Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
28 Pe 134 Calcul SCC in Instalatii Peste 1 KV
28 Pe 134 Calcul SCC in Instalatii Peste 1 KV
TENSIUNEA SUB 1 kV
Indicativ: PE 134-2/96
Cuprins
* DOMENIUL DE APLICARE
* OBIECTUL NORMATIVULUI
* METODE GENERALE SI IPOTEZE DE CALCUL
* DEFINITII
* SIMBOLURI, INDICI SI EXPONENTI
* TIPURI DE SCURTCIRCUITE
* METODE DE CALCUL SI IPOTEZE
* IMPEDANTE DE SCURTCIRCUIT
* CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT
* ANEXA 1: Exemple de calcul
* ANEXA 2: Relatii de calcul pentru rezistentele si reactantele elementelor de retea
* ANEXA 3: Date caracteristice pentru transformatoare MT/JT [kV]
* ANEXA 4: Determinarea impedantei homopolare la transformatoarele MT/JT si retea
* ANEXA 5: Valoarea rezistentei R si a reactantei X L, pentru conductoare de Al neizolate, la f = 50 Hz
* ANEXA 6: Caracteristicile cablurilor de JT si ale cablurilor cu conductoare izolate
* ANEXA 7: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive pentru cablurile CYY si ACYY,
in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 8: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa a rezistentei si a reactantei inductive pentru cablurile
CHPAbI, ACHPAbY, ACHPAbI si ACPAbY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 9: Impedanta unor elemente din circuitele electrice de joasa tensiune
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul normativ se referă la calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele de joasă tensiune de curent alternativ, cu frecvenţa
nominală – 50 Hz. Ţinând seama de practica mondială de exploatare în regim normal a acestor reţele, normativul se va referi numai
la reţelele radiale de joasă tensiune (1).
Acest normativ are la bază Normativul privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice cu tensiune peste 1
kV (PE 134). El este aplicat dacă condiţile simplificatoare de la punctul 3 sunt îndeplinite.
[top]
2. OBIECTUL NORMATIVULUI
Obiectul normativului este prezentarea unei metode practice de calcul al curenţilor de scurtcircuit, într-o reţea de joasă tensiune.
Această metodă corespunde riguros PE 134/1995 şi conduce la rezultate prudente şi suficient de exacte.
curentul de scurtcircuit maxim, care provoacă cele mai mari efecte termice şi electromagnetice şi care determină
caracteristicile necesare ale echipamentului electric;
curentul de scurtcircuit minim, care poate servi la reglajul dispozitivelor de protecţie, la verificarea condiţiilor de pornire a
motoarelor ş.a.
[top]
Conform prezentului normativ, calculul curenţilor de scurtcircuit are în vedere următoarele condiţii:
- scurtcircuit este departe de generator şi este alimentat într-un singur punct al reţelei de alimentare cu energie electrică;
- reţeaua de joasă tensiune luată în considerare nu este buclată (chiar dacă d.p.d.v. constructiv este buclabilă, funcţionarea ei este
radială);
- valorile tensiunii de alimentare şi impedanţa elementelor componente ale reţelei sunt considerate constante;
- curenţii de scurtcircuit nu sunt calculaţi pentru defectele interne ale unui cablu dintr-un ansamblu de cabluri în paralal;
- configuraţia reţelei nu se modifică pe durata scurtcircuitului. Numărul fazelor implicate în defect rămâne acelaşi (de ex.: un
scurtcircuit trifazat rămâne trifazat pe toată durata scurtcircuitului);
- condiţiile pentru neglijarea influenţei motoarelor sunt date în paragraful 7.3. Dacă nu sunt îndeplinite, se va apela la PE 134,
paragraful 3.4;
4. DEFINIŢII
Aceste definiţii sunt în concordanţă cu normele CEI şi concordă cu cele din PE 134 pentru instalaţii electrice cu tensiunea nominală
peste 1 kV.
4.1. Defect – modificarea locală a unui circuit electric (de exemplu ruperea unui conductor, slăbirea izolaţiei).
4.2. Scurtcircuit – legătura galvanică – accidentală sau voită, printr-o impedanţă de valoare relativ redusă – între două sau mai
multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni diferite.
4.3. Scurtcircuit departe de generator – un scurtcircuit în timpul căruia valoarea componentei simetrice de c.a. rămâne practic
constantă.
4.4. Curent de scurcircuit – curentul care se închide la locul de scurtcircuit, produs de un defect sau de o manevră incorectă într-o
reţea electrică.
Notă. Se evidenţiază diferenţa dintre curentul la locul de defect şi curenţii care circulă în ramurile reţelei după producerea
scurtcircuitului.
Curentul de scurtcircuit este iniţial asimetric în raport cu axa de timp şi poate fi descompus într-o componentă de curent periodică
(simetrică) şi o componentă aperiodică (vezi fig. 1).
4.5. Curentul aport la scurtcircuit – curentul care parcurge laturile reţelei în condiţiile existenţei unui scurtcircuit, într-un punct al
acesteia.
4.6. Curent de scurtcircuit (prezumat) – curentul care ar circula dacă scurtcircuitul ar fi înlocuit cu unul ideal, printr-o impedanţă
nulă (care ar scoate din circuit aparatul), fără nici o modificare a alimentării.
4.7. Curentul de scurtcircuit simetric – valoarea efectivă a componentei simetrice (a curentului alternativ c.a.) la o frecvenţă egală
cu cea de exploatare, componenta aperiodică a curentului fiind neglijată. Se determină pentru o întreagă perioadă, dacă valoarea
componentei alternative variază.
4.8. Curentul iniţial de scurtcircuit I''k - valoarea efectivă a componentei simetrice a c.a. de sucrtcircuit în momentul producerii
scurtcircuitului, dacă impedanţa rămâne constantă (fig. 1).
4.10. Curentul de scurtcircuit de şoc Isoc - valoarea maximă posibilă a unui curent de scurtcircuit.
Această valoare depinde de momentul apariţiei scurtcircuitului (valoarea şi faza tensiunii electromotoare). Calculul se face luându-se
în considerare condiţiile de fază şi de moment în care se produc curenţii maximi posibili.
4.11. Curentul de trecere ID - valoarea maximă instantanee a curentului care parcurge o siguranţă fuzibilă sau releul de declanşare
a unui aparat de deconectare rapidă, în timpul funcţionării acesteia.
4.12. Curentul de rupere Ir - valoarea efectivă a unei perioade complete a componentei simetrice de c.a. la un scurtcircuit net, în
momentul separării primului pol al unui aparat de comutaţie.
4.13. Curentul permanent de scurtcircuit Ik – valoarea efectivă a curentului de scurtcircuit, care rămâne după trecerea
fenomenelor tranzitorii (fig. 1). Această valoare depinde de caracteristicile reţelei şi ale celor de reglaj al generatoarelor.
4.14. Curentul motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit IRS – cea mai mare valoare efectivă a curentului unui motor asincron
cu rotorul în scurtcircuit, alimentat la tensiunea nominală UNM şi la frecvenţa nominală.
4.15. Circuit electric echivalent – un model de descriere a funcţionării unui circuit printr-o reţea de elemente ideale.
4.16. Sursă de tensiune – un element activ, care poate fi reprezentat printr-o sursă de tensiune ideală, independentă de toţi curenţii
şi toate tensiunile din circuit, în serie cu un element pasiv.
4.17. Tensiunea nominală a sistemului UN este tensiunea prin care este denumită o reţea şi la care se face referire pentru anumite
caracteristici de funcţionare a reţelei. Ea reprezintă tensiunea între faze standardizată, la care o reţea este proiectată să funcţioneze
şi în raport cu care se asigură funcţionare optimă a sistemului. Tensiunile nominale sunt standardizate.
4.18. Tensiunea de exploatare U – valoarea medie a tensiunii la care este exploatată o reţea în regim normal. Valoarea acesteia
este, de regulă, raportată la tensiunea nominală (U/U N - c). Se consideră a fi tensiunea în punctul de scurtcircuit, înainte de apariţia
acestuia.
4.19. Sursa echivalentă de tensiune - tensiunea sursei ideale, care se aplică în punctul unde se produce scurtcircuitul, în
reţea de secvenţă directă, ca singura tensiune activă a sistemului (modul de calcul al scurtcircuitului se prezintă în paragraful 7.2).
4.20. Factorul de tensiune c – raportul dintre tensiunea sursei echivalente de tensiune şi tensiunea .
Introducerea factorului c este necesară deoarece, pe de o parte, tensiunea variază în timp şi spaţiu, datorită schimbării ploturilor la
transformatoare, iar pe de altă parte, în cazul adoptării unor metode simplificate (în care se neglijează sarcinile şi capacităţile), el are
rolul unui factor de corecţie.
Tabelul 1
a) 230/400 V
1,00 1,05
b) alte valori
0,95 1,00
4.21.1. Impedanţa directă (Zd) a unui sistem trifazat c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem de succesiune directă, văzută de la
locul de defect k.
4.21.2. Impedanţa inversă (Zi) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem de succesiune inversă, văzută de
la locul de defect k.
Notă. În prezenta instrucţiune, care se referă la scurtcircuite departe de un generator, se admite, în toate cazurile
4.21.3. Impedanţa homopolară (Zh) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem de succesiune homopolară,
văzută de la locul de defect k, se include şi impedanţa dintre neutru şi pământ 3 Z N.
4.21.4. Impedanţa de scurtcircuit a unui sistem trifazat (Z k) – formă prescurtată de exprimare pentru impedanţa directă, în cazul
calculelor curenţilor de scurtcircuit trifazaţi.
4.22.1. Impedanţa directă de scurtcircuit (Zd) a unui echipament electric – raportul dintre tensiunea fază-neutru şi curentul de
scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat de un sistem de tensiuni de succesiune directă (fig. 2).
4.22.2 Impedanţa inversă de scurtcircuit (Zi) a unui echipament electric – raportul dintre tensiunea fază-neutru şi curentul de
scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat de un sistem de tensiuni de succesiune inversă (fig. 2).
4.22.3. Impedanţa homopolară de scurtcircuit (Zh) a unui echipament electric – raportul dintre tensiunea pe fază (fază – pământ)
şi curentul de scurtcircuit al unei faze a echipamentului electric, când acesta este alimentat de la o sursă de tensiune de c.a., dacă
cei trei conductori de fază paraleli sunt utilizaţi pentru alimentare iar un al patrulea conductor şi pământul, drept conductor de
întoarcere (fig. 2).
4.23. Timp minim de deconectare – tmin – cel mai scurt timp ce se desfăşoară între înceuputul unui curent de scurtcircuit şi prima
separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare, respectiv timpul de ardere al unei siguranţe.
Timpul tmin (în afara protecţiilor prin siguranţe) este suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare a releului de declanşare şi cel mai
scurt timp de deschidere a întreruptorului.
[top]
Simbolurile reprezintă mărimi care, într-un sistem coerent de unităţi de măsură ca Sistemul Internaţional (SI), au valori numerice şi
dimensiuni diferite
5.1. Simboluri
ID – curent de trecere;
U – tensiunea de exploatare;
c – factorul de tensiune;
R sau r – rezistenţa;
X sau x – reactanţa;
c – factor de şoc;
r – restivitate;
qn - secţiunea nominală.
5.2 Indici
d – componenta directă;
h – componenta homopolară;
N – valoare nominală;
JT – joasă tensiune;
L – linie;
M – motor;
S – sursă;
T – transformator.
5.3 Exponenţi
[top]
6. TIPURI DE SCURTCIRCUITE
[top]
Pentru reţelele de joasă tensiune, depărtate de generator, analizate în prezentul normativ, sunt considerate impedanţele de
scurtcircuit directă Zd şi homopolară Zh (deoarece se admite Zi = Zd).
Impedanţa de scurtcircuit directă Zd, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig. 2a, aplicând în k un sistem simetric direct
de tensiuni. Toate maşinile turnante sunt scurtcircuitate în amonte de impedanţele lor interne.
Impedanţa de scurtcircuit homopolară Z h, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig. 2b, aplicând o tensiune alternativă
între fazele scurtcircuitate şi întoarcerea comună.
Curentul de scurtcircuit în punctul de scurtcircuit k este obţinut cu ajutorul unei surse de tensiune echivalentă, aplicată în reţeaua
directă, în acest punct k.
Tensiunea acestei surse este şi este singura tensiune activă din reţea. Toate celelalte tensiuni active (ale reţelelor de
alimentare, maşinilor sincrone şi asincrone) sunt anulate, adică sunt scurtcircuitate în amonte de impedanţele lor interne. Conform
paragrafului 3, toate capacităţile liniilor şi admitanţele paralele (sarcinile) sunt neglijate.
Factorul c depinde de tensiunea reţelei şi diferă după modul cum se efectuează calculul pentru curentul de scurtcircuit minim sau
maxim. Valorile factorului c vor fi luate conform tabelului 1.
(1)
unde: INM - suma curenţilor nominali ai motoarelor racordate direct (nu prin intermediul transformatoarelor) la reţeaua unde se
produce scurtcircuitul:
iar
în care:
N - randamentul nominal;
Evident, dacă aportul motoarelor asincroane poate fi neglijat la bara la care sunt racordate, el va putea fi neglijat şi la celelalte bare,
mai departe de locul de conectare directă a motoarelor.
Dacă sunt motoare la mai multe niveluri de tensiune şi în alte cazuri, se vor folosi indicaţiile din PE134/paragraful 3.4.
[top]
8. IMPEDANŢE DE SCURTCIRCUIT
În figura 4 este reprezentat un scurtcircuit pe partea de joasă tensiune a unui transformator alimentat dintr-o reţea de medie
tensiune.
Pentru reţeaua de medie tensiune se cunoaşte curentul de scurtcircuit simetric iniţial I” ks la nivelul barelor colectoare şi implicit -
. Cu aceste date poate fi determinată valoarea absolută a impedanţei de scurtcircuit:
(2)
unde ck - factorul de tensiune relativ la bara sursei, conform tabelului 1 utilizat la determinarea lui I" ks.
Pentru calculul curenţilor maximi şi minimi de scurtcircuit se vor utiliza diferitele valori I" ksmax şi I"ksmin.
Curenţii I"ks minimi şi maximi vor fi calculaţi conform PE 134 şi pot include şi aportul motoarelor la tensiunea respectivă.
RS = 0,1 XS (3a)
XS = 0,995 ZS (3b)
În general nu este necesară cunoaşterea impedanţei homopolare a reţelei de alimentare, deoarece cea mai mare parte a
transformatoarelor (prin conexiunea lor) decuplează sistemele homopolare ale sursei şi ale reţelei de joasă tensiune.
Rs, Xs, Zs va trebui să fie raportate la tensiunea punctului k de scurtcircuit.
8.2. Transformatoare
(4b)
(4c)
(4d)
unde:
Impedanţa de scurtcircuit homopolară a transformatoarelor pe partea de joasă tensiune este obţinută de la constructorul acestuia
sau utilizând rapoartele XhT/XTjt şi RhT/RTjt din anexa 4.
Pentru alte tipuri de transformatoare, în afara celor cu două înfăşurări, vor fi utilizate indicaţiile din PE 134.
Impedanţele ZdL şi ZhL ale liniilor aeriene şi ale cablurilor, depind de tipul constructiv şi sunt date de proiect.
Rezistenţa RL = I ro ; l - lungimea liniei şi r0 - rezistenţa specifică; valoarea efectivă a rezistenţei r 0 este funcţie de temperatură. Pentru
calculul curentului maxim temperatura conductorului va fi considerată egală cu 20 C.
(6)
este:
- pentru cupru
- pentru aluminiu
Pentru calculul curentului minim trebuie luată în considerare temperatura la sfârşitul scurtcircuitului (e). Rezistenţa va fi:
Impedanţa homopolară de scurtcircuit ZhL depinde de calea de întoarcere a curentului. Ea este determinată cu ajutorul rapoartelor
RhL/RL şi XhL/XL prin măsurători sau calcul (anexa 6, 7).
(8)
Dacă sunt mai multe motoare identice (n), reactanţa echivalentă va fi:
Se menţionează faptul că se neglijează impedanţele de legătură ale motoarelor, la bara la care se produce scurtcircuitul.
Motoarele sincrone se consideră în calculul curenţilor de scurtcircuit, modelate prin reactanţa supratranzitorie (X” d) - pentru calcul
curentului I"k şi, respectiv, prin reactanţa tranzitorie (X’ d), pentru calculul cuentului de rupere.
Pentru calculul curentului minim de scurtcircuit, poate fi necesar să se ţină seama de impedanţa altor elemente, ca barele colectoare,
transformatoare de curent ş.a. (vezi anexa 1).
Pentru calculul curentului de scurtcircuit la joasă tensiune, toate impedanţele de pe partea de înaltă (medie) tensiune a reţelei trebuie
aduse la acest nivel de tensiune. Aceasta se face cu ajutorul raportului de transformare t P conform relaţiei (9): raport care poate fi cel
nominal sau cel uzual:
(9)
Indicele r a fost introdus pentru a indica faptul că este valoarea raportată la joasă tensiune.
[top]
În fig. 5 sunt prezentate etapele de calcul al unui scurtcircuit trifazat simetric, într-o reţea radială alimentată printr-un transformator.
Tensiunea sursei echivalente din punctul k de scurtcircuit este singura sursă activă a reţelei. Toate celelalte tensiuni sunt anulate.
Toate impedanţele sunt luate în considerare în impedanţa echivalentă Zk.
Cu tensiunea sursei echivalente, în k, punctul de scurtcircuit (paragraful 7.2) şi impedanţa Zk (Zk = Zd) curentul de
scurtcircuit simetric iniţial se determină cu relaţia:
(11)
Factorul în funcţie de raportul R/X sau X/R se obţine din figura 6. R respectiv X reprezintă valorile echivalente ale acestora, de la
sursă la punctul de scurtcircuit (pentru exemplificare vezi figura 5).
Pentru un scurtcircuit departe de generator, curentul de scurtcircuit simetric de rupere Ir şi curentul de scurtcircuit permanent lk sunt
egali cu curentul de scurtcircuit iniţial I”k:
Ir = Ik = I"k (14)
Tabelul 2
locul de defect Schema echivalenta Relatii de calcul ale marimilor la locul de defect
Ui = Uh = 0
0 Ii = Ih = 0 Ze = Z
IS Ud = Ui + Z . Id = Ud =(Z + Zi) . Id
= Id . (Zi + Z)
Ui = Zi . Id
Uh = 0
Uh = 0
Id = Ii Ze = Zi + Z
Ih = 0
Ui = U d
)
Uh - Ui = 3 . Z . Ih
Ii + Ih = Id
Ud = U h = U i = Ud = ( Zi + Zh + 3 . Z) . Id
= 3 . Z . Id
Ui = Zi . Id
Ii = Ih = Id Ze = Zi + Zh + 3 . Z
Pentru un scurtcircuit bifazat (izolat de pământ) factorul este acelaşi ca pentru un scurtcircuit trifazat, cu ipotezele acceptate în
acest normativ.
Cu tensiunea sursei echivalente , aplicată în punctul de scurtcircuit k, cu impedanţa directă Zd şi impedanţa homopolară Zh
curentul de scurtcircuit iniţial este dat de relaţia:
(17)
(18)
Dacă condiţia din relaţia (1), paragraful 7.3, nu este realizată, se determină aportul motoarelor asincrone:
- la scurtcircuit trifazat
I''kM3 = UN / XM
(19)
IkM3 = I"kM3
IkM3 = 0
- la scurtcircuit bifazat
(20)
- la scurtcircuit monofazat
I"kM1 = 0 (21)
BIBLIOGRAFIE
1. Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea peste 1 kV (PE 134)/1995.
2. Guide d'application pour le calcul des courants de court-circuit dans les réseaux á basee tension radiaux - CEI - 781/1989.
3. Switchgear Manual - ABB, 8th edition.
4. Vaghin, G., Cecikov, V.A. - Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele de distribuţie sub 1000 V (lb. rusă), Promâşiennaia
energhetika, 12/1985.
[top]
ANEXA 1
EXEMPLE DE CALCUL
Parametrii reţelei
T1, T2
UNMt = 20 kV
UNst = 0,4 kV
UkN = 4%
PT = 4,6 kW
Rh/RTst = 1
xh/xTst = 0,96
Cablul L2
M1 PNM = 0,02 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
M2 PNM = 0,04 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
Se precizează că neutrul transformatorului pe partea de JT este direct legat la pământ iar întoarcerea comună se face printr-un al
patrulea conductor, care are aceeaşi secţiune ca şi conductorul de fază. Schema de conexiune a transformatoarelor fiind /Y ,
reţeaua homopolară de joasă tensiune este decuplată de cea de înaltă tensiune.
În acest exemplu, pentru calculul curenţilor minimi se consideră temperatura maximă e = 145o = 145oC, egală pentru toate cablurile,
conform ecuaţiei (7): RL = 1,5 RL20.
Tabelul A 1
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
[m] [m] [m]
880
Reţeaua de alimentare
Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·880 m 875,6
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·875,6 m 87,56
RL = I·ro 360,4
Cablul L1
XL = I·xo 334,9
RMT 447,96
ZMT alimentare
XMT 1210,5
Raport de transformare
1 / t2r = 1 / 502 = 0,0004 0,179
(ZMT), alimentare
0,484
16,0
Transformator T1
4,6
15,32
0,194
Cablul L2
0,198
RL = ro·I 5,372
Cablul L3
XL = xo·I 1,64
RL = ro·I 30,3
Cablul L4
XL = xo·I 1,00
Tabelul A 2
Rk Xk Rk/Xk
(m) (m) (m) (kA) - - (kA) (kA) (kA)
1 Alimentare
0,179 0,484
(ZMT)r
2 T1 4,6 15,32
3 1+2 4,779 15,804 16,511 13,99 0,302 1,416 28,02 12,12 24,27 k1
4 L2 0,194 0,198
5 3+4 4,973 16,002 16,757 13,78 0,311 1,406 27,40 11,93 23,73 k2
6 L3 5,372 1,640
7 5+6 10,345 17,642 20,451 11,29 0,586 1,189 18,96 9,78 16,44 k3
8 L4 30,3 1,00
9 7+8 40,645 18,642 44,716 5,16 2,180 1.021 7,45 4,47 6,45 k4
Tabelul A 3
Rh = 1·4,6 m 4,6
T1
Xh = 0,96·15,32 m 14,71
Rh = 3,55·0,194 m 0,689
Cablul L2
Xh = 3,1·0,198 m 0,614
Rh = 4,00·5,372 m 21,488
Cablul L3
Xh = 3,66·1,640 m 6,002
Rh = 4,0·30,300 m 121,200
Cablul L4
Xh = 4,03·1,00 m 4,03
Tabelul A 4
m m m m m m m kA kA
1 (ZMT)r 0,179 0,484 - -
2 T1 4,60 15,32 4,6 14,71
3 1+2 4,779 15,804 4,6 14,71 14,158 46,318 48,434 14,30 1,416 28,64 k1
4 L2 0,194 0,198 0,689 0,614
5 3+4 4,973 16,002 5,289 15,324 15,235 47,328 49,720 13,93 1,406 27,70 k2
6 L3 5,372 1,640 21,488 6,002
7 5+6 10,345 17,642 26,777 21,326 47,467 56,610 73,877 9,38 1,189 15,77 k3
8 L4 30,300 1,00 121,200 4,030
9 7+8 40,645 18,642 147,977 25,356 229,267 62,64 237,670 2,92 1,021 4,22 k4
Tabelul A 5
0,01 I"k
INM
(din tabel A2)
Locul de
Motor
scurtcircuit
MVA kA kA
M1 0,0253
M2 0,0506
Deoarece 0,01·I''k ≥ INM, contribuţia motoarelor va fi neglijată atât pentru scurtcircuit în k 2 cât şi în k1, k3 şi k4.
Tabelul A 6
Reţeaua de
alimentare Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1000 m 995
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·995 m 99,5
RL conform relaţiei (7) RL = 1,5·360,4 m 540,6
RL = (1+0,004125)·RL20
Cablul L1
XL = I·x0 Tabel A 1 334,9
RNT 640,1
ZMT
alimentare
XNT 1329,9
Raport de
transformare
0,256
(ZMT)r
alimentare
0,532
Dacă nu există alte indicaţii, 16,0
rămân valabile valorile din A1
Transformator
4,6
T1
15,32
XL = I·x0 tabel A1 1,00
Tabelul A 7
(m) (m) (m) (kA) - - (kA) (kA) (kA)
1 Alimentare
0,179 0,484
(ZMT)r
2 T1 4,6 15,320
3 1+2 4,856 15,852 16,579 13,23 0,306 1,411 26,40 11,46 22,86 k1
4 L2 0,291 0,198
5 3+4 5,147 16,050 16,855 13,02 0,321 1,394 25,67 11,28 22,23 k2
6 L3 8,058 1,640
7 5+6 13,205 17,690 22,075 9,94 0,746 1,125 15,81 8,61 13,69 k3
8 L4 45,45 1,000
9 7+8 58,655 18,690 61,561 3,56 3,138 1.020 5,14 3,08 4,45 k4
Tabelul A 8
Rh / Rd = 3,55 Rh = 3,55·0,291 m 1,033
Cablul L2
Xh / Xd = 3,1 Xh = 3,1·0,198 m 0,614
Cablul L3 Rh / Rd = 4,00 Rh = 4,00·8,058 m 32,232
Xh / Xd = 3,66 Xh = 3,66·1,640 m 6,002
Rh / Rd = 4,00 Rh = 4,00·45,45 m 181,8
Cablul L4
Xh / Xd = 4,03 Xh = 4,03·1,00 m 4,03
Tabelul A 9
m m m m m m m kA kA
1 (ZMT)r 0,256 0,532
2 T1 4,60 15,32 4,6 14,71
3 1+2 4,856 15,852 4,6 14,71 14,312 46,414 48,570 13,55 1,411 27,04 k1
4 L2 0,291 0,198 1,033 0,614
5 3+4 5,147 16,050 5,633 15,324 15,927 47,424 50,027 13,16 1,394 25,94 k2
6 L3 8,058 1,64 32,232 6,502
7 5+6 13,205 17,69 37,865 21,326 64,275 56,706 85,714 7,68 1,125 12,22 k3
8 L4 45,450 1,000 181,8 4,03
9 7+8 58,655 18,690 219,665 25,356 336,975 62,736 342,765 1,920 1,020 2,77 k4
Exemplul II. Determinarea influenţei puterii de scurtcircuit a reţelei de alimentare pe partea de MT şi a puterii trafo MT/JT
asupra curentului de scurtcircuit I''K în reţeaua de joasă tensiune
I"k - curentul de scurtcircuit în cazul neglijării impedanţei reţelei de MT (puterea infinită a sursei de MT);
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
m m m
1760
1.Reţeaua de alimentare
(raportare la MT)
Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1760 1751
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·1760 176
2. Raport de transformare
3. Reţeaua de alimentare 0,070
(raportare la j.t.)
0,7
24
4. Transformator
3,8
24,3
5. 3+4 3,87 25
Cu aceste date:
În figura 9 este prezentată variaţia raportului dintre I” k, luându-se în considerare puterea de scurtcircuit reală a reţelelor de MT, şi I” k
pentru cazul unei surse MT de putere infinite (Z s=0). În acest din urmă caz:
De exemplu, în cazul precedent:
şi raportul:
[top]
ANEXA 2
(Rapoartele Rh / Rd si Xh / Xd orientative)
Cablu R = rol X = xol Rh = 4Rd Xh = 3,8Xd
Linie aeriană R = rol X = xol Rh = 2Rd Xh = 3Xd
Bare R = rol X = xol Rh = 2Rd Xh = 4Xd
Motor asincron
Notaţii:
PSCT - pierderile de scurtcircuit ale transformatoarelor (kW);
[top]
ANEXA 3
6 4 0,35
110/20 20 4 0,365
160/20 20 0,525
6 525 Yyn 0
10 0,4
10(5) Dyn 5
20 525 Yyn 0 0,68
6 0,4 Dyn 5
6 525 Yyn 0
400/10 5 0,94 6 6 2,8
10 0,4 Dyn 5
TTU NL 400
10(5)
20 525 Yyn 0
400/20 20(15) 0,4 5 Dyn 5 0,98 6 6 2,8
20(15) 525 Yyn 0
6 525 Yyn 0
10 0,4 Dun 5
15 0,525 Yyn 0
Dyn 5
20
630/20 1,25
20 0,4
(15)
6 525 Yyn 0
1000/10 1,85
10 0,4
10 (5) Dyn 5
20
20(15) 0,4
20 Dyn 5
6 0,4 Dyn 5
1600/10
6 525 Yyn 0 2,6
10
0,4
10(5) Dyn 5
15
TTU NL 1600 0,525 5 Yyn 0 18 6 1,7
1630/20
20
4
Dyn 5
20(15) 2,7
20 6,3 Yyn 0
20(15)
TTU 5 1/0,4 1 0,4 Ynyn 0 60 360 4 3
TTU 10 20/0,4 20 0,4 Yzn 5 70 300 4 3
TTU 10 1/0,4 1 0,4 Ynyn 0 60 360 4 3
TTU 16 20/1 20 1 Yzn 5 85 465 4 3
TTU 25 20/1 20 1 Yzn 5 110 700 4 3
[top]
ANEXA 4
ANEXA 5
50 60 70 80 90 100
[top]
ANEXA 6
16 1,802 0,098
25 1,181 0,097
35 0,833 0,89
50 0,579 0,86
70 0,437 0,084
[top]
ANEXA 7
Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive pentru cablurile CYY si ACYY, in functie de
calea de intoarcere, la f = 50 Hz
Număr de
conductoare
şi secţiunea Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
nominală
a b a b a b a b
4x2,5 1,05 - - 4,01 21,62 - -
[top]
ANEXA 8
Raportul dintre componenta homopolara si cea directa a rezistentei si a reactantei inductive pentru cablurile CHPAbI,
ACHPAbY, ACHPAbI si ACPAbY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
Numărul
şi
secţiunea
nominală
Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
mm 2
a b c d a b c d a b c d a b c d
4x16 4 3,17 1,84 1,92 4 2,8 1,4 1,6 4 2,4 15,5 12 4,05 1,73 19,1 15
4x25 4 3,35 2,33 2,32 4 3 1,8 1,9 3,9 2,6 11,9 9,3 3,89 2,07 16,7 13
4x35 4 3,46 2,67 2,59 4 3,2 2,1 2,1 3,8 2,7 9,94 7,2 3,78 2,24 14 10
4x50 4 3,51 2,92 2,8 4 3,3 2,5 2,4 3,7 2,8 7,19 5,7 3,69 2,32 11,2 8,1
4x70 4 3,6 3,14 3 4 3,4 2,8 2,7 3,7 2,9 5,52 4,5 3,66 2,47 8,3 6
4x95 4 3,69 3,27 3,14 4 3,5 3 2,9 3,6 2,9 4,52 3,8 3,57 2,58 6,3 4,8
4x120 4 3,73 3,33 3,22 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 4,06 3,4 3,52 2,6 5,31 4,1
4x150 4 3,78 3,36 3,27 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 3,81 3,2 3,55 2,63 4,67 3,6
4x185 4 3,83 3,39 3,95 4 3,6 3,3 3,1 3,5 2,9 3,61 3,1 3,51 3,65 4,19 3,3
4x240 4 3,92 3,41 3,45 4 3,6 3,4 3,2 3,5 2,9 3,48 3 3,51 2,63 3,83 3
ANEXA 9
În ultimele materiale CEI şi VDE (respectiv (3)), în calculul curenţilor de scurtcircuit de joasă tensiune, nu sunt luate în considerare
impedanţele unor elemente ca: bare colectoare, transformatoare de curent, contact etc.
De altfel şi în literatura sovietică (4) se arată că "scăderea curenţilor de scurtcircuit poate conduce la erori în alegerea elementelor
din sistemul de electroalimentare şi a aparatajului de protecţie", cu toate că în articol se dau valori pentru impedanţe suplimentare,
de introdus în circuit.
Deşi în normele actuale (2) nu este indicată considerarea unor impedanţe suplimentare, în cele ce urmează vor fi date indicaţii
pentru determinarea acestora. Rămâne ca utilizarea lor să se facă în anumite situaţii, pentru verificarea şi reglarea de precizie a
aparatelor speciale de protecţie.
Rezistenţele de contact, în cazul în care nu se cunosc alte valori, pot fi considerate (ca valori limită maxime, după relaţia lui
Holm) egale cu:
(1)
Aparate de comutaţie şi protecţie. Valoarea reactanţei este neglijabilă. Valoarea rezistenţelor interne proprii se poate
deduce din valoarea pierderilor active de putere pe fază, care sunt precizate în cataloagele produselor:
(2)
în care:
Se menţionează că valoarea pentru puterea disipată este dată în general între borna de intrare şi ieşire a aparatului, excluzând
pierderile de putere în rezistenţele de contact la bornele de racord. La aparatele debroşabile însă sunt incluse şi disipările în
rezistenţele de contact ale bornelor de intrare şi ieşire (fără rezistenţele în punctele de racord exterioare).
Spre exemplu, pentru întreruptoarele USOL, fabricaţie ELECTROAPARATAJ, aceste valori sunt
250 15 21
630 35 50
800 35 52
Este interesant de observat (4) că pentru transformatoarele de curent I N > 500A, impedanţa este neglijabilă.
Siguranţe fuzibile. În cataloagele de produs este indicată puterea activă disipată de fază, care permite determinarea R fază.
Pentru calculul total al rezistenţei Rtfază trebuie adăugate şi cele două rezistenţe de contact în broşele de legătură ale
patronului calculate ca mai sus.
Deci:
(3)
în care:
r - rezistivitatea barei;
l - lungimea barei;
s - secţiunea barei;
- media geometrică a distanţelor între bare (pentru dispoziţie orizontală la distanţa d între axele barelor):
- raza medie echivalentă a secţiunii dreptunghiulare de dimensiuni a x b
= 0,224·(a + b)
(4)
în care:
Is - lungimea arcului, mm (egală cu dublul distanţei dintre fazele reţelei în punctul de scurtcircuit).;
Se menţionează că rezistenţa arcului este cu mult mai mare decât suma celorlalte rezistenţe de pe circuit pentru un scurtcircuit la
bornele transformatoarelor MT/JT (96% din valoarea totală: 8,84m total). Pentru transformatoarele de 400, 630 kVA importanţa
impedanţei arcului se reduce la barele 2, 3 etc., dar pentru transformatoarele de 1600, 2500 kVA rezistenţa arcului rămâne
predominantă până la bara 3 (de exemplu pentru transformatorul 1600kVA: R arc = 10,3m faţă de 12,01m total).
(5)
în care:
k = 2 - pentru primul nivel al reţelei de distribuţie (tablou de distribuţie, aparate alimentate radial din tabloul principal de distribuţie sau
magistrate principale);
k = 3 - pentru nivelul doi al reţelei (puncte de distribuţie şi aparate alimentate din primul nivel);
Pentru schemele magistrale se determină rezistenţa de trecere cu (5), iar petnru schemele radiale:
[top]