4, Coordonatele ceresti ecuatoria- le. In acest sistem este pistrat acelasi plan fundamental de referintS = planul tecuatoruluicerese, ca sin cazul coordo- natelor orate. In sistemul ecuatorial una din coordonate este dectinatia (6), la fel cain sistem orar. Cea de a dova coor- cdonatl este ascensia dreapts (a) pentru ‘are drept punct de referinta serveste punetul vernal, (fig. 29). ‘Ascensie dreopté (a) a unui astru este numit unghiul format de planul cerculul orar al astrului cu directia ppunctulul vernal (‘P). Aceasté coor- donati poate fi definité si ca arcul de ‘ecuator cerese cuprins Intre punctul ‘vernal (*) si cercul ora al astrulul ‘Ascensia dreapta se misoar de la ppunctul vernal in sens contrar rotatel dliurne a sferel ceresti i poate lua valor ceuprinse intre Os 24. Punctul vernal particips la migcares dura serei cerest la fel casi cercul orar al astrului s dec ascensia dreapt 2 astrlul este constants adicd nu depinde de momentul observatel. Asadar, coor donatele ceresti ecuatoriale, declinatia s ‘aseensiadreapt8, sunt constante in timp. ‘Acest ucru permite utilizatea coordona- telor ecuatoriale in astrometre, la intoc mmirea de cataloage si hrtistelare CCoordonatele ceresti ecuatoriale se rmasoarS cujutorultelescopulul meridian, care se poate roti nual in planul meri ‘anal loci, jn jurul une axe orizontae. 5, Sistemul de coordonate ecliptic. IMigcarea corpurlor ceresti ale Siste mul solar, precum si migcarea anualé aparentd a Soarelul pe cer se studiaz8 in 82 slstemul de coordonate ceresti ecliptic. La baza acestul sistem de coordonate stau planul ecliptcel(planul orbitel PS ‘méntului, axa eciptcei (NM) si punctul vernal (P) (fig. 2.10) Cele dou’ coordo- nate ecliptice sunt latitudinea ecliptcd, Basi longitudinea ecliptic, 2. ‘Cercul mare al sferel ceresti care ‘rece prin poll ecliptcei si prin astrul considerat este numit cercul de latitu dine al asteulul. Latitudinea ecliptcs (B) a unui astru este unghiul format de diectia astrulul ‘cuplanul eclipticel sau arcul cercului de latitudine de la ecliptich pind la astru Latitudinea ecliptic’ poate lua valori cupine in lmitele de la O° la +90" spre poll Nord al eclipticel(M) si de a O° la 80° spre polul Sud al eclipticet (1. Longitudinea eclipticS (A) a unui astru este unghiul format de planul cercului de latitudine al astrululconst- erat cu directia punctulul vernal (7) sau arcul de ecliptic’, de la punctul vernal pind la cercul de latitudine al astrulul Longitudinea ecipticd se masoard in sensul miscri anuale aparente a Soaelu pe ecinticl, adic dela Vesta Est poate Tua valor imitele de a0 a 360" Sistemul de coordonate ecliptice se utiizeaz3 in astronomla teoretic la de- canna terminarea orbitelor corpurlorcerest 46 §2.5. RASARITUL, APUSUL SI CCULMINATIA STELELOR 1. RisSritul apusul steleor. In func. sie de lattudinea geografics a loculul de ‘observatie sl de declinatia stele, pare lelele diure ale stelelor pot fide tel t puri: a) paralele cerest care intersectea- 25 orlzontul astronomic In doud puncte, de résirit si de apus; b) paraele care se afin inteegime deasupra orizontului s €)paralelecerest care se afl sub orizon- Fig 2.31 Tue de praele urn tul observatorulul (fig. 2.11). Respect, exist stele cae risar $1 apun, stele care ru apun niciodat si stele care nu risar niciodat aie’ se af sub orizont. Punctul de intersectie al paralelulul dliurn al unel stele cu partea de Est aor zontull este punctul de rdsérit al stele, far punctul de intersectie al paralelulul diurn cupartea de Vest orizontuluieste 53 lord ree pus