TIBERIU ROȘU

PĂRINTELE EVMENIE MORARU

ÎN ARHIVELE C.N.S.A.S.

1
Foto coperta 1 - a autorului realizată de Dumitru Mititelu

Corector: Cristina Bortaș

Tehnoredactare: Elena Preda

Coperta: Andra Podina

Editura Oscar Print

B-dul Regina Elisabeta nr. 71, sector 5
Pentru comenzi: tel.: 021 315.48.74
Mobil: 0722.308.859
E-mail: secretariat.oscarprint@gmail.com

Pentru comenzii: www.oscarprint.ro

ISBN 978-973-668-509-5

Copyright © OSCAR PRINT pentru prezenta ediţie București, 2019

2
 Dedic această carte, fundamentată pe arhivele C.N.S.A.S.,
fiicelor mele, Taisia și Agata-Parascheva, spre a le fi dovadă
palpabilă în drumul vieții lor, căci jertfa celor ce-au pătimit
în gulagul românesc sunt modele de biruință asupra
nedreptății acestei lumi.

3
4
 CUPRINS
Nota autorului ........................................................................................................................................ 7

Prefață, Constantin Bălăceanu Stolnici ................................................................................................... 9

Anul Domnului MCMXXXVII – 1937 .................................................................................................. 11

Anul Domnului MCMXXXVIII – 1938 ................................................................................................. 16

Anul Domnului MCMXLI – 1941 ......................................................................................................... 19

Anul Domnului MCMXLII – 1942 ........................................................................................................ 22

Anul Domnului MCMXLIII – 1943 ....................................................................................................... 26

Anul Domnului MCMXLIV – 1944 ....................................................................................................... 28

Anul Domnului MCMXLV – 1945 ........................................................................................................ 34

Anul Domnului MCMXLVII – 1947 ...................................................................................................... 37

Anul Domnului MCMXLVIII – 1948 .................................................................................................... 44

Anul Domnului MCML – 1950 .............................................................................................................. 55

Anul Domnului MCMLI – 1951 ............................................................................................................ 64

Anul Domnului MCMLII – 1952 ........................................................................................................... 66

Anul Domnului MCMLIII – 1953 ......................................................................................................... 84

Anul Domnului MCMLIV – 1954 ......................................................................................................... 87

Anul Domnului MCMLV – 1955 ........................................................................................................... 98

Anul Domnului MCMLVI – 1956 .......................................................................................................... 123

Anul Domnului MCMLVII – 1957 ........................................................................................................ 138

Anul Domnului MCMLVIII – 1958 ....................................................................................................... 151

5
Anul Domnului MCMLVIX – 1959 ....................................................................................................... 163

Anul Domnului MCMLX – 1960 ........................................................................................................... 166

Anul Domnului MCMLXI – 1961 ......................................................................................................... 169

Anul Domnului MCMLXII – 1962 ........................................................................................................ 176

Anul Domnului MCMLXIV – 1964 ....................................................................................................... 186

Anul Domnului MCMLXV – 1965 ........................................................................................................ 196

Anul Domnului MCMLXVI – 1966 ...................................................................................................... 212

Anul Domnului MCMLXVII – 1967 ..................................................................................................... 214

Anul Domnului MCMLXXI – 1971 ....................................................................................................... 217

Anul Domnului MCMLXXII – 1972 ...................................................................................................... 220

Anul Domnului MCMLXXIII – 1973 .................................................................................................... 222

Anul Domnului MCMLXXV – 1975 ..................................................................................................... 224

Anul Domnului MCMLXXX – 1980 ..................................................................................................... 228

Anul Domnului MCMLXXXI – 1981 .................................................................................................... 230

Anul Domnului MCMLXXXVI – 1987 ................................................................................................. 232

ÎN LOC DE POSTFAȚĂ ......................................................................................................................... 234

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 236

ANEXĂ ..................................................................................................................................................... 237

6
 NOTA AUTORULUI

Î
n luna decembrie a anului 2019 se împlinesc 30 de ani de când martirii poporului român,
de ieri, de azi și de peste veacuri, ne-au lăsat moștenire, celor care am fost contemporani cu
jertfa lor, dorința unei identități spirituale, tradiționale și morale libere.
Sub greutatea tăvălugului roșu, identitatea noastră creștină bimilenară a fost greu încercată.
Martirii închisorilor comuniste întregesc panteonul jertfei fără de sfârșit, a unei întregi generații care
ne-a arătat prin propriul ei exemplu că dragostea de biserica strămoșească, de glie, de familie și de
tradiție reprezintă înalta demnitate la care alții pot doar spera.
În întreg gulagul românesc, bagatelizarea chipului lui Hristos din om, dezumanizarea tuturor
păturilor sociale: a intelectualității, a clerului, a membrilor marcanți ai partidelor istorice, făcea parte
din fișa postului fiecărui reeducator. Cu fiecare deținut politic bătut, schingiuit, torturat, distrus
psihologic, dezumanizat, a rămas peste veacuri modelul viu de demnitate și jertfă absolută; prin
răbdarea suferinței lor, au devenit martirii veacului nostru.
În fața ochilor contemporaneității, ai celor ce citesc această carte, este expusă tragica viață a unui
preot ortodox român, care, ca mulți alți deținuți politici ai închisorilor comuniste, a suferit pe nedrept,
a pătimit, dar, mai cu seamă, a răbdat până la sfârșit... sfârșitul cortinei de fier.
Cartea urmează o cronologie istorică strict legată de perioada de opresiune asupra clerului
ortodox român, cu precădere, o radiografie a suferințelor părintelui Evmenie Moraru. Din acest motiv,
cronologia anilor se întrerupe în câteva perioade distinctive, întrucât nu se găsesc arhive concludente
cercetării noastre. În aceeași notă sumbră, am ținut să tehnoredactăm cu de-amănuntul fiecare arhivă
prezentată în fotocopie, așa cum a fost transmisă, cu greșelile de ortografie aferente, cu incerta conexiune
a frazelor, cu limbajul de lemn al turnătorilor ș.a.m.d., pentru a introduce cititorul în realitatea meschină
a acelor vremuri de uzurpare identitară.
Preotul Evmenie Moraru rămâne un simbol peste timpul palpabil, nu doar al parohiei Stejaru,
unde a slujit până în Sfânta noapte a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, 10.04.1999, când a plecat să
prânzească euharistic în împărăția cerurilor, ci, și pentru întregile generații care au urechi de auzit și pot
înțelege că piatra de temelie a libertății spirituale a fost așezată la poalele identității noastre românești.
7
 Preotul Evmenie a dus pe umerii săi povara unei întregi generații, a avut prilejul să înțeleagă
temnița nu ca un chin îngrozitor, păzită de cerberi bipezi, ci ca o binecuvântare, un simbol al smereniei
și al pocăinței față de atrocitățile din a doua jumătatea a veacului al XX-lea.
Astăzi, când privim linia orizontului nostru sufletesc, acolo unde se îmbină dragostea de neam
cu credința în Dumnezeu, lăcrimăm peste amintirea suferințelor celor care și-au pus trupul lespede la
geneza unor noi generații.
Să nu se uite că nouă ne pasă de jertfa lor!
Preot Tiberiu Roșu

8
 PREFAȚĂ

D
umnezeu a voit ca generația mea să fie contemporană cu ororile înfăptuite de dictaturile
de dreapta și dictaturile de stânga ale Europei sec. al-XX-lea. Destinul a decis să fiu
contemporan cu cumplitele grozăvii din gulagul bolșevic și ale holocaustului nazist.
Soarta, mi-a oferit, mizerabilul privilegiu de a asista la nimicirea elitelor noastre și la instalarea teribilei
terori comuniste în România postbelică, realizate la porunca lui Stalin și a complicilor săi și aplicată
de cozile noastre de topor, dar, mai ales de schingiuitorii venetici trimiși aici din instituțiile specializate
ale sinistrului imperiu proletar, care a luat locul celuilalt imperiu – tot antiromânesc – al Romanovilor,
care, se lăuda cândva, că va lăsa românilor numai ochii ca să plângă.
Cu mare tristețe constat că cei din zilele acestea sunt din ce în ce mai puternic învăluiți de pânza
indiferenței și a uitării, țesută cu grijă de măsluitorii istoriei, tolerați cu cinism de cei ce ne conduc
cu un prea mare dispreț față de adevărurile trecutului nostru. Uitarea așternută asupra chinurilor și
distrugerii morale dar și biologice a mucenicilor neamului nostru din a doua jumătate a veacului al
XX-lea este echivalentă cu o nedreaptă, a doua, omorâre a lor.
De aceea trebuie să mulțumesc călduros și cu admirația cuvenită prietenului meu de suflet Pr.
Tiberiu Roșu, paroh al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena – Stejaru din comuna Ion Creangă
aflată în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, pentru că și-a luat sarcina și a dus-o până la capăt,
de a readuce în amintirea noastră viața și suferințele Părintelui mucenic Evmenie Moraru. Trebuie
să mulțumesc și Editurii Oscar Print condusă de inimoasa doamnă Angelica Moldovan, pentru că a
editat această carte în condiții remarcabile. Lucrul este cu atât mai meritoriu cu cât e vorba de un preot
ortodox. La noi mulți pseudo-intelectuali au bagatelizat personaje remarcabile ale spațiului cultural-
religios românesc, cu precădere cel ortodox, prin condamnarea la o veșnică uitare sau minimalizare a
suferințelor îndurate.
Cartea de față, la care adaug cu mult drag aceste rânduri, nu este un simplu pamflet evocator și
protestatar. Nu este o lucrare de scandal sau un fel de literatură de tip tabloid așa cum ne-am obișnuit
să citim în vremurile noastre. Este vorba de un studiu serios fundamentat pe o cercetare minuțioasă
și de specialitate la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.). În calitate de
cercetător extern, Părintele Tiberiu scoate la lumina contemporaneității, dramele, suferințele, înjosirile,

9
umilințele, suferite de deținuții politici în perioada nefastă a regimului comunist. Din paginile
îngălbenite ale arhivelor, Pr Tiberiu realizează o frescă zguduitoare despre martirajul impus unor
nevinovați, martiraj care are la bază o motivație sadică, perversă, de a pricinui chinuri și omoruri
inutile și nejustificate, profund nedrept acoperite de o odioasă mascaradă judiciară, care, astăzi a fost
uitată de prea mulți. Arestarea, judecarea, condamnarea și încarcerarea preotului Evmenie, ca de altfel
ca și a marii majorități a deținuților politici s-au făcut la ordinul conducerii de Stat și de Partid și s-au
bazat pe dosare măsluite, probe falșe, mărturii mincinoase și speculații răuvoitoare. În acest context
membrii clerului și monahismului ortodox au avut, în general, soarta aprioric pecetluită, ceea ce din
păcate se uită.
Cartea de față reprezintă mai mult decât o biografie a unui preot de țară de prin părțile Moldovei,
ea reprezintă făclia ce-a fost ascunsă zeci de ani sub obroc (Mt. V/15), și, prin strădania sisifică a Părintelui
Tiberiu, a ieșit să lumineze nu numai întreaga comunitate stejăreană ci și cititorii de pretutindeni.
Cartea aceasta este – cum se zice în lumea academică – un studiu de caz (care s-a repetat din nefericire
de mii și mii de alte ori rămas sub giulgiul uitării).
Părintele Evmenie Moraru, a fost unul dintre supraviețuitorii închisorilor comuniste, unul dintre
martirii atrocităților petrecute dincolo de pereții reci ai gulagului românesc, unde schingiuitorul cerber
roșu, mereu flămând, se înfrupta nesățios din credința, amintirile, libertatea și suferința deținuților
politici.
Ordinea cronologică a evenimentelor expuse de autor, introducerea fiecărui capitol în
evenimentele notabile ale vremii, explicarea și adnotarea fiecărui dosar din arhivele: Informative, de
Rețea, Personale, S.I.E., ș.a.m.d., relevă profesionalismul studiilor făcute de autor în domeniul dificil
și încă necunoscut al cercetării Istoriei Comunismului din România. Totodată repară o nedreptate (de
multe ori neîntâmplătoare) căci, oferă posibilitatea celor neinițiați, dar și profesioniștilor în domeniu,
să cunoască mai bine că în rândul Bisericii noastre Ortodoxe strămoșești, au existat creștini, teologi,
preoți și ierarhi, care nu s-au lepădat de credința în Mântuitorul Iisus Hristos, în acele momente de
grea încercare și au optat pentru martiraj.
Această radiografie publică, readuce la viață pentru noi, trăitorii veacului al XXI-lea, ideea că
libertatea religioasă, de opinie și culturală s-a realizat prin jertfa acestor martiri ai veacului trecut.

Constantin Bălăceanu-Stolnici

Membru de Onoare al Academiei Române

10
 ANUL DOMNULUI MCMXXXVII
1937

REPERE ISTORICE
– 31 ianuarie: 31 de oameni sunt executați în Uniunea Sovietică pentru ,,Troțkism”1.
– 21 martie: ,,Enciclica Mit brennender Sorge” emisă de Papa Pius al XI-lea condamnă nazismul.
– 10 aprilie: Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de
membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-
Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.
– 17 noiembrie: Noul guvern condus de Gheorghe Tătărescu dizolvă Parlamentul și stabilește alegeri pe
20 decembrie.
– 22 noiembrie: La ședința Comitetului P.N.Ț., Ion Mihalache predă șefia partidului lui Iuliu Maniu, care
încearcă coalizarea forțelor de opoziție.
– 25 noiembrie: Iuliu Maniu, împreună cu Gheorghe Brătianu încheie un pact de neagresiune cu Garda
de Fier. Gestul lui Maniu a fost contestat și dezaprobat de protipendada vremii.
– 20 decembrie: Alegeri pentru Parlament. Partidul ,,Totul pentru Țară” câștigă poziția a treia, cu 66 de
locuri în legislativ. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal și numește premier pe Octavian Goga.
Va fi ultimul guvern dinainte de dictatura regală. Guvernul se bucura de prezența a două mari personalități în
epoca - ministrul apărării este Ion Antonescu şi Ministrul de Interne este numit Armând Călinescu.
– Prințul Nicolae, fiul reginei Maria şi a regelui Ferdinand, este decăzut din drepturile sale de membru al
familiei regale printr-un decret regal ca urmare a căsătoriei cu Ioana Doletti. Statutul Casei Regale nu permitea
decât mariaje cu membri ai caselor regale europene. Nicolae şi-a continuat viața alături de Ioana sub numele de
Nicolae Bârna.
*

1
Troțkism este o teorie a marxismului așa cum a fost formulată de Lev Troțki. Termenul este uneori folosit în mod inexact ca să
denumească diferite curente politice care se pretind în tradiția marxistă și care se opun atât stalinismului cât și capitalismului. Troțki
a apărat ideea revoluției proletare, așa cum a definit-o în teoria sa despre revoluția permanentă și a adus argumente că în țările în care
revoluția burghezo-democratică nu a triumfat deja, (cu alte cuvinte, în țările în care nu s-a introdus democrația capitalistă, așa cum
era Rusia înainte de 1917), era necesar ca proletariatul să preia din mers țelurile și ale acestei revoluții burgheze și să le transforme în
sarcini permanente, prin ducerea la îndeplinire a sarcinilor revoluției sociale, (a revoluției „socialiste” sau „comuniste”), într-un proces
neîntrerupt. Troțki credea că noul stat socialist nu va fi capabil să facă față presiunilor țărilor capitaliste ostile dacă nu vor izbucni repede
revoluții socialiste și în alte țări. Această teorie a fost avansată în opoziție cu poziția facțiunii staliniste din partidul comunist care susținea
că poate fi construit în Uniunea Sovietică „socialismul într-o singură țară”.

11
 A
nul 1937 reprezintă actul princeps în lungul șir al documentelor Informative, Penale și de
Rețea, ce-l vizează pe părintele Evmenie2 Moraru.
Prin Comunicatul nr. 8437 din 30.03.1937 a Legiunii de Jandarmi Roman se face
cunoscut că în noaptea că în noaptea de 20-21 Martie a.c. un număr de 16 legionari majoritatea din orașul
Roman, iar câțiva din comune Carol I3 , sub comanda lui Tudorică Nae au plecat izolați în satul Ayereştii de Jos în
vizită le preotul Emil Moraru simpatizant al partidului „Totul pentru Țară" şi cari au fost găsduiți de locuitorii
Gheorghe Hululei, Gherasim Gh, David și Ioan Hululei membri identificați în acest, partid.
Duminică 21 Martie a.c. au mers la biserică, iar după slujbă au luat masa la preotul Emil Moraru. Nu
s’au ținut cuvântări.
Legionarilor din satul Avereştii de Jos le-au lăsat un exemplar din cântecul „Răsbunarea lui Stelescu", scris
de mână, pentru a fi învățat de aceștia. La case preotului Emil Moraru s’a ținut o consfătuire unde au hotărât ca
după sărbătorile Paștelui să reînceapă lucrul la tabăra de muncă ce a funcționat in acel sat, anul trecut, pentru a
se fabrica cărămidă. Pentru a masca reînființarea taberei de muncă, au hotărât a face acte de angajament pe baza
cărora să dovedească că lucrează în favoarea obștiei satului Avereştii de Jos cu plată, pentru construirea cărămizii
necesară construcției unei clopotnițe la cimitir şi a unei case parohiale.
La orele 13 au plecat in liniște.
Se menționează că din informațiuni, legionarii din județul Roman vor mai face vizite pe la diferiți membri
ai partidului din județ, în fiecare Sâmbătă, cu plecarea din Roman la orele 21. S'au luat măsuri de supraveghere
şi împiedecarea manifestaţiunilor. Totodată Legiunea de Jandarmi Roman de comun acord cu d-ni Prefect al
Județului, Procuror al Tribunalului şi Politia Roman au hotărât ca la prima eşire din oraş să li se facă percheziții
corporale şi concomitent percheziții domiciliare in scopul de a se ridica uniformele şi armele ce eventual s’ar găsi
pentru a fi deferiţi justiției, aceasta in conformitate cu ordinul Dvs4.

2
Eumenie, prenume moștenit din greacă, Ευμένης (Evménes), prin filieră latină, Eumenes, nume al cunoscutului general al lui Alexandru
cel Mare (Machedon), dar și al mai multor regi ai Pergamului. În Sinaxar (18 septembrie) este atestat cu numele Sf. Eumenie sau Evmenie,
un Sfânt originar din Grecia, din cetatea Raxos. Unii biografi îi tălmăcesc numele prin sensul de ,,milostiv”. A trăit între anii 550-600.
S-a născut într-o familie nobilă, de aceea este bine educat și instruit și a rămas cu avere multă, pe care a împărțit-o săracilor, el alegând
calea desăvârșirii prin cumpătare și rugăciune. Curând, se face cunoscut prin lumina harului și este ales episcop al Gortinei. În această
calitate a călătorit la Roma, unde predică mult și cucerește, prin elocvență și minuni, o mulțime de adepți, pe care îi aduce la lumina
învățăturii lui Iisus Hristos. De aici pleacă la Tebaida Egiptului, unde se abătuse o secetă cumplită. Cu rugăciunile sale, Sfântul aduce
ploaia binefăcătoare. Prin minunile sale, săvârșite și aici, aduce la credința creștină foarte mulți păgâni și lasă în urma sa mulți monahi
înduhovniciți. Se stinge în Tebaida, iar moaștele sale sunt aduse în Grecia, în locul de baștină. Se pomenește în Biserica Răsăriteană la 18
septembrie.
3
Începând cu anul 1948 se schimbă denumirea în comuna Nicolae Bălcescu.
4
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

12
13
 O
propagandă.
rdinul a fost executat în cel mai scurt timp cu putință. După o săptămână de la primirea
ordinului, casele învinuiților, au fost percheziționate și au fost confiscate toate materialele de

Din acest moment, și cei care nu activaseră în Mișcarea Legionară, erau urmăriți de organele
de jandarmerie, permanent, sub suspiciunea de ,,activitate legionară”5. Suspiciunea avea să persiste
în perioada regimului comunist, peste numele, persoana, familia și cei care intrau în contact cu pr.
Evmenie.
Stigmatul culorii verdelui legionare a înflăcăra dorința tăvălugului roșu comunist de-a marșrutiza
liberul arbitru al tuturor susținătorilor fostelor partidelor politice. Odată încrustată în cazier fișa cu
calificativul ,,legionar”, un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viață întreagă6, asemeni unui trecut
ce pândește la colțul rațiunii colective, dorind să înfulece nesățios individul stigmatizat.

Urmare reportului nostru nr.8437 din 30 Martie a.c. (1937) Poliţia orașului Roman ne raportează,
că Postul de Jandarmi din comuna Avereştii județul Roman a făcut descinderi şi percheşiţiuni domiciliare la
legionarii: preot Emil Moraru, Gh. Rotilă, Gh. David, Ioan. Hum(l)ule Gh. Neagu şi Vasile Borcilă, toți din acea
comună la cari s’a găsit următorul material:
1. 17 broșuri intitulate „Testamentul lui Moţa".
2. 8 exemplare din broșura „Muncitorul legionar" Nr. 3.
3. 5 exemplara multiplicate la șapirograf cu cântecul „Răsbunare" referitor la răzbunare contra lui Stelescu.
4. Un exemplar din circulara Nr.63 din 9 Martie 1937, către șefii de regiuni şi județe, semnat Corneliu
Zelea Codreanu, in care se comunică dispoziţiuni in senzul ca omenii ce au avut un rol in viața politică nu pot fi
incadraţi in mișcarea legionara.
5. Un exemplar „Jurământul Legionarilor".
6. Una broșură cuprinzând 14 cântece legionare.
7. Un exemplar proces verbal Nr. 25 din 4 Octombrie 1936 de luarea in primire de către consiliul parohial
al bisericii din Avereștii de Jos a cantității de 14,000 cărămizi arse, lucrate de legionari din tabăra de muncă din
acel sat in vara anului 1936.
8. Un text cifrat, încredințat legionarului Gh. Rotilă de către Avocatul Albert Bocek.
Toate publicaţiunile de mai sus au fost cenzurate şi cu actele dresate inaintate Parchetului Tribunalului
Roman, pentru a se deschide acțiune publică conform art.328 cod penal in contra vinovaților, cari n’au fost
arestați7.

CONFIDENȚIAL
din 08.IV.1937

5
Adrian Nicolae Petcu, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în detenția comunistă (1945-1964), Ed. Basilica, București,
2017, p.13.
6
Valeriu Anania, Memorii, Ed. Polirom, Iași, 2008, p.51.
7
Ibidem

14
15
 ANUL DOMNULUI MCMXXXVIII
1938

REPERE ISTORICE
– 10 februarie: Regele Carol al II–lea înlătură cabinetul Goga - Cuza și instaurează un regim de autoritate
personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea.
– 20 februarie: A fost decretată o nouă Constituție, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea
dictatura regală a lui Carol al II–lea și sfârșitul regimului parlamentar.
– 31 martie: Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ
de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri ,,consilieri regali” numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.
– 13 aprilie: Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil
regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.
–16 aprilie: Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu
căpitanul Corneliu Zelea Codreanu.
– 27 mai: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă
silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
– 18 iulie: Moare Regina Maria a României. În testament, ultima dorinţă a Reginei Maria este reconcilierea
dintre Carol şi fratele său, Principele Nicolaie. Cei doi fraţi nu s-au mai împăcat însă niciodată. Tot în testament,
Regina îi solicită lui Carol ca inima să-i fie dusă la biserică Stella Maris din Balcic, iar trupul să-i fie îngropat la
Curtea de Argeş alături de cel al Regelui Ferdinand.
– 30 noiembrie: Carol vizitează Franţa şi Marea Britanie, însă nu reuşeşte să obţină susţinere economică
şi militară pentru a rezista presiunilor naziste. Pe drumul de întoarcere opreşte în Berlin pentru discuţii politice
cu Hitler. Furherul îi cere eliberarea legionarilor. Carol refuză, iar la întoarcerea în ţara ordonă uciderea acestora.
Liderul Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, este asasinat împreună cu alți 13 legionari de jandarmii care îi
transportă pe deținuți la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului.
– 2 decembrie: Ridicarea legației române de la Vatican la nivel de ambasadă (relațiile vor fi întrerupte în 1950).
– 9 decembrie: Legația României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit
Gh. Tătărescu.
– 15 decembrie: Memorandumul românilor din Transilvania, semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și
încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea ,,o schimbare de regim
radicală” și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.

16
 – 16 decembrie: Este înființat ,,Frontul Renașterii Naționale”, sub conducerea regelui Carol al II–lea.
– La Târgu Jiu este inaugurată „Coloana fără sfârșit”, a lui Constantin Brâncuşi.

T
ineretul intelectual viețuitor în perioada interbelică, a văzut în Mișcarea Legionară, o
contrapondere la impunerea bolșevismul rusesc. Din acest motiv, mai mult sau mai
puțin discutabil, generațiile de elevi și studenți ai vremii au aderat, ideologic, la noul val
creștin-naționalist, îmbrăcând, sau nu, cămașa verde.
Ciracii ,,Profesorului”1 au reprezentat marele semn de întrebare ca ,,vârfuri de lance” printre
tinerii intelectuali ai epocii, care au admirat, și au cochetat cu mișcarea de revigorare creștină-
națională2; Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica sunt doar câteva numele marcante pentru
cultura românească.
Aderenți din toate păturile sociale, elevi, studenți, oameni de condei, teologi, profesori, preoți,
nu au văzut în ,,Mănunchiul de prieteni”, sau în ,,Frățiile de cruce” nici ideologie politică, nici
antisemitism, ci doar educație, și au avut de învățat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam
și de patrie, corectitudine, disciplină în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public,
spirit de sacrificiu3.
Un lung șir de declarații, anchete și interogatorii își fac loc în viața privată a celui ce va rămâne
în conștiința colectivă a vechilor ,,golani” și noilor ,,stejăreni”, drept ctitorul parohiei noastre ,,preotul
bătrân”.

1
Nae Ionescu: s-a născut la Brăila pe data de 4 iunie 1890 (pe stil vechi). Urmează studiile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal.
În timpul liceului, se apropie de cercul socialist și îl cunoaște pe Panait Istrati. Este exmatriculat din liceul Nicolae Bălcescu din Brăila în
ultimul an de studiu, se spune că pentru republicanism național. Termină studiile liceale la alt liceu. Își continuă studiile la Facultatea
de Litere și Filosofie din București, ale cărei cursuri le încheie în 1912, cu specializare în filosofie. În anul 1912, este numit profesor
la Liceul Matei Basarab din București. După o vreme în care colaborează la Studii filosofice sau la Noua Revistă Română, pleacă în
Germania, la Göttingen, în vederea desăvârșirii studiilor. Aici îl prinde Primul Război Mondial. Revine în România și își satisface stagiul
militar la Brăila. Pe 25 noiembrie 1915 se căsătorește cu Elena Margareta Fotino. În ianuarie 1916 pleacă în Germania, împreună cu soția,
pentru continuarea studiilor. Intrarea României în război, în luna august 1916, îl surprinde acolo. Este închis în lagărul de prizonieri
de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde va fi eliberat în august 1917. Primul său fiu, Radu, se naște în lagăr, la începutul anului 1917. Al
doilea fiu, Răzvan, i se naște în luna iunie a anului 1918. În anul 1919 își susține doctoratul în filosofie la Universitatea din München, cu
profesorul Bäumker, cu teza: Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung der Mathematik (Logistica ca o nouă încercare de definire
a matematicii). Revine în țară în 1919 dedicându-se carierei didactice și jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să fie de
mai multe ori arestat și închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea. Le-a fost
profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Țuțea, Jeni Acterian, Mircea Vulcănescu, Constantin Floru.
2
Petre Țuțea, Între Dumnezeu și neamul meu, Ed. Arta Grafică, București, 1992, p. 286.
3
Valeriu Anania, Idem, p. 67.

17
 Scrisă de mână
II. 9. 1938
Dată în fața noastră
Comand Diz. Jan. Roman
Declarație4,

Subsemnatul Preot Evmenie Moraru, de la parohia Avereștii de Jos, jud. Roman, declar pe onoarea mea că
nu am mai activat în mișcarea legionară din date, de când s-a(u) desființat partidele politice că nu mai activez,
nici în prezent, că nu mai am legătură cu nici o persoană din această mișcare sub nici-o formă.
Că voi sta pe viitor oricând la dispoziția organelor Jandarmeriei, pentru a se putea convinge de purtarea și
activitatea mea.
Drept care semnez,
Pr. Ev. Moraru
II. IX. 1938
Dniei. Sale Dlui. Comandant al Jandarmeriei – Roman(v. anexa 3).

4
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 546199, vol. 1.

18
 ANUL DOMNULUI MCMXLI
1941

REPERE ISTORICE
– 18 ianuarie: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena,
s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă, numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
– 21 ianuarie: Generalul Antonescu, șeful statului român, dă o lovitură de stat pentru a îndepărta de
la putere Mișcarea Legionară cu care intrase în conflict. Legionarii doreau toată puterea și demitirea lui Ion
Antonescu. Generalul simte pericolul, se întâlnește cu Hitler. Primește acceptul Fuhrerului pentru extirparea
Gărzii de Fier. Începe rebeliunea legionară.
– 18 februarie: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul
Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete, printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și
întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
– 21 februarie: I.C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, îi recomandă, printr–o scrisoare,
generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei
– 2-5 martie: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului român, generalul
Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru
politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor.
– 11 iunie: Acordurile româno-germane de la München și Berchtesgaden. România se angajează să participe
la războiul antibolșevic, alături de Germania.
– 13 iunie: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia
aproape 250.000 de oameni.
– 22 iunie: În noaptea de 21 - 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru
eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.
– 5 iulie: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au ocupat orașul Cernăuți.
– 9 iulie: Armata Română încheie operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă
între România și URSS în vara anului 1940.
– 22 august: Armata Română trece Nistru și asediază Odessa. Este cea mai importantă victorie a armatei
române în al doilea război mondial. Preţul: 70.000 de morţi și răniţi. În ţara oamenii ies pe străzi pentru a
sărbători Victoria. Regele Mihai îi conferă lui Ion Antonescu titlul de mareșal.

19
 – 6 decembrie: Marea Britanie declară război României.
– 8 decembrie: Canada și Noua Zeelandă declară război României.
– 12 decembrie: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între
cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.

N
eajunsurile marelui război erau resimțite și în rândul populației civile, iar urmare a
lipsurile necesare traiul zilnic, la care se adăugau și cotele către armată, au dus la plângeri
adresate regimului Antonescu și revolte spontane în mediul rural.

bătută la mașină

NOTĂ INFORMATIVĂ1

No. 726 din II aprilie 1941

Populația de/pe teritoriul județului Roman în special cea din oraș și satele limitrofe, a inceput să fie
nemulțumită, pe chestia lipsei de făină de grâu, spunând că pentru creștini de sărbătorile paștelui nu se
găsește făină, iar pentru evrei sa găsit suficientă pentru fabricarea azmei de sărbătorile acestora.
Aceste nemulțumiri sunt speculate foarte mult de către legionari, care au și inceput propaganda pe această
temă, indemnând populația să se declare nemulțumită și să nu se supună măsurilor luate de actualul regim,
spunându-le că D-l General Antonescu și Guvernul său favorizează mai mult pe evrei decât pe creștini.
Legionarii spun locuitorilor că numai un regim legionar va veni in ajutorul populației creștine și să aibă
puțină răbdare că incurând vor veni la putere.
Preotul Evmene Moraru și teologul Didileacu din Boghicea, au primit instrucțiuni să caute a
forma vechile cuiburi cu oameni de incredere și bine pregătiți.
Aceste instrucțiuni le-a fost date verbal de către legionarul C. Păduraru din comuna Ruptura actualmente
domiciliat in Roman.
Informațiunea sigură.
Legiunea a dat ordin de informații subunităților și in unire cu poliția Roman, a luat măsuri de urmărirea
celor de mai sus.
Comandant Leg. Jand. Roman
N. Ștefănescu
Raportat: Inspectoratul G-l al Jand. Inspectoratului jand. Iași.

1
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 1763.

20
21
 ANUL DOMNULUI MCMXLII
1942

REPERE ISTORICE
– 11 februarie: Întâlnirea mareșalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia
orientală. Conducătorului român i s–au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace
România și i s-a cerut sporirea contribuției de război.
– În toamna anului 1942 armata română ajunge la aliniamentul râului Volga, adică la nordul orașului
Stalingrad. Aici are loc cea mai sângeroasă luptă a celui de Al Doilea Război Mondial.
– La sfârșitul lui 1942, trupele române sunt decimate: peste 300.000 de soldați morți, răniți sau dispăruți.

O
dată intrat în vizorul organelor însărcinate cu înăbușirea agitatorilor, orice gest, cuvânt luat
în adunările publice, sau semn distinctiv afișat în văzul mulțimii, constituia infracțiune.
În aceeași notă sumbră, numele părintelui Evmenie era trecut în capul listei negre,
fiind considerat un formator de opinie, și, a fost acuzat că pe poarta Bisericii au fost încrustate însemne
ce aparțineau fostului partid politic-legionar.

scrisă de mână
dată în fața noastră Șeful postului jandarmi Plut. Marian

Declarație1,

Subsemnatul Preot Evmenie Moraru din sat. Avereștii de Jos, c. Averești, jud. Roman, prezentându-mi Dl.
Plut. Marian, pentru a vă declara în legătură cu un semn de formă dreptunghiulară verticală proiectat
cu var pe poarta bisericii, vin a declara cele de mai jos:
Semnul datează de mai bine de 4 (patru) ani autorul necunoscut. Am pus să răzuiască pe gardianul
satului de acum doi ani, anume pe loc. Constantin Cepoiu.
1
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 21915.

22
 Proiecțiunea nu este clară – nu e pătrată, ci dreptunghiulară; nu are două puncte în mijloc și nu
este expresia unui semn de partid politic. Semnul așa cum este astăzi, are vechimea sa care poate fi
confirmată de tot satul.
Mă miră faptul că tocmai astăzi este aflat ca semn suspect și vrednic de cercetări, când Dl. Șef de secție
Stoica a fost și ziua prin sat, nu numai noaptea și l-ar fi putut de multe ori îndrepta.
Semnul este spălăcit, șlefuit, deși deasupra porții este acoperiș. Pe această pată de var se lipeau
afișele Camerei de agricultură și alte informații ordonanțe. Însăși semnul este de formatul acestor
afișe ordonanțe.
Pentru cele de mai sus propun martori pe loc. din fața bisericii: Ștefan Neagu, Gh. T. Trișcău, membrii
consiliului parohial și întreg satul.
Drept care semnez prezenta
Pr. Ev. Moraru
azi 28 octombrie 1942

23
 D eclarația părintelui Evmenie nu a prezentat credibilitate în fața Jandarmeriei Roman, crezând
că simbolul a fost încrustat ostentativ în gardul Bisericii, ca un afront direct adus regimului
Antonescu. Drept pentru care, Legiunea Jandarmeriei Roman a înaintat un referat Curții Marțiale Iași.

bătut la mașină
No. 18199/ 1942, luna IX, ziua 5

Legiunea Jand. Roman2

Biroul Poliției și Comandament

Către
CURTEA MARȚIALĂ IAȘI

Am onoarea a inainta anexatul dosar cu actele dresate de șeful postului jand. Averești contra Preotului
Evmene Moraru pentru faptul că numitul pentru a ascunde semnele Mișcărei legionare făcute pe gardul
bisericei, a lipit deasupra diferite afișe ordonanțe, astfel că aceste semne nu au putut fi șterse conform
ordinilor superioare.
Comandant. Leg. Jand. Roman.
N. Ștefănescu

1942, luna Noembrie, ziua 10

Se repartizează St. Procuror Militar
Lt. Magistrat Protopopescu
Pentru referat

2
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 21915.

24
25
 ANUL DOMNULUI MCMXLIII
1943

REPERE ISTORICE
– 15 ianuarie: Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe al României, propune omologului
său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a Italiei, României și Ungariei. Propunerea va fi
repetată în vara aceluiași an, fără rezultate.
– În februarie, trupele germane se predau la Stalingrad. Cea mai sângeroasă luptă a războiului se încheie
cu victoria Uniunii Sovietice. Armata Română este spulberată în Rusia. Prizonierii sunt trimiși în lagărele din
Siberia.
– 12 aprilie: Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu, și Hitler, la castelul
Klessheim. Hitler îi cere lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.
– Este anul în care România este bombardată pentru prima oară de aliaţi; avioanele americane lansează
bombe peste rafinăriile de la Ploiești.
– Uniunea Sovietică începe ofensiva. La Kursk începe cea mai mare luptă cu tancuri din istoria militară a
omenirii. Din nou câștigă Uniunea Sovietică. Ion Antonescu rămâne de partea lui Hitler.

V
estitorii primăverii anului 1943 pentru părintele Evmenie, nu au fost ghioceii, ci, răspunsul
Referatului dat de către Tribunalul Militar Iași, în vederea soluționării dosarului în care
se încerca acuzarea preotului paroh din Avereștii de Jos, de uneltire împotriva regimului
Antonescu, prin subterfugiile simbolurilor legionare, încrustate în gardul bisericii.
Parchetul Militar al Tribunalului Militar Iași prin Lt. Serg. Mag. Protopopescu Gheorghe a decis
că acest caz nu constituie nici-o infracțiune.

26
 Referat tipizat având fraze completate de mână

No. 1263 din 11-III-1943

REFERAT INTRODUCTIV 1

Noi, Lt. Ser. Mag. Protopopescu Gh. Procuror militar pe lângă Tribunalul Militar Iași,
Având în vedere delegațiunea dată nouă de către d-l Procuror, Șef al Parchetului Militar:
Văzând actele alăturate ce formează dosarul cercetărilor preliminare adunate în contra lui: Evmenie Moraru
– preot, com. Avereștii de Jos – Roman.
Constatăm următoarele – în fapt: a lipit diferite afișe pe semnele legionare ce erau imprimate pe gardul
bisericii, astfel că aceste semne n-au mai putut fi șterse de autorități.
În drept: Fapta nu constituie nici-o infracțiune.
Concluziuni: Clasare dosar.

1
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 21915.

27
 ANUL DOMNULUI MCMXLIV
1944

REPERE ISTORICE
– 21 martie: I.C. Brătianu și Iuliu Maniu adresează mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer
ieșirea României din război.
– 2 aprilie: Declarația U.R.S.S. privind garantarea suveranității și integrității României cu condiția
capitulării necondiționate.
– 4 aprilie: Bombardamentul masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului. Participă 313
bombardiere și 119 avioane de vânătoare. Bilanț: 2.942 morți și 2.416 răniți.
– 5 aprilie: 230 de bombardiere escortate de 180 de avioane de vânătoare bombardează orașul Ploiești. Exact
ca și în cazul zilei precedente, mai multe bombardiere și-au lansat încărcătura eronat, bombele căzând în centrul
orașului. Au fost uciși 278 de civili, 16 ostași români și 26 de ostași germani.
– 15-16 aprilie: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere
Wellington atacă Turnu Severin. Un alt bombardament asupra Turnului Severin a fost pe 16 aprilie ora 15:00.
Bilanțul celor două zile: 162 morți. Tot pe 16 aprilie, 126 de bombardiere americane atacă Brașovul, 184 morți.
– 24 aprilie: Al doilea mare bombardament american asupra Bucureștiului cu 207 bombardiere, escortate
de 48 de avioane de vânătoare. 176 morți. Universitatea e distrusă parțial. Simultan a fost atacat și Ploieștiul cu
190 bombardiere. Bilanț: 53 morți.
– 23 august: Regele Mihai încearcă pentru ultima dată să îl convingă pe Ion Antonescu să renunţe la
alianţa cu Hitler. Mareșalul refuză și, în consecinţă, este arestat. La scurt timp regele anunţa la radio că alianţa
cu Hitler a încetat și România trece de partea aliaţilor. România se alătură trupelor Aliaților.
– Decizia Regelui de a schimba taberele scurtează Al Doilea Război Mondial cu 200 de zile. Hitler este
furios și ordonă aviației să-l ucidă pe Regele Mihai și să bombardeze Bucureștiul. Sunt bombardate și clădirile de
pe Calea Victoriei, inclusiv Ateneul Român.
– 2 decembrie: Ca protest față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști, miniștrii PNȚ și
PNL din guvernul Constantin Sănătescu își prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul
Nicolae Rădescu.
– Soarta României este din nou decisă de marile puteri. În octombrie, Churchill și Stalin își împart sferele
de influenţa după război. În documentul scris de mână, Churchill le propune rușilor să aibă o influenţă de 90%
în România și de 80% în Bulgaria și Ungaria. În schimb, britanicii vor avea o influenţă de 90% asupra Greciei.

28
 *

D
in anul 1944 se păstrează în arhivele C.N.S.A.S. un document ce atestă devotamentul și
dragostea enoriașilor din fosta parohie ,,Avereștii de Jos”, actualmente ,,Stejaru” față de
părintele Evmenie; o plângere către prefectul județului Roman, venită și iscălită din partea
enoriașilor parohiei, prin care se cere eliberarea părintelui Evmenie Moraru, din arestul Jandarmeriei.
Acesta fusese chemat pe data de 15.XI. 1944 pentru a i se comunica rezultatul Tribunalului Militar Iași,
dar a fost reținut.

D.le Prefect1

Noii locuitorii Parochiei Averești de Jos, com. Averești jud Roman care samnăm mai jos: Avem ca Preot
paroh, pe preotul Evmenie Moraru care auzind că este urmărit pentru a fi arestat pentru faptul că a fost legionar,
sa prezentat singur la Legiunea jandarmi Roman în ziua de 15 Noembre 1944 de la care dată se află arestat.
Cu cel mai profund respect venim prin prezenta de a vă supune la cunoștință următoarele:
1. Preotu Evmenie Moraru este la noi de 10 anii
2. Find parohie nouă a sordit 4 anii fără salar.
3. În timpul guvernării legionare din cauza mizeriei și lipsei a fost nevoit să se înscrie în acest partid politic
că doar va fi pus bugetar
4. Înscris în această mișcare a avut o purtare foarte frumoasă cu toată lumea ne făcând nici-o suferință
nimănui, din care cauză a fost suspendat din mișcare pe timp de două luni în 1940 pentru că nu a vrut să se
încadreze în disciplina și ordinele legionare.
5. Nici odată nu nea întrunit să ne vorbească de politica mișcării legionare.
6. Când toții Preoții și funcționarii sau evacuat dânsul a rămas la datorie mai departe lângă noi vorbindune
încurajare și dând tot concursul Armatei Roși pentru adunarea celor necesare pentru ca armata se nu sufere de
nimic pentru conlucrarea operaților și fără nici o abatere.
Așa find D.le Predect Vă rugăm a dispune:
Cu Profund respect.
1. T. Gh. Ancuța 11. V. Acaterini 21. Neculai V. Țocu
2. I. Hululei 12. C. indescifrabil 22. Ghi. I. Țocu
3. Costachi Filip 13. A. Irimica 23. Ghe. Zmău
4. Ion I. Turturică 14. V. Th. Țocu 24. Dan Trișcău Vieru
5. V. Iftim 15. A. Ancuța 25. Ion I Hululei
6. M. Th. Vieru 16. M. Ancuța 26. Ghe. Veru
7. Gheorghe Chitu 17. Ghi. Hululei 27. Moisi Vasile
8. Ion I. Ancuța 18. Ghi. Trișcău 28. Gh. Gh. Vieru
9. Ion V. Țocu 19. Ghi. Ancuța 29. Ion Macovi
10. Cost. Radu 20. Ghe Stavarachi 30. Vasile Turturică

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 21915, vol. 2.

29
31. Mihai Dan
32. Ghi. V. Țocu
33. Ion I. Hogea
34. Costachi I. Hogea
35. Gheorghi Radu
36. Gheorghi David
37. Ion Neagu
38. Maria Botezatu
39. Marița Irimia
40. Ion Trișcău
41. Neculai Bozoancă
42. Ghi. Ghi. Sava
43. Anica Moisii
44. Maria C. Țugui
45. Toader Popa
46. Panainti Țocu
47. Gheorghe E. Ungureanu
48. Elena V. Andrieș
49. Paraschiva Irimia
50. Ghi. T. Ancuța
51. Alex I. Roșu
52. Ghe. I. Hogia
53. Elena Ghi. David
54. Neculai T. Țocu
55. Vasile Popa
56. M. Gavril
D.lui Prefect al județului Roman.
57. Nică Rusu
58. Ștefan Neagu
59. Ghirasim Botezatu
60. Marița Aurel
61. Măndița Popa
62. Vasile I. Țocu
63. Constantin N. Țocu
64. Vasile Ne. Țocu
65. Neculai I. Bozoancă
66. Ioan Gh. Hogea
67. Gheorghe Ghe. Vieru
68. Paraschiva Chitu
69. Ghivinici Ghe.
70. Toader indescifrabil
71. Ion Amăndiței
72. Niță S. Popa
73. Garofina I. Popa
74. Costache Amăndiței
75. Gheorghe Grăjdeanu
76. Ion Sava Rotilă
77. Gheorghe Zmău
78. Ileana V. Chitu
79. Ion Artene
80. Mihai Apetrăriței
81. Parascheva Ghe.
82. Parascheva C. Ghivinici
D.Sale
30
83. Filip Zamfir
84. Elena V. Ungureanu
85. Popa Ana Ghi.
86. Anica I. Popa
87. T. Munteanu
88. Marghioala Ghe. Munteanu
89. Ioan A. Ancuța
90. Neculai I. Turturică
91. Vasile Apetrăriței
92. Vasile Filip
93. Vasile T. Țocu
94. Toader V. Țocu
95. Tasia N. Filip
96. Maria Ghie. Macovei
97. Paraschiv I. Rădoi
98. Maria I. Ungureanu
99. Gheorghe Alexa
100. Marița T. Neagu
101. Anichei T. Neagu
102. Gheorghe Sandu
103. Gheorghe Ciurea
104. Ileana Ghe. Rotilă
105. C. Borcilă
106. Elena Ghe. Borcilă
31
32
33
 ANUL DOMNULUI MCMXLV
1945

REPERE ISTORICE
– 2 ianuarie: Începe deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică.
– 28 februarie: A avut loc la București o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori
bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I.Vîșinski, ministrul
adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță,
guvernul Groza.
– 6 martie: Instaurarea guvernului Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit
să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie
erau deținute de comuniști.
– 8 martie: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Churchill s-a adresat președintelui
american Roosevelt, printr-o telegramă „personală și strict secretă”, în care își manifesta îngrijorarea față de
instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști.
În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea
unui guvern comunist, menționa: „eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii”.
– 23 martie: Are loc legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate toate proprietățile agricole ale tuturor
celor care colaboraseră cu Germania, ale „criminalilor de război” și ale celor care dețineau mai mult de 10 ha, dar
nu le lucraseră singuri în ultimii șapte ani. De asemenea, au fost expropriate toate proprietățile cu o suprafață
mai mare de 50 de hectare. Această confiscare a condus la exproprierea a 1.143.911 ha. Un total de 1.057.674 ha
au fost distribuite la 796.129 beneficiari care au primit în medie un lot de 1,3 ha.
– 8 mai: Semnarea unui acord între România și Uniunea Sovietică prin care se înființează SovRom-urile,
care erau companii mixte sovieto-române, la care fiecare parte ar fi trebuit să aibă o contribuție egală. Aceste
companii erau exceptate de la taxe, iar produsele lor erau trimise direct în Rusia.
– 14 mai: La București, „Tribunalul Poporului” începe judecarea primului lot de criminali de război.
– Este anul în care în România au loc primele parade de 1 mai și 23 august.
– Regele Mihai intra în grevă regală pentru a bloca deciziile guvernului impus de sovietici.

34
 L
agărul de Internați de la Slobozia1 – este începutul șirului de arestări prin care va trece
Pr. Evmenie pentru o vină ce nu va fi niciodată fundamentată juridic, doar ideologic.

Anexa 9 (Lagărul de Internați-Slobozia)

act tipizat
câmpuri completate de mână

Lagărul de Internați Slobozia

Grupa: II-a

FIȘĂ INDIVIDUALĂ

Numele și pronumele Moraru Evmene

Porecla _____________
Nr. Matricol 244
Născut com. Pâncesti, județul Putna
Anul 1910 luna sept. ziua 18
Starea civilă căsătorit, soția Margareta, copii 4
Domiciliul actual Com. Averesti, jud. Roman
Profesia Preot
1
La 22 iunie 1941 armata română începea războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupație sovietică. După
eliberarea acestora, România va continua războiul antisovietic, alături de Germania. Întinse teritorii ale URSS vor fi ocupate în doar
câteva luni. Totodată, aproximativ 3 milioane de soldați sovietici au fost luați prizonieri în primele 6 luni ale războiului. O parte a acestora
va ajunge în România, acolo unde, încă din iulie 1941, erau organizate primele lagăre de prizonieri. Astfel de lagăre au fost create și pe
teritoriul judeţului Ialomiţa. Cele mai cunoscute au fost lagărele de la Fierbinţi și Slobozia. Lagărul de prizonieri nr.1 de la Slobozia se
afla pe locul fostei unităţi militare, lângă gara feroviară. Este de remarcat că, la Slobozia, lagărul cuprindea și o închisoare disciplinară, în
care erau aduși prizonieri evadaţi, pentru perioade mai lungi sau mai scurte. De exemplu, în mai 1943, sergentul american Peter Beyerle,
aflat în lagărul de prizonieri nr. 13 din Bucuresti, este mutat în lagărul de la Slobozia, pentru încercarea de evadare. La fel se întâmplă
cu locotenentul Lawrence Lancabshire, care a încercat să evadeze din lagărul de la Timișul de Jos, în aprile 1943. În noimbrie 1943, alţi
6 subofiţeri americani și 2 britanici încearcă să fugă de la Timișul de Jos și, drept pedeapsă, sunt aduși la Slobozia, pentru o perioadă de
30 de zile. În octombrie-decembrie 1943, 10 militari francezi sunt internaţi în lagărul de la Slobozia. În noiembrie 1944 el este redeschis,
pentru a-i ,,găzdui” pe legionari. La 18 decembrie 1944, lagărul de la Slobozia avea 465 de internați, iar paza atingea un efectiv de 74 de
persoane. Deși în aceeași lună legionarii au fost trimiși la Pitești, lagărul funcţiona încă în 1945, aici fiind aduși, în special, supușii străini.

35
Originea etnică Română
Motivul internării Şef de organizaţie
Autoritatea și data arestării Leg. Jand. Roman 14 Nov. 1944

Semnalmete:
Păr Castaniu, Gura Potrivita
Sprâncenele - Castaniu, Bărbia
Ochii - Verzi, Urechile
Nasul - Potrivit, - Semne particulare - Cicatrice partea dreapta.

36
 ANUL DOMNULUI MCMXLVII
1947

REPERE ISTORICE
– 20 ianuarie: SUA semnează Tratatul de pace
cu România.
– 29 ianuarie: URSS semnează Tratatul de pace
cu România.
– 14 iulie: Un grup de zece conducători ai PNȚ,
în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae
Penescu, secretar general, și Nicolae Carandino,
director la ziarul ,,Dreptatea”, a fost arestat pe
aeroportul din Tămădău, la 46 de km de București, sub Închisoare Râmnicul-Sărat – celula în care a murit
acuzația de ,,fugă într-o țară străină”. Ion Mihalache (5 februarie 1963)

– 29 iulie: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.
– 15 august: În România se adoptă o nouă reformă monetară. În sume limitate, în funcție de profesia
deținătorilor, schimbarea banilor s-a făcut la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou. Familiile de țărani
puteau schimba cel mai mult 5 milioane de lei, iar dacă aveau dovada că au livrat statului cota de produse mai
aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane. Urmau apoi salariații, pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute
oficial, cu 3 milioane de lei. Restul a avut dreptul să schimbe 1,5 milioane de lei vechi. Sumele neschimbate s-au
blocat în conturi.
– 29 octombrie: Începe procesul lui Iuliu Maniu. Sentința va fi pronunțată la 11 noiembrie 1947.
– 30 decembrie: Abdicarea regelui Mihai I și proclamarea Republicii Populare Române.

37
 N
u doar activitatea politică a dus la lungul șir de condamnări al Pr. Evmenie, ci, și legătura
strânsă cu fratele său, Pr. Glicherie1 Moraru aflat peste hotare, în Michigan U.S.A.

Dorind să scape din mizeria financiar în care se afla și să ofere un trai decent, lipsit de orice fel
de amenințări, teroare și nesiguranță familiei sale, Pr. Evmenie se hotărăște să-l roage pe fratele său,
protopopul de Detroit, să-i ofere o alternativă pentru a începe o nouă viață peste ocean.
Corespondența între cei doi frați a fost deschisă de fiecare dată și fotocopiată de organele de
securitate. Acest procedeu de selecție a informațiilor provenite din corespondențele Pr. Evmenie a dus
la un nou val de suspiciuni și învinuiri ce s-au materializat în ani de muncă silnică.

D.S.S.
9 Octombrie 1947

NOTĂ

Preotul E. Moraru din com. Averești jud. Roman a înștiințat pe protopopul Glicherie Moraru Marchese
15433 Allen Park Michigan U.S.A. la 25 Septembrie a.c. în clipele cele mai grele nu a primit adresele ,,persoanelor
influente” pe care i le promisese.
Lada cu efecte a sosit dar i se cer taxe 16.000 lei și deci nu o poate ridica. Este haos și nedumerire peste
tot. Se face totul ca fiecare să ajungă sărac. De două luni trăiește în mizerie căci salariu nu s-a plătit, dându-i-se
un acont de 350 lei. A început cu noii lei o încercare de inflație, iar Statul ia impozite indirecte foarte mari. În
Dobrogea și Sudul Munteniei a fost secetă mare și semănăturile au fost făcute prea târziu. Politică nu face deloc,
dar este cu frica în spate ca iepurele. Nu poate scrie ce este pe aici.
Ar fi mai bine dacă ar putea veni acolo la vreo biserică, căci ar înființa un ziar sau o foaie cu diferite probleme
numai politică nu, și ar câștiga bani. Alături o petiție a unui preot epurat din preoție și prigonit politicește, de
la parohia Poiana-Jurașcu com. Negri jud. Roman; numele lui este Constantin Popa, care cere aprobarea unei
parohii libere în America.
Sursă serioasă
N.A.
1
Glicherie, Glicheria, două forme ale numelui, provenite direct din imnele gr. Γλνκἐριος. În greacă există un nume de persoană, Γλνκἐρια
(Glikéria), în perioada creștină și Γλνκἐρα, formă specifică perioadei mai vechi. Ambele au la bază sdj. Gr. γλνκἐριος, γλνκἐρα (glykerós,
glykerá) ,,dulce”, iar sensul figurat, ,,om plăcut”, ,,mieros”. Varianta Gliceria a pătruns în limba română prin influența latină Glyceria, cu
derivatul Glycerium, ambele forme folosite ca nume de femeie. Prenumele a intrat în onomastica creștină prin Sinaxar sau Onomasticon,
în care sunt prezenți martiri și martire cu acest nume. Sf. Mc. Glicherie, preotul, este cel care a suferit martiriul în timpul împăratului
Maxențiu din ordinul căruia s-a dat foc bisericii din Nicomidia, unde au fost aduși, prin constrângere, 20.000 de oameni, nu toți creștini,
forțați să participe la o jertfă specială, adusă idolilor, pentru victoria împăratului împotriva etiopienilor. Strânși de ostași în cetatea
Nicomidiei, ca să participe toți la jertfe, creștinii s-au îndreptat spre Biserica creștină, unde se săvârșea Sfânta Liturghie în cinstea Nașterii
Domnului, în anul 304. Au fost stivuite lemne pe toată suprafața ce împrejmuia Biserica și s-a aprins focul, iar creștinii de pe străzi au fost
trecuți prin sabie. Sf. Mc. Glicherie, împreună cu cei 20.000 de creștini care au pierit cu dânsul în foc, se pomenesc în Biserica Răsăriteană
la 28 decembrie. În onomastica românească numele a fost înregistrat în mai multe variante: Glicherie, Licherie, Licherii, Lichiri, Lichirie,
Glicuța, Licer, Licerio, Luchiria, toate formele fiind atestate în documente. În limba actuală avem puține derivate: Lică, Lica, Liche, Licher,
Licheardopol, Lichie, Lichinteanu.

38
39
 INSPECTORATUL REGIONAL DE SIGURANȚĂ
IAȘI
NO. 7647 S. 28 Octombrie 1947

SERVICIUL JUD. DE SIGURANȚĂ ROMAN

Avem onoarea a vă trimite alăturat, în copie, o notă informativă privind pe preotul E. Moraru din
com. Averești jud. Roman și CONSTANTIN POPA din com. Negri jud. Roman care întrețin legături prin
corespondență cu protopopul ortodox Glicherie Moraru din U.S.A.
Vă rugăm luați imediat măsuri ca susnumiții preoți să fie ținuți în supraveghere și să nu se raporteze de
urgență relații amănunțite asupra lor.

INSPECTOR GENERAL
ss Simaschievici

Șeful Serviciului
ss Ciochină

40
41
 INSPECTORATUL REGIONAL DE SIGURANȚĂ
ROMAN
No. 5495 9 Noembrie 1947

Către
INSPECTORATUL REGIONAL DE SIGURANȚĂ

La ord. Dvs. No. 7647 din 28 Octombrie 1947

Avem onoarea a vă raporta următoarele:
Preotul Evmenie Moraru din com. Averești, jud. Roman, este născut la data de 18 Septembrie
1910 în com. Pâncești jud. Roman, fiul lui Ioachim2 și Ana3. Ultimul domiciliu în com. Averești jud. Roman.
Are la bază ca studii Teologia din Cernăuți. Are o casă și cinci hectare teren arabil. A fost confesor la Rgt. 4
Artilerie Grea Bacău. A activat în mișcarea legionară din anul 1937. A fost șef de organizație. În 1937 a lucrat
în tabăra legionară din com. Golani jud. Roman, pentru prelucrarea cărămizilor necesare la construirea unei
biserici, pe care intenționau să o ridice. În timpul regimului legionar, a îndeplinit funcția de șef de sector legionar.
Cu ocazia rebeliunei, numitul a pregătit o echipă de legionari, instruindu-i și înarmându-i cu arme și care aveau
de gând să vină în com. Băcești jud. Roman, pentru a participa la rebeliunea din 21 Ianuarie 1941.
A fost internat în lagăr de la data de 26 Decembrie 1942 și la 6 Martie 1943. După 23 August 1944 este
semnalat pentru activitate P.N.Ț. Maniu.
S-au luat măsuri de supravegherea celor în cauză, întocmindu-li-se dosare personale de supraveghere la
acest Serviciu Județean de Siguranță, urmând a se raporta la timp, orice constatări se vor face în legătură cu
activitatea susnumiților

SEFUL SERV. JUD. DE SIGURANȚĂ

Comisar Șef,
ss. C. Sărăcuțu Șeful Biroului I
ss. I. Davidovici

2
Ioachim - prenume vechi, destul de frecvent în onomastica românească veche, astăzi fiind mai rar întâlnit. La baza lui se află un nume
de persoană din patrimoniul biblic, ebraicul Jehojakim, întâlnit la unele personaje ilustre din Vechiul Testament, ca acela al unui rege al
Iudeii (608-598 î.Hr.) sau numele tatălui Fecioarei Maria, Sf. Ioachim, prăznuit împreună cu Sf. Ana, mama Mariei, la 9 septembrie. Este
un nume teoforic prin excelență, format din Jahve + jakim, un derivat verbal de la verbul kum ,,a îndrepta”, ,,a înălța”, deci traducerea
numelui este ,,Jahve a îndreptat, a înălțat”. În Sinaxar sunt amintiți: a) Sf. și dreptul Ioachim și Ana; b) Cuv. Ioachim, monahul Mănăstirii
Notena din Patras, adormit întru Domnul la 3 iulie, zi de pomenire. În limba română este atestat în documentele cancelariei lui Ștefan
cel Mare, dar multe forme sunt populare și destul de răspândite în onomastica românească contemporană: Oachim, Iochim, Iochimescu,
Achim, Achimie, Atimie, Achimian, Iechim, Ichim, Chima, Chinu, diaconul, Chinescu, Chinie. Cele mai multe variante au devenit nume
de familie, înregistrate astăzi: Ioachim, Ioachimciuc, Ioachimescu.
3
Ana - unul dintre cele mai cunoscute și răspândite prenume din onomastica creștină, datorită vechimii și mai ales a provenienței lui
directe din Vechiul și Noul Testament. La baza formelor din greacă Avvα-ης (Anna-es), în latină, Anna, se află termenul ebraic Hannah,
cu sensul de ,,milă”, ,,bunăvoință”, ,,îndurarea lui Dumnezeu”, ,,ascultarea rugăciunii”. Se cunosc trei Sfinte cu acest nume: a) Sfânta
Ana, mama Preacuratei Fecioare Maria, o descendentă din seminția lui Levi, care, după Tradiție, a avut două surori: pe Maria, mama
mironosiței Salomeea, soția lui Zevedeu, și pe Sovi, mama Sf. Elisabeta, soția lui Zaharia, părinții Sf. Ioan Botezătorul. Părinții Maicii
Domnului, Ioachim și Ana, sunt pomeniți la data de 9 septembrie.
42
43
 ANUL DOMNULUI MCMXLVIII
1948

REPERE ISTORICE
– 4 februarie: Au trecut în patrimoniul statului bunurile Eforiei Spitalelor Civile, Așezămintelor
Brâncovenești, precum și ale Eforiei Sfântului Spiridon din Iași.
– 21 februarie: Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat. În
urma acestei unificări s-a creat Partidul Muncitoresc Român, secretar general al Comitetului Central fiind ales
Gh. Gheorghiu-Dej.
– 24 februarie: Demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției, urmată de arestarea,
judecarea și executarea lui Pătrășcanu.
– 13 aprilie: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție
postbelică a României, care reflectă caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou
prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
– 27 aprilie: este arestat Lucrețiu Pătrășcanu sub acuzație de complot, împreună cu Lena Constante, Elena
Pătrășcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.
– 22 mai: Guvernul Petru Groza îi retrage cetățenia regelui Mihai I și altor membri ai familiei regale. În
1997, fostului rege Mihai I se redă cetățenia română.
– 27 mai: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului.
– 3 august: A fost votată legea învățământului, care prevedea că învățământul era organizat de stat și
unitar, fapt ce însemna desființarea școlilor particulare și confesionale. Școala elementară era de 7 clase, iar
învățământul obligatoriu de 4 ani.
– 18 octombrie-29 octombrie: Are loc arestarea tuturor episcopilor greco-catolici din România.
– 1 decembrie: Este publicat Decretul 358/1948 „pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-
catolic”, care dispunea: „în conformitate cu art. 13 al Decretului 177 din 1948 (Legea comunistă a Cultelor, n. ns.),
organizațiile centrale și statutare ale acestui cult, ca: mitropolia, episcopiile, capitlurile, ordinele, congregațiile,
protopopiatele, mănăstirile, fundațiile, asociațiile, precum și orice alte instituții și organizații, oricare ar fi natura
sau denumirea lor, încetează de a mai exista”.
– 1 octombrie: S-a adoptat o decizie prin care 30% din locurile din universități și institutele de învățământ
superior din România erau rezervate fiilor de muncitori și de țărani muncitori (care aveau până la 3 ha de pământ).

44
 *

C
u ocazia unei întruniri publice la nivel de județ, Pr. Evmenie, ia cuvântul și face prezicerea
princeps, afirmând că: dogma comunistă a creiat o prăpastie între popor și religie...

NOTĂ INFORMATIVĂ
23 Februarie 1948

Informez cu următoarele:
Cu ocazia conferinței ad-tive ținută în județ, unde a luat parte și d-l prefect al județului, preotul EVMENIE
MORARU care era și el prezent, iar la întrebările d-lui prefect de județ cine are ceva de adăugat sau propuneri,
preotul Evmenie Moraru a luat cuvântul, iar printre altele a luat atitudine fățișă contra regimului, arătând că
,,dogma comunistă a creiat o prăpastie între popor și religie, că religia va fi distrusă”.

Inf. Temis.

45
 Î
ncălcarea articolului 166 (n.n. infracțiunea de propagandă contra orânduirii socialiste) respectiv
articolul 209 (n.n. crima de uneltire împotriva ordinii sociale / pentru schimbarea ordinii sociale)
a legislației represive din Codul Penal al anul 1948, impune reținerea Pr. Evmenie Moraru la Serviciul
de Siguranță, urmând să fie internat la Închisoarea Pitești.

NOTĂ INFORMATIVĂ
26 Martie 1948

Informez că astăzi, cu ocazia pazei la arest, și împărțirea mâncării, am constatat că preotul Evmenie Moraru
și cpt. Codrea Grigore au îndemnat pe toți reținuții să facă greva foamei.
Inf. D.B.

46
 O chiul vigilent al organelor responsabile cu siguranța populației civile privește atent și pune
sub lupă activitatea liturgică și socială a Pr. Evmenie, cerând să fie înlăturat de la conducerea
căminului cultural și să fie denigrat prin orice fel de mijloace, în comunitatea unde-și face misiunea.

REFERAT
4 MAIU 1948
OBIECTUL:

Dosarul personal privitor pe numitul MORARU EVMENIE preot din com. Averești jud. Roman, care este
supravegheat ca suspect.
CONSTATĂRI:
Din cuprinsul dosarului personal al susnumitului, rezultă următoarele:
Inspectoratul Regional de Siguranță Iași cu ord. Nr. 7647 din 28 Octombrie 1947 înaintează în copie o notă
informativă privitoare pe preotul Evmenie Moraru din com. Averești și pr. Constantin Popa, din care rezultă că
preotul Evmenie Moraru este în corespondență cu protopopul Glicherie Moraru din U.S.A. căruia îi
descrie situația din România într-un mod cu totul tendențios...
Supraveghindu-se îndeaproape activitatea susnumitului, suntem sesizați că acesta are mare priză
în rândul populației din regiunea sa1. Astfel, pentru manifestările sale reacționare, de către organizațiile
democratice din comună urmează să fie schimbat de la conducerea căminului cultural, dar pr. Evmenie Moraru
refuză și încearcă să instige populația contra acestei acțiuni.
Cu ocazia unei conferințe ținută în județ cu caracter administrativ, de către d-l Prefect al Județului, preotul
Evmenie Moraru a încercat fățiș să ia atitudine contra regimului, contra Partidului Comunist, așa
după cum reiese din nota informativă de la fila No. 8 dosar.
În prejma alegerilor la 28 Martie 1948 este reținut la Serviciul de Siguranță iar populația din com. Averești
în număr de cca. 100 persoane au făcut o cerere cu care urma să se prezinte în corpore la Prefectură
pentru a solicita eliberarea acestui preot.
Cu ocazia rețineri la Serviciul de Siguranță în ziua de 7 Aprilie 1948 preotul Evmenie Moraru încearcă să
creieze atmosferă antisemită în rândul reținuților politici.
PROPUNERI:
Propun internarea susnumitului în lagăr, urmând a fi încadrat în art. 50.000 ca periculos siguranței
Statului.

ȘEFUL BIR. INF. INTERNE

Comisar I. Davidovici
1
Județul Roman cuprinde 83 parohii: 4 parohii urbane bugetare, una extrabugetară și 70 parohii rurale bugetare și 8 extrabugetare,
împărțite în două Protoierii: Protoieria Circumscripția I Roman și Circumscripția II Siret. Circumscripția I Roman, Protoiereu: Iconom
Nicolae Pavalache; Circumscripția II Siret, Protoiereu: Iconom Constantin Tărcuță. Circumscripția I Roman – Parohie rurală extrabugetară:
PAROHIA AVEREȘTII DE JOS, comuna Averești, Biserica Parohială ,,Sfinții Împărați”, din satul numit prin tradiție ,,Golanii lui Sturza”, este
construită din cărămidă, la 1840, de familia Sturza; reparată la 1928, de enoriași; acum în stare bună. Paroh: Evmenie Moraru, seminar gr. II,
născut la 18 Sept. 1910; preot la 6 Ianuarie 1934. Cântăreți: Gheorghe Leonte, născut la 20 Martie 1915, abs. Șc. de cântări și Ferdinand Ene,
practicant, născut la 1890, Feb. 25; Familii: 300 cu 1500 suflete. Extras din Anuarul Eparhiei Romanului, Institutul de Arte Grafice Marvan
S.A.R. București, 1936, p.96.

47
48
49
 R elatări biografice despre Pr. Glicherie Moraru, aflăm de la vrednicul de pomenire Bartolomeu
Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei
și Maramureșului, în Memoriile sale, în care botează: Despre acest Glicherie Moraru nu știam prea multe
(mai ales amănunte), dar destul ca să am o imagine globală asupra omului care, de fapt, instrumentase venirea
mea în America. Moldovean de origine, Glicherie fusese călugăr și diacon la Episcopia din Constanța. Cânta
frumos și cunoștea bine rânduielile slujbelor. A imigrat în America, unde a devenit preot, dovedindu-se fiind
un spirit extrem de activ, întreprinzător, cu o rară inteligență practică, întotdeauna știind ce vrea, unde anume
trebuie și cum să ajungă. A construit două biserici în Canada, apoi una în Detroit, devenită catedrala Episcopiei.
Avea o mare iscusință în a atrage oameni. Fusese însurat de două ori, ultima lui soție fiind Margareta, fiica unui
ceferist moldovean, femeie frumoasă și mai tânără decât el, cu care o avea pe Katy. Pe Margareta o cunoscusem
în București, la Patriarhie, unde venise în fruntea unui grup turistic de femei românce din America (prima
cutezanță de acest fel în România lui Gheorghiu-Dej); era însoțită de Katy, care vorbea bine românește.
Moraru mă așteaptă la aeroport, dar, spre surprinderea mea nu m-a dus la sediul Episcopiei, ci la casa
parohială, unde m-a întâmpinat, surâzătoare, Margareta. Mi se pregătise locuință chiar aici, în casa parohială, o
cameră cu baie, la etaj, unde mă voi simți excelent2.

Corespondența dintre cei doi frați preoți, Pr. Glicherie Moraru aflat în America și Pr. Evmenie
Moraru, a fost interceptată, fotocopiată, îndosariată și de multe ori nu era trimisă către destinatar.
Urmând ca unul dintre capetele de acuzare în cazul Pr. Evmenie, să fie tocmai legătura ținută cu fratele
său aflat peste hotare.

*
,,Holy Trinity” Romanian Orthodox Church
(Parohia Ortodoxă Română ,,Sfânta Treime”)
CORNER STATE FAIR AND MARX AVES
DETROIT, MICHIGAN

OFFICE ADDRESS: 627 BARLUM TOWER

PHONE WP 2-7145
10 Oct. 1948

Doamna Preoteasa,
V-am primit scrisoarea la timp. Împrejurările au făcut să nu pot răspunde imediat. Dar am ținut scrisoarea
la îndemână, sa n-o pierd, ca atunci când îmi permite timpul să vă dau un răspuns.
Am scris în mai multe rânduri cumnatei, dar nu mi-a dat nici-un răspuns. Am crezut că are frică să-mi
răspundă, pentru acest motiv nu i-am mai trimis nici-un rând. Am întrebat, însă, pe alții, să-mi comunice
vine ce i-au găsit-o lui Evmenie, și nici până acum nu mi-a comunicat nimeni nimic. Voi cere Legației
din Washington să mă lămurească asupra acestui caz cât se poate de misterios.
2
Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom, 2008, pp.353-355.

50
 Faptul că am fost și eu arestat pentru politică, în decursul războiului trecut, eram amenințat cu deportarea
în Canada, căci sunt cetățean canadian încă. Ca să delatur această persecuție tehnică, a trebuit să recurg la ușa
de scăpare. Și n-am găsit alta, decât să mă căsătoresc cu o cetățeană americană, după cum am și făcut-o la 6 iulie
a.c. Alăturat trimit o fotografie pentru nepoți să-și vadă mătușa. O chiamă Margareta și pe ea, ca și pe mama lor.
Când am primit scrisoarea d-voastră, Margareta mi-a sugerat să adoptăm pe Iulian și pe Elvira, dacă vor să
vină în America. Ei îi sunt dragi copiii, mai cu seamă crescuți gata de alții, cum văd. Prin urmare, suntem deciși,
după ce terminăm biserica și casa parohială, cari sunt în construcție, să facem demersurile necesare să-i putem
aduce la noi și înfia, dacă – bineînțeles – îi lasă și masa sa. Pe Iulian vreau să-l las preot în locul meu căci am cea
mai frumoasă parohie din Detroit, unde sunt cinci biserici ortodoxe rom.
Prin urmare, așa stau lucrurile. De tot binele voit.
Glicherie.

51
 **

,,Holy Trinity” Romanian Orthodox Church

(Parohia Ortodoxă Română ,,Sfânta Treine”)
CORNER STATE FAIR AND MARX AVES
DETROIT, MICHIGAN

OFFICE ADDRESS: 627 BARLUM TOWER

PHONE WP 2-7145
10 Oct. 1948

Dragă Nepoate,

Dacă nu am răspuns la timp asta nu înseamnă că te-am uitat. În zilele acestea toată lumea are necazuri,
prin urmare și eu. Dar cu toate acestea nu mă dau bătut. Lupt înainte cu sânge rece. Așa trebuie să faceți și voi.
Știu că vă vine greu fără tată; dar n-aveți ce face, decât să acceptați soarta în care vă găsiți. Și eu am crescut
fără tată, ca și fără mamă. De la vârsta de 12 ani, nimeni nu mi-a dat un pic de ajutor. M-am întreținut singur
până în ziua de azi, și slavă Domnului că n-am dus niciodată lipsă de nimic. Mi-am croit singur drumul în viață,
și merg pe el până la capăt.
Pe tine am de gând să te fac preot în locul meu, când voiu fi decis să mă retrag din această parohie unde mă
găsesc acum. De asta vreau să te aduc vara viitoare, după termini școala, ca să te bag în școală aici, ca să înveți
engleza, că va fi de lipsă să faci slujbă în englezește la generațiile ce-s născute în această țară.
Când vine mătusă-ta de la Montreal, Canada, am s-o pun sa vă facă un pachet cu bocanci și haine, să-l aveți
de Crăciun.
Am nădejde că pe la primăvară să vină tata-tău acasă. Așa simt în mine. Așa că nu trebuie să vă amărâți
prea tare. Toate trec în lumea asta, și necazurile ca și bucuriile.
Spune la mama-ta și la ceilalți nepoți că nu v-am uitat. Gândul meu se îndreaptă veșnic spre voi. Cât o să
pot o să vă ajut pe toți, atunci când îmi permite punga și timpul.
Cu toate doririle de bine și vă sărut pe toți.
Unchiul Glicherie

L a 23 februarie 1936, apare primul număr al ziarului diocesan Solia, în Youngstown, Ohio, al
Episcopiei Ortodoxe Române din America sub protia Episcopului Policarp.
Ziarul Solia este trimis și în țară către mai mulți preoți, după cum o sursă de încredere scrie într-o
notă informativă spre finele anului 1948.

52
53
 131/ 27 Noembrie 1948

NOTĂ

Preotul EVMENIE MORARU din comuna Avereștii de Jos jud. Roman, primește la 15 Octombrie 1948
ziarul reacționar, antidemocrat ,,Solia”, editat în limba română de Episcopia română din America.
Același ziar îl primesc următorii:
1. Preot Gh. Zmed, com. Cheglevieni jud. Timiș
2. Ion Capata, com. Petrila Nr. 250, jud. Hunedoara
3. Preot Aurel Moga, com. Sumucius p.u. Vadul Crișului, jud. Bihor
Se remarcă că acest ziar este expediat preoților.
SURSA: N.A

54
 Anul Domnului MCML
1950

REPERE ISTORICE
– martie – Ministerul Apărării Naționale devine Ministerul Forţelor Armate. În anul 1972 se va
reveni la vechea denumire.
– 5/6 mai: Noaptea demnitarilor - este un termen folosit în istoriografia română pentru a desemna
un val de arestări care au avut loc în noaptea de 5/6 mai a anului 1950. Regimul comunist a arestat în
cadrul acestei operațiuni concertate un lot de foști înalți demnitari români, printre care prim-miniștri,
miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației și generali ai armatei. Deși fuseseră
vizate inițial 84 de persoane, autoritățile au putut identifica doar 74, din care au fost arestate, la acea
dată, doar 69 care au fost transportate în închisoarea de la Sighetu Marmației. Printre arestați au fost:
Dinu Brătianu, Constantin C. Brătianu, Gheorghe Brătianu, Daniel Ciugureanu, Gheorghe Tătărescu,
Constantin Argetoianu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu și alții. În același an au urmat și alte valuri
de arestări de înalți demnitari.
– 6 septembrie: În România a fost adoptată Legea Nr. 5 din 1950, Legea reformei administrative,
după model sovietic. Județele au fost desființate și înlocuite cu raioane și regiuni.

C
orespondența dintre Pr. Evmenie și fratele său aflat în Canada, Pr. Glicherie, aprinde
în conștiința preotului sărac, din mediul rural, privit permanent de ochiul vigilent al
securității, aflat în postura de-a a întreține o familie formată din 2 adulți și 4 copii minori
(Cornelia, născută în anul 1933/Iulian, născut în anul 1935/Elvira, născută în anul 1938/Victor, născut
în anul 1942) dorința de-a le oferi un trai decent, ferit de orice fel de primejdie.

55
 Actele de naștere ale copiilor1

REGISTRUL STĂRII CIVILE PENTRU NĂSCUȚI - CORNELIA

REGISTRUL STĂRII CIVILE PENTRU NĂSCUȚI - IULIAN

1
Fond Personal, Pr. Evmenie Moraru, EPR.

56
 REGISTRUL STĂRII CIVILE PENTRU NĂSCUȚI – ELVIRA

REGISTRUL STĂRII CIVILE PENTRU NĂSCUȚI – VICTOR

57
 D upă obținerea binecuvântării din partea Patriarhiei Române de-a pleca ca preot în Montreal,
Pr. Evmenie, trimite o cerere Ministrului Cultelor, Stanciu Stoian (15 aprilie 1948 - 23 aprilie
1951), în care solicită aprobarea pentru plecarea în Canada.

Bătută la mașina de scris a Patriarhului Justinian

DOMNULE MINISTRU1

Subsemnatul Preot Evmenie din parohia Avereștii de Jos, Raionul Roman, cu cel mai profund respect vin a
vă ruga să binevoiți a dispune să fiu numit la parohia Ortodoxă Română din Montreal Quebec Canada.
Menționez că mai am acolo pe fratele meu în persoana Păr. Protopop Glicherie Moraru la Detroit Michigan,
a cărui activitate cred că vă este destul de cunoscută.
Am patru copii minori în diferite școli și soția nesalariată pe care îi voi aduce acolo odată cu mine sau
ulterior.
Doresc să plec odată cu Prea Sfințitul Andrei Moldovan2 noul Episcop al Românilor din America având
avidevidul (biletul de liberă intrare în U.S.A) sosit și tichetul de avion plătit.
Primiți, Domnule Ministru, asigurarea deosebitului meu respect.
Trăiască Republica Populară Română

10 Noembre, 1950
Parohia Avereștii de Jos,
Com. Averești,
Raionul Roman

Domniei Sale Domnului Ministru al Cultelor

1
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 1763.
2
Andrei Moldovan (n. 3 iulie 1885, Apold, comitatul Târnava Mare - d. 14 martie 1963, Detroit) a fost un cleric ortodox român, care a
îndeplinit demnitatea de Episcop Ortodox al românilor din SUA și Canada (1950-1963), cu sediul la Detroit.

58
59
 O
săptămână mai târziu, o notă informativă, elucidează împrejurările în care Pr. Evmenie
Moraru dorește să părăsească țara și care sunt intențiile sale alături de Episcopul Andrei
Moldovan.

NOTĂ3
131/ 18 Noembrie 1950

În urma vizitelor făcute la diferite centre bisericești din țară de către noul Episcop al românilor din
America, ANDREI MOLDOVAN, cu ocazia cărora acesta și-a manifestat dorința de a lua pentru Statele Unite
câțiva diaconi români, a pornit o considerabilă agitație în rândul clericilor.
În urma acestui fapt, mai mulți clerici și-au arătat dorința de a pleca în Statele Unite, făcând chiar cereri
în acest sens chiar la Ministerul Cultelor.
Printre clericii solicitanți se găsește și preotul EVMENIE MORARU, din com. Averești-Roman, care
la 10 Noembrie 1950, a înaintat o cerere Ministerului Cultelor prin care cere aprobarea să fie numit preot la
Parohia Ortodoxă Română din Montreal Quebec Canada, și să plece împreună cu soția și cei 4 copii ai săi, odată
cu plecarea noului Episcop.

EVMENIE MORARU este frate cu Protopopul GLICHERIE MORARU din Detroit Michigan U.S.A.

Nota biroului:
- Menționăm că din cererea adresată Ministerului Cultelor rezultă că aceasta a fost scrisă pe hârtia și
la mașina de scris folosită de Patriarh personal.

Comunicat:
3 ex. la Cabinet

La nota informativă din 18 Noiembrie 1950 se adaugă o completare a dosarului Pr. Evmenie, o fișă
personală unde se pune accent pe perioada de detenție ispășită de acesta.

3
ACNSAS, Fond Penal/ București, dosar nr. 1763.

60
61
 FIȘE4
131/ 19 Noembrie 1950

Imediat după 23 August 1944, EVEMNIE MORARU intră în P.N.T. Maniu devenind președintele
organizației P.N.T. din Averești-Roman unde este preot, acționând până la dizolvarea acestui partid.
În cadrul măsurilor din 28 Martie 1948, EVMNENIE MORARU este reținut și internat în lagărul
Pitești de unde este eliberat în Septembrie 1949.
5

4
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 1763.
5
Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești, renumit pentru așa-zisele încercări de „reeducare”,
efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea Experimentul Pitești sau
Fenomenul Pitești). Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic
cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național
Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România.
Esența metodei folosite la Pitești este transformarea victimelor în călăi, tortura putând fi apreciată drept un simplu mijloc, nu un scop.
Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea PCR, a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase
a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității până la punctul obedienței absolute. Estimările totale referitor la numărul celor
care au suferit acest experiment sunt cuprinse între aproximativ 1000 și 5000. A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a
creierului prin tortură din blocul de Est. Închisoarea a fost construită înaintea începerii experimentului, clădirea a fost începută spre
sfârșitul anilor 1930, pe vremea Regelui Carol al II-lea, și a fost terminată în timpul lui Ion Antonescu. Pentru o perioadă după proclamarea
Republicii Populare Române, a continuat să funcționeze ca arest pentru cei vinovați de infracțiuni minore. Primele stadii ale ,,reeducării”
au avut loc la închisoarea din Suceava, fiind la scurt timp adoptate la Pitești, și cu intensitate mai redusă, la Gherla. Grupul de
supraveghetori a fost format tot din deținuți politici și a fost condus de Eugen Țurcanu, fost student la Universitatea din Iași și pentru
scurt timp și membru al PCR. Țurcanu, probabil la ordinele comandantului Securității Alexandru Nicolschi (pe numele său adevărat
Boris Grünberg), ale colonelului Czeller de la Direcția Penitenciarelor și sub directa supraveghere a ofițerului politic Ițicovici Marina, a
ales un grup unit format din „veterani” trecuți prin reeducare, ca asistenți pentru îndeplinirea sarcinilor politice; numit Organizația
Deținuților cu Convingeri Comuniste (ODCC- poreclită de prizonieri în batjocură Odecaca). Primul val de deținuți de la Suceava care au
trecut prin „inițiere” a fost trimis la Pitești, unde tratamentul inițial uman a devenit subiectul unor restricții din ce în ce mai severe.
Deținuții, pe lângă bătăile severe administrate regulat, au fost siliți să se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialitățile dinaintea
încarcerării. Gardienii i-au forțat să participe la sesiuni programate sau ad-hoc de instruire politică, cu subiecte precum materialismul
dialectic și istoria Partidului Comunist Sovietic de Iosif Stalin, de obicei acompaniate de abuzuri fizice la întâmplare și îndemnuri la
demascare pentru diferite abateri, unele reale, dar marea majoritate inventate. Obiectivul lor era ca victima să cedeze psihic, transformându-
se într-un supus total, dedicat regimului. Toate victimele experimentului au fost inițial trecute printr-un interogatoriu, în timpul căruia
tortura fizică a fost aplicată ca mijloc de a revela detalii intime din viața personală a fiecăruia (acest proces fiind denumit demascarea
externă). Așadar, deținuții erau obligați să dezvăluie toate detaliile presupuse ascunse în interogatoriile precedente; cu speranța că vor
putea evita torturile, mulți deținuți au ,,recunoscut” păcate imaginare. A doua etapă, ,,demascarea internă”, avea ca obiectiv dezvăluirea
numelor celor care se purtau mai puțin brutal sau oarecum indulgent față de ei în detenție. Umilirea publică era de asemenea aplicată,
de obicei în faza a treia (,,demascarea morală publică”); deținuții erau siliți să denunțe toate convingerile, ideile și valorile personale.
Trebuie menționat faptul că deținuții credincioși erau îmbrăcați ca Iisus Hristos, iar ceilalți erau siliți să-i insulte; erau forțați să blasfemieze
simboluri religioase și texte sfinte. Deținuții erau siliți să accepte noțiunea că membrii propriilor familii aveau tot felul de trăsături
criminale, grotești; au fost obligați să scrie autobiografii false, care cuprindeau diferite instanțe de comportament pervers. Conform
relatărilor lui Dumitru Bacu: ,,Prin injectarea treptată de informații opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale și adevărate în
subconștientul victimei, prin alterarea și deprecierea constantă a realității existente și înlocuirea ei cu o imagine fictivă, reeducatorul a
obținut în final scopul demascării: să facă minciuna atât de reală pentru victimă încât aceasta va uita ceea ce pentru el înainte avea sens”.
Asta a dus la un revers complet, pentru un timp nedeterminat, al valorilor în care victima crezuse până atunci. Pe lângă violența fizică,
deținuții supuși ,,reeducării” erau obligați să facă diferite munci umilitoare pe timp îndelungat (de exemplu, să curețe podeaua cu o
cârpă ținută între dinți). Prost hrăniți și ținuți în condiții degradante și nesanitare, deținuții nu aveau permisiunea să aibă contact cu
lumea din afara penitenciarului, și erau forțați să-și acopere ochii în rarele situații când ieșeau din celule. Tratamentul la care noii veniți
erau supuși de către veteranii ,,reeducării” includea lovituri pentru a-i împiedica să adoarmă, erau obligați să mănânce la repezeală
direct din farfurii lăsate pe podea cu mâinile ținute la spate, și chiar siliți să mănânce fecale sau băgați cu capul în găleți cu urină. S-a spus
că metodele folosite de ODCC erau derivate din principiile controversate ale pedagogiei și penologiei lui Anton Makarenko referitoare
la reabilitare. În cel puțin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară
pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele,
unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși,
între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora. În orice caz, cauza morții era falsificată în certificatul
de deces, pentru a nu rămâne dovezi posterității. În 1952, pe când Gheorghe Gheorghiu-Dej a manevrat cu succes împotriva Ministrului
de Interne Teohari Georgescu, procesul a fost oprit de autorități. Membrii ODCC au fost judecați în secret pentru abuzuri, cei 22 de
inculpați fiind condamnați la moarte, în urma unui proces cu ușile închise (Țurcanu a fost numit responsabil pentru uciderea a 30 de
deținuți și pentru abuzurile exercitate asupra altor 780). Dintre aceștia, au fost executați 16 condamnați, la închisoarea Jilava, în noaptea
de 17 decembrie 1954. Deși executat, moartea lui Eugen Țurcanu a fost înregistrată la starea civilă abia în anul 1962. Din restul de 6

62
 Din 1949 și până în prezent, nu este semnalat ca EVMENIE MORARU să se fi manifestat ostil regimului
actual.
EVMENIE MORARU intenționează să plece în U.S.A. la fratele său, luând cu sine familia, față de nici o
persoană nu și-a exprimat intenția de a se reîntoarce în R.P.R.

condamnați, 4 dintre ei au fost ulterior exterminați la închisoarea Jilava, în secția specială de exterminare, numită Casimca. Colonelul
Czeller s-a sinucis, împușcându-se în cap, în cimitirul Bellu din București. Cadrele securiste însărcinate cu conducerea experimentului,
inclusiv colonelul Teodor Sepeanu, au fost judecați în anul următor; toți au primit sentințe ușoare și au fost puși în libertate la scurt timp.
În conformitate cu noile directive ideologice, curtea a hotărât că experimentul a fost rezultatul infiltrării cu succes a agenților Statelor
Unite și a Gărzii de Fier în Securitate, cu scopul de a discredita organele legii din România. După Decretul de amnistie din anul 1964,
închisoarea a continuat să funcționeze tot ca închisoare pentru opozanții regimului, care erau aduși aici sub pretextul unor condamnări
pentru infracțiuni de drept comun. În anul 1977, în urma presiunilor făcute din Occident, închisoarea Pitești a fost definitiv închisă, în
sediul ei fiind mutat Trustul de Construcții Industriale Pitești. La conducerea închisorii s-au aflat: Stănescu Vasile (1944-1949); căpitan
Dumitrescu Alexandru (1949-1951); locotenent Kovacs Anton (1951-1953); locotenent Savu Victor (1953-1954); căpitan Mândreș Petre
(1954-1956); maior Ivașcu Ștefan (1956-1958); maior Cârstoiu Sebastian (1958-1961); maior Toma Mihai (1961-1977).

63
 Anul Domnului MCMLI
1951

REPERE ISTORICE
– Primul plan cincinal în Republica Populară Română (1951-1955), în care se pun bazele pentru o industrializare
sistematică; 42% din investiții se duc în activele de producție (industrie grea, mașini), 10% în agricultură.
– Începe primul cincinal; prioritatea numărul unu a guvernului comunist este electrificarea ţării.
– Au loc cele mai mari deportări ale regimului comunist. Se întâmplă în noaptea de Rusalii; 44.000 de
locuitori ai zonei de frontieră cu Iugoslavia sunt duși cu forţa în mijlocul câmpiei Bărăganului pentru simplul
motiv că locuiau prea aproape de graniţă. Familii întregi, cu copii și bătrâni, sunt urcate în trenuri cu ce pot să
ia și abandonate în mijlocul Bărăganului.

V
isul unui trai mai bun, simțit pe pământ american, este repede spulberat de către regimul
comunist. Se intensifică supravegherea Pr. Evmenie, activitatea liturgică din parohie este
transpusă pe hârtie, ca note informative.
Istoria orală a parohiei păstrează amintirea nopților din acei ani ai persecuțiilor îndreptate
împotriva practicilor mistice ale preoților ortodocși, când, din toată zona Moldovei, veneau creștini
pentru a participa la Taina Sfântului Maslu, la rugăciunile nocturne săvârșite de Pr. Evmenie.

NOTĂ INFORMATIVĂ1
19.XII.1951

În ziua de 25 Noembrie 1951, între orele 18-22, seara preotul MORARU EVMENIE, din satul Averești
com. Averești raionul Roman, s-a dus la locuitorul Gh. Levărdă care locuiește la 2,5 km depărtare de sat.
Acest locuitor a fost plutonier major, a exploatat și mare afacerist, nu este membru de partid, este un om
dușmănos regimului.
Preotul Moraru Evmenie ese seara din ogradă și colindă prin sat; este în legătură cu chiaburul Gh. Hululei,
I. Hululei.
În fiecare Luni, Miercuri și Vineri vine oameni din împrejurimi Averești, Mesteacăn, Izvor, Ion
Creangă vin pentru a le face rugăciuni, se difuzează diferite știri.
Inf. Nelu
1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

64
65
 Anul Domnului MCMLII
1952

REPERE ISTORICE
– 26 ianuarie: Hotărârea Consiliului de Miniștri prin care se declanșează reformă monetară, la un raport
de: 1 leu nou = 20 lei vechi.
– 20 mai: Epurare în Partidul Comunist Român. Ana Pauker este eliminată din Biroul Politic. Vasile Luca
este: închis; acuzat de deviaționism, condamnat la moarte, însă pedeapsa a fost comutată la douăzeci de ani în
închisoare. Teohari Georgescu fusese arestat în februarie însă nu a fost condamnat.
– 2 iunie: Începe guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
– 19 septembrie: Prin Decretul 331, numărul de regiuni din România a fost redus de la 28 la 18.
– 30 noiembrie: Alegeri legislative în România. Frontul Democrației Populare obține 98,84% din voturi.
– Este adoptată a doua Constituţie comunistă. În ea se menţionează, încă din al doilea rând, că existenţa
Republicii Populare Române se datorează Uniunii Sovietice și ,,glorioasei” Armate Sovietice.

Î
ncepând cu anul 1952 se intensifică opresiunea sistemului la adresa Pr. Evmenie. Devine un
lucru obișnuit să dea declarații în fața organelor de Securitate; tot acum, încep interogatoriile
celor care intră în contact direct cu el.

66
 16 Aprilie 1952
Dată în fața noastră
Slt. De Securitate
Ss/ Mutică Gh.

Scrisă de mână

Declarație1

Subsemnatul Pr. Evmenie Moraru, născut în anul 1910, luna Septembrie 18, în com. Pâncești Raionul
Adjud Reg. Putna, fiul lui Ioachim și Ana, tatăl meu Ioachim Moraru în prezent decedat din anul 1945, fost
de profesiune cultivator de pământ și apoi călugăr, care în trecut nu a făcut politică, ca avere a posedat 3 ha.
arabil, 1 ha. vie, 3 ha. pădure și 2 vaci, mama mea Ana Moraru în etate de 70 ani de profesie casnică, în trecut
nu a făcut politică și nici în prezent nu face, avere posedă 20 prăjini pământ.
Părinții mei au domiciliat în com. Pâncești Raionul Adjud Reg. Putna.
Sunt absolvent a 4 cl. primare pe care le-am absolvit din 1923 și 8 cl. de Seminar pe care le-am absolvit din
1923 și până în anul 1931 în orașul Constanța.
Sunt de profesie preot, funcție pe care am ocupat-o din anul 1934 și până în prezent.
În calitate de preot am funcționat din anul 1934 și până în prezent la parohia Avereștii de Jos comuna
Averești Raionul Roman.
Cu serviciul militar nesatisfăcut fiind dispensat pentru motivul că am fost preot.
Nu am participat în campania din Răsărit și nici nu am fost mobilizat.
Nu am fost în străinătate, judecat sau condamnat nu am fost niciodată.
Sunt căsătorit cu Margareta Gafița în etate de 36 ani, de profesie casnică, originară din com. Berești
Raionul Adjud Reg. Putna. În trecut nu a făcut politică și nici în prezent nu face. Tatăl ei Dumitru Gafița în
prezent decedat din anul 1943 fost de profesie mecanic și ca avere a posedat 2 ha. teren și una casă, care în trecut
nu a făcut politică, mama ei Maria Gafița, în prezent decedată din anul 1943, fost de profesie casnică.
Părinții soției au domiciliat în comuna Berești Raionul Ajud Reg. Putna.
Am 4 (patru) copii:
1. Cornelia Moraru, în etate de 18 ani, elevă în anul 3 la școala pedagogică de conducătoare din Bacău,
în prezent candidată a U.T.M.-ului domiciliată în orașul Bacău str. Avram Iancu Nr. 22.
2. Iulian Moraru în etate de 17 ani elev în anul IV la Școala Medie Tehnică de Agricultură, Roman, în
prezent înscris în organizația U.T.M.
3. Elvira Moraru, în etate de 13 ani, elevă la ciclul 2, anul 3 în Roman.
4. Victor Moraru în etate de 9 ani, elev în Școala elementară cl. III-a din com. Averești Raionul Roman.

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

67
 Am trei frați și două surori:
1. Glicherie Moraru în etate de 52 ani, de profesie preot în orașul Windsor-Canada plecat din România
din anul 1925. Nu știu ce avere are și nici ce politică face.
2. Gheorghe Moraru, în etate de 47 ani, de profesie cultivator de pământ, avere posedă 5 ha. și
jumătate de pământ una casă și două vaci, domiciliază în com. Mândrișca Raionul Adjud, în trecut
nu a făcut politică iar în prezent nu cunosc ce politică face.
3. Vasile Moraru, în etate de 31 ani, de profesie cultivator de pământ, avere posedă 3 ha. pământ și una
casă, domiciliază în com. Pâncești Raionul Adjud, în trecut nu a făcut politică și nici în prezent
nu face.
4. Paraschiva Moraru, căsătorită Pavel, în etate de 39 ani, de profesie casnică, avere posedă 3,5 ha.
pământ și una casă domiciliază în comuna Pâncești Raionul Adjud, în trecut nu a făcut politică și
nici în prezent nu face.
5. Aneta Moraru, căsătorită Nichifor, în etate de 35 ani, de profesie casnică, avere posedă 2,5 ha.
pământ și 2 case, domiciliază în com. Pâncești Raionul Adjud, în trecut nu a făcut politică și nici în
prezent nu face.
Cunosc bine limba franceză și puțin germană. Rude am în străinătate pe fratele meu Glicherie Moraru,
preot, care este plecat din 1925 din România în Canada.
Nu am niciun fel de relații cu el decât numai prin corespondență.
Nu a mai venit în țară de la data plecării lui în străinătate.
Subsemnatul domiciliez în comuna Averești Raionul Roman, înainte de 24 August 1944, am posedat ca
avere 7 ha. pământ, una casă, 1 cal, 1 vacă și 5 oi.
Iar în prezent posed tot aceiași avere arătată mai sus.
În trecut am făcut am făcut politică legionară în care m-am încadrat în anul 1935 activând în această
mișcare până în luna Octombrie 1940.
În 1919 am fost în Școala primară până în anul 1923. De la 1923 am intrat în Seminarul Teologic Huși
unde am făcut o clasă și m-am transferat apoi în Seminarul Teologic Constanța și am absolvit în anul 1931.
Din anul 1931 și până în anul 1934 am fost învățător suplinitor în com. Pâncești Reg. Putna.
În anul 1932 m-am căsătorit cu Margareta Gafița, din com. Berești Raionul Adjud Reg. Putna.
În anul 1934 am fost numit preot la parohia Avereștii de Jos Raionul Roman, unde am luat parte la ședințe
am plătit cotizația.
De asemenea am luat parte la manifestările legionare din anii 1936-1937-1938-1939 și 1940.
Tot în mișcarea legionară am luat parte la muncă voluntară, la făcutul cărămizilor, le-am donat lemne
precum și 2 prăjini pământ pentru a face cărămidă.
În anul 1938 am luat parte la manifestația legionară de la Iași, dar la București nu.
Din anul 1940 nu am mai activat în mișcarea legionară fiind suspendat din această mișcare din lipsă de
activitate și executare de ordine.

68
 În 1941 luna Decembrie 26, am fost arestat de către Legiunea Roman și trimis în lagărul din Târgu Jiu
M-rea Tismana2 unde am rămas până în anul 1942 luna Martie, când am fost pus în libertate, fără să mi se
ia declarație sau să mise spună pentru ce motiv. După reîntoarcerea mea din lagăr în com. Averești-Roman
nu am mai făcut nici un soi de politică.
În anul 1944 am fost din nou arestat în luna Oct. și internat din nou în lagărul Pitești-Slobozia-Ialomița și
sc. Agricultura Roman, unde am stat până în toamna anului 1945 când am fost din nou pus în libertate.

2
Lagărul de la Târgu Jiu a început să funcționeze din toamna anului 1939, imediat după ce Polonia a căzut sub dominația nazistă, iar
polonezii au început să fugă din calea războiului. La Târgu Jiu au ajuns 6.000 de refugiați polonezi, care au stat aici până în anul 1941.
Lagărul, construit la periferia municipiului Târgu Jiu, pe o întindere destul de mare, cu participarea efectivă a soldaților polonezi, avea
construite 10 bucătării, barăci din lemn, care puteau adăposti fiecare câte 250-300 de persoane, două cantine, 20 de puncte sanitare, săli de
cursuri, teatru precum și alte clădiri în care refugiații desfășurau diferite activități. Potrivit datelor regăsite într-un tratat de specialitate,
în cadrul lagărului au existat și funcționat opt cluburi gen universitate populară, unul pentru ofițeri, unul pentru soldații români și șase
pentru soldații polonezi. Au funcționat chiar și școli primare și cursuri gimnaziale pentru copiii polonezilor care aveau vârsta de a merge
la școală. Tot în cadrul lagărului a funcționat un birou secret, în care soldații polonezi erau îmbrăcați în civil, li se eliberau pașapoarte,
fiind trimiși la Constanța pentru a fi îmbarcați pe vapor. Începând cu sfârșitul lunii noiembrie 1940, din lagărul de la Târgu Jiu au plecat
spre Polonia 2.436 de soldați, în lagăr rămânând doar 720 de soldați și 49 de ofițeri. În concluzie, în prima sa etapă, lagărul din Târgu
Jiu a reprezentat unul din obiectivele cele mai semnificative care ilustrează eforturile depuse de guvernul român la vremea respectivă
pentru refugiații polonezi. La 12 februarie 1941, a devenit lagăr de internați politici. Ion Antonescu i-a predat pe militarii polonezi
germanilor, iar în locul polonezilor au fost aduși internați politici. Aici s-au aflat oameni de cultură, scriitori, intelectuali din diferite
domenii și, mai apoi, comuniștii. La 21 iunie 1941, Ion Antonescu a ordonat ca toți evreii valizi de la 18 la 60 de ani, care se aflau în satele
dintre Siret și Prut, să fie evacuați în Oltenia, în lagărul de la Târgu Jiu și în satele din împrejurimi. Membrii familiilor acestor evrei și
toate celelalte familii evreiești din alte sate ale Moldovei au fost evacuate în comunele urbane din departamentele implicate. Primul
comandant al Lagărului de la Târgu Jiu a fost colonelul Gheorghe Zlătescu, secondat de maiorul Liță Anghel. Lagărul era organizat pe
șapte grupe. În prima grupă erau internați intelectualii, printre care se aflau Nicolae Rădescu, țărănistul Anton Alexandrescu, filosoful
Mihai Ralea, Tudor Arghezi (care fusese internat pentru ca îi adresase o epistolă critică reprezentantului Germaniei hitleriste la București
- Manfred von Killinger), Ernest Bernea, Matei Socor, Traian Brăileanu, ziaristul Nicolae Carandino, Zaharia Stancu, Radu Gyr, Victor
Eftimiu. În grupa a șasea erau internați vagabonzii, prostituatele, proxeneții, hoții de buzunare. Grupa a șaptea cuprindea internații
politici comuniști, femeile comuniste fiind internate tot la grupa a șaptea, într-o baracă separată de cea pentru bărbați. Cele mai notabile
figuri de comuniști care au trecut prin Lagărul de la Târgu Jiu au fost: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol (mai târziu șef al
Confederației Generale Muncii), Calau Vasile (chelner, a făcut parte din Sindicatul Chelnerilor, pe care comuniștii s-au bazat la 23 august,
când l-au arestat pe Antonescu), Nicolae Ceaușescu, Nicolae Cioroiu (de la Institutul de Filosofie), Petre Constantinescu-Iași (implicat
în procesul ,,anti-fasciștilor” de la jumătatea anilor - 30, ajunge Ministrul Informațiilor în 1947), Eftimie Cozmici (singura fotografie
care ne-a rămas de la acest personaj, care va ajunge în 1949, pe linia Ministerului de Interne. I se spunea ,,Titulescu” în anii 30, pentru
că semăna foarte mult cu Ministrul de Externe. Fiul său, Romică Cozmici, devenit celebru în 1977, prin asasinatele anilor 1970), Mișu
Dulgheru (șef al Direcției Anchete Penale în anii 1950; debarcat în 1952, după eșecul în ancheta din Cazul Pătrășcanu), Guina Nicolae
(va ajunge in cadrul Colegiului Central al Partidului, in anii 1970), Ovidiu Șandru, Ivanovici Dumitru (va ajunge șef al Direcției Cadre
din Ministerul Afacerilor Interne, în 1951), Atanasie Jurgea, Ion Gheorghe Maurer (prezență meteorică în lagărul de la Tg. Jiu), Zaharia
Negulescu (va prelua conducerea penitenciarului din Târgșor în 1950, după Spirea Dumitrescu), Lucrețiu Pătrășcanu, Andrei Pătrașcu
(va fi secretarul Organizației Comitetului Regional de Partid București 1944-1947. În urma unor dispute cu Ana Pauker este retras pe
linie moartă, arestat în 1950, torturat, bătut, pus sa recunoască niște acuzații pe care Securitatea i le fabricase), Ion Popescu-Puturi (cel
care a luat cuvântul, apărându-l pe Nicolae Ceaușescu după celebrul atac al lui Constantin Pârvulescu, la Congresul al XII-lea din 1979),
Alexandru Sencovici (ajunge Ministrul Industriei Ușoare în anii 1960), Chivu Stoica, Trandafirescu Constantin (personaj foarte important
în cadrul organizației de partid al lagărului, însă în anii 1950 nu îl găsim pe funcții importante, din cauza a ceea ce s-a numit ,,Cazul
Trandafirescu”: în clipa în care s-a declanșat războiul anti-sovietic, comandantul lagărului a venit să prezinte situația internaților. În acel
moment, Constantin Trandafirescu a ieșit în față și a spus ca el și internații comuniști sunt la dispoziția comandantului. Acest lucru nu
îi va fi iertat niciodată), Alexandru Iliescu (tatăl lui Ion Iliescu). În perioada războiului, după 22 iunie 1941, pe lângă comuniști au fost
considerați adversari ai regimului Antonescu și legionarii care primiseră pedepse aspre după evenimentele din ianuarie 1941. În lagărul
de la Târgu-Jiu cele două extreme erau separate de un gard de sârmă ghimpată. Prin ordinul MAI cu nr. 19124 / 23.10.1944, publicat în
MO nr. 248/26.10.1944, s-a decis transferarea legionarilor internați în lagărele județene, în număr de circa 1000, către lagărul Târgu Jiu,
reactivat cu această ocazie, intrând în cea de-a doua perioada de funcționare a sa. Legionarii nu au fost ținuți în lagăre până la sfârșitul
războiului, precum comuniștii. Au fost încadrați în batalioane speciale și au fost trimiși pe frontul de Est, pentru a se ,,reabilita”.

69
 În anul 1948 am fost din nou arestat și internat în lagărul Pitești-Aiud3-Ocnele Mari4, iar în anul 1949
am fost pus în libertate.
Din anul 1944 și până în prezent nu am mai făcut nici-un soi de politică.

Aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez propriu.

Ss/Pr. Ev. Moraru

16 Aprilie 1952

3
Prima atestare documentară a unității datează din anul 1786. Între anii 1839-1849 a funcționat ca închisoare pe lângă Tribunalul din
Aiud, iar în urma evenimentelor revoluționare din 1848, în ianuarie 1849, cu ocazia ocupării orașului de către trupele austriece, tribunalul
și închisoarea au fost incendiate. În 1857 a fost construită o nouă închisoare, activitățile de amenajare fiind finalizate în anul 1860. În
perioada 1873-1880, penitenciarul a funcționat ca închisoare-tribunal, destinată executării pedepselor grave atât de către bărbați, cât și de
către femei, urmare condamnărilor aplicate de către instanțele din județ. Începând cu data de 1 septembrie 1880, penitenciarul a devenit
închisoare districtuală. Cu această ocazie a fost construit un nou corp de clădire, finalizat în 1882, cunoscut până în ziua de astăzi sub
denumirea „Zarcă”. În perioada 1889-1892 a fost construit pavilionul „Celularul nou” care, cu cele 312 celule ale sale, a rămas până în
prezent corpul principal de clădire al penitenciarului. În perioada comunistă, penitenciarul din Aiud a fost unul dintre elementele cele
mai dure ale sistemului represiv din România. În baza ordinului nr. 17249 al Direcției Generale a Penitenciarelor, din septembrie 1948
condamnările politice urmau să fie executate la penitenciarele din Aiud, Gherla, Pitești și Târgșor. În penitenciarul din Aiud urma să
își ispășească pedepsele cei mai periculoși infractori, criminali de război, dar și intelectuali, ordinul precizând următoarele categorii:
avocați, arhitecți, comercianți, farmaciști, medici, ingineri, învățători, profesori, preoți, scriitori, subofițeri și ziariști, dar și pe toți cei care
fuseseră bancheri, chiaburi, moșieri, industriași și diverși patroni. Ordinul s-a aplicat până în 1964, cu precizarea că în anii 1960 categoria
predominantă o reprezentau foștii legionari. Între 1964 și 1989, la Aiud au fost închiși toți cei care au fost condamnați pentru infracțiuni
asimilate politic, contra securității statului. În perioada 1945-1965 au fost înregistrate un număr de 563 decese. Au existat trei ani de vârf:
1947, 1950 și 1961, atunci când au decedat 240 de deținuți. Cauzele principale ale primului val masiv de morți au fost epidemia de tifos,
frigul, lipsa asistenței sanitare și lipsa de alimente. În 1950, din cauza înăspririi regimului penitenciar, lipsei alimentelor, stării sanitare
precare și condițiilor climaterice a crescut rata mortalității. Ultimul val, cel din 1961 se află cel mai probabil în legătură cu fenomenul
reeducării, majoritatea celor decedați fiind încarcerați în ,,Zarcă”, în condiții severe de detenție.
4
Penitenciarul de la Ocnele Mari, dispărut odată cu surparea salinei, a reprezentat până în anul 1948 unul dintre centrele în care, alături de
deținuți de drept comun, au fost încarcerați și membri ai Partidului Comunist din România, printre care și Gheorghe Gheorghiu-Dej. După
instaurarea regimului comunist, penitenciarul a devenit unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare a luptătorilor din Mișcarea
Națională de Rezistență Anticomunistă. Una dintre cele mai semnificative figuri intelectuale încarcerate la Ocnele Mari a fost și gânditorul
Petre Țuțea. De numele acestuia se leagă unul dintre puținele evenimente fericite din istoria pușcăriei, și anume încetarea procesului de
reeducare, ca urmare a protestului înaintat de Țuțea directorului penitenciarului, prin care amenința cu sinuciderea în masă a tuturor deți-
nuților politici. Evenimentul se petrecea prin anul 1958, când conducerea de stat a luat hotărârea de a înființa un centru de reeducare pentru
minori (cunoscut ca școală de corecție), dar scopul fiind acoperirea detenției politice care exista în continuare însă sub denumirea de ,,drept
comun”. Nimeni din localitate nu îndrăznea să spună ce se petrece acolo și nimeni nu ,,vedea” căruța pușcăriei care ducea morții la cimitir.
La Ocnele Mari au fost exterminați prin împușcare figuri însemnate ale intelectualității românești și oameni simpli, legați de idealul luptei
anticomuniste, îngropați ca anonimi în cimitirul Bozeasca. Penitenciarul rămâne în istoria României drept unul dintre cele mai dure centre
de detenție, unde condițiile insuportabile contribuiau decisiv la distrugerea psihică și fizică a deținutului.

70
Declarația Pr. Evmenie paginile 1 și 2

71
Declarația Pr. Evmenie paginile 3 și 4

72
Declarația Pr. Evmenie paginile 5 și 6

73
Declarația Pr. Evmenie paginile 7 și 8

74
Declarația Pr. Evmenie pagina 9

75
 O dată cu declarația dată de Pr. Evmenie în fața organelor de Securitate, a început o amplă
anchetă fundamentată pe argumentul că este ,,un element fanatic pătruns de misticismul
religios” și o nouă etapă de arestare era iminentă.
15 Iulie 1952

REFERAT5

Privind rezultatul cercetărilor în cazul numitului MORARU Evmenie, preot, din Comuna Averești
Raionul Roman.
Din materialul de la A.S. rezultă că: Numitul MORARU Evmenie a desfășurat o intensă activitate
legionară, începând din anul 1935, a fost șef de cuib, iar în ani 1049-1944, a fost șef de sector legionar fiind un
element fanatic și pătruns de misticism religios.
PROPUNEM: față de activitatea desfășurată de cel în cauză, propunem încadrarea într-un ordin de
detențiune administrativă.
Slt. De SECURITATE
Mutică Gh.

5
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 1763.

76
77
 P
rin Referatul Nr. 853/28 Iulie 1952 se propune, și se aprobă, arestarea Pr. Evmenie și internarea
lui pentru 24 de luni. Ținut sub evidență specială, întrucât materialele informative arată că ,,a
întreținut corespondență cu fratele său din Canada”.
853
28 IULIE 1952

REFERAT6

Privind pe numitul MORARU EVMENIE,

arestat în cadrul Ordinului 8/24 pentru activitate legionară.

Din studierea dosarului de cercetat înaintat de către DGSS-Regiunea Bacău au rezultat următoarele:
În materialul informativ este arătat că a întreținut corespondență cu un frate al său ce se găsește în Canada.
În anul 1942 susnumitul este internat în lagărul de la Tismana până în 1943 pentru activitate legionară, iar în
1944 din nou este internat în lagărul de la Slobozia Ialomița.
Față de faptele de mai sus ce se pun în sarcina susnumitului, Regiunea Bacău propune încadrarea
acestuia într-un ordin de detențiune administrativ.
Propunerea noastră este ca susnumitul să fie încadrat în U.M. Evid. Specială pe timp de 24 luni.

Slt. De Securitate, DE ACORD DE ACORD

M. Turchiser Lt. Colonel de Securitate MAIOR DE SECURITATE
T. Dincă N. Dumitrescu

6
Ibidem.

78
79
FIȘĂ PERSONALĂ

Pagina 1

80
Pagina 2

81
Pagina 3

82
Pagina 4

83
 Anul Domnului MCMLIII
1953

REPERE ISTORICE
- 5 martie: Conducătorul sovietic Iosif Stalin moare la Moscova după ce la 1 martie a suferit un atac
cerebral.
- 6 martie: Gheorghi Malenkov îi succedă lui Stalin ca premier și prim-secretar al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice.
- 9 martie: În prezența a aproximativ 1,5 milioane de oameni au loc funeraliile lui Iosif Stalin. Trupul său
a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în
Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat lângă zidul Kremlinului.
- 14 martie: Nikita Hrușciov este ales secretar general al Partidului Comunist Sovietic.
- 4 aprilie: Regele Carol al II-lea al României moare în Portugalia.
- 7 mai: În RDG, în onoarea conducătorului rus Iosif Stalin tânărul oraș din districtul Oder-Spree este
denumit Stalinstadt. După destalinizare, în 1961, orașul este numit Eisenhüttenstadt (,,orașul oțelăriei”).

84
 Fișa de pontaj a Pr. Evmenie având calificare de ,,săpător”1

Fișa nr. 1

1
Ibidem.

85
Fișa nr. 2

86
 Anul Domnului MCMLIV
1954

REPERE ISTORICE
– ianuarie: România este lovită de marele viscol. Meteorologii măsoară cel mai gros strat de zăpadă din
istoria ţării. În București stratul de zăpadă depășea câţiva metri, iar vântul sufla cu peste 100 de kilometri
pe oră.
– 17 iunie: România a ratificat Convenția asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20
decembrie 1952.
– septembrie-octombrie: Dr. Petru Groza, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii
Populare Române, însoțit de fiica sa, Maria Groza, a întreprins o vizită de prietenie de aproape o lună, în
Republica Populară Chineză.
– Regimul Dej încearcă să se dezică de ororile pe care le-a comis în penienciare și în coloniile de muncă.
Are loc un proces în urma căruia vina pentru ,,experimentului Pitești” este pusă în totalitate în cârca
legionarilor. Eugen Țurcanu, un deținut pe care comandanţii penitenciarului reușiseră să-l transforme în
torţionar, este găsit principalul vinovat și împușcat la Jilava.
– Sunt desfiinţate coloniile de muncă silnică. Pentru foamete, frig, violente și morţi sunt găsiţi vinovaţi
câţiva ofiţeri și subofiţeri. Aceștia sunt eliberaţi din închisoare un an mai târziu și reîncadraţi în Ministerul
de Interne. În schimb, procurorul care s-a ocupat de caz este retrogradat.
– Comuniștii îl execută pe fostul lor coleg Lucreţiu Pătrășcanu. Lui Gheorghe Gheorghiu Dej îi este teamă
că Pătrășcanu ar fi putut să-i ia locul. În urma unui proces înscenat care a durat 6 ani, Pătrășcanu este
împușcat.

S
erviciul Securității își pune în mișcare informatorii teritoriali pentru a strânge date despre
cei luați în vizor. Vizați erau foștii deținuți politici. Din această categorie făcea parte și Pr.
Evmenie.
Supravegherea Pr. Evmenie se intensifică, începând din acest an, declarațiile date în fața ofițerilor
de securitate devin o obișnuință. Săptămânal este chemat la anchetă, declarând, de fiecare dată aceeași
istorie autobiografică nefastă.

87
16 aprilie 1954
dată în fața noastră
Slt. de Securitate
ss/ indescifrabil

DECLARAȚIE1

– pagina 1 –

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

88
– pagina 2 –

– pagina 3 –

89
 Pr. Evmenie este din nou arestat în luna aprilie a anului 19541

1
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 1763.

90
 L a doar o lună mai târziu se propune eliberare Pr. Evmenie pe motivul că în timpul activității
sale politice n-a comis fapte ce ar putea face obiectul unei cercetări.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

SUBCOMISA Nr. 2
18 mai 1954 STRICT SECRET

REFERAT2

FIȘĂ BIOGRAFICĂ STANDARD...................................................................................

PROPUNEM:
Să fie pus în libertate, deoarece în timpul activității sale politice n-a comis fapte ce ar putea face obiectul
unor cercetări, iar după 23 august 1944 n-a dus activitate dușmănoasă împotriva regimului.

Lt. Dragomir G.
Șeful Subcomisiei Lt. Maj Oaida Alex

2
Ibidem.

91
 U ltimul act scriptic semnat de Pr. Evmenie înainte eliberării sale din ziua de 21.05.1954 este o
declarație conform căreia se angajează să nu vorbească cu nimeni despre tratamentul aplicat
în închisoare.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DECLARAȚIE3

Subsemnatul Moraru Evmenie domiciliat în Comuna Averești, Raionul Roman, Regiunea Iași.
La punerea mea în libertate de la Formațiunea Nr. 0665 Onești, am luat la cunoștință că nu voi divulga nimic
nimănui din cele văzute și auzite de mine în legătură cu locurile de detenție sau despre persoanele încarcerate.
De asemenea nu voi comunica nimic scris sau verbal rudelor sau altor persoane despre deținuții rămași în
Penitenciare sau Colonii. În cazul că nu voi respecta cele arătate mai sus am luat la cunoștință că sunt pasibil de
a suporta rigorile legilor R.P.R.

Data 21 Mai 1954

S crisorile tot mai dese (un număr de 14 scrisori și 2 cărți poștale s-au concretizat în corespondența
interceptată de Serviciul Securității dintre Pr. Glicherie și Pr. Evmenie – toate având conținut
strict familial) trimise din partea Pr. Glicherie Moraru, aflat în S.U.A. atrag asupra Pr. Evmenie un nou
șir de interogatorii.

P lanul de măsuri al Serviciului IV4 îndreptat către toate persoanele ce apăreau trecute nominal
în corespondența familiei Moraru:

3
Ibidem.
4
Departamentul Securității Statului din cadrul Ministerului de Interne, avea următoarea organizare: Direcția I - Informații Interne,
Direcția a-II-a - Contraspionaj Economic, Direcția a-III-a – Contrainformații, Direcția a-IV-a - Contraspionaj militar, Direcția a-V-a -
Securitate și Gardă, Direcția a-VI-a - Anchete Penale/Opt unități speciale: Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.), Unitatea
Specială F – Filaj, Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat, Serviciul Independent pentru Comerț Exterior, Centrul de Informatică și
Documentare, Serviciul D - Dezinformare, Serviciul Independent Secretariat-Juridic, Serviciul Independent Învățământ-Mobilizare.

92
 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIR. REGIONALĂ IASI

Serviciul IV
Lt. TEREBLECEA OCTAV

PLAN DE MĂSURI5
pentru ducerea la îndeplinire a ordinului M.A.I. Nr. 463/236137 din 29.XI. 1954 privind pe
numitul MORARU EVMENIE preot în comuna Averești Raionul Roman

Nr. Sarcină crt. Mijloace de întrebuințare Cine răspunde

1. Intercepatare corespondenței interne

și externe, colete, telegrame și mandate Biroul ,,F”din Reg. tov. Timan va
poștale a numiților: EVMENIE Lt. Smil Iosub termen 12. XII 1954
da lămurire
MORARU, CORNELIA MORARU,
IULIAN MORARU și TĂNĂSICĂ
DOCHIU și APOSTOL LIGIA.

2. Se va stabili prin Biroul III a Serv.

Roman dacă numitul EVMENIE
Deplasarea la Roman se va lua Lt. Tereblecea O.
MORARU și celelalte persoane sunt
legătura cu Șef. Birou și sectoriști termen 12 XII 1954
urmărite informativ pe linia legionară
sau sectanților

3. Se va studia posibilitățile
întocmirii fișei personale a numitului
Corespondență și investigații
Evmenie Moraru cu care ocazie se Lt. Tereblecea O
complexe la com. Averești Raion
va stabili toate datele biografice fiind termen 20 XII 1954
Roman
verificat dacă va fi cazul și la alte
regiuni

4. Se va verifica la evidența Serv. ,,F”

dacă EVMENIE MORARU sau vre-
unul din membrii familiei sale au primit Se va lua legătura cu biroul ,,F” tov. Lt. Smil Iosub
s-au expediat sume de bani diferitelor Timan și se va stabili mijloacele termen 12. XII 1954
persoane în lunile august, septembrie,
oct., noembrie 1954

5. În scopul inaugurării informative

a numitului EVMENIE MORARU
se va studia: preocupările zilnice
Se va folosi agentura existentă în Lt. Tereblecea O.
a susnumitului, anturajul din ce
com. Averești termen 12 XII 1954
elemente îl are format, cine îi vizitează
casa, stabilindu-se elementele care
se bucură de încrederea sa.

5
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

93
pagina 1

pagina 2

94
 Rezultatul planului de măsuri nu a întârziat să apară. La data de 24 decembrie 1954 a fost predat
raportul conform căruia persoanele din corespondența interceptată de organele de securitate cu
privirea Pr. Evmenie sunt membrii ai familiei Moraru.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIR. REGIONALĂ IAȘI

Nr. 463/32296
24 decembrie 1954 STRICT SECRET

Către
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE6

La ordinul Dvs. cu Nr. 463/236137 din 23 septembrie și urmare cu același număr din 29 noiembrie a.c. privind
pe numitul CORNELIA MORARU raportăm următoarele:
S-a trimis cereri către Biroul F pentru interceptarea corespondenței interne și externe a numiților MORARU
CORNELIA, MORARU EVMENIE, MORARU IULIAN și APOSTOL LIGIA însă până în prezent nu ni s-a
transmis nici un rezultat. Mai mult, am fost sesizați de către Biroul F că pentru numiții MORARU EVMENIE,
CORNELIA MORARU și TĂNĂSICĂ DOCHIU care au domiciliul în satul Averești nu se putea obține rezultate
în ceea ce privește interceptarea corespondenței interne deoarece la Raionul Roman nu există un delegat al biroului F.
Privind verificarea corespondenței pe care numitul MORARU EVMENIE sau alt membru din familia sa a
primit-o sau expediat-o în perioada de timp august-decembrie 1954 s-a stabilit minimale legături datorită faptului că
în evidențele Serviciului P.T.T.R. Roman au fost înregistrate numai telegrame și scrisori recomandate.
Trecând la verificarea numitului MORARU EVMENIE cât și a celorlalte persoane din lucrare, dacă nu cumva
sunt urmărite pe linia altor servicii s-a stabilit că susnumitul nu este urmărit prin vreo formă de evidență operativă,
ci doar prin informatorul ,,NELU” din satul Avereștii de Jos, dar și acest informator nu se bucură de încrederea
numitului.
Luând legătura cu informatorul ,,NELU” s-a stabilit că numitul MORARU EVMENIE din luna mai 1954
când a fost eliberat dintr-un penitenciar, a venit în satul arătat mai sus și a început practicarea profesiei sale de preot.
În această calitate și-a creat un comitet parohial care este compus din credincioșii satului Averești. Tot în
calitate de preot, susnumitul a organizat slujbe religioase cu caracter mistic ține aceste slujbe de trei ori pe
săptămână în afara slujbei obișnuite de duminică dimineață.
Acest sistem de slujbe i-a adus o mare popularitate prin împrejurimile satului său, încât, lunea, miercurea și
vinerea când are loc asemenea slujbe, i-au parte diferiți cetățeni din împrejurimile parohie sale.
În ceea ce privește deținerea altor funcții de către numitul MORARU EVMENIE raportăm că activează pe
linia comitetului de luptă pentru pace, fiind membru în comitetul pe sat.
În măsura instructării și dirijării agenturii care lucrează în prezent în jurul presoanelor din lucrarea de bază,
vom raporta noile constatări de urmare.

ȘEFUL FIR. REG. IAȘI

Colonel N. V. Pandelea ȘEFUL SERVICIULUI
Locotenent Both Martin

6
Ibidem.

95
pagina 1 pagina 2

96
paginile 3 și 4

97
 Anul Domnului MCMLV
1955

REPERE ISTORICE
– 16 februarie: Se încheie Incidentul de la Berna, când legația României Populare de la Berna, Elveția, este
ocupată de un grup de emigranți români, care se opuneau regimului comunist.
– 4 mai: România îl pierde pe George Enescu; compozitorul moare la Paris.
– 5 octombrie: Decretul 421, pentru amnistierea unor deținuți politici din Republica Populară Română.
– 14 decembrie: Republica Populară Română devine membră a Organizației Națiunilor Unite (ONU),
printr-un val de extindere ce a cuprins alte 15 țări: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Iordania,
Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, Spania, Sri Lanka și Ungaria.
– 23-28 decembrie: După amânări îndelungi, are loc cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc
Român, la care au participat delegați reprezentând un număr de 33 de partide comuniste. În Biroul Politic intră
trei noi membri: Petre Borilă, Alexandru Drăghici și Nicolae Ceaușescu. Raportul lui Dej a arătat că partidul
număra 595.398 membri și candidați.
– Ceaușescu ține primul sau discurs politic major la congresul al II-lea al PMR. Vorbește despre ,,alianța
de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică” și ,,doctrina glorioasă și invincibilă a lui Marx, Engels, Lenin și Stalin”.

O
nouă suspiciune a Organelor de Securitate planează asupra chiaburului (cf. dosarului de
anchetă penală nr. 1763 – origine socială chiabur, posedă 7 ha. pământ, 1 vacă, 1 cal, 5 oi, o casă
de locuit) Evmenie Moraru datorită prieteniei avute cu fotograful Rainstein Isac (Jak) care,
avea un cumnat în America.
Din interceptarea corespondențelor celor doi urmăriți, s-a hotărât, la data de 03.01.1955
preschimbarea Dosarului de Verificare al Pr. Evmenie în Dosar de Grup. Din acest moment o nouă
învinuire se pregătește să fie adusă Pr. Evmenie: La baza deschiderii dosarului de verificare au stat materialele
provenite din interceptarea corespondenței, note informative și materiale de anchetă din care rezultă: activitatea
lor politică înainte și după 23 august 1944, suspiciuni de transfer întreprinsă de numitul RAINSTEIN ISAC
zis JAK în combinație cu numitul MORARU EVMENIE care are și un frate în S.U.A. cu ajutorul căruia
întreprinde acțiuni de transfer.

98
 Deasemeni a mai rezultat că numitul MORARU EVMENIE subvenționează o serie de elemente din R.P.R.
cu bani primiți de la fratele său MORARU GLICHERIE din S.U.A. și schimbați din dolari în lei românești1.
Mijloacele folosite și informatorii folosiți în acest dosar: Agentura informativă și anume informatorii: TICU
– necalificat, TRAIAN IOAN – necalificat, NELU ALEXA – necalificat și DOMINTE IOAN – necalificat.
Interceptarea corespondenței, interne și externe cât și fotografierea anumitor scrisori și expertiză grafică2.
După informațiile oferite de informatorii susnumiți (necalificați) pe parcursul a 10 luni de interceptare a
corespondențelor celor două persoane vizate, să pune un nou stigmat, acela de suspect de activitate de spionaj
în foloase S.U.A.

paginile 1 și 2

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.
2
Ibidem.

99
 paginile 3 și 4

R epercusiunile asupra întregii familii Moraru nu încetează să apară. Aflată într-o sărăcie lucie,
cu reiese și din memoriul întocmit de cel mai mare dintre băieții familiei, Iulian, fiind pus
în situația de-a părăsi studiile superioare datorită originii nesănătoase, el declară: ...a trebuit să mă văd
alunecat și spre a declara că părinții mei n-au făcut politică de nici un fel pentru că la drept vorbind cu care-s
născut în anul 1935 ce puteam să știu eu la vârsta de 4 ani și jumătate, ce este aceia politică sau ce politică a făcut
100
tatăl meu - pe care nu l-am auzit niciodată discutând în casă cu nimeni nici un fel de ideie politică – contrară
regimului instaurat.[...] părinții mei sunt realmente săraci, având 4 copii lângă casă cu 1,5 ha. arabil și 0,75
fâneață. Părinții mei luptă din greutăți să îngrijească pe cei 3 frați dintre care doi prin școli afară de mine3.

3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

101
 Î
n acele vremuri de maximă cenzură, când fiece scrisoare provenită din afara granițelor țării era
desfăcută, citită, interpretată și fotocopiată, corespondența personală a Pr. Evmenie cu fratele său Pr.
Glicherie v-a constituii fundamentul unui nou dosar de urmărire, începând cu luna februarie a anului 1955.
Pr. Glicherie încerca, ori de câte ori avea posibilitatea financiară, să trimită familiei fratelui său,
medicamente și bani. Pentru aceste doleanțe firești va plătii cu ani de temniță grea Pr. Evmenie Moraru.

scris la mașină

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE IAȘI

SERVICIUL RAIONULUI ROMAN

5 februarie 1955 SE APROBĂ

Lt. Major de Securitate
Constantinescu Gh.

HOTĂRÂRE4
privind deschiderea dosarului de verificare în cazul numitului MORARU EVMENIE
zis DOCHIU din com. Avereștii de Jos, raionul Roman, Regiunea Iași.

[...] Din materialul informativ și interceptarea corespondenței, material ce deținem, rezultă că numitul
MORARU EVMENIE zis DOCHIU este în legătură cu fratele său GLICHERIE MORARU din S.U.A. și cu
diferite elemente din Roman fac transfer ilegal de valută prin contra-bandă cu medicamente.

LOCOTENENT DE SECURITATE
Nedelcu Gheorghe

4
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

102
103
 O
notă informativă dată la 13 aprilie 1955 relevă lipsa materială a familiei Moraru Pr. Evmenie
se prezintă cu fiul său mai mic, Victor, pentru un tratament și-l roagă pe medicul curant să-i
administreze medicamentația și ulterior îi va plăti.
scris la mașină

Problema 463
Sursa ,,TRAIAN IOAN”
Nota a fost primită de Lt. Maj. Constantinescu Gh.
Prelucrată la 13.IV.1955

NOTĂ-INFORMATIVĂ5

Preotul MORARU EVMENIE a fost în cabinet la mine acum 2-3 luni cu un fiu al său, rugându-mă să-i
fac tratament necesar și la terminare el îmi va achita.
Mi-a adus salutări de la un văr de al meu care a fost deținut tot la Onești și care a făcut politică liberală.
Acum o lună a venit iar, spunându-mi că având nevoie de bani, a scris fratelui său din America, care i-a
răspuns că-i ține la dispoziție 2000 dolari și el caută modalitatea de a-i schimba.
M-a rugat pe mine dacă cunosc pe cineva care ar accepta să-i dea lui bani aici și fratele său să dea eventualelor
rude pe care persoana de aici le-ar avea în America.[...]

SARCINI TRASATE INFORMATORULUI

Informatorul a fost dirijat de a supraveghea pe numitul MORARU EVMENIE și a stabili dacă primește
dolari.

5
Ibidem.

104
105
 I
nformatorii desemnați să culeagă informații despre Pr. Evmenie nu au reușit să transmită
organelor de cercetare materiale informative plauzibile așa cu reiese din raportul din data de 9
mai 1955 unde se arată că până în prezent nu am primit nici un rezultat. [...] Tot pe linia planului de acțiune
au fost dirijați informatorii ,,Ticu”, ,,Dominte”, precum și inf. ,,Luceafăr” de la care nu s-a obținut încă nici un
fel de material informativ, totuși s-a obținut material informativ de la inf. ,,Traian Ioan” care este recrutat pe
linia Serv. 3 și ,,Alexa Nelu” din care rezultă că într-adevăr numitul MORARU EVMENIE primește bani din
S.U.A6.

6
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.

106
 M otivul invocat de informatorii ,,Ticu”, ,,Dominte”, și ,,Luceafăr” pentru lipsa informațiilor
în legătură cu activitatea Pr. Evmenie sunt redactate în înaintarea Nr. 463/13270 din 12
mai 1955 susținând că aceștia lucrează în orașul Roman și nu au reușit să pătrundă în intimitatea numitului
MORARU EVMENIE și nici cu legătura sa JAK RAINSTAIN fotograful din orașul Roman, care este un element
foarte precaut7.

7
Ibidem.

107
 La data de 2 iunie 1955 se transmite telefonic o notă strict secretă conform căreia se înștiințează
că preotul M.E. urmează să facă o deplasare la București sau în altă parte pentru a lua legătura cu o
persoană ce ne interesează pe noi (M.A.I.), supravegherea operativă va fi pe o perioadă de 10 zile8.

8
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

108
 P ărintele Evmenie v-a fi pus sub supraveghere operativă primind numele conspirativ COSTEL,
conform adresei Nr. 71/105 din iunie 1955.

SERVICIUL VII
Biroul 1
Către Serviciul IV
NOTĂ9

De supraveghere operativă efectuată asupra individului ,,COSTEL”.

Supravegherea a început la data de 4 iunie 1955 la ora 10.
Supravegherea a fost terminată la data de 8 iunie 1955 orele 10.
În cursul zilelor de 4, 5, 6, și 7 iunie 1955 în postul de supraveghere instalat pentru luarea în supraveghere
operativă a numitului ,,COSTEL” (Moraru Evmenie) individul nu a venit în orașul Roman.

P oziția părintelui Evmenie față de jugul roșu venit de la răsărit, expusă în diverse discursuri
publice, atrage și mai mult atenția organelor de securitate, asupra lui. În acest sens, o notă
informativă din date de 8 iunie 1955 denunță că la ședința Căminului Cultural, preotul MORARU
EVMENIE din această localitate, după terminarea conferinței în completarea conferinței următoarele: A spus că
9
Ibidem

109
în trecut poporul nostru a suferit jugul turcesc, unde dădea biruri, dijmă la ceriale, vite și copii trăiau
rău de tot, deși acum se menține ca și în trecut, poporul trebuie să înțeleagă.
[...] lumea se adună la Căminul Cultural multă dar la biserică de ce nu vine dimineața, pentru că întâi de
toate trebuie biserica unde e casa de rugăciune către domnul.

SARCINI TRASATE INFORMATORULUI

Informatorul a fost dirijat de a supraveghea în continuare pe numitul MORARU EVMENIE și a ne
semnala manifestările dușmănoase ale acestuia10.

10
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

110
 D
eplasarea Pr. Evmenie în capitală atrage după el un informator care v-a supraveghea fiecare
mișcare a individului Costel; fiecare stradă din Roman și București, persoanele întâlnite,
adresele unde a intrat, ce a mâncat, cât a mâncat, dacă a plătit etc. o radiografie a unei zile tumultoase
din viața acestui încercat preot, în ziua lunii iunie a anului 1955.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

REGIUNEA IAȘI

Serviciul VII
Biroul 1
Nr. 71/105
11 iunie 1955

Către
SERVICIUL IV
NOTĂ11
de supravegherea operativă efectuată asupra individului COSTEL

Supravegherea a început la data de 8 iunie 1955 orele 9.

Supravegherea a fost terminată la data de 8 iunie 1955 orele 23:00.
La intrarea în Episcopia orașului Roman am luat în supraveghere operativă pe individul urmărit de Serviciul
IV din M.A.I. Regiunea Iași, MORARU EVMENIE, care în notele de viitor va fi denumit COSTEL.
La orele 9,35 Costel este văzut în fața Protoieriei Roman discutând cu un individ (preot care face serviciu
la Protoierie) iar după ce discută circa 5^ intră ei împreună la Protoierie.
După circa 15 Costel ese de aici și merge pe str. Alexandru cel Bun, Eminescu, traversează parcul din fața
Sfatului Raional și intră la Sfatul Raional.
[...] se urcă în trenul accelerat 504 vag. nr. 5 clasa III, locul nr. 20; cu acest tren Costel merge până în gara
de Nord București, unde coboară fiind orele 20,10.
[...] coborând din tramvai Costel se oprește în fața unei vitrine, privește puțin după care traversează
Bulevardul Gh. Coșbuc și merge pe str. 11 Iunie până la intersecția străzii Principatelor Unite unde se oprește
brusc și se reîntoarce pe aceiași stradă până la intersecția Intrarea Patriarhiei, unde cotește la dreapta și merge
până în fața porții de la Patriarhie unde întreabă ceva pe un individ (preot) după care intră aici fiind orele 21,00.
[...] intră la Restaurantul Prieteniei unde servește mâncare, după ce plătește ceea ce consumase traversând str.
11 Iunie intră la Bufetul Fetești unde se întâlnește cu un individ căruia i s-a dat denumirea de GICU și foarte
discret schimbă între ei câteva cuvinte... Supravegherea continuă.
11
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

111
 SEMNALMENTELE INDIVIDULUI COSTEL
Statură mijlocie, conturul capului dreptunghiular, fruntea verticală mijlocie, sprâncenele mijlocii ascuțite,
ochii mijlocii căprui, nasul rectilin, înălțime mijlocie, poartă mustață tunsă scurt și cioc, bărbia pronunțată, iar
în parte dreaptă a buzei inferioare poartă o cicatrice, îmbrăcat în haine preoțești negre, pălărie de paie de orez albă.

paginile 1 şi 2

112
 paginile 3 şi 4

113
 S
upravegherea operativă a individului Costel continuă și ziua următoare, pe 9 iunie, când
este urmărit pas cu pas într-un circuit perpedes prin Bucureștiul anului 1955. [...] traversează
Splaiul Unirii și intră în Bul. 28 Martie de unde cumpără ½ kg. Cireșe, iar după aceasta ese di piață și se oprește
la începutul străzii Căldărari unde consumă acele cireșe în care timp privește foarte atent în jurul său12.

paginile 1 şi 2

12
Ibidem.
114
paginile 3 şi 4

115
paginile 5 și 6

116
 pagina 7

Discursurile publice ale Pr. Evmenie erau atent monitorizate, transmise în note informative,
în care se subliniază opinia sa dăunătoare statului de democrație populară. Așa cum este
transmisă o notă informativă din data de 27.08.1955 de către informatorul Nelu Alexandru: Din discuții
se vede că are o atitudine ostilă regimului de democrație populară prin faptul că a suferit mult pe nedrept și s-a
exprimat în nenumărate rânduri că ,,Istoria se repetă” roata vie se va întoarce. Ține conferințe libere la Căminul
Cultural din localitate, vorbind mult despre pace, spunând că ori cât ar fi oameni trebuie să se pregătească pentru
a se putea apăra, a tratat problema energiei atomice și întrebuințarea ei în diferite scopuri precum și rezultatele
conferinței de la Geneva [...] Și-a arătat mereu nemulțumirea și nedreptatea care i sa făcut acum prin faptul că i-a
eliminat din Facultatea de Drept din Iași pe fiul său Moraru Iulian anul II pe motiv că în autobiografia sa dată la
cadre nu a recunoscut că are un moș în America pe preotul Moraru Gh13.
13
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

117
118
 Lista legăturilor și a adreselor frecventate de individul MORARU EVMENIE care au rezultat din
supravegherea operativă asupra acestui14 .

14
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

119
 Î
n cadrul unei ședințe administrative desfășurate în cadrul Episcopiei, în data 12.10.1955, Pr.
Evmenie expune problema lipsurilor materiale din cadrul parohiilor rurale, făcând comparație
cu perioada interbelică. Pr. Evmenie Moraru a spus că cu burta goală nu se poate face misionarism și că preotul
Teodoru ar trebui să fie ajutat de Episcopie sau de preoți. Textual a spus așa: Înainte vreme preotul avea pământ
la parohie și oamenii erau înstăriți și puteau să ajute preotul. Acum timpurile sunt foarte grele [...] Luând
cuvântul tov. Sfarț a spus că cele afirmate de Moraru (timpuri foarte grele) sânt cuvinte grave și că ce a vrut să
spună. Moraru n-a răspuns nimic15.

15
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

120
 U
ltima notă de observație din anul 1955 datată în 25 noiembrie, impune o reanalizare a tuturor
notelor informative deoarece numitul MORARU EVMENIE asupra căruia este deschisă
acțiunea nu se cunoaște încă concret motivele arestării sale din 1941 faptele de care a fost învinuit și
ce condamnare a avut16.

paginile 1 și 2

16
Ibidem.

121
paginile 3 și 4

122
 Anul Domnului MCMLV
1956

REPERE ISTORICE
– 27 iulie: România devine membră a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
(UNESCO), fondată în 1945.
– 12 august: În fața Bisericii Piariștilor din Cluj are loc o manifestație anticomunistă, încheiată cu un
memoriu de protest. Preotul Vasile Chindriș este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare.
– 27 octombrie: La București, Iași, Cluj și Timișoara au avut loc demonstrații studențești; una dintre cererile
cele mai frecvente ce putea fi auzită era abolirea predării limbii ruse în școli și universități. Studenții au curajul
să strige ,,afară cu rușii din țară!”, însă revolta este înăbușită rapid de Securitate. Tensiunea în universități este
însă mult mai mare. Regimul Dej simte pericolul și încearcă să cumpere studenții. Le promite burse, investiții în
campusuri și bilete preferențiale la spectacole. În zadar. Inspirați de ce se întâmplă peste graniță, studenții încep
să vorbească deschis despre falsitatea liderilor comuniști, cenzura în presă și subordonarea țării față de Uniunea
Sovietică. Armata încercuiește campusul și reține sute de tineri. Informatorii din rândul studenților toarnă totul
la Securitate, iar liderii protestelor sunt ridicați unul câte unul de miliție. Regimul reușește cu greu să înăbușească
protestele. Nicolae Ceaușescu cere ca de acum înainte orice student critic regimului să fie exmatriculat.
– 29 octombrie: URSS restituie României câteva piese din tezaur: „Cloșca cu puii de aur”, manuscrise,
câteva picturi și colecția numismatică a Academiei Române.
*
PORTRET DE FAMILIE PUSĂ SUB URMĂRIRE1

1
Ibidem.

123
 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
SERVICIUL RAIONAL DE SECURITATE – ROMAN

13 martie 1956
NOTĂ DE STADIU2

privind acțiunea informativă de grup înregistrată sub Nr. 17 din 28 ianuarie 1956 deschisă
asupra numiților: MORARU EVMENIE preot în com. Averești de Jos raionul Roman
și RAINSTEIN JAK fotograf în orașul Roman

La data de 10 februarie 1955 sa deschis acțiunea de verificare asupra numitului MORARU EVMENIE
fiind înregistrată la secția C a Reg. MAI Iași sub Nr. 215.
La baza deschiderii secțiunii de verificare au stat materialele rezultate din interceptarea corespondenței,
executat de F din MAI atât internă cât și externă purtată între MORARU EVMENIE din Roman și MORARU
GLICHERIE din S.U.A.
Controlul corespondenței ca prim început constată că între MORARU EVMENIE din Roman și MORARU
GLICHERIE din S.U.A. se exercită un transfer ilegal de valută, iar elementul principal în acțiunea de transfer în
R.P.R. fiind MORARU EVMENIE iar în S.U.A. MORARU GLICHERIE.[...]
Tot prin investigații sau mai obținut până în prezent un număr de 27 rapoarte de investigații asupra unor
persoane pe care MORARU Evmenie le subvenționează cu bani. Toți aceștia au rude în S.U.A. plecate înainte de
primul război mondial și după acesta până în anul 1950.
În general elementele asupra cărora sau obținut investigații și pe care MORARU Evmenie îi subvenționează
cu bani sânt din mediul rural, în special din regiunile Stalin, Timișoara și Suceava aceasta deoarece regiunile
de mai sus au constituit o bază pentru parașutările făcute de serviciile de spionaj imperialiste fiind posibil ca
elementele pe care MORARU Evmenie le subvenționează să fi avut sau să aibă legături cu elementele parașutate.

SEFUL RAIONULUI MAI ROMAN

Lt. Maj. Constantinescu Gh.

ȘEFUL BIROULUI IV
Lt. Nedelcu Gh.

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.

124
125
 Borderou de însoțire a notelor informative oferite de informatoarea Florica în ziua de 31 mai 1956.

SERVICIUL RAIONAL DE SECURITATE3

Nr. 463/144336
31 mai 1956

STRICT SECRET EXEMPLAR Nr. 1

Către,
M.A.I. Regiunea Bacău

Înaintăm alăturat 2 note informative privind pe numitul MORARU EVMENIE ȘI MORARU GLICHERIE
urmăriți prin acțiune informativă în scopul de a fi puse la dosarul de control al acțiunei informative.
De asemenea mai înaintăm alăturat și una notă informativă în original dată de informatoarea ,,Florica” în
scopul de a fi înaintată raionului de Securitate P. Neamț care are informatorul, menționăm că această notă a fost
primită de tov. Lt. Maj. Constantinescu Gh. Șeful Raionului Roman.

3
ACNSAS, Fond Informativ/ București, dosar nr. 309195, vol. 1.

126
 Î
n data de 6 iulie 1956 se clasează dosarul în care Pr. Evmenie este acuzat de agitație publică.
Catehezele ținute în biserica veche a satului, diversele servicii religioase, întrunirile duminicale,
predicile ținute în fața enoriașilor parohiei; toate acestea au închegat acuzațiile de instigare împotriva
regimului comunist.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIRECȚIA Reg. M.A.I. Bacău
STRICT SECRET
6.VII. 1956

REFERAT4

Subsemnatul Lt. Vrânceanu Ion studiind dosarul M.A.I. de agitație publică din care rezultă că dosarul a
fost complect exploatat propun a se păstra la arhiva operativă a securității M.A.I. un număr de 1 persoane ce au
datele minime și materiale compromițătoare.

4
ACNSAS, Fond Penal/București, dosar nr. 21915.

127
 Î
n anul 1956 Pr. Glicherie organizează o excursie în țară cu un grup format din români plecați în
perioada interbelică peste ocean. Scopul călătoriei îl constituie un complex circuit în care sunt
vizitate mănăstirile din Moldova și Muntenia.

Exp. Preot G. MORARU 1771

E. State Fair Detroit 3 Michigan
U.S.A. Copie
Dest.
MARGARETA MORARU
Averești-Roman

DRAGII NOȘTRII5

Cu plăcere vă anunțăm că am început să organizăm o excursie în țara noastră, căutând să venim cu un

grup pînă la 120 persoane din toate coloniile de aici. Intenționăm să vizităm toate orașele principale, mai cu
seamă frumoasele mănăstiri din Moldova și Muntenia, așa după cum le-a vizitat P.S. Andrei6 cu ocazia hirotoniei
Sale într-un arhiereu. Prin urmare e rost ca prin august sau septembrie să ne vedem împreună după 27 ani
petrecuți departe de voi toți cei dragi mie [...] iar în țară cred că vom călătorii cu trenul și cu autobuzul în
excursia proiectată.

5
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.
6
Moldovan Andrei - episcop în America născut la 3 iulie 1885 în Trapold (azi Apold) jud. Mureș, a trecut la Domnul la data de 14 martie
1963 în Detroit S.U.A. După terminarea Gimnaziului inferior, a urmat cursurile secției pedagogice a Institutului Teologic-Pedagogic
din Sibiu (1903-1906), apoi ale Institutului Teologic din Arad (1907-1910). Preot în Hendorf (astăzi Brădeni) jud. Sibiu. Din 1911 preot
militar în Primul Război Mondial, preot misionar în mai multe parohii românești din Statele Unite(1923-1950), între care ci cele din
Gary – Indiana și Akron – Ohio, secretar al Episcopiei Ortodoxe din America (1939-1947). La 17 mai 1950, ales necanonic episcop de către
un grup de 8 preoți din America (tuns în monahism la mănăstirea Neamț, hirotonit arhiereu la Sibiu, la 12 noiembrie 1950), activând
acolo până la moarte. Delegat al Bisericii noastre la prima Consfătuire Panortodoxă de la Rodos (1961). Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu,
Dicționarul Teologilor Români, Editura Andreiana, Sibiu, 2014, p.412.

128
 P r. Glicherie expedia din America către R.P.R., familiei sale, câteva colete pe an (multe dintre
ele nu ajungeau la familia Moraru, sau, de cele mai multe ori, se confiscau anumite bunuri)
cu diverse obiecte necesare uzului casnic. Coletele erau preluate și transportate de o firmă cu profil în
domeniu comerțului și a investițiilor în diverse domenii.

BRJant 9-9642
GIOBE SERVICE7
1472 Broadway
New York 36, N.4

Lista articolelor trimise prin poștă și admise de R.P.R. (Pachetul să nu treacă greutatea de 2 kg)
• Rufărie – 2 bc.
• Serviete – 1 bc.
• Cravate – 1 bc.
• Bluze – 1 bc.
• Costume – 1bc.
• Pardesiuri – 1 bc.
• Fulare – 1 bc.
• Ciorapi – 1 pereche
• Ață de cusut – 100 gr.
• Stofă bumbac – 3 m.
• Stofă de lână – 3 m.
• Stofă de mătase – 3 m.
• Articole de toaletă; pensule de ras; perie; pudră; 100 gr. Brici; foarfece; mașină tuns.
• Instrumente muzicale – 1 bc.
• Stilou – 1 bc.
• Ochelari – 1 bc.

[...] pentru cei interesați în afaceri finanțăm în U.S.A. cât și în străinătate orice ofertă sănătoasă din orice
domeniu, facem vânzări și cumpărări, formăm corporațiuni de orice natură, promovăm, involuțiuni și idei bune.

7
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

129
130
 D orința aprigă a Părintelui Evmenie de-a ajunge alături de fratele său, slujitor al sfântului altar,
peste ocean, nu se stinge niciodată. Primind cu mare bucurie vestea vizitei Pr. Glicherie,
speră, în utopia unei posibile emigrării. Oferă aceiași mână întinsă și colegului său de seminar Pr. Gicu
Vicol din Buzău.

COPIE
DRAGII NOȘTRI8

După scrisoarea primită de la Părintele Cazacu – Patriarhie, mă grăbesc să vă răspund următoarele:

Trebuie neapărat să faci Gicule o cerere însoțită de autobiografie pe care s-o trimite-ți la părintele Cazacu,
sau poate o aduci personal. [...] în cerere prevezi studiile, câtă avere ai, câți copii, și că nu ai făcut nici un soi de
politică și nici nu ai avut judecări sau condamnări de nuanță politică și că dorești să pleci peste ocean, pentru a
umple un gol mare prin lipsa de preoți.
Desigur episcopul va strânge cererile tuturor amatorilor și le va supune spre aprobare puterii de stat [...] tu
ai mari șanse pentru că nu ai făcut nici-un soi de politică și nu ai avut moșie (chiabur).
De tine ce să mai vorbesc tu ești o persoană minunată oriunde ai fi ca factor de evanghelizare, studii și mai
ales ca preot slujești admirabil de frumos, fără să ai nimic teatral, artificial, forțat, ci ținută și obligațiunea unui
preot în cămașă curată a naturalității.
[...] nu o să te superi dacă îți spun că nu mi-a plăcut deloc modul gospodăresc în care țineți voi biserica,
aceia unde sunteți 3 preoți și mai ales exteriorul, o văruială nu costă cine știe ce, pe când alții au urnit bolovani
grei din munte și sute de care de materiale de au făcut-o așa frumoasă, biserica nouă. Vă e greu să luați măcar 3
căruțe de var de la vărărie să le puneți pe pereți. De aceia dacă vei merge într-o lume nouă unde pentru biserică
sunt dispuși să facă jertfe bănești, apoi preotul gospodar, va trebui să înfrumusețeze, să schimbe, să dea aspecte
noi Sfântului locaș, să se vadă preocupări pentru casa Domnului.
[...] ți-aduci aminte Gicule când ne-am plănuit noi ca absolvenți de seminar să ne înscriem ca turiști și s-o
luăm la sănătoasa prin Europa și apoi în America? Îți mai aduci aminte? Ce bine ar fi fost să fi rămas eu statornic
în hotărârea noastră. Și ce bine ar fi fost să fi avut și eu părinți înțelegători acestei probleme. De mult aveam
altă situație, sau poate, că ne alegeam cu un mormânt mai devreme.

8
Ibidem.

131
paginile 1 și 2

132
 pagina 3

P achetele trimise din America erau livrate pe adresa Patriarhiei Române, pe numele Pr.
Evmenie, în speranța că va ajunge complet la destinatar. Din conținutul coletelor, Serviciul
Securității confisca, fără a informa destinatarul, diverse bunuri. În acest context a fost interceptată o
scrisoare a Pr. Evmenie către bibliotecarul Patriarhiei Română, Pr. Anania9.
9
ANANIA BARTOLOMEU (din botez VaIeriu), arhiepiscop al Clujului, teolog, prozator, poet și dramaturg. N. 18 mart. 1921, în Glăvile-
Peșteana, jud. Vâlcea, a trecut la Domnul la data de 30 ianuarie 2011, în Cluj-Napoca. Studii la Seminarul „Central” (1933-1941), cu
bacalaureat la Liceul „Mihai Viteazul” din București; studii superioare Ia Facultatea de Medicina și Ia Conservatorul din Cluj (1945-1946,
neterminate), la Facultatea de Teologie din București și la Academia Teologica „Andreiană” din Sibiu (licențiat în 1948). Tuns în monahism
la mânăstirea „Antim” din București (2 febr. 1942) și hirotonit ierodiacon (15 mart. 1942), diacon la mânăstirile Polovragi și Baia de Arieș
(1943-1947), stareț la mănăstirea Toplița (1947), intendent al palatului patriarhal (1948-1949), inspector patriarhal pentru învățământul
bisericesc (1949-1950), asistent la catedra de Istorie bisericească universală de la Institutul Teologic Universitar din București (1950-1951),
decan al Centrului de îndrumare misionară și social a clerului la Curtea de Argeș (1951-1952), director al Bibliotecii patriarhale (1952-
1958 și 1964-1965). Unul din conducătorii grevei studențești antirevizioniste și anticomuniste de la Cluj, din 1946, fapt pentru care a
fost arestat în câteva rânduri; în 1958 a fost condamnat la 25 de ani munca pentru „uneltire contra ordinii sociale”, fiind eliberat in 1964
de la Aiud. Între anii 1965 și 1976 a îndeplinit mai multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America:
secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului „Publicații”; hirotonit ieromonah și
hirotesit arhimandrit de episcopul Victorin al Americii (1967); conferințe în Detroit, Chicago, Windsor și Honolulu; membru în delegația
Bisericii Ortodoxe Române care a vizitat Bisericile Vechi-Orientale din Egipt, Etiopia și India (1969); directorul Institutului Biblic și
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (1976-1982). Din 1982 s-a retras la mânăstirea Văratec, unde a lucrat la revizuirea traducerii
românești a Sfintei Scripturi. La 21 ian. 1993 a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului; hirotonit arhiereu și înscăunat în
catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca la 7 febr. 1993. „Doctor honoris causa” al Universităților din Cluj-Napoca și Craiova (2003).
La 5 noiembrie 2005 Sântul Sinod l-a ridicat la demnitatea de mitropolit; înscăunat la 25 martie 2006. A publicat articole cu caracter
teologic, predici, note și comentarii în revistele centrale bisericești. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, Editura
Andreiana, Sibiu, 2014, pp. 21-23.

133
 Averești Roman
10 Noembrie 1956
Stimate Părinte Anania10!

Nu vă cunosc personal decât din auzite! As fi dorit să vă întâlnesc acum când am fost la București cu ocazia
plecării Prea Sf. Episcop Andrei și am aflat că sunteți plecat la țară [...]
În lista mea se prevede o cantitate de medicamente, antireumatice din care am primit 11 (unsprezece) cutii
a 40 unități și una cutie a 80 unități, în loc de 11 a 80 unități.
Medicamentele au fost plătite de fratele meu cu bani grei care se cifrează la circa 300 dolari. E o sumă
asupra căruia am și eu obligațiile mele – plus imposibilitatea de a le dobândi.
Așa că acesta era motivul pentru care voiam să vă găsesc. Desigur departe de mine gândul să vă ofensez cu
vreo bănuială care s-ar desprinde din cele scrise. Nu, nicidecum. Dar am datoria morală să-l lămuresc pe fratele
meu și totodată să-l documentez. Ori tot ce lipsește trebuie să apară într-un eventual proces verbal de
reținere la vamă. Ori tocmai această copie certificată mi-ar trebui și de aceia vă rog frumos să binevoiți a mă
pune în curent detaliat asupra celor de mai sus și o copie de pe procesul verbal de oprire la vamă a tot ce s-a oprit.
Vă rog să nu vă supărați pe mine.
Cu bine anticipate mulțumiri Pr. Evmenie Moraru

DEST PC Sale Pr. Anania Bibliotecar

La Palatul Patriarhal
Str. Patriarhiei Nr. 2
Raion N. Bălcescu – București
EXP Pr. Evmenie Moraru
Averești - Roman

10
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

134
 paginile 1 și 2

135
 I
nterceptarea corespondenței dintre Pr. Evmenie și Pr. Anania atrage după sine suspiciunea
legăturilor avute cu Pr. Glicherie. Din acest motiv un nou dosar informativ se va deschide, pe
numele Pr. Anania.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIR. REG. M.A.I. BACĂU
SERV. RAIONAL M.A.I. ROMAN STRICT SECRET
Nr. 462/146.466 din 20 noemb. 1956

Către11

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Direcția II-a
Raportăm următoarele:

În urma interceptării corespondenței preotului MORARU EVMENIE, din comuna Averești, Raionul
Roman, Reg. Bacău, urmărit de către noi prin acțiune informativă, fiind suspectat că ar desfășura activitate de
spionaj, s-a stabilit că acesta are legături suspecte prin corespondență cu preotul ANANIA bibliotecar la palatul
patriarhal din Str. Patriarhiei Nr.2 Raionul N. Bălcescu – București.
Față de cele raportate mai sus, rugăm a dispune să se stabilească următoarele:
Identificarea preotului ANANIA-bibliotecar la palatul patriarhiei din București, asupra căruia să se facă
investigații complexe, să ni se comunice cum este cunoscut de către organele noastre în problema activității sale
trecute și prezente, legăturile pe care le are acesta în București, dacă prin natura funcției sale are legătură cu
străinătatea, prin ce căi și mijloace primește pachete cu medicamente din străinătate (în special din S.U.A. de la
numitul GLICHERIE MORARU – frate cu MORARU EVMENIE din com. Averești).
Să fie încadrat informativ și interceptată corespondența ce o poartă cu străinătatea în scopul de a se stabili natura
legăturilor sale cu GLICHERIE MORARU din S.U.A., iar rezultatele obținute rugăm a ni se comunica. [...].

ȘEFUL DIR. REG. M.A.I. BACĂU ȘEF SERV. RAIONAL

MAIOR, LT. MAIOR
RADU DUMITRU GHIȚĂ ALEXANDRU

11
Ibidem.

136
 paginile 1 și 2

137
 Anul Domnului MCMLVII
1957

REPERE ISTORICE
– 16 martie: România îl pierde pe Constantin Brâncuși. Sculptorul moare la Paris. Atelierul și sutele de
sculpturi rămân în posesia statului francez. Brâncuși a vrut să le doneze României, numai că gestul i-a fost
refuzat de Academia Română condusă la acea vreme de Mihail Sadoveanu pentru motivul că arta sa nu era
considerată socialistă.
– 15 aprilie: Se încheie un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate
încă din 1944 pe teritoriul României.
– Are loc un incident aviatic care ar fi putut schimba soarta României. O aeronavă care îi are la bord pe
premierul Chivu Stoica și pe Nicolae Ceaușescu ratează aterizarea pe aeroportul din Moscova și se prăbușește
în pădurea de lângă. La scurt timp, aeronava ia foc. Grigore Preoteasa, șeful propagandei, moare în accident.
Nicolae Ceaușescu și Chivu Stoica sunt răniţi ușor. ,,Traumatism al părţii externe a hemitoracelui drept și la
gamba stângă. Plăgi zgâriate la faţă, mâini și picioare. Temperatura: 37,3 grade, stare generală satisfăcătoare”,
concluzionează certificatul medical eliberat de Moscova.
– În același an au loc alegeri parlamentare. În realitate, însă, în România funcţionează un singur partid - cel
al comuniștilor, care la scrutin se prezenta drept Blocul Partidelor Democrate și care obţine rezultate spre 100%
de fiecare dată.
– Începând cu anul 1957 regimul reia în forţă colectivizarea. Dobrogea este prima regiune colectivizată
100%. În Vrancea, la Vadu Roșca, ţăranii se opun. Ceaușescu se duce personal la faţa locului și ordonă armatei
să deschidă focul. 9 ţărani sunt uciși de gloanţe. Apoi comuniștii modifică un articol din Codul Penal care
pedepsește ,,uneltirea contra ordinii sociale”. Uneltirea trece de la delict la infracţiune. În consecinţă, pedepsele
cresc la 25 de ani de muncă silnică pentru simplul fapt că nu este de acord cu regimul. Iar ţăranii prinși că ,,fură”
din propria lor recoltă, de fapt sunt închiși și li se confisca averea. Până și unii membri de partid își dau seama ce
legi absurde au făcut. ,,Un țăran de la Calafat a primit, pentru că a furat un borcan de 6 lei, 6 luni de închisoare,
iar unuia care a furat sute de mii de lei, i se dau tot 6 luni. Consideră că dacă pedeapsa nu e în raport cu vina, nu
este bine”, afirma Gheorghe Vasilichi în dezbaterea plenarei.
– În același ani, regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej dă un decret prin care este legiferat și permis avortul.
România are o populației de 17,8 milioane de locuitori.

138
 *

I
nterceptarea coletelor venite din S.U.A. atrage în viața Pr. Evmenie un dosar de grup în care toți cei
vizați sunt suspectați de spionaj american.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIR. REG. M.A.I. BACĂU SE APROBĂ
Servicul Raional Roman ȘEFUL DIR. REGIONALE
12 febr. 1957 MAIOR, RADU DUMITRU

HOTĂRÎRE1
cu propuneri de a se aproba transferarea dosarului de grup nr. 17 prin care sînt urmăriți numiții:
MORARU EVMENIE și RAINSTAIN JAK din problema transfer de valută în problema
,,Spionaj american”

Acțiunea de grup Nr. 17 a fost deschisă la 28 ianuarie 1956 asupra numiților: MORARU EVMENIE și
REINSTEIN JAK urmăriți pentru transfer ilegal de valută.
Din studiul materialelor arătate mai sus rezultă că preotul MORARU EVMENIE și REINSTEIN JAK au
legături suspecte de activitate de spionaj cu elemente ce în prezent se află în U.S.A. și Elveția de la care primesc
diferite pachete cu medicamente și alte obiecte. [...].
În scopul de a se documenta dacă persoanele de mai sus nu folosesc un canal ilegal atît pentru primirea
pachetelor cît și pentru eventualele legături în scopuri informative și care mai târziu să fie folosit în interesul
organelor noastre, propunem a se aproba transferarea acestei acțiuni la problema ,,Spionaj american”.

LUCRĂTOR OPERATIV DE ACORD

LT. DIACONESCU GRIG. ȘEFUL SERV RAIONAL
LT. MAJOR Ghiță Alexandru

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

139
140
 P r. Evmenie se afla între două lumi, una guvernată de permanentele urmăriri ale organelor
securității și cealaltă grija sporită față de propria familie.
O scrisoare interceptată, fotocopiată și îndosariată, expediată de Pr. Evmenie către fiul său Iulian,
arată grija permanentă a tatălui ce-și ghidează pe drumul credinței, copiii.
COPIE

După scrisoarea din plicul expediat din Roman în ziua de 15 aprilie 1957

Dragă Iuliene2,
Află că toți ai casei sunt bine, inclusiv Relu3 care face progrese sufletești uimitoare.

[...] mă interesează să știu dacă voi toți mai mergeți pe calea sufletului, pe la biserică, pe la mitropolie și
ce impresie vă face noul mitropolit4 al Iașilor (n.n. Iustin Moisescu) căci după câte îl cunosc din scrierile lui el
este un intelectual profund, bine zidit sufletește, deși pentru tine sau alți intelectuali de marcă ca tine asemenea
intelectuali ce sunt stăpâniți de idei învechite? Căci cam așa ciripesc puișorii de azi de lumea veche și de cultura
veche clasică. Deși clasicismul întotdeauna a fost și este baza pe care s-a clădit modernismul adevărat și va servi
oricând pe viitor să se inspire fie în idealul culturii al artei, al muzicii și chiar al arhitecturii. Ai multor altor
direcții cu excepția structurii social politice.
Mă interesează despre tine să știu și chiar și despre Ligia, dacă fiind sănătoși trupește, vă veți spovedi ca să
fiți tonificați și sufletește. Vin Sfintele Paște și am datoria morală să vă fac atenți asupra acestei înalte îndatoriri
sufletești [...]

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.
3
Pr. Sevastian Moraru, nepot al Pr. Evmenie, băiat al fiicei sale Cornelia, născut la 3 martie 1955, studii: Școala Generală Nr. 8 - Roman,
Gimnaziu la Școala nr. 7 experimentală - Roman, cursurile Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăstirea Neamț (1970-1975), cursurile
Institutului Teologic de grad Universitar -București (1976-1980). Familie: Prezv. Elena, copii: Carmen-Elena, Sebastian.
4
Moisescu Iustin - patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut la 5 martie 1910, în Cândești, jud. Argeș, a trecut la Domnul la 31 iulie
1986, în București. Studii la Seminarul. orfanilor de război din Câmpulung-Muscel (1922 -1930) și la Facultatea de Teologic din Atena
(1930-1934). Studii de specializare 1a Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg (1934-1936) și din nou la cea din Atena
(1936-1937) unde a obținut doctoratul în 1937, cu teza: Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura (în limba greacă, Atena, 1937, 155
p.), premiată de Academia de Științe din Atena; etc examene de echivalare Ia Facultatea de Teologie din București. Profesor de Limba
latină la Seminarul Nifon din București (1937-1938), Profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din
Varșovia (1938-1939), profesor agregat (1940), apoi titular (1942) de Exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți-
Suceava, transferat în 1946 la aceeași catedră la Facultatea de Teologie din București (după 1948 la Institutul Teologic Universitar). La 26
febr. 1956 ales arhiepiscop al Sibiului si mitropolit al Ardealului (hirotonit arhiereu la 15 martie, înscăunat la 18 martie) la 10 ian. 1957
ales arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei (înscăunat la13 ian.), păstorind 20 de ani. La 12 iunie 1977 ales arhiepiscop
al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 19 iunie 1977), păstorind până la moarte.
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, Editura Andreiana, Sibiu, 2014, pp. 408-409.

141
 paginile 1 și 2

142
 O scrisoare de mulțumire a Pr. Evmenie trimisă fostului epitrop al bisericii, Vasile Onea, care,
a intrat în cinul monahal al Mănăstirii Secu. Pe lângă mesajul pur duhovnicesc al scrisorii,
Pr. Evmenie îi cere smerit fratelui Vasile să se roage pentru preotul Athanasie, numele din botez al Pr.
Evmenie.

LUI MOȘ VASILE ONEA5

Noului suflet câștigat în ceata celor ce păzesc sfințenia.

Iubite Moș Vasile,

Iată că ai ajuns la împlinirea visului d-tale frumos și înalt de a te vedea în sânul Sf. Mănăstiri Secu. Eu,
nu am înțeles bine, ce vrei să-mi spui, când mi-ai spus în ziua aceia, când amândoi am strâns bani pentru pod,
când mi-ai spus că mergi la mănăstire. Eu am crezut că zici că mergi numai în vizită la mănăstire și nu am înțeles
că mergi de tot acolo.
De aceea nici nu am dat importanța care se cuvine bunei d-tale intenții. La câteva zile am auzit că mergi
să rămâi la mănăstire și asta m-a bucurat nespus de mult.
Acuma în loc de Moș Vasile, trebuie să zic: Frate Vasile!
D-ta ai fost un creștin foarte bun și un harnic epitrop bisericesc toată viața. Erai cel dintâi dimineața la
slujbe și cel dintâi cu prezența și jertfirea pentru biserică și orice faptă frumoasă în sat.
Ce bine ar fi ca în orice sat să fie tot oameni ca d-ta. Am să vin să te văd și acolo la viața sfântă și curată.
Numai să știi din vreme, că de acum vicleanul diavol va da mult mai multă luptă du d-ta. Că diavolul dă luptă
cu cetatea cea tare a sufletului s-o zdruncine, s-o piardă. Și cu cine e mai aprig râvnitor pentru sfințenie pe acelea
îl pândește să-l bage în cursă. Deci fii treaz și nu te uita la sminteli ca să nu te poticnești. Rabdă și taci. Fierul se
scapă de rugină în foc și se modelează sub bătaie de ciocan. Așa și d-ta, ispitele să le socotești de folos în curățire
de păcate și luptă cu d-ta însuți.
Dumnezeu să-ți ajute! Și te roagă și pentru mine pomenind pe preotul Athanasie căci din botez Athanasie
mă cheamă iar Evmenie la Primărie în acte.
Spune la toți ceilalți, Pr. Partenie, Zosiura și cuviosului Ezechiel Radu că mă rog mereu pentru ei mereu
ca să nu se bucure satana de nici unul, ci numai îngerul Domnului să se bucure de fiecare ce a primit mantia
îngerească. Vă binecuvântez pe toți și vă sărut cu îmbrățișări duhovnicești

Pr. Moraru Evmenie

5
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.
143
144
 I
nformatorul Moldoveanu, din localitatea Pâncești, satul natal al Pr. Evmenie, informează în
ziua de 22 mai 1957 cu ocazia înmormântării lui Ioachim Moraru, tatăl celor doi frați preoți,
despre venirea în țară a Pr. Glicherie din America.

SECȚIA RAIONALĂ MAI ADJUD

312/17/MAI 1957
Lt. Maj. MOISE ȘTEFAN
Ag. ,,Moldoveanu” – 22 mai 1957
Întâlnirea a avut loc la Sc. elementară din comuna Pâncești

NOTĂ INFORMATIVĂ6

Informăm că în ziua de 14 mai 1957 pe când sursa se găsea de vorbă cu un cetățean, a trecut pe acolo cetățeanul
GHIȚĂ GAFIȚA din Berești, care venea de la Vasile Moraru zis Dochiu, pentru care motiv nu cunosc. Din discuții
sursa a putut să se informeze că în preajma zilei de 20 mai 1957 va veni în Pâncești din America preotul MORARU
GLICHERIE, care va lua parte la înhumarea osemintelor tatălui său pentru care se fac mari pregătiri, cavou etc.
Pentru aceasta a venit și Pr. EVMENIE MORARU din Averești-Roman, care să dirijeze și să pună la
punct anumite probleme.
Sursa se obligă să fie atentă și să informeze la timp orice.
Ss/Moldoveanu
SARCINI TRASATE AGENTULUI:
– să supravegheze familia MORARU și să ne semnaleze data când va veni Pr. MORARU GLICHERIE,
cu cine va veni.
– să identifice persoanele cu care va lua legătura în comuna Pâncești.
MĂSURI LUATE:
– se va raporta la regiune cele semnalate de agent pentru a se lua măsuri corespunzătoare

Loct. Șef Secția Raională

Lt. Maj. Ss/ Moise Ștefan

6
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

145
146
 P r. Evmenie parcurge drumul în capitala țării pentru a-l aștepta pe fratele său, Pr. Glicherie,
la data de 19 mai 1957. Urmare a unui raport și a notelor informative, se cere ca aceștia (Pr.
Evmenie și Pr. Glicherie) să fie puși în supraveghere operativă până la Bacău unde vor fi luați în primire de echipa
regională Bacău. Această cerere este refuzată de către Șeful Direcției Regionale Bacău, Maiorul Dumitru
Radu, adnotând cu cerneală albastră: [...] dispuneți măsurile necesare, iar la plecarea de la București să fim
anunțați pentru ca să putem lua măsuri de supraveghere.

MAI DIRECȚIA REGIONALĂ BACĂU

Nr. 212/4578 PRIN TELEIMPRIMATOR
Din 20 mai 1957

Către7,
M.A.I. DIRECȚIA III-a București

Urmare a raportului nostru nr. de mai sus din 14 mai a.c. și ord. Dvs. nr. 212/175.402 din 18 mai a.c., cu
privire la numitul MORARU GLICHERIE din S.U.A., raportăm că fratele său MORARU EVMENIE preot în
comuna Avereștii de Jos Raionul Roman a plecat la București pe data de 19 mai pentru a-l aștepta pe fratele său,
însă nu cunoaștem unde va locui în mod precis, este posibil ca acesta să locuiască la Căminul Patriarhiei; este
însoțit de fiica sa ELVIRA în etate de 19 ani.
Față de cele raportate, rugăm dispuneți ca aceștia să fie puși în supraveghere operativă până la Bacău unde
vor fi luați în primire de echipa noastră.
Semnalmentele lui MORARU EVMENIE: statura mijlocie, șaten, ochii negri, părul negru, poartă cioc.

Șeful Dir. Regionale

Maior,
D. Radu

7
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.
147
148
 V enirea în țară a Pr. Glicherie reînvie în sufletul Pr. Evmenie dorința de-a pleca ca slujitor al
sfântului altar, în America.
Pr. Glicherie susține o prelegere la sediul administrativ al Patriarhiei Române, unde lua parte și
tovarășul dr. Petru Groza, iar în cuvântul său, își exprimă indignarea față de noul regim instalat.

SECȚIA RAIONALĂ ADJUD

07 iunie 1957
Lt. Maj. MOISE ȘTEFAN
09 iunie 1957
Sursa ,,MOLDOVEANU”
Nota a fost primită la întâlnirea din ziua de 07 iunie 1957

NOTĂ INFORMATIVĂ8

[...] acum se duce (n.n. Pr. Glicherie) la fratele său EVMENIE MORARU la Averești-Roman și după
ziua de 2 se duce la Rădăuți la socrul său, iar pe 4 va trece prin Sascut la București. Întrebându-l cu ce vine a
răspuns că vine cu mașinile lui, că-ci are două cu toate că regimul actual, adică, la vamă i-au fost oprite, însă
în cuvântarea ținută de el la Sinod unde se afla și tov. Dr. Petru Groza a spus: ,,Cu durere în suflet vă spun
tov. Președinte că am venit cu drag să-mi mai revăd meleagurile țării unde m-am născut și la vamă
mi s-au reținut mașinile”. Imediat s-a dispus să se dea mașinile care au sosit seara în București, de la
Constanța.
[...] așa cum afirma sursa, el (n.n. Pr. Evmenie) cere prin Ambasada Americană și cu sprijinul
fratelui său să plece și el în America unde socotea că va trăi mai bine și nu va mai fi urmărit.

Ss/Moldoveanu
Lt. Major
Moise Ștefan

8
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.

149
150
 Anul Domnului MCMLVIII
1958

REPERE ISTORICE
– 7 ianuarie: moare Petru Groza, președintele Marii Adunări Naţionale. În locul său este ales Ion Gheorghe
Maurer, cel care câţiva ani mai târziu îl va propune la șefia partidului pe Nicolae Ceaușescu.
– 21 februarie: Se fac arestări în baza Decretului nr. 89 care prevedea că ,,Persoanele care prin faptele lor
sau manifestări primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă”.
– 3 aprilie: Gheorghe Gheorghiu-Dej nemulțumit de ritmul colectivizării, a ordonat ascuțirea luptei contra
țărănimii.
– iunie-iulie: Are loc retragerea trupelor sovietice din România. Se pare că în acea perioadă, în România,
se aflau 25.149 militari ruși.
– Colectivizarea atinge întreaga ţară, iar cei care se împotrivesc sistemului sau doar sunt bănuiţi că nu ar
fi de acord cu orânduirea comunistă sunt arestaţi și condamnaţi la muncă forţată.
– Gheorghiu Dej strânge șurubul pentru a le arăta rușilor că poate ţine sub control poporul după plecarea
trupelor. În primul rând, se cultivă masiv teroarea și turnătoria. Oamenii sunt ațâțați unii împotriva altora.

Î
n luna februarie a anului 1958 Pr. Evmenie este vizitat de Lt. Major Lăzărescu la domiciliul său
din satul Golani, care argumentează motivul vizitei sale ca fiind legat de presupusa existență
pe raza parohiei a unui anumit număr de sectanți.

151
 Scris de mână

04.02.1958
La dosarul acțiunii informative pr. Moraru Evmenie

RAPORT1
asupra modului cum l-am cunoscut pe preotul Moraru Evmenie din satul Averești de Jos,
com. Averești, Raionul Roman

La data de 7 februarie 1958 orele 09 dimineața, în conformitate cu legenda, m-am prezentat la domiciliul
Pr. Moraru Evmenie. De la început am fost acasă și am fost întâmpinat de soția sa Margareta. Întrebând de preot,
mi-a spus că este la biserică, după circa 2-3 minute fiind în apropiere biserica am fost observat de preot, care de la
început m-a poftit în casă invitându-mă în dormitorul lui.
Menționez: casa se compune din 4 camere, plus bucătărie, toate sunt mobilate. Are 3 stilouri și accesoriile
necesare lor. În camera lui are un aparat de radio românesc marca ,,popular”. Tot la domiciliu are și o bibliotecă
de circa 500-600 volume.
Odată ajuns în casă mi s-a pus întrebarea cine sunt și în ce împrejurări am ajuns în sat. Fiindu-i explicat
scopul și calitatea a rămas surprins, afirmând cu certitudine că în satul său nu este nici-un fel de soi de sectanți,
iar în trecut de asemeni nu a fost. Mirat și de ce suntem noi în posesia unei astfel de informații și el nu știe nimic,
însă nu se poate ca cineva să fi calcat din străini satul fără ca el să nu cunoască.
Însă după cum a arătat el s-ar putea să nu fie satul Golani din Raionul Roman, ci în satul Golani din
comuna Valea Ursului, Raionul Negrești, Regiunea Iași, așa, că la mijloc crede că este o confuzie de sate.
Legat de denumirea satului Golani l-am întrebat de unde și când poartă această denumire, iar
Moraru a dat explicații că o poartă de la anul 1850, deoarece prin sat era drumul de trecere spre Iași,
făcându-se legături economice între orașe iar cetățenii satului fiind argați pe moșie, ducând o viață
de mizerie sau ocupat cu pirateria, dând lovituri hoțești la unele caravane cu alimente ce treceau prin
sat. Precum și faptul că moșierul fiind acuzat de autoritățile burgheze că nu ține argații la muncă i-a
poreclit Golani, mergând și numele satului în acest mod. În acest scop a făcut și o monografie a satului
Golani, monografie ce a fost apreciată de către Episcopia Romanului(?).
Legat de religie a vorbit că tatăl său decedat, ce a fost dascăl în com. Pâncești Raionul Adjud, a fost un om
extrem de mistic, ajungând să nu mai mănânce carne de porc. Datorită acestei credințe s-a convins de ,,adevărul”
tatălui său și a hotărât a se face preot.

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.
152
paginile 1 și 2

153
 D upă vizita făcută la domiciliu familiei Moraru, sunt date următoarele directive, cu privire la
supravegherea operativă a Pr. Evmenie:

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIRECȚIA REGIONALA BACAU Exemplarul Nr. 1
Nr. 1/I/ 56.054 STRICT SECRET
Din 3 III 1958

Către2,
M.A.I. RAIONUL DE SECURITATE ROMAN
Personal Tov. Sef de raion

Luați măsuri și efectuați investigații complexe asupra numitului MORARU EVMENIE, domiciliat în
comuna Averești raionul Roman regiunea Bacău.
Asupra numitului, ne interesează a se stabili în mod deosebit, următoarele date:
– informații detaliate despre activitatea sa politică și profesională din trecut și prezent
– ce rude are în țară și străinătate
– starea materială și ocupația acestora
– dacă primește corespondență și pachete de la persoane aflate peste graniță
– dacă a fost plecat din țară și în ce împrejurări
– dacă și-a manifestat dorința de a pleca din R.P.R. și anume pentru ce motiv
– în general să se stabilească toate datele ce interesează organele noastre.

În cadrul executării acestei investigații, se va păstra cea mai severă conspirativitate.

Rezultatul să ne fie raportat până la data de 6 martie a.c., iar plicul cu răspunsul Dv. veți menționa:
PERSONAL TOV. MAIOR RADU D.

ȘEFUL DIRECȚIEI REGIONALE Pt. ȘEFUL PROBLEMEI

Lt. Major Ioniță Gh. Ioan

R
acolarea, instruirea și obținerea informațiilor din partea agenților și a informatorilor, se făcea
de către Securitate prin oameni credibili și obedienți Sistemului.
În dosarele Informative, Penale și de Rețea, ce îl vizează pe Pr. Evmenie, apare cu o bogată activitatea
informativă agentul Moldovanu.

2
Ibidem.

154
155
 D in notele informative oferite de informatorul Moldoveanu Securității, se poate deduce că cel
din spatele numelui de cod, era o persoană elevată (corectitudinea frazelor și dezvoltarea
cronologică a evenimentelor) și apropiată de familia Moraru.
Cine era agentul Moldoveanu și cum a fost el recrutat pe linie informativă?

M.A.I. DIRECȚIA REGIONALĂ BACĂU3

SERVICIUL REGIONAL ROMAN STRICT SECRET
Se aprobă
Maior RADU DUMITRU

PLAN DE MARȘRUTIZARE4
a agentului ,,MOLDOVEANU” din comuna Pâncești, Raionul Adjud, în satul Averești de Jos, comuna
Averești, Raionul Roman, la preotul MORARU EVMENIE, ce este lucrat de noi în acțiune informativă.

1. Prezentarea agentului ce urmează a fi marșrutizat:

Agentul ,,MOLDOVEANU” a fost recrutat de Secția Raională Adjud la 29 dec. 1951, stând la bază
activitatea sa legionară din trecut, este exclus din partid.
Este de profesie profesor și deține funcția de director la școală de 7 ani în comuna Pâncești de unde
este originar și obiectivul (n.n. Pr. Evmenie).
Studiind dosarul partea I-a și partea a II-a a agentului, am constatat căci colaborează sincer cu organele
noastre, în sensul că materialele informative furnizate de el se verifică. La întâlniri se prezintă cu regularitate și
duce la îndeplinire sarcinile încredințate de către organele noastre.
2. Relațiile ce le-a avut și le are agentul cu obiectivul
Participând la întâlnirea cu agentul respectiv în ziua de 16 ianuarie 1958 și analizând sub toate aspectele
legăturile ce le are cu preotul de pe raza noastră, a rezultat că are legături de prietenie, se cunosc de foarte mulți
ani, încă din tinerețe, iar soțiile lor au fost colege de școală și prietene [...].
3. Legenda sub care se va deplasa agentul la obiectiv
În acest mod conform legendei naturale de mai sus, fiind amator să cumpere porci de rasă( motivul invocat
să viziteze domiciliul familiei Moraru), în ziua de 31, cu trenul accelerat ce pleacă din stația Sascut la orele 5,15
dimineața, agentul se va deplasa la Roman, ajungând la orele 7,15 dimineața, tot în ziua de mai sus, când este și
zi de târg la Roman.
Agentul va fi așteptat la gară și apoi introdus în casa de întâlnire5 ,,Tăbăcaru Ștefania”, unde i se va face
instructajul necesar, de față fiind tov. Lt. Maj. Ghiță Alex, Șeful Raionului.
4. Sarcinile ce le va rezolva agentul prin marșrutizarea sa la obiectiv:
– care este poziția obiectivului față de regim
– ce vorbește despre activitatea fratelui său Moraru Glicherie din Canada
3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.
4
Marșrutizare – Termen folosit în primii ani de funcționare a Securității, însemnând dirijarea informatorilor într-un anumit mediu,
pentru îndeplinirea unor sarcini specifice trasate de ofițer.
5
Casă de întâlniri – Locuință, birou sau spaţiu pus temporar la dispoziţia organelor Securităţii în urma unui acord scris cu proprietarul,
chiriașul sau utilizatorul curent, pentru întâlniri conspirative ale ofiţerilor cu informatorii sau rezidenţii din reţea. Persoanele care
acceptau o astfel de convenţie cu Securitatea deveneau gazdele casei de întâlniri.

156
 – dacă nu intenționează el sau un copil de a lui să plece din țară, unde și pentru ce
– deplasările ce le-a făcut împreună cu fratele său în timp ce a fost ca turist în com.
Pâncești și alte localități din țară
– care este anturajul obiectivului din satul Averești, cu cine se vizitează la domiciliu
Deplasarea agentului va dura 48 ore, iar la reîntoarcere se va lua legătura cu el în Roman, urmând a da
notă de toate problemele stabilite.
Lt. Major de Securitate
Lăzăroiu C.

157
 D in dorința de a intra în legalitate cu posesia pământului pe care îl poseda, Pr. Evmenie,
își planifică o audiență la Ministrul Agriculturii, în luna martie a anului 1958. În această
deplasarea a sa, se trimite directiva ca pe tot parcursul deplasării să fie urmărit.

MINISTERUL AFACERILOR INTENE

REGIUNEA BACĂU
Serviciul Raional de Securitate Roman STRICT SECRET

Către6,
M.A.I. Regiunea Bacău
Serviciul II

Raportăm următoarele:
Din interceptarea corespondenței am stabilit că între 10 și 15 martie 1958 în una din zilele în acest interval,
urmează să se deplaseze la București Moraru Evmenie din com. Averești, Raionul Roman, element ce etse lucrat
de noi în acțiune informativă de grup și prezintă interes pentru noi. La București se va prezenta la Ministerul
Agriculturii pentru a rezolva problema pământului ce îl stăpânește.
În conformitate cu planul aprobat de conducerea Regiunii în acțiunea respectivă se prevede că în cazul când
obiectivul face deplasări în diverse localități din țară, să se organizeze supravegherea sa pentru a stabili legăturile
ce le are și ce interes prezintă pentru noi aceste legături.
În această situație, rugăm dispuneți ca o echipă de supraveghere să-l lucreze pe susnumitul în tot timpul
deplasării de la Roman la București și retur, iar rezultatele obținute să fie comunicate și acestui raion.

ȘEFUL RAIONULUI
Lt. Maj. Ghiță Alexandru ȘEFUL GRUPEI 2
Lt. Maj. Lăzăroiu C.

6
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

158
159
 Î
n unul dintre procesele verbale de interogatoriu din timpul arestării Pr. Valeriu Anania, un
subiect febril l-a reprezentat legătura lui cu Pr. Evmenie și Pr. Glicherie.

PROCES-VERBAL DE INTEROGATORIU7
Învinuit ANANIA VALERIU, născut la 18 martie 1921 în comuna Glovilc-Vîlcea, fiul lui Vasile și Ana,
preot-călugăr, domiciliat în București, str. Patriarhiei nr. 9

Interogatoriu a început la ora 10:00 și s-a terminat la ora 14:00

Întrebare: Ați cunoscut pe numitul MORARU EVMENIE?

Răspuns: Pe MORARU EVMENIE l-am cunoscut în primăvara anului 1957 în București, cu ocazia
vizitei pe care a făcut-o în țară fratele său, preotul GLICHERIE MORARU din S.U.A.
Întrebare: În ce împrejurări?
Răspuns: MORARU GLICHERIE este secretarul episcopiei ortodoxe române din America cu sediul în
Detroit-Michigan S.U.A., al cărui titular este episcopul ANDREI MOLDOVANU. Preotul Glicherie se ocupă
pe lângă episcopul Andrei în special cu latura economică, fiind dinamic. [...]
În primăvara anului 1957 a venit în țară un grup condus de GLICHERIE, cu acest prilej, el a fost găzduit
pentru scurt timp la căminul Patriarhiei din str. Maria Rosetti unde l-am vizitat odată pentru a primi de la el
unele cadouri pentru patriarh. Cu aceea ocazie l-am cunoscut personal și pe fratele său, Pr. EVMENIE MORARU
venit la București din Roman, pentru a-și întâlni fratele.
Întrebare: Ce relație ați avut cu EVMENIE MORARU?
Răspuns: În primăvara anului 1957 venind în țară episcopul ANDREI MOLDOVANU, Glicherie Moraru
a trimis fratelui său prin acesta o serie de fiole cu cortizon și 10 m de stofă, precum și alte obiecte mărunte.
Episcopul m-a rugat să le trimit eu. În urma acestui fapt îmi amintesc că EVMENIE MORARU mi-a trimis o
scrisoare, cu unele nelămuriri asupra cantităților primite, iar eu i-am făcut o scrisoare de răspuns.
În cursul relațiilor mele cu EVMENIE MORARU am avut discuții sumare referitoare fie la faptul că el îi
era recunoscător fratelui său pentru ajutorul ce l-a primit de la acesta încă din tinerețe.
EVMENIE MORARU mi-a făcut impresia unui om liniștit chiar timid, contrastând în acest sens cu
temperamentul fratelui său. În discuțiile cu el nu mi s-a declarat nemulțumit de situația ce o avea ca preot în
mediul rural în urma cărui fapt nu mi-a cerut să-i fac nici o intervenție, în urma căreia să fie favorizat [...].
Până la data arestării mele nu am mai avut cunoștință cum au evoluat lucrurile cu privire la plecarea lui
EVMENIE MORARU ori dacă a mai făcut intervenții în acest scop.

7
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

160
 După ce am citit prezentul proces verbal de interogatoriu cuvânt cu cuvânt și am constatat că acestea
corespund celor declarate de mine, susțin și semnez.
ANANIA VALERIU
ANCHETATOR PENAL
Lt. Major Koning Adrian

paginile 1 și 2

161
paginile 3 și 4

162
 Anul Domnului MCMLIX
1959

REPERE ISTORICE
– 1 septembrie: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia întrerupte la 31 octombrie
1944, după ce România se alăturase coaliției antihitleriste.
– 28 octombrie: A fost emis Decretul nr. 410 al Prezidiului Marii Adunări Naționale pentru regimul
general al cultelor religioase, prin care se preciza că pot fi admiși în monahism bărbați la vârsta de 55 ani și femei
la 50 de ani ,,dacă renunță la salariu sau la pensia de la stat, dacă nu sunt căsătoriți și dacă nu au obligații pe
baza Codului familiei”.
În România, salariul în agricultură este interzis iar terenul pe care țăranii nu îl pot cultiva este confiscat.
– 29 octombrie: Se dă decretul nr. 92 prin care imobilele care aparțineau foștilor industriași, marilor
proprietari de terenuri, bancherilor și marilor comercianți au fost naționalizate.
– 2 noiembrie: 5 bărbați și o femeie au fost acuzați că, sub amenințarea armelor, ziua în amiaza mare,
au jefuit o mașină a Băncii Naționale a României, furând un milion șase sute de mii de lei(echivalentul unui
milion de dolari de astăzi). Cei cinci bărbați au fost executați la Jilava iar Monica Sevianu, a cărei pedeapsă a fost
comutată în închisoare pe viață a fost eliberată în cursul amnistiei din 1964 și a emigrat în Israel unde a decedat
în 1977.
– Continuă colectivizarea în ritm alert. La sfârșitul anului, 67% din terenul arabil aparținea cooperativelor.
O bună parte din producție pleacă în Uniunea Sovietica în baza datoriilor pe care românii erau obligați să le
plătească rușilor. ,,Culesul, a spus tovarășul Stalin, este o treabă de sezon. Și lui nu-i place să aștepte. Ai cules
la timp, ai câștigat. Ai întârziat culesul, ai pierdut.” Totul se desfășura sub atenta supraveghere a prietenilor
din răsărit. ,,Zi de mare bucurie. Gospodăria colectivă din Călărașii Vechi primește vizita înaintaților soli ai
agriculturii sovietice. Președintele dă grai dragostei fierbinți care stăpânește inima tuturor colectiviștilor.
Oaspeții cutreieră hotarul gospodăriei împărtășind colectiviștilor bogata lor experiența”.
– Se organizează mai multe procese în care sunt condamnați pe bandă scriitori, foști politicieni și români
care au opus rezistență regimului comunist. Printre ei se numără și Constantin Noica, condamnat pentru că ,,a
organizat ședințe în cadrul cărora a atras oameni de cultură pentru a purta discuții dușmănoase și s-au pregătit
în vederea răsturnării prin violență a regimului democratic din Republica Populară Română”. Constantin Noica
este condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

163
 – Statul român este plătit de Israel pentru a le permite evreilor să plece. Sumele variază între 4000 si 6000
de dolari pentru o persoană. Până la moartea lui Gheorghiu Dej, în 1965, peste o sută de mii de evrei părăsesc
România, iar statul primește bani și animale în schimbul lor.

Î
n noiembrie 1959 este deconspirat agentul Dănescu care în perioada interbelică s-a bucurat de
privilegiul unei vizite în Canada. În toată perioada șederii sale în Canada a fost foarte bine
primit de comunitatea românilor, în plus, s-a bucurat de ospitalitatea Pr. Glicherie Moraru.
Ca justificare a plecării sale peste ocean, agentul Dănescu oferă o elucubrație, o notă informativă
fictivă, conform căreia Pr. Glicherie i-ar fi înmânat pentru a duce în țară o scrisoare destinată șefului
Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Nota informativă a fost clasată, întrucât informațiile
erau neverosimile.

M.A.I. CÎMPINA
Cpt. TIVILICHI ION STRICT SECRET
Agent: DĂNESCU

NOTĂ INFORMATIVĂ1

Preotul MORARU, originar din Moldova, din județul Bacău sau Roman în etate de 35-40 ani.
La Montreal în Canada, am stat de la 4-17 săptămâni în 1936 și am studiat o rafinărie americană și una engleză.
În rafinăria americană am fost întrebat de un lucrător în românește, dacă, după cum a auzit, eu sunt
român. Era un student în științe ce făcea practică în rafinărie. Mi-a spus că în Montreal este o colonie de 4000
bucovineni și mi-a spus că vine cu preotul lor ortodox să mă prezinte la clubul lor.
Cât am stat în Montreal, în serile ce eram mai puțin ocupat, mă duceam la clubul bucovinenilor unde se
juca table, ping-pong, și duminicile se organizau serbări cu cântece, jocuri și dansuri românești.
Unul din bucovineni, STĂNUȚ, avea automobil cu care m-a dus odată la Ottawa. Era însoțit și de preotul
MORARU cu care avea treabă la un Minister. Cu această ocazie am vizitat orașul.
La plecare preotul MORARU m-a rugat să dau o scrisoare lui CORNELIU CODREANU. Mi-a lăsat o
carte de vizită a sa în care scria că vrea să corespondeze și-l ruga să-i trimită adresa. Cartea de vizită era pusă într-un
plic nelipit. Când am sosit acasă am pus scrisoarea în birou. Deoarece această mișcare ce formase un partid politic
nu-mi plăcea., necunoscând nici-un membru din acest partid și fiind destul de ocupat, scrisoarea a fost dată uitării.
În vara anului 1937 când am aflat că CORNELIU CODREANU a format tabără în parcul Dr. Istrate.
Mi-am adus aminte de scrisoare, pe care am luat-o și am băgat-o în foc.

Semnat
Dănescu
1
Ibidem

164
165
 Anul Domnului MCMLX
1960

REPERE ISTORICE
– 24 februarie: A început procesul intentat pentru ,,crimă de uneltire contra ordinii sociale” unor
intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade; principalii inculpați erau: Constantin
Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt.
În ciuda filmelor de propagandă care vorbesc despre cât de fericiți sunt țăranii care și-au dat pământurile
în colectiv, în satul Nicolae Bălcescu din Teleorman țăranii se revoltă împotriva colectivizării. Cei care conduc
mișcarea sunt imediat arestați și condamnați la muncă silnică pentru ,,crimă de uneltire împotriva orânduirii
sociale”. Toți condamnații ajung pe șantierele deschise în toată țara.
Șeful statului, Gheorghe Gheorghiu Dej îndeamnă membri partidului să lupte mai hotărât împotriva
,,concepțiilor retrograde, bazate pe sisteme idealiste și filosofice mistice”. Este începutul propagandei ateiste. În
munți, continuă arestarea luptătorilor anticomuniști.

P
ărintele Evmenie a ocupat, pentru o scurtă perioadă de timp, funcția de director al
Căminului Cultural din localitate. Evident că nu se putea accepta ca la conducerea unei
instituții publice comuniste să fie un purtător de reverendă, drept pentru care, este
înlăturat de la conducere. Modul prin care a fost destituit din funcție, îl nemulțumește pe Pr. Evmenie
și încropește o jalbă către gospodarii satului care nu au reușit să facă front comun pentru a se împotrivi
acestei nedreptăți.

CINSTIȚI GOSPODARI1

Atâta vreme cât am fost înlăturat sistematic de la conducerea căminului prin intrigi mincinoase și răutate
omenească. Atâta vreme cât nici nu am fost vestit să particip la adunarea în care s-au făcut alegeri în sânul
căminului. Atâta vreme căt lumea este purtată cu minciuni asupra persoanei mele, iar ordinile nu mi se aduc
1
Ibidem.

166
la cunoștință nici în copie. Înțeleg să protestez în fața întregului sat și mă declar jignit adânc de persoanele
interesate.
Dacă satul meu astfel îmi arată recunoștința, eu îi mulțumesc.
Sunt fericit că mi-am făcut datoria față de sat în vremuri grele.

Preot Moraru.

O altă jalbă este trimisă șefului de informațiuni în care cere ca predarea-primirea arhivei și a
cărților monarhisto-fasciste să fie făcută prin proces verbal semnat și de noul director. Evident
că nimeni nu și-a asumat responsabilitatea semnăturii pe procesul verbal, și în acest mod, Pr. Evmenie
a salvat de la distrugere cărțile cu iz monarhic.

DOMNULE ȘEF2

Subsemnatul Preot E. Moraru, fost director al căminului Cultural ,,Unirea” Averești de Jos, jud. Roman,
cu onoare vin a vă aduce la cunoștință că în conformitate cu ordinul verbal dat în ziua de 14 februarie când m-am
prezentat la biroul dumneavoastră să predau arhiva Căminului D-lui învățător Ion Alexandru, am procedat la
epurarea arhivei de ordine și cărților din bibliotecă cu caracter monarhisto-fasciste și am convocat pe membrii
celulei comuniste locale, pe membrii sfatului căminului ca împreună cu cenzorii și președintele să încheiem
proces verbal de predare, luarea arhivei.
2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

167
 Cum dl. învățător I. Alexandru, a refuzat să se prezinte deși a fost în prealabil anunțat, în prezența a 3
martori, vin a vă ruga să binevoiți a-i da ordin să ia în primire arhiva cu proces verbal.
Fără proces verbal nu se poate preda fiindcă s-ar putea ivi dificultăți.

Cu stimă, Preot E. Moraru

D-sale D-lui Șef al Biroului de Informațiuni, Camera 23.

168
 Anul Domnului MCMLXI
1961

REPERE ISTORICE
– 21 martie: Gheorghe Gheorghiu-Dej devine președinte al Consiliului de Stat al RPR.
– Cu un an înaintea încheierii colectivizării, Gheorghe Gheorghiu-Dej anunță că 83,8% din suprafața
agricolă a țării aparține colectivelor.
– Anul în care printr-un decret al Consiliului de Stat se trece la învățământul obligatoriu de 8 clase.
România se află în plin proces de alfabetizare. Din păcate, procesul decurge în paralel cu cel de îndoctrinare și de
sporire a puterilor Securității care face masiv și angajări și arestări. Se menține un climat de teroare, se înăspresc
legile care prevăd că ,,neîndeplinerea cu știinţă sau neîndeplinirea voit neglijentă a anumitor obligaţii de natură
a submina regimul de democraţie populară constituţie infracţiune de sabotaj și se pedepsește cu muncă silnică de
la 5 la 25 de ani și confiscarea averii.” Prin urmare, e de înţeles elanul muncitorilor din fabrici și uzine.

D
upă anii petrecuți în închisorile comuniste, în urma lungilor anchete, a dezinformării,
a bagatelizării numelui său, sentimentul de nesiguranță față de cei din jur, nu reușește
să-și facă loc în sufletul Pr. Evmenie. Ori de câte ori se întâlnea cu cineva cunoscut și
abordau probleme politice cotidiene, Pr. Evmenie, își exprima fățiș opoziția față de regimul comunist.
Pr. Evmenie nu urma versetul 5 al capitolului 17 din Profetul Ieremia: Aceasta zice: Domnul Blestemat e
omul care-și pune nădejdea în om1.

O notă informativă din date de 27 martie 1961 confirmă sinceritatea și devotamentul Pr. Evmenie
față de semenii săi.

1
Biblia, vol. IV, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul și Mitropolitul
Clujului, Ed. Litera, București, 2011, p. 1364.

169
 Sursa ,,DOMINTE IOAN”
Primită de Cpt. Iordan Vasile
la 25.IV.1961
Casa ,,Gherasim”

NOTĂ INFORMATIVĂ2
27 III 1961

Informații despre preotul MORARU EVMENIE din Averești.

În ziua de 27 III 1961 pe la orele 9 m-am întâlnit cu preotul MORARU care era cu un nepoțel al său de
5-6 ani.
Iar ai venit cu toată casa? – am spus eu.
Am venit cu nepotul să-l plimb la oraș și să ia aer – a răspuns Moraru. Dar i-a spune-mi ce film frumos
este?
In fiecare dimineață – am spus eu – la cinematograful ,,Victoria” este câte un film de copii, cât sânt în
vacanță, dar nu-ți strică nici ție să le vezi.
Dar unul pentru mine?
Este unul – am răspuns – ,,Nu vreau să mă însor” dar nu mai face pentru tine .[...].
Informatorul îi propune Pr. Evmenie să-i facă o vizită la domiciliu sub pretextul de-a împrumuta
de la el un obiect liturgic.
Seara la ora 16 este o mașină și vii până la 150 m de casa mea, seara dormi la mine, am camere să te culc
unde vrei, și a doua zi dimineață cu mașina vii la Roman. Ai fost vreodată la Mine? Vii acum.
Foarte bine, s-a făcut – spun eu – dar să hotărâm ziua să te găsesc acasă. Nu de alta, dar să nu rămân în
drum o noapte.
Moraru se gândește puțin, apoi mă trage deoparte și-mi spune încet: Lasă, mai bine ți-l aduc eu,
nu de alta dar să nu spună ei că ai venit de lata pe la mine.
Acum nu mai este chiar așa – am spus eu – nu e urmărirea care era înainte, nu-ți mai poartă grija nimeni.
Sunt ,,frații” care abia așteaptă să le dai un prilej cât de mic ca să-ti facă un rău, mai bine așa. Îl aduc eu,
paza bună trece primejdia rea.
De când ești așa fricos? – am întrebat eu.
Nu-i vorba de frică, dar dacă oamenii n-au ce face te pot purta pe drumuri și chiar dacă nu ești
vinovat este destul să umbli pe drum – căci dacă n-ar reclama nimeni nici cei de la Securitate nu și-ar
face singuri de lucru!
Ei bine – am spus eu – ei ce grijă au? Asta le e meseria.
Dar mare e Dumnezeu – a spus el – toate au sfârșit și poate în vara asta s-o face o pace, o înțelegere, și
atunci dacă o să-ți cauți de treabă cred că n-au să se mai ia în seamă toate pârâturile.
,,DOMINTE IOAN”
Sarcini în legătură cu această notă nu s-au trasat agentului
2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

170
 paginile 1 și 2

171
 P r. Evmenie coresponda, ori de câte ori timpul îi permitea, cu rudele, prietenii, cunoștințele
sale. Astfel o scrisoare trimisă fostul său coleg de seminar, Pr. Datcu Radu din Constanța,
atrage după sine un nou val de suspiciuni. În scrisoarea în cauză, Pr. Evmenie roagă destinatarul,
dacă se mai întâlnește cu foștii lor colegi (de seminar cât și foști deținuți politici), să-i îmbrățișeze și să le
transmită tot binele din lume, din partea sa. Abia 19 ani mai târziu Marin Preda va imortaliza celebra frază
Aștept ordonanțele dumneavoastră! În ultimul său roman Cel mai iubit dintre pământeni. Pe cât de ireală ar
părea, citirea printre rânduri a scrisorilor, nu ținea doar de mitul informațiilor secrete transmise prin
intermediul literelor, ci, era un mod de justificare pentru cei inculpați, din partea Securității.

M.A.I. DIRECȚIA REGIONALĂ BACAU

Nr. 212/005.864
Din 21 aprilie 1961 STRICT SECRET

Către3

M.A.I. SERVICIUL REGIONAL RAIONAL ROMAN

Direcția Regională M.A.I. Constanța ne comunică că în luna ianuarie 1961, preotul MORARU EVMENIE
a scris o scrisoare adresată preotului RADU DATCU din Constanța str. Bucovinei nr. 2, pe care a trimis-o prin
soldatul CHITU SIMION din comuna Averești, care în aceea perioadă s-a aflat în permisie și care în prezent își
satisface stagiul militar la o unitate de grăniceri din raionul Băneasa regiunea Dobrogea.
Scrisoarea respectivă a fost găsită de comandantul unității în valiza soldatului CHITU SIMION, care fiind
întrebat, a raportat că nu cunoaște nimic din conținutul scrisorii.
Scrisoarea i-a fost ridicată și a ajuns la preotul RADU DATCU, printr-un agent al Biroului de
Contrainformații 02940 Grăniceri Constanța.
Preotul RADU DATCU din Constanța, căruia îi este destinată scrisoarea, este cunoscut ca membru P.N.Ț.,
fost condamnat în anul 1952 la 2 ani închisoare pentru agitație cu caracter dușmănos.
Celelalte elemente care apar în scrisoare și care domiciliază pe raza orașului Constanța:
1. Preotul LEMBRĂU CONSTANTIN – eliberat din închisoare în februarie 1961
2. Preotul DUȚU ȘTEFAN – în prezent suspect că desfășoară activitate dușmănoasă
3. Preotul DINU IOAN – eliberat din închisoare în februarie 1961
Având în vedere cele de mai sus, luați măsuri de intensificarea urmăririi informative a preotului MORARU
EVMENEI în scopul stabilirii naturii relațiilor sale adevărate cu suspecții.
Raportați dacă asupra elementelor specificate în ordin și în scrisoare, posedați materiale compromițătoare,
pentru a fi semnalate Direcției Reg. M.A.I. Constanța.

ȘEFUL DIRECȚIEI REGIONALE

Lt. Col. Radu Dumitru
3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

172
173
 Scrisoarea Pr. Evmenie trimisă colegului său Pr. Radu din Constanța prin enoriașul Simion:

Dragii și dorinții noștri4

Sincopa de timp total eclipsată de legătura scribială pare a dezice modul de adresare. Dar precum este
real plânsul fără lacrimi tot așa poate fi o iubire sinceră și nestinsă fără să se scrie. Această dragoste frățească și
colegială poate fi asemenea cu tăciuni acoperiți de cenușă groasă fierbinte.
Așa cum nu poate fi vorba de o uitare asupra unor ființe pe care nu ai cu cine le înlocui ,,tăcerea e ca mierea” zice
proverbul. Și mai ales pe aceste vremuri pline de fericire își are un temenic plasament acest dicton. Mai zice alt proverb
că ,,cu tăcerea îi frigi pielea”. Când e vorba de un dușman care te provoacă. Dar eu opinizez că am dreptate când trăiești
în timpul altor timpuri când afirm ,,cu tăcerea nu-ți frigi pielea” că destul ne-am pârlit-o pe la fundul canalului
Dobrogea de era cât pe ce să-mi pier pielea în cei doi anișori și o lună, fără nici măcar o zi bună.
De aceea mi-am luat hotărârea să mă izolez o bucată de vreme să nu mai cad ca vulpea în cursă și că nescriind
și contactând pe cineva să i se atragă vre-o nemulțumire. Și atunci am rămas să pomenesc în slujbele mele pe
Emilia și Radu cu a lor Georgel și să trăiesc în gând numai cu ei. Cât de mult mi-e dor de voi și de Constanța,
numai inima mea știe. Dar stau lipit numai de casă. Nu mă duc nicăieri, nu primesc absolut pe nimeni și numai
astfel am reușit ca din 1957 să pot fi liber, afară de 48 de ore când anul trecut la 19 august mă pomeni cu milițica
la poartă dimineața și începu să nască trei ofițeri care m-au percheziționat vreo 3 ore și m-au poftit la o plimbare
cu ei o zi și o noapte fără să mă întrebe absolut nimic. Eram așa de supărat pe mine, nu pe ei, căci eram nespus de
încurcat cu familia și problemele cotidiene. Mă știam complet nevinovat, absolut cu nimic, dar nu puteam ști eu
ce știau ei despre mine. Bine că conștiința mea nu mă vedea cu nimic ca să fiu pasibil de rigori.
De nu s-ar lega de ședința de religie, de partea sufletului, ar merita o totală adeziunea a oricărui idealist,
orice tocmai această latură este o poticnire mică a inimii. Zic o mică poticnire căci bănuiesc că în economia
divină, darul lui Dumnezeu poate fi pe drept ridicat prin atei pentru nevrednicia preoțească și pentru neprețuirea
poporului a harului divin.
[...] de la fratele Glicherie nu primesc nici un rând, l-am rugat să nu-mi scrie absolut nimic, decât felicitări
de sărbători. Singura mea distracție e nepoțelul Relu, al Corneliei. Cu acest îngeraș de copil, blond ca un suedez,
cu ochii albaștrii și păr nemțesc, cu o statură robustă și o finețe spirituală impunătoare având 5 ani și jumătate,
merg oriunde. Sunt bunic numai cu el. Ce plăcut e să auzi acest cuvânt, bunicule, parcă te unge în suflet.
Ce mai face Duțu, Lembrău, Anastase, Coadă, ce mai face Pr. Rotaru, mai trăiește, dar moș Dinu? La mine
numai mama mai trăiește cu fratele Vasile și cu surorile. Pește pe piață se găsește? Salam este, păstrugă, morun,
somn? Preoții de la colective cum o duc? Ce munci prestează, se poate trăi?
[...] câte o gâscă gâgâie prelung, pe drum se retrag nuntașii cheflii cu cântece de la cele două nunți din sat.
Câinii bat spre trecători, un camion intră în sat să ia niște muncitori la un șantier din Roman. Pendula izbește 6
lovituri, iar eu mă apropii de hatul ogorului cu penița mea răsturnând brazde negre de rânduri.
Vă sărut pe toți, la toți colegii, cunoscuții și prietenii, bune doriri.
Căutați să omeniți pe acest curier ocazional.
Evmenie și ai lui
4
Ibidem.

174
paginile 1 și 2

175
 Anul Domnului MCMLXII
1962

REPERE ISTORICE
– 20 martie: România și Algeria stabilesc relații diplomatice la nivel de ambasadă.
– 23 aprilie: Încheierea colectivizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 și care,
teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri
și violențe.
– 24 decembrie: România și Elveția au ridicat relațiile diplomatice la nivel de ambasadă.
– 1962 este anul în care se încheie colectivizarea agriculturii în România, după 13 ani de abuzuri și violenţe
în care ţăranii au fost obligaţi să cedeze statului pământurile și animalele. În total, 3.201.000 de familii sunt
cuprinse în structurile colectiviste care acoperă 96 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Marea industrializare își
vede de drum și luptă pentru împlinirea planurilor stabilite de partid e acerbă.
– Liderul sovietic Nichita Hrușciov vine la București și se întâlnește cu Gheorghiu Dej. Martorii acestei
întâlniri vor povesti mai târziu că Hrușciov s-a purtat ca un stăpân cu slugile, a fost tot timpul supărat și le-a
reamintit guvenantilor de la București ca ţara ar trebui să se ocupe de agricultură și nu de industrie pentru că
românii sunt ,,mămăligari”. În plus, le-a reproșat românilor că sunt risipitori pentru că taie porci de doar 25 de
kilograme. După o săptămână, Hrusciov se întoarce acasă supărat iar relaţiile dintre cele două state se răcesc.
O dovadă a ieșirii României de sub tutela sovietică este și eliberarea în septembrie a 1462 de condamnaţi pentru
,,Uneltire contra ordinii sociale”.

N
oile persoane recrutate pentru strângerea de informații legate de „activitatea dușmănoasă“
a Pr. Evmenie la adresa sistemului. Încep verificări minuțioase încă din zorii recrutării lor.
O notă informativă din data de 22.06.1962 trimisă de către proaspătul agent recrutat
PAIU PETRE transmite informații mai deosebite despre viața personală a Pr. Evmenie, ceea ce un alt
agent nu a reușit până în anul 1962, cu referite la deținuții politici cunoscuți în perioada arestărilor.

176
 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
REGIUNEA BACĂU STRICT SECRET
Serviciul Roman
Nr. cab/0053925 din 22.06.1962

Către1
M.A.I. DIRECTIA REGIONALA BACĂU
– Personal tov. Director –

La ordinul dvs. nr. cab/00134 din 12 iunie 1962 cu privire la informațiile mai deosebite primite în acțiuni,
în afara acțiunilor, precum și materialele mai deosebite ieșite în procesul unor recrutări, raportăm următoarele:
1. Pe linia Grupei a II-a la data de 19 iunie 1962 a fost recrutat agentul PAIU PETREA în cadrul
acțiunii informative deschisă asupra numitului MORARU EVMENIE, preot paroh în comuna
Averești-Roman.
În procesul recrutării printre alte probleme, agentul a declarat că preotul MORARU EVMENIE în discuțiile
purtate i-a relatat faptul că el a fost arestat și încarcerat în mai multe locuri de detenție unde a avut
posibilitatea să cunoască o serie de elemente pe care el îi considera ,,oameni grei”, ca foști ofițeri
superiori, politicieni etc.
În continuare obiectivul i-a povestit agentului că el are un frate în S.U.A. care este reprezentantul Bisericii
Ortodoxe Române din S.U.A., că se ocupa și cu problema turiștilor ce vin în R.P.R., iar soția acestuia este
originară din Rădăuți și este de naționalitate germană, fiind plecată din R.P.R. înainte de război.
Preotul MORARU EVMENIE a mai relatat agentului că și el și-a făcut forme de plecare în S.U.A însă
soția lui nu a vrut să plece. În discuții a elogiat modul de viață din S.U.A., că fratele său are mașină personală,
însă la București îi dădea șofer român pentru a-l controla tot timpul și că în ultima perioadă primește mai puțin
poștă deoarece el i-a scris să-i trimită mai rar scrisori pentru a nu fi vizat de organele de Securitate.
În altă ocazie preotul MORARU EVMENIE i-a povestit agentului că cu câțiva ani în urmă a fost în
București pentru a vizita cimitirul ,,Bellu”. La un moment dat a observat că este urmărit, iar după un timp a fost
invitat de un ofițer de Securitate la sediul Securității unde a fost anchetat [...].

1
Ibidem.

177
 paginile 1 și 2

178
 Sub supraveghere operativă au fost puși toți membrii familiei Pr. Evmenie. Interceptarea
unei scrisori trimisă cu prilejul Sărbătorilor de iarnă de către prezvitera Margareta, soția Pr.
Evmenie, către Pr. Glicherie (în adresa Serviciului ,,F” apare trecut numita Glicheria) S, atrage din nou
atenția Securității asupra familiei Moraru.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

REGIUNEA BACĂU
Nr. F./0024865 din 28.XII. 1962 STRICT SECRET

Către2
M.A.I.
SERVICIUL RAIONAL ROMAN

Vă trimitem alăturat fotocopia scrisorii exp. de numita Margareta Moraru din Roman, destinată numitei
Glicheria Moraru din America de Nord.
Materialul aparține unui element urmărit de Dvs. și a fost trimisă de către serviciul ,,F” București.

Seful Biroului
DARIE C.

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

179
 Anul Domnului MCMLXIII
1963

REPERE ISTORICE
– România se afla în plină dezvoltare. Cenzura mai slăbește șurubul, se publică operele unor scriitori străini
și români interziși până atunci. Viaţa culturală ia amploare. Populaţia se bucură de o aparentă libertate.
– Că românii nu se bucurau de o libertate reală se vede însă în primăvara lui 1963 când se organizează alegeri
pentru deputaţi. Câștigă Frontul Democraţiei Populare cu 99,47%. În vară se organizează un recensământ care
arată că populaţia ţării numără 18.813.000 locuitori. Continuă industrializarea ţării și realizarea planurilor
impuse de la București.
– La penitenciarul din Râmnicu Sărat moare Ion Mihalache, fost președinte al Partidului Țărănesc și
ministru în mai multe guverne, închis de comuniști pe nedrept.
– 1 decembrie: Ridicarea legațiilor română și britanică de la București și Londra la nivel de ambasade.
– 17 decembrie: Ridicarea legațiilor română și franceză de la București și Paris la nivel de ambasade.

E
piscopia Ortodoxă Română a Americii, trimite o cerere Patriarhiei Ortodoxe Române și
Departamentului de Culte, prin care solicită ca Pr. Evmenie Moraru să fie transferat ca
preot slujitor în America.
Această cerere face obiectul unei anchete fulger la adresa Pr. Evmenie, concluzionându-se cu o
nouă acuzare, nefondată, a părintelui.

180
 DIRECȚIA REGIONALĂ BACĂU
Nr. 341/0043189
din 25.03.1963 STRICT SECRET

CĂTRE1
MAI – SERVICIUL RAIONAL ROMAN

Verificați și raportați în termen de 7 zile cum este cunoscut pe raza raionului dvs. numitul MORARU
EVMENIE, care funcționează ca preot în comuna Averești raionul Roman.
Întrucât cel în cauză este solicitat de către Episcopia Ortodoxă Română din S.U.A. să meargă ca preot la
acea eparhie, veți proceda cu mare atenție la verificarea sa.
În raport veți reda detaliat cine este acesta, atitudinea și activitatea lui, precum și date
amănunțite despre rudele lui apropiate cât și a celor din partea soției sale.

Vă atragem atenția că nu se admite depășirea termenului ordonat, întrucât lucrarea este cerută de M.A.I.

ȘEFUL DIRECȚIEI RAIONALE

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

181
 D intr-o scrisoare interceptată de către organele Securității reiese situația financiară precară în
care se afla familia Pr. Evmenie în anii `60, ca de altfel majoritatea preoților din mediul rural,
situația reiese dintr-o scrisoare trimisă cumnatului său, Neculae Iancu Pavel din comuna Pâncești:

DESTINATAR: GHIȚĂ NECULAI IANCU PAVEL pensionar C.F.R. com. Pâncești, raionul Adjud,
gara Sascut
EXPEDITOR: preot MORARU EVMENIE com. Averești raionul Roman
DATA COPIERII: 14 octombrie 1963

DRAGĂ SORĂ PARASCHEVA, CUMNATE ȘI NEPOATE2

Suntem bine sănătoși cu toții. Pe la Pâncești nu am mai putut veni, dovadă că nici la Adjud nu am fost de
astă iarnă. Nu avem bani.
Lumea sărăcită, fără păsări la ușă, fără vite, nici nu au avut vara trecută cu ce veni la Sfânta Biserică. Nu
au ce vinde. Bruma de salar ce o am, de 520 lei o dau lui Victor lunar. Dar îi mai completez, că lui trebuie să-i
dau 600 lei lunar pe gazdă și masă. Apoi lemnele și îmbrăcămintea mai ales mă zvântă. Eu pe pod nu am nimic,
căci la colectiv nu m-a mai lăsat să muncesc, zicând că salariații nu au voie la așa ceva. Nici la Victor la Iași nu
am fost niciodată în an întreg, din lipsă de bani. De aceea m-am strâns ca melcul în casă. Lumea la rugăciune nu
mai vine ca altădată, căci nu au nici căruțe și trebuie să facă zile de muncă. La feciori și gineri nu pot apela nici
la un împrumut căci salariile sunt așa de mici, că abia le ajunge de masă și haine puține.
Cu rușine vă scriu aceste rânduri, dar toate sunt adevărate[...] eu nu am decât 5 găini la ușă și un porc.
Când îmi vine cineva, apoi imediat cumpăr din sat.

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

182
 paginile 1 și 2

183
 Î
n data de 20 decembrie 1963 sursa ,,Balaban Panaite” îl invită la domiciliul său pe Pr. Evmenie,
sub pretextul achiziționării de material lemnos pentru foc. Acesta îi transmite că poate achiziționa
lemnul, pentru Pr. Evmenie, la un preț convenabil, ofertă de nerefuzat în acea perioadă grea financiară
pentru familia părintelui.

Problema: M.D.
Sursa ,,Balaban Panaite”
Primită la 20 dec. 1963 în casa ,,Pîrvu”
De Cpt. Ceparu Victor

NOTĂ INFORMATIVĂ3
Din 20 decemb. 1963

Conform sarcinei primite și a instructajului făcut de a lua legătura cu preotul MORARU EVMENIE
din comuna Averești raionul Roman membru P.N.L. pentru a stabili ce a vrut să spună preotul Moraru prin
afirmația făcută cu ocazia vizitei sursei la Averești, când Moraru a afirmat că el face parte și în prezent din
Comitetul Partidului Liberal.
Deși conform instructajului făcut trebuia să se întâlnească sursa cu preotul Moraru în orașul Roman, ca
din întâmplare ocazional, sursa întâlnind pe fiica preotului Moraru, care locuiește în Roman, i-a spus acesteia că
ar dori să-l vadă pe preotul Moraru ca să discute cu el o problemă.
Aceasta i-a comunicat preotului Moraru invitația sursei și în ziua de 2 decembrie 1963 la orele 10:30
preotul Moraru a venit la domiciliul sursei.
Când a venit preotul Moraru, sursa nu era acasă, dar soția sursei l-a invitat în casă și i-a spus să-l mai
aștepte, căci sursa trebuia să sosească imediat.
Preotul Moraru a întrebat pe soția sursei pentru ce a fost invitat, iar soția a răspuns că nu știe motivul.
Preotul Moraru i-a spus: Mari șmecheri v-ați făcut voi comuniștii, v-ați învățat să-l luați pe nu
știu în brațe.
După o jumătate de oră, a sosit și sursa, care i-a explicat că nu poate ridica lemnele din care trebuia să-i dea
și lui, deoarece i s-a dat repartiția la Vaduri lângă Bicaz și la un preț neconvenabil.
Printre alte discuții cu caracter familiar, sursa a discutat cu preotul Moraru, conform sarcinilor și instructajului
dat pentru a stabili ce a vrut să spună preotul Moraru prin afirmația făcută cu ocazia vizitei sursei la Averești.
Când sursa a readus discuția despre cele discutate la Averești, fără a pomeni de Comitetul Liberal, preotul
Moraru s-a prefăcut că nu știe despre ce este vorba, afirmând că așa este omul când bea un pahar de
vin, mai spune câte ceva. Sursa menționează că preotul Moraru, când sursa a fost la el la Averești nu
a băut decât circa jumătate de pahar de vin, motivând ca are tensiune.
În urma acestei discuții, preotul Moraru s-a grăbit să plece fără a mai da sursei nici-o explicație în legătură
cu problema arătând o grabă nejustificată de a pleca.
3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 5.

184
 Conform înțelegerii, preotul Moraru a rămas să mai treacă pe la sursă pe la televizor, dar nu a mai venit
de atunci.
Sursa Balaban Panaite.
Sarcini:
Sursa a primit sarcina de a se face supărat pe preotul Evmenie Moraru, sub pretextul că acesta ar fi vrut
să-i încerce sentimentele agentului și că a făcut pe soție că este comunistă, cu toate că el îi cunoaște foarte bine
familia. De asemeni i s-a indicat să ia legătura cu preotul când se întâlnește așa zis ocazional, dar să nu-l salute
sau să vărbească, decât în cazul în care preotul caută vorbă.
Căpitan Ceparu Victor

paginile 1 și 2

185
 Anul Domnului MCMLXIV
1964

REPERE ISTORICE
– 5 ianuarie: Prima întâlnire, după secolul al XV-lea, între liderii Bisericii Romano-Catolice și ai celei
Ortodoxe; papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras I s-au întâlnit la Ierusalim.
– Decretul de grațiere a deținuților politici din România comunistă.
– Comitetul Central al Republicii Populare Române hotărăște să majoreze salariile la toate categoriile de
salariaţi, iar din închisori sunt graţiaţi pe tot parcursul anului aproape 10.000 de condamnaţi pentru uneltire
contra ordinii sociale și trădare.
– În Rusia, Nikita Hrușciov este deposedat de putere și Leonid Brejnev preia frâiele Uniunii Sovietice.
Gheorghiu Dej cere noii conduceri sovietice retragerea totală a consilierilor sovietici din România. Până la
sfârșitul anului toţi consilierii sunt retrași.

L
a Slujba Vecerniei1 din satul Izvor, aflat sub ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul,
informatorul Jan Gheorghiu, participând la hramul bisericii, a reușit să scoată de la obiectiv
informații legate de perioada sa de detenție și dorința sa de-a sluji alături de fratele său în
America.

1
Vecernia (εσπερινός) este prima slujbă din Slujbele de peste zi slujite în Biserica Ortodoxă. Deoarece ziua liturgică începe la apus,
Vecernia este slujită, în mod tradițional, seara devreme. Pentru multe parohii, vecernia este principala slujbă de seară.

186
 Problema: Cult ortodox
Sursa: JAN GHEORGHIU
Primită de: Cpt. Toderică I. la 16.01.1964
Casa ,,Bujor”
Înt. Viitoare 27.01.1964

NOTĂ INFORMATIVĂ2
15 ian.1964

Sursa informează că în ziua de 6 ian. 1964 a fost la hramul bisericii din Izvor din Avereștii de Jos. Ajuns
seara acolo pe la ora 19:00 am stat de vorbă cu preotul MORARU EVMENIE și soția sa. Sursa a întrebat dacă
rudele din America vă mai scriu? El a răspuns că n-am primit decât o felicitare acum la Crăciun căci așa ne-am
înțeles cu el (n.n. Pr. Glicherie) să nu-mi mai scrie că-mi face mare rău aici. Sursa a întrebat dar cum vă face rău
căci fratele d-tale acolo este în slujba bisericii democrate. El a răspuns că într-adevăr, dar ăștia de la Securitate
nu vor să știe de asta [...].
În continuare a spus el: „și eu am vrut să plec în America și când m-am dus să-mi i-au pașaportul nu mi
l-au dat pe motiv că am fost arestat politic“.
Sursa a întrebat: „Dar cum, dvs. a-ți fost arestat? Nu știu despre asta“. Dânsul a spus: Da, am stat 1 an în
lagăr la Școala de Agricultură prin anul 1946-1947 și apoi prin 1950-1952 am fost în închisoare la Pitești, Jilava,
etc. Nu-mi pare rău, căci am atâția prieteni acum, profesori mari, doctori, etc. Am învățat atât de multe căci se
țineau conferințe cu rândul, ce să mai vorbesc, o adevărată școală. Am stat cu BOCEC, cu TUDORICĂ NAE,
cu STANCIU ș.a.m.d. După ce m-am întors am fost repus în drepturi și încercat în toate felurile însă eu sânt
deștept și un tăcut. De exemplu a spus el – a venit la mine comandantul Securității noapte, a dormit la cineva în
sat, iar a doua zi a venit la mine și am stat de vorbă o jumătate de zi. N-a vrut nici să mănânce, iar eu am stat pe
poziția mea bisericească și românească.
Sursa JAN GHEORGHIU

Sarcini: Va relua discuția cu preotul MORARU EVMENIE în care timp îi va spune că poate avea vești de
la fratele său. Când va merge noul episcop pentru instalare, la reîntoarcere poate să-i indice și ceva despre fratele
său.

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

187
 paginile 1 și 2

188
 O scrisoare a Pr. Glicherie trimisă în data de 2 iunie 1964 anunță pe fratele său că un grup de
enoriași din America, compus din 113 persoane, vor pleca în 20 Iulie din America și vor ajunge în 21
Iulie la București. Vor vizita mănăstirile din țară timp de 45 de zile. Vor ajunge și la Iași unde sunt invitați de
către I.P.S. Mitropolit Justinian3
Scrisoarea atrage cu ea repercusiuni ale Securității, înștiințate că Pr. Evmenie se va deplasa în
Constanța pentru a se întâlni cu fratele său.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

SERVICIUL RAIONAL ROMAN
Nr. 49246 din 24.VI.1964
STRICT SECRET

Către4
M.A.I. DIR. REGIONALA – BACĂU –
Serviciul II

Raportăm că în ziua de 22 iunie a.c. preotul MORARU EVMENIE din comuna Averești, urmărit de noi
prin acțiune informativă a plecat împreună cu fiica sa și un nepot pe litoral pentru a se întâlni cu grupul de
turiști americani care la sfârșitul acestei luni urmează să sosească în țară.

Rugăm a se interveni la org. în drept pentru ca pe timpul cât va sta la mare preotul MORARU EVMENIE
să fie supravegheat activ.

Șeful Serviciului
Maior CONSTANTINESCU GH.

Șeful Grupei II
Lt. Maj. Tomescu Nicolae

3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.
4
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

189
190
 Î
n luna noiembrie a aceluiași an, Pr. Glicherie, suferă un accident rutier în orașul Michigan, și
starea sa de sănătate îi impune un repaos general timp 3-4 luni. În această situație cere ca fratele
său, Pr. Evmenie, să-l suplinească ca preot slujitor la Biserica Sfânta Treime din Detroit.
Părintele Evmenie primește binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române, Justinian Marina5, de a pleca ca preot supleant în America, dar îi este refuzată cererea trimisă
Departamentului de Culte6.
5
Justinian Marina (1901-patriarh între 1948-1977), cel de-al treilea patriarh, a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 29 de ani.
Ierarh de aleasă destoinicie, cu minte ageră și voință neînfrânată, cumpănit în judecată și înzestrat cu diferite daruri sufletești, a știut
să organizeze activitatea Bisericii în noile condiții ale instaurării comuniste la noi în țară, ridicând mult prestigiul Ortodoxiei românești
în lumea creștină. Născut pe valea Cernei, la 22.02.1901, fiind fiu de țărani. Împlinind visul mamei sale, tânărul Ioan, a urmat școlile
teologice și cea de dascăl, a devenit preot și învățător la Băbeni (1924-1926). Tragismul vieții sale, s-a petrecut mult prea timpuriu, numai
la zece ani de la căsătoria cu Lucreția (1925-1935), aceasta se stinge din viață, iar el s-a îngrijit singur de cei doi copii (Ovidiu și Silvia).
În privința ascensiunii preotului Ioan Marina în treptele superioare ale Bisericii, unii istorici afirmă ideea că, Justinian, dintr-un simplu
preot de țară, care a fost înscăunat ad-hoc mitropolit al Moldovei și Sucevei și apoi la scurt timp numit patriarh, a stârnit stupoare
clericilor și credincioșilor. Însă, această alegere rapidă, surprinzătoare și neobișnuită, s-a dovedit a fi în timp lucrarea lui Dumnezeu
de apărare a Bisericii, pentru ca să rămână vie în sufletele credincioșilor săi. Venirea la cârma Bisericii Ortodoxe Române a Patriarhului
Justinian Marina un adevărat vizionar, înzestrat cu un adevărat simț practic și politic bisericesc, a salvat Biserica noastră de la o posibilă
catastrofă, trăită de marea Biserică Ortodoxă de Răsărit. Constantin Tudosă, Patriarhul Justinian Marina, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște,
2016, pp. 344-345.
6
Prin Legea nr. 188 din 24 martie 1945 se înfiinţa Ministerul Cultelor, ca minister independent, păstrând această denumire până în
anul 1957. La conducerea acestuia s-au succedat Constantin Burducea, Radu Roșculeţ, Stanciu Stoian, Vasile Pogăceanu și Petre
Constantinescu-Iași. La 12 mai 1945 a fost adoptată Legea nr. 384 privind organizarea și funcţionarea Ministerului Cultelor, care avea ca
principale atribuţii supravegherea și controlul cultelor și asociaţiilor religioase, organizarea, administrarea și controlul învăţământului
religios, conservarea și restaurarea bisericilor. Structura Ministerului cuprindea o direcţie generală (Culte), trei direcţii (Învăţământ,
Administrativă, Contabilitate), trei servicii (Arhitectură, Contencios, MONT-AP). Direcţia Generală a Cultelor avea în subordine două
direcţii, una pentru cultele ortodox și greco-catolic, alta pentru cultele romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, unitarian, armeano-
gregorian, mozaic, mahomedan, baptist. De asemenea, mai avea un serviciu pentru asociaţii religioase și un corp de inspecţie și control.
Posturile de director general și de inspectori erau rezervate licenţiaţilor sau doctorilor în teologie, iar postul de director al
Învăţământului Religios era rezervat unui profesor, preferabil cleric. După adoptarea Constituţiei din 1948 și în acord cu principiile
acesteia, s-a adoptat Decretul nr. 177 din 4 august 1948, care abroga Legea din 1928. În textul decretului se evita nominalizarea cultelor
recunoscute, dar se condiţiona recunoașterea acestora de întocmirea și aprobarea unor noi statute de funcţionare. În 1948, concomitent
cu adoptarea Legii cultelor, prin Decretul nr. 178 din 3 august, Ministerul Cultelor se reorganiza ca „serviciu public prin care Statul
își exercită dreptul de supraveghere și control pentru a garanta folosinţa și exerciţiul libertăţii conștiinţei și libertăţii religioase”. Art. 2
prevedea că „recunoașterea cultelor se face de către Guvern, prin Ministerul Cultelor”. Art. 4 stipula posibilitatea exercitării dreptului de
supraveghere și control prin „delegaţi speciali” pe lângă organele centrale sau pe lângă așezămintele cultelor.
Structura Ministerului cuprindea șase direcţii (două pentru culte, una pentru învăţământul religios, una de studii, documentare
și artă religioasă, una administrativă și de personal, una pentru contabilitate), un serviciu (contencios) și cabinetele ministrului și
secretarilor generali. Fiecare direcţie pentru culte avea în subordine Serviciul mișcării personalului clerical, Serviciul mânăstirilor și
asociaţiilor religioase, precum și Serviciul de inspecţie și control.
Direcţia de Studii Documentare și Artă Religioasă se ocupa de legislaţia religioasă, de statistica personalului și averii cultelor, de
relaţiile externe ale cultelor, de publicaţiile cultelor, de patrimoniul artistic religios, de proiecte de noi biserici și avea în componenţă cinci
servicii (studii-legislaţie, statistică-documentare, publicaţii, arte religioase, arhitectură). Spre deosebire de legea anterioară de organizare,
nu erau prevăzute condiţii de studii și experienţă profesională pentru personalul din conducerea Ministerului. Schema de organizare
includea în total 222 de posturi, din care 44 la direcţiile pentru culte, 11 pentru Direcţia Învăţământ religios și 40 pentru Direcţia Studii,
Documentare și Artă Religioasă. Din motive de simplificare și raţionalizare a aparatului de stat, pe de o parte, și din motive politice, pe
de altă parte, s-a adoptat Legea nr. 37 din 3 februarie 1949 prin care structura Ministerului Cultelor se modifica. Rămâneau doar trei
direcţii (Evidenţă și Coordonare, Arhivele Nationale ale Romaniei 3 Cadre, Contabilitate), un serviciu (Administrativ) și Secretariatul.
Până în anul 1950, au fost recunoscute următoarele culte: ortodox, reformat, luteran, unitarian (sinodo-presbiterial), mozaic, armeano-
gregorian, musulman, creștin de rit vechi, evanghelic (confesiune augustană), baptist, penticostal, creștin după Evanghelie, adventist de
ziua a șaptea. Cultele greco-catolic, inclusiv de rit armean și rutean, au fost desfiinţate la 1 decembrie 1948, iar cultul romano-catolic, în
lipsa unei recunoașteri oficiale, a fost tolerat până la sfârșitul epocii comuniste. Prin Decretul nr. 725 din 31 decembrie 1956, structura
Ministerului Cultelor s-a modificat din nou și apăreau patru Direcţii (Secretariat-Planificare-Investiţii-Administrativ, Împuterniciţi-
Corp Împuterniciţi, Studii-Documentare-Publicaţii, Plan-Financiar Contabilitate), un Corp de control al ministrului și Oficiul Juridic.
La ședinţa Biroului Politic al CC al PCR din 14 martie 1957 s-a hotărât reducerea numărului de ministere după criteriul înrudirii
ramurilor de activitate, reducerea numărului membrilor guvernului și lărgirea competenţei ministerelor, departamentelor și direcţiilor
generale. Ca urmare, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 435 din 21 martie 1957, se înfiinţa Departamentul Cultelor de pe lângă
Consiliul de Miniștri, sub conducerea unui secretar general, post ocupat de Dumitru Dogaru (1957-1975). Menţionăm că sub această
titulatură departamentul a funcţionat până la sfârșitul epocii comuniste. În anul 1963, personalul de conducere al Departamentului
Cultelor era format la nivel central din: Bărbulescu Ion, Onţanu Ion, Mireanu Constantin, Rodeanu Ion, Vasilescu Teodor, Neicov Mircea,

191
 Scrisă de mână

Destinatar: Onor Patriarhiei Române, str. Patriarhie nr. 2 Raionul N. Bălcescu nr. 2
Expeditor: Pr. Ev. Moraru, Averești-Roman
7 nov. 1964

Înalt Prea Fericite Părinte Patriarh7

Subsemnatul Pr. Evmenie Moraru din Parohia Averești de Jos, com. Averești, raionul Roman, reg. Bacău,
cu cel mai deosebit respect și plecăciune, că mă ofer întru totul ascultător și următor, sfatului și îndemnului Î.
Prea Fericirei Voastre, transmis prin adresa nr. 1069 a.c. pentru a suplini pe fratele meu Glicherie Moraru din
orașul Detroit – S.U.A. la Biserica Catedrală Sf. Treime, pe timp de 3 luni – cu condiția să mi se asigure plata
transportului dus și întors pe cale terestră și vapor, de către Patriarhie și Departament precum și primirea de
către familie a salariului de pe statul oficial.

Î. P. Fericirii Sale Supus întru totul

Părintelui Patriarh Justinian Vă sărut mâna
Patriarhiei Române București Pr. E. Moraru

Nedeianu Janeta (directori), Dimulescu Justina, Dumbravă George, Iosif Ion, Chirică Ștefan, Scânteie, Maria Stoica Dumitru, Vișan Ladislau,
Prundeanu Gheorghe, Dimitriu Constanţa, Rogozeanu Gheorghe, Valahu Pavel, Mihailov Virginia, Gheorghiu Constantin, Rudeanu
Elisabeta (șefi), Nenciu Gheorghe, Gobjilă Theodor, Stănescu Ștefan, Dimulescu Ion, Sorin Iulian, Lungeanu Ion (inspectori principali) iar
la nivel regional din Rădulescu Păun, Dănescu Mihail, Gheorghiu Dumitru, Bădulescu Ion Dumitru, Andronic Dumitru, Savin Ion, Galan
Valerian, Gherghinoiu Grigore, Șeperdel Mihai, Duldner Eugen, Hoinărescu Țepeș, Lada Iosif, Tanko Arpad, Petre A. Petre, Chilian
Traian, Jurcone Petre (împuterniciţi). Arhivele Naţionale deţin documente create de către Direcţia Culte, cu denumirile corespunzătoare
perioadei în cauză, și care au fost preluate în mai multe etape. Aceste documente sunt inventariate sub denumirea „Ministerul Cultelor și
Instrucţiunii Publice. Direcţia Contabilităţii” și „Ministerul Cultelor și Artelor”, părţi structurale aflate deja în circuitul științific. Arhivele
Naționale ale României, Ministerul Cultelor și Artelor. Direcţia Studii, accesat 20.10.2019 http://arhivelenationale.ro/site/download/
inventare/Ministerul-Cultelor.-Directia-Studii.-1924-1925-1930-1935-1937-1963.-Inv.-3206.pdf.
7
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

192
193
 Către Departamentul de Culte

Scrisă de mână

Destinatar: D-lui Secretar General al Departamentului de Culte, str. Nec. Filipescu – București
Expeditor: Pr. Ev. Moraru, Averești-Roman

7 nov. 1964

Domnule Secretar General8,

Subsemnatul Pr. Moraru Evmenie, din p. Averești de Jos, r. Roman, reg. Bacău, primind adresa nr.
1069/964 a Prea Fericitului Părinte Patriarh, prin care mi se dă sfatul și îndemnul să suplinesc pe fratele meu
Protopop Glicherie Moraru din orașul Detroit – Michigan S.U.A., devenit victima unui accident de automobil,
urmând a sta mai multe luni în spital; motivat de telegramele și scrisorile lui să-l suplinesc 3 luni, la Catedrala
Episcopală și în Cancelarie. Cu cel mai deosebit respect vă facem cunoscut că accept această suplinire, dacă mi se
asigură plata transportului dus-întors de către Departament și Patriarhie și salariul cuvenit.

Onor Departamentul Cultelor

București

8
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 3.

194
 P lecarea Pr. Evmenie rămâne o simplă utopie; în acest sens, cererile părintelui primesc aviz
negativ.

REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE STRICT SECRET
SERVICIUL RAIONAL ROMAN
Nr. 52457 din 14. Dec. 1964

Către9
DIRECȚIA REG. M.A.I. BACĂU
Secția C

Înaintăm alăturat cererea de verificare la cartotecă ce ne-a fost trimisă de dvs. privind pe numitul MORARU
EVMENIE [...] asupra căruia avizul nostru este negativ de a pleca temporar în S.U.A din următoarele motive:
Din urmărirea informativă a acestuia rezultă că are o poziție dușmănoasă față de statul democrat popular din
R.P.R., neexistând garanția că odată plecat se va mai reîntoarce în țară.
Materialul se află în dosarul de acțiune informativă individuală prin care este lucrat.

ȘEFUL SERVICIULUI Șeful Grupei II

Maior, Lt. major
CONSTANTINESCU GHE. TOMESCU NICOLAE

9
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 5.

195
 Anul Domnului MCMLXV
1965

REPERE ISTORICE
– 19 martie: A murit Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat, oficial din cauza cirozei.
În doar două ore locul său este luat de Nicolae Ceaușescu.
– Nicolae Ceaușescu fusese timp de 10 ani șef de cadre în Partidul Comunist, timp în care și-a recrutat
susţinători și i-a plasat în funcţii cheie pentru a-i fi alături. Ceaușescu este propus de Gheorghe Maurer și numit
de Biroul politic succesorul lui Dej la șefia Partidului Muncitoresc Român.
– 22 martie: După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu devine prim-secretar al
Partidului Muncitoresc Român (vechea denumire a PCR), la propunerea lui Ion Gh. Maurer.
– 24 martie: Funcția de președinte al Consiliului de Stat al României a revenit lui Chivu Stoica, în urma
decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
– În vara lui 1965 Partidul Muncitoresc își schimbă numele în Partidul Comunist Român iar prin hotărârea
Marii Adunări Naţionale Republica Populară Română devine Republica Socialistă România.
– 21 august: Prin hotărârea Marii Adunări Naționale, Republica Populară Română devine Republica
Socialistă România. Se adoptă noua constituție a României.
– În marile orașe continuă construirea unor noi cartiere. Dacă până în anul 1965 în București se construiau
1.000 de apartamente pe an, după această perioadă se ajunge la 30.000 de mii de apartamente pe an.

Î
ncepând cu anul 1965, în dosarele de urmărire operativă, Pr. Evmenie va primi numele sub
care era urmărit: Morărescu.
Prima notă de supraveghere operativă (nr. 18583 din 21.01.1965), în care apare urmărit
obiectivul Morărescu, descrie drumul făcut de el: Episcopie-Protoierie-Autogară, însemnându-se fiecare
stradă parcursă, fiecare persoană întâlnită, fiecare gest al său.

196
 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE STRICT SECRET
Direcția Regională Bacău
Nr. 18583 din 21.01.1965

NOTA1
privind supravegherea operativă a obiectivului ,,MORARESCU” din ziua de 19.01.1965 de la orele
09,00-12,00

ACTIVITATEA OBIECTIVULUI
La orele 8,00 MORARESCU a ieșit singur de la Episcopia din Roman, având servieta în mână, a mers pe str.
Alexandru cel Bun, a traversat str. N. Titulescu, a continuat pe str. Cuza Vodă și a intrat la Poștă, orele fiind 8,05.
La orele 8,15 a ieșit de aici singur, având în mână servieta, a mers pe str. Cuza Vodă, str. Veronica Micle,
str. Ștefan cel Mare, str. Castanilor și la orele 8,25 a intrat la Protoierie[...].
La orele 12,00 MORARESCU a părăsit orașul Roman, plecând cu autobuzul Roman-Roșiori.

Supravegherea încetează
Șeful Secției
Maior Cucu Ștefan

1
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

197
paginile 1 și 2

198
 P ersoanele care au fost văzute în compania Pr. Evmenie, în traseul său pe străzile orașului
Roman, au fost verificate și s-a înaintat nota informativă nr. 19.643 în care se consemna:

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Direcția Regionala Bacau
Nr. 19.643 din 26.01.1965 STRICT SECRET

Direcția Regională M.A.I. Bacău2

Serv. Raion ROMAN

Vă trimitem lista de legături și adrese, reieșite din supravegherea operativă a obiectivului MORARU
EVMENIE poreclit MORARESCU, din comuna Averești – Raionul Roman, preot ortodox, lucrat operativ de
Secția VII-a timp de 2 zile.
LEGĂTURI:
1. Legătura MANU din str. Cuza Voda nr. 9, cu intrarea prin str. Gh. Asachi din Roman, care s-a întâlnit
cu MORARESCU, se identifică în persoana numitului VLAD GHEORGHE, născut la 26.10.1890 în comuna
Cârlig-Roman, fiul lui Gheorghe și Ioana, de profesie preot ortodox, neîncadrat politic.
2. Legătura MIHAI din str. Stefan cel Mare nr. 189 din Roman, care s-a întâlnit cu obiectivul MORARESCU,
se identifică în persoana numitului LUPU BRAND, născut la 18.08.1891 în Roman, fiul lui KOPEL și SURA,
are ca studii facultatea de stomatologie, este de profesie dentist la circa medicală din cartierul Nicolae Bălcescu –
Roman. A avut pașaport de plecare în Israel, însă a renunțat [...].

ȘEFUL SECTIEI
Maior CUCU Ștefan

2
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 2.

199
200
 P entru cutezanța Pr. Evmenie de-a cere suplinirea fratelui său peste ocean, este arestat,
împreună cu soția sa, Margareta, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 1965. În jurul acestei noi
drame, agenții încredințați cu supravegherea operativă a Pr. Evmenie, verifică opiniile mai multor
persoane în legătură cu situația creată. Astfel sursa GRIȘA IULIU, intră în discuție cu pr. Vasile Cenușă
din satul Vulpășești:

Sursa GRIȘA IULIU

Primită de Cpt. Iordan Vasile la 11.II.1965
Casa ,,Angela”

NOTĂ INFORMATIVĂ3

În conformitate cu indicațiile primite, sursa informează: în ziua de 3.II.1965 s-a întâlnit cu preotul VASILE
CENUȘĂ din Vulpășești-Roman în trenul Roman-Buhăiești. Acesta a spus că merge la Iași și se interesează de
un policandru pentru biserica din Vulpășești. Printre alte discuții privind serviciul și situația familiară, a întrebat
sursa dacă știe că de curând a fost arestat preotul EVMENIE MORARU cu soția sa de la Averești-Roman.
Preotul a spus: ,,Am auzit că fratele lui EVMENIE MORARU care se află preot în S.U.A. ar fi suferit un
accident și ar fi intervenit a(m)basada de la noi ca să plece în America fratele său să-i țină locul în parohie până
se face sănătos. Guvernul român a aprobat, totuși preotul MORARU a fost arestat.
La riposta sursei că nu mai găsea pe nimeni să-l suplinească până se face sănătos? Preotul CENUȘĂ nu a
mai răspuns, a întrerupt discuția în jurul acestei informații.

Sursa GRISA IULIU

3
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 5.

201
202
 Î
n date de 15 februarie 1965 se finalizează procedura de schimbare a numelor unor parohii din
cuprinsul Eparhiei, ca urmarea a nr. 198-964 al Departamentului Cultelor din cadrul Direcțiunii
Secretariatului București. Astfel parohia Avereștii de Jos devine parohia Stejarul.
Protoieria Raionului Roman
Nr. 138
1965, februarie 15

Prea Sfințite Stăpâne4,

Cu fiască supunere raportăm:

Cu Decret Nr. 798 s-a schimbat denumirea unor localități din raionul Roman, după cum urmează: Avereștii
de sus, în Deleni; Avereștii de Jos, în Stejarul; Porcești în Moldoveni și Ruptura în Izvoarele.
Respectuos opinăm a se schimba și denumirea parohiilor respective, după cum urmează: Avereștii de sus, în
Deleni; Avereștii de Jos, în Stejarul; Porcești I în Moldoveni I, Porcești II în Moldoveni II și Ruptura în Izvoarele.

4
Fond Arhivistic al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, Dosar nr. 13-1965, Arondări, înființări și desființări de posturi, parohii, cimitire,
statisticii și categorii.

203
 Sânt al Prea Sfinției Voastre supus slujitor.
Agentul Leonid Carol se deplasează în parohia Stejaru pentru a discuta cu enoriașii Pr. Evmenie
cum percep ei arestarea lui și oferă următoarea notă informativă:

Problema M.D.
Sursa Leonid Carol
Primită la 19. Febr. 1965 în casa Melania de Cpt. Ceparu Victor

NOTĂ INFORMATIVĂ5
Din 19 febr. 1965

În afara sarcinei primite sursa vă informează cu următoarele: În ziua de 9 febr. 1965 sursa a mers în
comuna Valea Ursului raionul Negrești și pe la orele 14 a ajuns în satul Averești de Jos (Stejarul) raionul Roman
și a mers pe la numitul VIERU GHEORGHE din acest sat, în etate de cca. 80 de ani și a fost adusa vorba despre
arestarea preotului EVMENIE MORARU.
Sursa a întrebat dar de ce l-a arestat?
Vieru i-a răspuns că ar fi cerut să plece în America la fratele lui care este acolo și că a primit o scrisoare prin
care îi cerea să meargă în America la el căci a avut un accident. În continuare Vieru Gheorghe a relatat sursei că
el a stat de vorbă cu preotul MORARU EVMENIE în toamna anului 1964 la desfăcatul porumbului la colectiv
și că preotul ar fi desfăcat și el cca. 7000-8000 kg. în care timp le vorbea la cei din jur că așa scrie la carte, că după
20 de ani se vor reface popoarele și că vor începe un război care va dura 7 ani, care va dărâma toată orânduirea
actuală. Vieru a explicat sursei că el crede cele spuse de preot că se va schimba orânduirea de stat, așa cum spunea
preotul că el tot timpul a fost lângă dânsul.

Sursa Leonid Carol

Sarcini nu s-au dat, nota a fost primită ocazional. Nota va fi folosită în ancheta cu
pr. Moraru Evmenie

Căpitan Ceparu Victor

5
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 5.

204
205
 E ste interceptată o scrisoare a lui Iulian Moraru, către mama sa Margareta, în care acesta face
tot ce îi stă în putință pentru a afla unde se află închis Pr. Evmenie și pe ce bază legală a fost
arestat. În momentul arestării Pr. Evmenie, Iulian era jurist-consultant la Întreprinderea I.F. Tarcău.

Dragă mamă6,

Azi am venit la Bacău pentru două procese și apoi m-am ocupat de cazul lui tata. I-am adus și eu un pachet
cu lenjerie de corp, dar n-am dat de el. Am depus cerere la procurorul militar șef al Regiunii, rugându-l să-mi
comunice oficial în ce loc se află tata și pentru care motiv [...] am depus cerere și la Procuratura Civilă a Regiunii
și mi s-a promis că până joi cel târziu, mi se v-a comunica oficial unde se află. Tot astăzi trimit o reclamație la
Procuratura Generală a R.P.R. în legătură cu dispariția lui tata și cu modul în care s-a procedat cu mata și cu
Elvira. Rău ai făcut că nu ai cerut celor civili care au făcut percheziția la mata și care te-au arestat fără ordinul
Procuraturii – că nu le-ai cerut acte, deși de datoria lor era s-o facă.
Am trimis memorii și la Consiliul de Stat și la Consiliul de Miniștrii – personal tov. Vicepreședinte Al.
Moghioroș cu care am vorbit personal când am fost la București.

6
Ibidem.

206
207
 Î
n ajutorul Părintelui Evmenie vine fratele său, imediat ce este înștiințat de rudele din țară,
că acesta a fost arestat. Pr. Glicherie trimite scrisori către Gheorghe-Gheorghiu-Dej, Gheorghe
Apostol și Nicolae Ceaușescu, prin care își arată stupefacția față de comportamentul abuziv și
nejustificat al organelor Securității.
O notă a Ministerului Afacerilor Interne din 19 martie 1965 atrage atenția asupra problemei
arestării Pr. Evmenie.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

STRICT SECRET

NOTĂ7
Privește: intervențiile făcute de protopopul MORARU GLICHERIE din SUA pentru
punerea în libertate a fratelui său, preot MORARU EVMENEI

În cursul lunii februarie 1965, protopopul MORARU GLICHERIE, de la Catedrala ,,Sfânta Treime” din
Detroit-Michigan, a adresat un număr de trei scrisori tovarășilor către Gheorghe-Gheorghiu-Dej, Gheorghe
Apostol și Nicolae Ceaușescu.
De asemenea, în aceeași lună, acesta a mai trimis încă două scrisori, respectiv episcopului TEOCTIST
ARAPAȘU și fostului secretar al Ambasadei R.P.R. de la Washington, care în prezent se află în țară.
În scrisorile sale, MORARU GLICHERIE intervine pentru punerea în libertate a fratelui său, preotul
MORARU EVMENIE, arestat de organele Ministerului Afacerilor Interne la sfârșitul lunii ianuarie a.c. El
își manifestă surprinderea față de măsura luată împotriva fratelui său. El apreciază că măsurile întreprinse de
organelor noastre se datoresc pentru a împiedica plecarea lui MORARU EVMENIE în America.
În scrisorile sale solicită odată cu eliberarea fratelui său, să i se dea acestuia posibilitatea de a pleca în S.U.A.
În scrisoarea trimisă fostului consul al R.P.R. în S.U.A. arată că s-a ,,abținut” să răspândească vestea
arestării fratelui său ,,până ce nu se limpezesc faptele” și că ar fi suficient să dea în vileag anumite lucruri care ar
putea provoca ruperea legăturilor pe care la are Colonia română din S.U.A. cu țara noastră.

7
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 4.

208
P
e timpul arestării sale, casa Pr. Evmenie, era supravegheată operativ; în acest fel este transmisă
nota informativă a sursei Paiu Petru:

209
 Sursa: PAIU PETRU
Primită de Lt. Maj. Tomescu N. la 8.IV.1965
Casa Romeo Vilara

NOTĂ INFORMATIVĂ8

Sursa informează că în urma arestării preotului MORARU de către organele de stat, la locuința acestuia a
rămas soția sa MORARU MARGARETA.
În această perioadă MORARU MARGARETA a fost și este vizitată la domiciliu de ANCUȚA Th.
GHEORGHE cântăreț bisericesc, de o cetățeancă bătrână din comună care doarme cu dânsa. De asemeni a fost
vizitată de LEVĂRDĂ din satul STEJARUL, fost plot. maj. în armata burgheză.

PAIU PETRU

8
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

210
 D eplasarea pe o perioadă de 3 luni ca locțiitor în America se concretizează într-o pedeapsă de
5 ani cu executare la Colonia de muncă Săvinești și confiscarea totală a averii Pr. Evmenie.
Conform sursei PAIU PETRE care reușește să obțină informațiile dorite, din partea prezviterei
Margareta.
Se atrage atenția agentului asupra calității slabe a materialelor furnizate și faptul că nu îndeplinește
sarcinile – agentul să fie învățat să facă note separate și ce anume să dea.

Sursa: PAIU PETRU

Primită de Lt. Maj. Tomescu N. la 30.VII.1965
Casa Romeo-Vilara

NOTĂ INFORMATIVĂ9

Sursa a discutat cu soția preotului MORARU EVMENIE și a obținut următoarele: ea a afirmat că soțul ei
a fost condamnat la 5 ani închisoare și confiscarea totală a averii. Ea susține că este nevinovat, dar în nici-un caz
nu admite ca să-i confiște averea, deoarece, casa și toate cele ce se găsesc sânt făcute din averea ei care a posedat-o
de acasă.
Acasă în prezent se află Victor, Relu și băiatul Elvirei. Victor în prezent este bolnav.

PAIU PETRE

9
ACNSAS, Fond Informativ/București, dosar nr. 309195, vol. 1.

211
 Anul Domnului MCMLXVI
1966

REPERE ISTORICE
– Autorităţile de la București realizează că numărul populaţiei este în scădere. Nicolae Ceaușescu își dorea
ca populaţia ţării să ajungă la 30 de milioane, așa că ia măsuri drastice. Decretul 770 interzice avortul provocat.
Nu cu scopul de a apăra viaţa, ci de a crește sporul natural. În anii următori, crește considerabil numărul
nașterilor, iar copiii născuţi după celebrul decret sunt numiţi „decreţei”.
– 2 octombrie: Se publică decretul Consiliului de Stat pentru întreruperea sarcinii, semnat de Chivu
Stoica.
– 11 octombrie: Se publică modificările privitoare la divorțul în România. O căsătorie se poate desface doar
în cazuri excepționale, iar taxa de timbru este de 3.000 până la 6.000 de lei. Românii nu mai divorţează. Dacă în
1965 au fost înregistrare 37.000 de divorţuri, în 1967 au fost doar 48, în toată România. „Ritualurile vieţii s-au
schimbat ele însele, viaţa curgând acum în albii noi mai omenești și mai demne. Însuși străvechiul ritual pentru
viaţă s-a adaptat unui nou mod de a fi percepută existența”.
– 21 noiembrie: BNR pune în circulație noua bancnotă de 1 leu, cu denumirea statului „Republica
Socialistă România”. Culoarea predominantă este olive-deschis.
– 7 decembrie: Decret privind aderarea României la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții
omenești pe mare, încheiată la Londra, la 17 iunie 1960.

S
upravegherea Pr. Evmenie a continuat și între pereții închisorii, unde fiecare discuție a
sa, este așternută ca notă informativă și astfel dosarul vieții sale de carceră, se mărește la
fiecare predică a sa. În acest context sumbru, sursa Radu Victor oferă, la data de 10.02.1966,
o notă informativă în care arată opoziția Pr. Evmenie față de sistemul comunist: „în perioada ce am stat
în camera nr. 3 printre alte discuții am ajuns și la discuția de felul cum și pentru ce a fost condamnat; susține cu
tărie că a fost condamnat pe nedrept. Totuși mai trage nădejdea că va ajunge și ziua în care el va fi un dușman al
comuniștilor“1.
1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

212
 N ota informativă din 01.05.1966, dată de către sursa Florica Ioan îl înfățișează pe Pr. Evmenie
ca un protector al noilor veniți în detenție: „în legătură cu Moraru Evmenie, are legături cu noii
deținuți veniți în această colonie, dintre care sunt și evrei și ca să nu poată observa ceea ce discută cu ei manifestă
foarte multă prudență de a se păzi să nu fie auzit ce discută cu ei și totodată se păzește de cadrele din interiorul
coloniei, în special de dl. serg. major Mancaș spunând că acesta are ochii și urechile foarte ascuțite2.
În brigada Palii este deținutul Palaghiță Ștefan condamnat 1 an și 6 luni. Acest deținut este în relații
apropiate cu deținutul Moraru Evmenie, fac discuții pe teme religioase iar Preotul Moraru caută să-l influențeze
ca acesta să revină la religie. A reușit să-l determine ca dintr-un ateist să devină un element credincios3. După
primirea notei informative, deținutul Palaghiță Ștefan a fost transferat la colonia de muncă Tichilești.

2
Ibidem.
3
Ibidem.

213
 Anul Domnului MCMLXVII
1967

REPERE ISTORICE
– 5 aprilie: Stabilirea de relații diplomatice între România și Canada.
– Corneliu Mănescu devine primul președinte al Adunării Generale a ONU, care provine dintr-un stat
comunist.
– 9 decembrie: Nicolae Ceaușescu devine Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
– Comuniștii de la București urmăresc obținerea unor tehnologii moderne din partea statelor occidentale,
pentru a crește economia și pentru a asigura independența față de URSS. Românii se bucură de o libertate
controlată 44.000 de românii primesc viza pentru a vizita Occidentul.
– Se înființează Consiliul Securității statului care controlează Securitatea. Consiliul e la rândul său
controlat de partid, adică de Ceaușescu. Liderul comunist își întărește tot mai puternic poziția și ii înlătură pe
eventualii adversari politici.

D
upă eliberare, la data de 27 martie 1967, Pr. Evmenie a fost numit preot paroh, pentru
scurtă perioadă de timp, la Parohia Delești, raionul Vaslui.

Sursa Domitian Ioan

Primită de Lt. Maj. Tomescu N. la 19.IV.1967
Casa ,,Păun Dumitru”
NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa informează că a discutat cu preotul MORARU EVMENIE după punerea sa în libertate. E mulțumit
că asupra copiilor nu s-a luat nicio măsură în care să prejudicieze situația lor sau a fiecăruia în parte. Venind
acasă și-a vizitat rudele respectiv pe mama la Pâncești, Victor la Iași, Iulian la Bicaz, Elvira la Adjud, Cornelia la
Roman. În prezent i s-a dat prin numire preot paroh la parohia Delești-protopopiatul raionului Vaslui, reg. Iași.
Domitian Ioan
1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

214
 Decizia de numire Pr. Evmenie la Parohia
Delești

215
 I
nstalat în Parohia Delești, raionul Vaslui, părintele Evmenie este pus sub urmărire prin ordinul
212/64895 din 19 mai 1967.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIRECTIA REGIONALA IAȘI STRICT SECRET
SECȚIA RAIONALĂ VASLUI

CĂTRE2
SERVICIUL RAIONAL ROMAN

La adresa dvs. nr. 212/TN/47600 din 29 aprilie 1967, vă comunicăm că în comuna Delești funcționează ca
preot numitul EVMENIE MORARU.
Vă comunicăm că în măsura în care se vor găsi agenți cu posibilități pe lângă cel în cauză îl vom încadra
informativ, iar materialul ce-l vom obține, îl vom înainta în copie dvs.

ȘEFUL DIRECȚIE REGIONALE

LOCȚIITOR ȘEF DIRECȚIE
Mr. De Sec. IONESCU D-TRU.

2
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

216
 Anul Domnului MCMLXXI
1971

REPERE ISTORICE
– 1 iulie: „Tezele din iulie” au început cu așa-numita „minirevoluție culturală”, adică îndreptarea României
spre modelul chinez.
– 17 decembrie: Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 24, a cetățeniei române, care prevedea
pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care,
aflându-se în străinătate, se fac vinovați de „fapte ostile”.
– Este începutul făuririi ,,societăţii multilateral dezvoltate”, iar viaţa se împarte pe cincinale, o doctrină
care va marca dezvoltarea viitoare a României. În ciuda opoziţiei unor lideri comuniști, printre care și premierul
Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu forţează dezvoltarea industriei. Încep să apară semnele unei crize economice.
– Partidul preia controlul activităţilor culturale și artistice; se pregătește un pachet de teme care să fie
realizate de scriitori, regizori și artiști, se introduce învăţământul ideologic. Se stabilesc vaste operaţiuni de
propagandă în cadrul fiecărei grupe profesionale. Se încheie, astfel, cea mai „bună“ perioadă a comunismului în
România. Nicolae Ceaușescu este prezent în toate articolele și emisiunile de televiziune.

P
e perioada anilor 1968-1970, nu sunt transmise note informative referitoare la persoana
Pr. Evmenie. În această perioadă de timp nu a mai prezentat interes pentru organele
Securității, deoarece, a reușit să se închidă într-un turn de fildeș personal, nediscutând cu
nimeni despre problemele politice cotidiene și nici despre viața sa personală. Această decizie l-a ajutat
să-și aducă pe un făgaș normal condiția sa familială și activitatea sa misionară.
Dar, în anul 1971, se găsesc trimise 2 note informative conform cărora Pr. Evmenie reia legătura
scriptică prin corespondență, cu fratele său din America, care îi făgăduia că va veni în țară să-l vadă.
În jurul părintelui Evmenie roiesc agenții Securității instruiți să obțină noi informații despre
reluarea legăturilor celor doi frați, dar mai cu seamă, opinia Pr. Evmenie despre viața cotidiană, în
plină expansiunea comunistă.

217
 NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa informează că în ziua de 15 dec. 1970 ora 20:00 a stat de vorbă cu preotul MORARU de la Parohia
Stejaru-Neamț. Pr. Moraru i-a povestit că are un frate protopop de Detroit în S.U.A. plecat din 1923. A spus că
pe atunci fratele său era diacon la Episcopia Constanța și mitropolitul Pimen al Moldovei a propus episcopului de
Constanța să-i recomande un preot care să meargă în America la o parohie. Fratele său s-a oferit el și i s-a aprobat.
A spus apoi că i-a părut rău că nu a plecat și el în America, deși a avut atâtea ocazii. Înainte de 1944 i s-a propus
să meargă ca preot în America dar nu l-a lăsat soția și părinții. În timpul războiului un ofițer german i-a propus
să-l ducă până în Germania și de acolo să meargă cum va putea mai departe. Tot soția nu l-a lăsat. După 1944 a
fost arestat și a făcut pușcărie fără să aibă vreo condamnare.
Pr Moraru a spus apoi că deși fratele lui spune că o duce bine, totuși lui nu-i place viața americănească
plină de atâtea curiozități. Îl așteaptă să mai vină în țară și să stea mai mult cu el de vorbă.

Sursa Dominte care, după cum reiese din notele informative, și el avea un frate în America, îl
apostrofează, ca atunci când vine în țară pr. Glicherie, să îi facă o vizită.

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

218
 Sursa Dominte
Mr. Polak Toma
22.07.1971

NOTĂ INFORMATIVĂ2

Sursa informează că la sfârșitul lunei iunie sau începutul lunei iulie c-a primit vizita Pr. EVMENIE
MORARU de la parohia Stejaru.
Cu acesta pe lângă probleme familiare s-a adus din nou în discuție problema venirii fratelui său
GLICHERIE MORARU din Canada.
Preotul EVMENIE a precizat ca din corespondența primită în cursul lunei va primi vizita acestuia
și cu această ocazie a promis ca va invita pe sursă să-l viziteze pentru a se interesa de fratele său care
se află tot în Canada.

2
Ibidem.

219
 Anul Domnului MCMLXXII
1972

REPERE ISTORICE
– 5 aprilie: În timpul vizitei din Egipt, Nicolae Ceaușescu se întâlnește pentru prima dată cu Yasser Arafat,
care se afla la Cairo.
– Crește cultul personalităţii liderilor comuniști, iar Elena Ceaușescu și alţi membri ai familiei ocupă func-
ţii înalte în elita puterii.
– Conferinţa Naţională a PCR cheamă poporul la muncă mai eficientă și stabilește îndeplinirea planurilor
noului cincinal înainte de vreme, măsură care duce la o scădere accentuată a nivelului de trai.
– Se înfiinţează consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice și Sociale, care contro-
lează procesul de producţie. Se intensifică propaganda de partid și atragerea spre participare activă în sistem a
unui număr cât mai mare de cetăţeni. În reportajele vremii, în România curge „lapte și miere“. Nevoile populaţiei
sunt însă neglijate și criza economică se accentuează. Aflat în vizită în Valea Jiului, Ceaușescu află de la mineri
că sunt epuizaţi de muncă și că nu au ce pune pe masă.

S
erviciul Securității își întinde mâna și încearcă să pătrundă în intimitate casei Pr. Evmenie.
În perioada respectivă, vizitele în curtea sau în locuința familiei Moraru se reduc strict la
membrii familiei.

220
 Sursa ,,Paul Vlădescu”
07.04.1972 casa ,,Victoria”

NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa informează următoarele: În ziua de 28 martie a.c. pe la orele 10 s-a întâlnit cu Pr. Moraru Evmenie
pe la magazia C.F.R. Roman așteptând o ocazie să plece la Iași. Sursa văzându-l a încercat să vorbească cu acesta,
care a spus că pleacă să facă anumite cumpărături pentru biserică, că are la Iași pe fiul său Victor. Sursa îi spune
că dacă va avea ocazie cu serviciul să se deplaseze și pe la domiciliul acestuia, Pr. Evmenie a spus:,, te-aș primi
cu destulă bucurie și te-aș ospăta cu de toate, dar pe urmă ar ști și Securitatea și iarăși aș avea neplăceri”. Apoi
s-a ivit o mașină și a plecat.
Paul Vlădescu

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

221
 Anul Domnului MCMLXXIII
1973

REPERE ISTORICE
– 26 mai: În cursul vizitei oficiale de stat în Italia, Nicolae Ceaușescu este primit în audiență de papa Paul
al VI-lea. Nicolae Ceaușescu se arată interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite, prin trecerea
greco-catolicilor la ritul latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican.
– 3 decembrie: Nicolae Ceaușescu ajunge în Statele Unite, pentru o vizită oficială. Va fi primit cu toate
onorurile de stat; Ceaușescu își dorea obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate, ce presupunea facilități
vamale pentru produsele românești importate de SUA. De asemenea, mai dorea un credit de 500-600 milioane
dolari, pe termen lung, cu o dobândă de 2%. Creditul, a spus Ceaușescu la Washington, urma să fie folosit de
România pentru achiziționarea unor tehnologii americane necesare industriei românești. Va părăsi SUA fără a
obține nici clauza, nici împrumutul.
– Cultul personalităţii lui Nicolae Ceaușescu atinge apogeul. De ziua liderului comunist, oamenii sunt
scoși în stradă la manifestări. Senatul Universităţii îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa. În București și în
ţară, timp de mai multe zile, se organizează festivităţi și marșuri în cinstea conducătorului iubit.
– Este anul în care Adrian Păunescu lansează celebrul „Cenaclu Flacăra“, pe care îl va conduce timp de 12
ani și va organiza în total 1.615 spectacole de muzică și poezie în toată ţara.

Î
n ziua de 22 ianuarie 1973, Pr. Evmenie face o vizită unei cunoștințe, nimeni altul decât unul
dintre agenții încredințați cu urmărirea sa, având numele conspirativ Paul Vlădescu, pe care îl
roagă să-i facă rost de un medicament pentru soția sa, prezvitera Margareta.

222
 Sursa Paul Vlădescu
22.01.1973, casa ,,Victoria”

NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa informează următoarele: În ziua de 18.01. a.c. a fost vizitată la domiciliu de Pr. MORARU EVMENIE
pe la orele 11:00. Fiind invitat în casă sursa, care tocmai se reîntorsese de la Policlinică, acesta a spus că scopul
vizitei este acela de a ruga pe sursă să scrie fiului din străinătate să trimită un anume medicament de care are
nevoie soția sa, pentru boala ei. Sursa i-a promis că va încerca, deși fiul nu face astfel de servicii.
Paul Vlădescu

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

223
 Anul Domnului MCMLXXV
1975

REPERE ISTORICE
– 3 august: S-a încheiat vizita oficială de două zile, efectuată în România, de președintele american Gerald
Ford.
– În statisticile oficiale ale anului 1975 se înregistrează creșteri substanţiale în toate ramurile economiei.
Producţia industrială a crescut cu 12%. Planul a fost realizat, situaţia generală e considerată bună. Numai că
în piaţa lipsesc produse de bază: zahăr, ulei, carne și lapte. În filmele de propagandă, magazinele sunt pline.
Lipsurile sunt simţite mai ales în orașele mici și în sate. În faţa magazinelor se formează cozi uriașe și românii
își fac provizii atunci când prind marfă. Autorităţile interzic deţinerea unor cantităţi mari de produse și sunt
arestaţi cei care cumpără masiv din magazine.

S
uspiciunea că orice persoană de pe stradă poate să fie agent al Securității, încorseta și mai
mult relațiile interumane din acea perioadă.
Nu aveai garanția că te poți destăinui unei cunoștințe, sau vreunui prieten, fără ca
Securitatea să cunoască discuția respectivă.
În același ton dramatic, Pr. Evmenie, își manifestă indignarea cu privirea la viața cotidiană
din mediul rural, a anului 1975, față de o cunoștiință. Din acest moment, nu este greu de înțeles că
oful părintelui, durerea sufletească față de poporul greu încercat, se încrustează sub formă de notă
informativă atașată la dosarul său de urmărire.

224
 Sursa NICU IOAN
Casa Sanda
Primită lt. Col. Polak Toma
Nr. 2461/0058 din 6.VIII.1975

NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa vă informează că în ziua de 01 august a.c. s-a întâlnit cu preotul MORARU din satul Stejaru com.
I. Creangă, în jurul orei 12,30.
Printre alte discuții avute între surse și acesta, a arătat că: Este foarte nemulțumit de acest guvern căci în
primul rând a luat pământul țăranilor, a făcut C.A.P.-uri și până la urmă aceștia vor ajunge să le dea mâncare
de la cazan, vor mânca în gamelă ca ostașii.
De asemeni a mai arătat: că în sat sunt oameni care pur și simplu sînt muritori de foame.
În continuarea discuțiilor, că nu va mai trece mult, iar acest regim de comuniști va fi desființat, învingând
statele cu orânduire capitalistă.
Acest lucru îl explică, căci încă cu 2 ani în urmă, a venit un frate al său din America care i-a spus că în
termen de 4-5 ani se vor rezolva toate greutățile și se va întoarce din nou vechea orânduire.
Mai arată că în luna august anul acesta fratele său va veni din nou în țară și cu acest prilej îi va mai aduce
lucruri frumoase și care nu se găsesc în țară la noi.
A afirmat că ascultă cu regularitate la ora 22,00 Vocea Americii la radio, și de felul cum vede el, problema
internațională fiind încordată în multe țări, așa va fi și în țara noastră.
În ziua de 4 august 1975 în jurul orei 14,30 sursa fiind din nou în satul Stejaru, am vorbit cu preotul
MORARU în fața casei acestuia. I-a spus sursei că: așteaptă un om din sat care vine des pe la el de mai face
curățenie prin curte. A spus că este un om foarte secret. Are foarte mare încredere în dânsul. De multe ori acest
om este trimis pe la alți preoți din vecinătate pentru a ține legătura cu aceștia, în anumite probleme.
Continuând discuția s-a ajuns la o discuție la care preotul MORARU a spus că în privința lipsei de ulei
și zahăr, se face vinovat și conducătorul țării, el fiind pentru ajutorarea unor țări din lagărul comunist. Acesta
nu se gândește că oamenii din țara lui rabdă pe când majoritatea uleiului și zahărului este trimis în străinătate.
ss. I. Nicu

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

225
 Moraru Evmenie a mai fost semnalat de inf. Nacu cu manifestări.
Propun a se aproba luarea sa în lucru prin dosar de urmărire informativă
Mr. Polak Toma

paginile 1 și 2

Același informator, Nacu Ioan, a fost dirijat să se reîntâlnească cu Pr. Evmenie și să reia discuțiile
legate de perioada lui de detenție.

226
 Problema: Foști condamnați
Sursa Nacu Ioan
Nota a fost primită de col. Constantinescu Gh. în ziua de 08.07.1975
Hotel Moldova

NOTĂ INFORMATIVĂ2

Sursa vă informează că în ziua de 25 iunie a.c. aflându-se în satul Stejaru pentru a cumpăra niște
medicamente pentru bunicul sursei, s-a întâlnit și cu preotul MORARU. Întrebând pe sursă unde a fost arestat
și apoi spunând că și el a fost purtat ochelari de soare atunci când ieșea afară și că nu poate să uite aceste lucruri.
A mai spus că mai este în relații de prietenie cu un preot care locuiește în Roman, vis a vis de școala nr.
3 pe str. Cuza Vodă, și că acesta l-a ajutat cu bani pentru a repara biserica din Stejaru și totodată a arătat că și
acesta a fost condamnat.
ss. I. Nacu

2
Ibidem.

227
 Anul Domnului MCMLXXX
1980

REPERE ISTORICE
– Este începutul crizei datoriei externe, care va aduce românilor o lungă perioadă de austeritate și sărăcie.
– Pentru a acoperi o parte din deficitul comercial, România se împrumută la FMI cu 1,5 miliarde de dolari,
pe care se obligă să le restituie în trei ani. Începe lunga perioadă de austeritate, în care românii strâng cureaua
ca să plătească datoria externă.
– Magazinele se golesc de alimente, iar energia este raţionalizată.
– Puterea se concentrează în mâinile familiei Ceaușescu. Nicolae este reales președinte al PCR de Marea
Adunare Naţională; Elena preia conducerea Consiliului Naţional pentru Stiinţă și Tehnologie, iar mezinul
familiei, Nicu, este ales președinte C.C al U.T.C.
– În același an, românii aflau că nu mai au voie să deţină în proprietate personală mai mult de o locuinţă
pentru întreaga familie. Restul primeau cu chirie de la stat, însă una dintre condiţii era să fii căsătorit. Așa se
face că, în anul 1980, fiecare al 40-lea bucureștean era căsătorit.

P
e parcursul celor 5 ani (1975-1980) Pr. Evmenie nu a mai fost urmărit informativ. Trecând
cu durere peste decesul fratelui său, din 1973, printr-o serie de operații în 1974, probleme
familiale și de administrație parohială, prin cutremurul din 4 martie 1977, Pr. Evmenie
reintră în vizorul Securității odată cu dorința sa acerbă de-a mări biserica din Stejaru. Aprobările
pentru construirea unei noi bisericii nu au fost favorabile, și, în acest context politic, al vremii, părintele
a încercat reconsolidarea și extinderea lăcașului de cult existent.

228
 Sursa POPESCU
Casa Corina
Primit: lt.col. Polak Toma
Nr. 2891/00139 din 26.08.1980

NOTĂ INFORMATIVĂ1
din 26 august 1980

[...] sursa informează că între timp a apărut și pr. MORARU EVMENIE de la Stejaru, pe care sursa l-a
întrebat cum a rezolvat cu construcția din nou a bisericii din Stejaru, pe care trebuia să o mărească. La care pr.
Moraru a afirmat: Toate făceam, dacă nu ar fi oameni răi și dușmani pe biserică, care asemenea oameni au fost
și sânt și -au pus bețe în roate.
S-a referit la organele locale din comună.
Dându-și seama de imprudență, a schimbat discuția.

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

229
 Anul Domnului MCMLXXXI
1981

REPERE ISTORICE
– Este începutului crizei economice care va goli magazinele de alimente și va raţionaliza tot ce înseamnă
consum. România intra în incapacitate de plată, țara noastră nu a putut plăti mai multe credite ajunse la scadenţă,
așa că Nicolae Ceaușescu le-a propus creditorilor reeșalonarea și termene scurte de plată. Ca să le achite, au fost
reduse investiţiile, se importa numai strictul necesar, iar exporturile au fost împinse către capacitatea maximă. A
majorat impozitele și a scumpit mărfurile, lăsând magazinele goale.
– Anul 1981 este marcat și de călătoria în spaţiu a primului și singurului român care avea să facă asta
– Dumitru Prunariu. Împreună cu Leonid Popov, care deţinea, în acel moment recordul de timp petrecut în
spaţiu, extraterestru, Dumitru Prunariu a realizat 22 de experimente știinţifice, majoritatea fiind de concepţie
românească cu aparatura fabricată în ţara noastră.

Î
n luna august a anului 1981, Pr. Evmenie participă la slujba înmormântării unui fost coleg de
temniță politică, context în care, o notă informativă arată că părintele s-a oferit să plătească
cheltuielile de înmormântare a colegului său.

230
 Problema: Cult ortodox
Sursa Florin
Primit: col. Constantinescu Gh. STRICT-SECRET
Casa Angela

NOTĂ INFORMATIVĂ1

Sursa informează că în ziua de 22 august 1981, a participat la înmormântarea lui Vasile Ivancea din
Bașta, fost arestat și condamnat pentru activitate ostilă orânduirii de stat. La înmormântare a participat și pr.
MORARU EVMENIE de la Stejaru care a zis că a fost în detenție cu defunctul, că au trăit clipe grele, că au
suferit mult, oferindu-se să-i facă el parastas.
Moraru Evmenie a spus sursei că intenționează să facă biserică nouă.

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 1.

231
 Anul Domnului MCMLXXXVII
1987

REPERE ISTORICE
– 17 februarie: Pe fondul nemulțumirii generale cauzată de restricțiile economice, pe teritoriul României
au avut loc mai multe manifestații de protest.
– 25 mai: Mihail Gorbaciov vizitează, pentru ultima oară, în calitate de șef al statului, România. Ca de
obicei, înaintea unei vizite importante, magazinele sunt umplute cu marfă, iar străzile reparate. Nicolae Ceaușescu
percepe vizită ca pe un eșec pentru că este pentru prima dată când un lider străin îi critică în public direcţia
politică.
– 19 iunie: Biserica Sfânta Vineri-Hereasca, cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (datând din anul 1645) a
fost demolată.
– 15 noiembrie: La Brașov au avut loc manifestațiile spontane ale muncitorilor de la uzinele „Roman”
împotriva regimului ceaușist, manifestații la care s-a alăturat o parte din populația orașului.
– 3 decembrie: Adunarea Generală a ONU adoptă rezoluții inițiate de România privind reducerea bugetelor
militare, reglementarea pașnică a diferendelor dintre state, dezvoltarea bunei vecinătăți.

U
rmărirea operativă a obiectivului Moraru Evmenie este clasată prin dosarul Nr. 100445 din
27.02.1987 întrucât nu mai prezenta interes pentru Serviciul Securității.

232
 MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDETEAN NEAMT STRICT-SECRET
Nr. 100445 din 27.02.1987

INSPECTORATUL JUDETEAN – NEAMT1

Securitatea – B.I.D.

Înaintăm alăturat dosarul personal și Mapa Anexa nr. 1206 privind pe MORARU EVMENIE pentru a fi
clasat în arhiva dv.

ȘEFUL SECURITĂȚII MUNICIPALE

Căpitan, ALEXOAE VASILE

1
ACNSAS, Fond Rețea/București, dosar nr. 318362, vol. 2.

233
 ÎN LOC DE POSTFAȚĂ
Scrisoare trimisă de Elvira Focșa, fiica Pr. Evmenie, către autor

T
atăl meu, părintele Evmenie, înzestrat cu har de Dumnezeu, a fost alături de mine, în toate
vicisitudinile existenței mele și de aceea consider că a fost, este și va fi icoana vieții mele. Și acum,
din împărăția cerurilor, îl rog să mă ocrotească în clipele grele și să mă întărească, pentru a face
mai departe, pentru părinții mei, rânduiala creștinească.

De multe ori îmi spunea că are mare nădejde în mine, la pragul bătrâneții lor; m-a considerat stâlpul de
sprijin, așa cum orice copil are datoria morală și sufletească să se manifeste.

Mulțumesc din adâncul smeritului meu suflet pentru tot ce ați făcut în amintirea tatălui meu, părintele
Evmenie și nu pot uita: Pictarea portretului său din Așezământul Social-Cultural-Filantropic, și acesta închinat lui,
bustul realizat, ca străjer la intrarea în biserica parohiei Stejaru, slujbele religioase în care numele lui este readus la viață,
și, nu în ultimul rând, această operă istorică și literară.

Cu plecăciune și deosebită stimă,

PC. Pr. Paroh Ic. Stavrofor Tiberiu Roșu.

Elvira Focșa

Bacău, toamna anului 2019

234
 Scrisoare trimisă de Pr. Sevastian Moraru, nepot al Pr. Evmenie, către autor

S
ă fii om trebuie să ai foarte multe calități, fără acestea ești o simplă ființă. Am cunoscut
oameni printre oameni, unii de care m-am apropiat mai mult sau mai puțin, iar pe alții
i-am iubit.
Personalitatea fiecăruia este alcătuită pe faptele lor, de care au fost mândrii și au continuat
să-și promoveze ideologia mai departe și altor generații. Aceasta se bazează în primul rând pe credința
noastră strămoșească, Ortodoxia, cu toate darurile cele bune, cu o conștiință permanent trează, spre
slujirea lui Dumnezeu, apoi cu iubirea de țară, de neam, de limbă, de pomenirea celor care au luptat
pentru acest pământ binecuvântat.
Unul dintre acești oameni și poate chiar printre primii, ce a fost fizic și este în prezent în inima
mea, se regăsește în persoana PC Pr. Ic. Stavrofor Moraru Evmenie-Atanasie, bunicul meu matern. A
fost un om harismatic, toți care veneau la slujbele sale cu credință, găseau alinare.
Credința, slujirea la altar, postul, faptele bune și iertarea erau viața lui. A iertat și pe cei care
l-au ținut în lanțurile închisorilor ani de zile. A fost un bun gospodar în parohie cât și în familia sa,
indiferent de anotimp ora de trezire era 4 dimineața.
Acum, cu trecerea timpului, parcă îl văd sub o altă aură. Dacă, atunci când eram copil îl respectam
și îl iubeam, acum la maturitatea gândirii și după cei 42 de ani de preoție, mă închin ca unui martir, ca
unui sfânt.
Mulțumesc, cu deosebit respect și prețuire, PC Pr. Tiberiu Roșu, pentru tot ce a făcut în satul
copilăriei mele, parohia Stejaru, pe plan administrativ, duhovnicesc, social-filantropic și intelectual.

Pr. Ic. Stavrofor Sevastian Moraru

235
 BIBLIOGRAFIE

1. Anania, Valeriu, Memorii, Editura Polirom, 2008

2. Anuarul Episcopiei Romanului, 1936
3. Bălan-Mihailovici, Aurelia, Dicționar Onomastic Creștin, repere etimologice și martirologice,
Editura Sophia, 2004
4. Biblia, vol. IV versiunea diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu
Anania
5. Fond A.C.N.S.A.S.:
* Fond Informativ, dosarele: Nr. 309195, vol. 1, vol. 2, vol. 3, vol. 4, vol. 5/ Nr. 546199, vol. 1, vol. 2.
* Fond Rețea Nr. 318362, vol. 1, vol. 2.
* Fond Penal Nr. 1763, vol. 1./Nr. 21915, vol. 1.
6. Fond Arhivă Personală Pr. Evmenie Moraru, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului
7. Fond Arhivistic: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, dosar Nr. 13-1965 – Arondări, înființări
și desființări de parohii, cimitire, statistici și categorii
8. Păcurariu, Mircea, Dicționarul Teologilor Români, Editura Andreiana, 2014
9. Petcu, Adrian Nicolae, Dicționarul clericilor și mirenilor ortodocși români mărturisitori în
detenția comunistă (1945-1964)
10. Țuțea, Petre, Între Dumnezeu și neamul meu, Editura Anastasia, 1992

236
ANEXĂ

237
Actul de naștere al Pr. Evmenie
– față –

238
– verso –

239
Certificat de Botez

240
Actul de naștere al Prezv. Margareta

241
Fotografie de promoție - Seminarul Ortodox din Constanța 1931

Certificatul de absolvire al Seminarului Ortodox

din Constanța

242
Certificatul de căsătorie

243
Certificat de românism

244
Cerere de hirotonie pe seama Parohiei Golani

245
Jurământ

246
Actul de hirotonie

247
 Pr. Evmenie la înmormântarea primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române –
dr. Miron Cristea (președintele Consiliului de Miniștri și Consilier Regal) 14.03.1939
– față –

însemnare verso

248
Locuitori ai satului Golani în port popular (începând cu anul 1965 – Stejaru)

Familie de gospodari
din satul Stejaru

249
 Moraru Anița
Mama Pr. Evmenie

250
Copiii familie Pr. Evmenie și Prezv. Margareta Moraru

Cornelia

Extras din Registrul Stării Civile pentru născuți - 1933

251
 Iulian

Extras din Registrul Stării Civile pentru născuți - 1935

252
 Elvira

Extras din Registrul Stării Civile pentru născuți - 1938

253
 Victor

Extras din Registrul Stării Civile pentru născuți - 1942

254
 Lagărele politice unde a suferit Pr. Evmenie

Zarca din închisoarea Aiud Penitenciarul Jilava

Penitenciarul Ocnele Mari Penitenciarul Târgu-Jiu

255
 Închisoarea Pitești

Închisoarea Râmnicu-Sărat

Lagărul de la Slobozia

256
Pr. Evmenie alături de enoriașii Parohiei Stejaru

de la stânga la dreapta:
Vasile Smău,
Dascăli: Ancuța Gheorghe și
Aiacoboaie C-tin,
Paraclisier: Hogea Ioan.
Cu ocazia sfințirii catapetesmei
de către Ps. Episcop
Partenie Ciopron
21.05.1971

257
Pr. Evmenie înconjurat de membrii Consiliului Parohial și de o parte dintre enoriașii parohiei cu ocazia
sfințirii catapetesmei de către Ps. Episcop Partenie Ciopron 21.05.1971

Pr. Evmenie alături de Comitetul de femei al parohiei

de la stânga la dreapta:
Natalia Ungureanu, Elena Borcilă, Elena Hogea, Anica Radu, Elena Vieru,
Eugenia Radu, Zamfira Vieru, Pr. Evmenie, Maria Hogea, copil Elvira Ancuța, Maria Borcilă,
Aguria Ungureanu, copil Carmina Ungureanu, Aglaia Amăndiței, Anica Artenie

258
Episcopul Partenie Ciopron al Episcopiei Romanului și Hușilor (1962-1978)

259
Școala Veche – actualmente locuința familiei Mihai Tujan – cumpărată de către familia Tujan de la scriitorul
Cezar Petrescu

Tablou aniversar – Prezv. Margareta alături de Pr. Ic. Stavrofor Evmenie Moraru

260
 de la stânga la dreapta - rândul de sus: Cornelia, Prezv. Elena, Liviu și Pr. Sevastian
rândul de jos: Prezv. Margareta și Pr. Evmenie – anul 1976

Prezv. Elena alături de Pr. Sevastian Moraru – ctitorul Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena
din parohia Stejaru (nepotul Pr. Evmenie)

261
Taina Botezului oficiată în biserica veche a parohiei - pruncul Alexandru-Vlăduț Aurel-Herman

Taina Cununiei
Familia Ancuța Vasile și Cornelia

262
 Familia Borcilă Petru și Anișoara

Familia Ungureanu Mihai și Adriana

263
Familia Ungureanu Gheorghe și Alexandrina

Familia Sava-Rotilă Vasile și Elena

264
Pr. Evmenie în calitate de părinte spiritual (naș) alături de nepotul său Pr. Sevastian preot slujitor

Înmormântare în Parohia Stejaru – anul 1970

265
 Echipa artistică de dansuri populare din parohia Stejaru
de la stânga la dreapta: Ion și Elena Radu, Toader și Clementina Țocu, Maria și Zalomir Chitu,
Elena și Constantin Țocu – anul 1980

Pr. Evmenie alături de monahul Iuvenalie,

viețuitor al Sfintei Mănăstiri Brâncoveanu de la
Sâmbăta de Sus

266
 Ședință administrativă a preoților din Protopopiatul Roman,
în fața Bisericii Precista Mică din Roman – martie 1987

De la stânga la dreapta: Pr. Catană Constantin, Pr. Scânteie Remus, Pr. Mihai Ioan, Pr. Gavriil Viorel,
Pr. Michiu Ștefan, Pr. Bogza Ioan, Pr. Chiriac Constantin, Pr. Ursache Gheorghe, Pr. Buda Mihail,
Pr. Bârliba Ioan, Pr. Ungureanu Vasile, Pr. Costin Adrian, Pr. Merfea Gheorghe, Pr. Miron Gheorghe
(secretar), Pr. Moraru Evmenie, Pr. Mehedincu Nicolae, Pr. Cenușă Ioan, Pr. Romanescu Dumitru,
Pr. Mihăilescu Gheorghe, Pr. Rojniță Raul (protopop), Pr. Agafiței Gheorghe, Pr. Răducu Ioan,
Chiribău Constantin1 (inspector culte pentru județul Neamț începând cu anul 1979), Pr. Radu
Gheorghe, Pr. Movileanu Ioan, Pr. Palade Sânică, Pr. Toderici Nicolae, Pr. Stănescu Grigore,
Pr. Rotaru Constantin, Pr. Iancu Liviu, Pr. Ardeleanu Constantin, Pr. Ardeleanu Vasile, Pr. Otic
Mihai, Pr. Borș Iulian, Pr. Filip Florin, Pr. Pătrăuceanu Constantin, Pr. Năstase Vasile, Pr. Tiron
Constantin, Pr. Pătrăuceanu Ioan.

1
Constantin Chiribău – inspector pentru jud. Neamţ din anul 1978, „colaborează cu organele de Securitate, nu se ridică la nivelul
cerinţelor; adoptă o atitudine de expectativă la unele acţiuni în care este solicitat; nu a acţionat pentru apărarea stării de legalitate de către
deservenţi, în mod deosebit în privinţa realizării unor construcţii fără aprobare”. Pregătirea și experienţa politică pe care le avea Chiribău
au fost elementele care l-au recomandat pentru ocuparea postului de împuternicit de culte, după cum se exprima în lucrarea scrisă de la
examenul de ocupare a postului: „Constituţia ţării garantează dreptul fiecărui cetăţean de a împărtăți sau nu o concepţie religioasă[…]
Partidul nostru orientează poziţia sa faţă de religie după unele elemente definitorii: despărţirea bisericii de școală; libertatea omului să
creadă sau să nu creadă; inexistenţa unor discriminări în probleme confesionale; inexistenţa posibilităţii de replică a bisericii faţă de stat
etc. […] Partidul nostru, prin activitatea sa ideologică, acţionează împotriva fenomenelor mistice, religioase, care au un caracter nociv,
obscurantist, îngustează sfera de gândire și acţiune a oamenilor muncii. Caietele CNSAS, anul VI, nr. 1-2(11-12)/2013, pp. 34-35

267
Înmormântarea Pr. Evmenie Moraru
14.04.1999

268
Certificatul de deces al Pr. Evmenie

269
 Pr. Glicherie Moraru
fotografie realizată cu ocazia sfințirii iconostasului - Biserica Ortodoxă Română din Detroit

270
 Bustul Pr. Evmenie amplasat în incinta curții
Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena –
Stejaru

Portretul Pr. Evmenie pictat in interiorul

Așezământului Social-Cultural-Filantropic
(care îi poartă numele)
din incinta curții Bisericii
Sfinții Împărați Constantin și Elena – Stejaru

271
 Membrii Consiliului Parohial al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena – Stejaru
de la stânga la dreapta: Dascălul bisericii: Sava Ioan; Epitropul bisericii: Ungureanu Mihai;
Consilieri: Sava-Rotilă Vasile, David Ioan, Borcilă Sorin, Pr. Paroh Ic. Stavrofor Tiberiu Roșu,
Irimia Gheorghe, Radu Ioan, Ancuța Vasile; Paraclisier: Turturică Constantin

Pr. Paroh Tiberiu Roșu alături de

Icoana Maicii Domnului Grădinăreasa,
înveșmântată în port popular românesc

272
273