfacția lucrului bine
făcut în echipă.
Bineînțeles că elevii au dorit să se înscrie și, în
acest an, la festival, lucru care s-a și realizat, echipele
fiind deja constituite și înscrise.
A început o nouă experiență fascinantă, o
nouă călătorie în lumea cărților și personajelor.

43
Basmul - tezaur de înțelepciune
bibliotecar Gîlea Corina
Școala Gimnazială Nr. 22 Galați

Basmele sunt precum niște comori fermecate. Fiecare poveste ascunde daruri prețioase
despre viața însăși. Fiecare basm conține în el adevăruri universale despre oameni, învăluite în
puterea magică a povestirii.
Copiii au nevoie să asculte și să trăiască aceste povești, despre acești eroi, oameni
obișnuiți, dar plini de curaj și de neoprit în drumul spre maturizare, spre împlinirea propriului
destin. Identificându-se cu eroii poveștilor, copiii se conectează cu puterea acestora, adică cu
puterea care există în fiecare dintre ei.
Basmele încântă generații întregi de copii și tineri rămând la fel de proaspete și
interesante indiferent de trecerea timpului. Copiii trec prin diferite emoții , stau cu sufletul la
gură să aștepte finalul, sperând ca lectură lor să nu se sfârșească.
Basmele românești îi fac să-și cunoască mai bine rădăcinile, tradițiile, trecutul, multe
din ele prezentându-ne imagini ale unor vremuri apuse, traiului de altă dată la sate și oriunde
pe teritoriul țării. Prin intermediul lor, copii descoperă folclorul dar și
regionalismele, îmbogățindu-și vocabularul și clădind respectul pentru trecut și istorie.
Copiii au o sete de fantastic uriașă, iar lucrul cel mai potrivit este să le dăm acces la
lumea poveștilor, unde fantezia este la ea acasă.
Biblioteca şcolară are o sarcină educativă de mare răspundere. Biblioteca şcolară se
preocupă constant de stimularea lecturii, de cunoaşterea pasiunilor şi aptitudinilor elevilor.
Activitatea bibliotecarului asigură şi implică relaţia cu cititorii, asigură o apropiere a
cărţii de copilul-elev. Interesul pentru lectură nu vine de la sine. Se formează printr-o muncă
ce se caracterizează prin voinţă, răbdare, perseverenţă.

Bibliotecarul școlar trebuie să cunoască bine cititorii prin relația cu cadrele didactice,
pentru a cunoaște preocupările, lecturile preferate și pentru a constitui categoria cititorilor
formați, permanenți ai bibliotecii și pentru a putea fi atrași în organizarea de acțiuni cu cartea.

44
 Îndrumarea lecturii elevilor este o acțiune dificilă și de durată dar cu eficacitate și
datorită numeroaselor activități proiectate, plăcute, lăsând multă libertate de acțiune și
exprimare., precum:
- organizarea de audiții de povești;
- activități de recitire, repovestire a unor povești;
- organizarea unor dramatizări, jocuri de rol;
- analiza aceluiași personaj din basme diferite;
- redarea conținutului unei povești pe baza ilustrațiilor;
- crearea unor texte pe baza imaginilor;
- dezlegarea unor ghicitori despre personajele din basme;
- notarea într-un jurnal a impresiilor personale față de povestea citită;
Efectul educativ al dezbaterii unei cărți constă în schimbul viu de păreri al cititorilor.
Se pot dezbate și doar unele episoade legate de o temă anume, o faptă eroică, un act de curaj.
Ceilalți colegi pot fi antrenați să povestească episoade analoage din alte opera. Astfel, elevii
sunt stimulați să citească lucrarea respectivă sau să aibă capacitatea de a răspunde facil la una
dintre întrebările:
- Ce ai fi facut tu în locul personajelor?
- Cum crezi că se va termina basmul?
- Poți să inventezi un alt sfârșit?
- Poți să repovestești lectura?
- Iți amintește această povestire de cineva anume?
Basmele reprezintă o alfabetizare culturală, trebuind să facă parte din bagajul de
cunoșțințe al unei educații sănătoase, cu rădăcini adânci. Ele sunt parte fundamentală dintr-o
copilărie armonioasă și completă, familiarizarea cu diverse emoții puternice într-o ambianță
sigură, familiară.

Cine a fost vrăjit o dată de această ”magie” va rămâne pentru totdeauna dornic de
încântările ei, va căuta să le reînnoiască. Și atunci va citi, va citi mereu. Cine știe să trezească
gustul lecturii, a sădit o sămânță vitală a culturii care va înflori mereu în cursul vieții.

45
Și v-am spus povestea așa...
Profesor RAMONA PITICARI
Liceul Teoretic “Dunărea” Galați, Județul Galați

Cursul opțional „Literatura ... altfel ” și-a propus să-i provoace pe elevii de clasa a
VI-a să descopere noi texte aparținând literaturii
contemporane române sau universale, apelând la
o serie de strategii didactice care să faciliteze
dezvoltarea gustului pentru lectură și încurajarea
elevilor spre a parcurge traseul de la cititorul
inocent la cititorul competent, dar și ancorarea în
realitatea imediată.

Unul dintre modulele cursului opțional,

Călătoria, oferă întâlnirea cu lumea basmului,
astfel că legătura cu proiectul educațional
„Comorile basmelor românești” s-a făcut firesc,
iar învățarea on-line ne-a dat ocazia să
reinterpretăm basmul prin intermediul
aplicațiilor și al instrumentelor digitale.
Dintre textele propuse, am ales basmul
modern „Și v-am spus povestea așa. Aventurile
cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși” scris
de Florin Bican. Cartea propune, de fapt, o
reunire ingenioasă a unor personaje, a tiparului
narativ, a unor probe și a unor motive literare din basmele arhicunoscute „Povestea lui Harap-
Alb”, „Aleodor Împărat”, „Făt-Frumos cu părul de aur”, „Făt-Frumos din lacrimă”. Autorul
valorifică categoria estetică a fabulosului care se remarcă atât la nivelul construcției
personajelor, cât și al firului narativ, dar o împletește cu aspecte ce țin de epoca
contemporană, presărându-și relatările cu mult umor, după cum reiese și din titlurile
capitolelor: A fost oriunde ca niciunde, Să vezi și să tot crezi. Se remarcă și prezența
formulelor specifice care constituie atât o particularitate a basmului, cât și un element cheie în
organizarea textului. În plus, cartea conține și secvențe parafrazate din operele „Luceafărul”
de Mihai Eminescu, „Hanu Ancuței” de Mihail Sadoveanu, „Peripețiile Alicei în Lumea
Oglinzii” de Lewis Carroll sau „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga.
În carte, lumea basmelor românești este văzută ca o familie, în care toți eroii copilăriei
(Harap-Alb, Aleodor Împărat, Făt-Frumos, Sf. Duminică) și antieroii locuiesc într-un plan
temporal comun, împreună cu caii înzestrați cu puteri miraculoase. Aceștia sunt cei care
repovestesc istoriile bine-cunoscute – după cum indică și a doua parte din titlul cărții
„Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși”.
Voi descrie în cele ce urmează, modelul de lectură, o întâlnire cu textul, pe care l-am
propus elevilor de clasa a VI-a. Apropierea de sensurile multiple ale operei s-a realizat

46
progresiv, în manieră ludică, strategiile urmărind receptarea autentică a textului lui Florin
Bican. O primă etapă a presupus verificarea procesului de înțelegere a textului citit, avându-se
în vedere extragerea informațiilor esențiale și de detaliu. Aceasta s-a realizat prin intermediul
aplicației Kahoot și prin completarea unei fișe de lectură. A doua etapă a constat în re-lectura
textului, elevii învățând să răspundă și să-și pună întrebări pe baza textului, să reflecteze la
semnificațiile acestuia. Strategia utilizată a fost jurnalul cu dublă intrare, aceasta contribuind
la procesul de înțelegere și de interpretare a textului. Ultima etapă a descifrării mesajului
operei, post-lectura, a presupus ieșirea din universul ficțional, scrierea despre text, și a constat
în realizarea unor sarcini de lucru, după cum urmează: 1. Scrie un text narativ în care să-ți
imaginezi că l-ai întâlnit pe unul dintre personajele din basm. 2. Realizează un desen/ o
posibilă copertă a cărții studiate. 3. Ia un interviu autorului, în care să prezinți cititorilor
sursele de inspirație ce au stat la baza scrierii cărții. 4. Imaginează un alt deznodământ pentru
cartea citită.
Concluzionând, scopul meu a fost acela de a readuce în atenția elevilor lumea basmului,
de a stimula gândirea participativă a acestora, de a-i pune în situația de a se angaja într-un
dialog între ei, cu ei înșiși, dar și cu textul sau chiar cu autorul acestuia.

Basmele – mijlocul ideal de

dezvoltare a creativității
Profesor Gavril Simona – Cătălina
Școala Gimnazială Nr. 1 Sulița, Județ Botoșani

Într-o perioadă în care lectura este ultimul refugiu al copiilor, descoperirea comorilor
ascunse în textele folclorice este un mijloc de a-i atrage în lumea minunată a creațiilor
populare, de a descoperi inteligența pură a omului obișnuit, a omului care își pune sufletul pe
tavă într-o creație care îl definește.
Făcând elevilor mei cunoscute basmele populare românești,
i-am determinat să descopere mai mult, să evadeze în lumea zmeilor,
a Feților – Frumoși și a Ilenelor Cosânzene. Am visat împreună că
locuim în castele, că ne înfruptăm cu poftă din merele de aur, că
încercăm să ajutăm și noi personajele pozitive să triumfe.

Au participat la activități de lectură în spații diferite, în

momente diferite ale lecțiilor sau activităților extracurriculare, au
învățat să-și susțină ideile, să pună întrebări, să creeze lumi, să
realizeze conexiuni.

47
Dar cel mai mult ne-au ajutat basmele în dezvoltarea imaginației. Am învățat fiecare dintre noi
să „vedem” zmeii, zgripsoroaicele, balaurii și tot felul de personaje fantastice care ne-au pus
serios imaginația la încercare !
Cel mai dificil a fost atunci când am depășit granițele literaturii populare românești
și am făcut cunoștință cu alte personaje, total diferite de ce ne imaginaserăm noi pâână
atunci : troli, zâne etc.

În
încercarea de a descoperi cea mai veridică imagine a trolilor, am realizat un concurs de
desene. Au rezultat cele mai simpatice și mai originale figuri. Am zâmbit, i-am invitat în
activitățile dar și în compunerile noastre. Le-am realizat cărți de identitate și pașapoarte, le-am
întemeiat familii, i-am considerat „de-ai noștri”.

Toate aceste exerciții sunt menite să dezvolte imaginația, creativitatea, dar și să

atragă copilul spre lectură, să îl facă din ce în ce mai curios să descopere noi și noi lumi, noi și
noi personaje, noi și noi modalități de a face ca binele să învingă răul.

48
Pelerinaj prin basme
Profesor Cǎruceriu Lidia
Şcoala Gimnazialǎ ,,Leon Dǎnǎilǎ" Darabani, Judeţul Botoşani

...... A fost odatǎ ca niciodatǎ un mare proiect ,,Comorile basmelor romȃneşti" care s-a
lǎrgit continuu....

Un episod provocator din acest an a fost implicarea ȋn proiectul ,,Comorile basmelor

romȃneşti" aflat la a VIII-a ediţie. Aceastǎ implicare a fost o cǎlǎtorie fascinantǎ, ce poartǎ
pecetea fantasticului alǎturi de personajele: Hoţu Ȋmpǎrat, Tei-Legǎnat, Voinicul -Şarpe,
Crȃncu, vȃnǎtorul codrului, ȋntreaga cohortǎ de feţi- frumoşi, cai nǎzdrǎvani, ȋmpǎraţi şi fete
de ȋmpǎraţi. Pot spune cǎ a fost o cǎlǎtorie ȋn care am trǎit emoţii, am descoperit firescul,
umorul şi vraja povestirii.

Pornind de la ideea cǎ idealul şcolii romȃneşti include şi asumarea unui sistem de

valori necesare pentru implicarea şi dezvoltarea personalǎ, consider cǎ prin participarea
elevilor la acest concurs am reuşit sǎ dezvolt atitudini pertinente care permit deprinderea unor
valori: cultivarea respectului, iubirea pentru naturǎ, familie, asumarea riscurilor, empatia,
deschiderea spiritualǎ, pe care le propun ca fiind cuvȃntul cheie.

,, Oamenii sunt mereu alţii, nevoile lor se pot schimba şi obiectele care sǎ le
satisfacǎ pot sǎ disparǎ sau sǎ se ascundǎ. Rǎmȃne ȋntr-acestea ceva permanent, şi anume
valoarea, ca expresie idealǎ a unui acord ȋntre eu şi lume care poate fi oricȃnd realizat"

( Tudor Vianu, Originea şi valabilitatea valorilor,1973)

Cǎlǎtoria ȋn lumea basmelor nu s-a rezumat doar la rǎfoirea şi lectura unor file, ci a
urmǎrit şi aspectul practic al valorificǎrii lecturii şi muncii cu cartea. Astfel, elevii şi-au
dezvoltat aptitudinile organizatorice, au reuşit sǎ ȋntrezǎreascǎ un mod ȋn care lectura poate
constitui fundamentul pentru acţiuni ce depǎşesc sfera teoretizǎrii cu care erau familiarizaţi,
pǎtrunzȃnd pe un tǎrȃm ȋn care iniţiativa poate fi generatoare de reuşitǎ personalǎ.

Ȋn cadrul activitǎţilor propuse am accentuat secvenţe de comprehensiune şi

interpretarea basmelor, ȋntrebȃndu-i pe elevi despre situaţii şi personajele care i-a impresionat,
pe care le apreciazǎ ȋn mod deosebit justificȃnd rǎpunsurile. Ȋn basme existǎ şi personaje
negative, care au stȃrnit repulsie unor elevi cu privire la atitudine, comportament şi totodatǎ
au formulat o judecatǎ de valoare argumentȃnd viziunea asupra lumii ori posibilitatea de a
retrǎi ȋn realitate fapte evocate ȋn spaţiile imaginare din basmul studiat.

49
 Basmele pot fi o sursǎ de fericire deoarece am observat cǎ elevii au parcurs cu interes
bibliografia, ȋncǎ trǎiesc cu intensitate alǎturi de eroi, bucurȃndu -se cȃnd aceştia depǎşesc
probele la care sunt supuşi şi ȋntristȃdu-se cȃnd aceştia au de suferit.

Publicarea basmelor elevilor a contribuit la dezvoltarea personalitǎţii acestora creȃndu-

se o atmosferǎ de adevǎratǎ competiţie pentru realizarea unor basme ȋn conformitate cu
propria lor individualitate şi originalitate.

Activitatea de creaţie stimuleazǎ valorificarea aptitudinilor, a vocaţiei, a talentului,

ȋncurajȃnd competiţia, asumarea de responsabilitǎţi, comunicarea, abordǎrile bazate pe
iniţiativǎ şi imaginaţie, dȃndu-le elevilor sentimentul realizǎrilor ȋmplinite. Geniile se nasc
rar, dar o sǎmȃnţǎ de talent poate fi ȋn oricare dintre noi. Ea trebuie descoperitǎ, semǎnatǎ şi
ȋngrijitǎ pentru ca mai tȃrziu sǎ ajungǎ sǎ rodeascǎ.

50
 PROIECT DE LECŢIE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GRIGORE MOISIL”, GALAȚI

PROFESOR: ACASANDREI CRISTINA -ECATERINA
CLASA: a V- a A
OBIECTUL: limba şi literatura română
TEMA LECŢIEI: Prâslea cel voinic și merele de aur. Interpretarea textului
TIPUL LECTIEI: mixt
DURATA: 50 minute
COMPETENŢE SPECIFICE
1.2 identificarea informaţiilor dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un discurs oral;
3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
4.1 redactarea unor lucrãri scurte pe o anumitã temã, urmãrind un plan;
4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.
COMPETENȚE DERIVATE (OBIECTIVE OPERAŢIONALE)
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
Cognitive
OC1- să ordoneze întâmplările selectate din text în ordine cronologică;
OC2- să identifice momentelor subiectului în textul dat;
OC3- să precizeze spațiului și timpului desfășurării întâmplărilor;
OC4- să prezinte întâmplările reale și fantastice din text;
0C5- să clasifice personajele în pozitive/negative, reale/supranaturale, principale/secundare;
OC6- să identifice obiectele magice, numerele simbolice întâlnite în text.
Afective
OA1- să participe activ și afectiv la lecție.
RESURSE
materiale: fișe de lucru, planșe.
procedurale: conversația, expunerea, povestirea, pagina de jurnal, descoperirea dirijată, harta povestirii.
forme de organizare: frontal, individual.
Bibliografie
a) metodică: Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002
b)didactică : Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas,
București, 2009;
c) ştiinţifică: Sandu Elena, Compunerile școlare pentru gimnaziu, Editura Polirom, Iași 2009
d) oficiale: - M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba și literatura română clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2009.
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor OB Du Resurse Resurse Forme de
OP rata mate-riale procedurale organizare
Moment Creez condiţiile necesare desfăşurării Numesc posibilii elevi absenţi. 2’ Conversația Activitate
organizatoric activităţii, solicit prezenţa. Pregătesc materialele necesare frontală
orei de limba și literatura română.
Verificarea Verifică tema pentru acasă. Prezintă lucrarea realizată acasă : 7'
temei și a Face observații cu privire la lucrările un desen care să reprezinte o
cunoştinţelor elevilor. secvență din basmul citit sau un Conversația Activitate
anterioare Adresează elevilor întrebări despre personaj. Explicația frontală
lecția pe care au pregătit-o pentru astăzi. Ora trecută au citit fragmentul din
manual din basmul Prâslea cel
voinic și merele de aur.

Captarea Cere elevilor să completeze o pagină de Elevii ascultă explicațiile primite, 4' Jurnalele Pagina de Activitate
atenției jurnal : apoi realizează sarcina propusă. elevilor jurnal individuală
Aspectul din text care m-a impresionat / .
De ce m-a impresionat

Anuntarea Anunţă elevii că în această lecţie vor Notează titlul în caiete. 2' Explicația
temei şi a discuta pe marginea textului Prâslea cel
obiectivelor voinic și merele de aur, identificând
momentele subiectului, personajele,
întâmplările reale și cele fantastice,
obiectele magice.
Notează titlul la tablă.
Transmiterea Penrtu a verifica dacă elevii au înțeles
noilor textul citit cu o oră în urmă, profesorul Așază ideile date în ordine 26'
informaţii trasează elevilor următoarea sarcină : cronologică apoi le asociază OC1 Conversația
Așază în ordine cronologică următoarele momentelor subiectului.
idei principale :
1. Numai Prâslea are curaj să coboare pe Expozițiunea : 4
tărâmul celălalt. Intriga : 10, 7
2. Este adus pe pământ de zgripsoroaică, Desfășurarea acțiunii : 3, 12, 5, 1, Exercițiul
drept mulțumire că i-a salvat puii de la 8, OC2 Conversația Activitate
moarte. Punctul culminant : 11, 2, 6. frontală
3. Prâslea se pregătește să-și încerce și Deznodământul : 9 Povestirea
el norocul cu prinderea hoților merelor
de aur.
4. Un împărat are în grădina sa un măr
care face mere de aur. Învățarea
5. Împreună cu frații săi pleacă în prin
căutarea hoțului. descoperire
6. Voinicul se angajează ucenic la
argintar și face obiectele cerute de fata
cea mică.
7. Mulți voinici încercaseră să prindă
hoțul, dar nu reușiseră.
8. Se luptă cu zmeii, eliberează fetele și
transformă palatele zmeilor în mere.
9. Frații sunt pedepsiți de Dumnezeu, iar
Prâslea se căsătorește cu fata cea mică și
moștenește împărăția.
10. Împăratul nu mâncase niciodată din
mere, pentru că erau furate când
începeau să se coacă.
11. Invidioși, frații vor să-l piardă pe
mezin și dau drumul frânghiei, în loc să-
l scoată din prăpastie.
12. Reușește să-l rănească pe hoț și îi
duce tatălui merele dorite.
Se stabilesc momentele subiectului.
Se realizează, în continuare, harta
povestirii. Profesorul dirijează discuția :

Când se petrec întâmplările prezentate?

 Ce sens are expresia „odată ca
niciodată”?
Unde se desfășoară întâmplările? Cum
se face trecerea de pe un tărâm pe
celălalt? Revedeți pasajele descriptive și La indicațiile profesorului, elevii
spuneți cum vă imaginați tărâmul notează pe o foaie de flip-chart: 0C3 JFProblema Activitate
celălalt. Ce personaje și ce obiecte personajul principal al operei; tizarea frontală
aparțin fiecăruia? Observăm că cele două tărâmuri și elementele
personajele fantastice pătrund cu caracteristice fiecăruia,
ușurință din lumea cealaltă în lumea întâmplările reale și cele
reală, pe când în sens invers doar fantastice, personaje care pot
Prâslea reușește deoarece este înzestrat exista și în realitate și personajele 0C4
cu puteri neobișnuite. care aparțin lumii basmului,
Care sunt ființele care îl ajută pe Prâslea clasificarea personajelor :
și care sunt dușmanii acestuia? pozitiv/negativ,
Care sunt obiectele de care se ajută principal/secundar, obiectele
pentru a reuși să să îndeplinească ceea miraculoase OA1
ce și-a propus.
Fixarea Adresează elevilor următoarele întrebări Elevii răspund la întrebările 0C5 Conversația Activitate
cunoştinte- : profesorului și completează fișa Explozia frontală
lor Cu care dintre personajele textului ai de lucru. OA1 5' stelară
vrea să semeni? De ce?
Ce ai fi făcut în locul lui Prâslea, odată
revenit în lumea sa?
Care sunt valorile pe care le pune în
evidență acest basm?
Tema pentru Ca temă, elevii vor avea de rezolvat Elevii își notează tema pentru 2' Aprecierea Frontal
acasă. exercițiile 3, 4 pag. 198 din manual. acasă. verbală individual
Explicația